Teza Balan 2014-15

7/23/2019 Teza Balan 2014-15

http://slidepdf.com/reader/full/teza-balan-2014-15 1/81

Tema : Autoconstiinta profesionala si manifestarea ei la la studentii psihologi

1

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


2

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


SUMAR

Introducere

Capitolul I

Aspecte teoretice ale problemei fundamentării autoconştiinţeiprofesionale n perioada adolescentă

!"!" Autoconştiinţa #delimitări conceptuale

!"$" %articularităţi ale autoconştiinţei n perioada adolescentă

!"&" %roblema autodeterminării profesionale n adolescenţă!"'" %articularităţi ale autoconştiinţei profesionale

Capitolul II

In(estigaţia e)perimentală a autoconştiinţei profesionalela studenţii *psihologi

$"!" Metodologia in(estigaţiei e)perimentale a autoconştiinţei profesionale

la (iitorii psihologi

$"$" Anali+a re+ultatelor, discutarea lor"

Recomandări

Conclu+ii

-ibliografie

3

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Introducere

Actualitatea" Conştiinţa de sine dezvoltată la nivelul optimal de integralitate, adecvare,

lărgime şi adîncime poate fi considerată cheia de boltă a edificării personalităţii creatoare" 1!,

p#1$ %firmaţia poate fi e&trapolată tuturor persoanelor care conştientizează a&ioma că viaţa esteo 'luptă", o întrecere şi, dacă vrei să reuşeşti, trebuie să te pregăteşti permanent pentru a te

întrece cu alţii şi, in primul rînd, cu tine

Conştiinţa este un fenomen specific uman( conştiinţa de sine conferă identitate unei

persoane şi se manifestă printr)un rol specific de a fi, de a se prezenta, ea este în fapt reflectarea

în conştiinţa individuală a e&istenţei propriei persoane, a faptelor, a intereselor şi a concepţiei

acesteia despre lume

Conştiinţa de sine este rezultatul proceselor raţionale de prelucrare a informaţiilor şi,

totodată, rezultat al acumulării unei mari cantităţi de informaţii Cu cît nivelul conştiinţei este

mai ridicat, cu atît structura sinelui individual este mai conturată

*maginea de sine este rezultatul e&perienţelor trăite, a acumulării şi prelucrării a cît mai

multe informaţii, este reprezentarea propriei personalităţi şi proiectarea ei socială +iecare

persoană are o reprezentare proprie a sinelui reprezentare care poate atenua sau e&agera

realitatea -&istă, în general, tendinţa de a ne vedea mai 'buni" decît suntem şi, in multe cazuri,

acest fapt este o proiectare a aspiraţiilor, a dorinţelor noastre -&istă însă şi persoane care)şi

subestimează valenţele, neavînd încredere in forţele proprii

% fi conştient de sine înseamnă a realiza cine eşti, ce doreşti să fii

Conştiinţa de sine constituie reflectarea în conştiinţa individului a propriei e&istente

psihice şi sociale .e structurează în cadrul relaţiilor sociale, individul cunosc/ndu)se pe sine şi

delimit/ndu)se de ceilalţi prin comparare cu semenii săi *ndividul devine, astfel, o conştiinţă

personalizată, individualizată 0ersonalităţile structurate disarmonic îşi structurează o imagine

deformată at/t despre lume, c/t şi despre sine

alsh şi . 4sipo5 în lucrarea 6Career 7ecision 8a9ing: afirmă că

învăţămîntul şi munca sînt două domenii)cheie ale activităţii umane şi luarea deciziilor privind

aceste două domenii are o importanţă decisivă pentru ma;oritatea oamenilor, deoarece afectează

soarta omului, viitorul lui <n plan individual se iau decizii importante cînd se alege instituţia de

învăţămînt, profesia, schimbarea locului de muncă sau a profesiei <n plan general luarea

deciziilor în aceste două domenii se înscrie în politica social)economică

0roblema alegerii traseului profesional şi de viaţă, vine cu toată acuitatea în faţa omului

în acea vîrstă, cînd el, poate, nu conştientizează pînă la urmă toate consecinţele deciziilor luate întinereţe %legerea profesiei este prima verigă în lanţul alegerilor de mai departe legate de muncă,

=

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


crearea familiei, ascensiunea socială, bunăstarea materială şi dezvoltarea spirituală 7e la această

primă alegere începe traseul de viaţă independent al omului

0rima decizie, importantă şi independentă, afirmă acelaşi autor, este luată de tineri

spri;inindu)se nu pe e&perienţa de viaţă, care vine cu anii, ci pe reprezentările privind viitorul lor

şi viitoarea societate în care vor trăi Cu cît mai clară şi chibzuită va fi imaginea viitorului înconştiinţa tinerilor, cu atît mai responsabil vor lua ei decizii în prezent

4 gîndire nouă, independentă va a;uta tinerilor să găsească ieşirea din situaţiile de criză,

să)şi determine căile de viaţă, să înţeleagă comple&itatea, contradicţiile, durata şi adîncimea

proceselor ce au loc în societate 7e faptul cum va fi conştiinţa, comportamentul, creativitatea

tinerilor, în mare măsură depinde soarta omenirii -&istă o legătură între generaţii 8ersul istoriei

e astfel, ceea ce se întîmplă astăzi a fost pus în adîncurile trecutului şi la rîndul lor determină

viitorul4rientarea profesională corelează direct cu autoconştiinţa personalităţii şi real cu nivelul

responsabilităţii -a devine necesară în orice perioadă de vîrstă ) de la perioada adolescenţei pînă

la bătrîneţe >reşelile în alegerea profesională îl costă scump pe om, deoarece anume ele

reprezintă una din principalele cauze, care)l transformă pe om în şomer

-senţa umană constă in capacitatea de a alege, de a lua decizii, de a activa

4rientarea socială a personalităţii determină şi propria atitudine faţă de viaţă,

conştientizarea legăturilor indisolubile între sine şi societate, necesităţile şi condiţiile de

satisfacere a lor( determină elaborarea anumitor poziţii de viaţă în corespundere cu cerinţele

realităţii sociale 8aturizarea socială a personalităţii este legată de creşterea responsabilităţii,

conştientizarea faptului că viaţa nu o poţi trăi pe 'maculator:, că viitorul tău este aceea ce tu

singur creezi cu propria muncă, şi deci mult depinde de tine însuţi

7upă faptul, ce atitudine are omul faţă de viitorul său în tinereţe, cînd îşi determină

orientările esenţiale ale traseului vieţii sale, se poate constata nivelul lui de maturizare socială şi

deci inclusiv nivelul dezvoltării autoconştiinţei profesionale

7in cele e&puse mai sus putem determina că? orientarea profesională în societate dintr)un

scop tradiţional formal)declarativ pedagogic şcolar devine un instrument necesar, cu a;utorul

căruia personalitatea, pe parcursul întregii vieţi, poate determina nivelul aspiraţiilor sale pe piaţa

muncii

Conştiinţa profesională îşi are începuturile în perioada adolescenţei şi continuă să se

aprofundeze odată cu alegerea unei profesii şi iniţiere in domeniul ales

%m considerat că este e&trem de interesant şi actual să determinăm cum se dezvoltă

autoconştiinţa profesională la viitorii psihologi, măcar din motivul că în ultimul timp atenţia şi

interesul faţă de această profesie sunt destul de evidente

@

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Scopul te+ei constă în investigaţia e&perimentală a particularităţilor autoconştiinţei

profesionale la viitorii psihologi

.biectul in(estigaţiei îl va constitui studenţii de la +00%., specialitatea 60sihologie:

anul 1, anul 3, de studii

Ipote+a : 0resupunem că aA asa formatiuni psihice cum ar fi autoaprecierea si atitudinea fatade sine influienteaza direct asupra formarii constiintei profesionale

bABeprezentarile despre viitoarea profesie difera in dependenta de e&perienta sociala de

anul de studii A

.biecti(ele te+ei:

• %naliza informaţiei ştiinţifice cu privire la problema conştiinţei, autoconştiinţei,

conştiinţei profesionale, dinamica dezvoltării conştiinţei profesionale(

•

*nvestigaţia e&perimentală a autoaprecierii, a atitudinii faţă de sine, a niveluluiempatiei la viitorii psihologi(

• %naliza comparativă a rezultatelor obţinute(

• -laborarea concluziilor(

• Becomandări

-a+a teoretică a in(estigaţiei o constituie conceptele ştiinţifice generale cu privire la

problema conştiinţei, autoconştiinţei profesionale, orientare profesionala, motivarea alegerii

profesiei de către renumiţi savant, specialişti în domeniul respectiv? * o;ovici, * * Cesnocova,

% > .pirchina, * . Don, E E .tol, 8 * Fisina, - -ri&on, D Bogers, 0 erns sa

Gezele esenţiale e&puse în această lucrare ?

• Hna dintre probleme cu care se confruntă psihologia este descoperirea elementului

central, fundamental al personalităţii, care determină unitatea, instabilitatea,

dedublarea şi accentuarea personalităţii .)a a;uns la concluzia că 'nucleulII

personalităţii îl reprezintă -u)l, cu toate laturile lui(

• -ul este ceea ce diferenţiază, individualizează, dă consistenţă ontologică şi delimitare,

prin autodeterminarea şi autoînchiderea personalităţii în raport cu mediul(

• -ul include 3 componente intercorelate şi reciproc integrate?

o Eul corporal imaginea valorizantă a mediului intern al organismului şi a

constituţiei fizice, trăirile afective legate de acestea(

o Eul psihologic imaginea despre propria organizare psihică internă,

trăirile afective legate de aceasta, motivaţia nevoia de autorealizare, de

autoperfecţionare(

J

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


o Eul social – imaginea despre locul şi rolul propriu în societate, sistemul

valorilor sociale interiorizate şi integrate, motivele sociale, motivele de statut,

sentimentele sociale, voinţa de integrare sociala

• %legerea profesiei este prima verigă în lanţul alegerilor de mai departe legate de

muncă, crearea familiei, ascensiunea socială, bunăstarea materială şi dezvoltareaspirituală 7e la această primă alegere începe traseul de viaţă independent al omului(

• 0roblema alegerii traseului profesional şi de viaţă, vine cu toată acuitatea în faţa

omului în acea vîrstă, cînd el, poate, nu conştientizează pînă la urmă toate

consecinţele deciziilor luate în tinereţe(

• %utocunoaşterea sau cunoaşterea de sine se dezvoltă odată cu vîrsta şi cu e&perienţele

prin care trecem 0e măsură ce persoana avansează în vîrstă, dobîndeşte o capacitate

mai mare(

• Confruntarea cu evenimente diverse poate scoate la iveală dimensiuni noi ale

personalităţii, care sunt de;a consolidate, însa cu care intrăm în contact numai în

anumite conte&te(

• Hnul dintre aceste evenimente ;oacă un rol deosebit de important în cadrul procesului

cunoaşterii de sine -ste vorba despre momentul alegerii carierei, care ) afirmă

specialiştii ) poate fi asociat cu dobîndirea identităţii profesionale, numai că odată ce

se realizează integrarea şi adaptarea iniţială la profesie, este şi mai important de a secunoaşte pe sine

/aloarea teoretică .)a efectuat o analiză şi o sistematizare a informaţiei cu privire la

conştiinţa, autoconştiinţa şi conştiinţa profesională

/aloarea aplicati(ă .)a demonstrat e&perimental relaţia dintre autoapreciere, şi

atitudine faţă de sine cu autoconştiinţa profesională la viitorii psihologi

0şantioane Hniversul populaţiei investigate a fost constituit din studenţi de la +00%.,

anul 1 de studii? 2@ studenţi, anul 3,= de studii? ) 2@ studenţi%roceduri"

8etodica de determinare a autoaprecierii 7embo)BubinşteinA(

8etodica determinării atitudinii faţă de sine B . 0antileevaA(

8etodica determinării monta;elor social)psihologice 4 + 0otiomchinaA(

Chestionarul investigaţiei empatiei 8egrobeanA(

8etodica de determinare a abilităţilor empatice E oicoA(

Compunerea K -u psiholog cu 1L ani de stagiu M

#

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


CA%IT.1U1 I

Aspecte teoretice ale problemei fundamentării autoconştiinţei

n perioada adolescentă

!"!" Autoconştiinţa # delimitări conceptuale

Conştiinţa este una dintre cele mai importante nivele de organizare a vieţii psihice a

individului, cînd afirmată, cînd negată cu vehemenţă

) pentru introspectionişti toata viaţa psihică este conştientă(

) pentru beha(iorişti conştiinţa nu are nici o însemnătate şi este eliminată din psihologie

Conştiinţa poate fi, deci, definită ca fiind totul psihologia fără inconştientA sau nimic

psihologia fără conştiinţăA

Conştiinţa a fost?

) cînd redusă la o simplă funcţie psihică numita uneori ,,vigilenţă:(

) cînd e&tinsă pînă la pierdere în generalitatea vieţii psihice prin asimilarea cu gîndirea

refle&iva si critica, cu -ul si personalitatea, cu pra&isul si etica voinţei(

) cînd a fost socotita un epifenomen, un refle& întîmplător, o abstracţie care poate fi

sustrasă vieţii psihice sau adăugată maşinilor electronice() cînd abandonată în reţeaua relaţiilor e&istenţiale sau a structurilor interpersonale

%ceasta a permis proliferarea perspectivelor de abordare şi definire a ei.

7ificultatea definirii conştiinţei provine din faptul că ea este pură subiectivitate, din acela

ce se manifestă în e&perienţele personale nefiind, de regula, accesibilă altuia

Norbert .illamO consideră 'conştiinţa cunoaştere imediată pe care fiecare dintre noi o are

despre e&istenţa sa, despre actele sale şi despre lumea e&terioară Conştiinţa?

) ţine locul senzaţiilor şi percepţiilor noastre, realitatea subiectiva a acestora() organizează datele simţurilor, ne situează in timp si spaţiu(

) este cunoaşterea a ceea ce acompaniază activitatea spiritului:sillamO

7efiniţia lui N .illamO sugerează cu mai mare acuitate întrebarea? ,,ce înseamnă a fi

conştientP:

*n vederea clarificării ei argumentate, o scurtă incursiune în istoria psihologiei este

necesară

Boland 7oron şi +rancois 0arot consideră că 'conceptul de conştiinţă are o triplăsemnificaţie? morală, metafizică şi psihologică .ensul moral este asociat cu cuvîntul conştiinţă

din antichitate? conştiinţa este un principiu intelectual care permite aprecierea diferenţei între

Q

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


bine şi rău R.ensul metafizic se instituie la sfîrşitul perioadei medievale în curente de gîndire

<n sensul psihologic spiritul se defineşte prin conştiinţă, instrument neechivoc al cunoaşterii

lumii şi de sine, accesibilă prin introspecţie:

7upă 8 Slate, în definirea conştiinţei au fost parcurse 3 etape?

• prima se înscrie în intervalul de la începuturile psihologiei ştiinţifice şi pînă prin anii 3L(• a doua cuprinde perioada anilor =L)JL(

• a treia începe cu anii #L şi continuă pînă în zilele noastre

%rima etapa" 4 sistematizare a celor mai semnificative definiţii ale conştiinţei formulate in

perioada de început a psihologiei se regăseşte în lucrarea lui Easile 0avelcu ,,Conştiinţa şi

inconştient:

Cele mai frecvente răspunsuri date la această întrebare au fost următoarele?

) 'a fi conştient înseamnă a gndi, a stabili relaţii2) a fi conştient înseamnă a gîndi: .pencer, 1Q#@A

'Cuvîntul conştiinţă se referă la susceptibilitatea pe care o au părţile e&perienţei de a fi

puse în relaţie şi cunoscute: Tames, 1!LJA(

) a fi conştient înseamnă a dispune de capacitatea de a face sinte+e" undt concepea

conştiinţa ca o ,,sinteză creatoare(

) a fi conştient înseamnă a te putea autosupra(eghea"

,,% fi conştient înseamnă a)ţi putea povesti e&perienţa, limba;ul fiind o calitate structurală a

conştiinţei, o calitate prin care aceasta accede la umanitateRConştiinţa este un ansamblu de

reacţiuni ale individului la propriile lui acţiuni: Tanet, 1!2QA

) a fi conştient înseamnă a te adapta suplu la noile solicitări

,,+ără o activă adaptare la obiecte, totdeauna noi, ale e&perienţei e&terne, nu se poate

produce conştiinţa: allon, 1!2=A

Goate aceste definiţii pun in evidenţă implicit sau e&plicit şi funcţiile conştiinţei:

) relaţia;

) sinteza;

) autosupravegherea;

) adaptarea

Numai că fiecare dintre ele, după cum spunea 0avelcu, sunt limitate

0rimele 3 păcătuiesc prin îngustarea nepermisă a noţiunii de conştiinţă, redusă fie la gîndire

sau la un alt aspect al ei sintezăA, fie la limba;( ultima lărgeşte e&trem de mult sfera noţiunii de

conştiinţă, aceasta apărînd ca fiind identificată cu inteligenţa, definită în acelaşi mod

%r fi mai nimerit, spunea 0avelcu, să interpretăm conştiinţa ca o activitate de înţelegere,

pentru că rolul ei este de a avea înţelesuri, de a integra un fenomen într)un sistem de relaţii, de a

!

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


realiza scindări, diferenţieri, noi sinteze şi opoziţii în interiorul conţinuturilor, la început

omogene, pentru a a;unge, în final, la individual

8ai productivă ar fi conceperea conştiinţei ca o funcţie de supraveghere în loc de

autosupraveghere Eiaţa noastră psihică cuprinde ambele sisteme -u si FumeaA într)un singur

act săvîrşit sub supraveghereConştiinţa trebuie interpretată nu în termenii generali ai adaptării, ci ca fiind o anumită

adaptare, deoarece ea intervine doar atunci cînd este necesară o adaptare superioară pe planul

înţelegerii

Conştiinţa este o funcţie de adaptare la lumea e&ternă prin operaţii simbolice,

reprezentative, intelectuale cu scopul asigurării unui nou echilibru, mai perfecţionat, între individ

şi mediu

A doua etapa" Contribuţiile cu privire la definirea conştiinţei în perioada anilor =L)JL suntdestul de numeroase

Hna dintre ele ne reţine atenţia -ste vorba despre opera filosofico)psihologică şi

psihopatologică a lui enri -O

Băspunsurile la întrebarea ,,ce înseamnă a fi conştientP: evidenţiază, după -O, pe lîngă

funcţiile conştiinţei, şi $ modalităţi mai generale, teoretico#metodologice de abordare a

conştiinţei, una aparţinînd psihologiei funcţionale, cealaltă fenomenologiei

%sihologia funcţională descompune conştiinţa în mecanismele parţiale ale memoriei,

percepţiei, schemelor intelectuale şi verbale % fi conştient ar fi un atribut distribuit tuturor

aspectelor vieţii psihice sau doar unora dintre acestea(

3enomenologia descrie nu doar flu&ul internaţional, apariţiile, dezvoltările şi

comple&itatea ,,trăirilor:, ci şi toate modurile de a fi în lume întîlnirea -ului cu un alt -u,

alteritatea -ului, problematica etică şi istorică a omuluiA, a;ungînd în cele din urmă la absorbirea

conştiinţei în generalitatea 7estinului, Baţiunii, 0ra&isului

enri -O consideră că 'în realitate nici unul, nici altul dintre ele nu este corect, deoarece

ideea unei organizări proprii a vieţii noastre psihice nu este reală, primul punct de vedere fiind

indiferent faţă de articularea parţilor la care el ne conduce conştiinţa este o totalitate abstractăA,

iar al doilea opunîndu)se oricărei înrădăcinări a conştiinţei în corp conştiinţa nu este un fenomen

naturalA:

*ată de ce, -O propune o definire comple&ă a conştiinţei, asigurînd astfel unitatea şi

eterogenitatea fenomenelor de conştiinţă

,,% fi conştient înseamnă a trăi particularitatea e&perienţei proprii, transformînd)o în

universalitatea ştiinţei ei Cu alte cuvinte, conştiinţa trebuie descrisă ca o structură comple&ă, ca

organizare a vieţii de relaţie a subiectului cu alţii şi cu lumea:

1L

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


<n urma trecerii în revistă a modalităţilor fiinţei noastre conştiente fiinţa conştientă implică

o organizare autohtonă( ea se obiectizează şi se reflectă într)un model al lumii( este structurată ca

o reverberaţie a -ului la e&perienţele saleA, -O arată că ,,a fi conştient înseamnă a dispune de un

model personal al lumii:

A treia etapa se a&ează într)o mai mare măsură pe caracteristicile psihologice aleconştiinţei

Tean 0iaget descrie conştiinţa ca pe o ,,acompaniatoare: a acţiunilor, diferenţiind

o ,,conştiinţă n act: cunoaştere anterioară a prizei de conştiinţăA de 'conştiinţă refle)i(ă4

echivalentă cu ceea ce el numea ,,priza de conştiinţă:A

7upă 0iaget priza de conştiinţă înseamnă o noua elaborare a cunoştinţelor prin trecerea de

la un plan psihologic la altul din planul acţiunii în cel al reprezentării, de la cel al reprezentării

concrete la cel al reprezentărilor formaleA-ste vorba despre un travaliu cognitiv, care necesită o susţinută elaborare

%lţi autori pun accentul pe simţire şi afectivitate?

5umphre6 ?,,% fi conştient înseamnă în mod esenţial a avea senzaţii? adică a avea

reprezentări mentale încărcate de afectivitate a ceva ce mi se întîmplă aici şi acum:

Cei mai multi autori pornind de la premisa că prin conştiinţă individul se raportează la ceva

din afara sa, el fiind ,,conştient deR:, postuleaza intenţionalitatea ca una dintre caracteristicile

esenţiale ale conştiinţei

%acherie vorbeşte despre ,,psihologia intenţională:, 6acte intenţionale:

8 Slate defineşte conştiinţa ca o 'formă superioară de organizare psihică prin care se

realizează integrarea activ)subiectivă a tuturor fenomenelor vieţii psihice şi care facilitează

raportareaUadaptarea continuă a individului de la mediul natural şi social:

%stfel ?

• specifică că sfera conştiinţei nu se suprapune peste sfera psihicului( conştiinţa este

doar o parte a psihicului, cea mai importantă(

• subliniază funcţia generală a conştiinţei integrarea activ)subiectivăA(

• precizează finalitatea conştiinţei adaptarea la mediuA

%rincipalele caracteristici ale re#producerii conştiente şi funcţiile care deri(ă din ele:

-timologia cuvîntului con)scientia( con)science, so)znanieA arată că organizarea conştientă

este o reflectare cu ştiinţa, adică acea reflectare în care individul dispune de o serie de informaţii

ce pot fi utilizate în vederea descifrării, înţelegerii şi interpretării unui nou obiect, fenomen,

eveniment

11

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


.ub raport psihologic, omul îşi dă seama de ,,ceva” anume şi îl reproduce în

subiectivitatea sa sub formă de imagini, noţiuni, impresii

<n virtutea e&perienţei anterioare obiectul are un ecou informaţional în subiect, în sensul că

este conştientizat aproape imediat

Beflectarea conştientă presupune includerea particularului în general şi identificareageneralului în particular

%ceastă particularitate evidenţiază funcţia informaţional-cognitivă a conştiinţei.

0rezenţa scopului în plan mental este esenţială în reflectarea conştientă care este o

reflectare cu scop sau orientată spre scop.

Beflectarea cu scop indică funcţia finalistă a conştiinţei.

.copurile se stabilesc înainte de desfăşurarea activităţii, acţiunii 4mul, prin conştiinţă, are

capacitatea de a anticipa rezultatul acţiunilor sale, de a)l stabili mintal înaintea realizării în formasa concretă

Conştiinţa este deci o reflectare anticipativă a realităţii, prin aceasta deosebirea dintre om

şi animal fiind fundamentală

4 asemenea caracteristică a organizării conştiente evidenţiază funcţia ei anticipativ-

predictivă

7ar pentru a realiza ceva este necesară şi organizarea mintală a activităţii, adică

fragmentarea ei in elemente componente, stabilirea succesiunii desfăşurării şi realizării lor, a

ierarhiei lor, stabilirea locului activităţii respective în raport cu alte activităţi anterioare sau care

urmează a fi iniţiate

Goate acestea reliefează o altă particularitate a organizării conştiente şi anume caracterul ei

planificat, care e&primă funcţia reglatoare a conştiinţei.

4mul nu re)produce realitatea în sine doar pentru a o re)produce, ci cu scopul de a o

modifica, schimba, adapta necesităţilor sale, ceea ce desemnează caracterul creator al

conştiinţei, implicit funcţia sa creativ-proiectiva.

3uncţiile conştiinţei

+uncţia indispensabilă, dar nu suficientă, pentru asigurarea continuităţii vieţii sufleteşti este

memoria memoria de noi înşineA 4rice eu are o dimensiune istorică omul este un sistem

istoricizatA, el fiind e&presia e&perienţelor trăite şi acumulate pînă la momentul prezent

% doua funcţie necesară pentru asigurarea şi păstrarea identităţii trebuie considerată

raţionamentul Baţionalitatea este desprinsă ca etapă şi nivel integrative specific al devenirii

conştiinţei de sine Hnitatea eului nu poate fi oferită decît de o ;udecată de identitate care ar

demonstra că atît schimbările cît şi constantele aparţin aceleiaşi individualităţi

12

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


0articularităţile organizării conştiente demonstrează comple&itatea acesteia, caracterul ei

specific uman

*n realizarea acestor particularităţi intervin aproape toate procesele psihice procesele

cognitive, planul afectiv)motivaţional, imaginaţia creatoareA

Numai interacţiunea şi interdependenţa acestora, integrarea unora în altele genereazăefectul de conştiinţă

Modelele e)plicati(#interpretati(e ale conştiinţei

0unctele de vedere, concepţiile şi teoriile referitoare la conştiinţă s)au închegat şi au

generat adevărate modele e&plicativ)interpretative

Slate grupează aceste modele în 2 mari categorii? modele tradiţionale şi modele

contemporane, după criteriul istoric al evoluţiei lor

Modelele tradiţionale

Modelul topic

Hnii autori interpretează conştiinţa static, în termeni de ,,cmp4 comparabilă cu cîmpul

vizual ce dispune de zone centrale şi zone periferice

undt consideră că conştiinţa este ,,locul4 unde se desfăşoară procesele psihice ale

indi(idului

-&ista un cîmp de privire al conştiinţei şi un punct de maimă claritate al ei4 reprezentare intrată în punctul de privire al conştiinţei este apercepută, pe cînd în punctul

de ma&imă claritate ea este percepută

Conştiinţa este funcţia sintetică prin care senzaţiile sunt unite în reprezentări, ea este o

,,sinteză creatoare: ce are loc în zona conştiinţei clare

,,<n procesele intelectuale cele mai înalte, în mişcările afective şi în impulsurile volitive ne

întîmpină în diferite grade acea lege la care cîrmuieşte întreaga evoluţie psihică, sinteză psihică

Eiaţa psihică este condusă şi e&tensiv şi intensiv de o creştere de valori? e&tensiv întrucîtvarietatea evoluţiei psihice se lărgeşte treptat, intensiv întrucît valorile născute în această evoluţie

cresc in grad:

undt făcea şi ipoteza, neconfirmată de ştiinţa modernă, care ar e&ista chiar ca un centru al

percepţiei situat în circumvoluţiunile frontale

Darl uhler concepea conştiinţa ca ,,efect de iluminare4 produs n centrul cmpului ei"

enri -O afirma? ,,0e cît este de greu să se evite cuvîntul ,,cîmp: atunci cînd se vorbeşte

despre conştiinţă, pe atît e de imprudent să nu se recurgă la el:

13

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


,,Cîmpul conştiinţei: nu este conceput însă spaţial şi static, ci ca o ,,totalitate organizată şi

limitată:, ca o ,,structura: în limitele căreia se ordonează e&perienţa individului, acest fapt

permiţînd actualitatea ei.

Conştiinţa apare in forma unui ,,c/mp: circumscris în dimensiunile temporale, legînd -ul

de lumeCeea ce apare în acest cîmp depinde de conţinutul cîmpului şi de forma lui proprie,

autohtonă de organizare

Conştiinţa după enri -O are 3 caracteristici importante?

- verticalitatea care se referă la palierele ei constitutiveA(

- facultativitatea capacitatea conştiinţei de a implica o pluralitate de variaţii supuse

dispoziţiei şi poziţiei de arbitru al subiectuluiA(

- legalitatea se referă la ordinea, forma de organizare a cîmpuluiA Modelul dinamist

%lţi autori aduc o viziune dinamica in definirea conştiinţei

illiam Tames interpreta conştiinţa ca un ,,fapt fundamental: al vieţii psihice interioare

care ,,avansează:, ,,curge: şi se succede fără încetare în noi

7upă opinia lui, conştiinţa se distinge prin = caracteristici esenţiale?

) fiecare ,,stare: tinde sa se integreze unei conştiinţe personale(

) se subliniază faptul că stările de conştiinţă aparţin unei persoane, unui -u individual şi

inalienabil în orice conştiinţă personală stările sunt întotdeauna în curs de schimbareA(

) se accentuează caracterul dinamic, mobil, schimbător al stărilor psihice(

) ceea ce se produce a doua oară este acelaşi obiect, aceeaşi proprietate sau calitate a lui,

dar niciodată obiectul nu va produce aceeaşi senzaţie(

4rice conştiinţă este sensibil continuă 0rin continuu se subînţelege ceea ce nu prezintă nici

fisură, nici spărtură, nici diviziune .ingurele situaţii ale acontinuităţii care au sens în viaţa

psihică a omului se referă fie la mişcarea în timp a conştiinţei, cînd pot apărea unele întreruperi,

timpi morţi, conştiinţa fiind momentan abolită, cînd intervin frăm/ntări neprevăzute, stările fiind

fără nici un raport între ele

<n legătură cu aceste cazuri trebuie făcute 2 precizări?

) conştiinţa aflată într)un timp vid se simte solidară cu conştiinţa care a precedat)o,

recunoscînd în aceasta o alta parte a propriului -u(

) schimbările calitative ce se produc la un moment dat în altul în conţinutul conştiinţei nu

sunt niciodată neprevăzute şi nu constituie nicicînd frînturi absolute

Bezultă, deci, că singura realitate nemi;locită a conştiinţei este curgerea ei neîntreruptă

1=

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Conştiinţa se interesează de anumite elemente şi dezinteresează de altele, ea nu încetează

de a le primi pe unele şi de a le respinge pe altele, deci de a opera selecţii

Modelul constructivist

0otrivit acestui model conştiinţa apare ca o construcţie sistematică n continuă mişcare

Cel care a introdus în psihologie acest punct de vedere a fost F. Eîgots9i Fa el, sistemulde conştiinţă se elaborează ca urmare a relaţiilor interfuncţionale ce intervin logic între procesele

şi funcţiile psihice atît în dezvoltarea lor ontogenetică, cît şi în cea funcţională

0rocesele psihice nu)şi pot defini sensul şi rostul lor decît în conte&tul sistemului,

superioritatea unora nu poate fi determinată decît în raport cu nivelul de structurare al conştiinţei

%naliza separată a funcţiilor psihice este ;ustificată numai din punct de vedere didactic, dar

devine artificială şi neconcludentă atunci cînd dorim să definim sistemul

-l vede conştiinţa în mişcare, dar o mişcare organizată, nu haotică, o ,,construcţie: treptată,gradată, deci evolutivă

F Eîgots9i arată că dezvoltarea conştiinţei nu este altceva decît dezvoltarea unui sistem de

semnificaţii, înţelesuri

.emnificaţia este, după părerea lui, unitatea reală, psihologică, a conştiinţei, iar sistemul

acestor semnificaţii este însăşi conştiinţa

Hnitatea conştiinţei este rezultatul procesului de dezvoltare interdependentă a tuturor

funcţiilor psihice

-a nu reprezintă un simplu transfer izomorf al unităţii fizicale a obiectului în unitatea

psihică a înţelesului conştiinţei, nu este o oglindă pasivă, ci o construcţie continuă, un proces de

interacţiuni şi transformări calitative permanente

Modele actuale

%ceste modele au apărut datorită dezvoltării ciberneticii, psihologiei umaniste, psihologiei

cognitive şi psihologiei cognitiviste

Modelul psihocibernetic

.e porneşte de la premisa că reglarea de tip conştiinţa comportamentului cuprinde, pe lîngă

mecanismele de tip feed)bac9, bazate pe evaluarea stărilor actuale ale personalităţii, şi

mecanismele de tip feed)trough şi feed)before care propun compararea internă a variantelor de

răspuns şi testarea anticipată a acţiunilor şi stărilor viitoare

.e consideră că reglarea psihică de tip conştient se întemeiază pe corelarea dinamică a

modelului informaţional al propriului -u imaginea despre sineA cu modelul informaţional al

lumii e&terne, devenind posibile astfel autoraportarea şi autoevaluarea ca forme de reglare

specific umane

1@

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


+eed)bac9)urile corective ale mecanismelor conştiente dobîndite realizează atît corecţia

abaterilor de la obiectivul stabilit, cît şi revizuirea şi modificarea lui

%cest demers este întreprins de conştiinţă atunci cînd se constată că nu se asigură obţinerea

echilibrului optim al sistemului personalităţii 8ihai >oluA

Nivelul conştient al organizării psihice e&istente în sistemul personalităţii a condus la ideeae&istenţei unei psihocibernetici de gradul **, de optimizare)dezvoltare, reclamată de limitele

psihociberneticii de gradul *, homeostatica

*n situaţiile de reorganizare şi restructurare, feed)bac9)ul negativ, de menţinere în starea

iniţială, devine disfuncţional, de aceea este necesară intrarea in acţiune a unui nou proces

învăţarea bazată pe feed)bac9)ul pozitiv antientropic, care facilitează formarea unor noi

componente ce corespund noilor solicitări

Modelul psihoumanist <si are sursa în concepţia originală lansată de psihologia umanistă

0sihologii 8ansell si Dahan 1!QJA pornind?

• de la premisa potrivit căreia modelul topografic al lui +reud este imprecis, iar modelul

renovat *d, -go, .uperegoA este insuficient(

• de la constatarea că cele 3 perspective de abordare a conştiinţei comportamentalistă,

psihologistă şi e&perenţialăA practicate de behaviorism, psihanaliza şi psihologia

e&perenţială sunt reducţioniste, propun un nou model de interpretare al conştiinţei

0entru ei, conştiinţa este ,,numele dat eperienţei unice a organismului pe care o

personalizăm:

Conştiinţa este e&perienţa unui set de operaţii ale eului a cărei acţiune personalizată este

aplicată

-&perienţa conştiinţei este produsă de interacţiunea a trei tipuri de variabile?

1 e)perienţa primară formată ca urmare a stimulării organismului de obiectele fizice sau

persoanele umane, care se constituie într)un substrat de bază al vieţiiA(

2 e)perienţa cunoaşterii strîns conectată cu prima( rezultă din intrarea în funcţiune a

diferitelor mecanisme psihice ca atenţia, memoriaA(

3 e)perienţa personală privată, unică, care reprezintă ,,prim)planul: e&perienţei, esenţială

pentru conştiinţăA

.e compune din 2 forme de e&perienţă numite prin termenii de ,,Me:

si ,,I:, care in limba rom/nă înseamnă acelaşi lucru? -u

0)perienţa de tip ,,Me4 este e&perienţa mea personală, tulburarea ei ducînd ladepersonalizarea individului -a este legată mai mult de sistemul corpului

1J

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


0)perienţa de tip ,,I4 se referă la e&perienţa care rezultă din procesarea informaţiilor de

către individ -a este legată de sistemul automemoriei -a variază în funcţie de nivelul

dezvoltării conştiinţei şi de conţinutul cunoaşterii -a este descrisă în termeni de ,,focalizare: a

atenţiei pe propriul corp, pe alţii, pe sineA

7upă 8 Slate, 68e: ar corespunde -ului corporal, iar 6*: ) -ului spiritual, psihologicCombinarea nivelurilor e&perienţei de tip 6*: conduc la apariţia mai multor ,,moduri: ale

conştiinţei, de la asocierea diferitelor operaţii ale -ului conştiinţa modificată şi pînă la cele

patologice

7iferitele constelaţii ale operaţiilor -ului nu au nimic patologic in ele

0atologicul rezidă?

• în răspunsurile disforice la e&perienţa personală nefamiliară(

•

în inabilitatea de a schimba nivelul e&perienţei personale(• în dis;uncţia dintre nivelul e&perienţei personale ţi cerinţele adaptării la conte&t

8odurile conştiinţei concepute ca procese active şi fluctuante sunt forme particulare de

personalizare a e&perienţei, de interpretare a ei

%tunci cînd operaţiile memoriei se conectează normal cu operaţiile -ului, apar modurile

normale de conştiinţă de e& e&perienţa meditaţiei Sen, e&tazul se&ualA

Cînd asemenea conectări lipsesc, cînd nu se realizează nici conectarea cu viaţa şi cu

conte&tele ei reale, se instalează e&presiile patologice ale unor moduri ale conştiinţei e&perienţa

se&uală poate produce an&ietate, pînă la senzaţia pierderii corpului( stările de posesiune sunt

e&presia ,,personalităţii multiple:A

0rin ta&onomia sistematică propusă, prin limba;ul operaţional folosit, cei 2 autori oferă un

model dinamic al funcţionalităţii conştiinţei

.e pare că această perspectivă de analiză a conştiinţei este productivă, ea fiind preluată şi de alţi

autori

Modelul psihocognitivist

0orneşte de la premisa că procesarea informaţiilor provine de la mediul e&tern şi intern,

reprezintă funcţia principală a sistemelor senzoriale ale organismului, conducînd la

conştientizarea a ceea ce se petrece în afara şi în interiorul corpului nostru

Conştiinţa se focalizează pe unii stimuli şi îi ignoră pe alţii

0rocesul de selecţie este facilitat de schimbările intervenite în mediul intern sau e&tern

-venimentele din mediu cu mare importanţă în supravieţuirea organismului au prioritate

ma&imală în procesul selecţiei

Conştiinţa recepţionează şi selectează stimulii din mediu, ea iniţiază, planifică şi ghidează

acţiunile individului

1#

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Conştiinţa implică 2 procese cognitive?

1 înregistrarea şi selecţia stimulilor din mediul încon;urător şi din mediul intern astfel încît

percepţiile, datele mnezice şi cele refle&ive sunt reprezentate cu acurateţe în conştiinţă(

2 Controlul propriului corp şi al mediului denotă că suntem capabili să iniţiem şi sa ducem

la bun sfîrşit activităţile cognitive şi comportamentale, să reprezentăm în conştiinţa ca posibilităţi viitoarele evenimentele care nu sunt prezente

7intr)o perspectivă psihocognitivistă, conştiinţa apare ca o capacitate deplină

0entru %nthonO 8arcel conştiinţa este un sistem cognitiv deplin, care sintetizează,

organizează şi direcţionează în mare măsură procese paralele neconştiente prin intermediul unor

momente succesive de ,,unitate sugestivă:

-l a prezentat la tahistoscop litere, pentru perioade de timp prea scurte ca acestea să poată

fi percepute conştient % cerut subiecţilor să selecteze aleatoriu dintr)o listă, cuvinteasemănătoare ca înţeles sau ca forma cu cele prezentate la tahistoscop 0e măsura ce timpul de

e&punere scădea, subiecţii alegeau în proporţie tot mai mare cuvinte asemănătoare semantic cu

cele e&puse şi pierdeau capacitatea de a alege cuvinte asemănătoare ca formă

8arcel concluziona că întregul precede partea din punctul de vedere al accesibilităţii pentru

conştiinţă, aceasta fiind parte a fundamentului funcţionării conştiinţei

-ernard -aars in cartea sa ,,4 teorie cognitivă a conştiinţei: defineşte conştiinţa ca fiind o

capacitate de selecţie, de integrare socială şi direcţionare voluntară, necesar într)un sistem nervos

comple& care trebuie să cuprindă procese inconştiente multiple şi paralele

Conştiinţa este responsabilă de selectivitatea e&perienţei, de adaptarea la nou şi de activarea

şi e&teriorizarea organismului în totalitatea sa

Chiar dacă, după părerea cognitiviştilor conştiinţa nu ne poate spune nimic despre

procesele ei luate separat, ea e&emplifică direct capacitatea de care dispune pentru sinteze trăite

nemi;locit

*nteresante sunt şi constatările unor neuropsihologi sau neuroclinicieni pentru interpretarea

cognitivistă a conştiinţei

Marcel 7insbourne opune modelelor seriale de organizare şi funcţionare a conştiinţei un

model alternativ in care reprezentările multiple sunt active in paralel, unele fiind legate prin

interacţiune cortico)corticală într)un obiectiv, compunerea lor imediată determinînd structura

conştiinţei

+enomenele de negli;are unilaterală a spaţiului şi a persoanei, precum şi cele de opacitate

orbireA sunt demonstrate ca fiind compatibile cu noul model

1Q

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Modelul psihoevoluţionist

-ste poate cel mai recent

-l se datorează unor noi tendinţe din psihologie care încearcă să privească şi să e&plice

psihicul şi diferitele lui componente şi funcţii dintr)o perspectivă dar5inistă, deci evoluţionistă

Bolul evoluţiei în proiectarea minţii tuturor fiinţelor cu atît mai mult a minţii umane ;alonează mai toate contribuţiile acestei noi perspective

8aniel C" 8ennett propune o structură ,,scandalos de simplificată: pe care o numeşte

,,turnul generării şi testării 6

%cest ,,turn: se compune dintr)o serie de eta;e sau paliereA care, pe măsură ce se

construiesc, împuternicesc organismele de la noul nivel să găsească mişcări din ce în ce mai bune

şi mai eficiente, dotîndu)le totodată cu o mare putere cognitivă?

•

0rimul eta; îl constituie cel al fiinţelor dar9iniene o variaţie de candidaţi la statutulde organisme a fost generată orbeşte din procese mai mult sau mai puţin arbitrare de

recombinare şi mutaţii ale genelor, în urma testărilor pe teren supravieţuind numai

cele mai bune modeleA(

• Hn alt eta; îl reprezintă fiinţele sinneriene sunt cele care supravieţuiesc pentru că

au făcut de la început, din întîmplare, mişcările pe care trebuiau să le facă, adică cele

care încercau condiţionarea operantăA(

•

%l treilea eta; aparţine fiinţelor popperiene care supravieţuiesc fiindcă sunt suficientde deştepte pentru a face nişte prime mişcări care nu sunt întîmplătoare( în aceste

fiinţe se instalează informaţii e&acte despre lumea pe care probabil o vor întîlni,

informaţii care apar într)o asemenea formă încît produc efecte de preselecţie care sunt

raţiunea lor de a fiA(

• Hltimul eta; conţine fiinţele gregoriene sunt cele ale căror medii interne sunt

informate despre porţiunile proiectate ale mediului e&terior, cele care îşi elaborează

uneltele mintale ale acţiunilor e&terioare, printre care au loc aparte îl ocupă cuvintelece vor permite constituirea unor generatoare de mişcare şi a unor mecanisme de

testare a acesteia tot mai rafinateA

Grecerea de la 1 la = este echivalentă cu drumul îndelungat şi sinuos al apariţiei conştiinţei

Darl 0opper afirmă că el priveşte lumea 3 lumea proceselor minţiiA dintr)un punct de

vedere dar5inist

>azzaniga consideră că în cazul conştiinţei nu putem vorbi de un ,,alt sistem:, ci doar de

faptul că ea reflectă componenta afectivă a sistemelor specializate

-a consta în capacitatea omului de a atribui sentimente activităţilor mintale fapt care le

distinge de aparatele electronice ce ne încon;oară

1!

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


8iscuţii şi contro(erse actuale cu pri(ire la conştiinţă

Conştiinţa, ca ipostază atît de comple&ă a psihicului a generat o serie de discuţii între

cercetători

Care sunt planurile sau accepţiile noţiunii de conştiinţă;

%utorii care s)au ocupat cu studiul conştiinţei n)au utilizat aceeaşi termeni, n)au acordataceeaşi accepţie termenilor folosiţi

umphreO sesizează 3 accepţiuni mai frecvente ale noţiunii de conştiinţă?

1 la nivel de organizare a psihicului în teoria psihanalitică -ul ca parte raţională a

psihicului împreuna cu cîteva aspecte ale .upraeului constituie conştiinţaA(

2 ca forma a atenţiei, %llport credea ca ,,atenţia este numele de cod al conştiinţei:

3 ca o cale privilegiată a observatorului spre propria sa minte, spre ceea ce el simte şi are

prezent în minte accepţie propusă de introspecţionismACe (aloare au modelele ,,intuiti(e4 ale e)plicării conştiinţei ;

<n ultimul timp se manifestă o oarecare neîncredere în puterea e&plicativă a acestor modele

7e pildă, modelul tradiţional al activităţii creierului care porneşte de la ideea că

rezultatele discriminărilor şi interpretărilor realizate în localizările diseminate ale sistemului

nervos sunt trimise spre alte zone mai centrale pentru a fi prelucrate într)un proces care ar putea

fi numit ,,prezentare şi apreciere conştientă: este ta&at drept un punct de vedere lipsit de

speranţă

7e aceea se propune abandonarea şi înlocuirea lui cu alte modele mult mai plauzibile

<n ce măsură sunt oamenii conştienţi de procesele şi de produsele proceselor ;

Nisbett şi ilson credeau că oamenii sunt conştienţi de conţinutul, de produsele conştiinţei,

nu de procesele ei

0entru ei produsele conştiinţei constituiau datele e&perienţei conştiente

Ne5ell şi .imon cerînd subiecţilor sa)şi relateze cu voce tare gîndurile în timp ce rezolvau

o problemă au constatat o mare capacitate a acestora de a surprinde procesele implicate în

soluţionarea problemelor, fapt care a permis construirea pe calculator a unui program menit a

stimula comportamentul subiecţilor

Se poate face o distincţie ntre ,,conştiinţă4 şi ,,autoconştiinţă4 ;

Hnii autori răspund afirmativ la această întrebare

-delman realizează distincţia dintre conştiinţa conştiinţa de nivel primarA şi autoconştiinţa

numita conştiinţa de nivel superiorA

Conştiinţa primară se referă la capacitatea de a realiza e&istenţa lucrurilor din lumea

încon;urătoare, de a avea imagini mintale în prezent

% fi conştient nu propune nici un fel de -u care ar fi conştient de sine

2L

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


.e deduce că unele specii animale toate mamiferele şi unele păsăriA dispun de conştiinţă

0robabil că numai animalele fără corte& sunt conştiente

Conştiinţa de nivel superior implică recunoaşterea de către subiectul gînditor a stărilor lui

afective, ea este ceea ce oamenii au în plus faţă de conştiinţa primară? suntem conştienţi de faptul

ca suntem conştienţi7istincţia creează cel puţin 2 pericole?

1 de a confunda conştiinţa cu psihicul, pentru că ceea ce -delman numeşte prin termenul de

,,conştiinţă: este de fapt, psihicul neconştientulA

2 de a e&tinde conştiinţa şi asupra animalelor, ceea ce nu este nonsens

Nici alţi autori nu au fost de acord cu distincţia dintre conştiinţă şi autoconştiinţă <n

definiţia dată de umphreO, problema conştiinţei este cum ştie un om că este el însuşi

8ispun maşinile de conştiinţă ;Fa prima vedere s)ar părea că da

8ulte maşini, consideră >ross, se ,,comportă: în aşa fel încît dacă ar fi oameni ar sugera că

sunt dotate cu procese mintale

7e e&emplu, avioanele prevăzute cu pilot automat pot zbura singure, ele răspund la

informaţii ,,senzoriale: e&terne, iau ,,decizii: asupra zborului, ,,comunică: cu alte aeronave

Cuvintele din propoziţia anterioară scrise cu ghilimele, arată >ross, semnifică faptul că ele

trebuie luate ad lliteram, şi doar într)un sens morfologic

Numai oamenii iau decizii, comunică însă si animalele

0entru o serie de cognitivişti Guring, .imon, odenA inteligenţa artificială puternică nu

este doar o unealtă pentru formularea şi testarea ipotezelor privind mintea umana, ci dacă este

bine programată şi o minte ce înţelege, ce dispune şi de alte procese cognitive, pe scurt numite

conştiente

.earle crede ca este imposibil ca maşinile inteligenţă artificială puternicăA să dispună de

conştiinţă

8ai aproape de adevăr este >raO care se amplasa între aceste 2 e&treme, arătînd că, deşi nu

ştim dacă ţesutul non)biologic poate produce sau susţine procese de conştiinţă, problema rămîne

deschisă

21

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


!"$" %articularităţi ale autoconştiinţei n perioada adolescentă

Cercetătorii cu preocupări sistematice în domeniul adolescenţei au observat că aceasta

reprezintă 'o problemă veche şi nouă in acelaşi timp: -ste veche pentru că întotdeauna

adolescenţa a reflectat procesul de finalizare a socializării şi este noua pentru că reflectăeforturile de a răspunde la sarcinile formării identităţii într)o lume tot mai diversă şi mai

comple&ă

4 interesantă analiză, atentă şi profundă, a fenomenului adolescenţei este realizată de

psihologul roman N Badu care, intr)o serie de articole care au culminat cu apariţia volumului

'%dolescenta .chiţă de psihologie istorică:, arată că această etapă de viaţă acoperă o vîrstă

creată de istorie si, prin urmare, fiecare epoca îşi descoperă adolescenţa 1!!@, p 1=)1#A

*n epoca preindustrială, mai e&act in societăţile primitive, în cele sclavagiste sau în celerurale tradiţionale, trecerea de la copilărie la stadiul de adult se făcea rapid, sub presiunea

diferitelor ritualuri de iniţiere <n doar cîteva zile, prin probe de rezistenţă fizică, prin ceremonii

acompaniate de cantităţi? tatuarea corpului, schimbarea numelui etc, copilăria lua sfîrşit

*n epoca premodernă, cîştigarea independenţei materiale, dublată adesea şi de încheierea

căsătoriei, se produceau destul de timpuriu, ceea ce permitea dobîndirea rapidă a statutului de

adult, fără o trecere foarte vizibilă care sa poată fi asimilată cu adolescenţa Vi in perioada de

început a industrializării, nevoia tot mai mare de forţă de muncă atrăgea persoane de la vîrstefragede, grăbindu)le maturizarea

.ocietatea modernă, însă, 'pare că întrerupe între copilărie şi starea de adult, o perioadă

de pregătire tot mai sofisticată: N Badu, 1!!@, p 3#A

Cererea de forţă de muncă înalt calificată impune prelungirea şcolarităţii, iar tinerii, în faţa

unei concurenţe tot mai acerbe şi a multitudinii de opţiuni, se vad obligaţi sa)şi amîne trecerea la

statutul de adult productiv

Noile condiţii in care adolescenţii trebuie să se achite de sarcina lor centrală formarea

identităţiiA fac relevantă abordarea acesteia prin prisma modernităţii şi mai ales a

postmodernităţii .ociologii definesc epoca moderna ca fiind epoca postmedievală a

industrializării, caracterizată în mod fundamental prin reflecţie cognitivă şi raţionalitate

institutivă C Samfir si F Elasceanu, 1!!3, p 3J#A

8odernitatea avansată actuală este numită postmodernitate şi se referă la societatea

postindustrială occidentală aflată în stadiul cel mai înalt de dezvoltare a modernităţii

Caracteristicile ei esenţiale sunt considerate a fi? afirmarea lipsei de certitudine a cunoaşterii

relativism sau deconstructivism cognitivA( mobilitatea demografică şi informaţională

22

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


supere&tinsă în timp şi spaţiu globalizareaA( permanentizarea schimbării( o noua ordine socială(

radicalizarea autorefle&ivă a modernităţii metareflecţieA

Georiile postmoderne condamnă continuitatea şi coerenţa şi preţuiesc decentrarea, unele

din trăsăturile acestea fiind convergente cu cele ale nihilismului, invocîndu)se filozofia lui

Nietzsche C Samfir si F Elasceanu, 1!!3, p ==3)===A%m putea spune că, dacă acest filozof avea dreptate vorbind despre uciderea lui

7umnezeu în epoca modernă prin separarea religiei de stat, ascensiunea ideologiei materialiste,

mar&isteA, în epoca postmodernă se manifestă o propensiune aparte pentru demitizarea unor

personalităţi celebre( deconspirarea amănuntelor vieţii intime prin procedee de tip 'paparazzi: şi

mediatizarea acestora pot spori înclinaţia publicului larg către autoreflecţie, dar pot zdruncina

totodată, din temelii, normele morale tradiţionale

7incolo de asemenea disonanţe putem sesiza unele congruenţe intre evoluţia societăţiimoderne tîrzii şi aceea individuală care ar fi o confirmare a ideii lui .t all după care

ontogeneza repetă filogeneza( spunem aceasta întrucît pare să e&iste o legătură între

superrefle&ivitatea epocii actuale manifestată, de e&emplu, prin e&plozia analizelor şi

metaanalizelor în toate domeniileA şi capacitatea metacognitivă a individului căruia i se solicită

depăşirea stadiului operaţional)formal piagetian şi o accentuare a evoluţiei către morala

postconvenţionala

Comentînd efectele macromediului social asupra personalităţii şi sinelui, 0 *luţ sesizează

că amestecul fenomenelor de globalizare, pe de o parte, şi sporirea specificităţii locale, pe de alta

parte, generează la nivel individual o sinteză între identitatea de sine bine conturată sine stabil,

central, fundamental sau generalA şi identităţile parţiale şi circumstanţiale sine)uri multiple, de

lucru sau specifice rolurilorA %cest autor subliniază interacţiunile celor doua entităţi remarcînd

că sinele stabil poate fi permanent ameninţat sau în dezacord cu sinele de lucru implicat uneori în

evenimente de viaţă ma;ore, ca? război, închisoare, boală severa etc 2LL1, p J!)J1A

%ceasta dialectica a individualului şi socialului este privită ca avînd un efect adaptativ de

către > B %dams si . D 8arshall care, inspiraţi parcă din filozofia nietzscheană, arată că

'putem naufragia prin pierderea relaţiei, a slu;bei, violarea proprietăţii, boalaRdar devenim mai

puternici Noi zilnic ne zbatem între speranţă şi deznăde;de, încredere şi suspiciune, alienare şi

apartenenţăR:

.ocietăţile tradiţionale sunt privite ca fiind închise, fără salturi mari intergeneraţionale,

organizate şi structurate fiecare membru avînd rolul său relativ precis şi stabilA( este ceea ce l)a

făcut pe un autor german să afirme că despre aceste societăţi se poate vorbi in termeni de >estalt

în schimb, societatea postmodernă este caracterizată prin destructurare, prin fragmentare,

23

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


manifestată în toate compartimentele ei( suntem tentaţi să caracterizăm această etapă ca

iconoclastă, datorită tendinţelor de demitizare şi de violare a tabu)urilor seculare

Belaţiile interpersonale au devenit mai superficiale datorită multiplicării contactelor

interumane impuse de activitatea curentă( în relaţiile de cuplu şi intrafamiliale, în care altădată

predominau morala convenţională şi sacrificiul de sine, astăzi sunt identificate efectele impuneriisinelui ca valoare de baza după cum a argumentat B aumeisterA( altfel spus, promovarea

binelui personal înainte de toate, sau, după alte opinii, a individualismului

*n opinia Ninei 7egele 1!!QA, sinele postmodern este tot mai fluid, dizolvat, mediat,

orientat pe termen scurt iar credinţa că individul posedă un sine adevărat sau real, începe să se

erodeze( multiplicarea fără precedent a relaţiilor impune construirea unui sine pentru alţii care

trebuie să se schimbe ca un cameleon %ceastă realitate a repus în circuit un mai vechi concept,

acela de sine public, aparţinînd psihologului - >offman şi a făcut să se vorbească despre un nou patern al conştiinţei de sine, numit multifrenia ceea ce ar însemna mai multe minţiA

<n ceea ce priveşte relaţiile familiale, psihologul 7 -l9ind consideră ca familia

postmodernă a devenit permeabila, fiind întîlnite tot mai mult familii monoparentale, adoptive,

recăsătorite şi am mai putea adăuga familii de 5ee9)end, multiculturale şi chiar homose&uale

<n aceste condiţii, credem că se complică în mod substanţial circumstanţele în care are loc

procesul de identificare a copiilor cu membrii familiei şi, implicit, formarea identităţii lor

Hn teoretician de;a celebru al postmodernităţii, % >iddens, consideră că pericolul în

această etapă care obligă tot mai mult la realizarea de opţiuni, este că oamenii sa)si piardă

identitatea de sine sau încrederea in sine( soluţia ar fi ca tinerii să înveţe să)şi construiască

propria traiectorie de tip Oo)Oo Nume dat după ;ucăria constînd dintr)o piesă cu lumină dinamică

şi care, fiind atîrnată de un elastic, prin scuturare, e&ecută traiectorii în zig)zag, mereu

schimbătoare, imprevizibileA admiţînd provocarea de a face şi reface mereu propriile structuri

8unca, în mod tradiţional practicată într)un post sigur, în folosul comunităţii şi al

familiei, a devenit mai puţin stabilă şi este privită tot mai mult ca o posibilitate de afirmare a

sinelui, de punere în valoare a propriilor abilităţi( aşa s)ar putea ;ustifica şi uşurinţa cu care

tinerii, actualmente, îsi schimba locul de muncă

*nteresantă este şi opinia că postmodernitatea este totodată şi un postmaterialism întrucît

trebuinţele oamenilor nu mai vizează doar valori materiale ci se îndreaptă spre autorealizare,

toleranţă, stare de bine subiectiv, democraţie

-ducaţia de altădată se desfăşura pe căi ale vieţii relativ certe in funcţie de se& şi poziţie

socială( de aceea, identitatea era mai ales un dat %stăzi, învăţămîntul liberal îl pregateste pe tînăr

pentru o gamă tot mai largă de profesii caracterizate printr)o tot mai mare mobilitate diferite

2=

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


meserii apar şi dispar cu mare repeziciuneA( astfel, identitatea este tot mai mult o realizare

personală şi o reflecţie asupra acestei realizări

8i;loacele de comunicare moderne au atins un nivel nemaiîntîlnit anterior, permiţînd

indivizilor stabilirea de legături în timp real dar varietatea şi cantitatea acestor informaţii induc,

inevitabil, o mai superficială asimilare şi prelucrare a lor( oferta de informaţii, de produse şiservicii de pe toate canalele media generează efecte noi în plan psihic, cum ar fi? slăbirea

posibilităţii de demarcaţie între realitate şi ficţiune, de)sensibilizare şi sporirea violenţei unii

autori vorbesc despre moartea trăirilor afective sau despre golirea self)ului de empatieA Credem

că o asemenea stare sufletească postmodernă cum a fost numită se datorează într)o mare

măsură unei tendinţe pe care am numi)o postumanistă sau chiar antiumanistă de a devuala tot

mai mult slăbiciunea individului uman în faţa forţei factorilor macrosociali, politici, a tehnicii

informatice şi a ingineriei genetice a se vedea clonarea, considerată de unele canale media ca prima in topul celor mai mari realizări ale ştiinţei actualeA

%cest 'bombardament: informaţional care face tot mai dificilă alegerea de către fiecare

a ceea ce i se potriveşteA, este făcut răspunzător de stresul care produce la copii şi adolescenţi

an&ietate, depresie, agresivitate sporită, văzute ca factori declanşatori ai unor comportamente

autodistructive, cum ar fi? dependenţa de alcool, tutun, droguri etc %stfel de comportamente sunt

privite ca regresive, putînd fi încadrate în categoria mecanismelor de apărare a -ului despre care

amintesc ma;oritatea autorilor care s)au aplecat asupra problemelor privind identitatea

adolescenţilor

<ntr)o lume fragmentată, imprevizibilă, adolescenţii sunt nevoiţi să)şi formeze propria

identitate, adică să)şi conştientizeze trăsăturile şi să)şi precizeze planurile de viitor într)un mod

cît mai coerent, unitar şi consistent

7aca istoricii au asociat adolescenţa cu comportamentul riscant, contradictoriu, cultura

occidentală modernă a calificat)o ca 'timp al incertitudinii, stîngăciei, indeciziei, tinerii fiind

nevoiţi să)şi contureze identitatea într)o lume tot mai heterogenă, generatoare ) într)un ritm

superaccelerat ) de opţiuni, mode, modele, valoriR

0sihologul roman C Ciuperca vine cu un punct de vedere ingenios şi surprinzător asupra

disonantei cognitive, pe care o vede ca un fond permanent al e&istenţei cotidiene a omului în

postmodernitate( el consideră că '0ractic, in limite rezonabile, trăim într)o disonanţă continuă

din care nu vrem şiUsau nu putem să ieşim pentru că societatea în care trăim o valorizează şi o

permanentizează %tît timp cît ne raportăm la ceilalţi şi acţiunilor noastre le conferim un sens

e&trinsec mai degrabă decît intrinsec, tindem sa fim prea puţin afectaţi de lipsa consonanţei:

8ai mult, ne obişnuim cu disonanţa şi nu)i mai acordăm atenţie( ea devine practic normală şi nu

mai acţionează ca disonanţă

2@

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Cu toate că adolescenţa este perioada celor mai mari schimbări la nivelul sinelui,

concepţiei de sine şi imaginii de sine, unele studii mai recente arată că ea nu este o perioadă mai

tulbure decît celelalte copilăria şi maturitateaA( doar 2LW dintre adolescenţi au fost găsiţi ca

avînd sentimente de singurătate, confuzie, alienare, ceilalţi QLW reuşind să facă faţă în mod

normal, nonconflictual, vieţii de zi cu zi 7e fapt, cele doua viziuni asupra adolescenţeipesimistă şi optimistăA sunt două e&treme ale modelelor culturale Hrsula .chiopu si - Eerza,

1!Q1, p 2L#A

B %t9inson arată că azi, adolescenţii de pretutindeni se aseamănă datorită unei 'culturi

mondiale: favorizate de e&tinderea mediilor informatice, cultura care generează o personalitate

colectivă şi o conştiinţă colectivă la adolescenţi %stfel, acest autor descrie 'un autoportret al

adolescentului universal: din care am reţinut cîteva aspecte? tinerii epocii contemporane sunt

fericiţi în cea mai mare parte a timpului, simt că deţin autocontrolul, sunt gri;ulii fata de ceilalţi, preferă să nu fie singuri, sunt dispuşi să înveţe de la ceilalţi, ar dori mai degrabă să muncească

decît sa fie sustinuţiUîntreţinuţi, nu se tem sa gîndească sau să vorbească despre se& şi adoptă

comportamente se&uale adecvate vîrstei, au sentimente pozitive faţă de părinţi, sunt capabili să ia

decizii, nu cedează după primul eşec, simt că vor fi capabili să)şi asume responsabilităţi in viitor

v B %t9inson, 1!!J, p Q)!A

4 asemenea schiţă de portret prezintă, în mod firesc, numeroase elemente de specificitate

în funcţie de condiţiile social)culturale şi economice

-&istă perspective diferite şi asupra identităţii( perspectiva psihanalitică este dominată de

teoria psihanalitică a lui . +reud <n concepţia freudiană, personalitatea este văzută ca un sistem

dinamic, animat de doi vectori energetici fundamentali ? erosul şi thanatosul a cărui evoluţie este

dată de raportul dintre determinaţiile genetice pulsiunile se&uale în primul r/nd A şi cele

ontogenetice norme morale şi culturale care reglează imperativ relaţiile umaneA 1L, pag 1L# A

<n ultima sa lucrare asupra structurii psihicului, +reud a descris trei instanţe?

aA sinele sau „id: imaginat ca un rezervor unde clocotesc dorinţele noastre, instinctele(

bA supraeul sau superegoul alcătuit din normele imperativ morale, din idealul său(

cA eul sau egoul care este principalul sediu al conştiinţei -l ţine cont de dorinţele

prezente în sine, de interdicţiile supraeului, căut/nd un compromis între ele, în funcţie

de realitate

%cest compromis obligă eul să alunge în inconştient sinele A toate tendinţele, aspiraţiile

care nu se pot realiza Concepţia părintelui psihanalizei are o bază reală ? e&istă mereu conflicte

între dorinţele noastre şi obligaţiile morale -ul în funcţie de conştiinţa morală şi de realitate,

caută mereu o soluţie optimă +reud susţine o supremaţie a sinelui, a forţelor inconştiente

2J

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


%lături de eul real omul aşa cum esteA, +reud introduce noţiunea de eu ideal care

desemnează omul aşa cum ar trebui să fie, care să satisfacă esenţa şi valorile superioare ale

fiinţei <n acest conte&t, sentimentele sociale ar rezulta în urma unui proces de identificare cu

ceilalţi membrii ai colectivităţii care au acelaşi eu ideal 1L, p 1LQ A

7acă la +reud, conflictul este cel care caracterizează viaţa adolescentului pentru căcererile realităţii ego A şi standardele morale supraegoA nu sunt niciodată totalmente libere de

biologic „id: A, -ric -ri9son a modificat teoria lui +reud pun/nd mai mult accent pe procesul

egoului conştient şi pe determinările, influenţele socio)culturale asupra adolescentului

Georia identităţii a lui - -ri9son fost elaborată în a doua ;umătate a secolului XX şi a

bazat întreaga dezvoltare ontogenetică pe eforturile psihicului de a)şi contura identitatea -ri9son

a stabilit opt paliere ale dezvoltării identităţii?

•

primul stadiu al vieţii, cel de după naştere, implică psihicul în conturarea unor atitudini de încredere versus neîncredere faţă de ofertele de răspuns la cerinţele

e&primate de psihicul noului nou născut(

• în faza a doua are loc constituirea de iniţiative ca e&presii ale autonomiei dob/ndite

relativA A versus simţul ruşinii ca e&presie a trăirii incapacităţii de independenţă(

• faza a treia, coincidentă cu perioada preşcolară şi apoi cu începutul şcolarizării se

caracterizează prin consolidarea structurilor adaptative anterioare şi dezvoltarea

cooperării şi a unei prime hărnicii ca e&presie a simţului de independenţă(• în stadiul patru se va dezvolta mai pregnant hărnicia sub presiunea solicitărilor

şcolare versus trăirea interiorizării datorită nenumăratelor dificultăţi legate de

solicitările vieţii şcolare nu întotdeauna foarte uşoare(

• între 1L ) 12 ani, are loc dezvoltarea unui alt stadiu, al celui de consolidare al

hărniciei ca s/rguinţă împotriva inferiorizării(

• după 12 ani, se intră în stadiul cinci, p/nă la 1Q ani, în care trece pe prim plan

conştientizarea eului versus confuzia rolurilor şcolare, familiale, grupale, etc A(• în perioada tinereţii se dezvoltă intimitatea ca e&presie a maturizării se&uale versus

izolarea *ntimitatea se revarsă în prietenii, dragoste, simpatii, etc(

• în stadiul şapte se dezvoltă opoziţia dintre atitudinile e&pansive altruiste şi egoism(

• în stadiul opt, al bătr/neţii, se trăieşte sentimentul realizării versus disperarea sau

amărăciunea faţă de şansele ratate

!eoria identităţii a lui "ric "ri#son, constituie un c$ştig interesant al psihologiei

moderne.

2#

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


7in perspectivă neofreudiană, Savalloni, defineşte conceptul de identitate cu a;utorul a

patru dimensiuni?

• conştiinţa unei identităţi individuale trebuie considerată ca un sentiment pozitiv,

prezent în toate aspectele eului(

• stabilirea caracterului personal(

• sinteza pe care o constituie eul este concepută ca o formă de integrare a eului,

superioară sumei identificărilor din copilărie(

• o solidaritate internă cu idealurile şi cu identitatea de grup *dentitatea este deci

concepută ca rezult/nd din interacţiunea dintre individ şi societate %v/nd în vedere

aceasta şi plec/nd de la analiza răspunsurilor la testul „cine sunt euP:, >ordon

distinge categorii de răspunsuri care merg de la polul social la polul personal(

• caracteristicile atribuite care se referă la categoriile cărora individul le aparţine prin

naştere sau prin funcţiile desemnate se&, origine etnică, religieA(

• rolurile şi apartenenţele referitoare la statuturile parentale mamă, frateA, la

apartenenţa politică, la poziţia profesională dob/ndită(

• identificările abstracte, esenţiale, convingerile ideologice(

• interesele şi activităţile intelectuale, artisticeA(

• caracteristicile personale, incluz/nd valorile morale, autonomia sau simţul de

autodeterminare, percepţia unităţii eului, integrarea la nivel personal, competenţele

individuale

!otuşi prin acest test putem afla dacă individul se identifică cu grupurile de

apartenenţă, nu însă şi valoarea pe care o au aceste grupuri pentru el.

Fouis >uerin în urma unor cercetări trage o serie de concluzii 8ai înt/i „eu” şi 'noi:

trimit la conţinuturi comune, împrumutate din modelele culturale *ndividul şi colectivul va fi în

acest caz un fel de gestalt în care 'eul: este figura şi „alter: fondul, c/nd viceversa, am/ndoi

fiind însă asociaţi şi cimentaţi de ceea ce am putea numi emoţia identifială >rupurile sau

categoriile abstracte sunt domesticite de către 'eu: graţie unui mecanism de racordare 4rice

grup social, prin natura sa abstractă, de cvasi)obiect, trebuie, pentru a fi reprezentat, să se

încarneze în persoane sau persona;e reale sau simboliceA particulare %ceste persona;e sunt

adevărate prototipuri ale grupului de identitate prototipuri identifialeA sau ale grupului de

alteritate prototipuri diferenţialeA <n fine, un sistem de diferenţiere şi opoziţie binară între eu şi

noneu, acelaşi şi celălalt, pozitiv şi negativ sau bine şi rău, ar fi principiul constitutiv al

identităţii 0rin intermediul incluziunilor şi e&cluziunilor, acest sistem ar permite să se

stabilească identitatea personală subiectivă opoziţia eu U noneuA

2Q

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


> %llport a conturat conceptul de „ proprium” %cesta s)ar e&prima în # ipostaze şi

fiecare în parte ar e&prima faţete ale eului termen ce e&primă căutarea identităţii ca structură

psihică A +aţetele descrise de %llport sunt aspecte ale conştiinţeiA?

) aspectul 1? construirea simţului eului corporal(

) aspectul 2 ? construirea sentimentului identităţii() aspectul 3? construirea respectului de sine

7e la =)J ani simţul eului corporal devine mai fin <n această etapă putem data apariţia a

încă 2 aspecte?

) aspectul =? constituirea eului(

) aspectul @? constituirea imaginii eului

7e la J)12 ani?

) aspectul J? constituirea reacţiilor raţionale ale eului eul ca factor integrator A<n adolescenţă scopurile de largă perspectivă şi îndepărtate adaugă o nouă perspectivă

7e aceea putem vorbi de?

) aspectul #? constituirea efortului personal centrat

Fa > 8ead, întîlnim ideea că eul este constituit dintr)o componentă sociologică eul

social nu ar fi dec/t o interiorizare a rolurilor sociale A şi dintr)o componentă mai personală, eul

psihologic -ul unui individ se dezvoltă plec/nd de la ;udecăţi pe care celălalt le emite asupra lui

în interiorul unui conte&t social în care individul şi acest celălalt interacţionează 7e e&emplu,

copilul adoptă la ;oacă rolurile celuilalt, p/nă c/nd acestea devin propriile sale roluri 7acă eul se

constituie prin participarea la procesul social, nu rezultă din aceasta că eurile tuturor indivizilor

sunt identice

+aptul că eul se constituie în procesul social şi că reprezintă un refle& individual al

acestuia, mai e&act ) un refle& al acelui model de comportament organizat pe care procesul

social îl prezintă şi pe care indivizii îl încorporează în structura lor respectivă, toate acestea sunt

incompatibile cu faptul că orice eu are propria sa individualitate, modelul său unic 4riginea

socială, constituţia şi structura comună a eurilor nu e&clud mari diferenţe şi variaţii între ele, şi

nu interzic individualitatea mai mult sau mai puţin distinctă pe care fiecare eu o posedă de fapt

8ead face distincţie între eul psihologic care ar reprezenta eul ca subiect şi eul social

care ar reprezenta eul ca obiect -l spune? „eul psihologic este reacţia organismului la atitudinile

celorlalţi( eul social este ansamblul organizat de atitudini ale celorlalţi pe care ni le asumăm

%titudinile celorlalţi constituie eul social organizat, la care reacţionăm ca eu psihologic 7e fapt

trebuie să considerăm eul psihologic şi cel social ca elemente constitutive ale eului <n definitiv,

eul este pentru 8ead, mai puţin o substanţă, o structură, c/t un proces( el reiese din trecut, din

interacţiunea cu celălalt, are în prezent o funcţie ce poate fi calificată drept a;ustare la o situaţie

2!

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


dată şi presupune capacitatea de schimbare în viitor în măsura în care din această a;ustare rezultă

ceva nou:

Fa Tames, personalitatea totală, al cărui nucleu devine eul şi sinele, este prin aceasta

duală Constă din eul, cel ce cunoaşte şi este conştient de sinele care este cel cunoscut .inele

cuprinde trei feluri de elemente, sinele corporal material, sinele social şi sinele spiritual .inelecorporal material se referă la corp, veşminte, familie, cămin, obiecte, dar şi prieteni, vecini etc,

deci se referă la tot ce posedă o persoană %l doilea, sinele social, constă din reputaţia şi

recunoaşterea unei identităţi anume, consideraţia pe care o obţine o persoană în mediul său

Hnele componente ale sinelui social au o mai mare pondere şi importanţă dec/t altele %şa sunt

onoarea, reputaţia .inele social încorporează o e&perienţă socială de roluri şi de statute sociale

% treia componentă a sinelui este cea a sinelui spiritual şi se e&primă prin conştiinţa propriei

activităţi, a tendinţelor şi aptitudinilor psihice %ceasta este 'sanctuarul emoţiilor şi dorinţelor:,este teritoriul actelor de voinţă şi reprezentări trăite prin care omul se simte mai profund în sine

însuşi at/t prin percepţia lumii, c/t şi prin procesele intelectuale pe care le posedă .inele are o

natură socială în toate accepţiile şi elementele sale componente

7e problemele dezvoltării conştiinţei s)a preocupat şi allon %cesta a analizat relaţia

eu)sine în complementaritate cu alter care este figurativ vorbind, oglinda eului sau a sinelui

Belaţia eu)alter progresivă şi efectivă adică eul proiectează asupra altora propriile sale însuşiri,

trăiri, sentimente, intenţii, aspiraţii etcA este socială, căci se constituie în cadrul şi în limitele

impuse social -u şi alter sunt concomitent în conştiinţa inseparabilă %lter are o natură duală tu

şi euA şi reprezintă afirmarea autorităţii societăţii în raport cu persoana 8atricea relaţiilor sociale

este reprezentată de alter, care implică interiorizarea conte&tului socio)cultural în perioada

pubertăţii şi adolescenţei

*dentitatea priveşte conştientizarea distanţei între eu sineA şi alter -&istă unele diferenţe

între identificarea pe care o face eul ca direcţie, ca densitate şi consistenţă de abilităţi, de

aptitudini şi de situare se&uală ) toate acestea sub semnul schimbării -ul devine în aceste

condiţii consistent şi multidimensionat

E 0avelcu adaugă acestei consideraţii ideea că dinamica personalităţii reflectată în

conştiinţa de sine apare ca supusă unui ritm necontenit pe care E 0avelcu îl asemuieşte unei

pulsaţii similare celei de sistolă şi diastolă, de polarizare şi depolarizare a relaţiei subiect)obiect,

individ)lume, eu)lume 33, pag 221)222A

0avelcu spune că însăşi conştiinţa de eu este susceptibilă de evoluţie şi conştientizare 0e

conştiinţa biologică se grefează o conştiinţă socială, la început foarte vagă şi generală, cum este

la primitiv sau la copil 8entalitatea copilului este mentalitatea celor din ;urul lui, conştiinţa

eului infantil este un refle& al credinţelor morale şi intelectuale în care trăieşte( aprecierile sale

3L

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


reprezintă ecoul aprecierilor şi al ;udecăţii părinţilor Conştiinţa eului biologic şi a celui social

sunt deosebite de cunoaşterea eului %cesta din urmă este o conştiinţă refle&ivă, verbală,

intelectuală şi obiectivă a eului

4 distincţie analoagă o face D Taspers care afirmă că trăirile noastre sunt fapte ale unui

eu conştient, fără ca ele să fie toate şi întotdeauna luminate de cunoaşterea eului, fără ca acestemanifestări să se afirme pe sine, să se aprobe sau să se dezaprobe, fără a purta pe ele semnătura

specială, de recunoaştere făţişă, publică, socială 'Cunoaşterea de sine reprezintă pătura cea mai

nouă, cea mai fluctuantă a eului( ea constă într)o serie de refle&ii, de afirmaţii, de ;udecăţi sau de

credinţe asupra noastră înşine: 2!, p 1@2)1@3A

7in punct de vedere al cogniţiei sociale, eul este conceput ca un set de structuri cognitive

Conceptul de sine este văzut ca un sistem de cunoştinţe despre propriul eu, folosite pentru a

recunoaşte şi interpreta stimuli relevanţi pentru individ Conform lui H Neisser cunoştinţele pecare le are individul despre lumea e&terioară sunt însuşi structurate -le conţin cunoştinţe

generale despre clasa de stimuli şi oferă ipoteze despre stimulii din mediu ce urmează a fi

procesaţi <n viziunea lui azel 8arcus, conceptul de sine se cuvine a fi înţeles ca un sistem de

scheme despre eu *ndivizii acumulează cunoştinţe despre ei înşişi, despre felul în care s)au

comportat în diverse situaţii, pe care le organizează ca structuri stabile .chemele despre sine se

referă la aspecte ale comportamentelor care au relevanţă pentru individ şi organizează

cunoaşterea despre sine în aşa fel înc/t individul să se poată servi singur de ea -le se constituie

pe baza observaţiei propriei persoane în diferite situaţii şi a scrutării introspective, contribuind la

fi&area noilor cunoştinţe despre sine Fucrările lui Ga;fel şi Gurner au impulsionat elaborarea

unor teorii ale identităţii sociale, reanim/nd antagonismul dintre componentele personale şi cele

colective ale identităţii individuale Fa un pol, indivizii ar acţiona pe baza caracteristicilor proprii

identitate personalăA( la celălalt pol, indivizii ar acţiona pe baza caracteristicilor

comuneidentitate socialăA <n aceste studii ei arată că pentru a menţine o anumită identitate

personală, oamenii urmăresc o identitate socială prin integrare într)un grup, aşa înc/t aceasta să

le împlinească aspiraţiile şi, prin efectul de halou, să mărească stima de sine, prestigiul şi

reuşitele grupului fiind atribuite fiecărui membru al său -i rezumă concepţia despre identitatea

socială astfel?

) indivizii încearcă să menţină sau să mărească stima de sine( ei caută să acceadă la o

concepţie pozitivă despre sine(

) grupurile sociale sau categoriile sunt asociate unor conotaţii pozitive sau negative şi,

din acest motiv identitatea socială poate fi pozitivă sau negativă, în funcţie de

evaluările acelor grupuri care contribuie la constituirea identităţii sociale a

individului(

31

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


) evaluarea propriului grup este determinată prin raportare la alte grupuri specifice, prin

intermediul comparaţiilor sociale, în termeni de atribute sau de caracteristici

valorizate 4 diferenţă pozitivă între grupul de apartenenţă şi un alt grup produce un

prestigiu ridicat( o diferenţă negativă antrenează un prestigiu scăzut

0lecînd de la acestea, autorii elaborează următoarele principii teoretice?) indivizii caută să se menţină sau să accedă la o identitate socială pozitivă(

) identitatea socială pozitivă este bazată, în mare măsură pe comparaţiile favorabile

care pot fi făcute între grupurile de apartenenţă şi anumite alte grupuri pertinente

>rupul de apartenenţă trebuie perceput ca pozitiv, diferit sau distinct de alte grupuri

pertinente(

) atunci c/nd identitatea socială este nesatisfăcătoare, indivizii vor căuta să părăsească

grupul căruia îi aparţin, pentru a intra într)un valorizat pozitiv şi U sau să acţioneze aşaînc/t propriul lor grup să devină pozitiv

%utorii vorbesc de tei tipuri de factori care pot influenţa discriminarea dintre grupuri? în

primul rînd indivizii trebuie să fi interiorizat apartenenţa lor la un grup ca un aspect al

conceptului de sine( situaţia socială trebuie să permită comparaţii între grupuri, în care selecţia şi

evaluarea atributelor pertinente este posibilă, în fine, cu c/t două grupuri vor fi mai asemănătoare

cu at/t posibilitatea de comparare va fi mai mare aşa înc/t grupul de apartenenţă nu poate fi

comparat cu orice alt grup

Gurner în urma unor cercetări aduce o completare acestor principii, a;ung/nd la concluzia

că dacă individul, prin identificare cu grupul accede la o identitate pozitivă, el stabileşte o

diferenţă între grupuri, dar nu mai are tendinţa de a stabilii o diferenţă faţă de ceilalţi membrii ai

grupului său, iar dacă individul are posibilitatea de a se diferenţia direct de celălalt, el nu va mai

stabili o diferenţiere între diferitele grupuri din antura;ul său %stfel, cu cît identitatea socială este

mai puternică, cu atît identitatea personală este mai puţin importantă, şi cu cît identitatea

personală este mai pregnantă, cu at/t individul are mai puţin nevoie de o identitate socială,

devreme ce identitatea socială, ca şi identitatea personală, satisfac aceeaşi nevoie de imagine

pozitivă de sine Gurner, introduce termenul de depersonalizare prin care înţelege că indivizii

a;ung să se considere înainte de toate, e&emplare specifice ale unei categorii mai degrabă, dec/t

indivizi unici şi distincţi unul de celălalt %stfel identitatea socială şi identitatea personală sunt

concepute atunci ca doi poli care se e&clud reciproc .e observă că suntem departe de concepţia

lui 8ead care credea că individul este o creaţie continuă a societăţii, iar societatea o creaţie

neîntreruptă a indivizilor

Căutînd să precizeze care sunt raporturile dintre latura psihologică şi cea sociologică a

identităţii, Gurner distinge trei niveluri în definirea eului?

32

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


) un nivel supraordonat, care se referă la identitatea umană ca specie distinctă(

) un nivel intermediar al definirii de sine ca membru al unui grup, trimiţ/nd la o

identitate socială bazată pe comparaţii între grupuri(

) un nivel subordonat al definirii de sine ca fiinţă singulară, trimiţ/nd la o identitate

personală bazată pe comparaţii între indivizi. 8oscovici, afirmă că o cunoaştere a celuilalt trece printr)un schimb apropiat şi susţinut

şi demonstrează că, într)o ;udecată, corpul este mai puţin important ca purtător trecut al unei

identităţi psihologice şi sociale, dec/t indicatorii universului interior aflaţi într)o interacţiune

directă, în care observatorul îşi ;oacă rolul alături de cel observat

.e pare deci, că, grupul de apartenenţă furnizează categorii şi modele pentru a)l percepe

pe celălalt .e vede astfel, rolul socialului în grila de observare pe care subiectul o utilizează

pentru descifrarea persoanei şi în orientarea sensibilităţii sale către celălalt %ceastă intervenţie seface la nivel cognitiv atunci subiectul se întoarce spre celălalt pentru a)l evalua( ea intră în

rezonanţă cu propriile aşteptări şi reacţii la nivelul vieţii atunci c/nd acesta se întoarce spre

celălalt pentru a)l lua ca martor şi ca reper *ntervenţia în discuţie vrea să prote;eze imaginea

sinelui în faţa riscurilor micşorării respectului de sine şi a identităţii pe care o poartă în ea relaţia

socială 7eoarece se pare că, într)adevăr, apărerea identităţii sociale legată de grupurile de

apartenenţă sau de referinţă este o miză care modulează procesele cognitive

<n cadrul unei poziţii în mod global negative, clasele defavorizate fac o deosebire între

anumite trăsături obiective sănătate, poziţie socialăA, cărora le acordă vizibilitate, şi trăsături

legate de identitatea psihologică şi socială, cărora le refuză observabilitatea Clasele mai

favorizate nu au de făcut dec/t să analizeze corpul din punct de vedere obiectiv? ele naturalizează

caracteristicile legate de identitatea personală şi opţiunile de viaţă %ceastă dialectică a refuzului

trimite la o apărare a identităţii, raţionamentul ce pleacă de la fizic apăr/nd ca un proces cognitiv

a cărui dinamică are ca domeniu de activitate apărarea sau demonstrarea identităţii subiectului în

cadrul unei condiţii sociale date Gransparenţa lui „a părea: al celor care au în planul aparenţei,

mi;loacele necesare semnificării şi identificării prin condiţiile lor sociale, i se opune opacitatea

„fiinţei: şi identitatea ascunsă a celor care nu vor să fie ;udecaţi printr)o aparenţă pe care condiţia

lor socială o defavorizează

8iza socială a prezentării de sine este mascată atunci c/nd se etichetează o persoană

plec/ndu)se de la aparenţa fizică( c/nd miza este recunoscută, aceasta din urmă, oric/t de puţin

ameninţă imaginea sinelui, se găseşte disociată de atributele constructive ale identităţii personale

-ste un caz ilustrativ de elaborare cognitivă în care intra)individualului se structurează pe inter)

individual 2=, pag @3)@JA

E Ceauşu consideră că e&istă două mari categorii de semne de identitate?

33

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


) transmise numele care determină apartenenţa sa la o anumită familieA, data şi locul

naşterii care arată vîrstaA, particularităţile biologice şi fizice şi o parte din

caracteristicile psihice(

) dobîndite, cele conferite de propriile performanţe şcolare, profesionale şi cele din

timpul liber <n mod repetat ele definesc profilul propriu al t/nărului*dentitatea socială se formează după . Chelcea în funcţie de specificul cultural e&ist/nd

astfel particularităţi evidente în perceperea stimulilor standard 8odul de gîndire, simţire şi

acţiune al oamenilor trebuie raportat la modele culturale care structurează comportamentele

sociale

0erspectiva umanistă pune accentul pe inima adolescentului, adică pe dezvoltarea

sentimentelor, ideilor, emoţiilor şi pasiunilor sale Hmaniştii opun punctul de vedere al lui

.9inner potrivit căruia adolescentul este controlat, că hotărăşte propriile căi de dezvoltare şicreştere

Beprezentanţii de seamă ai acestei perspective sunt 8aslo5 şi C Bogers

Carl Bogers impune o abordare centrată pe subiect în înţelegerea adolescentului în timp

ce 8aslo5 a adoptat o abordare bazată pe autoactualizare 8aslo5 credea cu toată tăria că omul

trebuie să devină el însuşi Ceea ce un om poate, el trebuie să fie, deoarece e&istă o tendinţă ca

fiecare să devină actualizat în ceea ce este el potenţial, să devină ceea ce este el capabil să

devină

%bordarea umanistă pune accent pe înţelegerea acţiunilor individului orientat către sine

sau către alţii şi direcţionat de scopuri, spri;inindu)se pe înţelegere şi interpretare -a este

interesată de creşterea personală a oamenilor, de maturizarea lor psihică şi socială, de cultura

relaţiilor lor interpersonale, de însăşi schimbarea societăţii, propun/nd un nou tip de societate

numit societatea eu ) psihică

<n concluzie fiecare teorie are o contribuţie diferită la înţelegerea identităţii in perioada

adolescentei

7ezvoltarea conştiinţei de sine este determinată de o serie de factori psihosociali, în

primul r/nd de relaţiile adolescenţilor cu adulţii, aprecierile lor faţă de muncă, calităţile t/nărului

dar şi aprecierile colectivului din care face parte Comportamentul în şcoală, în afara ei, dar şi

rezultatele pe care le obţine la şcoală îl diferenţiază de ceilalţi, îl face să)şi dea seama că este o

fiinţă cu o anumită individualitate ce g/ndeşte, simte şi acţionează într)un mod specific

<n adolescenţă, tînărul îşi dă seama dacă g/ndeşte corect sau nu asupra diferitelor

probleme, dacă îşi iubeşte părinţii, colegii, profesorii, dacă are voinţă tenace sau este călăuzit de

simţul datoriei( dacă este principal sau dacă e&istă o mare deosebire între ceea ce g/ndeşte şi

ceea ce face

3=

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


4mul nu este un produs inert al unor forţe anonime e&terne sau interne, el nu este într)o

mare măsură opera voinţei sale proprii <n cadrul tiparelor biologice pe fondul şi urzeala matriţei

ereditare se conturează şi se diferenţiază treptat modele sugerate de familie, apoi de şcoală pentru

a a;unge la acele permanenţe personale, sisteme dinamice şi organizate care asigură omului

echilibrul durabil, integritatea lui unică şi creatoare <n etapa de v/rstă la care ne referim, tineriicapabili să ;udece singuri, îşi caută identitatea, încearcă să se autodefinească prin comparare cu

cei din ;ur părinţi, fraţi, colegiA Hn rol important în formarea şi dezvoltarea identităţii îl are

familia %ceasta constituie matricea fundamentală pe baza căreia se dezvoltă personalitatea şi

care contribuie de timpuriu la apariţia unor reprezentări despre sine şi despre ceilalţi, prin ideile,

atitudinile, sentimentele, etc cu care i)a contact în primele clipe de viaţă Nici un alt domeniu nu

oferă asemenea diversitate de relaţii într)o unitate socială at/t de restr/nsă 0ărinţii oferă modele

de formare a personalităţii copiilor, modele care vor apare adaptate, în relaţiile adulţilor de mait/rziu 8odul cuiva de a vedea, de a simţi, de a stabili raporturi cu ceilalţi membrii ai societăţii

trebuie căutat şi în particularităţile convieţuirii cu cei care i)au format familia +amilia este

locul unde se construiesc prototipurile pentru toate relaţiile de supra sau subordonare, de

complementaritate sau reciprocitate, cu nenumărate nuanţe afective care le colorează

Hn cuplu de părinţi, scrie N >alli, compus din personalităţi suficient integrate şi

echilibrate, solidare şi în genere satisfăcute, persoane av/nd un anumit grad de inteligenţă, tact,

intuiţie şi stabilitate emotivă, constituie prin sine un factor de educaţie complet şi eficient

Negativ/nd imaginea propusă de N >alli, ne dăm seama imediat ce rol nefast îl ;oacă în educaţia

copiilor o familie deformată, dezintegrată, ce traume morale provoacă lipsa de armonie, certurile,

brutalităţile Fipsa unuia dintre părinţi, datorită divorţului sau decesului, dezechilibrează

personalitatea copilului nu numai pentru că anulează indispensabilul caracter de bipolaritate al

prestaţiei educative, dar şi prin faptul că sărăceşte imaginea pe care copilul şi)o formează despre

universul social 7iversitatea mediului familial oferă copilului şi posibilitatea de a se defini şi

preciza pe sine, el ;oacă un rol de neînlocuit în cucerirea coerenţei personale Gotodată, el

contribuie la descoperirea comportamentelor sociale fundamentale ca de pildă apărarea

drepturilor proprii şi respectarea drepturilor altuia şi a;ută , prin urmare, at/t individualitatea c/t

şi socializarea copilului %stfel, diversitatea mediului familial oferă copilului şi posibilitatea de a

se defini şi preciza pe sine

7e regulă adolescenţa este considerată v/rsta cea mai critică din viaţa unui om, acum

confrunt/ndu)se copilăria cu maturitatea, e&perienţa de viaţă redusă cu interesele şi preocupările

adultului 8ulţi părinţi se văd parcă puşi în faţa unui alt copil dec/t cel pe care îl ştiau( parcă nu)i

mai ascultă şi nu)i mai respectă în aceeaşi măsură, devine noncomformist şi chiar rebel .)ar

3@

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


putea spune că dacă în anii anteriori au învăţat să devină părinţi, în general, acum au nevoie de o

nouă specializare, trebuind să devină părinţi de adolescenţi

Căutarea identităţii în adolescenţă are o relaţie importantă cu spiritul de revoltă -l

consideră că părerile sale trebuie să primeze, el dorind în orice chip să facă impresie, să atragă

atenţia, să fie luat în seamă şi considerat un adult <şi dă seama că nu mai este copil deoareceatitudinea în faţa vieţii este alta? %m a;uns la o v/rstă în care copilul a dispărut +elul de ;udecată,

faptele mele sunt mai mature, iar felul de a privi viaţa este altul dec/t în copilărie Nici un

adolescent nu doreşte să fie tratat ca un copil iar în faţa adultului manifestă o atitudine de revoltă

*eşirea din conformismul infantil este echivalent cu c/ştigarea independenţei

Conflictul dintre generaţii este şi va fi etern( întotdeauna părinţii ca adulţi, vor avea

principii stabilizate, verificate, o doză de scepticism, în timp ce tinerii vor avea idealuri, vor tinde

spre perfecţiune, fiind mai încrezători%dolescenţii depind încă de părinţii lor sub aspect emoţional şi material Betragerea

afecţiunii şi dragostei precum şi măsurile disciplinare influenţează modul de percepere a propriei

persoane de către adolescent -&pectaţia părinţilor faţă de rezultatele şcolare ale adolescenţilor

are de asemenea, un rol important în dezvoltarea conştiinţei de sine 8ai ales mamele se

preocupă de problemele rezultatelor şcolare 8amele adolescenţilor cu autoconştiinţă înaltă,

siguranţă în rezultatele şcolare, au tendinţa de a manifesta conduite le;ere faţă de copii lor, se

m/ndresc cu rezultatele şcolare, dar în fapt menţin reguli severe şi cerinţe faţă de tineri de teamă

că aceştia să nu scadă atenţia faţă de obţinerea de rezultate bune şcolare 8amele cu tineri cu

e&pectaţie ;oasă au tendinţa de a subevalua capacităţile acestora şi tratează uneori copiii ca pe o

povară, ceea ce erodează dezvoltarea conştiinţei de sine a acestora -&istă ca atare forme subtile

de feed)bac9 între tineri şi familiile lor, forme ce operează pe terenurile autoevaluării şi ale

formării conştiinţei de sine

G/nărul sau t/năra nu caută doar să se afirme ci caută un statut care să le stabilească

anumite drepturi

0reocuparea adolescentului în relaţie cu adultul este să stabilească raporturi de egalitate şi

nu raporturi de tipul educat şi educator Gotuşi, puţin sigur pe el, provocator şi timid totodată,

simte nevoia să fie susţinut de cei de)o seamă cu el 3L, pag 1L1 NeculauA Cu toate atitudinile

de revoltă sau independenţă pe care le afirmă, adolescentul simte încă nevoia de protecţie -a

constituie efectiv un factor de securizare <n familie adolescentul doreşte să fie considerat,

acceptat şi stimulat -l este deosebit de sensibil la felul de afecţiune care i se arată şi la atitudinea

apreciativă a celor din ;ur 0entru dezvoltarea personalităţii şi a identităţii adolescentului, părinţii

trebuie să arate adolescentului afecţiune şi înţelegere *ndiferenţa, afirmă % erge, este singura

atitudine de care copiii au cu adevărat teamă, iar frica se ştie este una din cele mai izbutite unelte

3J

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


de schilodire a personalităţii 0ărinţii trebuie să ţină cont că e&emplul personal are infinit mai

multă eficienţă pedagogică dec/t predicile şi cicăleala -i trebuie totodată să nu uite că scara de

valori a t/nărului de 1Q ani nu este aceeaşi cu scara de valori a adultului de @L de ani şi că

divergenţele dintre adolescent şi părinţi sunt adeseori inevitabile

0entru dezvoltarea adolescentului este necesar ca acesta să fie lăsat c/t mai liber,concomitent cu învăţarea unor atitudini c/t mai morale prin e&emplul părinţilor -ste bine ca

t/nărul adolescent să fie lăsat să e&perimenteze şi să)şi asume responsabilităţi pentru a deveni

independent Fibertatea de a intra într)un grup de v/rsta lui îi permite să e&perimenteze

comportamente sociale pe care şi le)a însuşit în climatul afectiv al familiei >rupul este acela

care conduce la formarea unei identităţi sociale -l oferă adolescentului un ideal de sine, o

imagine liniştitoare a propriului eu, un antidot pentru neliniştile sale anterioare Numai grupul

poate să)i satisfacă valenţele de afirmare, poate să)i redea sentimentele de valoare, spune % Neculau @, pag 1J@A

0/nă la această v/rstă copilul nu dovedea preocupări pentru rolul pe care)l putea ;uca în

societate, la adolescent se remarcă apariţia conştiinţei sociale, el devine conştient de persoana

altuia, dar şi de a lui -l nu se poate defini dec/t făc/nd comparaţie cu ceilalţi membrii ai

societăţii pe care o frecventează Copilul capătă sentimentul responsabilităţii

Fibertatea şi independenţa faţă de relaţiile parentale sunt adesea frustrante şi creează nu

numai nesiguranţă ci şi sentimente de culpabilitate %celeaşi fenomene au loc şi cu privire la

grup %partenenţa la grup este competitivă şi adesea tensionată, ceea ce va genera sentimentul de

dependenţă, dar concomitent şi de independenţă şi o oarecare nesiguranţă %stfel procesul

formării conştiinţei de sine se a;ustează şi prin raportare la cei din aceeaşi generaţie

<n etapa adolescenţei, relaţiile dintre fete şi băieţi sunt mai puţin distanţate, pot să se

organizeze prietenii de grupuri mi&te 0rieteniile cu tinerii de acelaşi se& sunt pline de confidenţe

şi se organizează pe preocupări comune %titudinea faţă de părinţi pierde din opozabilitate,

integrarea în grup este competitivă şi de generaţie, plină de aspiraţii înalte 33, pag 22=)

22!ANeculau *maginea de sine se formează la această v/rstă şi prin integrarea în propria clasă de

elevi, prin interacţiunea cu colegii şi profesorii 0rofesorul are rolul de a ghida munca în grup, a

realiza aprecieri la adresa elevilor, c/t şi prin a fi un îndrumător, obiect de comparaţie şi

identificare pentru elevi 0rofesorul ;oacă rolul de model în măsura în care aspiraţiile

adolescentului tind să găsească împlinirea modului de a fi în obiectul pe care îl predă şi în modul

în care o face Clasa este un mediu de socializare prin comparaţiile pe care adolescentul are

posibilitatea să le facă Comparaţiile pe care adolescentul le poate realiza îi oferă puncte de reper,

posibilitatea de a afla care)i sunt propriile capacităţi în raport cu ale celorlalţi( deci de a)şi forma

o imagine a calităţilor de care dispune <n şcoală adolescentul îşi dezvoltă creativitatea, învaţă să)

3#

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


l a;ute pe celălalt, să îl accepte, învaţă să se e&prime, să devină responsabil, să fie acceptat de

celălalt -i sunt preocupaţi să discute problemele comune şi să participe la soluţionarea lor

%stfel ei îşi vor asuma roluri, vor impune statusuri .timularea creativităţii şi comunicării în

grup, at/t în şcoală c/t şi în afara ei poate duce la conştientizarea unor posibilităţi, la lărgirea

c/mpului relaţional şi motivaţional, a învăţării unor norme şi conduite sociale şi la împlinireasocial afectivă a tinerilor

>rupul şcolar antrenează un sistem comple& de interacţiuni ce duce la stabilirea unei

reţele de relaţii fie formale, fie informaleA corespunzătoare( el constituie un subsistem social

care se relaţionează cu alte subsisteme şi se integrează în sistemul social33, pag223ANeculau

+iecare are conştiinţa unui rol, a unei poziţii pe care o ocupă în societate 7e aceea

înţelesul de eu este individual legat de poziţia pe care o ocupăm în societate 7acă statutul social

şi rolul s)ar schimba de la o zi la alta s)ar cădea într)un haos psihologic Ceea ce ne face să neregăsim şi să ne recunoaştem este în mare măsură aceeaşi atmosferă socială pe care o respirăm,

stabilitatea familiei, a aspiraţiilor etc -chilibrul nostru intelectual reflectă echilibrul grupului

social din care facem parte2Q pag @LA

<n perioada adolescenţei, rolurile dob/ndite şi de adeziune se multiplică -le generează

treptat roluri prospective <ntotdeauna unul din roluri este dominant Beputaţia vocaţională

contribuie la structurarea statutului lor, se ştie că statutul este emancipaţia evaluării şi

competenţei av/nd deci altă condiţionare şi structură psihogenetică dec/t rolul, deşi la fiecare rol

se tinde spre dob/ndirea unui statut *dentificarea vocaţională se manifestă mai mult ca

descoperire de aptitudini, capacităţi şi abilităţi şi ca pregătire activă direcţionată +iind în plină

cursă pregătitoare de a pătrunde în procesul de activitate socială ma;oră a grupului, pe l/ngă

rolurile actuale, adolescentul prezintă şi o gamă de roluri virtuale sau potenţiale Eirtual, orice

adolescent este un om politic, un filosof, un reformator social, un om util societăţii Bolurile

virtuale nu se e&teriorizează printr)o 'acţiune de rol: şi nici nu sunt 'asumate:, ci presează

adesea conştiinţa şi nu rareori erup sub formă de structuri ideale % asuma un rol înseamnă

implicit a te încadra într)un statut, între statut şi rol e&ist/nd un raport dialectic care, în planul

persoanei, se spri;ină pe bipolaritatea conştiinţei, un pol fiind reprezentat de individ, celălalt de

societate=, pag Q3)Q=A

4dată cu adolescenţa apare şi interesul pentru profesie Ca orice rol social, şi rolul

profesional face parte din societate .e poate vorbi de roluri profesionale vocaţionale, indiferente

sau traumatizante 7intre toate rolurile pe care le întrevede adolescentul în perspectivă, rolul

profesional ocupă primul loc 0entru ca profesia pentru care se pregăteşte adolescentul să îi

îndeplinească aspiraţiile intime este necesară o descoperire a vocaţiei 4 falsă imagine a

adolescentului despre sine, în virtutea afirmării unui rol ce l)a ales drept model, influenţa

3Q

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


climatului familial şi social, respectarea voinţei părinţilor, pot face adolescentul să aleagă o

profesie care să nu corespundă vocaţiei sale 4 adecvată îndrumare vocaţională conduce la

realizarea personalităţii, presupune o bună autocunoaştere şi o imagine de sine bine conturată,

precum şi o optimală integrare a t/nărului în viaţă Beversul acesteia poate reprezenta un factor

de generare a unor consecinţe negative at/t pentru individ c/t şi pentru grupul social care îlinclude Neîmplinirea vocaţională poate duce la neîmplinire sufletească, la nemulţumire şi la

sentimentul eşuării în viaţă, ceea ce nu poate genera o imagine pozitivă despre sine

Hn alt factor important ce intervine în descoperirea vieţii interioare este propria cameră în

care adolescentul are ocazia să mediteze asupra sa 8arele scriitor %natole +rance scria? din

momentul în care am avut propria mea cameră, am avut o viaţă interioară, fiind capabil de

refle&ie şi reculegere Nu găseam frumoasă această cameră, nu mă g/ndeam nici un moment cum

ar fi trebuit să fie, o găseam unică, incomparabilă -a mă separa de univers, aici s)a formatspiritul meu

0roiectarea în viitor este alt factor în dezvoltarea identităţii -ste interesul pentru profesia

ce o va îmbrăţişa %dolescentul se analizează pentru a)şi cunoaşte calităţile, reacţiile asupra

propriei persoane sunt foarte frecvente 7upă unii psihologi, preocuparea de propria persoană

duce la solitudine, motivele sunt diverse Hnii caută liniştea, iar alţii pentru a fugi de ochii

iscoditori ai adulţilor spre a nu fi e&puşi criticilor preferă singurătatea

.trăduindu)se să înţeleagă viaţa în ansamblul ei, adolescentul simte nevoia să

dob/ndească în conştiinţa sa raţionalitatea e&istenţei, sensurile ei unitare, ordinea şi determinările

e&istenţei şi în acelaşi timp, problemele sociale, dorind şi străduindu)se să afle soluţii şi

răspunsuri care să)l satisfacă %stfel adolescentul se străduieşte să)şi definească locul şi menirea

sa în societate, idealul de viaţă şi de muncă -l simte nevoia unei concepţii etice, se străduieşte să

şi)o făurească şi tinde să se călăuzească după ea -lementul care contribuie la integrarea

adolescentului în viaţă, în societate şi în ultimă instanţă în colectiv este munca .atisfacţia în şi

prin muncă creează adolescentului un climat stimulativ dacă factorii educativi e&plică, lămuresc

adolescenţilor rostul social al muncii lor, dacă li se implantează sentimentul participării,

contribuţiei la munca celorlalţi, dacă la se acordă răspunderi personale, definite prin raportare la

ceilalţi dacă fiecărui adolescent i se oferă posibilitatea să dovedească celor din ;ur şi sie că este

capabil de ceva, că este util, că aparţine colectivului 11, pag !1A

3!

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


!"&" %roblema autodeterminării profesionale in adolescenţă

%ctivitate individuală şi socială de planificare a stadiilor şi fundamentare a deciziilor

conduc o persoană la frecventarea unui tip de instituţie şcolară şi la anga;area în practicarea unei

profesii 7in perspectiva succesiunii temporale, orientarea socială anticipează şi pregăteşteanga;area în profesie, întrucît ciclurile şcolare terminale sînt organizate astfel încît conduc şi la o

formaţie profesională" certificată de diplome .uccesiunea este însă inversată atunci cînd avem în

vedere că opţiunea profesională este cea care determină decizia de frecventare a unei instituţii

şcolare, ultima apărînd în ipostaza de condiţie de realizare a celei dintîi <n practică nu se poate

însă vorbi de universalizarea unei succesiuni anume, întrucît e&istă multiple variaţii generate de

factori individuali şi sociali %ceşti factori se referă la? dezvoltarea vocaţională individuală,

dinamica social)economică a profesiilor şi organizarea filierelor de şcolarizare 4rientarea

social)profesională îşi instituie o cale unitară şi lineară a desfăşurării atunci cînd e&istă

convergenţă între cele trei instanţe %deseori apar însă decala;e între ele, conducînd la

incompatibilităţi între dotarea individuală, pe de o parte, şi filiera şcolară de profesionalizare,

tipul de profesie practicată sau cererile sociale de calificări, pe de altă parte -vitarea acestor

incompatibilităţi presupune identificarea şi analiza modului de acţiune a factorilor implicaţi,

pentru ca pe această bază să se fundamenteze activitatea de orientare profesională

7ezvoltarea vocaţională este parte componentă a dezvoltării psihice individuale şi se

constituie ca produs al interacţiunii dintre sine şi mediul de muncă %re un caracter progresiv şi

se află în relaţie cu stadiile de viaţă Ginde să atingă stadiul de maturizare în anii adolescenţei,

dar nu îşi încetează evoluţia după aceasta, apărînd noi stadii cum ar fi cel al e&plorării 2L)3L

aniA, al realizării 3L)@L aniA, al stabilizării @L)J@ aniA şi apoi al evaluării după vîrsta de J@ de

aniA *nteracţiunea dintre sine şi mediu este analizată prin invocarea conceptelor de sarcini ale

dezvoltării, roluri sociale şi comportamente de întîmpinare 7 locher, B . Bapoza, 1!Q1A

.arcinile dezvoltării şi comportamentele de întîmpinare acţionează ca solicitări faţă de sine în

fiecare ciclu de viaţă, determinînd individul să acţioneze astfel încît să răspundă cerinţelor

mediului social şi să fie pregătit pentru trecerea într)un stadiu nou superior de dezvoltare

Cercetarea a pus în evidenţă planificarea superficială a orientării profesionale a adolescenţilor

atît în opţiunea pentru o profesie, cît şi în cea pentru o filieră de învăţămînt secundar şi superior

T F odden şi F - Tames 1!#JA apreciază pe baza unor date e&perimentale că sarcina cognitivă

de a face o alegere vocaţională realistă şi individualizată depăşeşte nivelul de dezvoltare

cognitivă a adolescenţilor 4pţiunea vocaţională este puternic influenţată de aşteptările familiei şi

de informaţiile obţinute în interacţiunile cu alţii semnificativi covîrstnici, prieteni, rude,cunoştinţe întîmplătoareA <n general, procesul de dezvoltare vocaţională în şcoala secundară şi în

=L

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


facultate nu este dependent de condiţiile anterioare ci de e&perienţa trăită în perioadele

respective

Ca atare, orientarea social)profesională se confruntă în această perioadă cu stări de

indecizie şi cu absenţa unor planuri stabile şi temeinic cristalizate %ceste stări sînt de apreciat ca

normale şi cu efecte benefice, pentru că produc asimilarea de valori, interese şi scopuri de lungădurată care elimină ambiguitatea planurilor sau indecizia şi accelerează dezvoltarea vocaţională

Gotodată, aceasta presupune că orientarea social)profesională trebuie să ofere?

) spri;in în dezvoltarea conştiinţei de sine şi autoevaluării(

) informaţii diverse despre avanta;ele unei opţiuni(

) oportunităţi de stabilire a unor relaţii semnificative cu alte persoane anga;ate în

domeniu şi cu diverse situaţii de muncă şi de roluri sociale

4rientarea social)profesională este centrată pe dezvoltarea vocaţională, dar nu în modseparat de mediul social, relaţional, de muncă şi învăţare care contribuie la dezvoltarea personală

integrală 4 atenţie specială ar trebui acordată informaţiilor despre lumea muncii şi a profesiilor

şi mai ales despre continuitatea dezvoltării vocaţionale în condiţiile de schimbare a profesiilor şi

a conţinutului muncii, care solicită noi decizii în alte cicluri de viaţă .tatisticile din ţările

dezvoltate industrial pun în evidenţă faptul că în cursul vieţii o persoană este probabil gata să)şi

schimbe profesia de circa trei ori, iar ocupaţia de cel puţin şapte ori T .hipton, -

.teltenpohl, 1!Q1A %legerea profesiei şi ocupaţiei şi pregătirea care contribuie la dezvoltarea

vocaţională solicită ca atît orientarea profesională, cît şi planificarea devenirii personale să se

desfăşoare în permanenţă de)a, lungul întregii vieţi 7e aici şi organizarea unor reţele de

orientare profesională şi selecţie profesională care sînt afiliate unităţilor productive şi instituţiilor

şcolare

0lanificarea dezvoltării vocaţionale este un proces individual, modelat de mediul şcolar,

social şi de muncă, care include perioada de anticipare şi pe cea de implementare E arren,

1!#JA %cestor perioade le corespund stadii progresive de dezvoltare, respectiv? e&plorarea

alternativelor şcolare şi profesionale, cristalizarea unor grupuri de alternative asociate cu ;udecăţi

de valoare, alegerea şi specificarea potenţialului de acţiune pentru perioada de anticipareA şi

anga;area, precizarea şi efectuarea alegerii pentru implementareA %lţi autori adoptă o

perspectivă decizională în care se identifică 'tipuri de strategii" sau modalităţi specifice prin care

este organizată informaţia despre sine şi despre opţiunile vocaţionale 7 % Tepsen, 1!#=A şi

deosebesc persoanele active de cele pasive, care doar se conformează deschiderilor de pe piaţa

forţei de muncă sau a profesiilor

=1

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


<n ultimul timp, s)a optat pentru un model etapizat de planificare a orientării profesionale

şi a dezvoltării vocaţionale individuale . al5orth T >oodman, 1!#@, 1!Q1A -tapele

considerate sînt următoarele?

definirea sarcinii sau conştientizarea situaţiei de decizie sub acţiunea unor factori

e&trinseci presiunea familiei, cerinţe instituţionale, vîrstaA sau intrinseci cristalizareaunor aspiraţii cognitive şi profesionale, nevoia de independenţă etcA(

culegerea de informaţii despre sine aptitudini şi abilităţi, interese, valori, preferinţe

pentru stiluri de viaţăA şi despre lumea e&terioară cu referire specială la oportunităţile

societăţii şi profesiei 0entru primul tip de informaţii au fost elaborate teste,

chestionare, liste de control şi alte instrumente de diagnosticare psihologică 0entru al

doilea tip, cunoaşterea prezentului social şi a tendinţelor evolutive trebuie centrată pe

lumea muncii şi a profesiilor în relaţie cu organizarea filierelor şcolare, folosindu)se profesiograme, e&perienţa directă şi studiul independent etc(

stabilirea unei ierarhii a propriilor valori în funcţie de informaţia disponibilă(

formularea deciziei, respectiv opţiunea şi acţiunea pentru o filieră socială şi

profesională presupun alegerea unei alternative şi acţiunea de realizare a ei pe baza

ierarhiei valorice stabilite şi a probabilităţii subiective a rezultatelor şi riscurilor ce îi

sînt asociate

-ficienţa orientării social)profesionale este ma&imă în perioadele de tranziţie, carecorespund acelor stadii de viaţă cînd trebuie făcute opţiuni privitoare la propria devenire -le

apar fie ca urmare a evoluţiei personale, fie datorită schimbărilor din mediul şcolar, profesional

sau social Fipsa unui sistem instituţional de orientare social)profesională are efecte negative în

planul dezvoltării armonioase a unei persoane şi în valorificarea socială optimă a talentelor

.elecţia profesională este o funcţie îndeplinită în unităţile productive de un departament

specializat în condiţii de e&istenţă a mai multor candidaţi pentru aceeaşi poziţie .copul este

acela de a alege persoana care dispune de calificările şi posibilităţile de adaptare cele mai

adecvate locului de muncă 0entru aceasta au fost elaborate baterii de teste şi alte probe

psihosociale de analiză şi predicţie a compatibilităţii dintre profilul personal şi cerinţele

profesionale ale postului de muncă

0rofesia)tip de activitate socială ce se e&ercită pe baza unei pregătiri profesionale, a unei

calificări desemnează comple&ul de cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice dobîndite de către

o persoană prin pregătire şi se e&primă prin meseria sauUşi specialitatea însuşite Constituirea

profesională a avut loc în cadrul procesului amplu şi de durată de profesionalizare a muncii

0entru o perioadă considerabilă din istoria omenirii s)a menţinut o distincţie netă între activităţile

intelectuale şi cele fizicemanualeA 7oar primului grup i s)a aplicat denumirea de profesie ) ca

=2

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


ocupaţie ce necesită înalte cunoştinţe de specialitate, în prezent, ca urmare a dezvoltării forţelor

de producţie, a creşterii comple&ităţii muncii şi a cerinţelor impuse de revoluţia ştiinţifico)

tehnică, profesionalizarea muncii a devenit generală Cvasitotalitatea ocupanţilor solicită şi se

e&ercită pe baza unei calificări, ceea ce conferă individului anumite drepturi dar şi asumarea unor

responsabilităţi specifice muncii ce o desfăşoarăConţinutul profesiei, cerinţele practicării acestora, beneficiile rezultate sînt e&puse în aşa

numitele profesiograme <n economia rom/nească peste !@W din activităţile de muncă necesită o

calificare fac e&cepţie numai activităţile de manipulare a produselor, încărcare, descărcare,

transport manualA Becensămîntul populaţiei din anul 1!!2 a înregistrat profesia persoanelor

luîndu)se în considerare = nivele de pregătire, cu formele lor specifice, în cazul a =@ categorii şi

3@! grupe de profesii? muncitori, ) calificaţi prin licee de specialitate, şcoli medii tehnice, şcoli

profesionale, ucenicie, cursuri, practică la locul de muncă( maiştri( absolvenţi de şcoli postliceale( absolvenţi ai învăţămîntului superior

Ca urmare a sporirii comple&ităţii muncii în condiţiile revoluţiei ştiinţifico)tehnice, se

asistă la solicitări tot mai mari în domeniul pregătirii forţei de muncă, trecerea de la situaţia în

care predominau formele de calificare realizate de către unităţile productive ucenicie, practică la

locul de muncăA, la situaţia în care predomină sau devin e&clusive formele de calificare în cadrul

sistemului de învăţămînt, cu o creştere a numărului anilor de studiu <n ultimele decenii a sporit

proporţia muncitorilor pregătiţi prin forme de calificare în cadrul învăţămîntului liceal şi

profesional

7iversele analize şi calcule demonstrează contribuţia deosebită a calificării profesionale,

a învăţămîntului la creşterea productivităţii muncii se înregistrează o creştere de cîteva procente

a productivităţii muncii pentru fiecare an de pregătireA

7eşi orientată în raport cu cerinţele pentru etapa viitoare, calificarea realizată în tinereţe

nu încheie procesul formării profesionale Cea de a doua componentă a acestui proces o

constituie perfecţionarea, destinată să faciliteze individului adaptarea la schimbările din

domeniul său de activitate .e estimează la 1@ ani intervalul de schimbare a conţinutului unei

profesii 0erfecţionarea profesională se realizează prin studiul individual, reciclare, policalificare

şi recalificare

0erspectiva sociologică asupra profesiilor se corelează cu aceea a altor ştiinţe preocupate

de acest domeniu? economie, ergonomie, psihologie, pedagogie <n ceea ce o priveşte, sociologia

este interesată de studiul caracteristicilor sociale ale profesiei şi ocupaţiilor, de analiza influenţei

activităţii de muncă, în raport cu alte sfere de preocupări ale oamenilor, asupra personalităţii şi

conştiinţei lor( sînt cercetate aspecte referitoare la constituirea aspiraţiilor, idealurilor şi

intereselor profesionale( orientarea, recrutarea şi selecţia profesională( cerinţele, conţinutul şi

=3

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


eficienţa pregătirii( dinamica ocupaţiilor şi profesiilor( caracteristicile mobilităţii profesionale(

implicaţiile sociale ale schimbărilor din conţinutul muncii şi al profesiilor

!"'" %articularităţi ale autoconştiinţei profesionale

alsh şi . 4sipo5 în lucrarea 6Career 7ecision 8a9ing: afirmă că

învăţămîntul şi munca sînt două domenii)cheie ale activităţii umane şi luarea deciziilor privind

aceste două domenii are o importanţă decisivă pentru ma;oritatea oamenilor, deoarece afectează

soarta omului, viitorul lui <n plan individual se iau decizii importante cînd se alege instituţia deînvăţămînt, profesia, schimbarea locului de muncă sau a profesiei <n plan general luarea

deciziilor în aceste două domenii se înscrie în politica social)economică

0roblema alegerii traseului profesional şi de viaţă, vine cu toată acuitatea în faţa omului

în acea vîrstă, cînd el, poate, nu conştientizează pînă la urmă toate consecinţele deciziilor luate în

tinereţe %legerea profesiei este prima verigă în lanţul alegerilor de mai departe legate de muncă,

crearea familiei, ascensiunea socială, bunăstarea materială şi dezvoltarea spirituală 7e la această

primă alegere începe traseul de viaţă independent al omului0rima decizie, importantă şi independentă, afirmă acelaşi autor, este luată de tineri

spri;inindu)se nu pe e&perienţa de viaţă, care vine cu anii, ci pe reprezentările privind viitorul lor

şi viitoarea societate în care vor trăi Cu cît mai clară şi chibzuită va fi imaginea viitorului în

conştiinţa tinerilor, cu atît mai responsabil vor lua ei decizii în prezent

4 gîndire nouă, independentă va a;uta tinerilor să găsească ieşirea din situaţiile de criză,

să)şi determine căile de viaţă, să înţeleagă comple&itatea, contradicţiile, durata şi adîncimea

proceselor ce au loc în societate 7e faptul cum va fi conştiinţa, comportamentul, creativitatea

tinerilor, în mare măsură depinde soarta omenirii -&istă o legătură între generaţii 8ersul istoriei

e astfel că ceea ce se întîmplă astăzi a fost pus în adîncurile trecutului şi la rîndul lor determină

viitorul

4rientarea profesională are o orientare spre personalitate şi responsabilitate -a devine

necesară în orice perioada de vîrstă ) de la perioada adolescenţei pînă la bătrîneţe >reşelile în

alegerea profesionala îl costă scump pe om, deoarece anume ele reprezintă una din principalele

cauze, care)l transformă pe om în şomer

4 orientare profesională corectă devine pentru orice vîrstă fundamentul 6imunităţiiY

sociale şi profesionale a personalităţii pe piaţa muncii

==

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


7in cele e&puse mai sus putem determina că ? orientarea profesională în societate dintr)un

scop tradiţional formal)declarativ pedagogic şcolar devine un instrument necesar, cu a;utorul

căruia personalitatea, pe parcursul întregii vieţi, poate determina nivelul aspiraţiilor sale pe piaţa

muncii.

4rientarea profesională leagă sistemul de învăţămînt cu sistemul economic al societăţii,necesităţile elevului cu cele ale societăţii, prezentul elevului cu viitorul lui 0oate că datorită

anume acestui rol important al ei şi se minimalizează importanţa orientării profesionale Căci, pe

măsura ce orientarea profesională devine o parte componentă a instruirii, ea a;ută la debarasarea

de tendinţele deumanizatoare a sistemului autoritar închis Conţinutul şi procesul instruirii

trebuie permanent evaluat din punctul de vedere atît al necesităţilor social)economice ale

societăţii, cît şi cel al necesităţilor individului 8ai mult decît atît, una din funcţiile principale ale

şcolii este de a forma la elevi cunoştinţe, priceperi şi deprinderi care le)ar permite să facă eisinguri această analiză evaluareA %stfel orientarea profesională poate aduce un aport

semnificativ în consolidarea relaţiilor dinamice între generaţia în creştere şi societate

Crearea unui sistem de orientare profesională în ţara noastră în conformitate cu cerinţele

pieţei muncii şi practica mondială în acest domeniu ar permite personalităţii să se autodetermine

în posibilităţile sale profesionale pentru integrarea în activitatea de producţie utila, va contribui

la repartizarea optimă a resurselor umane, sporirea competitivităţii absolvenţilor pe piaţa forţei

de muncă, creşterea competenţei profesionale şi ridicarea productivităţii muncii etc

0rincipalul în om este capacitatea de a alege, de a lua decizii, de a activa <n conte&tul

celor spuse, menţionăm cuvintele psihologului rus Con * despre alegerea profesiei care este, de

fapt, alegerea vieţii, căci de faptul ce şi cum ai ales, va depinde cum va fi viaţa de mai departe

4rientarea socială a personalităţii este determinarea propriei atitudini faţă de viaţă,

conştientizarea legăturilor indisolubile între personalitate şi societate, necesităţi şi condiţiile de

satisfacere a lor( este elaborarea anumitor poziţii de viaţă în corespundere cu cerinţele realităţii

sociale 8aturizarea socială a personalităţii este legată de creşterea responsabilităţii,

conştientizarea faptului că viaţa nu o poţi trăi pe 'maculator:, că viitorul tău este ceea ce tu

singur creezi cu propria muncă, şi deci mult depinde de tine însuţi

7upă faptul, ce atitudine are omul faţă de viitorul său în tinereţe, cînd îşi determină

orientările esenţiale ale traseului vieţii sale, se poate constata nivelul lui de maturizare socială

Numai de noi depinde cum va arăta viitorul, de măsura în care vom participa la întreaga

activitate creativă a zilelor noastre

7e loc surprinzător, una dintre primele profesii a cărei reprezentare a fost descrisă

separat, a fost cea de psiholog Nu putem atribui acest efort orgoliului profesional sau

curiozităţii, ci în primul rînd faptului că, mai mult decît altele, profesia de psiholog, îndeplineşte

=@

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


toate criteriile necesare pentru ca un obiect să devină obiect de reprezentare socială 8oliner,

1!!@A remarca că volumul de informaţii este mare, imprecis sau chiar confuz, nee&istînd o

poziţie universal valabilă ( obiectul prezintă o miză ridicată atît pentru studenţi sau practicieni

miza identitarăA cît şi pentru publicul larg miza de coeziuneA( nu e&istă o structură, o instanţă

care să dicteze o poziţie oficială0rintre aceste lucrări menţionăm cercetarea efectuată de 0omini şi 7uruz 1!!@A, care

descrie reprezentarea sociala a profesiei de psiholog la nivelul a doua grupuri profesionale

diferite, ambele aflate în raporturi directe cu psihologii, ;uriştii şi preoţii Concluziile studiului

afirmă că diferenţele observate în reprezentările despre psiholog ţin mai degrabă de diferenţele

dintre conte&tele profesionale şi procesele identitare, decît de informaţiile disponibile sau de

strategiile comunicaţionale reale adoptate şi combat ideea posibilităţii modificării reprezentării

psihologului prin campanii de informare globală.tudiile asupra reprezentării sociale a psihologului s)au înscris însa in marea lor

ma;oritate în lumea deschisă de % 0almonari prin cercetarea sa asupra imaginii psihologiei în

*talia

4 ancheta asupra psihologilor a fost realizata intre anii 1!#Q)1!Q3, in cadrul unui vast

proiect de 8edicina 0reventiva al Consiliului Naţional al Cercetării, in scopul inventarierii

opiniilor psihologilor italieni care lucrează in diferite domenii, privind unele aspecte ale

activităţii lor profesionale <ntr)un prim timp au fost realizate convorbiri cu K martori

privilegiaţiM administratori în diverse servicii care anga;au psihologi, psihologi înseraţi de mult

timp in conte&te diferite, profesori universitari, psihoterapeuţiA %ceasta a permis aducerea în

lumină a principalelor teme asupra cărora se focalizează instrumentele de investigaţie 0e lîngă

un chestionar descriptiv, privind datele sociografice, a fost elaborată o grilă de convorbire ce

conţinea întrebări pentru e&plorarea temelor următoare?

o activităţi, funcţii şi obiective ale muncii psihologului(

o condiţii structurale şi organizarea intervenţiei sale(

o raporturi cu profesionişti ai altor domenii psihologice sau nuA(

o evaluarea itinerarului formativ urmat(

o deontologie şi reglementarea ;uridica a profesiei(

o identitatea profesională(

o consistenţa ştiinţifică a psihologiei(

-lementele ce caracterizează o profesiune ar fi individualizarea unei noi arii

problematice, emergenţa unui grup ce se consideră apt să trateze, pentru binele comun şi cu

tehnicile de care dispune, noile probleme, definirea tot mai rafinată a tehnicilor şi a stilurilor de

intervenţie proprii grupului, originale în raport cu tehnicile folosite în tratarea ariei de probleme

=J

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


la faza în care nu i se defineşte încă specificitatea 0rocesul prin care 6munca de psiholog: a

devenit specializarea 6de a lucra ca psiholog într)un domeniu:, se află în strînsă relaţie nu numai

cu evenimentele importante ale societăţii, dar şi cu evoluţia culturală şi cu semnificaţiile ce au

fost atribuite, în raport cu aceasta, psihologiei şi ştiinţelor umane

=#

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


CA%IT.1U1 II

In(estigaţia e)perimentală a autoconştiinţei profesionalela studenţii *psihologi

$"!" Metodologia in(estigaţiei e)perimentale a autoconştiinţei profesionale

la (iitorii psihologi

Contingentul e&pus investigaţiei a fost compus din studenţi de la +00%. specialitatea

psihologie anul de studii 1,3, =

Fa e&periment au participat 2@ de studenţi de la anul 1 de studii si 2@ studenţi anul

absolvent 3,=A

*nvestigaţia comple&ă a fenomenului autoconştiinţei profesionale la viitorii psihologi a

fost efectuată aplicîndu)se următoarele metode ?

o 8etodica de determinare a autoaprecierii 7embo)Bubinştein(

o 8etodica determinării atitudini faţă de sine B . 0antileevaA(

o 8etodica determinării monta;elor social)psihologice 4 + 0otiomchinaA(

o Chestionarul investigaţiei empatiei 8egrobeanA(

o 8etodica de determinare a abilităţilor empatice E oicoA(

o 8etodica diagnosticării monta;elor comunicaţionale E oicoA(

o Compunerea K -u , psiholog cu 1L ani de stagiu M

*n continuare vom descrie succint fiecare metoda %şadar?

Metodica de determinare a autoaprecierii %embo-&ubinstein. 'modificată (. M.

)riho*an+

copul *nvestigaţia autoaprecierii personalităţii 8etodica constă în ierarhizarea de către

respondenţi a unor calităţi de personalitate Bezultatele se apreciază după tabela specială

Metodica determinării atitudini fata de sine '&. . )antileeva+

copul *nvestigaţia atitudinii faţă de sine

7escrierea scalelor?

7eschidere)atitudine deschisă sau închisă faţă de sine de autoapărareA, sinceritatea

interioară sau închistrare(

<ncrederea în sine ) supraapreciere, puterea K eu)lui M, sau invers slăbiciune, îndoiala(

%utodiri;are ) reflecta reprezentarea despre izvorul activismului subiectului, capacitatea

de autoreglare(

%titudinea faţă de sine ) reflectă reprezentările subiectului despre emoţiile pe care el

este (

=Q

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


capabil sa le provoace la ceilalţi stimă, simpatie, sau inversA(

Ealoarea propriei personalităţi pentru ceilalţi(

%utoacceptare ) simpatie faţă de sine, acceptarea de sine(

%utoataşament ) dorinţa de a face modificări sau nuA în propria personalitate(

Conflict intern)sentimentul de conflictualitate cu propria personalitate(

%utoacuzare ) emoţii negative faţă de sine

7upă obţinerea datelor se efectuează evaluarea reieşind din aceste ! scale

Metodica determinării monta*elor social-psihologice '. . )otiomchina+

copul 7eterminarea gradului de e&primare a monta;elor social)psihologice?

M4rientarea la proces M ) persoanele orientate la proces de regulă puţin reflectează

asupra rezultatului scontat %tare stare de lucruri le împiedică realizarea(

K4rientarea la rezultat M ) aşa persoane se consideră unele din cele mai de încredere

7e regulă ele obţin rezultate necătînd la tot ceea ce se produce în ;urul lor(

K4rientarea către altruismM ) este acceptată ca una din cele mai valoroase motivaţii

sociale( determină maturitatea personalităţii(

K4rientarea către egoismM(

K4rientarea către muncăM ) munca aduce o satisfacţie deosebită unor astfel de

subiecţi(

K4rientarea la libertateM ) cea mai semnificativă valoare pentru astfel de subiecţi este

libertatea(

K4rientarea către putereM(

K4rientarea către bani M

.ubiecţii răspund la QL de întrebări ale chestionarului prin KdaMsau KnuM

/hestionarul investigaţiei empatiei 'Megrobean+

copul. *nvestigaţia celor 3 componente independente ale empatiei?

) tendinţe empatice ) capacitatea de a compătimi, impresionalitatea(

) tendinţe de ataşament(

) sensibilitate la negare, adică capacitatea de a trăi sentimentul de vinovăţie, acceptarea

criticii la adresa sa

Metodica de determinare a abilităţilor empatice '0. 1. 1oico+

copul. *nvestigaţia canalelor empatiei şi a nivelului capacităţilor empatice?

canalul raţional al empatiei caracterizează orientarea atenţiei la problemele celuilalt

*nteres spontan faţă de celălalt(

=!

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


canalul emoţional al empatiei Capacitatea de a rezona emoţional cu alţii

compătimireA(

canalul intuitiv al empatiei Beflectă capacitatea individului de a observa

comportamentul partenerului, în situaţia de deficit de informaţie, adică bazîndu)se

mai mult pe informaţie din inconştient( monta;ele care facilitează sau blochează empatia(

capacităţi comune inactive care oferă posibilitatea creării unei atmosfere de încredere(

identificarea ) capacitatea de se situa în postura celuilalt

Bespondenţilor li se propune să răspundă la 3J de întrebări da, nuA %precierea variază

de la L)J baluri

Metodica diagnosticării monta*elor comunicaţionale '0. 1oico+

copul *nvestigaţia indicilor monta;elor comunicaţionale?

cruzime vualizată faţă de oameni ma& 2L balA(

cruzime deschisă faţă de oameni 0ersonalitatea nu se maschează, nu ascunde

atitudinea ei negativă faţă de alţii -&primările sunt dure(

negativism ;ustificat în aprecierea celorlalţi(

predispunere de a face generalizări ne;ustificate despre unii oameni sau calităţile lor(

e&perienţa negativă de comunicare cu oamenii(

/ompunerea 2 "u , psiholog cu 34 ani de stagiu 5

copul *nvestigaţia reprezentărilor despre viitoarea activitate profesională

Bespondenţilor li se propune să scrie o compunere timp de 3L de min Bezultatele obţinute se

compară cu ceilalţi parametri la metodicele descrise

@L

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


$"$" Anali+a re+ultatelor, discutarea lor"

7upă aplicarea metodicii care a avut ca scop determinarea nivelului autoaprecierii am

obţinut următoarele rezultate

Gabela nr 1

.cale

Nivelul autoaprecierii

%nul 1 studii %nul 3 studii %nul = studii

*nteligenţă, capacităţi @# medA J3 supA JJ supA%utoritate printrecolegi

J1 supA J= supA J@ supA

8îini dibace @# medA JJ supA JJ supA

-&terior @3 medA J= supA J@ supA<ncredere în sine @= medA J= supA J@ supA

@1

0

10

20

30

40

50

60

70

1 3 4

inteligenta

autoritate

dibacie

exterior

incredere

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


7eci rezultatele ne demonstrează ca studenţii de la anii absolvenţi se înscriu la nivel

superior practic la toate scalele Fa studenţii de la anul întîi de studii remarcăm indici coborîţi ai

autoaprecierii la toate scalele, mai evidenţi totuşi fiind indicii medii, de rînd cu indici ai

supraaprecierii, moment care denotă incapacitatea acestora de a)şi aprecia rezultatele propriei

activităţi .tudenţii de la anii absolvenţi îşi apreciază adecvat propria personalitate, capacităţile proprii, comparîndu)le cu cele ale colegilor -i sunt mai încrezuţi în sine, din motivul că de;a

sunt capabili să realizeze psihodiagnostica, psihoconsilierea etc, practic să se manifeste

profesional

<n tabela ce urmează prezentăm datele cantitative ale nivelului autoaprecierii

Bezultatele e&perimentale ne demonstrează un nivel mult mai înalt al dezvoltării

atitudinii fata de sine la absolvenţi decît la studenţii anul 1

.tudenţii de la anii absolvenţi sunt dominaţi de impresia ca izvorul de baza alactivismului lor sunt ei personal %dică aceşti studenţi apreciază K eu)l Min calitate de nucleu,

care le organizează personalitatea, activitatea, comunicarea -i considera ca soarta lor este K in

mîinile proprii M

Fa studenţii de la anii absolvenţi este mai evidenta atitudinea faţă de sine ca faţă de

personalitate integră, capabila la performanţe deosebite, la realizarea potenţialului creativ

%plicînd coeficientul .tudent obţinem?

*ndicele 1)3,L ( ind 2 )=,= ( ind 3)2Q ( ind =)=,@ ( ind @) =,2 ( ind J)=,# ( ind #)L,Q ( ind

Q)L,Q ( ind ! )L,@

7atele obţinute la scalele de corelaţie 1,2,3,=,@,J sunt mai înalte decît valoarea critica,

ceea ce corespunde nivelului fidelităţii L,L@ ceea ce ne permite sa conchidem ca diferenţele între

mediile obţinute la anul 1 si anul 3,= sunt destul de clare Fa scalele de corelaţie #,Q,!,

diferenţele între medii nu sunt veridice , adică la aceste scale nu e&istă diferenţe clare între

rezultatele anul 1, 3,=

@2

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Gabela nr 2

Scale de corelaţie8eschidere <ncredere n

sineAutodiri=are Autoatitudine /aloarea

proprieAutoaccepţie Ataşament Conflict Autoacu+are

% n " s t u d "

1 2 3 = @ J # Q !

! & ' ! & ' ! & ' ! & ' ! & ' ! & ' ! & ' ! & ' ! & '

8 e d i a >,? @,@ @, B,@ !!,B !$ ,$ B,' B,> >, @, @, @, B,& B,? >,! >,& >,? >,! >,? >,> @,B ,> ,> >,! >, >,

%plicînd Metodica determinării montajelor social-psihologice (O. F. Potiomchina) am obţinut următoarele date?

0

2

4

6

8

10

12

1 3 4

1

2

3

4

5

6

7

8

9

@3

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Gabela nr 3

Monta=ele social #psihologiceproces re+ultat altruism egoism munca libertatea puterea banii

A n u l s t u d i i

! &#' ! &#' ! &#' ! &#' ! &#' ! &#' ! &#' ! &#'

M e d i a @,& >,! ?,> @,? ',B @, ',> ',$ ?,! >,? @, >, &, &, &,' ?,

0

1

2

3

4

5

6

7

8

an.1 an.3-4

proces

rezultat

altruism

egoism

munca

libertatea

putereabanii

@=

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


<n continuare vom descrie fiecare monta; separat?

1 4rientarea la proces prevalează la studenţii anul 1, din motivul că anume în această

perioadă ei se cunosc cu specialitatea, şi real sunt mai mult copleşiţi de proces

4rientarea la proces desemnează #3W la studenţii anul 1 si J1W la studenţii anul

3,=(

2 4rientarea la rezultat prevalează la studenţii anul 3,= 0entru studenţii absolvenţi

mult mai important devine rezultatul obţinut Corelaţia procentuala anul 1 ) @JW (

anul 3,= )#@W(

3 4rientarea la altruism iarăşi prevalează la studenţii absolvenţi, din motivul că la

practica de stat ei au avut ocazia să se confrunte cu diferite situaţii reale care le)a

determinat mai profund orientarea în profesie Corelaţia procentuala ) anul 1)=!W (

anul 3,= #L(

= 4rientarea la egoism are aproape aceiaşi indici la ambele loturi e&perimentale

Corelaţia procentuala ) anul 1 ) =JW ( anul 3,= ) =2W(

@ 4rientarea la munca iarăşi prevalează la studenţii absolvenţi -i posedă mai multe

cunoştinţe teoretice comparativ cu anul 1, de aceea timpul liber ei îl folosesc pentru

a realiza ceva independent pentru a ) şi consolida cunoştinţele Corelaţia procentuală

la anul 1 ) @1W ( la anul 3,= ) J@W(

J 4rientarea la libertate este mai accentuata la anul 1 Fa aceasta vîrstă studenţii mai

sunt dominaţi de sentimentul de K maturitate M, ce se manifesta prin tendinţa spre

independenţă Corelaţia procentuală este la anul 1 ) #LW ( anul 3,= ) JLW(

# 4rientarea la putere -ste mai clară la studenţii anului 1 -i aspiră la obţinerea stimei

din partea colegilor lor, şi influenţei in grupul dat Corelaţia procentuala ) anul 1)

3QW( anul 3,= ) 3LW(

Q 4rientarea către bani prevalează la studenţii absolvenţi %ceştia mai bine , mai clar

conştientizează valoarea situaţiei social)economice din ţară, şi recunosc că munca lor merită a fi remunerată adecvat Corelaţia procentuală ) anul 1 ) 3=W( anul 3,= ) @QW

*n tabela ce urmează prezentăm ierarhia acestor date

Gabela nr =

Nr Anul ! Anul &,'1 Fa proces Fa rezultat2 Fa libertate Fa altruism3 Fa rezultat Fa muncă

= Fa muncă Fa proces@ Fa altruism Fa libertate

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


J Fa egoism Fa bani# Fa putere Fa egoismQ Fa bani Fa putere

7in tabelă este foarte evident că studenţii anului 1 sunt mai mult orientaţi la proces si mai puţin la bani, pe cînd studenţii absolvenţi mai mult la rezultat şi mai puţin la putere Credem că

aceasta poate fi e&plicat în felul următor? studenţii de la anul 1 sunt interesaţi de tot ce ţine de

procesul de cunoaştere, de iniţiere in profesie 0entru ei importă procesul de posedare a abilităţilor

specifice profesiei, care le va facilita în viitor înscrierea în activitatea profesionala

0entru studenţii absolvenţi este important însa rezultatul activităţii proprii -i de fapt ştiu şi

pot multe să facă independent în ceea ce ţine de abilităţile profesionale şi sunt interesaţi de efectul

manipulărilor efectuate de ei psihodiagnostic, consiliere, profilactică etcA

%plicînd metoda .tudent obţinem următoarele rezultate ?

*nd1) 2,= ( ind 2 ) =,# ( ind 3 )@,2 ( ind =) L,Q ( ind @) 2,Q ( ind J)2,@ ( ind #)2,L ( ind Q)=,Q

Bezultatele obţinute la monta;ele 1,2,3,=,@,J,#,Q sunt mai înalte decît valoarea critică, ceea

ce corespunde nivelului de fidelitate L,L@ s ne permite să conchidem ca diferenţele între anul 1 şi

anii 3,= sunt semnificative

%plicînd chestionarul investigaţiei empatiei 8egrobeanA care a avut ca scop investigaţia

celor 3 componente independente ale empatiei M

G ) tendinţe empatice ) capacitatea de a compătimi, impresionalitatea

% ) tendinţe de ataşament

.N ) sensibilitate la negare, adică capacitatea de a trai sentimentul de vinovăţie, acceptarea

criticii la adresa sa %m obţinut următoarele rezultate

Gabela nr @

Media

Componentele empatiei

T A SDAn" I An" III#I/ An" I An" III#I/ An" I An" III#I/!B, &, !?, $@, @, !$,?

0

5

10

15

20

25

30

an.I an.3-4

!

"#

@J

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Bezultatele reflectate in tabelă ne vorbesc de faptul ca toate componentele empatiei sunt mai

bine dezvoltate la studenţii absolvenţi Gendinţa empatica, adică capacitatea de a coretrăi, de a se

implica emoţional, impresionabilitatea sunt mult mai dezvoltate la studenţii anului 3,= %ceşti

studenţi practic au însuşit profesia de psiholog şi orele, avute la practica de stat, le)au permis să

devină mai sensibili la problemele clienţilor, sa perceapă clar variaţiunile emoţionale ale lor

Gendinţele de ataşament tot mai vădite sunt la studenţii anului 3,=, moment care denotă

capacitatea acestora de a demonstra căldura sufletească, bunăvoinţa, şi susţinere la nevoie

.ensibilitate la negare, adică capacitatea de a reacţiona adecvat la critică, la fel este mai

înaltă la studenţii absolvenţi 8ai degrabă aceasta corelează cu conştientizarea responsabilităţii

profesiei sale, adecvat reacţionează la observaţii la adresa lor

%plicînd metoda .tudent obţinem? ind 1 )=,J ( ind 2) Q,L( ind 3) @,@ 7atele obţinute la toţi 3

indici sunt mai înalţi ca valoarea critică, care corespunde nivelului de fidelitate ) L,L@ 7eci putem

conchide că diferente între rezultatele obţinute la anul 1 ţi anul 3,= e&istă şi sunt semnificative

%plicînd metodica de determinare a abilităţilor empatice E oicoA, care a avut ca scop

investigaţia canalelor empatiei şi a nivelului capacităţilor empatice am obţinut următoarele rezultate

Canalele empatiei pentru studenţii anul 1? raţional, emoţional, intuitiv, monta;e, capacităţi

empatice, identificarea in empatieCanalele empatiei pentru studenţii anilor 3, =? intuitiv, emoţional, monta;e empatice, raţional,

capacităţi empatice, identificarea in empatie

Gabela nrJ

Indicii cantitati(i ai canalelor empatice Eanul ! F

Anul !

Media

Canale

Suma! $ & ' ? >

&,! &,$ $, &, &, $,B !,

@#

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Gabela nr #

Indicii cantitati(i ai canalelor empatice Eanul &,'F

Anul &, '

Media

Canale

Suma! $ & ' ? >

',' ',@ ?,$ ',> ',' ',& $@,@

0

2

4

6

8

10

1214

16

18

media

12

3

4

5

6

suma

0

5

10

15

20

25

30

media

1

2

3

4

5

6

suma

@Q

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


7eci considerăm că ar fi cazul să prezentăm ierarhia canalelor empatiei pentru fiecare lot

e&perimental

%nul 1 de studii?

• -moţional

• Baţional

• 8onta;e empatice

• Capacităţi empatice

• *dentificarea in empatie

• *ntuitiv

%nul 3,= de studii

• intuitiv

• emoţional

• monta;e empatice

• raţional

• capacităţi empatice

• identificarea in empatie

@!

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


%nalizînd observăm că pentru studenţii de la anul 1 de studii este foarte important să

stabilească relaţie emotivă cu partenerul, să simtă, să coretrăiască .ensibilitatea emoţionala

serveşte în calitate de puncte între el şi celălalt 0entru studenţii absolvenţi canalul emoţionalrămîne la poziţia 2, un rol deosebit fiind acordat canalului intuitiv, ei în deosebi iau ca suport

e&perienţa depozitată în inconştient Fa studenţii anul 1 acest canal e situat pe ultima poziţie

Canalul raţional îl descoperim la poziţia 3 atît la studenţii anul 1 cit si la cei absolvenţi

Capacitatea empatică, ca e&trem de importantă calitate comunicativă a omului este apreciată

mai înalt de studenţii absolvenţi %nume ei sunt capabili să creeze atmosfera de deschidere,

bunăvoinţă , comparativ cu cei de la anul 1

*dentificarea în empatie prevalează la studenţii anului 3, necătînd că ocupă poziţia J Fastudenţii absolvenţi este mai evidentă capacitatea de a înţelege pe celălalt şi de a se identifica cu

celălalt

%şadar, studenţii din anii absolvenţi se situează pe poziţii superioare la toţi indicii canalelor

empatiei

<n tabela ce urmează vom reflecta datele generale ale nivelului dezvoltării empatiei la

studenţi viitorii psihologi

0

5

10

15

20

25

30

!nul I

%media&

!n.3'4

%media&

1

2

3

4

5

6

suma

JL

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Gabela nrQ

8atele generale ale ni(elului de+(oltării empatiei la studenţi * (iitorii psihologi

-aluri Gradul dee(idenţiere a

indicelui

Indice sumar H

Anul ! Anul &,'de & f" nalt ##### $H$B#$$ mediu $&,&H H$!#!? scă+ut ?&,& #J!' f" scă+ut $&,& #

Ce ne demonstrează datele tabeleiP

Fa studenţii anului absolvent se înscriu indici înalţi şi medii ai empatiei generale, momentcare ne permite să afirmăm că pe parcursul anilor de studii, de pregătire profesionala, nivelul

empatiei creşte

%plicînd metoda .tudent, obţinem următoarele ?ind 1)=,# ( ind 2)@,L ( ind 3) Q,L ( ind = )@,3 (

ind @ )#,L ( ind J) =,# ( ind empatiei generale )12,1 7atele obţinute sunt mai înalte ca valoare critică

Z1,J#, ce ne permite să constatăm că diferenţa de medie la studenţii anului 1 şi anului absolvent

e&istă şi ele sunt semnificative

%plicînd metodica diagnosticării monta;elor comunicaţionalenegativeA E oicoA cu scopulinvestigaţiei indicelor monta;elor comunicaţionale negative am obţinut următoarele date

Gabela nr!

Indicii cantitati(i ai monta=elor comunicaţionale

Componentele monta=elor

Media

Anul ! Anul &,'! $ & ' ? ! $ & ' ?!&,& $&,? &,B >,! !&,' !,& !,& $,B ',? !!,!

0

5

10

15

20

25

anul 1 anul 3'4

1

2

3

4

5

J1

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


%nalizînd rezultatele obţinute putem afirma că toate componentele monta;ului

comunicaţional la anul 1 de studii sunt mai înalte %ceasta confirma faptul ca la aceşti lot de

subiecţi este evidenţiat mai pregnant monta;ul comunicational negativ

Fa studenţii din anii absolvenţi acest monta; este mai puţin evidenţiat pe fonul unui nivel

înalt al empatiei

.tudenţii din anii absolvenţi sunt capabili să trăiască stările psihice ale clientului ca pe ale

sale proprii, avînd posibilitate de a se antrena la stagiul de practica -i sunt capabili să stabilească o

relaţie calitativa cu clientul conştientizînd faptul că anume comunicarea este de o incontestabilă

valoare pentru aceasta

Gabela nr 1L

Ma)" de baluri Componentele monta=ului Anul ! Anul &,'$ Cru+ime (ualată >>,? ?!,?'? Cru+ime (ădită ??,& ','? Degati(ism moti(at @, ?,

! %redispunere de a facegenerali+ări ne=ustificate

>!, '?,

$ 0)perienţa negati(ă decomunicare

>@, ??,?

7eci ce observămP Fa studenţii din anii absolvenţi este mai puţin evident monta;ul

comunicativ negativ decît la cei din anul 1 , din motivul că ei poseda o mai mare e&perienţă de

comunicare atît cu colegii cît şi cu clienţii -i conştientizează că stima, bunăvoinţa, compasiunea

sunt factori determinanţi în stabilirea unei relaţii adecvate între psiholog şi client

7atele obţinute de pe urma aplicării metodei compunerii '-u , psiholog cu 1L ani de stagiu:

sunt reflectate în tabela ce urmează

J2

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Gabela nr 11

%rofesiiSubiecţi anul ! de studiu Subiecţi anul &,' de studiu

0siholog în sfera ;udiciară J=W 0siholog şcolar #1W

0siholog activitate particulară 21W 0siholog în unitatea militară 12W0siholog în sfera medicală #W 0siholog în sfera ;udiciară #W0siholog în unitatea militară 3W 0siholog activitate particulară #W

Nu ştiu @W Nu ştiuR 3W

7eci cum putem comenta prognozele cu referinţă la propriul viitor în profesie la studenţii

viitori psihologi care sunt abia la început de cale şi cei care de;a finisează studiileP

7e la început trebuie să menţionăm că analizînd atent enunţurile şi ierarhizînd prognozele

ne)a fost clar că studenţii absolvenţi sunt mult mai realişti în ceea ce priveşte viitorul lor în profesie

7acă J= W din studenţii anului 1 se văd psihologi în sfera ;udiciară, cu multe realizări profesionale,

stima din partea colegilor %bsolvenţii în mare parte sunt mai realişti şi consideră că posibilităţi de

afirmare vor descoperi mult mai multe în sfera pedagogica #1WA Hnii chiar au menţionat că tînără

generaţie a cărei este viitorul are absoluta necesitate de un suport spiritual pe care ei în calitate de

psihologi îl vor putea oferi -i se consideră destul de bine pregătiţi profesional de a activa anume în

această sferă 0e cînd in sfera ;udiciară se văd doar #Wdin studenţii absolvenţi

0e locul doi în ierarhia studenţilor anului 1 se plasează activitatea de psiholog particular

.inceri să fim , aceasta bucură , însă şi impresionează prin optimismul prezent la aceşti studenţi <ncompunerile lor este descris un viitor poate prea luminos dar în care e&trem de mult am dori să

credemA pentru statutul psihologiei în B 8oldova Fa studenţii absolvenţi găsim această sferă de

activitate profesională doar la #W

.tudenţii absolvenţi se văd în 1L ani psihologi în unităţile militare12WA, considerîndu)se la

fel de bine pregătiţi pentru această sferă %cest domeniu, am înţeles, că)i mai atrage şi din motivul

remunerării materiale deosebite de cea din alte instituţii

Nu sunt determinaţi în viitorul lor @W din studenţii de la anul 1 şi 3 W de la anii absolvenţi<n opinia noastră acest procent pentru studenţii absolvenţi este destul de semnificativ, însă nu

prezintă pentru noi ceva absolut nou, reieşind din situaţia social) economica din B 8oldova

Cu scopul confirmării ipotezei 2 am recurs la determinarea reprezentărilor despre profesia

de psiholog

-lementele ce caracterizează o profesiune ar fi individualizarea unei noi arii problematice,

emergenţa unui grup ce se consideră apt să trateze, pentru binele comun şi cu tehnicile de care

dispune, noile probleme, definirea tot mai rafinată a tehnicilor şi a stilurilor de intervenţie propriigrupului, originale în raport cu tehnicile folosite în tratarea ariei de probleme în faza în care nu i se

J3

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


defineşte încă specificitatea 0rocesul prin care 6munca de psiholog: a devenit specializarea 6de a

lucra ca psiholog într)un domeniu:, se află în strînsă relaţie nu numai cu evenimentele importante

ale societăţii, dar şi cu evoluţia culturală şi cu semnificaţiile ce au fost atribuite, în raport cu aceasta,

psihologiei şi ştiinţelor umane

0entru a contura reprezentarea socială a profesiei de psiholog, într)un mediu cu e&perienţa

socială diferită, s)a impus utilizarea unui chestionar cu întrebări atît cu variante de răspuns închise

cît şi cu variante deschise <ntrebările deschise lasă libertatea unei e&primări personale a

răspunsurilor -le permit culegerea unor informaţii bogate asupra tuturor temelor, fără riscul

sugestibilităţii %stfel de întrebări pun în evidenţă ceea ce este stabil, puternic consolidat, nu numai

în planul cunoaşterii dar şi al opiniilor

Chestionarul de opinie se referă la datele de ordin subiectiv, imposibil de observat direct <n

investigarea fenomenelor sociale nu ne putem limita la consemnarea opiniilor( ne interesează în

primul rînd faptele, realitatea obiectivă apoi reflectarea în conştiinţa oamenilor a acestei realităţi Cu

a;utorul chestionarului de opinie se încearcă cunoaşterea nu numai a opiniilor dar şi intensitatea

acestora

7eşi pentru a e&plora cît mai în amănunt o reprezentare socială a unui concept, a unei

activităţi, a unui fenomen mai potrivit ar fi interviul, pentru că oferă dezbaterea a fiecărui termen şi

e&plicarea lui de către indivizi, am considerat totuşi că aplicînd un chestionar cu întrebări deschise

oferim îndea;uns de mult posibilitatea participantului de a)şi e&prima propriile opinii Chestionarul

a fost aplicat pe un număr de @L de subiecţi studenţi la anul 1 şi anii absolvenţi specialitatea

psihologieA %bordarea noastră a urmărit o dimensiune profesională şi una individuală,

temperamental)caracterială

0rin acest studiu am dorit să vedem care sunt reprezentările sociale ale profesiei de psiholog

într)un mediu cu e&perienţa socială diferită şi punctele de interes ale persoanelor din acest mediu cu

privire la profesia şi activitatea psihologului

7e asemenea ne)au interesat diferenţele care apar între punctele considerate importante decătre studenţii anului absolvent şi studenţii care sunt abia la început de cale asupra profesiei şi

calităţilor unui psiholog

4pinia unei persoane nu este un bloc omogen 0ărerile ce pot fi culese printr)un chestionar

cu întrebări deschise sunt, pentru aceeaşi întrebare, multiple, chiar contradictorii şi structurate într)o

manieră non)aleatorie, la diferite niveluri ale conştiinţei

Chestionarul cuprinde două părţi importante? una care se referă la obiectul propriu)zis şi o

alta care permite cunoaşterea determinanţilor sociali ai acestuia <ntrebările cu privire la practicilesociale, pe care le)am considerat necesare pentru studiul nostru au fost introduse de următoarea

J=

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


formulă? 'pentru a putea înţelege mai bine varietatea atitudinilor dumneavoastră faţă de psiholog şi

activitatea sa profesională, vă vom adresa şi următoarele întrebări:, fiind prezentate după întrebările

referitoare la obiectul propriu)zis al cercetării 7atorită faptului că tema principală a anchetei

noastre vizează tocmai conturarea unor imagini sociale ale indivizilor, deci modul lor de percepere

al profesiei şi activităţii de psiholog atunci întrebările de bază ale chestionarului sunt întrebări

deschise <ntrebările prin care doream să determinăm practicile sociale şi statutul individului au fost

în mare parte întrebări închise <ntrebările chestionarului sunt formulate astfel încît un răspuns în

necunoştinţă de cauză este luat în calcul la fel ca şi un răspuns în perfectă cunoştinţă de cauză

0ersoana este întrebată despre 'ce crede că este: şi nu despre ce ar trebui sau ce este în realitate un

anumit lucru, fenomen

Chestionarul a fost aplicat în cadrul a două medii după cum s)a menţionat de;a %plicarea

chestionarului s)a făcut chiar de către autorii acestuia, e&cluzînd astfel posibilitatea unor

'intermediari: şi posibilitatea ca aceştia să aibă influenţă asupra răspunsurilor celor anchetaţi

e!ultatele o"ţinute

<n urma analizării datelor obţinute, am clasificat caracteristicile enunţate de către participanţi

în doua categorii punctul nostru de interesA? profesional şi individual)social

Grebuie să amintim că trei caracteristici date de către studenţii anului 1 nu au putut fi

interpretate

4 diferenţă mare între rezultatele obţinute în urma pretestării şi rezultatele obţinute în urma

aplicării chestionarului pe grupurile vizate s)a demonstrat a fi în privinţa răspunsurilor la întrebarea

'Ce credeţi că este psihologiaP: Fa pretestare, studenţii de la anul 1 nu au putut răspunde complet,

argumentat la această întrebare -&emple de astfel de răspunsuri? 'e o ştiinţă:( 'ceea ce face

psihologul:( 'o ştiinţă care se ocupă de bolile nervoase:

<n cadrul grupului de studenţi de la anul 1 doar 11 persoane =2,3W dintre cei chestionaţiA au

răspuns fragmentar la aceasta întrebare Ceea ce ne conduce la ideea că formularea întrebării a fost

mai corectă, iar decizia de păstrare a acestei în cadrul chestionarului adresat acestui lot a fostnecesară

<n cadrul acestui grup rezultatele sunt următoarele?

Fa întrebarea :Care credeţi că sunt persoanele care se adresează unui psihologP: linia

principală a fost că doar persoanele cu tulburări grave consultă un psiholog

<ntrebarea :Credeţi că este necesară munca psihologuluiP: a avut ca răspuns în unanimitate

de păreri că activitatea desfăşurată de psiholog este folositoare

0entru studenţii anului absolvent rezultatele diferă semnificativ doar pentru întrebărilereferitoare la obiectul psihologiei şi la activitatea psihologului

J@

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


4 analiză aprofundată între părerile e&primate de către aceştia şi cei de la anul 1 o vom

prezenta în continuare

Bezultatele pentru studenţii de la anul 1 şi cele pentru studenţii absolvenţi valorile e&acteA

se găsesc în următorul tabel

Gabela nr12

Caracteristici

Grupul %rofesional Indi(idual Deinterpretabile Total

Stud" an" ! $@ &B & >B

Stud" abs &' $@ >!

<n urma analizării observaţiilor făcute pe marginea anchetei şi a răspunsurilor la întrebări am

observat tendinţa vizibilă a studenţilor de anul 1, de a caracteriza un psiholog pe latura sa profesională %cest fenomen se manifestă prin caracteristicile individuale mai puţin numeroase faţă

de caracteristicile profesionale pe care anchetaţii le)au considerat mai importante 7in contra

studenţii absolvenţi au preferat să pună accentul pe latura individuală a psihologului asta şi din

cauza că nu am făcut o menţionare clară a tipului de psiholog asupra căruia dorim o descriere

)clinician, terapeutA

0rototipul psihologului devine clinicianul centrat asupra problemelor individuale pentru cei

care cred că specificul psihologiei este să înţeleagă procesele intrapsihice şi interindividuale, faţă decare se pot pune în acţiune numeroase intervenţii cu rol reparator 0sihoterapeutul devine prototipul

psihologului pentru cei care nu numai că sunt convinşi că psihologia este o ştiinţă a individualului,

dar consideră şi că doar în anumite condiţii se poate stabili un proces de a;utoare a pacienţilor

Fa nivelul structurării, reprezentările sociale ne apar ca fiind un proces de transformare a

unei realităţi sociale într)un obiect mental, proces presupunînd selecţie în funcţie de poziţia ocupată

de individ, de statutul său social( un proces relaţional pentru că elaborarea mentală este dependentă

de situaţia persoanei, grupului, instituţiei, categoriei sociale în raport cu altă persoană, grupa,categorie socială Beprezentările sociale ;oacă acum un rol mediator al comunicării sociale, este un

instrument de schimb şi un indice al maturităţii autoconştiinţei profesionale în cazul nostruA <n

baza datelor investigaţionale putem conchide ?

• Cea mai semnificativă performanţă în perioada adolescentă este deschiderea

orizonturilor propriului spirit, care se produce în procesul interacţiunilor sociale

• *nvestigînd autoaprecierea putem afirma că studenţii absolvenţii se apreciază mai

adecvat, sunt mai încrezuţi în sine şi în capacităţile sale comparativ cu cei de la anul1 de studii

JJ

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


• Fa fel şi atitudinea faţă de sine am descoperit)o mai adecvată la studenţii absolvenţi

-i se califică pe sine ca personalităţi integre, deosebite de alţii

• Cel mai esenţial monta; social)psihologic la studenţii absolvenţi este orientarea spre

rezultativitate -i sunt capabili să realizeze multe proceduri în mod independent, deaceea pentru ei contează produsul final .tudenţii de la anul 1 de studii sunt mai mult

orientaţi spre proces, din motivul că se află abia la începutul formării unor abilităţi

profesionale

• %bilităţile empatice sporesc către anul 3)= de studii .e dezvoltă capacitatea de

compătimire, şi de percepţie a vibraţiilor spirituale ale altora Hn rol deosebit de

important este rezervat pentru canalul intuitiv, e&perienţei din trecut, depozitată în

subconştient• Fa studenţii anului întîi de studii monta;ul comunicativ negativ este mai evidenţiat

.tudenţii absolvenţi dispun de o e&perienţă de comunicare cu clienţii, ei s)au

antrenat să stabilească relaţia necesară cu clientul, să)l asculte să)l înţeleagă, sa)l

compătimească, ei au conştientizat că anume comunicarea poate oferi cel mai

semnificativ suport spiritual clientului în situaţie de problemă, criză

• .tudenţii absolvenţi sunt mai realişti vorbind despre viitorul sau %tunci cînd

abordează problema viitorului demonstrează o maturitate a autoconştiinţei %bordînd propriul viitor profesional ei ţin cont de mai multe criterii cum ar fi propriile

capacităţi, interese, valori

• Cunoştinţele despre profesie, interesul, şi modul de tratare variază în dependenţă de

anul de studii .tudenţii absolvenţi sunt mult mai bine iniţiaţi în limitele profesiei lor,

posibilităţile pe care le vor avea, realizările la care se pot aştepta, pe cînd cei de la

anul întîi dispun de cunoştinţe destul de fragmentare, iar uneori chiar denaturate

despre viitoarea lor profesie %ceste şi alte momente demonstrează că odată cu

înaintarea în vîrstă, acumularea de cunoştinţe şi abilităţi necesare viitoarei profesii

studenţii demonstrează şi un grad diferit de maturitate al autoconştiinţei profesionale

• 0utem pe drept afirma că, pregătirea profesională studiileA oferită de facultatea în

cauză este una bine chibzuită, moment care se confirmă prin rezultatele

e&perimentale obţinute de noi

• %utoconştiinţa profesională reprezintă nucleul cristalizării personalităţii 7upă

nivelul de maturitate al autoconştiinţei profesionale putem ;udeca despre maturitatea

personalităţii în genere

J#

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


• Bezultatele investigaţiei e&perimentale iniţiate de noi confirmă ipotezele conform

cărora aşa formaţiuni psihice cum ar fi autoaprecierea şi atitudinea faţă de sine

influenţează direct asupra formării conştiinţei profesionale, iar reprezentările despre

viitoarea profesie diferă în dependenţă de e&perienţa socială de anul de studiiA

Recomandări

4rientîndu)ne la rezultatele obţinute, am a;uns la concluzia că ar fi binevenite pentru viitorii

psihologi unele iniţieri in viitoarea activitate profesionala 7es se întîmplă că tinerii se anga;ează în

serviciu şi peste puţin timp se decepţionează Cauzele pot fi multiple

%şadar, generaţiile coe&istă la locul de muncă, aşa cum se întîmplă in aproape orice spaţiu

social

-&perienţa profesională determină o categorisire a generaţiilor intre cei lipsiţi de e&perienţă,

;uniorii, si cei cu e&perienţă, seniorii 4 altă distincţie se poate face din perspectiva vechimii în

organizaţie 0oate fi stabilită şi o diferenţiere în funcţie de vîrstă? cei foarte tineri, cei maturi şi

generaţia care aşteaptă pensia '4rice schimbare semnificativă la nivel macro în educaţia, cultura

sau tipologia organizaţiilor generează diferenţe sensibile de la o trecere la alta", observă psihologul

Fena Busti *n 8oldova, trecerea ma;ora de la organizaţia de stat la cea a economiei de piaţă a dat

naştere unor diferenţe între cei formaţi profesional în vechea matrice şi cei formaţi ulterior 0e de

alta parte, in 8oldova, ca în orice ţară, apar diferenţele de generaţie în etape de 2L)2@ de ani, poate

mult mai marcante în ultimul timp datorită ritmului accelerat de dezvoltare 7in această perspectivă,

studiile de psihologia vîrstelor identifică drept aplicabile pentru mediul profesional următoarele

generaţii? 1J)23 ani adolescenta tîrzieA, 23)3@ ani adult tînărA, 3@)=@ ani tranziţia vîrstei de

mi;locA, =@)@# ani adult propriu)zisA, @#)J@ ani adult tîrziuA '-&istenţa acestor generaţii asigură

practic continuitatea organizaţiei din punctul de vedere al informaţiilor, cunoştinţelor, proceselor,

dar şi transferul practicilor şi instrumentelor de lucru"

#alori comune$

7eşi valorile sunt mai degrabă personale, e&istă pentru fiecare generaţie o linie comună în

cadrul căreia individul îşi croieşte drumul în conformitate cu propriul set de valori 'Chiar dacă

mediul construieşte ca in economia de stat, de e&emplu, o implicare care sa nu fie recompensata

numaidecît material, ci prin crearea unui sentiment de stabilitate şi status social, individul seraportează in felul propriu la ea, însuşindu)şi)o sau nu", precizează Fena Busti %şa se e&plică de ce

JQ

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


in urma schimbărilor sociale şi economice survenite in anii [!L, unii au rămas acolo unde erau, iar

alţii au pornit într)o direcţie nouă, urmărind rezultate si o valorizare diferită la nivel individual,

social, politic sau financiar 7eşi au făcut cu toţii parte din aceeaşi generaţie, şansa de a alege i)a

făcut să se diferenţieze 0entru generaţia care a trăit comunismul încă e&istă trauma, încă e&istă

dureri %ceasta generaţie doreşte munca, o consideră o datorie şi acesta este şi modul în care se

raportează la ea 0entru cei care nu au avut e&perienţa comunismului, libertatea de e&primare şi

dorinţa de a se e&prima sunt dintre cele mai importante valori %nga;aţii sub =@ de ani valorizează?

independenţa, identitatea personală, autoîmplinirea, nonconformismul, iniţiativa, asumarea riscului

<n schimb, anga;aţii peste =@ de ani au un set de valori care cuprinde? siguranţa, loialitatea,

diferenţierea rolurilor se&elor, stabilitatea Chiar daca nu e&istă întotdeauna congruenţa între

valorile personale ale anga;aţilor, ei pot fi determinaţi să împărtaşească valorile culturii

organizaţionale şi acelaşi tip de comportament organizaţional

!răsături definitorii

Cei cu vechime în organizaţie sunt ca şi cum 'memoria organizaţiei" Chiar dacă vor

îmbrăţişa mult mai greu iniţiativele de schimbare, ei sunt foarte valoroşi prin faptul că pot oferi

foarte multe informaţii Cei noi în organizaţie sunt cei care aduc suflu nou si entuziasm, sunt dornici

să schimbe, să contribuie, să se integreze şi să se afirme Fetiţia %postu semnalează că tinerii

părăsesc şcoala cu numeroase idealuri, aspiraţii, dorinţa de autorealizare -i spera că societatea are

nevoie de cunoştinţele şi de munca lor <n ma;oritatea cazurilor însă, debutul în viaţa profesională

este însoţit de greutăţi Hnii autori vorbesc despre fenomenul numit 'şocul realităţii" în contact cu

lumea profesiunilor all, .chmeider, NOgren, dupa .chiopu, Eerza, 1!!@A 8ai ales în perioadele

de criză economică, primul şoc se produce atunci cînd tînărul nu găseşte un loc de muncă sau este

obligat sa accepte un loc de munca necorespunzător calificării sale %ceasta creează impresia că

pregătirea profesionala a fost inutilă 8ai mult, individul se simte respins, inutil, incapabil să se

integreze profesional

7upă ce îşi găsesc un loc de muncă, mulţi tineri devin în scurt timp decepţionaţi,dezamăgiţi, deoarece se izbesc de o serie de greutăţi %cestea pot fi?

• tinerilor, la început, li se poate cere să îndeplinească activităţi au&iliare, care nu sunt în

concordanţă cu pregătirea lor profesionala(

• colegii şi superiorii au anumite aşteptări sau cerinţe cărora tinerii nu le pot face faţă

deoarece pregătirea lor practică este insuficienta(

• e&istă cazuri în care nici superiorii, nici colegii, nici tînărul nu ştiu ce atribuţii

profesionale are acesta, mai ales dacă la locul respectiv de muncă este primul care ocupăo anumită funcţie(

J!

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


• colegii mai în vîrstă şi cu mai multă e&perienţă refuză să)i a;ute pe tineri(

• unii colegi, şefi sau chiar subordonaţi pot afişa o atitudine de superioritate faţă de tineri(

• tinerii pot fi afectaţi negativ de lipsa de entuziasm a colegilor mai in vîrstă, de

receptivitatea lor redusă faţă de nou, de tendinţa lor spre rutină

Cu trecerea anilor, tinerii acumulează e&perienţa necesară, eventual îşi completează studiile,

se integrează în colectiv şi preiau obiceiurile colegilor <ntre timp, în companie intră persoane mai

tinere %stfel, cei anga;aţi anterior avansează pe scara ierarhică şi ocupă posturi care implică mai

multă responsabilitate, făcînd trecerea spre etapa adultă <n cazul celor care se află la începutul

etapei adulte, între 3@ ) =L ani, se simte o nevoie puternică de perfecţionare şi de aceea, cel mai

probabil, aceştia se vor înscrie la diferite cursuri, vor dori sa participe la traininguri pe un anumit

domeniu de e&pertiză ori sa înceapă, eventual, o a doua facultate sau alt tip de studii

postuniversitare

0erioada de după =L de ani este, de obicei, perioada celei mai mari productivităţi, dar şi a

celei mai mari responsabilităţi profesionale -&perienţa profesională şi randamentul sunt ridicate

8ulţi au in subordine persoane mai tinere pe care încearcă să le conducă şi să le înveţe

%nga;aţii sub =@ de ani sunt orientaţi spre rezultate, se simt mai confortabil cu asumarea

riscurilor, sunt orientaţi spre carieră Nu de puţine ori, manifesta o tendinţă de supraevaluare şi dă

semne de nerăbdare Categoria anga;aţilor peste =@ de ani este caracterizată de stabilitate, orientare

spre sarcină, tenacitate Bezistenţa la schimbare pare sa fie mai acută, urmăresc şi analizează mai

atent mişcările din piaţă şi evită să fie in centrul atenţiei 0ot fi însă mentori foarte buni 7e cele mai

multe ori nu se gîndeşte nimeni că e&istă un flu& firesc al lucrurilor şi că generaţia tînără se

construieşte prin şi cu a;utorul generaţiei mature

>eneraţia tinerilor pînă în 3L ani poate fi caracterizată de independenţa financiară, dar şi de

libertatea de acţiune, de ambiţie, proactivitate, optimism, îşi asumă riscul mai uşor şi este mai

dornică de dezvoltare şi afirmare 0romovarea într)o funcţie de conducere este ţintită după numai

cîţiva ani <n timp, aşteptările se schimbă şi e&igenţele cresc

1ariere de comunicare

ariere de comunicare la locul de muncă pot apărea şi sunt cauzate tocmai de valorile

diferite ale anga;aţilor din diferite generaţii? înţelegerea diferită a responsabilităţilor, alte modele

construite în plan profesional, variate tipuri de aspiraţii şi de motivaţii 4 astfel de barieră poate fi

chiar ;argonul organizaţiei, care poate da sensuri diferite aceluiaşi concept 7ebutanţii, fiind intr)o

faza de acumulare, pot avea tendinţa de a)i percepe pe cei din ;ur ca fiind rigizi, necooperanţi <ntre

aceştia şi anga;aţii cu vechime apar conflicte atunci cînd se simt nespri;iniţi sau tinuţi în umbră8otivaţia individuală, valorile, atitudinile, conte&tul organizaţional etc pot determina bariere de

#L

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


comunicare <nsă, de cele mai multe ori, empatia, fle&ibilitatea, comunicarea asertivă a;ută la

depăşirea lor .ugestia sa, ca prim pas pentru a preîntîmpina posibilele bariere de comunicare, este

încura;area folosirii persoanei a **)a, singular, în adresare

1eneficii diferite pentru anga*aţi din generaţii diferite6

eneficiile pot face de multe ori diferenţa în încercarea de atragere şi retenţie a celor mai

buni oameni 'Hn instrument devine motivant dacă este sau creează o anumită valoare pentru

individ, dacă el recunoaşte şi răspunde nu unor nevoi în general, ci nevoilor persoanei căreia i se

adresează motivarea", crede Fetiţia %postu

0entru anga;aţii tineri doi factori motivatori puternici sunt programul fle&ibil şi posibilitatea

de a lucra de acasă >eneraţia tînără este mai interesata de timpul liber, iar cerinţele salariale sunt

mai rigide şi la nivel occidental 4 mare parte dintre tineri îşi doresc, că peste @)1L ani, să poată

lucra pentru propria lor companie <şi doresc oportunităţi de a)şi perfecţiona cunoştinţele, pun

accentul pe ceea ce fac, sunt mai ambiţioşi pe plan profesional, dar, in acelaşi timp nu sunt dispuşi

să sacrifice totul pentru un loc de muncă 0entru cei mai în vîrstă, loialitatea şi devotamentul faţă de

companie înseamnă siguranţa ;obului -i pot face mai uşor compromisuri pentru a)şi păstra locul de

muncă 7aca generaţia mai în vîrsta este mult mai interesată de pachete de beneficii precum

abonamentele medicale, asigurările de accidente sau pensiile private, tinerii preferă abonamente la

săli de întreţinere, alimentaţia sănătoasa şi aspectul fizic fiind mai importante 0rogramele de

pregătire profesionala, sălile de recreere, politica de fle&ibilitate a programului de lucru sunt mai

apreciate de generaţia tînără

7iferenţe între generaţii e&istă, cu atît mai mult cu cît fiecare individ are o formare diferită,

ambiţii, aşteptări, preocupări şi interese diferite 7e aceea, este bine ca organizaţia să caute să afle,

pe cît posibil, ce anume valorizează fiecare individ şi care sunt factorii care îl motivează

7upă ce am pus în discuţie problema generaţiilor la locul de muncă am abordat problema

activităţii practice a psihologului, pun%nd %n discuţie o serie de norme, care se cereau argumentate,

şi dacă era nevoie modificate7eci care sunt acele normeP

• În exercitarea profesiei sale, î n cursul cercetărilor fundamentale sau aplicative, î n etapele

care necesită relaţionarea profesională directă cu persoanele care pot avea statutul de :

subiect, pacient, client (S.P.C.) sau cu terţi, aparţinători etc., prima recomandare de care

trebuie să ţină cont este de a evita orice acţiune sau exprimare care poate cauza

prejudicii demnităţii umane sau î i poate fi nocivă î ntr-un fel sau altul. Orice experiment,

#1

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


probă test sau non-test, cercetarea va fi sistată de î ndată ce se va observa sau constaa că

un atare risc sau pericol există;

• În exercitarea profesiei sale psihologului i se recomandă î n mod expres că trebuie să fie

conştient că are o mare răspundere socială de decizia sa, sau de intervenţia sa depinzândevoluţia existenţială î n totalitatea ei a persoanei sau a persoanelor fa ţă de care răspunde

î n ceea ce priveşte obligaţiile sale profesionale. Prin deciziile sale sau prin intervenţiile

sale poate influenţa viaţa semenilor săi. Erorile din activitatea sa profesională se pot

repercuta păgubitor asupra altora;

• Psihologul trebuie să fie î n mod necesar obiectiv, neutru şi circumspect, mai ales c î nd

trebuie să utilizeze cuvinte faţă de S.P.C. Va evita î n totalitate să pronunţe termeni ca:

anormal, dezadaptat, handicapat, debil mintal, etc. Comunicarea rezultatelor

investigaţiilor sale specifice, fiind atestat, SPC-ului , părinţilor, aparţinătorilor,

instituţiilor interesate î n mod legiferat, se va face cu toată grija pentru a se evita percepţii

şi interpretări eronate care pot aduce prejudicii SPC-ului si aparţinătorilor;

• Psihologul va păstra secretul profesional sub un regim strict de confidenţialitate.

Excepţie fac cazurile prevăzute î n mod expres de legea specifică şi atunci va redacta î n

aşa fel documentele şi documentaţia necesară î ncât secretul profesional să fie păstrat.

Regula confidenţialităţii derivă şi din jurăm î ntul profesional prevăzut textual î n lege;

• În comunicările ştiinţifice, î n conferinţe, î n faţa publicului, î n publicaţii, etc. psihologul

va codifica identitatea SPC-ului şi nu va deconspira adevărata identitate a persoanelor de

care s-a ocupat profesional;

• Documentaţiile vor fi păstrate sub acelaşi regim strict de confidenţialitate, iar cele

depăşite ca termen de valabilitate vor fi casate si distruse î n cadrul unei comisii special

prevăzute î n acest sens prin normele legale î n vigoare. Accesul la documentaţii arhivate

sau nu, va fi permis doar persoanelor de aceiaşi specialitate profesională. Excepţie fac

evidenţele primare şi psihodiagnosticele sintetice emise oficial;

• Psihologul are şi obligaţia expresă de a se informa cu noutăţile î n domeniul psihologiei

şi a disciplinelor conexe, orice câştig de competenţă necesar fiind realizat prin

respectarea procedurilor legii profesionale î n vigoare. Această prevedere derivă din

faptul că psihologul îşi exercită profesiunea î n interesul SPC-ului şi numai a lui î n

dimensiunea sa psihică si comportamentala;

#2

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


• În activitatea sa profesională psihologul va utiliza criterii şi metode ştiinţifice pentru care

este format şi atestat, acestea fiind comunicabile, controlabile şi demonstrabile, limitând

astfel recurgeri păguboase la principiul autorităţii;

•Psihologul nu se va angaja mai mult decât î i permit cunoştinţele, tehnicile, metodele de

care dispune şi pentru care este atestat. Recunoaşterea limitelor competenţelor sale nu

este o ruşine ci o obligaţie profesională expresă faţă de SPC sau de terţi;

• Psihologul nu va oferi servicii profesionale şi nici nu va utiliza tehnici, metode, care nu

sunt î n conformitate cu criteriile ştiinţifice şi etice ale profesiunii sale;

• Modestia, empatia, precauţiunea ştiinţifică, informarea corectă, optimizarea cercetărilor

sale şi a relaţionării profesionale cu SPC-ul sunt caracteristici şi î n acelaşi timp obligaţii

profesionale.

• Cu ocazia colaborării pe baza constituirii unor echipe ce au scopuri comune psihologul

nu va face compromisuri profesionale şi va participa î n mod real la toate etapele

proiectului, de la definirea clară a scopului până la î ntocmirea referatului sau raportului

ştiinţific. Acceptarea proiectului sau refuzul acestuia î l va pune î n faza iniţială, având

dreptul să părăsească echipa numai atunci când constată şi poate demonstra că nu e

respectat profesional sau când demersul este orientat voit spre scopuri neumanitare, care

implică lipsa de respect pentru drepturile omului sau dacă acestea sunt î ncălcate;

• Colaborarea profesională cu colegii săi se va face tot î n limitele competenţelor câştigate

prin atestare conform legii, psihologul având î ndatorirea să-şi exprime deschis opiniile

î n orice situaţie de colaborare profesională şi să stopeze orice demers care poate aduce

prejudicii SPC-ului prin clauza conştiinţei sale şi prin apelul oficial la prevederile legii

specifice î n acest sens la comisiile stabilite î n acest sens de lege;

• Psihologul va promova paritatea cu profesiunile î nrudite şi îşi va respecta obligaţiile ce

decurg din lege î n orice moment al existenţei sale profesionale, av î nd î n acelaşi timp

dreptul să recurgă la prevederile legii specifice ori de câte ori se simte frustrat î n

respectul faţă de drepturile sale;

• Psihologul îşi va respecta colegii şi membrii din asociaţia profesională din care face

parte.

#3

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


Conclu+ii

Conştiinţa este o modalitate procesuală superioară a sistemului psihic uman, elaborată prinactivitate socială şi enculturaţie, mi;locită prin limbă, bazată pe un model comunicaţional intern şi

intern)e&tern, constînd din reflectare codificată prin cunoştinţe, autoorganizare cu efecte emergente

şi autoregla; la conştiinţă de sine constituie reflectarea în conştiinţa individului a propriei e&istenţe

psihice şi sociale .e structurează în cadrul relatiilor sociale, individul cunosc/ndu)se pe sine şi

delimit/ndu)se de ceilalţi prin comparare cu semenii săi *ndividul devine, astfel, o conştiinţă

personalizată, individualizată 0ersonalităţile structurate dizarmonic îsi structurează o imagine

deformată at/t despre lume, cît şi despre sine

Conştiinţa trebuie considerată în primul rînd în unitate cu activitatea socială de transformare

a lumii, de adaptare de tip uman -a îşi păstrează la nivel social şi individual, legătura sa vitală cu

activitatea şi dobîndeşte, în plan subiectiv, forma de desfăşurare a activităţii, pentru că, după cum

arata % N Feontiev, odată cu transformarea structurii activităţii omului se schimbă şi structura

conştiinţei -l precizeaza? 'in fata omului se afla reţeaua fenomenelor naturii 4mul instinctelor,

salbaticul nu se desprinde pe sine din natură 4mul conştient se desprinde pe sine, categoriile sunt

treptele acestei desprinderi, adică ale cunoaşterii lumii, puncte nodale în reţeaua care)l a;ută s)o

cunoască şi s)o cucerească6 0ierre Tanet consideră că 'a fi conştient înseamnă a)ţi sci povestea

propriei tale e&perienţe6, iar enri -O arată ca 'asumandu)şi funcţia de a vorbi, subiectul se ridică

în faţă lumii sale, căci identificînd această lume el se înfruntă cu sine insuşi, îşi apare sieşi6

Conştiinţa este un proces de reflectare cognitivă de către om a lumii şi a lui însuşi

0roblema orientării profesionale se pune diferit în funcţie de capacităţile intelectuale ale

t/nărului şi de dorinţa profilării pe un anumit domeniu de activitate 0entru unii tineri viitorul

profesional este un subiect central, clar şi în acest scop ei acordă un interes deosebit materiilor

şcolare corelate cu viitoarea profesie Hn alt gen de tineri adolescenţi nu au fi&ată o profesie anume

sau sunt influenţaţi de părinţi şi apropiaţi 0entru ceilalţi viitorul nu este proiectat în nici un fel

Fipsiţi de modele în viaţă, supuşi presiunilor psihologice de tot felul, "impulsionaţi" prin

intermediul televiziunilor ce face apologia violenţei, se&ului, drogurilor, av/nd o situaţie familială

precară, dominată de sărăcie( îngri;orător de mulţi tineri suferă de tulburări de comportament şi

depresii Chiar dacă nu e&istă statistici foarte clare în acest domeniu, specialiştii în psihiatrie

recunosc faptul că numărul tinerilor cu tulburări de comportament este în creştere, aceasta fiind una

din consecinţele sărăciei cu care din păcate se confruntă societatea Condiţiile de astăzi sunt foarte

#=

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


vitrege pentru tinerii adolescenţi +ără a fi pregătiţi pentru viaţă, ei au în faţă o varietate de opţiuni

în ceea ce priveşte viitorul, fără să poată cunoaşte nici una în profunzime 7eşi li se prezintă mai

mult utopic dec/t realist în ce constă oferta pentru mai multe meserii, tinerii nu ştiu în realitate ce se

cere de la ei

Hn alt pericol îl reprezintă falsele modele care glorifică facilitatea c/ştigării banilor fără

muncă, fără pregătire, prolifer/nd în unele cazuri parazitismul social <n ultimii ani aceasta este

societatea de consum aflată într)o "eternă" reformă

0rofesia)tip de activitate socială ce se e&ercită pe baza unei pregătiri profesionale, a unei

calificări 0rofesia desemnează comple&ul de cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice dobîndite de

către o persoană prin pregătire şi se e&primă prin meseria sauUşi specialitatea însuşite Constituirea

profesiei a avut loc în cadrul procesului amplu şi de durată de profesionalizare a muncii 0entru o

perioadă considerabilă din istoria omenirii s)a menţinut o distincţie netă între activităţile intelectuale

şi cele fizicemanualeA 7oar primului grup i s)a aplicat denumirea de profesie ) ca ocupaţie ce

necesită înalte cunoştinţe de specialitate, în prezent, ca urmare a dezvoltării forţelor de producţie, a

creşterii comple&ităţii muncii şi a cerinţelor impuse de revoluţia ştiinţifico)tehnică,

profesionalizarea muncii a devenit generală Cvasitotalitatea ocupanţilor solicită şi se e&ercită pe

baza unei calificări, ceea ce conferă individului anumite drepturi dar şi asumarea unor

responsabilităţi specifice muncii ce o desfăşoară 4rientarea profesionala are o orientare spre

personalitate şi responsabilitate -a devine necesara în orice perioada de vîrsta ) de la perioada

adolescenţei pînă la bătrîneţe >reşelile în alegerea profesionala îl costa scump pe om, deoarece

anume ele reprezintă una din principalele cauze, care)l transforma pe om în şomer

4 orientare profesionala corecta devine pentru orice vîrstă fundamentul 6imunităţiiY sociale

şi profesionale a personalităţii pe piaţa muncii

7in cele e&puse mai sus putem determina că? orientarea profesionala în societate dintr)un

scop tradiţional formal)declarativ pedagogic şcolar devine un instrument necesar, cu a;utorul căruia

personalitatea, pe parcursul întregii vieţii, poate determina nivelul aspiraţiilor sale pe piaţa muncii.

4rientarea profesională leagă sistemul de învăţămînt cu sistemul economic al societăţii, necesităţile

elevului cu cele ale societăţii, prezentul elevului cu viitorul lui 0oate că datorită anume acestui rol

important al ei şi se minimalizează importanţa orientării profesionale Căci, pe măsura ce orientarea

profesională devine o parte componentă a instruirii, ea a;ută la debarasarea de tendinţele

deumanizatoare a sistemului autoritar închis Conţinutul şi procesul instruirii trebuie permanent

evaluat din punctul de vedere atît al necesităţilor social)economice ale societăţii, cît şi cel al

necesităţilor individului 8ai mult decît atît, una din funcţiile principale ale şcolii este de a forma laelevi cunoştinţe, priceperi şi deprinderi care le)ar permite să facă ei singuri această analiză

#@

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


evaluareA %stfel orientarea profesională poate aduce un aport semnificativ în consolidarea relaţiilor

dinamice între generaţia în creştere şi societate

<n teza dată am urmărit scopul de a investiga e&perimental particularităţile autoconştiinţei

profesionale la viitorii psihologi %nalizînd informaţia ştiinţifică cu privire la problema conştiinţei,

autoconştiinţei, conştiinţei profesionale, dinamica dezvoltării conştiinţei profesionale, recurgînd la

investigata e&perimentală a autoaprecierii, a atitudinii faţă de sine, a nivelului empatiei la viitorii

psihologi şi analizînd comparativ rezultatele obţinute, putem afirma că ipotezele au fost confirmate

7eci, aşa formaţiuni psihice cum ar fi autoaprecierea şi atitudinea faţă de sine influenţează direct

asupra formării conştiinţei profesionale, reprezentările despre viitoarea profesie diferă în

dependenţă de e&perienţa socială de anul de studiiA Cunoştinţele despre profesie, interesul, şi

modul de tratare variază în dependenţa de anul de studii .tudenţii absolvenţi sunt mult mai bine

iniţiaţi în limitele profesiei lor, posibilităţile pe care le vor avea, realizările la care se pot aştepta, pe

cînd cei de la anul întîi dispun de cunoştinţe destul de fragmentare, iar uneori chiar denaturate

despre viitoarea lor profesie %ceste şi alte momente demonstrează că odată cu înaintarea în vîrstă,

acumularea de cunoştinţe şi abilităţi necesare viitoarei profesii, studenţii demonstrează şi un grad

diferit de maturitate al autoconştiinţei profesionale

#J

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


-I-1I.GRA3I0

1 %t9inson, Bobert 0ovestea vieţii *aşi? 0olirom, 2LLJ 1JJ p

2 erge, % 7efectele părinţilor ucureşti? -d 7idactică şi 0edagogică, 1!J# 12# p

3 ergson, -seu asupra datelor imediate ale conştiinţei Clu;? 7acia, 1!!3 1@! p

= Ceauşu, E Cunoaşterea psihologică şi conştiinţa incertitudinii ucureşti? -d 8ilitară, 1!#Q 3=2 p

@ Ciupercă, Constantin %dolescenţa şi implicaţiile ei 7n: 0sihologia, 1!!!, nr 3, p Q)!

J Comoroşan, . Ce este conştiinţa 7n8 %cademica, 1!!#, nr Q QLA, p 13)1=

# Constandache, >eorge 4glinda conştiinţei ucureşti? -d 0olitehnica 0ress, 2LL3 3=2 p

Q Cosmovici, % 0sihologie generală *aşi? 0olirom, 2LL@ 2@3 p

! Crăciun, 7an 0sihologie socială ucureşti? %.-, 2LL@ =32 p

1L -O enri Conştiinţa -d a ** ucureşti? -d Vtiinţa, 1!!Q ) =1Q p

11 7obson, Tames 0regătirea pentru adolescenţă Gimişoara? 8isiunea Creştină Noua .peranţă, 1!!=12# p

12 7oise, illem( 7escamp, Tean)Claude( 8ugnO, >abriel 0sihologie socială e&perimentală *aşi?0olirom, 1!!! 232 p

13 7oron, Boland( 0arot, +rancoise 7icţionar de psihologie ucureşti? umanitas, 1!!! Q!J p

1= 7ucu, %urel Conştiinţă şi comportament Gimişoara, 1!## 1@1 p

1@ 7udeanu, Cornelia( 0opovici, Carmen Consilierea psihologică la adolescenţi" 7n8 Bev de psihologie, 2LL3, nr 1)2, p !)12

1J +reud, .igmund *ntroducere în psihanaliză 0relegeri de psihanaliză ucureşti? -d7idactică şi

0edagogică, 1LQL @!= p1# >olu, 8ihai +undamentele psihologie -d a 3)a, Eol 1)2 -d +undaţiei 'Bom/nia de 8îine, 2LL=

JL= p

1Q ac9er, 0 8 Conştiinţa intranzitivă şi conştiinţa tranzitivă 7n8 Bev de filozofie, 2LL1, nr 3)=, p1#@)1!Q

1! oldevici, *rina 0sihologia succesului ucureşti? -d Ceres, 1!!3 1## p

2L *liuţ, 0etru .inele şi cunoaşterea lui? teme actuale de psihosociologie *aşi? 0olirom, 2LL1 222 p

21 Taspers, Darl Ge&te filosofice ucureşti? -d 0olitică, 1!QJ 3!1 p

##

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


22 8anual de psihologia comunităţii Coord runa Sani, %ugusto 0ulmonari *aşi? 0olirom, 2LL3 =22 p

23 8elnic, oris( Crivoi, %urelia Conştiinţa umană formă supremă de reflectare a realităţii . 7n8

4biectivele psihofiziologice ale emotivităţii, moralei şi comportării Ch, 2LL3, p 1Q)23

2= 8odrea, 8argareta Caracteristici ale imaginii de sine în adolescenţă 7n? Bev de psihologie, 2LLJ,nr 1)2, p @)1J

2@ 8oscovici, .erge 0sihologia socială sau maşina de fabricat zei *aşi? -d Hniv '%l *oan Cuza:,1!!= 2#L p

2J Neculau, % 7inamica grupului şi a echipei *aşi? 0olirom, 2LL# 3=2 p

2# Neculau, % >rupurile de adolescenţi ucureşti? -d 7idactică şi 0edagogică, 1!## !@ p

2Q Niţă, %drian %bordarea naturalist)biologică a conştiinţei 7n8 %cademica, 2LL3, Nr 1J)1#, p JL)J3

2! 0avelcu, E Culmi şi abisuri ale personalităţii ucureşti? -d -ncicl Bom/nă, 1!#= 1!# p

3L 0avelcu, Easile Cunoaşterea de sine şi cunoaşterea personalităţii ucureşti? -d 7idactică şi0edagogică, 1!Q2 3QL p

31 0iaget, Tean Beprezentarea lumii la copil Ch? Cartier, 2LL@ =11 p

32 0opescu)Neveanu, 0aul 7icţionar de psihologie ucureşti? -d 7idactică şi 0edagogică, 1!Q2 3QL p

33 Badu, Nicolae 0sihologia vîrstelor %dolescenţă ucureşti? +undaţia 'Bom/niei de 8îine, 1!!@1JJ p

3= Bacu, *gor 0sihogeneza conştiinţei de sine în condiţii sociale diferite Chişinău, 1!!# 1=J p

3@ .illamO, Norbert 7icţionar de psihologie ucureşti? Hnivers -nciclopedic, 1!!J 3@L p

3J Vchiopu, Hrsula Criza de originalitate la adolescenţi -d a 2)a rev şi adăugită ucureşti? -d

7idactică şi 0edagogică, 1!!# 1L3 p3# Verban, 8 0ersonalitatea adolescenţilor în căutarea unor identităţi *n? 0sihologia, 1!!!, nr 3, p 1L)

13

3Q Gurcu, +ilimon 0sihologia şcolară -d a 2)a ucureşti? %.-, 2LL@ 1Q# p

3! Elăsceanu, F .ociologie şi modernitate? Granziţii spre modernitatea refle&ivă *aşi? 0olirom 2LL#3LL p

=L allon, enri 7e la act la gîndire ucureşti, 1!J= 23# p

=1 Samfir, Cătălin -nciclopedia dezvoltării sociale *aşi? 0olirom, 2LL# 2@L p

#Q

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


=2 Samfir, -lena 0sihologie socială Ge&te alese *aşi? -d %ncarom, 1!!# =!1 p

=3 Slate, 8ielu -ul şi personalitatea *aşi? -7 Grei, 1!!! 2@@ p

== Slate, 8ielu *ntroducere în psihologie -d a 3)a *aşi? 0olirom, 2LL1 =13 p

=@ Slate, 8ielu 4mul faţă în faţă cu lumea ucureşti? %lbatros, 1!QQ 33L p

=J S\rg\, .inteze de psihologie contemporană Eol2 ucureşti? -d %cademiei, 1!QL 3=L p

=# ]^_`, ] j^jk j `jk j_^qk ? j`w,2LLJ, x2, QL)!@

=Q ], y ( , { |} }k`jk ^`} j ? ~j ̀_, 2LL3, k 23, x3, =#)@Q

=! •_}, €( {w, ‚ _ j`w ƒjk `^k ‚•€` ? j`w, 2LL=, x1, 12L)123

@L •`, ] ] „jk _̀ k_ €kj } j`wj k`w ^?}…j`, 2LL1 @@@

@1 •, „ ~^`}… †} `jk? ^ j ̀ k ? ‡~ˆ Kˆ‚€M,2LL1 3@1

@2 •`ƒ…‰, ]( , ] k †_Š`‹ jk_k_… jjwk 9& j`w, 2LLJ, x3, 1LQ)11=

@3 •`k, ] k j}j `jk 9? j`w, 2LLJ, x2, 11J)12@

@= •_̀ j, { _k kjk j_^qk Šjj }`†Š ƒƒ_`wj 98 j`w, 1!!!, x@, @L)J1

@@ •_‰}, ‡ ‡ ~j`wƒwwj Š }Œ }Œ j}}_ƒjk_ j k`Œ}j ƒ} `jk‹ †}Š 9: j`w,2LL#, x=, 13L)1=2

@J j, Ž ‡ ‡…‹ } jƒjk k j}j ̂ 98 `…k`w, 2LLJ, x@, 1@L)1@=

@# …wkj‹, „ ^… j J)k k {3 ~^`}… k j ?~ƒww, 1!#Q 3JQ

@Q ‚^k, { ]( •w, ‡ ‡ ]jj}k }w jj}k j ` 98 †`j†, 1!!3, x=, 12@ )13=

@! ‚_^, ] ~ ~j† }k`w }ƒ‹jk ^`} j . 98

j`w, 2LLJ, x2, 11=)13L

#!

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


JL w‘_, Ž €}Š`)`jk… ƒj…` †`kw ƒ ƒjk}jk 98 jk j` _k, 2LLJ, x12, 13!)1=J

J1 ’, }} j_^qk wk ‘jkŠ` ^`} 9?~j` _ , 2LL@, x1, 1Q)2#

J2 `_, ~ †… j 98 j`w, 2LLJ, x2, =!)J2

J3 , j j^? `jk j}j ? ~`kƒk, 1!Q= 33@

J= _̀ , „ ~j`w j ~^? ~k, 2LL1 =#@

J@ „k, ] ‡ ‚k`jk „jk 2) ƒ ? ~`kƒk, 1!## 3L=

JJ 8j†, ( ], Ž ] }w_̀ Š j}j j_^qk 9? j`w, 2LLQ, x1, 1=)22

J# ‡k, Š`Š jjk j k }`wj‹ƒkŠ 9: jk jjŠ Š)^`kŠ ^k…, 2LL1, x=, @=)JQ

JQ ‡}Œ, ‡ “`jkjk ` ƒjjŠŠ `jk †`j… _j}j 9? j`w, 2LL3, x2, 1=@)1@@

J! ‡‹}, € ~jƒ k j ? †` •_, 1!!Q =J=

#L ~k, y , }kj, ƒ`, } 9? j`w, 2LLJ,x2, #2)QL

#1 ~, Ž „jk †jj` k ƒ `jk 9? j`w, 1!!Q, x2, 3)1L

#2 ~j̀ w j jk „ _̀ ^? ~k, 2LL# =#@

#3 k, ] y}jkkjkj jk… j 98 j`w, 2LLJ, x2, 23)3Q

#= {}ƒŠ, ˆ “jk j}w ƒjk 9: `…‹ j`w, 1!!!, 13

, 1L#@ {Œ, { |k}… ^Œjkw j ƒ ? Š` jj`ƒ, 2LL=, x

12, 3)1#

#J ”}, Ž ] k‰ k_Š j k``k_`‹ ƒk`jk?jjk} }ƒ` 9? ~j` _, 2LL=, k2@, x 3, QQ)!#

## _`, ̂ ‡ w … }jk‹ ~j`w)ƒwwj _j` jj`wjw ƒ ƒjk 98 `…‹ j`w, 2LL2, x 3J, @

#Q “}}, ` ]`} j}j 98 } _, 2LLJ, x 2, @=)J1

QL

7/23/2019 Teza Balan 2014-15


#! –j, ] y ~^`} j j`wj‹ ŠŠ „ …wkjw 98jk j _)k ~j̀ w, 2LLL, x1, 3J)=#

QL –j, ~^`} j}j j̀ w , 1!## 1L2

Q1 —Š, ‚ ˆj^jk jŠ`Š j}w ƒjk 9? j`w, 1!!!,x J, @=)@Q

Teza Balan 2014-15

Documents

Transcript of Teza Balan 2014-15