Teste Asistenta Med
Transcript of Teste Asistenta Med
UNIVERSITATE DE MEDICINA SI FARMACIE „ VICTOR BABEŞ” TIMISOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ- COLEGIUL DE ASISTENŢĂ MEDICALĂ GENERALĂ
GRILELE EXMENULUI DE LICENŢĂ-PROBA SCRISĂ
1. NURSING ÎN BOLI INFECŢIOASE
1.În perioada de contagiozitate bolnavii cu boli infecţioase reprezintă o sursă de infecţie pentru:
a. membrii familieib. personalul de îngrijirec. bolnavii din spital
2. Aceeaşi ploscă trebuie folosită de către:a. un bolnavb. doi bolnavic. patru bolnavi
3. Bolnavul cu dizenterie bacteriană poate fi externat numai când:a. lipsesc scaunele diareiceb. nu prezintă colici abdominalec. coprocultura este negativă
4. În perioada prodromală a gepatitei acute virale A, gradul de infecţiozitate este:a. redusb. ridicata. c.absent
5. În perioada de convalescenţă a hepatitei acute A gradul de infecţiozitate este:a. maximb. scăzutc. crescut
6. Îngrijirea bolnavilor cu boli infecţioase se face:a. în concordanţă cu fazele evolutive ale boliib. la fel pentru toate afecţiunilec. la fel în toate stadiile bolii
7. Pe lângă efectuarea tratamentului asistenta va urmării:a. apariţia unor simptomeb. apariţia complicaţiilorc. igiena corporală a bolnavilor
8. Lenjeria de corp a bolnavilor trebuie schimbată:a. săptămânalb. la 3 zilec. ori de câte ori este nevoie
9. Nerespectarea îngrijirii mucoaselor la pacienţii cu boli infecţioase poate produce:a. otite secundareb. stomatitec. conjunctivite purulente
10. Îngrijirea mucoaselor prezintă o importanţă deosebită în:a. rujeolăb. scarlatinăc. varicelă
11. La pacienţii trataţi cu antibiotice, mucoasa bucală şi limba se poate bandijona cu:a. glicerină boraxată + o substanţă antifungicăb. neopreolc. hidrocortizon
12. Pentru prevenirea unor reacţii alergice grave se recomandă:a. aplicarea antibioticelor pe mucoaseb. aplicarea sulfamidelor pe mucoasec. evitarea aplicării de antibiotice şi sulfamide pe mucoase
13. Dizenteria bacteriană se transmite pe cale:a. respiratorieb. digestivăc. sexuală
14. Scarlatina se transmite pe cale:a. digestivăb. sexualăc. respiratorie
15. Gripa se transmite pe cale:a. digestivăb. cutanatăc. respiratorie
16. Pentru prevenirea infecţiilor stafilococice se recomandă:a. dezinfecţia lenjeriei de pata. b.dezinfecţia saltelelorb. sterilizarea instrumentelor medicale
17. Pe cale a respiratorie se transmite:
a. rujeolab. scarlatinac. varicela
18. Pe cale digestivă se transmite:a. meningita meningococicăb. heapatita virală Ac. dizenteria
19. Prevenirea infecţiilor intraspitaliceşti se poate realiza prin:a. procedee umede de curăţeniea. b folosirea substanţelor şi soluţiilor antisepticeb. izolarea bolnavilor în saloane separate
20. Sindromul icteric poate fi prezent la pacienţii cu:a. hepatite acuteb. ciroze hepaticec. icter mecanic
21. Redoarea de ceafă poate fi prezentă la pacienţii cu:a. menigită bacterianăb. meningită viralăc. meningită TBC
22. Tratamentul antibiotic este obligatoriu în :a. scarlatinăb. erizipelc. rubeolă
2. FARMACOLOGIE
23. Nu se administrează pe cale intravenoasă:a. soluţii uleioaseb. soluţii iritantec. suspensiid. soluţii apoase izotonee. substanţe hemolizante
24. Precizaţi medicamentele implicate frecvent în reacţii alergice:a. Ampicilinab. Penicilina Gc. Penicilina Vd. Procainae. Sulfamidele
25. Următoarele substanţe medicamentoase nu se pot administra în amestec cu alte medicamente în administrare injectabilă:
a. Digoxinab. Diazepamc. Fitomenadionad. Manitole. Ampicilina
26. Sunt utilizări terapeutice ale Adrenalinei:a. şocul anafilacticb. şocul hemoragicc. asocierea cu anestezice localed. în epistaxis, hemostatic locale. tratamentul în feocromocitom
27. Xilina:a. este un anestezic local de profunzimeb. este numai un anestezic local de suprafaţăc. are acţiune rapidă, intensă dar şi mai toxică decât Procainad. are şi efect antiaritmice. este utilă în rahianestezie
28. În intoxicaţia acută cu benzodiazepine antidotul specific este:a. Flumazenilb. Midazolamc. Naloxonad. Nalorfinae. Atropina
29. Contraindicaţiile administrării barbituricelor sunt:a. sindrom depresivb. şoferic. insuficienţa respiratorie severăd. sarcinae. insomnia
30. Acidul acetilsalicilic şi paracetamolul au comune următoarele acţiuni farmacodinamice:
a. analgezicăb. antiinflamatoarec. antipireticăd. antiagregantă plachetarăe. uricozurică
31. Sunt antiinflamatoare nesteroidiene:a. Diclofenac
b. Celecoxibc. Ibuprofend. Nimesulide. Metamizol
32. Care dintre următoarele afirmaţii despre anticonvulsivante sunt corecte:a. Fenobarbitalul este util în sindromul convulsivant la copilb. Carbamazepina poate determina alopeciec. Acidul valproic poate produce osteoporozăd. Fenitoina produce deseori o gingivită hipertroficăe. Fenitoina şi fenobarbitalul sunt inductori enzimatici
33. Sunt expectorante mucolitice:a. Bromhexinab. Mesnac. Paxeladinad. Ambroxole. Acetilcisteina
34. Medicamentul util, administrat i.v. în criza gravă de astm bronşic este:a. Prednisonb. Salmeterolc. Salbutamold. Hemisuccinat de hidrocortizone. Ketotifen
35. Indicaţi care dintre următoarele simptome sunt specifice intoxicaţiei digitalice:a. greţurib. vărsăturic. bradicardied. tahicardiee. bigeminism ventricular
36. Nitroglicerina se administrează pe următoarele căi:a. sublingualăb. intravenoasăc. subcutanatăd. cutanatăe. orală
37. În urgenţele hipertensive se administrează:a. Enalaprilb. Diazoxidc. Nitroprusiat de sodiud. Bisoprolole. Atenolol
38. Indicaţi care dintre următoarele medicamente poate fi util în edem cerebral:a. Manitolb. Indapamidac. Hidroclorotiazidad. Amiloride. Spironolactona
40. Heparina are următoarele contraindicaţii:a. hemoragiib. hemofiliec. anevrism cerebrald. tromboză venoasă profundăe. embolie pulmonară
41. Care dintre următoarele substanţe sunt hemostatice locale:a. Adrenalinab. Trombinac. Apa oxigenată, soluţie 10-20%d. Fibrinae. Fitomenadiona
42. Glucocorticoizii au următoarele acţiuni farmacodinamice:a. antiinflamatoareb. antialergicăc. uricozuricăd. imunosupresivăe. hipokaliemiantă
43. Insulina trebuie păstrată:a. la temperatura camereib. în congelatorc. învelită în folie de aluminiud. la luminăe. la temperatura de aproximativ 4oC
44. Amoxicilina:a. se absoarbe rapid şi aproape complet după administrare orală b. are absorbţia neinfluenţată de alimentec. este utilă în infecţii pulmonared. se administrează în doză unică pe zie. activă în febra tifoidă
45. Gentamicina :a. este un antibiotic aminoglicozidicb. are nefrotoxicitate importantă
c. este un antituberculosd. contraindicată în sarcinăe. se administrează injectabil
46. Doxiciclina :a. este un antibiotic bacteriostatic cu spectru largb. se administrează oralc. absorbţia sa nu este influenţată de alimented. pătrunde bine în LCRe. poate produce colorarea în brun a dinţilor
47. Sunt medicamente utile în tratamentul tuberculozei:a. Rifampicinab. Gentamicinac. Izoniazidad. Pirazinamidae. Amikacina
48. Vitamina E:a. are proprietăţi antioxidanteb. este indicată în sterilitatec. se administrează oral şi intramusculard. se acumulează în ţesutul adipose. este o vitamină hidrosolubilă
49. Uleiul de parafină:a. este utilizat ca laxativb. acţionează prin iritarea mucoasei intestinalec. poate produce carenţe vitaminiced. scade absorbţia vitaminelor liposolubilee. nu poate fi folosit timp îndelungat
50. Diosmectita:a. este un silicat naturalb. scade meteorismul abdominalc. nu are proprietăţi adsorbanted. nu interferă peristaltismul intestinale. pentru administrare, pulberea se suspendă într-o cantitate mică de apă
3. NURSING ÎN OBSTETRICĂ
51. În prima jumătate a sarcinii diagnosticul se pune pe:a. modificările organelor genitale externeb. prezenţa semnelor fetale ( BCF, MAF, balotare ) c. semnele subiective
52. În lăhuzie se urmăreşte:
a. temperaturab. involuţia uterinăc. lohiile
53. În primele stadii ale travaliului:a. pacienta este adusă în stare de travaliu şi pregătită pentru naştereb. se urmăreşte pulsul şi tensiunea arterialăc. se urmăreşte starea lohiilor
54. În cursul sarcinii se efectuează următoarele investigaţii paraclinice:a. Rx pulmonarb. Rh, VDRL, test HIVc. Examen Papanicolau
55. Diagnosticele de nursing posibile în sarcină sunt:a. alterarea confortului manifestat prin greţuri şi vărsăturib. constipaţiac. tulburări de vedere
56. În prima jumătate a sarcinii semnele subiective sunt: a. amenoree, tulburări digestiveb. cefaleec. tulburări de vedere
57. Consultaţia prenatală din săptămânile 29-40 de sarcină are ca obiective:a. evitarea patologiei sarciniib. informarea gravidei despre semnele declanşării travaliuluic. luarea în evidenţă a gravidelor cu exces ponderal
58. Examinarea ecografică în sarcină:a. nu se efectuează înainte de 12 săptămâni de sarcinăb. permite localizarea placenteic. permite diagnosticul de sarcină gemelară
59. Suferinţa fetală în cursul sarcinii are drept cauză:a. alimentaţia necorespunzătoare a gravideib. HTA maternă, diabetul zaharatc. nici una din primele două variante
60. În cazul alterării confortului gravidei manifestat prin constipaţie, asistenta recomandă:a. consumul de lichide ( 6-8 pahare/zi )b. regim uscatc. alimente sărace în celuloză
61. Pregătirea preoperatorie pentru intervenţiile pe cale joasă ( vaginală sau perineală ) presupune:
a. bilanţul preoperator
b. toaleta localăc. administrarea de antispastice
62. Supravegherea pansamentului după intervenţiile pe cale abdominală:a. începe din ziua a 2-a postoperatorb. începe după ieşirea din salăc. nu se urmăreşte după operaţie
63. Histerectomia totală cu anexectomie bilaterală presupune:a. îndepărtarea uterului, colului şi a anexelorb. îndepărtarea uteruluic. îndepărtarea uterului şi a colului uterin
64. Etapele screening-ului pentru cancerul colului uterin sunt:a. examinarea cu valvele, examenul apanicolau, colposcopie, biopsieb. examen ecografic, Rx pulmonarc. examen ecografic
65. Puncţia fundului de sac Douglas se efectuează:a. în caz de suspiciune de sarcină ectopicăb. în boala inflamatorie pelvinăc. în leziunile colului uterin
66. .Metodele naturale de contracepţie sunt:a. steriletulb. contraceptivele oralec. metoda calendarului
67. Simptomele subiective în menopauză sunt:a. tulburările neuro-vegetativeb. greţuri, vărsăturic. tulburările vizuale
68. Tratamentul în caz de avort incomplet este:a. hormonalb. antispasticec. chiuretaj uterin evacuator
69. Alăptarea este contraindicată la:a. lăhuzele cu tuberculoză pulmonarăb. lăhuzele cu HTAc. lăhuzele cu tromboflebită
70. Dispozitivul intrauterin este contraindicat:a. la multipareb. la pacientele cu boală inflamatorie pelvină
c. la femeile sub 30 de ani
71. Înaintea examinării ginecologice se recomandă:a. golirea vezicii urinareb. clismă evacuatoriec. consum de lichide
72. În cazul vaginitei triconomiazice se recomandă:a. tratatrea parteneruluib. evitarea spălăturilor vaginalec. tratament cu metronidazol
73. Infecţia cu Papilloma virus se depistează prin:a. examen Babeş – Papanicolaub. examen ecograficc. examen cu valve
74. În caz de sarcină extrauterină tratamentul este:a. repaus la patb. tratament chirurgicalc. antispastice
75. Vaginita candidozică este o afecţiune produsă de:a. excesul de antibioticeb. igiena necorespunzătoarec. contraceptivele hormonale
4. Nursing in neurologie
76. În serviciul de urgenţă care este prioritatea nr 1 intr-un traumatism cranicerebral? a. restabilirea permeabilităţii căilor respiratoriib. refacerea volemieic. hemostaza plăgilor d. decelarea unei fracturi cervicale
77. Care din următoarele semne nu atestă creşterea presiunii intracraniene ? a. culoarea irisuluib. dimensiunea pupilelorc. reflexul fotomotord. reflexul cornean
78. În ce poziţie trebuie aşezat pacientul în pat după o criză de epilepsie ? a. Decubit lateralb. Decubit dorsalc. Poziţia trendelenburg
d. Decubit ventral
79. Ce este aura epileptică ? a. amnezie postcriticăb. apariţia halucinaţiilor în timpul crizeic. un simptom care apare înaintea crizeid. stare de relaxare după criză
80. Care din următoarele tehnici ne ajută să cooperăm cu succes cu un pacient cu afazie motorie?
a. Vorbire clară, cu volum normalb. Folosirea gesturilor în locul cuvintelorc. Vorbire cu volum mai crescut decât de obiceid. Folosirea desenelor
81. Un pacient lacunar are crize de „râs şi plâns spasmodic”. Ce atitudine terbuie să adoptăm?
a. Stăm liniştiţi până la sfârşitul crizeib. Ignorăm criza şi ne continuăm activitateac. Încercăm să distragem atenţia pacientuluid. Îi spunem pacientului că are un comportament inacceptabil
82. Tratamentul cu Levo-Dopa în boala Parkinson determină o ameliorare în: a. Dispoziţieb. Rigiditatea muscularăc. Apetitd. Stărea de vigilitate
84. Riscul de a dezvolta escare de decubit este obiectivat prin schimbarea culorii tegumentului la presiune. Tegumentul devine:
a. Cianoticb. Roşu, eritematosc. Albd. Galben
85. Care este poziţia pacientului pregătit pentru puncţie lombară? a. Decubit ventralb. Decubit lateral cu genunchii flectaţi c. Decubit lateral cu genunchii în extensied. Decubit ventral cu genunchii în flexie
86. În faza acută a hemoragiei subarahnoidiene este indicat: a. Efortul fizic cât mai precoceb. Repaus la patc. Melo şi talazoterapied. Balneofizioterapie
87. Pacientul cu AVC hemoragic trebuie să primească în primele minute: a. Anticoagulanteb. Manitolc. Antibioticed. Antiinflamatoare nesteroidiene
88. Triada simptomatică în sindromul de hipertensiune intracraniană este: a. Cefalee, vărsături, stază/edem papilarb. Cefalee, greaţă şi insomniec. Cefalee, greaţă şi gust amard. Cefalee, palpitaţii şi vărsături
89. Tulburările respiratorii din miastenie pot necesita:a. intubaţie orotrahealăb. tratament antibiotic, c. benzodiazepined. amxiolitice
90. Un pacient cu hernie de disc lombară prezintă :a. Durere pe faţa anterioară a coapseib. Durere pe faţa posterioară a coapsei cu iradiere pe faţa anteroexternă a gambeic. Durere intercostală d. Tulburări de sensibilitate la nivel toracic
91. Care este primul simptom de care se plânge pacientul cu Demenţă Alzheimer. a. tulburări de echilibrub. tulburări de memoriec. vertijd. hemipareză
92. Tratamentul în status epilepticus vizează prioritar:a. Tratamentul anticonvulsivantb. Oxigenare adecvată cu menţinerea permeabilităţii căilor respiratoriic. Monitorizarea semnelor vitale
93. La pacientul vârstnic confuz schimbarea mediului de viaţă: a. Amelioreaza starea de confuzieb. Accentuează starea de confuziec. Determină somnolenţă d. Se remit tulburările de memorie
94. Care este durata unui acces major epileptic grand mall: a. 1 minutb. 5 minute
c. 2 ored. câteva secunde
95. Care dintre mecanismele de compensare ale funcţiei cognitive este gresit: a. Menţinerea conversaţiei zilnice cu pacientul b. Orientarea pacientului în timp şi spaţiu permanentc. Menţinerea unei activităţi cât mai aproape de normald. Izolarea pacientului
96. Spasticitatea este frecvent întâlnită în: a. Boala Parkinsonb. Poliradiculonevrităc. Accidentul vascular cerebral d. Miastenia
97. Care din următoarele simptome nu sunt caracteristice pacientului cu lacunarism cerebral:
a. Declin cognitivb. Mers cu pasi mici, nesigurc. Hipertrofia muscularăd. Sindrom parkinsonian
98. Pacientul cu tulburări de deglutiţie necesită frecvent: a. Intubaţie orotrahealăb. Sondă nasogastricăc. Tratament miorelaxant d. Traheostoma
99. Hemipareza datorată infarctului cerebral nu se asociază cu : a. Hipertensiunea arterialăb. Aterosclerozăc. Diabet zaharatd. Miotonie
5. NURSING GERIATRIC
100. Cauze de osteoporoză secundarăa. Insuficienţa renală cronicăb. Ciroza hepaticăc. Adenocarcinomul pancreaticd. Anemia hipocromă, feriprivăe. Leucemia, mielomul multiplu
101. Îmbătrânirea aparatului respirator se manifestă prin:a. Modificări ale cutiei toraciceb. Musculatura diafragmatică puternică
c. Scăderea suprafeţei de schimb alveolard. Creşterea volumului curent respiratore. Scăderea VEMS-ului şi debitului ventilator de repaus
102. Factori predispozanţi pentru afecţiuni respiratorii la vârstnici:a. Prezenţa unei flore saprofite asociată cu floră patogenăb. Aspiraţia de germeni din stomacc. Alterarea reflexului de tuse, deglutiţied. Reflux duodenogastric şi gastroesofagiane. Însămânţare prin plăgi toracice
103. Pneumonia la vârstnic - manifestări clinice specifice:a. Confuzie, delir, lipotimieb. Prezenţa unui accident vascularc. Tuse cu expectoraţie muco-purulentăd. Tulburări de ritm - tahicardiee. Adinamie, inapetenţă, scădere ponderală
104. Bronho-pneumonia la vârstnic se manifestă prin:a. Stare generală toxicăb. Dispnee inspiratorie accentuatăc. Manifestări nervoase – delir, confuzied. Tulburări de tranzit pentru gaze şi solidee. Hiperpirexie variabilă
105. Tuberculoza la vârstnic este cauzată de:a. Factori sociali precari – venit mediu scăzutb. Stări depresive generate de pierderea parteneruluic. Scăderea reacţiei imunologice generaled. Stare de nutriţie bunăe. Boli asociate cardiovasculare, digestive
106. Sindroame paraneoplazice întâlnite la vârstnic:a. Sindrom cutanat – furunculoză diseminatăb. Prezenţa osteoporozei severec. Sindrom neuromuscular – dermatomiozităd. Sindrom hematologic – poliglobulie compensatoriee. Sindrom neuro- endocrin – hipercalcemie, hipertiroidie
107. Diagnosticul diferenţial al cancerului bronho-pulmonar la vârstnic se face cu:a. Tumori pulmonare benigne (chist hidatic)b. Pneumonie virală cu evoluţie rapidă spre vindecarec. Anevrismul aortei abdominaled. Boala Hodgkin cu localizare mediastinalăe. Amiloidoză şi sarcoidoză pulmonară
108. Factori de risc în ateroscleroză:a. Hiperlipoproteinuria severăb. Hipertensiunea arterială cu debut la vârste tinerec. Antecedente heredocolatearle de boli cardiovasculared. Consumul de alimente hipoglicemiante în cantitate crescutăe. Activităţi profesionale fără stres, absenţa consumului de alcool, tutun
109. Complicaţii ale hipotensiunii arteriale la persoanele vârstnice:a. Prezenţa căderilor urmată de fracturib. Infarctul miocardic anteroseptalc. Accident vascular ischemic cerebrald. Crize de anxietate, tulburări de echilibrue. Poliurie compensatorie
110. Principalele complicaţii ale hipertensiunii arteriale:a. Insuficienţa cardiacă stângă b. Accident vascular cerebralc. Afectarea renală – dezvoltarea litiazei renaled. Retinopatie hipertensivă e. Dezvoltarea unei tromboflebite la gamba stângă
111. Encefalopatia hipertensivă se manifestă prin:a. Cefalee intensă, obnubilareb. Vărsături biloase asociate cu greaţăc. Tulburări vizuale - scotoamed. Uneori redoare de gleznă şi impotenţă funcţionalăe. Manifestări neurologice diverse – hemipareză
112. Fibrilaţia atrială apare frecvent în următoarele situaţii:a. Prezenţa hipertiroidismului latent frustb. Leziune valvulară - stenoza mitralăc. Prezenţa hipotiroidismului - mixedemuld. Boala coronariană ischemică – angină pectorală de grade diversee. Tulburări digestive – refluxul gastroesofagia
113. Diagnosticul diferenţial al bolii coronariene ischemicea. Afecţiuni pulmonare acute – pneumonie, pleurezieb. Embolie arterială la iliaca dreaptăc. Insuficienţă cardiacă congestivăd. Embolie pulmonară de diverse cauzee. Afecţiuni proliferative tiroidiene
114. Simptome în insuficienţa cardiacă:a. Dispnee paraxistică expiratorieb. Palpitaţii permanente sau intermitentec. Edeme albe pufoase generalizate
d. Durere precordială cu durată variabilăe. Dispepsie gazoasă
115. Afecţiuni esofagiene mai frecvent întâlnite la vârstnica. Esofagita de refluxb. Prezenţa cardiospasmuluic. Polimitoze esofagiened. Afecţiuni bronhopulmonaree. Afecţiuni cardiace – tahiaritmii
116. Simptomatologia ulcerului gastroduodenal la vârstnic se manifestă prin:a. Sindrom dispeptic sistematizatb. Durere epigastrică iradiată lombosacratc. Prezenţa unui sindrom de constipaţied. Prezenţa hemoragiilor digestive superioaree. Prezenţa hemoragiei digestive inferioare
117. Colita ischemică a vârstnicului se manifestă prin:a. Balonări postprandiale mai accentuat diurnb. Durere precordială cu durată variabilăc. Durere intermitentă abdominală cu aspect claudicativ d. Hemoragie digestivă superioarăe. Colici renale repetate în dreapta
118. Cancerul colorectal se manifestă prin:a. Hematokezieb. Tranzit intestinal absentc. Alternanţă constipaţie – diareed. Scaune subţiri, raree. Dureri în micul bazin
119. Afecţiunile ficatului frecvent întâlnite la vârstnic:a. Hepatite cronice de etiologie diversăb. Angio colecistite cronice acutizatec. Prezenţa unei litiaze biliare asimptomaticed. Prezenţa neoplasmului hepatic primar sau secundare. Prezenţa de tumori benigne – angioame, chisturi
120. Cauze ale cirozei hepatice la vârstnic:a. Consumul cronic de alcoolb. Infecţii cutaneo-mucoase recidivatec. Insuficienţa cardiacă congestivăd. Consumul de toxice diversee. Tulburări metabolice, în special diabetul zaharat
121. Cancerul hepatic se manifestă prin:
a. Dureri abdominale difuze, predominante în hipocondrul dreptb. Coloraţie roz-violacee a tegumentelorc. Vărsături alimentare cu alimente vechi semidigerated. Prezenţa unui hemoperitoneu depistat prin puncţiee. Icter sclerotegumentar + semne de impregnare malignă
122. Refluxul gastroesofagian la persoanele vârstnice apare în următoarele situaţii:a. Hernia transhiatală cu pirozis retrosternal b. Obezitate asociată sau nu cu diabet zaharatc. Ciroză hepatică stadiul A Childd. Pleurezie serofibrinoasă dreaptăe. Bronhopatie cronică obstructivă şi la tuşitorii cronici
123. Condiţii favorizante ale incontinenţei urinarea. Dificultatea de a se ridica din patb. Tulburări de orientare cu durată temporară sau permanentăc. Scaune de consistenţă scăzutăd. Stricturi urinare situate pe ureter superiore. Boli metabolice – diabet zaharat
124. Cauze ale retenţiei urinare acute la vârstnic:a. Boli infecţioase severe acuteb. Stări toxico-septice de cauze diversec. Sondaj vezical urmat de infecţiid. Stări toxice după sevraj alcoolice. Boli contagioase – rujeola
125. Pacientul vârstnic în funcţie de statusul patologic sau socio-economic poate fi dirijat astfel:
a. În spitale de geriatrie – un sejur scurt sau mediub. Secţii de psiho-geriatrie – un sejur mediuc. Secţii de psiho-geriatrie – un sejur lungd. Cămin spital pentru asistenţă medico-socialăe. Secţii de psiho-geriatrie în care se poate realiza un sejur mai lung
6. NURSING IN CHIRURGIE
126. Examenele paraclinice ale bolnavului chirurgical:a. sunt nespecifice, avand valoare diagnostica majorab. cuprind examenul radiologic toraco-pulmonar si electrocardiogramac. include tomografia computerizata la toti bolnavii ce necesita interventie
chirurgicala
127. Ultrasonografia:
a. este o metoda ce s-a impus in clinica prin caracterul neinvaziv, mobilitate, accesibilitate, posibilitatea repetarii examinarii
b. prezinta dezavantajul invazivitatii, datorat riscului radiatiilor ionizantec. transesofagiana si transrectala, ofera date specifice cu inalta relevanta diagnostica
128. Plagile:a. sunt solutii de continuitate la nivelul tesuturilor si organelorb. pot fi doar iatrogenec. cele perforante intereseaza numai tegumentul
129. Plaga operatorie:a. are ca premiza esentiala asepsiab. conduita operatorie este sa creeze cavitati si tromboze vasculare pentru evitarea
sangerariic. urmareste obtinerea vindecarii primare
130. Complicatiile plagii operatorii sunt:a. infectia, hemoragia, dehiscenta si evisceratiab. ileusul postoperator si boala tromboembolicac. eventratiile (herniile cicatriciale)
131. Infectiile chirurgicale reprezinta:a. stari septice de etiologie variatab. boli infecto-contagioasec. afectiuni produse ca urmare a actului chirurgical sau cele care necesita tratament
chirurgical
132. Furunculul:a. reprezinta necroza foliculului pilo-sebaceu infectat cu stafilococb. impune tratament chirurgical in mod constantc. la nivelul fetei poate prezenta tromboza septica cu interesarea sinusului cavernos
133. Carbunculul:a. este reprezentat de necroze multiple epifasciale care pornesc de la furuncul si
conflueaza in tesutul subcutanb. localizarile principale sunt periunghialec. tratamentul este exclusiv conservator, cu topice locale
134. Erizipelul:a. este o infectie produsa de agenti micotici saprofitib. determina alterarea starii generale, febra, frisonc. impune tratament chirurgical cu excizia „bureletului marginal”
135. Hemoragiile din accidente vor fi oprite prin:a. pansament compresivb. hemostatice pe cale intravenoasac. transfuzie de sange de urgenta la locul accidentului
136. Afectarea respiratorie din accidente impune:a. eliberarea cailor respiratorii superioareb. pozitionarea decliva a capului (cu membrele inferioare mai sus)c. garou la radacina membrului inferior bilateral
137. Tromboza venoasa profunda (boala trombo-embolica):a. este o coagulare intravasculara diseminatab. este o coagulare intravasculara localac. poate fi punctul de plecare al unei embolii
138. Simptomatologia trombozei venoase profunde cuprinde:a. dureri in molet la dorso-flexia piciorului pe gamba (semnul Homans)b. cresterea pulsului si temperaturiic. edematierea membrului respectiv, accentuarea desenului venos
139. Tratamentul trombozei manifeste este:a. trombolitic, anticoagulantb. antibioterapiec. radioterapie locala si imunosupresie
140. Varicele:a. sunt artere subcutanate dilatateb. sunt vene subcutanate dilatatec. sunt modificari de tip celulita la nivelul membrului inferior
141. Tratamentul varicelor primitive cuprinde:a. tratamentul sclerozantb. chimioterapia sistemicac. interventia chirurgicala (crosectomie, stripping etc)
142. Tratamentul ischemiei cronice:a. antibiotice si curarizanteb. revascularizare prin indepartarea sau ocolirea blocului arterial obliterativc. tratament local cu efect vasoconstrictor
143. Ingrijirea bolnavului chirurgical, pregatirea preoperatorie:a. examenul clinic general cuprinde evaluarea: temperaturii, pulsului, tensiunii
arteriale, frecventei respiratoriib. urmarirea diurezei, tranzitului digestivc. pregatirea psihica
144. Alimentatia preoperatorie:a. se stabileste in functie de posibilitatile si preferintele personalului medicalb. se stabileste in functie de afectiunea chirurgicala si bolile asociate
c. cuprinde regimul alimentar (tipul, ritmul, numarul de calorii si principiile nutritive)
145. Anestezia generala trebuie sa indeplineasca urmatoarele deziderate:a. combaterea durerii, hipnozab. asigurarea unei alimentatii rationale si mobilizarea activa a pacientuluic. asigurarea relaxari musculare, protectie antisoc si vegetativa
146. Mobilizarea postoperatorie precoce:a. este contraindicata de rutinab. previne tromboflebita profunda, retentia de urinac. este indicata doar in cazurile cu traumatisme ale membrelor inferioare
147. Lichidele sunt perimise de regula:a. dupa 4-6 ore postoperatorb. dupa 72 ore postoperatorc. dupa 15 minute postoperator
148. Prima zi postoperator:a. apare scaunulb. se urmaresc temperatura, puls, tensiune arteriala, pansamentc. se reia alimentatia normala
149. Sindroamele postoperatorii precoce legate direct de actul operator sunt:a. viroza pulmonarab. diabetul zaharatc. socul, fistulele
150. Zilele II-III postoperator:a. se urmareste tranzitul intestinal, tuburile de drenb. se scot firele tegumentarec. se suprima aparatul gipsat
7. NURSING ÎN BOLI INTERNE
151. Sondajul gastric:a. se efectuează în condiţii de a jeuneb. pacientul poziţionat în decubit dorsalc. sonda se lubrefiază cu o substanţă uleioasă d. verificarea poziţiei corecte a sondei se face prin aspirare cu ajutorul unei seringi
montate la capătul liber al sondeie. are ca scop aspiraţia continuă în ocluzii intestinale şi după intervenţii chirurgicale
pe tubul digestiv
152. Conduita de urgenţă în hemoragia digestivă superioară presupune:ăăăa. repaus la pat obligatoriu
b. perfuzie cu soluţii cristaloide sau glucoză 5%c. aplicarea pungii cu gheaţă în regiunea epigastricăd. administrarea per os de ceai calde. internarea nu este obligatorie
153. Atitudinea de urgenţă în pancreatita acută în faza prespital constă în:a. repaus fizic absolutb. administrarea de Mialgin sau Morfină c. pungă cu gheaţă pe abdomend. perfuzii cu soluţii macromoleculare în caz de stare de şoce. aspiraţie duodenală cu sonda „ a demeure”
154. Conduita de urgenţă în colica renală constă în:a. aplicare locală de pungă cu gheaţăb. instituirea tratamentului antibiotic injectabilc. tratament antalgic şi spasmoliticd. forţarea diurezei prin administrare de lichide 2-3 litri/ zie. repaus la pat
155. Sondajul vezical la bărbat:a. se efectuează numai de către medicb. dezinfecţia meatului urinar se face cu tinctură de iodc. lubrefierea sondei este obligatoried. dacă nu apare urina după introducerea sondei, asistenta poate exercita
presiune pe regiunea hipogastrică pentru a accelera evacuarea urineie. condiţiile de asepsie şi antisepsie sunt obligatorii
156. Criza de astm bronşic:a. se spitalizează obligatoriub. se asigură repausul la pat al bolnavului în decubit dorsalc. nu se administrează nici o medicaţie pnă la sosirea mediculuid. se administrează antispastice sau simpaticolitice sub formă de spray imediate. se administrează sedative pentru combaterea stării de anxietate a pacientului
157. Pregătirea pacientului pentru bronhoscopie:a. se efectuează în condiţii de a jeuneb. anestezia generală este obligatoriec. la indicaţia medicului se administrează un sedativ în seara dinaintea
examinării şi în dimineaţa zilei examinăriid. în preziua examinării se testează prezenţa unei reacţii alergice la Xilinăe. nu se informează pacientul despre manevră pentru a nu-i spori anxietatea
158. Oxigenoterapia:a. se efectuează în toate formele de insuficienţă respiratorie acutăb. administrarea pe sondă nazo- faringiană este cea mai utilizată metodăc. nu este necesară dezobstrucţia prealabilă a căilor aeriene
d. se utilizează oxigen umidificat prin barbotaree. vîrful sondei nazale se fixează cu benzi de leucoplast la nivelul narinelor
159. Regimul alimentar în insuficienţa renală cronică are următoarele particularităţi:a. hiperproteicb. normosodat în absenţa complicaţiilor cardiovascularec. aport lichidian zilnic nerestricţionatd. aport lichidian zilnic în funcţie de bilanţul hidrice. restricţia alimentelor cu conţinut mare de potasiu
160. Obiectivele îngrijirii bolnavului cu insuficienţă renală acută în spital vizează:a. tratamentul etiologic este suficientb. restabilirea diurezeic. corecţia echilibrului hidro- electrolitic şi acido- bazicd. reducerea azotemieie. monitorizarea funcţiilor vitale nu este obligatorie
161. Competenţele cadrului mediu în îngrijirea pacienţiilor cu diabet zaharat în ambulatoriu constau în:
a. educaţia pacientului pentru menţinerea echilibrului glicemic: regim alimentar, mişcare fizică
b. administrarea zilnică a insulineic. educaţia referitoare la îngrijirea piciorului diabeticd. monitorizarea funcţiilor vitalee. recunoaşterea şi aplicarea măsurilor de prim ajutor în coma diabetică şi
hipoglicemie
162. Conduita de urgenţă în coma diabetică cuprinde:a. administarea de insulină rapidă subcutanatb. administrarea perfuziei cu ser fiziologic 9%0c. administarea perfuziei cu glucoză 5% d. administrarea de sedative pentru combaterea stării de agitaţiee. nu este necesară nici o intervenţie pînă la spitalizarea pacientului
163. Dezinfecţia locală pentru puncţia articulară se face cu:a. alcool sanitarb. apă oxigenatăc. oxicianură de mercurd. rivanole. nici o substanţă dintre cele enumerate mai sus
164. Rolul asistentei în îngrijirea pacientului cu hipertiroidie spitalizat cuprinde şi:a. asigurarea unui regim alimentar hipocaloric, hiposodatb. asigurarea temperaturii camerei de minim 24 Cc. asigurarea repausului absolut la pat
d. evitarea alimentelor care accelerează tranzitul intestinal, a sării iodate şi a medicamentelor care conţin iod
e. administrare de sare iodată minim 2 grame/ zi
165. În criza de tetanie asistenta va acţiona prin:a. asigurarea repausului la pat şi protecţia împotriva loviriib. îndepărtarea obiectelor de îmbrăcăminte ( cordoane, gulere) care stînjenesc
respiraţiac. administrarea intravenoasă de calciu gluconic 1-2 fiole în bolusd. administrarea de sedative intarmuscular sau intravenose. nu va acţiona în nici un fel pînă la sosirea medicului
166. Transfuzia de sînge impune respectarea următoarelor măsuri:a. utilizarea de sînge izogrup, izoRhb. efectuarea prealabilă a probelor de compatibilitate în vitro şi în vivoc. transfuzarea de sînge încălzit la temperatura corpuluid. agitarea flaconului înaintea utilizării pentru a asigura omogenizarea e. verificarea valabilităţii şi compatibilităţii transfuzionale nu intră în sarcina
asistentei medicale
167. Competenţele asistentei medicale în îngrijirea pacientului în stare gravă aflat pe ventilaţie mecanică cuprind şi:
a. monitorizarea funcţiilor vitale şi a expansiunii pulmonare bilateraleb. aspirarea secreţiilor traheo- bronşice la nevoiec. întreruperea ventilaţiei mecanice atunci cînd consideră că aceasta nu mai este
necesarăd. decomprimarea balonaşului sondei de intubaţie de 2 ori/ zie. supravegherea sondei de intubaţie care se poate cuda, astupa cu secreţii, sau
deplasa de la locul ei
168. Măsurile preventive ale imoblizării prelungite constau în:a. schimbarea frecventă a poziţiei pacientului în patb. mobilizarea pasivă şi activă a membrelorc. masaj parţial şi generald. asigurarea igienei corporale şi a lenjerieie. utilizarea colăceilor şi a cremelor epitelizante în prevenirea şi tratarea escarelor de
decubit
169. În infarctul miocardic acut, în faza prespital, asistenta medicală poate administra din proprie iniţiativă:
a. Nitroglicerină sublingualb. Aspirină ½ tb per osc. Ser fiziologic 9%0, sau glucoză 5% tamponată cu insulină rapidă în perfuzie
endovenoasăd. Oxigen pe sondă nazo- faringianăe. Antalgice majore ( morfină sau derivaţi)
170. Masajul cardiac extern se execută:a. în treimea superioară a sternuluib. la nivelul apendicelui xifoidc. la nivelul regiunii precordiale stngid. la nivelul epigastruluie. nici una din variantele de mai sus
171. Respiraţia artificială se poate executa:a. gură la gurăb. gură la nasc. gură la mascăd. cu ajutorul balonului Rubene. ventilaţie mecanică controlată
172. Tensiunea arterială normală la un adult sănătos este:a. TA < 160/ 80 mmHgb. TA > 140/ 90 mmHgc. TA < 140/ 90 mmHgd. Toate variantele de mai sus
173. . In coma diabetică se va administra de urgenţă:a. insulină semilentă subcutanat 10 ub. insulină rapidă subcutanat 10 uc. insulină rapidă intravenos 10 u/orăd. perfuzie cu glucoză 33%e. perfuzie cu clorură de sodiu 9%
174. Următoarele preparate terapeutice nu se pot administra în amestec cu alte medicamente în administrare injectabilă:
a. hemisuccinat de hidrocortizonb. insulinac. soluţiile de aminoacizid. ampicilinae. heparina
175. Conduita de urgenţă în colica renală febrilă este:a. repaus la pat la domiciliul pacientuluib. aplicare de pungă cu gheaţă pe lomba dureroasăc. forţarea diurezei prin administrarea a 2-3 litri de lichide/zid. administrarea de antispastice intravenos şi spitalizarea pacientului
8. NURSING PSIHIATRIC176. Care din următoarele simptome sunt incluse în sindromul productiv al schizofreniei:
a). Halucinaţii auditive
b). Inserţia gândurilorc). Delirul paranoidd). Atacul de panică
177. Din sindromul delirant fac parte următoarele simptome:a). Halucinaţiileb). Delirul congruentc). Comportament delirantd). Delir primar şi secundare). Anxietate
178. Sindromul halucinator se caracterizează prin următoarele:a). Halucinaţii auditiveb). Maniec). Delir de persecuţied). Comportament halucinatore). Halucinaţii scenice
179. Caracteristicile sindromului depresiv sunt următoarele:a). Paranoiab). Inhibiţia psihomotoriec). Riscul suicidard). Insomnia de treziree). Demenţa
180. Sindromul maniacal se caracterizează prin următoarele:a). Dezinhibiţia psihomotorieb). Depresiec). Insomnie pe toată durata nopţiid). Delir megalomane). Obsesii
181. Formele clinice de schizofrenie sunt următoarele:a). Paranoidăb). Dezorganizată-hebefrenăc). Simplăd). Cu cicluri rapidee). Catatonă
182. Următoarele trăsături sunt caracteristice maniei:a). Euforieb). Hiperreactivitate ineficientăc). Disfuncţia tiroidianăd). Cecitate psihică
183. Principalele simptome din delirium tremens sunt:
a). Depresiab). Halucinaţiile vizualec). Halucinaţiile tactiled). Transpiraţii abundentee). Compulsia
184. Demenţa Alzheimer are ca simptome principale:a). Deficit de memorieb). Dezorientare temporo-spaţialăc). Absenţa controlului sfincteriand). Atac de panică
185. Cele mai importante caracteristici ale dependenţei biologice de substanţe psihoactive sunt:
a). Comportament antisocialb). Neglijarea obligaţiilorc). Creşterea toleranţei la substanţăd). Sindromul de sevraje). Autism
186. Sindromul anxios se caracterizează prin:a). Insomnie de adormireb). Fobiec). Relaxare muscularăd). Tremurăturie). Îngrijorare
187. Preocuparea excesivă cu ideea sau frica că are o boală gravă, se numeşte:a). Hipocondrieb). Fobiec). Tulburare conversivăd). Tulburare de somatizare
188. Reacţia de doliu se caracterizează prin;a). Depresie accentuatăb). Delirc). Manied). Inhibiţie psihomotoriee). Risc suicidar
189. Atacul de panică se caracterizează prin;a). Sentiment de moarte iminentăb). Tulburări vegetativec). Delir de persecuţied). Suspiciozitatee). Intoleranţă la frustare
190. . Personalitate histrionică (isterică) se caracterizează prin:a). Teatralismb). Preocupări pentru teme abstractec). Egocentrismd). Suspiciozitatee). Intoleranţă la frustrare
191. Personalitatea paranoidă are următoarele trăsături:a). Suspiciuneb). Psihorigiditatec). Altruismd). Luptă pentru propria dreptatee). Nevoia de a fi într-o companie înţelegătoare
192. Sindromul fobic se caracterizează prin;a). Fobiib). Atac de panicăc). Comportament de evitared). Halucinaţiie). Stare confuzională
193. Anorexia nervoasă se caracterizează prin:a). Refuzul de a-şi menţine greutatea normalăb). Frica de a nu deveni obezc). Pierdere în greutate peste 15% din greutatea idealăd). Debutul după 40 anie). Tulburări de schemă corporală
194. Bulimia nervoasă se caracterizează prin:a). Hiperalimentare, urmată de sentimente de vinovăţieb). Pierderea controlului asupra cantităţilor de alimente ingeratec). Fluctuaţii în greutatea corporalăd). Tentative de pierdere în greutate prin diete severe, exerciţii fizice, diuretice, emetice, etce). Euforie
195. Care din următoarele simptome impun internarea urgentă în spital a pacientului suferind de schizofrenie?
a). Frica extremăb). Halucinaţii imperativec). Ideaţie suicidarăd). Comportament heteroagresiv repetate). Compulsii obsesive
196. Percepţia unui obiect care nu există în realitate se numeşte:
a). Halucinaţieb). Iluziec). Delird). Derealizaree). Depersonalizare
197. Care din următoarele simptome apar în delirium tremens ?a). Halucinaţii vizuale şi tactileb). Confabulaţiic). Black-outd). Ritualuri compulsivee). Deshidratarea
198. Care din următoarele efecte care pot fi induse de Diazepam sunt corecte ?a). Nu dă dependenţă biologicăb). Anxioliză eficientăc). Hipnotic adjuvantd). Antidepresiv
199. Care din următoarele simptome sunt caracteristice bolii Paranoia ?a). Halucinaţiileb). Delirul paranoiacc). Sindromul de transparenţă-influenţăd). Disociaţia ideo-verbală
200. Plan de îngrijire a pacientului anxios. Bifaţi variantele corecte:a). Ai grijă să rămâi calm şi să nu pari ameninţător; frica se poate transmite uşorb). Lasă pacientul deosebit de anxios să stea singurc). Comunică cu pacientul clar şi concis, în cuvinte simple şi mesaje scurted). Vorbeşte cu pacientul despre experienţele sale şi stimulează-l să-şi exprime emoţiile
9. MEDICINĂ INTERNĂ
201. Principalele cauze ale disfuncţiei ventilatorii obstructive sunt:a. fibrozele interstiţiale b. traheostenozelec. astmul bronşic d. bronşita cronicăe. pneumotoraxul, hemotoraxul
202. Bronşita cronică se caracterizează prin:1. agent cauzal frecvent incriminat – fumatul
2. tuse matinală la debut3. expectoraţie progresiv mai abundentă4. dispnee intensă precoceb. raluri bronşice ronflante şi sibilante
203. În tuberculoză calea de contaminare este:a. aerianăb. digestivăc. intrapartumd. genitalăe. nici un răspuns nu este adevărat
204. Starea de rău astmatic (SRA) are următoarele caracteristici:a. acces de astm bronşic sever, durată > 24 hb. factorii precipitanţi: infecţiile respiratorii severe, expunerea brutală şi intensă la
alergeni, întreruperea bruscă a corticoterapiei, folosirea abuzivă a β-2-simpaticomimeticelor
c. simptomatologia clinică este redusăd. probele biologice evidenţiază: hipoxie, hipercapnie, acidoză respiratoriee. netratată duce la exitus
205. În pneumonia francă lobară:a. agentul etiologic este Pneumococulb. etiologia este viralăc. debutul este brutal prin: febră > 390 C, frison unic, violent, junghi toracicd. examenul obiectiv este normale. examenul obiectiv evidenţiază sindromul de condensare pulmonară
206. Factorii de risc ai aterosclerozei sunt cei enumeraţi cu excepţia:a. HTAb. fumatulc. efortul fizicd. diabetul zaharate. dislipidemiile
207. În arteriopatia obliterantă cronică a membrelor inferioare sunt adevărate afirmaţiile:a. etiologia este ateroscleroticăb. examenul obiectiv decelează diminuarea sau dispariţia pulsului arterialc. subiectiv apare claudicaţia intermitentă la efort, mersd. durerea în repaus apare în toate stadiile bolie. durerea în repaus apare din stadiul III al bolii
208. Durerea în criza de angină pectorală de efort este descrisă de pacient ca: a. înţepăturăb. durere cu caracter constrictivc. durere accentuată de inspir profund
d. durere cu durata de 2-3 he. durere ce cedează la nitroglicerină sublingual sau după întreruperea efortului
209. În HTA condiţiile clinice asociate sunt:a. boala coronarianăb. hipertrofia ventriculară stângăc. boala cerebrovascularăd. boala arterială perifericăe. nici o afirmaţie nu este adevărată
210. În infarctul miocardic acut sunt adevărate afirmaţiile:a. infarctul miocardic acut este consecinţa ocluziei unei artere coronareb. durerea din infarctul miocardic acut este atroce, sfâşietoarec. durerea este localizată retrosternal, iradiază frecvent în braţed. în infarctul miocardic acut nu se recomandă internarea de urgenţăe. în infarctul miocardic acut se recomandă internare de urgenţă
211. În infarctul miocardic acut durerea are următoarele caractere:a. este de scurtă durată, în punct fixb. are durată peste 20 de minute până la câteva orec. localizată retrosternald. iradiază frecvent în braţee. este atroce, sfâşietoare
212. În hipertensiunea arterială (HTA) sunt adevărate afirmaţiile:a. HTA este definită prin creşterea valorilor tensiunii arteriale sistolice peste
140mmHg şi/sau diastolice peste 90mmHgb. cea mai frecventă formă de HTA este cea secundarăc. cea mai frecventă formă de HTA este cea esenţială (primară, idiopatică)d. obiectivul general în tratamentul HTA este scăderea TA< 140/90mmHg, respectiv
< 130/80mmHg la diabeticie. în tratamentul HTA se preferă preparatele cu acţiune prelungită pentru creşterea
complianţei
213. În legătură cu stenoza mitrală sunt corecte afirmaţiile:a. aria orificiului mitral în SM este normalăb. aria orificiului mitral în SM este micşorată (<2 cm2)c. etiologia cea mai frecventă este cea reumatismalăd. examenul obiectiv general evidenţiază: facies mitral, nanism mitral e. complicaţii posibile: fibrilaţie atrială, edem pulmonar acut, tromboză atrială
stângă, trombembolism sistemic
214. În diabetul zaharat (DZ) sunt adevărate afirmaţiile:a. este un sindrom caracterizat prin hiperglicemie cronică b. în DZ franc: glicemia á jeun ≥ 126mg% la 2 determinări în aceleaşi condiţiic. în DZ franc: glicemia á jeun < 110mg%
d. glicozuria apare numai în diabetul zaharat dezechilibrat metabolic e. glicozuria apare numai în diabetul zaharat echilibrat metabolic
215. În diabetul zaharat (DZ) pot apare următoarele complicaţii cronice:a. cetoacidoza diabetică b. coma diabetică hiperosmolarăc. nefropatia diabeticăd. retinopatia diabeticăe. macroangiopatia diabetică
216. Diagnosticul de diabet zaharat (DZ) poate fi pus în caz de:a. glicemie á jeun < 110 mg%b. glicemie á jeun ≥ 126mg% la două determinări în aceleaşi condiţiic. glicemia la 2h la TTGO (test de toleranţă cu glucoză oral): 140-200 mg%d. glicemia la 2h la TTGO: > 200 mg% e. glicemie á jeun 110-125mg%
217. Care din afirmaţiile legate de obezitate sunt adevărate:a. este o boală caracterizată prin creşterea greutăţii corporale pe seama ţesutului
adiposb. se poate produce prin diminuarea masei totale de ţesut adipos c. pentru aprecierea gradului obezităţii se foloseşte indicele de masă corporală
(IMC) d. obezitatea este definită printr-un IMC ≥ 30kg/m2e. obezitatea poata fi primară sau secundară
218. Legat de artrita acută gutoasă sunt corecte afirmaţiile:a. este frecventă la femei b. este frecventă la bărbaţii peste 40 anic. debutul este acut de obicei noaptead. durerea articulară este intensă, însoţită de semne de inflamaţiee. uratemia este scăzută
219. În tabloul clinic al bolii Basedow întâlnim:a. guşăb. exoftalmie de obicei bilaterală şi uşor asimetricăc. bradicardie sinusalăd. tahicardie sinusalăe. scădere ponderală cu apetit păstrat / exagerat
220. În ulcerul gastro-duodenal sunt adevărate afirmaţiile:a. în ulcerul gastro-duodenal apariţia durerii este în legătură cu mesele şi are caracter
de arsurăb. cea mai frecventă schemă de tratament în eradicarea infecţiei cu H. Pylori este
dubla asociere (Omeprazol + Amoxicilină)
c. cea mai frecventă schemă de tratament în eradicarea infecţiei cu H. Pylori este tripla asociere (Omeprazol + Amoxicilină + Claritromicină)
d. explorarea paraclinică de elecţie este examenul radiologic baritate. explorarea paraclinică de elecţie este endoscopia digestivă superioară
221. În ciroza hepatică, la examenul obiectiv se evidenţiază: a. tegumente fără modificări patologiceb. steluţe vasculare toracicec. icter sau subicter sclerotegumentard. prezenţa circulaţiei colaterale pe abdomene. atrofie musculară la nivelul membrelor, caracteristică în prezenţa ascitei → aspect
de „păianjen”
222. Cea mai frecventă cauză de pancreatită cronică este: a. gastrita acută b. alcoolismul cronicc. litiaza biliarăd. hepatita cronicăe. hernia hiatală
223. Sindromul nefrotic se caracterizează prin:a. edeme palpebrale şi la nivelul membrelor inferioareb. absenţa edemelor palpebrale şi la nivelul membrelor inferioarec. poliuried. hipoalbuminemie, hipoproteinemiee. proteinurie
224. Explorări paraclinice utile în anemie:a. dozarea colesterolului sericb. hemogramac. numărătoarea reticulocitelord. determinarea sideremieie. biopsie medulară
225. Durerea articulară din boala artrozică se caracterizează prin:a. meteorodependenţăb. apare şi se intensifică la efort, se ameliorează în repausc. apare şi se intensifică în repausd. variabilă în funcţie de pragul individual şi de localizaree. toate răspunsurile sunt corecte
10. SEMIOLOGIE
226. Scăderea ponderală prin creşterea consumului de energie se întâlneşte în:a. Pancreatita cronică
b. Diabet zaharatc. Hipertiroidied. Febrăe. Tuberculoză
227. Tuberculoza pulmonară este bănuită pe baza:a. Febrei înalteb. Tusei cronicec. Frisoanelord. Expectoraţiilor hemoptoicee. Transpiraţiilor nocturne
228. Un pacient ce slăbeşte marcat e bănuit de hipertiroidism pe baza:a. Guşăb. Polifagiec. Diareed. Disfagiee. Tahicardie
229. Diabetul zaharat decompensat se caracterizează prin:a. Lipotimiib. Polidipsiec. Poliuried. Scădere în greutatee. Vărsături
230. Cefaleea vasculară se întâlneşte în:a. Glaucomb. HTAc. Migrenăd. Hemoragii cerebralee. Tumori cerebrale
231. Cefaleea din meningită se caracterizează prin:a. Hemicranieb. Febrăc. Redoare de ceafăd. Fotofobiee. Tulburări de memorie
232. O comă instalată la câteva ore după un traumatism cranian pune suspiciunea de:a. Comoţie cerebralăb. Hematom subduralc. Hemoragie cerebralăd. Hemoragie meningeee. Epilepsie
233. Coma din epilepsie este precedată de:a. Hemiparezăb. Vărsăturic. Contractii tonico-cloniced. Transpiraţii e. Bradicardie
234. Coma hipoglicemică este suspectată pe baza:a. Diabetului zaharatb. Vărsăturilorc. Agitaţieid. Paraliziei membrelor inferioaree. Convulsiilor
235. Constipaţia medicamentoasă apare după:a. Opiaceeb. Diureticec. Antiacided. Antibioticee. Antidepresive
236. Constipaţia din colonul iritabil apare:a. În alternanţă cu diaree b. Cu scaune amestecate cu sângec. Cu flatulenţăd. Cu dureri ano-rectalee. Cu colici abdominale
237. Convulsiile din etilismul cronic apar pe fond de:a. Febrăb. Sevrajc. Delird. Diaree acutăe. Agitaţie
238. Durerea abdominală în hipocondrul stâng poate fi de cauză:a. Gastroduodenalăb. Splenicăc. Infarct miocardicd. Urologicăe. Colică
239. Durerea surdă în hipocondrul drept însoţită de hepatomegalie şi edeme apare îna. Hepatităb. Litiază biliară
c. Insuficienţă cardiacă dreaptăd. Tumoare colicăe. Pielonefrită cronică
240. Durerea din colecistită este acompaniată de:a. Febrăb. Iradiere în umărul dreptc. Icterd. Hepatomegaliee. Diaree
241. Durerea din litiaza renală dreaptă apare:a. În hipocondrul dreptb. iradiază spre umărc. iradiază spre piciord. iradiază spre organele genitalee. este însoţită de hematurie
242. Durerea în apendicita acută:a. Este în fosa iliacă stângăb. Punctul McBurney este sensibilc. Este însoţită de febrăd. Este iradiată spre ligamentul inghinale. Se însoţeşte de intreruperea tranzitului intestinal
243. Durere şi o tumoră mată hipogastrică indică:a. Glob vezicalb. Uter gravidc. Fecalomd. Tumoare rectalăe. Fibrom uterin
244. În peritonita acută:a. Durerea este în etajul abdominal superiorb. Apare abdomen „de lemn”c. Apare icter intensd. Apare silentiu auscultatorice. Se întrerupe tranzitul intestinal
245. Angina pectorală:a. Apare nocturnb. Apare la efortc. Durează câteva secunded. Durează câteva minutee. Durează câteva ore
246. Durerea din infarctul miocardica. Apare la efortb. Cedează la nitroglicerinăc. Durează secunded. Durează minutee. Durează ore
247. Durerea din pericardita acută:a. Este intensăb. Se însoţeşte de galopc. Se calmează în poziţie şezândăd. Iradiază pe braţul stânge. Apare frecătură pericardică
248. Durerea din pneumonie:a. Este sub forma de ghearab. Este sub formă de greutatec. Este sub formă de junghid. Este însoţită de raluri subcrepitantee. E însoţită de tuse cu expectoraţie
249. Durerea toracică din pleurezie la debut:a. E însoţită de tuseb. E agravatăîn inspirc. E însoţită de timpanism pulmonard. E agravtă în decubite. Apare cu frecătură pleurală
250. Suspectăm embolie pulmonară pe baza:a. Dispneei cronicăb. Dispneei paroxisticec. Junghiului toracicd. Hemoptizieie. Expectoraţiei purulente
11. CHIRURGIE GENERALA SI SPECIALITATI INRUDITE
251. Semnele locale ale inflamatiei acute sunt:a. roseatab. caldurac. ischemiad. durereae. functio laesa
252. Furunculul fetei prezinta un grad mare de gravitate datorita:
a. comunicarii cu vasele orbitei oculareb. vecinatatii sinusurilor maxilare si frontalec. comunicarii venelor fetei cu sinusul cavernosd. riscului aparitiei endocarditei infectioasee. nu este foarte grav .
253. Caracteristic hidrosadenitei este:a. reprezinta o infectie cu E. colib. se vindeca spontan si fara complicatiic. nu are caracter recidivantd. tumefactia este centrata de firul de pare. infectia caracterizeaza glandele sudoripare apocrine
254. Limfangita acuta reticulara este caracterizata prin:a. intereseaza vasele mari din reteaua tegumentarab. apare la distanta de focarul inflamatorc. apare adenopatie satelitad. apare edem discret de vecinatatee. nici una din afirmatiile de mai sus
255. Caracterele limfangitei tronculare sunt:a. intereseaza vasele micib. apare sub forma unor linii rosii cu traiect ascendent de la focarul inflamatorc. la palpare se simt ca niste cordoane indurated. semnele generale nu sunt importantee. toate afirmatiile de mai sus sunt adevarate
256. In etiologia abcesului sunt implicati urmatorii germeni:a. streptococcib. stafilococic. gonococid. chlamidiie. virusurile hepatitice
257. Sediile predilecte de dezvoltare ale flegmoanelor sunt:a. regiunea scalpuluib. spatiul retroperitonealc. regiunea mamarad. regiunea fesierae. mediastinul
258. Caracteristic erizipelului este:a. edemul generalizat al membrului inferiorb. bureletul marginalc. semnul lui Miliand. placardul eritematos
e. semne de ischemie acuta distala
259. In infectiile osoase examenul radiografic evidentiaza:a. abcesul subperiostic (la 5-6 zile)b. zone de condensare osoasac. zone de rarefiere osoasad. dedublarea corticalei (la 14 zile)e. sechestre osoase
260. Conditiile favorizante in aparitia gangrenei gazoase sunta. retentia de corpi straini in plagab. arsurile intinsec. avorturile septiced. manevrele urologice endoscopicee. interventiile stomatologice
261. Perioada de stare a tetanosului este caracterizata prin:a. contractura muschilor fetei (rizus sardonicus)b. opistotonusulc. disfagied. stare de prostratie e. bradicardie
262. Conditiile favorizante infectiei tetanice sunt:a. plagi intepateb. plagi contuzec. contaminarea cu continut intestinal a plagilord. arsurilee. plagi murdarite cu pamant
263. In septicemia hemocultura se efectueaza:a. in plin frisonb. in plina ascensiune a curbei febrilec. repetat de cel putin doua ori pe zid. din sange arteriale. indiferent de conditii
264. Infectiile nosocomiale sunt:a. Infectii grave de regulab. Infectii intraspitalicestic. Se trateaza cu antibiotice uzualed. Frecvente in unitatile de dializae. Frecvente in unitatile de terapie intensiva
265. Conditii favorizante ale infectiilor nosocomiale sunt:a. Antibioprofilaxia nepotrivita
b. Spitalizarea de lunga duratac. Contaminarea plagilor operatoriid. Mentinerea sondelor urinare mult timpe. Administrarea de solutii perfuzabile
266. In stadiul II al bolii varicoase apar:a. Varice simpleb. Varice sacciforme, isolate sau in pachetec. Edem marcatd. Tulburari trofice tegumentaree. Nici una dintre cele enumerate mai sus
267. In stadiul III al bolii varicoase apar:a. Senzatie de jena in gambab. Prurit discretc. Senzatie de “neliniste in gamba”d. Claudicatie intermitentae. Nici una din afirmatiile de mai sus
268. Caracteristicile ulcerului varicos:a. Este insotit intotdeauna de varice importatnteb. Are forma rotunda sau ovalarac. Marginile sunt neregulated. Este durerose. Nici una din afirmatiile de mai sus
269. Caracteristicile ulcerului posttrombotic sunt:a. Este un ulcer rar al gambeib. Suprafata ulcerului este curatac. Se trateaza usor d. Se suprainfecteaza frecvente. Nu recidiveaza
270. Tromboza venei cave inferioare este caracterizata prin:a. Edeme ale membrelor inferioareb. Edeme asimetricec. Meteorism abdominald. Dureri lombare e. Nici una din afirmatiile de mai sus
271. Tromboza venei cave superioare poate fi cacacterizata prin:a. Edeme declive b. Circulatie colaterala cavo-cava la nivelul trunchiuluic. Edem “ in pelerina”d. Semne de compresiune mediastinalae. Toate afirmatiile de mai sus sunt valabile
272. Cauzele hipertensiunii portale sunt:a. Ciroza hepaticab. Hepatita etanolicac. Tumorile hepaticed. Chistele hepatice voluminoasee. Nici una din afirmatiile de mai sus
273. Manifestarile clinice ale hipertensiunii portale sunt:a. Sindromul asciticb. Splenomegaliac. Cardiomegaliad. Varicele esofagienee. Encefalopatia portala
274. Caracterele socului hipovolemic sunt:a. Puls mic, filiformb. Tahicardiec. Presiune venoasa centrala crescutad. Hipertensiune arterialae. Bradicardie
275. Caracterele socului septic sunt:a. Leucopenie cu neutropenieb. Puls tahicardic, “saltaret”c. Tahipnee cu hipoxied. Trombocitopeniee. Nici una din afirmatiile de mai sus