Handbalul in Scoala

8/21/2019 Handbalul in Scoala

1/24

HANDBALUL ÎN COALĂȘ

1 Tehnica şi tactica handbalului în şcoală. Modele de oc !"eci#ice.

La discutarea problematicii "Obiectului teoriei şi metodicii handbalului" am putut

constata că acesta - handbalul - este considerat un important mijloc al educaţiei fizice, bazându-

se pe deprinderi motrice de bază (alergare, săritură, aruncare şi specifice simple, contribuind !n

acelaşi timp la formarea personalităţii indiizilor şi la !ndeplinirea obiectielor instructi-

educatie ale educaţiei fizice şcolare# $atorită acestor considerente putem spune că jocul de

handbal - !n şcoală - are un pronunţat caracter educativ şi formativ.

%entru aceste motie găsim jocul de handbal prezent !n programele şcolare la toate

ciclurile de !năţământ (sub diferite aspecte#

&andbalul de performanţă a ajuns la un !nalt niel de spectaculozitate, cu un bogat şi

ariat conţinut tehnico-tactic, cu e'ecuţii de un ridicat niel de dificultate şi comple'itate, fapt ce

necesită un potenţial biologic, motric şi psihic cu o anumită dezoltare (corespunzătoare !n

special adolescenţilor şi adulţilor# ând !n edere aceste aspecte, handbalul practicat !n şcoală

trebuie să aibă o structură tehnico-tactică accesibilă eleilor, şi care să fie !n strânsă legătură cu

particularităţile morfologice, funcţionale şi psihice ale acestora#

%e parcursul şcolarizării eleii parcurg mai multe etape !n procesul de creştere şi

dezoltare a organismului lor, etape cu particularităţi specifice, fapt ce necesită stabilirea

conţinutului tehnico-tactic al jocului pentru fiecare dintre aceste etape#

$atorită particularităţilor dezoltării şcolarului mic, la ciclul primar handbalul nu este

prezent sub forma jocului bilateral !n programa şcolară# )onsiderentele pentru care handbalul -

jocul bilateral - nu este prezent !n programa şcolară sunt multiplele riscuri de accidente la nielul

articulaţiilor şi ligamentelor, insuficient dezoltate, datorate mişcărilor bruşte din timpul jocului(alergări cu opriri, !ntoarceri, sărituri şi schimbări de direcţie, solicitărilor la nielul cotului şi

umărului din momentul aruncărilor, şi nu !n ultimul rând nielului de !ndemânare şi coordonare

cerut de unele e'ecuţii tehnice#

&andbalul a fi prezent !n lecţiile de educaţie fizică la clasele ciclului primar, sub forma

jocurilor dinamice care au incluse elemente tehnico-tactice de bază ale jocului# stfel pe lângă


2/24

familiarizarea eleilor cu elemente şi procedee de bază ale jocului de handbal ca şi mişcarea !n

teren, driblingul, prinderea-pasarea şi aruncarea, acestora li se a dezolta şi "simţul mingii",

spiritul de echipă, dorinţa de !ntrecere dar mai ales de ictorie#

La ciclul gimnazial conţinutul tehnico-tactic al jocului de handbal preăzut !n programa

şcolară (pentru lecţiile de educaţie fizică şi orele de actiităţi sportie, este !n concordanţă cu

particularităţile de ârstă ale eleilor# *ocul practicat a porni de la unul simplificat, rezumându-

se la cele mai simple şi uşoare procedee şi acţiuni tehnico-tactice din conţinutul său# ria

tehnico-tactică se a !mbogăţii treptat, până la clasa a-+-a, lucru care a permite eleilor să

desfăşoare un joc bilateral antrenant şi stimulati pentru dorinţa de ictorie# bia acum jocul de

handbal a căpăta multiple alenţe educati-formatie, care !şi or aduce contribuţia majoră la

realizarea obiectielor instructi-educatie ale educaţiei fizice şcolare#

La nielul ciclului liceal, programa şcolară preede pentru handbal, consolidarea şi perfecţionarea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor dobândite !n ciclul anterior, precum şi

!nsuşirea altora noi cu un grad ridicat de comple'itate# ceste lucruri or conduce la practicarea

unui joc de handbal, care le a crea eleilor mai multe satisfacţii, trăiri psihice tot mai intense,

amplificând caracterul educati al jocului#

$atorită posibilităţilor sporite de e'primare !n jocul bilateral, mulţi elei or aea

capacitatea de a practica handbalul independent, ca actiitate recreatiă sau sport de agrement#

Modelul $ini$al de oc

)onţinutul acestui model de joc este preăzut a fi !nsuşit la clasa a-+-a şi !n clasa a--a,

când eleii proin de la şcoli !n care nu au făcut handbal#

Atacul

I Trecerea rapidă din apărare în atac - contraatacul colectiv

- alergare de iteză, alergare lansată, alergare cu schimbare de direcţie

- opriri, porniri, !ntoarceri, sărituri

- demarcajul

- degajarea mingii de către portar

- pasa oblică !n adâncime efectuată de un jucător de câmp

- pase din alergare !n acelaşi plan şi !n adâncime


3/24

- driblingul simplu şi multiplu

- aruncarea la poartă din alergare şi din săritură

II Jocul în sistem; poziţional cu un pivot

- aşezarea !n teren, respectarea posturilor !n cadrul sistemului

- pase !n potcoaă

- pase !n potcoaă cu ameninţarea porţii

- pase simple de angajare a piotului la semicerc

- aruncarea la poartă din săritură şi din sprijin (cu pas adăugat sau cu pas

!ncrucişat

- pătrunderea printre doi apărători !necinaţi cu finalizare sau pasă unui

coechipier !necinat

A"ă%a%ea I Retragerea în apărare în cea mai mare viteză

- alergare de iteză la momentul oportun, alergare cu spatele, alergare cu

schimbări de direcţie


- deplasări cu paşi adăugaţi. lateral, !nainte şi !napoi

- atacarea permanentă a adersarului aflat !n posesia mingi

- marcajul adersarului. strâns, la supraeghere şi la intercepţie- oprirea contraatacului aders

II Jocul în sistem: "om la om" sau în zonă !

- !mpărţirea adersarilor şi marcarea adersarului direct

- aşezarea !n teren şi ocuparea posturilor


- marcajul adersarului. strâns, la supraeghere şi la intercepţie

- atacarea adersarului cu minge

- dublajul coechipierilor din zonele alăturate

- blocarea aruncărilor la loiturile libere de la / m

)unoştinţe de regulament care trebuiesc transmise eleilor.

• dimensiunile terenului de joc, marcajele de pe teren, poarta şi spaţiul de poartă

• marcarea unui gol


4/24

• aruncarea de !ncepere, aruncarea de la margine, aruncarea liberă, aruncarea de la

0 m

• regula celor trei paşi

•

cum se fac schimbările

Modelul inte%$edia% de oc

)onţinutul acestui model de joc este preăzut a fi !nsuşit la clasa a-+-a, clasa a--

a, când eleii proin de la mai multe şcoli şi au un niel eterogen al cunoştinţelor de handbal sau

la clasa a--a dacă !n anul precedent si-au !nsuşit modelul minimal#

Atacul

I Trecerea rapidă din apărare în atac - contraatacul colectiv



- demarcajul direct şi indirect


- prinderea mingi enite din urmă


- pase !n iteză !n acelaşi plan şi !n adâncime- driblingul simplu şi multiplu !n linie dreaptă şi şerpuit

- schimbarea de direcţie fără şi cu minge


II #rganizarea atacului

- deplasare !n teren pentru ocuparea posturilor

- pase din alergare uşoară

- pase rapide din aşezare !n potcoaă


III. Jocul în sistem: poziţional cu un pivot

- pase !n pătrundere succesiă cu ameninţarea porţii

- pase simple de angajare a piotului la semicerc. directă, cu pământul, din

pronaţie


5/24

- aruncarea la poartă din săritură şi din sprijin (cu pas adăugat sau cu pas

!ncrucişat


coechipier !necinat, acolo unde s-a creat superioritatea numerică

- !ncrucişarea simplă finalizată cu aruncarea de la / m sau pas de angajare la

semicerc

- paraanul la aruncările libere de la / m (din 1-2 jucători

- aruncarea de la 0 m

A"ă%a%ea

I Retragerea în apărare$ înt%rzierea sau oprirea contraatacului advers


schimbări de direcţie- opriri, porniri, !ntoarceri, sărituri


- atacarea permanentă a adersarului aflat !n posesia mingi


- aglomerarea zonei centrale sau a celei !n care se află mingea

- oprirea contraatacului aders, prin !mpiedicarea portarului să repună

mingea !n joc, sau a intermediarului să lanseze ârfurile II Jocul în sistem: "om la om" sau în zonă !


- aşezarea !n teren şi ocuparea posturilor



- atacarea adersarului cu minge pe braţul de aruncare


- retragerea pa semicerc şi marcarea piotului

- preluarea şi predarea adersarilor

- blocarea aruncărilor la loiturile libere de la / m


• dublu dribling, condusă, ţinerea mingii mai mult de 2 sec#


6/24

• infracţiuni ale apărătorului comise asupra atacantului

• respectarea distanţei de 2 m la aruncările libere

• regulile spaţiului de poartă

• sancţiunile disciplinare. aertismentul, eliminarea 1 minute, descalificarea,eliminarea definitiă

Modelul #inal de oc

)onţinutul acestui model de joc este preăzut a fi !nsuşit la clasa a-+-a, clasa a--

a, a--a şi a--a !n concordanţă cu nielul de cunoştinţe al eleilor care alcătuiesc clasele

respectie# $e asemenea acest model a mai fi !nsuşit şi de studenţii facultăţilor de educaţie

fizică şi sport, !n cel de al treilea semestru de handbal din cadrul cursului de bază#

Atacul

I &ontraatacul - direct sau cu intermediar$ cu unu sau două v%rfuri





- prinderea mingi enite din urmă


- pase !ntre ârfurile de contraatac

- driblingul simplu şi multiplu !n linie dreaptă şi şerpuit- schimbarea de direcţie fără şi cu minge


- deplasare !n teren pentru ocuparea posturilor

II. &ontraatacul susţinut


7/24

- pase din alergare !n iteză, !ntre 1, 2, 3 jucători !n acelaşi plan şi !n

adâncime

- driblingul simplu şi multiplu, !n linie dreaptă şi cu schimbare de direcţie


- pase de angajare a jucătorilor la semicerc

- aruncare la poartă din săritură sau din sprijin (cu pas adăugat sau !ncrucişat

pentru finalizare de la / m

- aruncare la poartă din săritură de la semicerc

- depăşirea indiiduală

- pătrunderea pentru finalizare

II #rganizarea 'i reorganizarea atacului

- deplasare !n teren pentru ocuparea posturilor !n sistemul de atac- pase din alergare uşoară


- pase !n pătrundere succesiă

III Jocul în sistem: poziţional cu un pivot

- pase !n pătrundere succesiă cu ameninţarea porţii

- pase simple de angajare a piotului la semicerc. directă, cu pământul, din

pronaţie- aruncarea la poartă din săritură şi din sprijin (cu pas adăugat sau cu pas

!ncrucişat


coechipier !necinat, acolo unde s-a creat superioritatea numerică

- !ncrucişarea simplă şi dublă, finalizată cu aruncarea de la / m sau pas de

angajare la semicerc

- combinaţii tactice de bază !n atac

- paraanul la aruncările libere de la / m (din 1-2 jucători


A"ă%a%ea

I Replierea


8/24


schimbări de direcţie



- atacarea adersarului aflat !n posesia mingi


- oprirea contraatacului aders, prin !mpiedicarea portarului să repună

mingea !n joc, sau a intermediarului să lanseze ârfurile

II (ona temporară

- deplasări !n poziţie fundamentală, lateral, !nainte sau !napoi

- ocuparea zonei centrale sau a celei !n care se află mingea

- atacarea permanentă a posesorului mingii- marcajul adersarului. strâns, la supraeghere şi la intercepţie

- scoaterea mingi de la adersar

- blocarea aruncărilor la poartă

III #rganizarea 'i reorganizarea apărării

- deplasări pentru ocuparea posturilor !n echipă


I) Jocul în sistem: în zonă ! sau *!+

- deplasări !n poziţie fundamentală specifice jocului !n apărare


- atacarea adersarului cu minge pe braţul de aruncare


- retragerea pa semicerc şi marcarea piotului

- preluarea şi predarea adersarilor

- schimbul de oameni

- blocarea aruncărilor, la loiturile libere de la / m şi la aruncările de la / m

- scoaterea mingii de la adersar

- aşezarea la momentele fi'e. / m,0 m, minge de arbitru


• faultul !n atac


9/24

• "atacul pasi"

• legea aantajului

• comportarea faţă de coechipieri, public şi arbitri

• "time-out" şi mingea de arbitru• !ndatoririle căpitanului de echipă şi ale reprezentantului echipei

& Metodica "%edă%ii handbalului la ciclu%ile "%i$a%' (i$na)ial şi

liceal

$atorită conţinutului său comple', prin care contribuie la formarea personalităţii

indiizilor şi la rezolarea obiectielor instructi-educatie ale educaţiei fizice şcolare, handbaluleste unul dintre mijloacele importante ale educaţiei fizice, prezent !n programele şcolare la toate

ciclurile de !năţământ#

)a argument !n faoarea acestei afirmaţii, putem e'emplifica prin faptul că jocul de

handbal se bazează pe deprinderi motrice de bază (alergare, săritură, aruncare, este dinamic

(enind !n !ntâmpinarea dorinţei copiilor de mişcare, la niel de şcoală tehnica este relati

simplă şi contribuie la realizarea obiectielor educaţiei fizice şcolare# Obiectiele instructi-

educatie, ale educaţiei fizice şcolare, la care !şi aduce contribuţia sunt. !ntărirea stării de sănătate, creşterea rezistenţei generale a organismului la factorii

de mediu

dezoltarea calităţilor motrice de bază (+##4#5#, a mobilităţii şi supleţei

formarea şi perfecţionarea unui sistem de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi, care

poate fi aplicat !n condiţii ariate

educarea proceselor de cunoaştere. analiză şi sinteză, creatiitate, imaginaţie,

fle'ibilitate şi gândire rapidă

educarea personalităţii

dezoltarea calităţilor morale şi de oinţă, spirit de echipă, combatiitate, respect

faţă de coechipieri şi adersari

6rebuie spus că handbalul contribuie şi la realizarea celorlalte obiectie ale educaţiei fizice

şcolare, dar !n mai mică măsură decât alte discipline sportie# %utem aminti !n acest sens


10/24

gimnastica, atletismul şi !notul, care au o contribuţie majoră la "dezoltarea fizică armonioasă şi

a ţinutei corecte a corpului"#

7etodologia aplicată de profesor, !n predarea handbalului !n şcoală, este cea care

condiţionează efectele pozitie ale acestuia, !n rezolarea sarcinilor instructi-educatie ale

educaţiei fizice şcolare#

O metodologie eficientă presupune respectarea următoarelor a!"ecte o%(ani)ato%ico*

$etodice.

#rganizarea ,udicioasă a colectivului de elevi în lecţie. %entru aceasta se a aea !n edere

numărul de elei prezenţi la lecţie, precum şi materialul didactic (mingi de handbal aut la

dispoziţie# 5acem precizarea că prin regulamentul de joc, handbalul asigură angrenarea !n

actiitate a unui număr mare de elei, lucru ce contribuie şi la creşterea densităţii efortului !n

lecţie# iarea riguroasă a sistemelor de lecţii cu teme din /and0al. +om aea !n edere faptul că !n

şcoală handbalul se predă, de obicei, numai !n perioadele septembrie-noiembrie şi aprilie-

iunie# 8umai !n şcolile cu săli de sport corespunzătoare (care sunt foarte, foarte rare la

nielul !năţământului românesc temele de handbal pot fi predate şi !n altă perioadă a anului

şcolar#

1elecţionarea 'i standardizarea mi,loacelor de predare a /and0alului. 8umai după aceste

operaţii metodice şi structurarea mijloacelor !n "modele operaţionale", putem aea o eficienţăsporită !n predarea şi !năţarea handbalului# 7ijloacele folosite trebuie să fie !n concordanţă

cu nielul de dezoltare a calităţilor motrice ale eleilor, şi cu gradul de !nsuşire a

elementelor şi procedeelor tehnice# $e asemenea acestea trebuie să contribuie la realizarea

modelelor de joc specifice etapei de instruire#

2lasarea temelor de /and0al în cadrul verigilor lecţiei. 9n cadrul lecţiilor de educaţie fizică,

de regulă e'istă !ntre două şi patru teme şi obiectie# 6emele de handbal or fi predate după

temele referitoare la tehnica probelor din atletism, !n cadrul erigii a-:-a a lecţiei# La clasele

a-+-a şi a-+-a, dar mai ales la ciclul liceal, se pot organiza şi lecţii "monosport", care !n

cazul nostru or fi de handbal# 9n aceste lecţii se or aborda !ntre una şi trei teme, dintre care

ultima a fi obligatoriu jocul şcoală#


11/24

3legerea metodei adecvate de predare a /and0alului. ;e are !n edere raportul dintre metoda

globală şi cea analitică# %riind alegerea metodei de predare a handbalului !n şcoală, om

aea !n edere următoarele aspecte.

a La rezolarea sarcinilor educaţiei fizice şcolare contribuie !n mod eficient jocul

bilateral şi fazele acestuia, şi nu e'ersarea izolată a procedeelor tehnice şi a

acţiunilor tactice din conţinutul jocului#

b ;tudiile şi cercetările efectuate priind predarea handbalului, au argumentat şi

consacrat idea că !n !nsuşirea acestuia trebuie să se plece de la acţiunile de joc, cu

ajutorul cărora să se realizeze fazele de joc, !n atac şi apărare, practic de la jocul

bilateral# stfel se realizează o accelerare a procesului de !năţare a jocului,

concomitent cu o creştere a eficientei acţiunilor indiiduale şi colectie ale

jucătorilor# ;e apreciază că !nceperea instruirii !n handbal, cu metoda analitică,

prin e'ersarea izolată a procedeelor tehnice şi a acţiunilor tactice, şi apoi

asamblarea acestora !n jocul bilateral este !nechită, depăşită şi ineficientă - sau

mai puţin eficientă#

c Orientarea metodică, !n predarea handbalului !n şcoală, care recomandă folosirea

preponderentă a căii globale, un e'clude folosirea, !n anumite situaţii, şi a căii

analitice# plicarea celor două metode de instruire, trebuie motiată logic şi din

punct de edere metodic# stfel dacă pe parcursul jocului bilateral, sau alinstruirii fazelor de joc, se constată că un anumit procedeu, !nsuşit insuficient,

frânează desfăşurarea jocului, se a trece la e'ersarea lui analitică# Lucrul analitic

trebuie să se facă prin mijloace bine selecţionate şi eficiente, care să permită o

reintegrare rapidă a procedeului !n e'ecuţia globală

La jocurile bilaterale organizate la nielul ciclului gimnazial şi liceal, echipele or fi

demi'tate şi echilibrate ca potenţial de joc#

$ezideratele majore ale predării handbalului !n şcoală, accelerarea învăţării ,ocului$

însu'irea temeinică a componentelor lui te/nico-tactice pe faze 'i perfecţionarea continuă a

,ocului 0ilateral$ lucruri care contribuie la rezolarea sarcinilor educaţiei fizice şcolare, au

condus la etapizarea şi stabilirea obiectielor prioritare ale acestui proces#

Handbalul în "%o(%a$a şcola%ă

))L


12/24

9n programă la capitolul ")erinţe de instruire" om găsi următorul conţinut.

= %rinderea mingii cu două mâini la piept#

1 %asa cu o mână, de deasupra umărului, zârlită#

2 $ribling multiplu, cu o mână, din mers şi din alergare#

3 runcări la poartă de pe loc i din deplasare#ș

: *ocuri pregătitoare pentru handbal#

6oate acestea se or preda sub formă de !ntreceri, prin ştafete, jocuri dinamice şi

pregătitoare#

+ta"ele şi obiecti,ele "%io%ita%e ale "%edă%ii

handbalului în şcoală

))L78?L @ L)AL

+om discuta despre cele două cicluri !mpreună, pentru că astfel sunt prezentate şi !n

programa şcolară#

4tapa &lasa o 0 i e c t i v e

+

= Obişnuirea cu mingea de handbal "şcoala mingi"#

1 niţiere !n elementele de bază ale jocului - ţinere,

transmitere, prindere-pasare, dribling, aruncare -jocuri

de miscare şi pregătitoare# + = =#niţiere !n jocul bilateral#

1 9năţarea elementelor tehnico-tactice fundamen-tale ale

jocului ($odelul $ini$al de oc

+(

= 9năţarea jocului bilateral1 )onsolidarea deprinderilor şi calităţilor motrice

implicate !n e'ecutarea corectă a elementelor tehnico-

tactice fundamentale ale jocului de handbal ($odelul

inte%$edia% de oc+ +

+

(

(

(

= %erfecţionarea jocului bilateral

1 9năţarea, consolidarea şi perfecţionarea ele-mentelor

tehnico-tactice specifice fazelor jocului ($odelul #inal

de oc2 5ormarea capacităţii de practicare independentă a

jocului de handbal#


13/24

%recizări priind predarea jocurilor sportie, şi a handbalului !n special, preăzute !n

programa şcolară.

9n !năţământul gimnazial se predă un singur joc sporti, !ncepând cu clasa a-+-a#

La clasa a-+-a, olumul temelor de lecţie pentru jocuri sportie, a fi folosit pentru

"şcoala mingi" - !năţarea unor modalităţi de manerare a obiectului de joc , prin

ştafete, parcursuri, jocuri dinamice şi pregătitoare specifice handbalului#

legerea jocului sporti este determinată de.

- baza a şcolii

- tradiţia şi interesul manifestat de elei

- orientarea inspectoratului şcolar judeţean

- specializarea profesorului

La liceu !n clasele a--a şi a--a se predă tot un singur joc sporti, dar la clasele a#-

a şi a--a, !n funcţie de baza materială, se poate preda şi al doilea joc sporti#

La toate jocurile sportie, !n procesul de instruire, se recomandă abordarea simultană a

acţiunilor specifice jocului de atac şi de apărare, facilitând !nsuşirea mai rapidă a

jocului bilateral#

B 9n conţinutul programei, care urmează, cifrele =-2-: semnifică ponderea ce trebuie acordată !n

procesul de e'ersare elementului respecti, cifra : indicând importanţa cea mai mare#

)onţinutul programei de educaţie fizică la handbal

) o n ţ i n u t + + + + 5nvăţarea$ consolidarea 'i per-

fecţionarea următoarelor pro-

cedee te/nico-tactice:

Atac

- poziţia

fundamentală

- mişcare !n

teren.alergare cu faţa şi cu

spatele,opriri,por-niri, schimbări

2

:

2

:

=

2

=

2

2

2

=

=

-

=

-

-


14/24

de direcţie

- ţinurea,

prinderea şi pasarea mingii, din

alergare !n di- erse

planuri.!nainte,lateral, oblic,

!napoi

- dribling.

simplu şi multiplu

- aruncare la

poartă zârlită de deasupra

umărului.

- din alergare şi cu pasadăugat

- cu pas !ncrucişat şi din

săritură


- contraatac cu unu şi două

ârfuri

- contraatacul colectitransmiterea mingii !n atac !ntre 1,2,3

jucători fără şi cu schimb de locuri

:

2

2

:

-

2

2

:

2

:

-

-

-

:

:

2

=

2

2

=

2

2

:

2

=

2

:

=

2

2

2

:

=

2

2

=

2

2

2

2

=

2

:

=

2

2

2

2

=

2

:

=

2

-

-

=

-

2

:

=

2

-

-

A"ă%a%e

- poziţia fundamentală de a-

părare, deplasări laterale,

!nainte - !napoi, stânga, dreapta

- ieşire !n !ntâmpinarea ad-

ersarului fără şi cu minge şiretragere oblic spre di- recţia de

pasare

- blocarea mingiilor arunca- te la

poartă

2 :

-

:

-

:

2

2

2

2

2

2

-

2

-


15/24

- *O) CL6A4L 2 2 : 2 2 : :

- n!t%ui%ea echi"ei %e"%e)entati,e şcola%e

8umărându-se printre jocurile sportie cu mare răspândire !n şcolile ciclurilor

gimnazial şi liceal, e'istă o preocupare deosebită pentru organizarea şi desfăşurarea competiţiilor

şcolare de handbal# %articiparea numeroaselor reprezentatie de şcoli la competiţiile organizate,ine să confere handbalului caracterul de sport de masă# $intre aceste competiţii om amintiD

competiţiile de casă organizate la niel local, "campionatul şcolilor generale" "campionatul

liceelor" (care are fază locală, interjudeţeană şi finală, ")upa cademicus" (la nielul liceelor

organizată !n marile oraşe ale ţării, "campionatele diferitelor departamente" (organizate la

nielul liceelor. transporturi, construcţii, chimie, etc##

%articiparea la un campionat impune stabilirea unor obiectie (de instruire dar şi de

performanţă, precum şi obţinerea unor rezultate cât mai bune# %rin urmare profesorii care se

ocupă şi răspund de pregătirea echipei reprezentatie şcolare de handbal, trebuie să cunoască

modelul şi concepţia de joc precum şi cerinţele handbalului de performanţă#

%entru a putea alcătui echipa reprezentatiă de handbal profesorul de educaţie fizică

a aea !n edere 0aza materială a 'colii unde !şi desfăşoară actiitatea, tradiţia 'colii sau a

zonei de unde provin elevii care or alcătui echipa dar şi specializarea sportivă a acestuia# ;e a

aea !n edere şi eentuala prezenţă !n şcoală a eleilor care fac parte din grupele de handbal ale

cluburilor sportie şcolare#

nstruirea echipei reprezentatie se a face aându-se !n edere cerinţe asemănătoare

antrenamentului sporti de performanţăD selecţie# planificare, participare la competiţii#

;elecţia pentru echipa reprezentatia se a face pe baza criteriilor specifice sportului

de performanţă, cu o interpretare mai elastică şi o e'igenţă mai scăzută !n priinţa cerinţelor# ;e

a lua ca referinţă modelul pentru juniori la ciclul gimnazial, şi modelul pentru juniori la


16/24

ciclul liceal# ;e a manifesta o e'igenţă mai scăzută !n priinţa parametrilor modelelor somatic şi

motric, punându-se pe primul plan deprinderile motrice specifice şi stăpânirea conţinutului

tehnico-tactic al jocului# )u cât eleii selecţionaţi se or apropia de parametrii modelelor

respectie, cu atât selecţia este mai bine efectuată# 9n echipă or fi selecţionaţi elei din ultimele

două clase ale ciclului de !năţământ# $e asemenea eleii cu calităţi deosebite din clasele mai

mici or fi cuprinşi !n lotul lărgit al echipei reprezentatie# ;elecţia se a realiza !n principal !n

prima parte a semestrului , iar ca modalitate eficientă, pe lângă obseraţia profesorului care se

ocupă de acest lucru, o constituie organizarea campionatului de handbal al şcolii, la niel de ani

de studiu#

Lotul echipei a cuprinde =:-1E de elei, dintre care ma'imum =E de ârstă limită

pentru participare !n competiţii, repartizaţi pe posturi astfelD 1-2 portari, F-0 jucători de semicerc,

F-0 jucători de / m şi 2-3 jucători mai mici de ârstă#%rocesul de pregătire se a desfăşura !n afara lecţiilor de educaţie fizică, câte 1-2

antrenamente pe săptămână#

$urata unui antrenament a fi ca la sportul de performanţă cuprinsă !ntre /E-=1E

minute#

%regătirea se a efectua pe baza documentelor de planificare, !ntocmite !n

concordanţă cu structura anului şcolar şi calendarul competiţional, dar şi a rezultatelor obţinute la

probele de control şi cele specifice handbalului#;e or !ntocmi următoarele documente de planificare cu obiectie pe componentele

antrenamentului (fizic general şi specific, tehnic, tactic, psihologic şi teoretic.

- plan anual

- plan de etapă

- ciclu săptămânal

- plan - schiţă - de antrenament

Aidenţa actiităţii desfăşurate cu echipe reprezentatiă a fi eidenţiată !n caietul

profesorului, pe două capitole distincte care or cuprinde.

= date privind componenţii ec/ipei;

♦ numele şi prenumele

♦ data naşterii

♦ clasa din care face parte


17/24

♦ starea de sănătate

♦ rezultate la probele de control şi speciale

♦ rezultate la !năţătură

♦ data şi rezultatul controlului medical1# rezultate la competiţii

♦ amicale

♦ oficiale

La reuşita acestei actiităţi o contribuţie deosebită o a aea colaborarea permanentă

cu diriginţii şi conducerea şcolii, dar şi o bună popularizare a rezultatelor obţinute la competiţiile

şi concursurile la care se participă# ceastă popularizare a reflecta atât rezultatele echipei - !n

meciuri şi locuri !n clasamente - dar eidenţieri indiiduale ale componenţilor echipei#


18/24

. O/0ANA/+A ACT2TĂ3 HANDBAL4TC+ ÎN TM5UL

LB+/ &andbalul, conform caracteristicilor şi alenţelor sale educatie ar trebui să fie unul dintresporturile cu o mare pondere !n ocuparea timpului liber al tinerilor# +orbind de timp liber, ne omreferi la actiităţile recreatie, organizate !n instituţiile de !năţământ, sportul de agrement şiactiităţile din taberele de odihnă pentru tineri (şcolari şi studenţi, neluând !n considerareactiitatea handbalistică de performanţă, organizată !n asociaţii şi cluburi sportie specializate#)a sport de agrement handbalul este mult mai puţin practicat decât alte jocuri, cum ar fi baschetul şi fotbalul# cest lucru se datorează faptului că este necesar un număr mai mare de participanţi pentru a se desfăşura un joc bilateral spectaculos# $easemenea aceştia trebuie să posede un bagaj minim de cunoştinţe şi un niel acceptabil de pregătire fizică pentru a putea

participa la joc#La niel de şcoli şi licee, handbalul se regăseşte !n actiităţile recreatie de la sfârşitulsăptămânii (ineri, sâmbătă şi duminică, organizate de profesorii de educaţie fizică# cest lucruse a !ntâmpla acolo unde se !ntrunesc condiţii minime de bază materială (teren de joc, mingii şidoritori de a practica handbalul# %racticarea handbalului ca actiitate recreatiă !n şcoală o om!ntâlni sub forma campionatelor de casă (campionatul claselor a-+-a, etc#, sau campionatulşcolii, sau a unor cupe organizate cu diferite prilejuri (cupa "= iunie", cupa "cademicus", etc##)ondiţii ce trebuie respectate pentru practicarea handbalului !n şcoală ca actiitate recreatiă. La ciclul primarD se a organiza !n principal acolo unde educaţia fizică este predată de

profesor şi prioritar la clasele a-+-a, unde echipele or putea fi şi mi'te# ;e or aplica regulispecifice minihandbalului - teren şi porţi reduse ca dimensiune, mingi adecate ârstei (mai

mici şi din cauciuc, număr de componenţi ai echipelor scăzut (F la F, : la :, 3 la 3, durata jocului de 1 ' =E (=1 min# cu pauză : min# La ciclul gimnazialD echipele or fi demi'tate iar competiţiile se or organiza !ntre clase

paralele (a-+-a, a-+-a, etc# sau pe clase apropiate (a-+-a şi a-+-a sau a-+-a şi a-+-a#6impul de joc a fi cuprins !ntre 1 ' 1E min#- fetele - şi 1 ' 1: min#- băieţii - cu pauză de =Emin#

La ciclul licealD competiţia se a organiza la nielul !ntregii instituţii, indiferent de clase, pese'e, timpul de joc fiind de 1 ' 1: min#- fetele - şi 1 ' 2E min#- băieţii - cu pauză de =E min#;istemul de desfăşurare se a alegre !n funcţie de numărul de echipe participante lacompetiţie#

%ropaganda făcută actiităţii handbalistice !n şcoală, a contribui la reuşita acestor acţiuni# ;e a

anunţa din timp data desfăşurării competiţiei pe etape, echipele participante (chiar şi componenţaacestora, arbitrii (!n principal or fi dintre elei# %eriodic se or afişa rezultatele !ntrecerilor, cueidenţierea celor cu o comportare e'emplară (!n spiritul fair-plaG-ului# La această actiitate or fi atraşi diriginţii claselor din care proin echipele participante# )onducerea şcolii a aeacunoştinţă de aceste actiităţi, putând chiar să participe la premierea !ningătorilor#9n taberele de odihnă, actiitatea sportiă trebuie să reprezinte o formă de practicare, la liberăalegere, a handbalului# ceasta a trebui să se desfăşoare !n aşa fel !ncât să atragă o masă cât maimare de practicanţi, fete şi băieţi# 9n programul zilnic al taberei, trebuie introduse de la una la trei


19/24

ore de actiităţi sportie, unde or fi incluse şi jocurile de handbal# Atapele de desfăşurare acompetiţiei se or programa de preferinţă la două zile (!n funcţie de numărul de echipe şi dedurata taberei# 6impul de joc se a stabili prin regulamentul competiţiei - aând !n edere ârsta participanţilor, numărul de echipe şi numărul de jocuri programate# Achipele se or forma prin participare beneolă, dar serioasă, la nielul grupurilor participante la tabără - pe clase, şcoli,

localităţi# rbitrajul a fi asigurat de profesorii de educaţie fizică, sau oricare alt cadru didacticcare are cunoştinţe de regulament al jocului de handbal#)onducerea taberei, profesorii de educaţie fizică, au datoria de a crea condiţii ce or faorizaalegerea de câtre tineri a actiităţii preferate, şi pe de altă parte, de a lua măsurile necesareorganizării şi desfăşurării !n bune condiţii a tuturor actiităţilor, de supraeghere atentă !n toateocaziile#)âtea reguli de care trebuie să se ţină seama la organizarea şi conducerea actiităţilorhandbalistice (şi nu numaiH.=# 9ntocmirea, din timp, a unui regulament al competiţiei, care să fie cunoscut de toţi

participanţiiD sportii, conducători, arbitri#1# )omponenţii echipelor să se prezinte la jocuri !n echipament corespunzător#

2# %articipanţii să fie permanent !n grija şi supraegherea cadrelor didactice conducătoare, pentru a aea o comportare ciilizată atât !n jocuri cât şi !n afara lor#3# )erinţă e'presă pentru conducători - de subliniat la şedinţele tehnice - de a se comporta, ei, !n

permanenţă ciilizat, !n relaţiile cu sportii, arbitri şi spectatorii#:# *ocurile trebuie să constituie un mijloc, plăcut şi util de petrecere a timpului liber, !n

concordanţă cu posibilităţile fizice şi tehnice ale participanţilor şi nu să se transforme !n scop!n sine# ctiitatea sportiă trebuie să strângă legăturile !ntre participanţi şi nu să-i!nrăjbească#

F# Obligatoriu să se asigure asistenţă medicală la jocuri, iar participanţii să posede aiz medical#(aizul medical este !n general obligatoriu la participarea !n tabere#

0# %articipanţii or fi cooptaţi, prin rotaţie, la amenajarea şi !ntreţinerea bazei materiale#

I# $epartajarea !n cazul scorurilor egale, la sistemul eliminatoriu, se a face prin aruncări de la0 m#/# 7ediatizarea permanentă a !ntregii actiităţi sportie (prin postul de radio al taberei, la careul

zilnic, sau prin afişare#/e(ula$entul co$"eti6iei este acel document care stabileşte condiţiile !n care se a desfăşura şia fi organizată o anumită competiţie sportiă# cesta a aea două părţi componenteD una denatură organizatorică (proprie fiecărei competiţii şi cea de a doua de ordin te/nic (condiţiileregulamentare după care se or desfăşura jocurile# Regulamentul competiţiilor de handbal a cuprinde.=# 4co". (e'emplu $e a cuprinde !n actiitatea sportiă un număr cât mai mare de tineri, pentru petrecerea utilă

şi plăcută a timpului liber#;au. $e depistare a tinerilor talentaţi, posibili componenţi ai grupelor din cluburile sportie

şcolare#1# 5a%tici"an6i. se'ul şi ârsta participanţilor (e'# - fete junioare sau băieţi de =: ani şi mai mici echipele participante2# Date de de!#ăşu%a%e.


20/24

data şedinţei tehnice perioada !n care se a desfăşura competiţia sistemul de desfăşurare adoptat (e'# pentru 2-F echipe este indicat sistemul turneu - fiecare cu

fiecare - numai tur, sau tur şi returD pentru un număr mai mare de F echipe se recomandă!mpărţire !n grupe - unde se a juca sistem turneu - !n continuare pentru stabilirea

!ningătorului adoptându-se sistemul eliminatoriu - cu semifinale şi finale programul competiţiei - programarea jocurilor pe ore şi zileJ %roblemele legate de numărul participanţilor (!n special la competiţiile amicale şi datelee'acte de desfăşurare a jocurilor se definitiează uneori la şedinţa tehnică#3# 5%e$ii (şi premii speciale dacă este cazul. echipele participante (toţi participanţii or primi diplome locul - cupă şi medalii locul - medalii locul - medalii %remii specialeD

- >olgetelul competiţiei - cupă- )el mai bun portar - diplomă- )el mai bun (tehnic jucător - diplomă şi cupă

:# Condi6ii tehnice. *ocurile se or desfăşura !n conformitate cu regulamentul 5ederaţiei4omâne de &andbal, cu următoarele amendamente.

6erenul de joc K(pentru minihandbal, sau pentru beach-handbal# 6impul de jocK(!n funcţie de numărul de jocuri şi de ârsta participanţilor - 1'1:pauză =E

min#, 1'=:pauză : min# 8umărul de jucători - e'emplu. se a juca F la F (: jucători de câmp şi un portar, etc# pe

raportul de joc au oie să fie trecuţi =E, =1, =3 jucători# %robleme speciale - e'emple.•

repunerea mingii după gol se a face de portar din propriul semicerc• după !nscrierea unui gol din aruncarea de la 0 m# echipa rămâne !n continuare !n atac 9ntocmirea clasamentului se a face !n conformitate cu regulamentul 5# 4# &andbal (2 p#-

ictorie, 1 p#- egalitate, = p#- !nfrângere• !n caz de egalitate la meciurile eliminatorii se or e'ecuta aruncări de la 0 m#, sauD• !n caz de egalitate se a apela la " golul de aur".Orice altă problemă de natură organizatorică şi tehnică a fi soluţionată de " Juriul competiţiei"(cesta a fi alcătuit din directorul şcolii sau taberei, responsabilul cu actiitatea sportiă sau profesorul de educaţie fizică şi alţi membrii ai conducerii taberei sau şcolii#

. 44T+M+ D+ D+47Ă8U/A/+ A COM5+T3LO/

9n alegerea sistemului de desfăşurare a competiţiilor se or aea !n edere câtea aspecte careinfluenţează organizarea.


21/24

a# 6impul aut la dispoziţie pentru competiţie b# 8umărul de echipe participantec# ;copul competiţiei. - de performanţăD oficial sau amical - actiitate recreatiă9n funcţie de aceste aspecte se a apela la unul din cele două sisteme de desfăşurare a

competiţiilor, eliminatoriu sau turneu (diizie, sau la combinarea acestora (sistemul mi't#

4i!te$ul eli$inato%iuLa acest sistem echipele !ninse !n anumite etape ale competiţiei !şi pierd dreptul de a maicontinua competiţia#


22/24

la co$"eti6ii unde "a%tici"ă de la - la 1; echi"e 9concu%en6i:Tabele "ent%u sistemul turneu - BERGER ,


23/24

la co$"eti6ii unde "a%tici"ă de la - la 1; echi"e 9concu%en6i:

4i!te$ul $i


24/24

(de obicei numai tur, după aceia jucându-se sferturi de finală, semifinale şi finală (sedesfăşoară după sistemul eliminatoriu

ndiferent de sistemul de desfăşurare a competiţiei, regulamentul acesteia trebuie să preadămodalităţile de departajare !n caz de egalitate# stfel la sistemul eliminatoriu regulamentul a preede ca !n caz de egalitate să se desfăşoare prelungiri, e'ecutarea unor loituri de penalitate

(de la 0 m# sau de == m#, sau aplicarea regulii " golului de aur" # $e asemenea la sistemul turneuor fi preăzute modalităţile de departajare !n caz de egalitate# cestea or putea fiD dupănumărul de puncte acumulate - acesta fiind principalul mod de departajare -, numărul de ictorii,numărul pe puncte marcate sau primite, precum şi diferenţa dintre punctele marcate şi cele primite (acesta fiind cel mai des folosit mod de departajare#%rezentăm !n continuare un model de "ta0el cu evidenţa rezultatelor" care este folosit la sistemulturneu (e'emplul este pentru 3 echipe

A B C D +ict# M

Agal o

%ier d#

-

>olurimarca

te

>oluri primit

e

$if #

%uncte

LO)<L

ABCD

lcătuirea clasamentelor se a face respectându-se următoarele dateD

locul

A)&%nr#

jocu

ri

ictorii

egal

pierdute

goluri

marcate - primite%

Handbalul in Scoala

Documents

Transcript of Handbalul in Scoala