26 Cooperare Si Competitie in Scoala

8/19/2019 26 Cooperare Si Competitie in Scoala

1/10

COOPERARE SI

COMPETITIE IN

SCOALA

MARIA COMBEIDUMITRU COMBEI

COLEGIUL NATIONAL “ION MINULESCU”SLATINA


2/10

Psihologia socială clasică a pus accentul pe

interacţiunea de grup, dar a făcut foarte puţine lucruri

concrete pentru amenajarea grupului ca mediu de învăţare,mulţumindu-se să studieze interacţiunea elevilor în afara

lecţiei propriu-zise şi să proclame influenţa decisivă a

climatului afectiv din clasă asupra performanţelor

individuale. Atunci când treuie să realizeze o activitate,

memrii unui grup-clasă se pot încadra în una dintre

următoarele două tendinţe! o atmosferă de cooperare "când părţile implicate îşi văd scopurile congruente ori acestea

coincid# şi o atmosferă de competiţie "când părţile implicate

îşi văd în mod reciproc scopurile ca fiind contradictorii#.

$eşi opinia potrivit căreia climatul afectiv pozitiv din

colectivele de elevi are o contriuţie hotărâtoare la oţinerea

unor performanţe superioare este larg răspândită, mediul

şcolar cunoaşte, în general, o organizare competitivă.


3/10

Scopurile grupului-clasăpot fi structurate în mai multemaniere, fiecare din acesteaprezentând atât avantaje, cât şi

dezavantaje cu privire laperformanţele obţinute de elevi. Untip de organizare care se întâlneşterelativ frecvent în şcolile noastreeste structurarea individuală ascopurilor memrbilor grupului-

clasă. ceasta presupune un nivelrelativ redus de interacţiune întreelevi şi o independenţa ascopurilor fiecăruia

dintre aceştia.Structuraindividualistă nu

creează o motivaţiedeosebită, nustimulează în nici unfel formarea la elevi aabilităţilor necesarecomunicării şi

interacţiunilor cuceilalţi.


4/10

!ducarea elevilor în spiritul cooperării presupune formareaconştiinţei şi a conduitei cooperant-participative. "ultivarea

conştiinţei cooperante presupune cunoaşterea şi înţelegerea decătre elevi a diverselor reguli şi cerinţe pe care le impune viaţa încomun, concomitent cu declanşarea unor trăiri afective, e#presie aadeziunii şi acceptării interioare a acestora. stfel, elevii urmează săcunoască şi să înţeleagă ce înseamnădependenţa individului faţă de colectiv, a unuicolectiv mai mic faţă de unul mai mare, care sunt

obligaţiile pe care ei le au faţă de colectiv, în cesens şi cum urmărirea unor secţiuni colectiveeste şi în interesul lor etc. $eclanşarea unor trăiriafective faţă de toate acestea este posibilă numaipe fondul multiplelor relaţii interpersonaleocazionale de acţiuni şi activităţi desfăşurate în

colectiv.


5/10

%n mod tradiţional mediul şcolar se constituie ca un mediucompetitiv, resimţit ca atare de elevi. ceasta se întâmplă în principaldin cauza manierei de notare practicate de majoritatea profesorilor,care are darul de a stimula competiţia. $intre cele două modele deapreciere, notarea prin raportarea la grup şi notarea individualizată,primul este cel utilizat cu precădere. cest model contribuie decisiv lacrearea unor norme ce consacră competiţia, elevii înţelegând că nu

pot obţine note mari decât dacă unora dintre colegii lor li se atribuienote mici. Situaţia este des întâlnită când, la o întrebare aprofesorului, elevii se grăbesc să raspundă ridicând mâna &cei careştiu răspunsul'. (rofesorul îl numeşte doar pe unul dintre aceştia şi îioferă doar lui o notă bună, deşi era evident că şi alţi elevi posedau unrăspuns corect) mai mult, ceilalţi îşi doresc ca acesta să greşească

pentru a avea ei ocazia să fie întrebaţi, să ofere răspunsul corect şisă primească notă bună.


6/10

* astfel de viziune asupra procesuluide învăţământ oferă într-adevăr cadrul propice deformare a unei atitudini concurenţiale, iată de cefolosirea unei activităţi de ec+ipă care să permită,pe de o parte, implicarea tuturor elevilor şi, pe dealta, oferirea unui feedbac pozitiv celor care îşi

îndeplinesc activităţile propuse reprezintă operspectivă optimizatoare asupra procesului deformare-instruire. lternativa recomandabilă laceastă modalitate de evaluare nu este notareaindividualizată a rezultatelor obţinute de elevi la

alte rezultate individuale, ci una care să încurajeze colaborarea. "ompetiţiei, i se poatereproşa faptul că cel mai adesea se constituie

într-un factor ce determină un conflict şicomportamente agresive în grup. olulprofesorului este de a asigura un ec+ilibru, caretrebuie identificat şi dezvoltat, între competiţie şi

cooperare în sprijinul învăţării.(rincipiile învăţării în condiţii de cooperarepresupune o largă varietate de forme deinteracţiune, de la ajutarea episodică a coleguluide bancă de către elevul mai avansat, până lagrupurile cooperative de învăţare organizate de

profesor după o anume te+nologie educaţională.


7/10

$acă interacţiunea elev-elev ia rareori locul interacţiuniiprofesor-elev în cadrul lecţiei, aceasta se întâmplă pentru că profesoriirenunţă foarte greu la rolul lor tradiţional, spre a-l asuma pe cel maipuţin comod, de facilitator şi consultant, oarte puţini din elvii de liceu

ştiu să elaboreze cu alţii la o sarcină comună. $e cele mai multe oriprofesorul trebuie să dea indicaţii cu privire la diviziunea muncii, lautilizarea resurselor, la sprijinirea celor lenţi.

"ooperarea înseamnă înainte de toate un câştig înplanul interacţiunii între elevi,

generând sentimente deacceptare şi simpatie. !ainstaurează buna întelegere,armonia şi stimuleazăcomportamentale defacilitare a succesuluicelorlalti. "ooperarea

determină creşterea stimeide sine, încrederea în forţeleproprii, diminuarea an#ietăţiipe care mulţi copii o resimt lacontactul cu instituţiaeducativă şi contribuie laintensificarea atitudinilorpozitive faţă de profesori.


8/10

Strategia educării cooperante a elevilor implică iniţiereaşi desfăşurarea unor activităţi concrete. "ondiţiile pedagogice alestrategiei educaţionale cooperante se referă la/ ormularea unor cerinţe clare şi a unor perspective care să

mobilizeze energia colectivului. semenea cerinţe şi perspectivereprezintă sarcini comune pe care colectivul urmează să le înfăptuiască, scopuri pe care să le atingă. $intre acestea amputea menţiona angajarea colectivului în obţinerea unor rezultatebune la învăşătură, câştigarea unor concursuri etc. cesteperspective au un efect pedagogic în măsura în care suntrealizabile, sunt stimulative şi atrăgătoare, e#primă năzuinţeleelevilor şi îi antrenează.


9/10

Existenţa unui colectiv e!a"o"ice inc#e"at$ Este con!iţia ca%e asi"u%&!e%in!e%ea !e a inc#e"a u'o% %elaţii (n inte%io%ul colectivului) sc#i*+a%ea!e %elaţii etc$ T%a!iţiile$ ,nc#e"a%ea colectivului %esuune cultiva%ea uno% t%a!iţiile"ate ale anu*ite eveni*ente *ai i*o%tante !in viaţa 'colii 'i a elevilo%$

De'i conclu-ia este c& *eto!ele cooe%ative se !ove!esc *ai

e.iciente !ec/t o%"ani0a%ea co*etitiva) t%e+uie s& o+se%v&* c& %i*ele nueli*in& total co*etiţia$ Meto!ele cooe%ative %esuune o (*+ina%e (nt%ecooe%a%e 'i co*etiţie) ave* !e1a .ace at/t cu atitu!ini 'i co*o%ta*ente!e cooe%a%e c/t 'i cu o co*etiţie (nt%e "%uu%i$ Ast.el este util s& ne"/n!i* ce on!e%e !in activitate o "/n!i%e cooe%ativ& 'i ce on!e%eco*etiţional&2 *ai *ult) .uncţie !e anu*ite e%soane !in "%u) aceast&on!e%e oate .i "/n!it& (n .a-a !e %oiecta%e a acţiunii e!ucaţionale oate

s& .ie sc#i*+at& *a3o%$


10/10

4%o.5 MARIA COMBEI4%o.5 DUMITRU COMBEI

COLEGIUL NA6IONAL 7ION MINULESCU”SLATINA) 8u!$ OLT

0ibliografie/ ndrei "osmovici, 1uminiţa 2acob / (S23*1*42! 5"*16, (olirom, 7888.

2on *vidiu (ânişoară / "*9U:2"! !2"2!:;6, (olirom, .2oan :icola / (!$4*42!, !$(. 0U"U!5;2, 788?.

26 Cooperare Si Competitie in Scoala

Documents

Transcript of 26 Cooperare Si Competitie in Scoala