Grile Med Interna Balan Modificate

96
GRILE MED. INTERNA BALAN 1. Durerea precordiala din angina pectorala dureaza: a. <20 minute b. >30 minute c. >1 ora d. >12 ore 2. Durerea pericardica este ameliorata de: a. tuse b. decubit dorsal c. pozitia ‘’aplecat inainte’’ d. inspir profund 3. Palpitatiile reprezinta: a. marirea frecventei cardiace b. scaderea frecventei cardiace c. batai cardiace neregulate d. perceperea constienta a batailor inimii de catre pacient 4. Claudicatia de efort se refera la : a. durerea musculara la efort b. edemul piciorului c. cianoza extremitatilor d. caldura locala a piciorului 5. Tratamentul curativ al stenozei mitrale cuprinde: a. digitala b. comisurotomia c. diuretice d. beta-blocante 6. Clasificarea NYHA a insuficientei cardiace se refera la: a. edeme b. palpitatii c. dispnee d. Febra 7. Diagnosticul clinic al insuficientei mitrale NU cuprinde: a. palpitatiile b. durerea precordiala (jena precordiala) c. dispnee de effort d. hipertensiunea arteriala

Transcript of Grile Med Interna Balan Modificate

Page 1: Grile Med Interna Balan Modificate

GRILE MED. INTERNA BALAN

1. Durerea precordiala din angina pectorala dureaza:a. <20 minuteb. >30 minutec. >1 orad. >12 ore

2. Durerea pericardica este ameliorata de:a. tuse b. decubit dorsalc. pozitia ‘’aplecat inainte’’d. inspir profund

3. Palpitatiile reprezinta:a. marirea frecventei cardiaceb. scaderea frecventei cardiacec. batai cardiace neregulated. perceperea constienta a batailor inimii de catre pacient

4. Claudicatia de efort se refera la :a. durerea musculara la efortb. edemul picioruluic. cianoza extremitatilord. caldura locala a piciorului

5. Tratamentul curativ al stenozei mitrale cuprinde:a. digitalab. comisurotomiac. diureticed. beta-blocante

6. Clasificarea NYHA a insuficientei cardiace se refera la:a. edemeb. palpitatiic. dispneed. Febra

7. Diagnosticul clinic al insuficientei mitrale NU cuprinde:a. palpitatiileb. durerea precordiala (jena precordiala)c. dispnee de effortd. hipertensiunea arteriala

8. Tabloul clinic al stenozei aortice cuprinde:a. sincopab. durerea anginoasac. dispneead. toate de mai sus

Page 2: Grile Med Interna Balan Modificate

9. Diagnosticul endocarditei bacteriene include:a. toracocentezab. pericardocentezac. paracentezad. Hemocultura

10. Tahicardia sinusala NU apere in:a. febrab. emotiic. confuzied. Anemii

11. Manevrele vagale in tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare NU cuprind:a. masajul sinusului carotidianb. decubitul dorsalc. manevra Valsalva –expiratie fortata cu glota inchisad. ingestie de apa calduta

12. Anevrism de aorta reprezinta:a. ruptura intimei aortice ,cu separarea mediei de adventiceb. dilatarea localizata a aorteic. ocluzia aortei si a ramurilor sale principaled. nici una de mai sus

13. Ocluzia acuta a arterelor periferice se manif prin urm sintome:a. durerea severa,cu debut bruscb. clauticatie intermitentac. racirea,amortirea si paloarea extremitatii afectated. puls absent distal de obstructie

14. Principala cauza a stenozei mitrale este:a. reumatismul articular acutb. aterosclerozac. malformatiile congenitaled. obezitatea

15. Simtomele insuficientei cardiace stangi sunt:a. hematomegalieb. edemelec. turgescenta jugularelor d. dispnee de efort

16. Enzimele de citoliza miocardica care cresc in infarctul miocardic acut sunt:a. LDHb. b CK-MBc. c troponinad. d toate variantele de mai sus

Page 3: Grile Med Interna Balan Modificate

17. Cel mai frecvent simtom al cardiopatiei ischemice este:a. a febrab. b durerea precordialac. c durerea abdominalad. d astenia fizica

18. Conduita de urgenta in hemoragia digestiva superioara in ciroza hepatica presupune:a. a repaus la pat obligatoriub. b perfuzie cu solutii cristaloide sau glucoza 5%c. c antibioprofilaxie cu Norfloxacin sau Cefotaximd. d toate de mai sus

19. Cea mai frecventa cauza de pancreatita cronica este:a. e gastrita acutab. f alcoolism cronicc. g hepatita cronicad. h hernia hiatala

20. Durerea din colecistita acuta este acompaniata de a. a febrab. b diareec. c pirozis d. d hematemeza

21. In stenoza pilorica aparea. e abdomenul de lemnb. f varsatura abundenta c. g cresterea ponderalad. h toate variantele sunt corecte

22. Durerea din colica biliara are urm caracteristici:a. este violent b. sediul durerii este in hipocondru stgc. cedeaza la ingestia de alimente cu ph neutrud. se insoteste de scadere ponderala

23. Sindromul coledocian (triada Charcot)din litiaza coledociana cuprinde:a. durerea,febra,diareeab. durerea ,icterul,varsaturilec. durerea,febra,icteruld. nici una de mai sus

24. In pancreatita acuta durerea epigastrica:a. iradiaza ‘’in bara’’b. iradiaza in umarul drc. iradiaza pe membrul superior stgd. iradiaza in hipogastru

25. In pancreatita acuta apar urm modificari biochimice:a. cresterea TGO,TGPb. cresterea amilazelor serice si urinarec. cresterea calcemieid. scaderea glicemiei

Page 4: Grile Med Interna Balan Modificate

26. Cel mai frecvent simtom al ulcerului duodenal este:a. hematemeza b. senzatia de greatac. durerea d. varsaturi bilioasa

27. Tratamentul sangerarilor prin rupture varicelor esofagiene se face cu:a. somatostatinab. lactulozac. silimarinad. colchicina

28. Diabetul zaharat de tip 2:a. implica insulinorezistentab. apare prin distructia autoimuna a celulelor beta pancreaticec. apare numai in timpul sarciniid. implica deficit absolute de insulin

29. Diagnosticul de tolerant orala alterata la glucoza este sugerat de:a. TTGO:glicemia la 2 ore :140-200mg%b. TTGO :glicemia la 2 ore:130 mg %c. TTGO: glicemia la 2 ore: <140mg%d. TTGO :glicemia la 2 ore:115mg%

30. Diagnosticul diabetului zaharat include determinarea a:a. doua glicemii a jeun cu valoare peste 110 mg%b. doua glicemii a jeun cu valoare peste 126mg%c. TTGO :glicemia la 2 ore :115mg%d. TTGO : glicemia la 2 ore:<140mg%

31. Complicatia acuta a diabetului zaharat este:a. gangrene diabeticb. cetoacidoza diabeticc. polineuropatia diabeticd. nefropatia diabetica

32. Din tabloul clinic al cetoacidozei diabetic NU face parte:a. durerile abdominalb. deshidratareac. polifagiad. respiratia Kussmaul

33. Tratamentul cetoacidozei diabetic cuprinde urmatoarele, cu exceptia:a. administrarea deinsulina intravenousb. administrarea intravenoasa de solutie salina izotona sau Ringer lactatec. administrarea de potasiud. administrarea de diuretice

34. Investigatiile paraclinice in cetoacidoza diabetic evidentiaza:a. glicemie in general peste 400mg%b. glicozuriec. cetonuried. toate de mai sus

Page 5: Grile Med Interna Balan Modificate

35. Tabloul clinic al diabetului zaharat cuprinde urm simtome cu exceptia:a. cresterea ponderalab. poliuriec. polidipsied. polifagie

36. Ce manifestare clinica NU apare in hipoglicemie:a. tremuraturib. transpiratiic. agitatied. halena acetonemica

37. Traramentul hipoglicemiei consta in administrarea de:a. insulinab. ser fiziologicc. glucoza 33% intravenous sau glucagond. sulfoniluerice/biguanite

38. Obezitatea se caracterizeaza printr-un indice de masa corporala cu valoarea:a. <18,5kg/mpb. intre 18,5-24,9kg/mpc. intre 25-29,9kg/mpd. >30kg/mp

39. Tratamentul denutritiei implica:a. alimentaia hipocaloricab. alimentatia hipercaloricac. administrarea de anorexigened. chirurgie biriatrica

40. Din tabloul clinic al dislipidemiilor fac parte:a. edemele,xantelasmab. xantelasma ,tofiic. xantelasma,xantoameled. arcul cornean,eritemul marginat

41. Artrita gutoasa:a. nu se insoteste de edem,eritem ,caldura locala,sensibilitatea exageratab. afecteaza articulatiile periferice inferioarec. nu se insoteste de febrad. se insoteste de nodulii subcutanati

42. In tratamentul artritei gutoase se utilizeaza:a. antiinflamatoare non-steroidiene ,colchicina,alopurinolb. cochicina,salazopirina,corticosteroizic. salazapirina,antiinflamatoare,nesteroidiened. alopurinol,saruri de aur,terapie biologica

43. In bronsita acuta NU apare:a. hemoptiziab. subfebrilitateac. dispneead. durerea toracica

Page 6: Grile Med Interna Balan Modificate

44. Factorii de risc ai bronsitei cornice includ :a. imunodepresiab. factorii alergicic. fumatuld. tuberculoza pulmonara

45. Bronhopneumopatia obstructiva cronica de tip A(emfizematos)se caract prin:a. crestere in greutateb. cianozac. tuse productive abundentad. torace hiperinflat

46. Bronhopneumopatia obstructive cronica de tip B (bronsitic) se caract prin:a. dispnee lent progresivab. sputa redusac. sputa abundenta purulentad. torace hiperinflat

47. In tratamentul bronhopneumopatiei obstructive cornice se folosesc:a. antibioticb. bronhodilatatoarec. mucoliticed. toate de mai sus

48. Un rol important in patogenia asmului bronsic il au:a. eozinofileleb. bazofilelec. monociteled. polimorfonuclearele

49. Sputa perlata este caracteristica:a. bronsitei acuteb. astmului bronsicc. bronsitei corniced. tuberculozei pulmonare

50. Weezing-ul reprezinta:a. cresterea frecventei respiratoriib. scaderea frecventei respiratoriic. expiratia prelungita suieratoared. expectoratia cu sange

51. Starea de rau asmatic poate fi det de:a. infectii respiratoriib. intreruperea brusca a corticoterapieic. abuzul de simpaticomimeticed. toate de mai sus

52. Principalele medicamente folosite in tratamentul asmului bronsic sunt:a. bronhodilatatoarele (beta 2 adrenergicele si corticosteroizii)b. antiinflamatoriile nonsteroidiene(aspirina,paracetamolul,ibuprofenul)c. antibioticele (penicilinele,si cefalosporinele)d. medicamente care stimuleaza contractia musculaturii netede

Page 7: Grile Med Interna Balan Modificate

53. .Simtomele asmului bronsic constau din triada:a. rinoree,dispnee,eczemab. dispnee,tuse,weezingc. tuse,expectoratie 3 luni/an,dispneed. rinoree,dispnee,durere toracica

54. .Durerea din pneumonia pneumococica:a. are character constrictive(ghiara)b. apare sub forma de junghic. se insoteste de frecatura pleuralad. se insoteste de raluri uscate(sibilante si ronflante)

55. .Dintre simtomele cancerului pulmonary fac parte:a. hemoptiziab. dispnee c. durerea toracicad. toate variantele

56. Cancerul pulmonar cu cea mai mica rata de supravetuire este:a. carcinomul de cellule marib. carcinomul cu cellule micic. carcinomul epidermoidd. adenocarcinomul

1. In etiologia reumatismului articular acut este implicat:a. streptococul beta-hemolitic grup Ab. stafilococul auriuc. salmonella sppd. candida albicand

2. Artrita reumatismala:a. nu se insoteste de febrab. are caracter migrator si infecteaza articulatii maric. apare tardiv in evolutia reu matismului articular acut(la aprox 1 an)d. este o manif clinica rara a reumatismului articular acut

3. Reprezinta manifestare clinica a reumatismului articular acut:a. coreea Sidenhamb. nodulii subcutanatic. eritemul marginatd. toate variantele sunt corecte

4. Testul cel mai frecvent utilizat pt diagnosticul reumatismului articular acut este reprez de:a. cresterea VSH-uluib. cresterea proteinei C reactive c. ASLO (anticorpii anti-streptolizina O) d. cresterea fibrinogenului

5. Pentru tratamentul curativ al reumatismului articular acut se utilizeaza:a. Gentamicinab. Ampicilinac. Tetraciclinad. Penicilina

Page 8: Grile Med Interna Balan Modificate

6. Afectarea articulara din poliartrita reumatoida:a. se insoteste de redoare matinalab. durerea articulara are caracter mecanic (se accentueaza prin exercitii fizice)c. este o manifestare tardiva a boliid. intereseaza numai articulatiile mici ale membrelor

7. Nodulii subcutanati reumatoizi:a. au consistenta elastica b. se pot infecta si fistulizac. sunt durerosid. sunt localizati pe fata anterioara a gambelor

8. Manifestarile pleuro-pulmonare din poliartrita reumatoida se pot prezenta sub forma:a. pleurezieib. fibrozei pulmonare interstitiale c. nodulii reumatoizi pulmonari d. toate variantele sunt corecte

9. Pentru depistarea factorului reumatoid se foloseste:a. testul ASLOb. testul Schilingc. testul Waler-Rosed. determinarea complementului seric

10. In tratamentul poliartritei reumatoide NU se utilizeaza:a. sarurile de aurb. imunosupresivelec. antibioticeled. salazopirina

11. Spondilita anchilozanta:a. se asociaza cu prezenta HLA B 12b. este mai frecventa la femeic. apare la varste inaintated. este o afectiune rara

12. Nu constituie criteriu de definire a caracterului inflamator al dorsalgiilor din spondilita anchilozanta:a. se insoteste de redoare matinalab. debutul insidiosc. persistenta in cel putin 3 luni de ziled. aparitia dupa varsta de 60 de ani

13. Aspectul radiologic cel mai frecvent intalinit in spondilita anchilozanta este:a. osteopeniab. geodelec. sacroileitad. sidesmofitele

Page 9: Grile Med Interna Balan Modificate

14. Tratamentul spondilitei anchilozante include:a. saruri de aurb. antimalarice de sintezac. D-penicilaminad. Salazopirina

15. Reprezinta factor de risc pt reumatismul articular degenerativ:a. obezitateab. varsta tanarac. sexul masculind. efortul fizic moderat si constant

16. In reumatismul articular degenerativ examenul radiologic al articulatiilor afectate evidentiaza:a. sindesmofite b. osteofitec. entezited. marirea spatiului articular

17. Tratamentul reumatismului articular degenerativ include :a. saruri de aurb. imunosupresivec. salazopirinad. antiinflamatorii non-steroidiene

18. Reumatismul cronic degenerativ se manifesta prin:a. artralgiib. redoare articulara cu durata sub 30 de minc. impotent functionald. toate variantele sunt corecte

1. Din factorii de risc ai pleureziei purulente NU face/fac parte:a. embolia septic b. traumatismele toracicec. embolia pulmonarad. procesele septic de vecinatate

2. Constituie factori de risc pt tromboembolismul pulmonar:a. denutritia b. neoplaziilec. infectiile respiratorii repetated. trombocitopenia

3. Manifestarile clinice in tromboembolismul pulmonar NU include:a. durere toracica violentb. dispneec. anxietated. hipertensiunea arteriala

Page 10: Grile Med Interna Balan Modificate

4. Afirmatia corecta privind anevrismul disecant de aorta este:a. etiologia este adesea traumaticb. se manif prin claudicatie intermitentac. evolueaza cu dureri toracice intense,dispnee,comad. are prognostic favorail

5. Cea mai specifica exploarare pt stabilirea diagnosticului definitive de embolie pulmonara este:a. ultrasonografia venoasab. angiografia pulmonarac. scintigrafia pulmonara

6. Conduita in hemoragiile cu potential letal induse de warfarina (intratamentul emboliei pulmonare)este:a. reducerea dozei de warfarinab. administrarea de O2c. administrarea de sulfat de protaminad. administrarea de vitamina K ,intravenous

7. C onstituie complicatie a stenozei mitrale:a. fibrilatia atriala b. edemul pulmonar acutc. tromboza atriala stg cu tromboiembolism sistemicd. toate variantele sunt corectee. nici un rasp nu este correct

8. Simtomatologia trombozei venoase profunde cuprinde :a. dureri in molet la dorso-flexia piciorului pe gamba (semnul Homans)b. hipotensiune arterial c. cianozarea membrului inferior afectatd. afebrilitatea

9. Tabloul clinic al stenozei aortic include:a. sincope de efort b. junghi interscapulo vertebralc. hemoptizii de efortd. disfonie

10. Tratamentul curative al pericarditei cornice constrictive consta in:a. valvuloplastieb. litrotipsie ultrasonicc. comisurotomied. pericardectomie

1. Anomaliile hematologice in lupusul eritematos systemic sunt urm cu exceptia:a. anemie hemoliticab. leucopeniac. leucocitozad. trombocitopenie

Page 11: Grile Med Interna Balan Modificate

2. Disfagia reprezinta:a. absenta senzatiei de foameb. eliminarea de gaze din stomac sau esofag pe gurac. durerea retrosternala cu character de arsurad. dificultate in inghitirea alimentelor cu senzatia de oprire a acestora in esofag

3. Simtomul dominant in gastrite este:a. greata b. durerea epigastrica postprandialac. varsatura alimentarad. pirozisul

4. Durerea din colecistita acuta este acompaniata de:a. febra b. regurgitatiic. pirozisd. diaree

5. In peritonita acuta :a. durerea apare in etajul abdominal superiorb. apare abdomen ‘’de lemn’’c. apare icter intensd. apare diareea

6. Manifestarile clinice ale hipertensiunii portale sunt urm cu exeptia:a. sindromul asceticb. splenomegaliac. cardiomegaliad. varicele esofagiene

7. In ciroza hepatica sunt prezente urm modificari cu exeptia:a. tegumente fara modificari patologiceb. stelute vasculare toracicec. icter sau subicter sclerotegumentard. prezenta circulatiei colaterale pe abdomen

8. Cea mai frecventa cauza de pancreatita cronica este:a. gastrita acutab. alcoolismul cronicc. hepatita cronicad. hernia hiatala

9. Urm afirmatie privind icterul obstructive este falsa:a. urinile din hipercromeb. provocarea varsaturiic. se insoteste de anemied. se insoteste de hematomegalie

Page 12: Grile Med Interna Balan Modificate

10. Tratamentul esofagitei postcaustice vizeaza:a. continuarea alimentatiei oraleb. provocarea varsaturiic. introducerea sondei de aspiratie nazo-gastricad. abord venos pt reechilibrare hidroelectrolitica si combaterea socului

10.In esofagita de reflux cel mai eficient tratament consta in administrarea:

a. antiacidelorb. prokineticelorc. inhibitorilor de pompa de protonid. blocantilor de receptori histaminici H2

11. In ulcerul duodenal este adevarata afirmatia:a. durerii este in legatura cu mesele si are character de arsurab. tratament de eredicare a infectiei cu H.pylori presupune dubla asociere (Omeprazol A moxicilina)c. exploararea paraclinica de electie este examenul radiologic baritatd. poate evalua spre malignizare

12. Din tabloul clinic al stenozei pilorice nu fac/face parte”a. durerea epigastrica b. varsaturile abundentec. clapotajul gastri a jeund. cresterea ponderala

13. In rectocolita ulcero-hemoragica:a. leziunile pot afecta orice segment al tubului digestiveb. se intalnesc scaunele diareice cu puroi si sangec. afectarea este segmentarad. leziunea caracteristica este granulomul fara cazeificare

14. Afirmatia falsa privind boala Crohn este:a. apar,durerea,diareea,si scaderea ponderalab. leziunea caracteristica este granulomul fara cazeificarec. tratamentul chirurgical este indicat in toate cazuriled. apar multiple complicatii extraintestinale

15. Investigarea imagistica a colonului este indicate in urm situatii cu exceptia:a. aparitia rectoragiilorb. varsta sub 45 de anic. prezenta anemieid. existenta antecedentelor familiar de cancer colonic

16. Nu cronicizeaza hepatita virala cu virus:a. Ab. Bc. Cd. D

Page 13: Grile Med Interna Balan Modificate

17. Din tabloul clinic al pancreatitei cornice nu fac parte:a. durerea epigastricab. varsaturilec. steatoread. cresterea ponderala

1. In anemia feripriva pot fi prezente urm simtome cu exceptia:a. stomatita angularb. bradicardiec. disfagied. dispnee

2. Examenul sangelui periferic in anemia feripriva releva:a. volum eritrocitar mediu (VEM) scazutb. volum eritrocitar mediu(VEM) crescutc. hemoglobin eritrocitara medie (HEM) crescutad. trombocite scazute

3. Cauzele anemiei megaloblastice sunt urm cu exceptia:a. aportul alimentar insufficient de vit B12 sau/si de acid folicb. consumul de alcool c. necesar crescut in sarcina si lactatied. hemoliza cronica

4. Diagnosticul paraclinic in anemia megaloplastica releva:a. volum eritrocitar mediu (VEM)crescutb. hemoglobin eritrocitara medie (HEM) scazutac. trombocitozad. leucocitoza

5. Tratamentul anemiei feriprive implica administrarea de:a. preparate de fierb. acid folicc. acid ascorbicd. toate de mai suse. e nici una de mai sus

6. Anemiile hemolitice au urm caracteristici:a. sunt anemii macrocitareb. se pot insoti de aparitia icteruluic. sunt det de deficitul de vit B12d. sunt anemii aregenerative

7. Tratamentul profilactic al anemiei feriprive nu se aplica la:a. gravide b. donator de sangec. gastrectomizatid. febrile

Page 14: Grile Med Interna Balan Modificate

8. Diagnosticul de leucemie acuta mieloida se stabileste pe baza prezentei a:a. cel putin 10% mieloblasti in sange si /sau maduva osoasa

b. cel putin 50 % mieloblasti in sange si/sau maduva osoasa

c. cel putin 60% mieloblasti in maduva osoasa

d. cel putin 30% mieloblasti in sange si/sau maduva osoasa

9. Diagnosticul fazei blastice a leucemiei mieloide cornice se bazeaza pe:

a. blasti in maduva sau in sangele periferic peste 5%

b. blasti in maduva sau in sangele periferic peste 30 %

c. trombocitare sub 100.000/mmc

d. hemoglobin <9gr/dl

10. Diagnosticul hematologic in leucemia mioloida cronica evidentiaza:

a. leucocitoza cuprinzand toate celulele seriei neutrocitrice

b. nr de cellule blastice circulante maii mare de 30%

c. trombocitopenie

d. leucopenia

11. Tabloul clinic al hemolizei posttransfuzionale acute cuprinde:

a. dureri in flanc

b. febra si frison

c. urini rosii sau brune

d. toate de mai sus

e. nici una de mai sus

12. Examenul obiectiv in leukemia mieloida cronica arata,la majoritatea pacientilor:

a. splenomegalie

b. limfadenopatie generalizata

c. absenta splenomegalie,ca elemnt patognomic

d. hepatomegalie importanta,compresiva

13. Cromozomul Philadelphia apare in:

a. leucemia mieloida acuta

b. leucemia limfoida acuta

c. leucemia mieloida cronica

d. leucemia limfatica cronica

Page 15: Grile Med Interna Balan Modificate

14. Leucemia limfoida acuta:

a. apare predominant la adulti 60-65 ani

b. se manif prin febra ,sangerari dureri osoase ,limfadenopatie

c. se caract. prin prezenta cromozomului Philadelphia

d. se caract.prin leucocitoza importanta (100.000-200.000/mmc),anemie,trombocitopenie

15. Investigatiile paracllinice in mielomul multiplu releva:

a. hipocalcemie

b. hipogamaglobulinemie

c. trombocitoza

d. prezenta proteinei Bence-Jones urinara

16. Manifestarea clinica cea mai frecventa in hemofilie este:

a. hematomul

b. hemartroza

c. hematuria

d. hematemeza

17. Hemofiliile se caract prin:

a. trombocitopenie

b. deficit de factor 7 sau factor 9 al coagularii

c. timp de coagulare normal

d. timp de protombina alungit

18. In boala Hodgkin celula maligna este reprezentata de:

a. celula Sternberg-Reed

b. celula Langerhans

c. Plasmocit

d. Monocit

19. Din tabloul clinic al pneumoniei pneumococice nu face parte:

a. congestia facial

b. junghiul thoracic

c. tusea

d. hemoptizia

Page 16: Grile Med Interna Balan Modificate

1. Durerea din litiaza renala dreapta are caracterele:

a. apare in hipocondru drept

b. apare lombar si iradiaza spre hipogastru,organe genital,externe si fata interna a coapsei

c. se insoteste de febra

d. debuteaza insidious

2. Anuria reprezinta:

a. cresterea volumului urinar peste 2500ml/24 de ore

b. mictiune dificila

c. suprimarea formarii de urina la nivelul rinichilor

d. prezenta in urina a sangelui provenit din rinichi si caile urinare

3. Din sindromul urinar intalnit in glomerulonefrita acuta nu face parte:

a. proteinuria moderata

b. hematuria

c. poliuria

d. prezenta hematiilor si cilindrilor in sedimentul urinar

4. Din tabloul clinic-biologic al sindromului nefrotic face/fac parte:

a. proteinuria masiva (peste 4-5 gr/24 de ore)

b. hipoalbuminemia

c. hipercolesterolemia

d. toate variantele sunt corecte

5. In pielonefrita acuta nu apare:

a. febra

b. dureri lombare

c. polakiuria

d. hematuria

6. In sindromul nefrotic semnul clinic major este reprezentat de:

a. edeme

b. hipertensiunea arteriala

c. hematurie

d. poliurie

Page 17: Grile Med Interna Balan Modificate

7. in glomerulonefrita difuza acuta poststreptococica nu apare:

a. hipertensiunea arteriala

b. piuria

c. hematuria

d. oliguria

8. Triada clinica caracteristica cancerului renal cuprinde:

a. durerea lombara,hematuria,formatiune tumorala in loja renala

b. durerea lombara ,polakiuria,formatiune tumorala in loja renala

c. durere lombara ,polakiuria,febra

d. durere lombara,hematurie,febra

9. Din tabloul clinic al pielonefritei cornice NU fac parte:

a. dureri lombare surde

b. edemele

c. subfebrilitatile

d. piuria

10. Termenul de bacteriurie semnificativa reprezinta:

a. <100.000 germeni/ml urina

b. <10.000germeni/ml urina

c. >100.000 germeni/ml urina

d. >10.000 germeni/ml urina

11. Urmatoarele sunt caracteristice pentru cistite:

a. piuria

b. absenta durerilor hipogastrice

c. absenta leucocituriei

d. febra inalta

12. Piuria sterile poate aparea in:

a. glomerulonefrite acute

b. pielonefrite acute

c. tuberculoza renala

d. litiaza renala

Page 18: Grile Med Interna Balan Modificate

13. Tratamentul colicii renale de cauza litiazica implica:

a. cura de diureza (ingerare de lichide)

b. perfuzii endovenoase cu ser glucozat

c. antibiotic cu spectru larg

d. antalgice,antispastice,si antiinflamatorii nesteroidiene

14. In perioada oligoanurica din insuficienta renala acuta apar:

a. oligoanuie cu retentive azotata

b. greata si varsaturile

c. tulburari cardiovasculare

d. toate de mai sus

e. nici una de mai sus

15. In insuficienta renala cronica compensate se intalneste:

a. halena amoniacala

b. poiluria cu nicturie

c. plamanul uremic

d. convulsiile

e. are ca semn clinic dominant prezenta edemelor

1. Urm. afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate postinfarm ,miocardic acut,cu exceptia:

a. scad mortalitatea globala

b. previn reinfarctarea

c. previn moartea subita

d. betablocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct

e. istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie ,istoricul de astm bronsic nu este contraindicatie

2. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este reprezentata de :

a. durere

b. palpitatii

c. jena precordiala

d. intepaturi precordiala

e. lesin

3. Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacienti cu infarct miocardic ac este reprezentata de:

a. ecocardiografia bidimensionala

b. ecografia unidimensionala

c. rezonanta magnetica nucleara

Page 19: Grile Med Interna Balan Modificate

d. tomografia computerizata

e. ventriculografia radioizotopica

4. Despre CK totala in IMA sunt adev.urm cu exeptia :

a. creste in 4-8 ore de la debutul IMA

b. este lipsita de specificitate

c. crestere de 2-3 ori poate urma unei injectii intramusculare

d. revine la normal dupa 48-72 de ore

e. nivelurile de CK totala pot ramane crescute 7-10 zile dupa IMA

5. Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:

a. instoric de hemoragie cerebrovasculara in urma cu 10 ani

b. diateza hemoragica cunoscuta

c. accident vascular nehemoragic in ultimul an

d. suspiciune disectie de aorta

e. hemoragii interne active

6. Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza in urmatoarele zone cu exceptia:

a. epigastru

b. brate bilateral

c. umarul stg

d. mandibula

e. inferior de ombilic

7. Durerea anginoasa din IMA este abs mai ales la bolnavii cu:

a. IMA anterior

b. bolnai tineri

c. diabet zaharat

d. IMA lateral

e. IMA de VD

8. Izoenzima MB a creatinfosfokinaze (CK-MB) atinge un varf in infarctul miocardic acut dupa debutul ocluziei coronariene

la:

a. aproximativ 20 de ore

b. 2-4 ore

c. in prima ora

d. 3-4 zile

e. 4-5 zile

Page 20: Grile Med Interna Balan Modificate

9. Durerea din infarctul miocardic acut poate simula durerea din:

a. pericardita acuta

b. embolia pulmonara

c. disectia acuta de aorta

d. costocondrita

10. Controlul durerii din infarctul miocardic acut se realizeaza cu :

a. morfina

b. nitroglicerina

c. betablocante

d. xilina

e. chinidina

11. Contraindicatiile relative la terapia trombolitica in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de:

a. resuscitarea cardiopulmonara prelungita (>10 minute)

b. diateza hemoragica cunoscuta

c. conditia oftalmica hemoragica

d. boala ulceroasa peptic active

e. istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment

12. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice sunt:

a. fibrosa extensive

b. infiltratul inflamator in spatial port

c. corpii Mallory

d. degenerarea si necroza hepatocitelor

e. nodulii regenerative

13. Examenul clinic in ciroza alcoolica poate decela:

a. hepatomagalie

b. ficat de dimensiuni reduse

c. icter

d. marirea de volum a glandelor parotide si lacrimale

e. hipertrofia falangelor distal

14. La pacientii cu afectare hepatica cunoscuta dezvoltarea hipertensiunii portale este sugerata de:

a. splenomagalie

b. icter

c. ascita

Page 21: Grile Med Interna Balan Modificate

d. encefalopatie

e. varice esofagiene

15. Medicamentele care si-au dovedit utilitatea in reducerea presiunii portale sunt:

a. nifedipinul

b. furosemidul

c. propanololul

d. colchicina

e. nadololul

16. La un pacient cirotic hematemeza poate avea drept cauze:

a. rupture vericelor esofagiene

b. rupture varicelor gastrice

c. ulcerul peptic

d. gastrita

e. toate cele 4 enumerate

17. Doza eficienta de propanolol in prevenirea HDS la pacientii cu ciroza hepatica este:

a. 40mg/zi

b. 80mg/zi

c. 120mg/zi

d. 160mg/zi

e. doza care determina reducerea cu 25% a frecventei cardiace de repaus

18. Medicamentele utile in prevenirea sangerarii prin gastropatie portal hipertensiva sunt:

a. antagonistii de receptori H2

b. inhibitorii de pompa protonica

c. C Propanololul

d. protectoarele de mucoasa gastric

e. diureticele

19. Simtomele peritonitei bacteriene spontane include:

a. febra,frisoane,

b. dureri abdominale

c. accentuarea icterului

d. encefalopatie

e. contractura abdominala

Page 22: Grile Med Interna Balan Modificate

20. Medicamentele care si-au dovedit eficacitatea in preventia recurentelor peritonitei bacteriene spontane sunt:

a. cefotaxim

b. ampicilina

c. aminoglicozide

d. norfloxacin

e. trimetropim-sulfametaxazol

21. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt:

a. azotemie progresiva

b. hipermatremie

c. oligurie

d. hipertensiune arteriala

e. sediment urinar patologic

22. Factori precipitanti ai sindromului hepato-renal sunt:

a. sangerarile gastro-intestinale

b. stari septice

c. paracenteza in cantitae mare

d. doze crescute de diuretice

e. poate apare si fara o cauza evidenta

23. Substantele endogene implicate in patogenia encefalopatiei hepatice sunt:

a. amoniacul

b. oxidul nitric

c. mercaptanii

d. fenolii

e. octopamine

24. Dezechilibrele metabolice si electrolitice care precipita encefalopatia hepato-portala sunt urm cu exceptia:

a. alcaloza metabolica

b. hipopotasemie

c. hipercalcemie

d. hipovolemie

25. Semnele neurologice care apar in encefalopatia hepato-portala sunt:

a. asterixis

b. rigiditate

c. hiperreflexie

Page 23: Grile Med Interna Balan Modificate

d. raspuns extensor plantar

e. convulsii

26. Medicemantele eficace in tratamentul encefalopatiei hepatice sunt:

a. lactuloza

b. neomicina

c. gentamicina

d. flumazenilul

e. diazepamul

27. Hepatemeza reprezinta sangerare dintre:

a. orofaringe si unghiul lui Traitz

b. laringe si stomac

c. orofaringe si anus

d. unghiul lui Traitz si anus

e. nici una

28. Ulcerul duodenal hemoragic este mai frecvent decta ulcerul gastric de:

a. 2 ori

b. 3 ori

c. 4 ori

d. 5 ori

e. 6 ori

29. Ulcerul Curling apare in cazul:

a. socului

b. arsurilor

c. interventiilor chirurgicale

d. traumatismului

e. interventii intracraniene

30. Ulcerul Curling apare in cazul:

a. socului

b. interventii intracraniene

c. traumatisme

d. arsurilor

e. interventii chirurgicale

Page 24: Grile Med Interna Balan Modificate

31. Boala Crohn determina:

a. rectoragie

b. melena

c. hemetemeza

d. hipotensiune

e. hematochezie

32. HDS poate fi determinata de:

a. sdr Mallory-Weiss

b. varice esofagiene

c. ulcer gastric

d. ulcer duodenal

e. alcool

33. Cauzele hemoragiilor digestive superioare poate fi:

a. hernia hiatala

b. esofagita de reflux

c. gastrita

d. varice esofagiene

e. fumatul

34. Cauza cea mai frecventa a hipertensiunii portale este:

a. hepatita B

b. hepatita C

c. ciroza hepatica

d. alcoolul

e. fumatul

35. Gastrita acuta este produsa de:

a. medicamente antiinflamatoare

b. alcoolul

c. corticoterapia

d. ingestia de potasiu

e. fumat

36. Pentru oprirea hemoragiei in gastrita hemoragica se poate folosi:

a. corticoizii

b. potasiu

Page 25: Grile Med Interna Balan Modificate

c. inhibitori de pompa de protoni

d. AINS

e. Antigoagulante

37. Interventia chirurgicala de elective in ulcerul duodenal hemoragic este:

a. gastrectomie totala

b. rezectie gastric

c. vagotomie cu entrectomie

d. hemostaza in ‘’situ’’

e. nici una

38. Reumatismul articular acut este boala inflamatorie provocata de:

a. bacilul Koch

b. bacilul piocianic

c. E coli

d. streptococul beta-hemolitic

e. Klebsiella pneumonia

39. Criteriile majore de diagnostic ale reumatismului articular acut sunt:

a. cardita

b. antecedentele personale de RAA

c. poliartrita

d. conjuctivita

e. rinoreea

40. Criteriile minore de diagnostic ale reumatismului articular acut sunt:

a. dispneea

b. febra

c. leucocitoza

d. antecedente personala ale RAA

e. splenomegalia

41.Stenoza mitrala este caracterizata prin:

a. dilatarea orificiului mitral

b. dilatarea orificiului aortic

c. stramtorarea orificiului mitral

d. stramtoarea orificiului aortic

e. stramtoarea orificiului tricuspidian

Page 26: Grile Med Interna Balan Modificate

41. Suflul de stenoza aortica este:

a. sistolic

b. diastolic

c. sistolo-diastolic

d. toate variantele corecte

e. nici o variant corecta

42. Complicatiile stenozei mitrale sunt:

a. hemoptizia

b. febra

c. infectia urinara

d. edemul pulmonar acut

e. fibrilatia atriala

43. Endocardita bacteriana poate apare la nivelul:

a. valvelor aortic

b. valvelor mitrale

c. valvelor tricuspide

d. toate variantele corecte

e. nici o variant corecta

44. Endocardita bacteriana poate prezenta mai multe forme clinice:

a. endocardita bacteriana acuta

b. emdocardita bacteriana subacuta

c. endocardita bacteriana a copilului

d. endocardita bacteriana la protezatii valvulari

e. endocardita bacteriana la drogati

45. Cei mai frecventi germeni raspunzatori de endocardita bacteriana sunt:

a. fungii

b. streptococii

c. bacilii Gram -

d. stafilococii

e. bacilul Koch

46. Triada diagnostica a pericarditei acute este formata din:

a. tuse cu expectoratie

b. febra

Page 27: Grile Med Interna Balan Modificate

c. durerea precordiala de tip pericardic

d. frecatura pericardica

e. eritem cutanat

47. Cea mai precisa si mai sensibila metoda de diagnostic a pericarditei este:

a. radiografia toracica

b. rezonanta magnetic nucleara

c. electrocardiograma

d. examenul clinic

e. ecocardiograma

48. In etiologia pericarditei acute pot fi implicate

a. tuberculoza pulmonara

b. inrafctul miocardic

c. traumatismul thoracic

d. hipertensiunea arteriala

e. astmul bronsic

49. Factorii de risc ai cardiopatitei ischemice sunt:

a. consumul de cafea

b. fumatul

c. varsta

d. dislipidemia

e. inaltimea

50. Cel mai frecvent simtom al cardiopatitei ischemice este:

a. dispneea

b. febra

c. durerea abdominal

d. durerea precordiala

e. astenia fizica

51. Cardiopatia ischemica poate fi:

a. stanga

b. dreapta

c. dureroasa

d. nedureroasa

e. nici o variant corecta

Page 28: Grile Med Interna Balan Modificate

52. Infarctul miocardic poate fi:

a. de ventricul stg

b. de ventricul dr

c. subendocardic

d. atrial

e. toate variantele corecte

53. .Enzimele de citoliza miocardica care cresc in infarctul miocardic acut sunt:

a. LDH

b. urea

c. bilirubina

d. CK-MB

e. Troponina

54. Insuficienta cardiac poate fi:

a. dreapta

b. stanga

c. globala

d. dureroasa

e. nici o variant corecta

55. Simtomele insuficientei cardiac stangi sunt:

a. greata

b. cefaleea

c. dispneea de effort

d. tusea

e. hemoptizia

56. Clasificarea NYHA a insuficientei cardiac se refera la:

a. dispnee

b. edeme

c. palpitatii

d. febra

e. varsaturi

57. Hipertensiunea arteriala secundara poate fi de cauza:

a. renala

b. oftalmologica

Page 29: Grile Med Interna Balan Modificate

c. endocrina

d. chirurgicala

e. cardiovasculara

58. Factorii de risc cardiovasculari in hipertensiunea arterial sunt:

a. obezitatea

b. fumatul

c. diabetul zaharat

d. hipercolesterolemia

e. toate variantele de mai sus

59. Diagnosticul clinic de existent a ischemiei periferice cornice contin:

a. durerea muscular

b. cefalee

c. greata

d. absenta pulsului

e. tulburari trofice

60. Claudicatia de effort se refera la:

a. edemul piciorului

b. durerea muscular la effort

c. modificarile artrofice

d. caldura locala a piciorului

e. cianoza extremitatilor

61. Situatii clinice favorizate a trombozei venoase profunde:

a. practicarea unui sport

b. imobilizari prelungite

c. sarcina

d. obezitate

e. contraceptive orale

62. Tromboza enoasa profunda poate fi:

a. a membrului inferior

b. a membrului superior

c. pelvina

d. nici o varianta corecta

e. toate variantele corecte

Page 30: Grile Med Interna Balan Modificate

1. Sunt adev urm afirmatii ce defines bronhopneumopatia cronica obsrtuctiva:

a. este o inflamatie cronica nespecifica a peretelui bronsic

b. se produce o alterare a structurilor mucosecretante

c. se manifesta clinic print use cu expectoratie

d. are o evolutie cronica de minim 3 luni pe an ,timp de minim 2 ani consecutivi

e. nici o afirmatie nu este adevarata

2. Complicatiile bronhopneumopatiei cronica obstructive nu include:

a. infectiile respiratorii

b. cord pulmonar cronic

c. encefalopatia hipercapnica

d. insuficienta respiratorie acuta

e. infectiile urinare

3. Clasificarea tipului (formelor clinice) de bronhopneumopatie cornice obstructive cuprinde:

a. tipul A –cu predominanta efizemului (pink-puffer)

b. tipul B- cu predominanta bronsitei(blue-bloater)

c. numai tipul A

d. numai tipul B

e. nici o afirmatie nu este adevarata

4. Profilaxia secundara(a acutizarilor) in bronhopneumopatia obstructiva cronica nu include:

a. evitarea trecerilor bruste de la cald la rece

b. evitarea ingestiei de lichide reci dupa effort

c. continuarea fumatului

d. evitarea expunerii la umezeala,mucegaiuri,pulberi,gaze,scame

e. imunizarea prin vaccinari periodice la subiectii imunocompetenti sub 55 de ani

ASTMUL BRONSIC

1. Astmul bronsic poate fi definit prin:

a. afectiune inflamatorie cronica a cailor aeriene

b. este rezultatul unei hiperreactivitati bronsice

c. produce episoade recidivante de bradipnee expiratorie ,tuse wheezing,sibilante

d. episoadele obstructive survin in special nocturn sau dimineata devreme

e. nici o afirmatie nu este adevarata

Page 31: Grile Med Interna Balan Modificate

2. Factorii declansatori a crizelor de astm bronsic sunt:

a. praful

b. polenul

c. mucegaiurile

d. fumatul

e. nici un rasp nu este corect

3. Exploararea paraclinica in astmul bronsic nu cuprinde:

a. explorarea functionala respiratorie

b. explorarea radiologica toracica

c. examenul secretiilor bronsice

d. teste de provocare cu alergen specific

e. examenul coproparazitologic

4. Tabloul clinic al astmului bronsic nu include:

a. weezing

b. tuse

c. dispnee-predominant expiratorie

d. tulburari de tranzit intestinal

e. anxietate

PNEUMONIILE

1. Sunt manifestari clinice in pneumonii:

a. tuse cu expectoratie muco-purulente

b. febra

c. lombagii

d. junghi toracic

e. tumefierea membrului inferior stang

2. In clasificarea etiologica a pneumoniilor sunt incluse:

a. pneumonii bacteriene

b. pneumonii virale

c. pneumonii fungice

d. pneumonii neinfectioase

e. nici o afirmatie nu este corecta

Page 32: Grile Med Interna Balan Modificate

3. Nu este adevarata afirmatia privind indicatiile de spitalizare a pacientilor diagnosticati cu pneumonii:

a. varstnici (60 ani)

b. complicatiile supurative

c. incapacitatea ingrijirii ambulatorii

d. pacienti ce asociaza un fond patologic semnificativ (insuficienta renala,hepatica,respiratorii,neoplazii,imunodepresie)

e. pacientii diagnosticati cu pneumonii nu necesita spitalizare

4. In tratamentul igieno dietetic al pneumoniilor nu se indica:

a. repausul la pat

b. efort fizic zilnic

c. alimentatie adaptata perioadei febrile si dupa defervescenta

d. hidratarea corespunzatoare

e. masuri speciale de igiena bucala si prevenirea escarelor

CANCERUL BRONHO-PULMONAR

1. Sunt implicati in etiologia cancerului bronho-pulmonar urmatorii factori:

a. fumatul-reprezinta cauza majora

b. poluarea atmosferica (fumul industrial)

c. oxigenoterapia prelungita

d. factorii profesionali :azbest,uraniu,crom,nichel

e. leziuni pulmonare preexistente

2. In cancreul bronho-pulmonar pot fi manifestari paraneoplazice:

a. anemia (simpla,hemolitica)

b. tromboflebite migratorii

c. anorexie

d. hipocratismul digital

e. cresterea imunitatii

3. Este falsa afirmatia referitoare la manifestarile metastatice in cancerul bronho-pulmonar:

a. pot apare metastaze la distanta-hepatice,osoase cerebrale,cutanate

b. se pot constitui sindromul Claude-Bernard-Horner

c. poate evolua cu paralizie de nerv laringian superior (disfonie)

d. determina obstructie traheala sau a marilor bronhii

e. nu determina niciodata metastaze la distanta

Page 33: Grile Med Interna Balan Modificate

4. Nu intra in protocolul de diagnostic al cancerului bronho-pulmonar urmatoarele investigatii:

a. radiografia toracica standard

b. compiuter tomografic toracica

c. urocultura

d. bronhofibroscopia

e. examenul citologic al sputei

EMBOLIA PULMONARA

1. Sunt factori de risc pt tromboembolismul pulmonar:

a. obezitatea

b. neoplaziile

c. imobilizarea prelungita la pat

d. infectiile urinare repetate

e. tulburarile de coagulare

2. Profilaxia tromboembolismului pulmonar prevede urmatoarele masuri:

a. mobilizarea precoce si tratamentul antigoagulant pre si post operator la pacientii cu risc

b. combaterea stazei venoase prin masaj ,purtare de ciorapi elastici pt compresie gradata

c. interventii chirurgicale cat mai putin traumatizante

d. cateterizari venoase atraumatice ,aseptice

e. nici o afirmatie nu este adevarata

3. Manifestarile clinice in tromboembolismul pulmonar nu include:

a. durere toracica violenta

b. dispnee

c. polakiurie

d. hemoptizia

e. sincopa

4. Este falsa afirmatia despre trombolismul pulmonar:

a. nu poate fi diagnosticata

b. este det de migrarea unui embolus in circulatia arteriala pulmonara

c. embolia pulmonara este mai rar cauzata de grasime,aer sau lichid amniotic

d. ntrombusii se pot forma in situ in arterele pulmonare

e. embolia pulmonara este in majoritatea cazurilor complicatie a trombozei venoase profunde

Page 34: Grile Med Interna Balan Modificate

CORDUL PULMONAR CRONIC

1. Despre cordul pulmonar cronic se pot face urm afirmatii:

a. hipertrofia ventriculara dreapta consecutiva afectiunilor care intereseazea functia si structura pulmonara

b. determina hipertensiune arteriala pulmonara

c. cordul pulmonar cronic se insoteste de grade variante de insuficienta respiratorie

d. nu evolueaza niciodata spre complicatii

e. nu se aplica nici o conduita terapeutica

2. Semne de hipertensiune arteriala pulmonara sunt:

a. pulsatii parasternale

b. radiologic:desen bronho-vascular accentuat,hiluri marite

c. modificari ale articulatiilor metatarso –falangiene

d. accentuarea/clivarea zgomotului 2

e. durere la nivelul articulatiilor coxo-femurale

3. In cadrul cordului pulmonar cronic nu sunt semne de insuficienta respiratorie cronica:

a. dispneea de effort progresiv

b. dureri in fosa iliaca dreapta

c. cianoza calda a fetei si extremitatilor

d. hipocratism digital

e. poliglobulie

4. Nu sunt complicatii ce apar in crdul pulmonar cronic:

a. osteoporoza sistemica

b. encefalopatia hipercapnica

c. aritmiile

d. accidentele trombo-embolice

e. suprainfectiile pulmonare

PLEUREZIILE

1. Diagnosticul de pleurezii este sustinut de:

a. examenul clinic

b. lavajul gastric

c. examinarea radiologica toracica

d. examinarea radiologica a articulatiei pumnului

e. punctia pleurala

Page 35: Grile Med Interna Balan Modificate

2. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la pleurezii:

a. reprezinta acumularea intrapleurala de lichid cu caracter de exudat

b. lichidul poate fi liber-in marea cavitate

c. lichidul poate fi inchistat in pleura compartimentala

d. acumularea de lichid este consecutiva unui proces inflamator al foitelor pleurale

e. nu poate fi precizata niciodata eiologia pleureziilor

3. In obiectivele tratamentului pleureziilor nu este inclus urmatorul:

a. ameliorarea simtomatologiei

b. resorbtia lichidului

c. se practica doar tratamentul chirurgical

d. prevenirea sechelelor fibroase

e. refacerea functionala

4. Pleurezia tuberculoasa nu necesita pt confirmarea diagnosticului urm. Explorare:

a. IDR la tuberculina

b. arteriografie

c. examenul lichidului pleural

d. biopsia pleurala

e. radiografia toracica

5. Care este antibioticul de electie in pneumonia pneumococica:

a. penicilina G

b. tetraciclina

c. gentamicina

d. cloramfenicol

e. biseptol

6. Tratemntul cu corticosteroizi pe cale inhalatorie in astm:

a. este util numai in criza de astm

b. reprezinta cea mai eficace medicatie antiinflamatorie locala

c. se poate folosi in toate formele de astm

d. nu se recomanda in astmul bronsic

e. se foloseste numai in asociere cu alte medicamente bronhodilatatoare

Page 36: Grile Med Interna Balan Modificate

7. Factorii implicati in etiologia HTA esentiale sunt urmatorii cu exceptia:

a. ereditatea

b. aportul excesiv de potasiu

c. fumatul

d. sedentarismul

e. obezitatea

8. Care este etipatogenia cea mai frecventa a infarctului de miocard:

a. embolie coronariana

b. disectie coronariana

c. stare de soc

d. infectie sistemica

e. accident vascular cerebral

9. Examenul radiologic in ulcerul gastric releva prezenta nisei ulceroase ce prezinta urmatoarele caract:

a. apare ca o pierdere de substanta la nivelul careie se evidentiaza H pylori

b. pliurile mucoasei gastrice apar ingrosate si se opresc la distanta de nisa

c. apare ca o opacitate semicirculara cu contur reglat

d. nisa are dimensiuni mari cu contururi neregulate

e. determina ingustarea filiforma la nivelul pilorului

10. Cel mai frecvent agent etiologic al infectiilor urinare necomplicate sunt:

a. proteus

b. Klebsiella

c. E.Coli

d. pneumococul

e. stafilococul auriu

11. Tratamentul PNA la gravide se face cu:

a. negram

b. tatraciclina

c. eritromicina

d. gentamicina

e. biseptol

Page 37: Grile Med Interna Balan Modificate

GRILE CURS 8 AMG ANUL II

1. Care din urm.medicamente au efect ulcerogen?

a. indometacin

b. dixogin

c. aspirina

d. omeprazol

e. prednison

2. Care dintre urm.boli se asociaza mai frecvent cu ulcerul gastroduodenal?

a. hipertensiunea arteriala

b. ciroza hepatica

c. emfizemul pulmonar

d. pneumonia

e. poliartrita reumatoida

3. Care dintre urm.verigi patogenice pot fi implicate in patogeneza ulcerului gastric?

a. staza gastrica antrala

b. evacuarea gastrica precipitata

c. infectia cu Helicobacter pylori

d. alcorhidria

e. cresterea sintezei de prostaglandine

4. HDS la pacientul cu ciroza hepatica ce produce mai frecvent prin mecanismele:

a. sindromul Mallory-Weiss

b. ruptura de varice esofagiene

c. ulcer gastri

d. eroziuni esofagiene de reflux

e. gastropatia portala hipertensiva hemoragica

5. Tratamentul ascitei din ciroza hepatica se efectueaza prin:

a. diuretice antialdosteronice (spironolactona)

b. paracenteze repetate si in cantitate mare

c. saluretice (diuretice tiazidice si de ansa)

d. cura de sete

e. perfuzii cu solutii hipertonice

Page 38: Grile Med Interna Balan Modificate

6. Graviditatea varsaturilor se apreciaza dupa asocierea urmatoarelor simptome si semne:

a. tegumente si mucoase uscate

b. oligurie

c. poliurie

d. hipotensiune arteriala plus tahicardie

e. HTA plus bradicardie

7. Interventii nursing la pacientul cu hemoragie digestiva superioara (HDS) masiva:

a. repaus strict la pat

b. decubit dorsal (fara perna)

c. mobilizare precoce (in primele ore)

d. administrarea de medicatie anticougulanta

e. aplicarea unei pungi cu gheata in regiunea epigastrica

8. Interventii nursing la pacientul cu ulcer gastroduodenal in perioada dureroasa:

a. asigurarea repausului fizic si psihic

b. dieta de crutare gastrica

c. mese frecvente (5-7/zi) si reduse cantitativ

d. interzicerea consumului de alcool,a fumatului

e. mese rare si abundente

9. Rectosigmoidoscopia reprezinta examenul endoscopic al segmentului terminal digestiv care poate avea:

a. scop explorator

b. scop terapeutic

c. ambele

10. Varsaturile cu continut alimentar vechi sunt intalnite la pacientii cu:

a. stenoza pilorica

b. cancer gastric

c. gastrita

11. DI.IV., de 34 de ani,economist,este internat cu diagnosticul de ulcer duodenal.Se recomanda efectuarea radioscopiei

gastrointestinale pt care se pregateste astfel” :

a. in seara precedenta clisma evacuatoare

b. cu una doua zile alimentatie neflatulenta

c. in dimineata examinarii nu fumeaza,nu mananca

d. cu 30 de min inainte de administreaza o cana de ceai

Page 39: Grile Med Interna Balan Modificate

12. Domnului I.V. se recomanda pastrarea unui regim alimnetar compus din:

a. supe de zarzavat,;apte ,carne fiarta,oau fierte moi

b. ciorbe de carne,branza de vaci

c. paine veche,soteiuri de zarzavat

13. La externarea din spital dlui I.V.asistenta ii recomanda:

a. alimentatie completa,fara restrictii

b. sa respecte orarul meselor

c. sa evite stresul fizic si psihic

14. Interventiile asistentei medicale in ingrijerea pacientului cu ciroza hepatica sunt:

a. asigurarea alimentatiei.masurarea si notarea greutatii corporale sia diurezei

b. pregatirea pentru flebografie

c. efectuarea examenului de laborator al sangelui

15. Alimentatia pe cale naturala in perioada posoperatorie se reia in functie de natura inetrventiei cu cantitati mici de lichide

astfel:

a. in interventiile pe esofag ,la doua zile dupa operatie

b. in interventiile pe stomac ,din ziua a treia postoperatorie

c. in interventile pe intestinul gros,in prima saptamana postoperatorie dieta hidrica

16. Semnele de recunoastere a comei hiperglicemice sunt:

a. trenuraturi,piele uscata

b. piele uscata,tremuraturi,greturi varsaturi

c. greturi,varsaturi,piele uscata,instalare lenta

17. Pacientul cu diabet zaharat este o pers care necesita:

a. intreruperea actiitatii profesionale

b. desfasurarea activitatii respectand indicatiile de regim si tratament

c. nu are restrictii privind efortul fizic

18. Comei hipoglicemice ii sunt caracteristice urm.manifestari de dependenta:

a. halena acetonica

b. tremuraturi,trasnpiratii

c. semne de deshidratare

19. Din alimentatia pacientului cu obezitate se vor reduce urm alimente:

a. produse rafinate (ciocolata,frisca,maioneza)

b. legume si fructe proaspete

c. carnea slaba si laptele degresat

Page 40: Grile Med Interna Balan Modificate

20. Pentru reducerea greutatii corporale,pacientul cu obezitate isi va stabili un program de cativitate fizica:

a. practicarea unor sporturi de performanta

b. mers pe jos 60-90 min/zi

c. eforturi fizice intense la intervale mari de timp

21. Pacientul cu obezitate prezina urm probleme de dependenta cu exceptia:

a. alterarea eliminarilor urinare

b. alterarea mobilitatii

c. tulburari circulatorii si respiratorii

d. alterarea termoreglarii

22. Obiectivele nevoii de a manca si de a bea:

a. asigurarea necesarului caloric cantitativ

b. asigurarea necesarului caloric calitativ

c. favorizarea procesului de vindecare

d. consolidarea procesului terapeutic

e. nici un rspuns corect

23. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a bea si de a manca sunt:

a. climatul

b. religia

c. aerul

d. cultura

e. nici un rasp nu este corect

24. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a bea si de a manca sunt:

a. varsta

b. cultura

c. religia

d. orarul si repartizarea meselor

e. statutul social

25. Factorii sociologici care influenteaza nevoia de a bea si de a manca sunt:

a. varsta

b. emotiile

c. anxietatea

d. religia

e. cultura

Page 41: Grile Med Interna Balan Modificate

26. Sursele de dificultate de ordin fizic in satisfacerea nevoii de a manca si a bea sunt:

a. anxietate

b. stresul

c. situatiile de criza

d. tubajul nazo-gastric

e. obstructiile,tumorile,strangularile

27. Manifestarile de dependenta in satisfacerea nevoii de a manca si de a bea usnt:

a. anorexia

b. disfagia

c. absenta dintilor

d. lipsa cunoasterii

e. cultura

28. Alimentele permise in regimul hidro-zaharat sunt:

a. iaurt

b. compot

c. zeama de compot

d. sucuri de fructe indulcite

e. oua moi

29. Alimentele permise in regimul lactat sunt:

a. laptele imbogatit cu smantana

b. laptele imbogatit cu frisca

c. untdelemn

d. fructe coapte

e. nici un raspuns

30. Nevoia de apa la copil in raport cu greutatea corporala este:

a. 180 ml apa/kg corp in primele 6 luni

b. 150 ml apa/kg corp intre 6 si 9 luni

c. 100 ml apa/kg corp peste 12 luni

d. 200 ml apa/zi in primele 6 luni

e. 200 ml apa/zi peste 12 luni

31. Proteinele au rol:

a. in mentinerea echilibrului acido-bazic al sangelui

b. in imunitatea organismului

c. structural

Page 42: Grile Med Interna Balan Modificate

32. Necesarul proteic la adulti este de:

a. 1-1,5g/kg corp/zi

b. 2-3gr/kg corp/zi

c. 4-6gr/kg corp/zi

33. Principalul rol al lipidelor este:

a. furnizarea de energie

b. structural

c. ambele variante sunt false

34. Necesarul lipidic la adulti este de:

a. 1,5gr/kg corp /zi

b. 1gr/kg corp/zi

c. 2-3,5gr/kg corp/zi

35. Apa are rol:

a. energetic

b. de reglator termic

c. de solvent al substantelor din mediul intern

36. Carnea este o sursa importanta de:

a. vitamina B

b. vitamina C

c. vitamina D

37. Regimul hipocaloric este recomandat :

a. in faza de realimentare a marilor denutriti timp de 10 zile

b. la sportivi in effort fizic considerabil

c. in cure de slabire

38. Prin arderea unui gram de lipide se furnizeaza:

a. 2 calorii

b. 4,1 calorii

c. 9,3 calorii

39. Unui bolnav cu diabet zaharat ii este interzis:

a. bomboanele de orice fel

b. carnea de vita

Page 43: Grile Med Interna Balan Modificate

c. jeleurile

d. uleiurile vegetale

40. La un bolnav de diabet zaharat urm alimente sunt permise fara restrictii:

a. carnea,pestele

b. merele dulci,stafidele

c. bomboanele cu alune

d. cascavalul,branza topita

41. Vitamina C:

a. creste rezistenta antiinfectioasa

b. consolideaza rezistenta oaselor si a dentitiei

c. scade rezistenta la stres

d. impiedica absorbtia intestinala a fierului

GRILE CURS 9 AMGII

1. La pacientul cu diaree in faza acuta sunt interzise:

a. dulciurile concentrate

b. dieta hidrica

c. legumele si fructele (bogate in celuloza)

d. supa de morcovi

e. zeama de orez

2. Interventii nursing la pacientul cu constipatie:

a. mobilizarea precoce

b. dieta bogata in carne

c. combaterea sedentarismului

d. reducerea aportului de lichide ,legume si fructe

e. exercitii fizice care tonifica musculatura abdominala

3. Gravitatea varsaturilor se apreciaza dupa asocierea urm simptome si semne:

a. tegumente si mucoase uscate

b. oligurie

c. poilurie

d. hipotensiune arteriala plus tahicardie

e. HTA plus tahicardie

Page 44: Grile Med Interna Balan Modificate

4. Alimentatia si reechilibrarea hidroelectrolitica la pacientul cu varsaturi in faza acuta se va efectua:

a. pe sonda nazo-gastrica

b. pe cale orala (per os)

c. parenteral (prin perfuzie)

d. in fct de ionograme ,ph,rezerva alcalina

e. in fct de pierderi

5. Interventii nursing la pacientul cu hemoragie digestiva superioara (HDS) masiva:

a. repaus strict la pat

b. decubit dorsal (fara perna)

c. mobilizare precoce (in primele ore)

d. administrare de medicatie antigoagulanta

e. aplicarea unei pungi cu gheata in regiunea epigastrica

6. Principalele interventii nursing la un pacient cu varsaturi incoercibile cu risc vital sunt:

a. izolarea pacientului intro rezerva bine aerisita

b. indepartarea protezei dentare

c. administrarea medicatiei pe cale orala

d. asezarea capului pacientului spre stg

e. alimentatia pacientului pe sonda nazo-gastrica

7. Interventiile nursing la pecientii cu diareica acuta forma severa sunt:

a. internarea pacientului intr-o rezerva

b. notarea nr-ului si aspectului macroscopic al scaunelor in foaia de obs

c. recoltarea scaunului pt coprocultura ,coproparazitar,examen microscopic

d. dieta hidrica in primele 24-48 de ore

e. dieta bogata in legume si fructe proaspete in primele zile

8. Interventiile nursing la pacientul in stare de colica renala sunt:

a. repaus la pat( initial absolut,ulterior relativ)

b. fortarea diurezei in primele ore prin administrarea de lichide si furosemid i.v.

c. efectuarea tratamentului cu antispastice si antialergice ,prescris de catre medic

d. efectuarea de urgenta a urografiei i.v.

e. efectuarea de urgenta a ecografiei renale

Page 45: Grile Med Interna Balan Modificate

9. Obiectivele si interventiile nursing la pacientul cu insuficienta renala acuta in spital sunt:

a. restabilirea diurezei ( cat mai repede posibil)

b. reechilibrarea hidro-electrolitica si acido-bazica

c. reducerea nivelului ureei si creatininei serice

d. monitorizarea obligatorie a balantei hidrice ingesta/excreta

e. monitorizarea functiilor vitale este obtionala

10. Dieta pacientului cu insuficienta renala cronica in stadiul preuremic este:

a. normosodata in absenta complicatiilor cardiovasculare

b. hiperproteica bogata in proteine de origine animala

c. cu aport lichidian fara restrictii

d. cu aport lichidian zilnic in fct de balanta hidrica ingeste/excreta

e. cu eliminarea alimentelor bogate in potasiu

11. Pregatirea alimentara a pacientului pt radiografie renala simpla se face astfel:

a. 2-3 zile alimentatie colecisto kinetica

b. 2-3 zile alimentatie neflatulenta ,nefermentescibila

c. 2-3 zile alimentatie desodata

12. Recoltarea urinei pentru proba ADDIS-HAMBURGER se face in modul urm:

a. prima urina de dimineata

b. urina din 3 in 3 ore ,timp de 24 de ore

c. urina din 3 ore ,obtinuta dupa ce pacientul a urinat de dimineata si apoi a stat in repaus la pat

13. Urografia reprezinta:

a. examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanta de contrast odiston,injectat intravenos

b. examenul radiologic al aparatului renal folosind ca substante de contrast iodura de sodiu de 10% injectata prin cateterism

ureteral

c. examen radiologic al vezicii urinare

14. D I I.C,32 de ani se prezinta la spital pt dureri lombare care iradiaza spre organele genitale

externe ,polachiurie,varsaturi,anxietate,manifestari ce au aparut dupa mersul pe bicicleta pe un drum

accindentat .Asistenta aplica urmatoarele interventii autonome si delegate:

a. punga cu gheata in regiunea lombara

b. administrarea de antismastice pe cale injectabila

c. linisteste pacientul

Page 46: Grile Med Interna Balan Modificate

15. Caracteristicile durerii in colica renala sunt:

a. localizare suprapubiana ,iradiere in tot abdomenul este vie

b. localizare lombara,cu iradiere spre organele genitale externe,intensa profunda

c. localizare lombara ,bilaterala cu iradiere in tot abdomenul

16. Se recomanda domnului I.C. efectuarea unei radiografii renale pe gol de urgenta pt care este pregatit astfel:

a. clisma evacuatoare

b. spalatura vezicala

c. nu se face pregatire

17. Intr-o calculoza renala pana la eliminarea calculului ,in planul de ingrijire al pacientului vor fi planificate urm interventii:

a. cresterea ingestiei de lichide la 3 l pe zi

b. masurarea cantitatii de urina/6 ore

c. det.cantitatii de albumina in urina

18. Intreventiile asistentei medicale pt supravegherea sondei vezicale permanente la un pacient cu inconstienta urinara

constau in:

a. obs.aspectului urinei in vasul colector

b. mentinerea permeabilitatii tulburarilor prelungitoare

c. golirea sacului colector la 6-8 ore ,in fct de volumul de urina

19. Interventiile autonome ale asistentei in ingrijirea pacientului cu edeme sunt:

a. masurarea zilnica a greutatii corporale si a diurezei

b. dezinfectia regiunilor edematiate si acordarea pozitiei sezand cu picioarele atarnate

c. alimentatie desodata

20. Care din urm manifestari sugereazaun traumatism renal in cazul unui pacient cu politraumatism:

a. durere lombara

b. hematurie macroscopica

c. varsaturi

21. Ca manif.de dependenta in perioada initiala in cazul adenomului de prostata intalnim:

a. inconstienta urinara

b. jet urinar fara presiune,intrerupt

c. retentie acuta de urina

Page 47: Grile Med Interna Balan Modificate

22. In litiaza urica,pacientului I se recomanda regim alimentar bogat in:

a. vegetale cu restrictie de proteine

b. sucuri de citrice

c. produse lactate,carne

23. Sursele de dificultate de ordin fizic care det.nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. alterarea mucoasei intestinale

b. alterarea mucoasei respiratorii

c. anxietatea

d. situatii de criza

e. tulburarile de gandire

24. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. religia

b. alimentatia-cantitatea si calitatea alimentelor

c. educatia

d. stresul

e. nici un raspuns

25. In conditii fiziologice culoarea urinei poate fi:

a. transparenta in cazul urinilor concentrate

b. culoarea inchsa in regim vegetarian

c. culoarea deschisa in regim bogat in carne

d. culoarea deschisa in regim vegetarian

e. nici un rasp.nu este corect

26. Densitatea urinei :

a. se det imediat dupa emisie pt ca prin racire se schimba densitate

b. este de 810-825

c. este de 80-120 la un regim mixt

d. temperatura mai mica sau mai mare nu modifica densitatea

e. toate raspunsurile sunt corecte

27. Sursele de dificultate de ordin fizic care det nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. religia

b. diminuarea peristaltismului intestinal

c. lipsa de informatie

d. situatie de criza

e. stresul

Page 48: Grile Med Interna Balan Modificate

28. Surse de dificultate de ordin psihologic care det nesatisfacerea nevoii de a elimina sunt:

a. stres

b. anomalii ale cailor urinare

c. dezechilibru metabolic

d. varsta

e. diminuarea peristaltismului

29. Oliguria:

a. apare in hemoragii usoare

b. apare in insuficienta circulatorie cu formare de edeme

c. este acelasi lucru cu polakiuria

d. reprezinta excretia urinei sub 1000ml/24h

e. reprezinta excretia urinei sub 1500ml/24h

30. Polakiuria:

a. este senzatia de mictiune foarte frecventa

b. cantitatea de urina emisa este foarte mare

c. urina este colorata rosu

d. este inversare raportului dintre nr de mictiuni din timpul zilei cu cele din timpul noptii

e. nici un raspuns nu este corect

31. Disuria:

a. elim.urinii se face cu usurinta

b. elim.urinii de face cu durere si mare dificultate

c. este acelasi lucru cu polakiuria

d. apare in perioade de stres

e. toate raspunsurile sunt corecte

32. Hematuria macroscopica:

a. este acelasi lucru cu disuria

b. este fiziologica

c. este prezenta sangelui in urina

d. este o urina limpede

e. este o urina cu aspect de zat de cafea

33. Procesul nursing cuprinde urm etape:

a. aplicarea interventiilor nursing

b. stabilirea diagnosticelor medicale

Page 49: Grile Med Interna Balan Modificate

c. culegerea datelor

d. alcatuirea planului nursing

e. stabilirea tratamentului medicamentos ce urmeaza sa se administreze

34. Diferentele existente intre diagnosticul nursing de diagnosticul medical sunt:

a. diagnosticul nursing e stabilit de nursa iar cel medical de catre medic

b. diagnosticul nursing este unul de ingrijire iar cel medical de boala

c. diagnosticele nursing pot fi mai multe

d. diagnosticul nursing este specific unui pacient

e. nici unul dintre raspunsuri nu este correct

35. Sondajul vezical:

a. este indicat in retentia acuta de urina

b. reprezinta introducerea sondei vezicale in uretra

c. se efectueaza cu bolnavul in decubit lateral stang

d. nu necesita masuri riguroase de aseptie

e. este contraindicat la femeia gravida

36. Hematuria se intalneste in:

a. diabetul insipid

b. tumorile vezicale

c. cistita hemoragica

d. sarcina extrauterina

e. tuberculoza renala

37. In caz de glob vezical nurse intervine astfel:

a. administreaza medicatie antialgica

b. administreza antibiotic

c. administreaza antispastice

d. aplica local comprese reci

e. aplica local comprese calde

38. Identificati asocierea corecta:

a. amenoree-dureri menstruale

b. hipermenoree-cantitatea de sange menstrual

c. oligomenoree-menstruatii care survin la interval mai mici de 28 de zile

d. dismenoree-cantitatea de sange menstrual

e. menoragii-menstruatii prelungite

Page 50: Grile Med Interna Balan Modificate

39. Diaforeza reprezinta:

a. transpiratie in cantitate redusa

b. transpiratie in cantitate mare

c. absenta transpiratiei

d. hemoragie vaginala

e. metoda de investigare a activitatii cordului

40. Tulburarile defecatiei sunt reprezentate de:

a. sindromul diareiei

b. modificari de culoare ale scaunului

c. incontinent de materii fecale

d. constipatia

e. tenesmele rectal

41. Polakiuria reprezinta:

a. mictiuni rare si reduse cantitativ

b. mictiuni frecvente si reduse cantitativ

c. eliminarea urinei cu dificultate si durere

d. mictiuni predominant nocturne

e. lipsa de control al sfinterelor vezicale

42. Hipostenuria se intalneste in:

a. diabetul zaharat

b. insuficienta renala acuta

c. insuficienta renala cronica

d. glomerulonefrita

e. sindromul nefrotic

43. Situatiile patologice associate cu inconstienta de urina sunt:

a. glomerulonefrita acuta

b. spina bifida

c. tulburari psihice grave

d. diabetul zaharat

e. hipertiroidia

Page 51: Grile Med Interna Balan Modificate

44. Enurezisul:

a. reprezinta pierderea involuntara de urina noaptea

b. reprezinta pierderea involuntara de urina peste varsta de 3 ani noaptea

c. apare la sf crizei de epilepsie

d. se intalneste in insuficienta renala scuta

e. inseamna retentive acuta de urina

45. Valoarea diurezei normal este cuprinsa intre:

a. 2500-3500ml/24 h

b. 1200-2500 ml/24h

c. 3500-4000ml/24h

46. Tratamentul oliguriei include:

a. asigurarea unei hidratari adecvate

b. masurarea densitatii urinare

c. folosirea solutiilor de manitol intravenous

d. masuri de prevenire a deshidratarii si a dezechilibrelor electrolitice

47. Valoarea normal a creatininei sanguine variaza intre:

a. 3-5mg%

b. 0,6-1,3mg%

c. 20-40mg%

48. Studiul functiei renale de mentinere a echilibrului acido-bazic se face prin:

a. determinarea ph-ului sanguine

b. determinarea punctului crioscopic al plasmei

c. determinarea rezervei alkaline

49. Pacientul B.B. prezinta anurie .Asistenta constata:

a. absenta urinei in vezica urinara

b. scaderea cantitatii de urina/24 de ore

c. eliminarea urinei cu dificultate

50. Despre litiaza renala sunt false urm.afirmatii:

a. manifestarile paroxistice dureroase cu aspect de colica sunt prezente intotdeauna

b. examinarea paraclinica efectuata cel mai frecvent este o radiografie renala simpla

c. complicatiile ce pot aparea sunt:anuria,infectia urinara,diareea

d. tratamentul igieno-dietetic consta in ingerarea unor cantitati mari de lichide

Page 52: Grile Med Interna Balan Modificate

51. Etiopatogenia insuficientei renale acute este:

a. prerenala-in litiaza biliara,tumori prostatice

b. postrenala-in mari deshidratari

c. prerenala-in stari de soc ,insuficienta cardiaca acuta

d. renala-in necroze tubular acute ,in glomerulonefrite acute

52. Uremia din insuficienta renala cronica este:

a. stadiul terminal al IR cornice

b. pot aparea si simtome digestive:greturi,varsaturi,hematemeza-uneori

c. stadiul incipient al IR cornice

d. pot aparea si retentive azotata ,acidoza situlburari hdro-electrolitice

53. Urmatoarele afirmatii despre infectiile de tract urinar sunt false:

a. apar mai frecvent la barbat

b. cel mai frecvent este produs de E.Coli

c. unul din factorii facvorizanti este staza urinara

d. tratamentul este doar simtomatic

Grile curs 10 AMG anul II

1. Artrita asimetrica a articulatiilor mari(saltanta,migratorie,fugace) este caract.urm.boli:

a. poliartrita reumatoida

b. spodilita anchilozanta

c. reumatismul articular acut

d. lupusul eritematos systemic

e. coxartroza

2. Artritra simetrica a articulatiilor mici ale mainilor si picioarelor este caracteristica urmatoarelor boli:

a. reumatismul articular acut

b. poliartrita reumatoida

c. spondilita anchilozanta

d. lupusul eritematos systemic

e. boala artrozica

Page 53: Grile Med Interna Balan Modificate

3. Care dintre urm.afirmatii sunt reale referitor la reumatismul articular acut:

a. apare mai frecvent la varstnici

b. apare mai frecvent la copii si adolescent

c. afecteaza mai frecvent cordul

d. afecteaza mai frecvent rinichii

e. se trateaza cu penicilina G plus aspirina plus prednisone

4. Care dintre urm.afirmatii sunt reale referitor la poliartrita reumatoida:

a. apare mai frecvent la femei

b. apare mai frecvent la barbate

c. atg HLA –B27 prezent

d. factorul rheumatoid present

e. se trateaza cu saruri de aur plus imunosupresoare

5. Care dintre urm.afirmatii sunt reale referitor la boala artrozica:

a. apare mai frecvent la pers tinere

b. este mai frecventa dupa varsta de 40-50 de ani

c. este o afectiune degenerativa a cartilajului articular

d. reprezinta cea mai frecventa boala reumatica

e. se trateaza cu saruri de aur plus imunosupresoare

6. Educatia pacientului pt prevenirea afectiunilor locomotorii cuprinde:

a. asigurarea unei alimentatii echilibrate

b. expunerea prelungita la frig

c. effort fizic

d. pozitionarea corecta a corpului in timpul unor activitati

e. tratarea corecta a infectiilor microbiene si virale

7. Factorii care contribuie la aparitia osteoporozei sunt:

a. alimentatia excesiv de bogata in glucide si proteine

b. alimentatia excesiv de bogata in protein si calciu

c. fumatul

8. Deformarile coloanei vertebrale (cifoza,lordoza)apar mai frecvent:

a. la copii prescolari

b. in perioada pubertara

c. la varstnici

Page 54: Grile Med Interna Balan Modificate

9. Osteoporoza se produce:

a. la batrani

b. dupa coricoterapie

c. la copii in perioadele de crestere accelerate

d. la femeile in menopauza

10. Simtomele frecvente in ,,morbul lui Pott,, sunt urm.cu exceptia:

a. contracturii musculare pe partile laterale ale vertrebelor afectate

b. deformatiilor osoase (cifoza) la nivelul coloanei vertebrale

c. febrei ridicate

d. paraliziei membrelor inferioare

11. In educatia pt sanatatea privind prevenirea RAA si complicatiilor sale se va avea in veder:

a. tratarea corecta a anginelor streptococice

b. evitarea ortostatismului prelungit

c. asanarea focarelor de infectie –amigdaliene ,dentare

12. Examenul endoscopic articular poarta numele de:

a. endoscopie

b. artroscopie

c. sinovialoscopie

13. Pt cercetarea factorului rheumatoid se recolteaza:

a. sange venos

b. urina

c. lichid sinovial

14. Pt prevenirea artrozelor pt fiecare individ trebuie sa cunoasca factorii predispozanti:

a. alimentatia echilibrata

b. factorii poluanti din mediul inconjurator

c. traumatismele si suprasolicitarile mecanice

15. Faceti corespondeta datelor din prima si a doua coloana:

RAA 1.dureri articulare la maini si picioare, rasp(1,2,3)

PR 2.dureri la articulatiile mari cu character migrator , rasp(2)

SA 3.imobilitatea coloanei vertebrale, rasp(3)

4.febra,rasp(1)

Page 55: Grile Med Interna Balan Modificate

16. Faceti corespondenta datelor din prima si a doua coloana:

RAA 1.repaus absolute la pat,(1,2,3)

PR 2.antibioterapie(3,4)

SA 3.corticoterapie(3,4)

4.gimnastica recuperatorie

17. Alimentatia pacientului cu RAA prezinta urm.caracteristici:

a. este desodata pe perioada tratamentului cu cortizon

b. este hiperproteica

c. este hidrozaharata pe perioada ferila a bolii

18. Durerile in RAA au urm.caracteristici:

a. afecteaza articulatiile mici de la maini si picioare

b. au character migrator afectand articulatiile mari

c. se instaleaza numai la mobilizare

19. In timpul administrarii cortizonului ,in bolile reumatismale asistenta va supraveghea in mod deosebit:

a. alimentatia si greutatea pacientului

b. TA si somnul

c. scaunul,varsaturile

20. Pentru asigurarea repausului pacientului cu spondilita anchilozanta asistenta pregateste:

a. pat tare,neted

b. trei perne mari si o perna cilindrica

c. scaun dur cu spatar inalt

21. Problemele pacinetului cu spondilita anchilozanta in frazele terminale sunt urm.cu exceptia”

a. alterarea mobilitatii

b. instalarea starii comatoase

c. reducerea autonomiei

22. Pentru injectia intraarticulara cu medicatie antiinflamatoare unui pacinet cu artroza umarului asistenta medicala

pregateste materiale urm.cu exceptia:

a. seringa,ace,solutie medicamentoasa,solutii dezinfectante

b. eprubete sterile,pahar conic gradat

c. material de protectie ,tampoane si comprese sterile

Page 56: Grile Med Interna Balan Modificate

23. Obiectivul principal in ingrijirea pacientului cu artroza il constituie

a. pastrarea mobilitatii articulare

b. mentinerea greutatii corporale

c. reintegrarea sociala a pacientului

24. Cefaleea,ametelile pot fi manifestari de dependent ale pacientului cu:

a. spondiloza lombara

b. spondiloza dorsal

c. spondiloza cervical

25. Obiectivele ingriirilor pacientului cu PR sunt in afara de:

a. diminuarea durerilor articulare

b. mentinerea temperaturii corporale in limitele 36-37 grade C

c. pastrarea mobilitatii

26. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se misca sunt:

a. cultura

b. dezvoltarea si varsta

c. constitutia

d. capacitatile fizice

e. emotiile

27. Surse de dificultate de ordin fizic care determina imobilizarea sunt:

a. alterarea centrilor nervosa

b. alterarea integritatii aparatului locomator

c. esecul,izolarea

d. cunoasterea de sine

e. dezechilibre asa cum ar fi durerea

28. Surse de dificultate de ordin psihologic care det.imobilizarea sunt:

a. piedici ale miscarii

b. izolarea

c. tulburari de gandire

d. stress

e. lipsa cunoasterii

Page 57: Grile Med Interna Balan Modificate

29. Pacientl poate avea urm.pozitii in pat:

a. pozitie neutra

b. pozitie pasiva

c. pozitie fortata

d. pozitie active

e. toate rasp sunt corecte

30. Pozitia fortata poate fi:

a. det.de afectiunea de baza

b. ca o reactive de aparare a organismului

c. ca o masura terapeutica

d. ca o masura profilactica

e. nici un rasp nu este correct

31. Interventiile nursing in caz de postura inadecvata sunt:

a. asezarea pacientului in pozitie sezand

b. asezarea pacientului in poziie adecvata situatiilor de urgent

c. prevenirea escarelor

d. efectueaza miscari passive ale segmentelor interesate

e. nurse nu poate intervene

32. Interventiile nursing in caz de hiperreactivitate sunt:

a. profilaxia escarelor

b. tratamentul escarelor

c. adm.de tranchilizante

d. supravegherea permanenta a bolnavului

e. suplinirea pacientului in satisfacerea nevoilor

33. Interventiile nursing in cazul pacientului imobilizat la pat sunt:

a. invata pacientul sa utilizeze diferite aparate de sustinere

b. efectueaza exercitii passive

c. aplica constrangeri fizice pacientului

d. profilaxia escarelor

e. suplineste pacientul in satisfacerea nevoilor cand este necesar

34. Artoscopia este examinarea endoscopica a:

a. unui muschi

b. unei articulatii

Page 58: Grile Med Interna Balan Modificate

35. Pronatia reprezinta:

a. miscare de flexie a antebratului pe brat

b. miscare de rasucire a palmelor in jos

c. miscare de rasucire a palmelor in sus

a. miscare de lateralitate

b. miscare in plan sagital

36. Tonusul muscular:

a. este contractia izometrica permanenta a muschilor antigravitationali

b. proprietate fundamental a muschiului cu inervatie pastrata

c. este proprietatea muschiului de ase contracta

d. efectueaza lucru mechanic

e. este o proprietate a muschiului neted visceral

37. Cifoscolioza este o boala:

a. restrictive

b. obstructive

c. a membrelor inferioare

d. a membrelor superioare

38. Unei paciente cu osteoporoza in afraa tratamentului medicamentos prescris de medic asistenta ii recomanda:

a. sa efectueze zilni miscare,mers pe jos

b. sa doarma pe un plan dur

c. sa se odihneasca cat mai mult

d. sasi ofere o alimentatie bogata incalci si vitamine

39. Morbul lui Pott sau:

a. osteoporoza

b. osteoartrita tuberculoasa a coloanei vertebrale

c. osteoartrita tuberculoasa coxofemurala

40. Deficitul de autoingrijire ,ca probl a unui pacient cu afectiune locomotorie este consecinta:

a. imobilizarii segmentelor corpului

b. deformarii si rigiditatii articulare

c. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale

d. schimbarii locului de munca

Page 59: Grile Med Interna Balan Modificate

41. Pt evaluarea morfo-functionala a aparatului locomotor al unei paciente asistenta va det:

a. pozitia corpului si a membrelor

b. tolerant la effort

c. gradul de independent in efectuarea activitatilor zilnice

42. In timpul mobilizarii active asistenta va urmari daca pacientul:

a. executa miscarile premise

b. este ajutat

c. efectueaza 10 miscari in 8 ore

43. Imobilizarea la pat,predispune pacientul la urm.complicatii cu exceptia:

a. greturi si varsaturi

b. escare

c. anchiloze

44. Care din urmatoarele probleme vor face parte din planul de ingrijire intocmit de asistenta unui pacient imobilizat la pat cu

o afectiune locomotorie:

a. potential de complicatii

b. deficit de autoingrijire

c. discomfort

d. durere

45. Care din urm.sunt obiective ce vizeaza educatia pacientului pt prevenirea afectiunilor locomotorii:

a. pozitionarea corecta in timpul unei activitati

b. evitarea ortostatismul prelungit

c. respectarea unei alimentatii echilibrate

d. evitarea sedentarismului

46.Care din urm.boli reumatismale au o evolutie acuta:

a. reumatsimul articular acut

b. poliartrita reumatoida

c. spondilita anchilozanta

46. Care din urm.boli reumatismale sunt degenerative:

a. reumatismul articular acut

b. gonartroza

c. coxartroza

d. guta

Page 60: Grile Med Interna Balan Modificate

47. Printre masurile de profilaxie primara se afla:

a. depistarea purtatorilor de infectii streptococice acute

b. depistarea purtatorilor sanatosi de streptococ betahemolitic

c. evitarea factorilor traumatic si mecanici

48. Pregatirea pacientului pt interventie chirurgicala ortopedica corectiva este o masura de profilaxie:

a. primara

b. secundara

c. tertiara

49. Pentru evidentierea procesului de osteoporeza pacientul va efectua:

a. artoscopie

b. un examen radiologic osteoarticular

c. un examen radioscopic pulmonar

50. Goniometrul este folosit pentru:

a. examenul mobilitatii articulare

b. examenul lichidului sinovial

c. vizualizarea suprafetelor articulare

51. Redoarea articulara reprezinta:

a. reducerea mobilitatii articulare

b. episod inflamator

c. migrarea durerii de la o articulatie la alta

52. Activitatea profesionala si autoservirea sunt afectate de:

a. impotent functional articulara

b. impotent functionala muscular

c. anchiloza articulara

53. Printre interventiile cuprinse in planul de ingrijire a unei paciente cu spondilita anchilozanta asistenta medicala nu uita:

a. asigurarea repausului pe un pat tare si neted

b. supravegherea pulsului T.A,T

c. alimentatia foarte bogata in proteine si vitamine

d. sa o invete executarea de exercitii posturale si respiratorii

Page 61: Grile Med Interna Balan Modificate

54. In intocmirea unui plan de ingrijire a unei paciente cu poliartrita reumatoida,asistenta medicala isi fixeaza obiectivele

urm:

a. scaderea in greutate

b. mentinerea unei masuri de independenta in autoservire

c. sprijinirea psihica pt a se adapta la reducerea capacitatii sale functionale

55. Tumefactia articulara este:

a. un semn obiectiv

b. un semn subiectiv

56. In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi:

a. un regim alimentar hipercaloric

b. un regim alimentar hiposodat

c. un regim alimentar bogat in itamina B1

57. Artroza cea mai frecventa boala reumatica este caract.prin:

a. inflamatia structurilor vertebrale

b. uzura cartilajului articular

c. hipertrofia extemitatilor osoase

58. Manifestarile de dependent pot fi:

a. anchiloza articulatiilor

b. durerea ce se accentueaza dimineata la sculare

c. miscari articulare limitate

59. Printre problemele pacientilor cu artroza intalnim:

a. dificultate in imbracare,dezbracare,incaltare

b. risc de complicatii ocular

c. cefalee,ameteli

d. modificarea schemei corporale

e. reducerea capacitatii ventilatorii pulmonare

Indicati daca urmatoarele afirmatii sunt adevarate sau false .Notatile cu A si F:

1.Pacientul cu RAA are neoie de repaus la pat numai in perioada cand prezinta dureri F

2.Efectele secundare ale corticoterapiei sunt dureri epigastrice.HTA ,insomnia A

3.In PR durerile articulare incep la articulatiile mari portante F

Page 62: Grile Med Interna Balan Modificate

4.Pacientul cu PR in stadiile 3-4 prezinta pierderea capacitatii de autoservire A

5.Antrenarea pacientului cu poliartrita in activitati care sa mobilizeze articulatiile mici ale mainii este absolute necesara A

6.In SA durerile lombare iradiaza pe traiectul nervului scintric F

7.In stadiile avansate pacientul cu spondilita prezinta capacitate ventilatorie pulmonara redusa A

8.Pers cu obezitate ,sedentare nu sunt expuse producerii artrozelor F

9.Pacientul cu spondiloza cervicala prezinta amateli,cefalee A

10.Goniometria este o metoda de explorare a mobilitatii articulare A

Grile curs 11 AMG II

1. Nevoia de somn la pers adulta sanatoasa este de:

a. 7-9h/24h

b. 12-14h/24h

c. 6-8h/24h

2. Insomnia poate fi combatuta prin:

a. administrarea medicatiei hipnotice

b. stabilirea unui orar de somn-odihna

c. evitarea consumului de cafea ,alcool,tutun,inainte de culcare

3. Somnolenta se carcat.astfel:

a. pacientul atipeste ,,aude cuvintele rostite,tare fara un stimul ,adoarme din nou

b. pacientul doarme profund este trezit numai de stimuli foarte puternici

c. pacientul raspunde cu greutate la intrebari

4. Somnul se traduce prin:

a. forma particulara de odihna

b. absenta starii de veghe

c. diminuarea valorilor tensiunii arteriale si a respiratiei

d. diminuarea metabolismului bazal

5. Cate tipuri de somn se cunosc si care sunt ele:

a. doua=somnul lent,somnul paradoxal

b. patru=somnul lent,paradoxal,classic,orthodox

c. trei=somnul paradoxal,classic

Page 63: Grile Med Interna Balan Modificate

6. Nevoia de a dormi si a se odihni variaza in functie de:

a. varsta

b. activitate si deprinderi legate de somn

c. starea de anxietate

d. sex

e. capacitatea de a se destine

7. Programul de activitate si locul de odihna sunt factori ce influenteaza satisfacerea nevoii de somn:

a. biologici

b. psihologici

c. sociologici

8. Pavorul nocturn ca manifestare de dependenta se caract.prin:

a. stare de spaima intensa ,in timpul somnului mai frecventa la copii

b. mictiuni de urina necontrolata

c. oboseala marcata

d. diminuarea puterii de concentratie

9. Starea de letargie ca manifestare de dependenta in hipersomnie inseamna:

a. comportament verbal si non verbal,lent,greoi

b. hipersomnie continua ,mai profunda cu functii vitale diminuate

c. diaforeza,dureri menstruale,stare de discomfort

10. Dependenta in satisfacerea nevoii de a dormi si a se odihni la pacientul cu oboseala se manifesta prin:

a. tegumente palide,transpiratii reci

b. astenie

c. puls rar lent,slab batut

d. fata palida si ochi incercanati

11. Nesatisfacerea nevoii manifestata prin oboseala det.modificarea celorlalte nevoi fundamentale de exemplu:

a. dezinteres pt masurile de igiena

b. vulnerabilitate in fata pericolelor

c. comunicarde ineficace la nivelul afectiv si intellectual

d. narcolepsie

12. Insomnia se defineste ca o dificultate:

a. de a bea

b. de a se misca si a lua pozitii commode

c. de a dormi sau de a se odihni dormind

Page 64: Grile Med Interna Balan Modificate

13. Cosmarurile ce apar ca manifestare de dependenta la pacientul cu insomnia sunt:

a. vise cu trezire brusca din somn si adormire cu greutate

b. atipiri in timpul zilei

c. perioade de somn perturbant

d. stari de iritabilitate

14. Care din urm.afirmatii sunt adevarate:

a. nevoia de somn variaza in fct de varsta

b. copilul in timpul cresterii are nevoie de mai multe ore de somn

c. activiatte fizica adecvata predispune individual la un somn regenerator

d. functie veghe-somn este un process sociologic

e. la varstic nevoia orelor de somn revine foarte mare

15. Care din urm.afirmatii sunt false:

a. nevoia de somn variaza in fct de varsta

b. copilul in timpul cresterii are neoie de mai multe ore de somn

c. activitate fizica adecvata predispune individual la un somn regenerator

d. functia veghe –somn este un process sociologic

e. la varstnic nevoia orelor de somn ramane foarte mare

16. Care din urm.afirmatii sunt false:

a. letargia poate dura ore ,zile,luni,ani

b. letargia este o hipersomnie ,mai profunda

c. nacolepsia este necesitatea subita de somn

d. somnul modificat este o stare de lipsa de voie buna

e. oboeala ete o stare de hipersomnie continua

17. Care din urm. afirmatii sunt false:

a. letargia poate dura ore,zile ,luni,ani

b. letargia este o hipersomnie ,mai profunda

c. narcolepsia este necesitatea subita de somn

d. somnul modificat este o stare de lipsa de voie buna

e. oboseala este o stare de hipersomnie continua

18. Care din afirmatiile urm.referitoare la oboseala sunt false:

a. fata este palida si exprima tristete

b. pulsul este rar si slab batut

c. tegumentele sunt palide si prezinta transpiratii reci

d. somnolent nocturna

e. vioiciune cu forta muscular pastrata

Page 65: Grile Med Interna Balan Modificate

19. Care din afirmatiile urm.fereritoare la oboseala sunt adearate:

a. fata este palida si exprima tristete

b. pulsul este rar si slab batut

c. tegumentele sunt palide si prezinta transpiratii reci

d. somnolent nocturna

e. ioiciune cu forta muscular pastrata

20. Urm.afirmatii sunt adearate:

a. nou-nascut doarme 14-16 ore /zi

b. adultul doarme 6-8 ore/zi

c. varstnicul doarme 9-13ore/zi

d. adolescentul doarme 8-9 ore/zi

e. adultul doarme mai putin de 6 ore/zi

21. Insomnia pre-dormitionala:

a. este caracteristica adolescentului

b. este caracteristica varstnicului

c. se caract.printro stare de veghe prelungita

d. se caract.prin somn agitat,superficial

e. consta in adormire cu dificultate

22.Insomnia post-dormitionala:

a. este caracteristica adolescentului

b. este caracteristica varstnicului

c. se caract.printro stare de veghe prelungita se caract. prin somn agitat superficial

d. consta in adormire cu dificultate

22. Hipersomnia reprezinta:

a. peste 10 ore de somn la adult

b. peste 1 ore de somn la copil

c. accese de somn dium

d. necessitate subita de somn

e. nici un rasp nu este correct

23. Functiile somnului sunt:

a. somnul e perceput ca o perioada de regenerare

b. in timpul perioadei de somn functiile biologice diminua

c. organismul conserva energia in timpul somnului

d. in timpul somnului functiile biologice se accentueaza

Page 66: Grile Med Interna Balan Modificate

24. Somnul are doua perioade distinct

a. narcolepsia

b. somn lent

c. letargia

d. somnul paradoxal

e. pavorul nocturn

25. Referitor la somnul nou nascutului urm.sunt adevarate:

a. doarme in medie de 8 ore/zi

b. in prima sapt doarme aproape constant pt a recupera energia pierduta

c. aproape un sfert din somnul nou nascutului consta in somn paradoxal ce stimuleaza centri nervosa superiori

d. doarme in medie de 16 ore/zi

26. Privatiunea de somn:

a. nu este o tulburare propriu zisa dar e o probl de care sufera multi pacienti spitalizati

b. e diminuata cantitatea ,calitatea si continuitatea somnului

c. cauzele pot fi durere,stress emotional

d. simtomele sunt:tremuraturi maini,amplificare reflexe

Grile curs 12 AMG II

1. Pt evoluarea reala a temp.corpului,termometrul va fi mentinut in axila:

a. minim 2 min

b. maxim 6 min

c. 10 min

2. Prin masurarea temp.in cavitatile inchise valorile ei pot creste cu:

a. 0,8-2 gr C

b. 0,5-0,8gr C

c. 0,3-0,5 gr C

3. Valoarea normal a temp corporale masurata in cavitatea bucala este:

a. 37,4-37,7grC

b. 36,4-37,4grC

c. 36-38grC

Page 67: Grile Med Interna Balan Modificate

4. Subfebrilitatea reprezinta:

a. scaderea temp.corporale sub 36grC

b. mentinerea temp.intre 37 si 38 grC

c. mentinerea temp.intre 38 si 39grC

5. Starea de hipotermie este det de:

a. pierderea excesiva de caldura

b. cresterea arderilor din organism

c. intensificarea metabolismului

6. Pacientul cu hipertemie prezinta:

a. tegumente palide

b. frisoane,piele calda,rosie

c. ambele

7. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza –homiotermia se realizeaza prin mecanisme fizice:

a. evaporarea,radiatia,conductia,convectia

b. vasodilatatia,vasoconstrictia

c. reducerea proceselor metabolice din organism

8. Termoreglarea reprezinta:

a. functia org.care mentine echilibrul intre producerea caldurii(termogeneza)si pierderea caldurii(termoliza)

b. functia org.de pastrare a valorilor constant intre 36,7-37gr C dimineata si 37gr-37,3grC seara

c. rezultatul proceselor oxidative din organism generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice

9. Temperatura se masoara in :

a. cavitati semiinchise(axila,aplica inghinala,cavitatea bucala)

b. cavitati inchise (rect,vagin)

c. ambele

10. Hiperpirexia reprezinta:

a. temp.corpului peste 40-41grC

b. temp corpului intre 39-40grC

c. temp.corpului intre 37-38grC

11. Pt Masurarea temp.in axila termometrul se mentine:

a. 3 min

b. 5 min

c. 10 min

Page 68: Grile Med Interna Balan Modificate

12. Pt masurarea temp in cavitatea bucala termometrul se mentine:

a. 3 min

b. 5 min

c. 10 min

13. Pt masurarea temp pe cale rectal termometrul se mentine :

a. 10min

b. 3 min

c. 5 min

14. Ca urmare a producerii de caldura in organism rezultat al proceselor oxidative are loc:

a. termogeneza

b. termoliza

c. a si b

15. Termoliza adica pierderea de caldura din organism se realizeaza:

a. prin vasoconstrictie,vasodilatatie

b. prin piele,plamani,rinichi

c. numai prin rinichi

16. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de amentine temperature corpului in limitele normale pot fi si:

a. anxietate,emotiile puternice

b. alimentatia,ingestia in special de protein

c. varsta si sexul

17. Asistenta medicala invata pacientul cand temp.mediului ambient este crescuta pt mentinerea independentei in

satisfacerea nevoii sa:

a. consume lichide si alimente reci

b. poarte incaltaminte calduroasa

c. reduca alimentele cu valoare calorica mare

18. are dintre urm.afirmatii sunt adevarate:

a. in timpul activitatii musculare foarte intense temp.corpului poate creste

b. climatul umed si cald determina cresterea temp eraturii corporale

c. climatul umed si rece det.cresterea temp.corporale

d. nou nascutul si copilul mic are o temp normal de 36,1-37,8grC

e. temp corpului este maxima dimineata intre orele 3-5 si este minima seara intre 18-23

Page 69: Grile Med Interna Balan Modificate

19. Hipertemia ca problema de dependenta se manifesta cu:

a. febra ridicata continua

b. piele rosie calda umeda

c. sindrom febril

20. In evolutia unei febre se disting 3 perioade:

a. perioada initiala

b. perioada de stare

c. perioada de declin

d. perioada mixta combinative

21. La un pacient cu hipertermie asistenta medicala stabileste ca obiectivele de ingrijire urm:

a. pacientul sa nu prezinte tulburari de vorbire

b. pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic

c. pacientul sa isi pastreze integru tegumentele

d. pacientul sanu fie apatic

22. La pacientul care prezinta hipotermie se adm lichide:

a. nuami foarte calde

b. alcoolice

c. usor caldute in cantitai mici la interval regulate de timp

23. Nou-nascutul si copilul mic au termoreglarea fragile din cauza:

a. imaturiatii centrului regulator

b. hidratari insuficiente

c. greutati necorespunzatoare

d. temperaturii mediului ambient

24. Planul de ingrijire a unui pacient cu hipertermie va evolua zilnic prin activitatea asistentei medicale:

a. temperature corporala

b. aspectul scaunului

c. aspectul tegumentelor

25. Cand temp.mediului ambiant creste peste 25grC se produc urm fenomene la nivelul organismului:

a. vasoconstrictie periferica

b. inhibare a activitatilor glandelor sudoripare

c. vasodilatatie periferica

Page 70: Grile Med Interna Balan Modificate

26. La pers.varstnice pierderile de caldura sunt mai mari datorita:

a. reducerii proceselor oxidative

b. neadaptarii organismului

c. climatului

27. Factorii biologici care influenteaza nevoia de a mentine tegumentele curate sunt:

a. emotiile si educatia

b. alimentatia

c. temperature corpului

28. Ca manifestare de independent pielea va fi:

a. curate,neteda,catifelata

b. usor deshidratata

c. cu prurit

d. elastic,pigmentata normal

29. Care din urm.afirmatii sunt adevarate:

a. adultul are o temp de 36-37grC la nivelul cavitatii axiale

b. ingestia de protein in special ridica temp.corpului

c. emotiile pot determ.o crestere a temp.corporale

d. temp.incaperii nu influenteaza temp.corpului

30. Care dintre urm.afirmatii sunt adevarate:

a. subfenrilitatea este mentinerea temperaturii corporale intre 37,2-38grC

b. febra moderata este mentinerea temperaturii corporale intre 38-39grC

c. febra ridicata este mentinerea temperaturii corporale intre39-40grC

d. febra ridicata este mentinerea este mentinerea temp.corporale intre 38-39grC

e. febra recurenta se intalneste dupa ora 20

31. Care din urm.afirmatii sunt adevarate:

a. hiperpirexia este mentinerea temp.corporale peste 40grC

b. hiperpirexia este mentinerea temp.corporale peste 38,5grC

c. frisoanele sunt contractii muscular puternice

d. piloerectia este cresterea temperaturii la nivel cutanat

e. sindromul febril este un grup de semen ce cuprinde:cefalee,tahicardie,sete,oliguria .

Page 71: Grile Med Interna Balan Modificate

32. Care din afirmatiile urm.sunt adevarate:

a. timpul activitatii muscular foarte intense temp.corpului poate creste

b. climatul umed si cald determ.o crestere a temperaturii corporale

c. emotiile pot det.o crestere a temperaturii corporale

d. temperature incaperii nu influenteaza temperature corpului

e. hiperpirexia este mentinerea temp.corporale peste 38,5grC

33. Care din urm.afirmatii sunt adevarate:

a. nou-nascutul doarme 14-16 ore /zi

b. adultul doarme 7-9 ore /zi

c. varstnicul doarme 9-13 ore/zi

d. adolescentul doarme 9-13 ore /zi

e. adultul doarme mai putin de 6 ore/zi

34. Care din urm.afirmatii este adevarata:

a. adultul are o temp.de 36-37grC la nivelul cavitatii axiale

b. ingestia de proteine in special nu ridica temp.corpului

c. emotiile nu pot det.o crestere a temp.corporale

d. temp.incaperi nu influenteaza temp.corpului

e. nici un rasp.nu este correct

35. Urm.afirmatii sunt adevarate:

a. Subfebrilitatea este mentinerea temperaturii corporale intre 36,2-37grC

b. febra moderata este mentinerea temp.corporale intre 38,7-41grC

c. febra ridicata este mentinerea temp.corporale intre 39-40grC

d. febra ridicata este mentinerea temp.corporale intre 38-39grC

e. febra recurenta se intalneste dupa ora 20

36. Afirmatiile urm.sunt adevarate:

a. hiperpirexia este mentinerea temp corporale peste 40grC

b. hiperpirexia este mentinerea temp corporale peste 38,5grC

c. frisoanele sunt contractii musculaturii netede

d. piuloerectia este cresterea temp.la nivelul cutanat

e. sindromul febril este o afectiune infectioasa

37. Pt asi indeplini rolurile cunoscute,pielea trebuie sa fie:

a. curate

b. sanatoasa

c. ingrijita

Page 72: Grile Med Interna Balan Modificate

38. Afirmatiile urm.sunt adevarate:

a. In timpul activitatii muscular foarte intense temp corpului nu paote creste

b. climatul umed si cald nu det.cresterea temp.corporale

c. emotiile pot det.o crestere a temp.corporale

d. temp.incaperii nu influenteaza temp.corpului

e. hiperpirrexia este mentinerea temp.corporale peste 38,5grC

39. Afirmatiile urm.sunt adevarate:

a. subfebrilitatea este mentinerea temp.corporale intre 36,2-37grC

b. febra moderata este mentinerea temp.corporale intre 37-38

c. febra ridicata este mentinerea temp.corporale intre 39-40

d. papula este un abces minuscule la suprafata tegumentului

e. veziculele sunt desprinderi ale celulelor comoase superficial din epiderm

40. Caldura are o actiune:

a. stimulant

b. antispastica

c. hipertensiva

d. hipotensiva

e. hipotermica

41. Impachetarile mici:

a. se aplica in starile febrile la pacienti cu stare generala grava

b. au effect stimulant si regulator al circulatiei

c. se indica in tulburarile usoare de respiratie si de circulatie

d. in caz de hiperpirexie trebuie schimbate din 5 in 5 min

e. sunt indicate in hipotermie

42. Termoreglarea ineficienta la copil se poate asocial cu:

a. boli renale

b. intoxicatii medicamentoase

c. boli osoase

d. boli autoimmune

e. boli hematologice

Page 73: Grile Med Interna Balan Modificate

43. Culegerea datelor referitoare la hipertermia copilului include:

a. istoricul bolii prezente

b. varsta copilului

c. conditii patologice ce duc la deshidratare

d. contactul cu boli infectioase

e. nici un rasp correct

44. Pt evaluarea eficientei interventiei nursing in caz de febra la copil se monitorizeaza:

a. frecventa si ritmul cardiac

b. tensiunea arterial

c. frecventa respiratiilor

d. nivelul de constienta

e. apetitul

45. Semne de deshidratare la sugar sunt:

a. fontanela bombata

b. fontanela deprimata

c. oliguria

d. persistent pliului cutanat

e. mucoase umede

46. Termoliza se realizeaza prin:

a. radiatie

b. frison

c. conductive

d. cresterea tonusului musculaturii striate

e. cresterea tonusului musculaturii netede

47. Conductia se refera la:

a. transferul de caldura prin contact

b. transferul de caldura di apoape in aproape

c. pierderea de caldura prin iradiere

d. termogeneza

e. gradul de incalzire al corpului

Page 74: Grile Med Interna Balan Modificate

48. Care dintre urm afirmatii sunt false:

a. in timpul activitatii muscular foarte intense temp.corpului poate creste

b. climatul umed si cald determ.cresterea temp.crporale

c. climatul umed si rece determina cresterea temp.corporale

d. nou nascutul si copilul mic are o temp.normala de 36,1-37,8grC

e. temp.corpului este maxima dimineata intre orele 3-5 si minima seara intre 18-23

49. Termogeneza se realizeaza prin:

a. convective

b. aparitia frisonului

c. iradiere

d. activitatea muscular voluntara

e. conductie

50. Diaforeza reprezinta:

a. transpiratie in cantitate redusa

b. transpiratie in cantitate mare

c. absenta tarnspiratiei

d. hemoragie vaginala

e. metoda de investigare a activitatii cordului

51. Locul de masurare a temperaturii este:

a. anal

b. vaginal

c. rectal

d. axial

e. palmar

52. Factorii care influenteaza caldura sunt:

a. sexul

b. estnia

c. varsta

d. situatiile emotionale

e. mediul inconjurator

53. Determinarea temperaturii orale este contraindicate la:

a. comatose

b. femei gravid

c. pacientii cu ventilatie asistata

d. copii mici

e. femei la menstruatie

Page 75: Grile Med Interna Balan Modificate

Grile curs 13-14 AMGII

1. Pt prevenirea bolilor de piele orice pers trebuie sa stie:

a. tegumentele se mentin curate,ferrite de actiune agentilor microbieni ,chimici si traumatic

b. sasi asigure alimentatia echilibrata si hidratare corespunzatoare

c. ambele

2. Persoanle expuse aparitiei bolilor de piele sunt:

a. cei care lucreaza in contact cu alergeni de origine animal sau vegetala

b. persoanele care fac tratamente medicamentoase frecvente

c. pers.cu tulburari glandular

3. Problemele mai frecvente ale pacientului cu boli de piele pot fi:

a. alterarea integritatii pielii

b. alterarea nutritiei

c. potential de suprainfectare

4. Compresele medicamentoase aplicate pe tegumente au urm.efecte:

a. dezifectant,antiinflamator

b. sicativ,antipruriginos

c. ambele

5. Aplicarea solutiilor medicamentoase pe piele se poate realize prin:

a. badijoane,compresa medicamentoasa

b. intindere cu mana protejata de manusa

c. intindere cu spatula

6. Prevenirea suprainfectarii leziunilor cutanate se realizeaza prin:

a. igiena riguroasa a tegumentelor intacte ,taierea unghiilor

b. administrarea antibioticelor

c. izolarea pacientului

7. Pt intocmirea planului de ingrijire al unui pacient cu alergie cutanata se vor pune intrebari referitoare la cauzele bolii:

a. medicamentele utilizate de pacient

b. pudre,crème,sampoane utilizate

c. existent bolii la alti membri ai familiei

Page 76: Grile Med Interna Balan Modificate

8. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:

a. clima,emotiile,cultura,credinta

b. varsta,activitatea,cultura

c. varsta,activitatea,talia,statura

a. Functiile pielii sunt:

b. de protective si termoreglare ,de deposit,de exceptie

c. de absorbtie ,de respiratie

d. toate

9. Toaleta cavitatii bucale la pacientul inconstient se face asezand pacientul:

a. in pozitie decubit dorsal,capul intro parte

b. in pozitie decubit lateral

c. in pozitie decubit dorsal

10. Cauzele care favorizeaza aparitia escarelor de decubit sunt:

a. igiena defectuasa,mentinerea pacientului ,timp indelungat in aceeasi pozitie

b. paraliziile

c. cutele lenjeriei de pat sau de corp

11. Evaluarea riscului de producer a escarei se face la internarea pacientului in spital,evaluinduse urm.criterii:

a. starea generala de nutritive,psihica a pacientului

b. mobilizarea,incontinent,starea pielii

c. ambele

12. Pt prevenirea escarelor de decubit interventiile autonome ale asistentei medicale sunt:

a. schimbarea pozitiei pacientului la interval de 6-8 ore

b. mentinerea tegumentelor curate si uscate

c. schimbarea pozitiei pacientului la interval de 2 ore si mentinerea tegumentelor curate si uscate

13. Factorii de mediu (ecologic)influenteaza starea de sanatate astfel:

a. hipoxie,tulburari motorii,senzoriate,moarte det.de scaderea cantitatii de oxigen din aer

b. tulburari de auz,insomnia determinate de zgomot

c. anemie,inapetenta,det.de alimentele contaminate cu germeni patogeni

14. Comunicarea eficienta la toate nivelurile (sensorial,motor,intellectual,si afectiv)e influentata de:

a. integritatea organelor de simt,organelor fonatiei si aparatului locomotor

b. gradul de inteligenta al pers.anturajul si cultura persoanei

c. ambele

Page 77: Grile Med Interna Balan Modificate

15. Alterarea integritatii pielii si mucoaselor se manifesta prin:

a. escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,escare

b. alopecie

c. vitiligo

16. Pacientul cu comunicare ineficienta la nivelul afectiv se poate manifesta prin:

a. agresivitate,euforie,egocentrism

b. fobie,apatie

c. disartrie,dislalie

17. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori este influentata de:

a. factori sociali-cultura,apartenenta religioasa a individului

b. factori psihologici-dorinta de a comunica cu fiinta divina

c. factori economici-saracia

18. Problemele de dependenta care apar prin nesatisfacerea nevoii de realizare a individului pot fi:

a. devalorizarea,neputinta,dificultatea de a se realize

b. culpabilitatea

c. frustrarea

19. Pacientul care isi satisface autonom nevoia de recreere prezinta urm.manif.de dependent:

a. satisfactie,palcere

b. destindere,amuzament

c. ambele

20. Interventiile asistentei medicale pt a asigura pacientului cunostinte ,priceperi,deprinderi,pt mentinerea sau pastrarea

sanatatii constau in:

a. exploararea nevoilor de cunoastere a pacientului

b. organizatia activitatilor de educatie

c. admonestarea pacientului pt ca nu poseda cunostinte si deprinderi corecte de pastrare a sanatatii

21. Problema de dependent in satisfacerea nevoii,este create de imposibilitatea de a se imbraca si dezbraca si se manifesta

prin:

a. dezinteres fata de tinuta

b. refuz de a se imbraca si dezbraca

c. dificultate de a se imbraca si dezbraca

d. incapacitatea de a se imbraca si dezbraca

e. toate manifestarile sunt adevarate

Page 78: Grile Med Interna Balan Modificate

22. Mentinerea independentei nevoii se poate realiza prin alegerea imbracamintei corespunzatoare:

a. climei

b. varstei

c. T mediului

d. activitatii

e. calitatii materialelelor

f. exigentei in intimidate

23. Factorii biologici care influenteaza nevoia de a mentine tegumentele curate sunt:

a. emotiile si educatia

b. alimentatia

c. temperature corpului

24. Ce manifestare de independenta pielea va fi:

a. curate,neteda,catifelata

b. usor deshidratata

c. cu prurit

d. elastic,pigmentata,normal

25. Pot fi manifestari de independent si urmatoarele:

a. pierderea imaginii de isne

b. deprinderile igienice satisfacute

c. culoarea galbena a dintilor

26. Intre interventiile asistentei medicale privind pacientul cu carente igienice se gasesc si urm.:

a. efectueaza toalata cavitatii bucale la pacientii comatose

b. alege masuri pt prevenirea infectiilor nasocomiale

c. ajuta pacientul sasi efectueze toaleta zilnica

d. efectueaza toaleta pe regiuni la nevoie

27. Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt:

a. factorii biologici

b. factorii psihologici

c. factorii sociologici

d. numai a si b

Page 79: Grile Med Interna Balan Modificate

28. Practicarea unor religii este o preocupare ideological care permite individului sasi mentina :

a. buna postura

b. securitate psihologica

c. securitate sociologica

29. Ca manifestari de idependenta in mentinerea securitatii fizice se intalnesc:

a. masuri de prevenire a infectiilor si bolilor

b. masuri de prevenire a agresiunilor fizice

c. metode de destindere,de relaxare

d. masuri de protective sociala

30. Cand este modificata/alterata nevoia,comunicarea este:

a. eficace la nivel intellectual

b. ineficace la nivel sensorial

c. ineficace la nivel senzoro-afectiv si intelectual

31. Factorii biologic ice influenteaza satisfacerea nevoii de a comunica sunt:

a. inteligenta

b. perceptia si emotiile

c. integritatea organelor de simt

32. Credintele sunt:

a. convingeri personale ale individului fata de realitate

b. ansamblu de ceremonii religioase

c. forme ale constiintei sociale

33. Valorile sunt formate de:

a. participari la fapte de caritate

b. ansamblu de credinte si atitudini care reflecta ceea ce este dorit dar si benefic individului

c. ansamblu de reguli de conduit intro societate

34. Pt mentinerea independentei nevoii,asistenta medicala intervine:

a. planificand impreuna cu pacientul activitati religioase

b. ajutandul sa identifice cauza frustarii

c. determinand pacientul sasi exprime propriile convingeri si valori

Page 80: Grile Med Interna Balan Modificate

35. Modul de comunicare nonverbal foloseste :

a. limbajul verbal

b. limbajul corpului

c. ambele enunturi nu sunt reale

36. Independenta in satisfacerea nevoii de a comunica presupune:

a. integritattea individului

b. integritatea organelor de simt

c. dezvoltarea intelectuala corespunzatoare

37. Frustrarea se manifesta la un individ care prezinta :

a. sentiment de inutilitate

b. senzatia de pierdere a libertatii de actiune

c. sentiment dureros

d. autopedepsire

e. autoacuzare

38. Factorii biologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:

a. talia si statura

b. varsta

c. credinta

d. emotiile

e. cultura

39. Factorii psihologici care influenteaza satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca sunt:

a. credinta

b. emotiile

c. clima

d. statutul social

e. munca

40. Care dintree urm.afirmatii sunt adevarate:

a. eritemul este o pata congestive datorata vasodilatatiei

b. crustele sunt leziuni elementare,secundare,datorate uscarii unei serozitati

c. acneea este o pustule determinate de un agent pathogen specific

d. intertrigo este un abces minuscule la suprafata tegumentului

e. crustele sunt intrerupte liniare ale continuitatii tegumentelor

Page 81: Grile Med Interna Balan Modificate

41. Manifestarile patologice ale nevoii de a invata pt asi pastra sanatatea sunt:

a. dispnee

b. durere toracica

c. ignoranta

d. sindromul de burn-out

e. dificultatea de a invata

42. Manifestarile patologice ale nevoii de a fi ocupat pt a fi util sunt:

a. devalorizarea

b. sentimental de esec

c. ignoranta

d. atacul de panica

e. suprasolicitarea intelectuala

43. Manif.patologice ale nevoii de a evita pericolele sunt:

a. dificultatea de a realiza

b. neputinta

c. anxietatea

d. depresia

e. dispnee

44. Pierderea stimei de sine se defineste ca fiind:

a. manifestare patologica a nevoii de a dormi si de a se odihni

b. sentimentul de inferioritate

c. perceptia negativa a propriului corp

d. sentimentul de frustrare

e. incapacitatea de a lua decizii

45. Pierderea imaginii de sine reprezinta:

a. un sentiment de devalorizare

b. un sentiment de frustrare datorat perceptiei negative a propriului corp

a. stare depresiva

c. un sentiment de inferioritate

d. dificultatea de a se realize

Page 82: Grile Med Interna Balan Modificate

46. Comunicarea non-verbala:

a. poate fi considerate limbajul corpului

b. este capacitatea psihica de a transmite atitudini corporale

c. este considerate un vehicul al gandirii

d. se exprima prin scris

e. se exprima prin gestica si mimica

47. Cele mai frecventa cauze care pot genera dificultate in a se imbraca si dezbraca sunt:

a. emotiile

b. lipsa de comunicare

c. leziunile traumatice

d. amputatiile

e. obstacolele pt miscare

48. Capacitatea individului de a fi ocupat si a se realize este:

a. unica si necesara pe tot parcursul vietii

b. comuna unui grup professional

c. specific ape grupe de varsta