MODUL 1 Microeconomie Macroeconomie Management General Managementul Resurselor Umane Managementul aprovizionarii si Desfacerii Productiei

MICROECONOMIE

TESTE DE EVALUARE LICENTA

Testul nr. 1Componentele stiintei economice sunt:1. stiintele economice fundamentale (economia politica);2. stiintele economice functionale (management, marketing, finante-banci, contabilitate,

statistica, prognoza economica etc.);3. stiinte teoretico-aplicative de ramura (in industrie, agricultura, comert, transporturi);4. stiinte istorice economice si ale gândirii economice;5. economia mondiala;6. stiintele economice de granita;7. stiinte ale viitorului.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,3,4,6,7;b) 2,3,4,5,6,7;c) 1,3,4,5,6,7;d) 1,2,4,5,6,7;e) 1,2,3,4,5,6.

ANS:e

Testul nr. 2Structurile verticale ale activitatii economice sunt:1. economia familiei;2. microeconomia; 3. mezoeconomia; 4. macroeconomia; 5. regionaloeconomia;6. mondoeconomia.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,4,6;b) 1,2,3,4;c) 3,4,5,6;d) 2,4,5,6;e) 1,2,4,5.

ANS: a

1

Testul nr. 3In rândul agentilor economici se includ:1. intreprinderile;2. gospodariile familiale (menajele);3. administratiile publice;4. administratiile private;5. institutiile de credit si asigurari;6. agentii economici din alte tari (strainatatea);7. agentii liberi.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 3,4,5,6,7;b) 1,3,4,5,7;c) 1,2,3,4,6;d) 1,2,4,5,6;e) 1,2,3,5,7.

ANS: c

Testul nr. 4In functie de elasticitatea cererii fata de pret, se disting mai multe tipuri de cerere , dupa cum urmeaza:1. cerere inelastica;2. cerere perfect inelastica; 3. cerere subelastica;4. cerere elastica; 5. cerere perfect elastica ; 6. cerere cu elasticitate unitara; 7. cerere superelastica.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,4,5,7;b) 1,2,3,4,6;c) 1,2,4,5,7;d) 2,3,5,6,7;e) 1,2,4,5,6;

ANS: e

Testul nr. 5Pretul bunului "X" scade de la 40 de unitati monetare (Po) la 30 unitati monetare (P1), iar cererea la acest produs creste de la 400 de bucati (Co) la 600 de bucati (C1). Calculati coeficientul de elasticitate al cererii si alegeti raspunsul corect din variantele de mai jos:a) -1;b) -2; c) -3;d) -4;e) -5.

ANS: b

2

Testul nr. 6Oferta poate fi:1. individuala; 2. generala;3. totala; 4. agretata (globala); 5. mondiala.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,4;b) 1,2,3;c) 1,4,5;d) 2,3,5;e) 1,3,4.

ANS: e

Testul nr. 7Legea ofertei exprima:a) relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in acelasi sens cu pretul; b) relatia dintre oferta si pret;c) relatia dintre pret si piata;d) o relatie temporara in cadrul careia oferta evolueaza in sens opus cu pretul;e) relatia dintre oferta si pret, in cadrul careia oferta evolueaza in sens opus cu pretul.Alegeti varianta corecta.

ANS: a

Testul nr.8In functie de modul in care oferta reactioneaza la modificarile de preturi , se disting mai multe feluri de oferta: 1. oferta variata; 2. oferta elastica; 3. oferta cu elasticitatea unitara; 4. oferta perfect elastica; 5. oferta inelastica; 6. oferta perfect inelastica sau perfect rigida; 7. oferta relativa. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,4,5,6,7;b) 1,2,3,4,5;c) 3,4,5,6,7;d) 2,3,4,5,6;e) 1,3,4,6,7.

ANS: d

3

Testul nr. 9Capitalul reprezinta:a) ansamblul bunurilor reproductibile, rezultate ale unei activitati anterioare, utilizate in

producerea de bunuri materiale si servicii destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit;

b) o suma importanta de bani;c) ansamblul serviciilor destinate realizarii ca marfuri pe piata in scopul obtinerii de profit;d) ansamblul marfurilor de pe piata;e) totalitatea valorilor imobiliare de care dispune un investiror.Alegeti varianta corecta ANS: a

Testul nr. 10Randamentul se defineste ca :a) raport intre cantitatea de bogatie produsa si cantitatea de resurse absorbite in decursul

producerii ei;b) valoare a productiei create;c) efort depus pentru rezolvarea unor sarcini de productie;d) valoarea in dolari a efortului depus de muncitori in procesul de productie;e) suma de bani ce revine fiecarui angajat.f) Alegeti varianta corecta

ANS: a

Testul nr.11Principalii factori de productie sunt:1. inteligenta oamenilor;2. creatia stiintifica;3. munca; 4. natura (pamântul); 5. capitalul. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,3;b) 2,3,5;c) 3,4,5;d) 2,3,4;e) 1,2,4.

ANS: c

Testul nr. 12Capitalul tehnic folosit in activitatea economica, denumit si capital fizic, productiv sau net, este constituit din doua mari componente:1. capitalul fix; 2. capitalul bancar;3. capitalul in valuta;4. capitalul circulant; 5. capitalul investit.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2;b) 3,4;c) 3,5;

4

d) 2,3;e) 1,4.

ANS: e

Testul nr.13Costul de productie reprezinta:a) in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor efectuate si suportate de catre agentii economici

pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii; b) totalitatea cheltuielilor efectuate pentru producerea si desfacerea de bunuri materiale si servicii;c) cheltuielile pentru desfacerea de bunuri materiale si servicii;d) in forma baneasca, totalitatea cheltuielilor pentru producerea de bunuri materiale si servicii;e) cheltuielile efectuate pentru producerea de bunuri materiale si servicii.Alegeti varianta corecta.

ANS: a

Testul nr. 14Capitalul tehnic folosit in activitatea economica, denumit si capital fizic, productiv sau net, este constituit din doua mari componente:

1. capitalul fix; 2. capitalul bancar;3. capitalul in valuta;4. capitalul circulant; 5. capitalul investit.

Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2;b) 3,4;c) 3,5;d) 2,3;e) 1,4.

ANS: e

Testul nr. 15Principalele tipuri de cost sunt:1. costul global; 2. costul mediu; 3. costul marginal; 4. costul lateral;5. costul central.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,3;b) 2,3,5;c) 3,4,5;d) 2,3,4;e) 1,2,4.

ANS: a

Testul nr. 16 Costul total (CT) reprezinta:

5

a) diferenta dintre costul fix si cel variabil;b) suma costurilor fix si variabil; c) raportul dintre costurile fixe si variabile;d) produsul costurilor fixe si variabile;e) suma si produsul costurilor fix si variabil.Alegeti varianta corecta.

ANS: b

Testul nr. 17Costul global reprezinta:a) ansamblul cheltuielilor necesare obtinerii unui volum de productie dat, dintr-un bun; b) cheltuielile efectuate de patroni pentru plata tuturor salariilor angajatilor;c) cheltuielile de regie ale firmei producatoare a bunurilor prezentate pe piata;d) acele cheltuieli marginale ale beneficiarilor pentru procurarea unui anumit tip de produs;e) totalitatea taxelor platite de producator catre stat.Alegeti varianta corecta.

ANS: a

Testul nr.18Principalele tipuri de concurenta sunt:1. concurenta perfecta ; 2. concurenta semiperfecta;3. concurenta monopolista ; 4. concurenta imperfecta ; 5. concurenta totala.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,5;b) 2,3,5;c) 1,2,5;d) 1,3,4;e) 3,4,5.

ANS: d

Testul nr. 19Cele mai frecvente forme de salarizare sunt:1. in regie; 2. in partida dubla;3. in acord; 4. in remiza sau cote procentuale ; 5. individuala.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,5;b) 4,5,6;c) 2,3,5;d) 1,3,4;e) 2,3,4.

6

ANS: d

Testul nr. 20Prin profit se intelege:a) partea ramasa din venitul total ce revine intreprinzatorului;b) partea ramasa din venitul total din care se va scade impozitul catre stat; c) partea ramasa din venitul total ce revine intreprinzatorului dupa ce s-au scazut toate

cheltuielile aferente venitului respectiv; d) venitul total ce revine intreprinzatorului; e) venitul final al societatii din care se va scade impozitul catre stat.Alegeti varianta corecta.

ANS: c

Testul nr.21Renta economica se poate prezenta sub urmatoarele forme:1. renta funciara; 2. renta miniera; 3. renta de constructii; 4. renta de monopol; 5. renta de abilitate; 6. renta consumatorului; 7. renta producatorului; 8. renta conjuncturala; 9. renta de marca; 10. renta de situatie.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,3,4,5,6,7,8,10;b) 2,3,4,5,6,7,8,9,10;c) 1,2,3,4,5,6,7,9,10;d) 1,2,3,4,5,6,7,8,9;e) 1,3,4,5,6,7,8,9,10.

ANS: d

Testul nr. 22Titlurile de valoare sunt:a) conventii intre producatori si consumatori;b) inscrisuri de valoare pe piata de capital;c) inscrisuri anuale intre producatori;d) inscrisuri, emise in baza unor legi, care dau posesorilor dreptul de a incasa, anual, un venit

variabil sau fix;e) inscrisuri, emise in baza unor legi, care dau producatorilor dreptul de a-si vinde produsele pe piata.Alegeti varianta corecta.

ANS: d

Testul nr. 23Piata monetara este:a) ansamblul tranzactiilor efectuate la un moment dat;b) ansamblul tranzactiilor cu moneda pe piata;

7

c) ansamblul tranzactiilor cu moneda, asa cum rezulta el din confruntarea cererii si ofertei ; d) ansamblul tranzactiilor cu valuta;e) ansamblul tranzactiilor in euro.Alegeti varianta corecta.ANS: c

Testul nr. 24Piata capitalului este:a) totalitatea tranzactiilor al carui obiect il constituie titlurile de valoare; b) totalitatea schimburilor de marfuri;c) locul unde se desfasoara diferite operatiuni de vânzare-cumparare;d) totalitatea bancilor comerciale;e) totalitatea titlurile de valoare.Alegeti varianta corecta.

ANS: a

Testul nr. 25Deprecierea cursului valutar al unei monede nationale:a) defavorizeaza exportul si favorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva;b) defavorizeaza exportul si importul tarii care a emis moneda respectiva;c) favorizeaza exportul si defavorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva; d) defavorizeaza importul tarii care a emis moneda respectiva;e) favorizeaza exportul tarii care a emis moneda respectiva.Alegeti varianta corecta.

ANS: c

MACROECONOMIE LICENTA

Testul nr. 1

Principalii indicatori macroeconomici sunt:1. produsul global brut; 2. produsul intern brut; 3. produsul indirect;4. produsul intern net; 5. produsul national brut; 6. produsul national net. 7. produsul total.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,3,4,5;b) 2,3,4,5,6;c) 2,3,5,6,7;d) 1,2,4,5,6;e) 1,3,4,5,6.

ANS: d

8

Testul nr. 2

Produsul global brut (PGB) exprima:a) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic

care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp, de regula, un an;

b) in forma monetara , productia de bunuri si servicii, dintr-o perioada de timp, a agentilor economici dintr-o tara fara a fi deduse consumul intermediar si soldul veniturilor din munca si proprietate cu restul lumii sau exteriorul.

c) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici straini;

d) valoarea adaugata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni;

e) valoarea adaugata neta care au fost produsa in interiorul unei tari de catre agentii straini, intr-o anumita perioada de timp.

Alegeti varianta corecta.

ANS: b

Testul nr. 3

Produsul intern brut (PIB) exprima:a) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului

economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni si straini, intr-o anumita perioada de timp, de regula, un an;

b) valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni;

c) valoarea adaugata neta a bunurilor si serviciilor ajunse in ultimul stadiu al circuitului economic care au fost produse in interiorul unei tari de catre agentii economici autohtoni;

d) valoarea adaugata bruta care a fost produsa de catre agentii economici autohtoni;e) valoarea adaugata neta care au fost produsa in interiorul unei tari de catre agentii straini, intr-o

anumita perioada de timp.Alegeti varianta corecta.

ANS: aTestul nr. 4

Produsul national brut (PNB) exprima:a) valoarea productiei finale brute (de bunuri si servicii) obtinute de catre agentii economici nationali

in interiorul tarii respective;b) valoarea productiei finale nete obtinute de catre agentii economici nationali din activitatea

desfasurata in alte tari;c) valoarea productiei finale brute (de bunuri si servicii) obtinute de catre agentii economici

nationali atat in interiorul tarii respective, cat si din activitatea desfasurata in alte tari; d) valoarea productiei finale obtinute de o tara;e) valoarea productiei semestriale brute obtinute de catre agentii economici nationali in interiorul tarii

respective.Alegeti varianta corecta.

ANS: c

9

Testul nr. 5

Marimea produsului national net (PNN) se poate calcula ca:a) diferenta intre produsul global brut (PGB) si consumul intermediar (CI): PIN = PGB – CI;b) diferenta dintre marimea produsului national brut (PNB) si marimea amortizarii capitalului

fix (Am), adica PNN = PNB – Am; c) suma intre produsul global brut (PGB) si consumul intermediar (CI): PIN = PGB + CI;d) suma intre produsul global brut (PGB) si produsul national net (PNN): PIN = PGB + PNB;e) scaderea din PIB a consumului de capital fix (amortizarea Am), adica PIN = PIB – Am.Alegeti varianta corecta.ANS: b

Testul nr. 6

Cresterea economica zero reflecta situatia in care:a) rezultatele economice sunt nule;b) nivelul rezultatelor economice este constant;c) rezultatele economice sunt sub planurile adoptate;d) rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm;e) rezultatele economice si populatia totala sporesc in acelasi ritm, iar nivelul rezultatelor pe

locuitor ramane constant. Alegeti varianta corecta.

ANS: e

Testul nr. 7

Se cunosc, in principal, urmatoarele tipuri de crestere economica: 1. tipul intensiv; 2. tipul extensiv; 3. introvertit;4. intermediar; 5. egocentrist.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,3;b) 2,3,4;c) 1,2,4;d) 3,4,5;e) 2,3,5.

ANS: c

Testul nr. 8

Factorii care determina dinamica echilibrului economic sunt:1. populatia; 2. specialistii;3. progresul stiintifico-tehnic; 4. comportamentul agentilor economici; 5. limitele resurselor; 6. comportamentul cumparatorilor;7. conditiile geopolitice. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,5,7;

10

b) 2,3,4,5;c) 2,5,6,7;d) 1,3,4,5;e) 1,2,3,4.

ANS: d

Testul nr. 9Trasaturile comune ale economiilor subdezvoltate sunt:1. nivelul scazut al veniturilor populatiei; 2. deformarea structurala a acestora; 3. coexistenta mai multor tipuri de economie; 4. existenta unor sisteme economice si a unor structuri institutionale eterogene, aflate intr-un

proces permanent de ajustare, consolidare, de intrepatrundere si tranzitie;5. resurse naturale scazute;6. nevalorificarea resurselor subterane;7. numarul mic al populatiei.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,5,7;b) 2,3,4,5;c) 2,5,6,7;d) 1,3,4,5;e) 1,2,3,4.

ANS: e

Testul nr. 10Dintre numeroasele si extrem de diversificatele tipuri si modele de strategii ale dezvoltarii economice, s-au detasat, de-a lungul timpului, urmatoarele, care au sfere mai cuprinzatoare:1. „dezvoltarea spre interior”;2. „dezvoltarea prin prietenii din tara”;3. „ dezvoltarea spre exterior”; 4. „dezvoltarea endogena” 5. „dezvoltarea indigena”.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2,5;b) 2,3,4;c) 1,3,4;d) 1,3,5;e) 1,2,4.

ANS: cTestul nr. 11

Venitul national este:a) valoarea adaugata neta–exprimata in preturile pietei – creata in curs de un an de catre agentii

economici;b) valoarea bruta–exprimata in preturile pietei – creata in curs de un an de catre agentii economici ai

unei tari;c) valoarea adaugata neta–exprimata in preturile pietei sau in preturile factorilor de productie –

creata in curs de un an de catre agentii economici ai unei tari, in interiorul tarii si in strainatate;

d) valoarea adaugata neta creata in curs de un an de catre agentii economici ai unei tari;

11

e) valoarea adaugata creata in curs de un an de catre agentii economici ai unei tari, in interiorul tarii. Varianata corecta este:

ANS: cTestul nr. 12

In cadrul repartitiei primare formele fundamentale de venituri sunt:1. ajutorul de somaj;2. salariul; 3. profitul; 4. dobanda ; 5. renta;6. depozitele bancare; 7. ajutoarele sociale.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,3,5,7;b) 2,3,4,6;c) 2,3,4,5;d) 1,3,4,6;e) 1,2,3,4.

ANS: c

Testul nr. 13

Formele fundamentale de venituri in cadrul repartitiei primare sunt:1. depozitele bancare;2. ajutorul de somaj;3. salariul; 4. profitul; 5. dobanda; 6. renta; 7. ajutoarele sociale.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a. 1,3,5,7;b. 2,3,4,5;c. 2,3,4,5;d. 3,4,5,6;e. 1,2,3,4.

ANS: dTestul nr. 14

Expresia matematica a venitului obtinut de posesorii factorilor de productie este:a) V= C - E;b) V= C : E;c) V = C + E; d) V= C x E;e) V= C = E;Alegeti varianta corecta.

ANS: c

12

Testul nr. 15Inclinatia medie spre consum se calculeaza, dupa formula:

a) ;

b) ;

c) ;d) ;e) ,Alegeti varianta corecta.

ANS: a

Testul nr. 16

Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar consumul C = 800 lei, sa se calculeze inclinatia medie spre consum. a) c= 0,6;b) c= 1,6;c) c= 2,2;d) c = 0,8 ; e) c= 1.Alegeti varianta corecta.

ANS: d

Testul nr. 17

Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar economiile realizate de E = 200 lei, sa se calculeze inclinatia medie spre economii. a) e = 0,40;b) e = 1,20;c) e = 0,20; d) e = 0,50;e) e = 0,25.Alegeti varianta corecta.

ANS: cTestul nr. 18

Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar consumul C = 800 lei, sa se calculeze procentual inclinatia medie spre consum. a) c= 60%;b) c= 40%;c) c= 50%;d) c = 80% ; e) c= 100%.Alegeti varianta corecta.ANS: d

Testul nr. 19

13

Presupunand ca venitul V = 1000 lei, iar economiile realizate de E = 200 lei, sa se calculeze procentual inclinatia medie spre economii. a) e = 40%;b) e = 25%;c) e = 20%; d) e = 50%;e) e = 30%.Alegeti varianta corecta.

ANS: cTestul nr. 20

Fluctuatiile activitatii economice pot fi:1. sezoniere; 2. nemotivate;3. accidentale (intamplatoare); 4. ciclice; 5. neciclice. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 2,3,5;b) 2,3,4;c) 1,2,5;d) 1,3,4;e) 1,2,4.

ANS: d

Testul nr. 21

Fazele ciclului economic sunt:1. faza de expansiune; 2. faza de ascensiune;3. faza de stagnare;4. faza de recesiune; 5. faza intermediara.Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii: a) 1,2;b) 2,3;c) 2,5;d) 1,4;e) 3,5.

ANS: d

Testul nr. 22

14

Somajul se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza . El poate fi:1. ciclic; 2. conjunctural; 3. structural; 4. tehnologic; 5. sezonier; 6. extern;7. total; 8. partial; 9. deghizat; 10. voluntar; 11. frictional; 12. cu carnet de munca. Alegeti raspunsul corect dintre urmatoarele combinatii:a) 1,2,4,5,6,7,8,9,10,11;b) 1,2,3,4,5,6,7,8,9,10;c) 1,2,3,4,5,7,8,9,10,11;d) 2,3,4,5,6,7,8,9,11,12;e) 1,3,4,5,6,7,8,9,10,11.

ANS: c

Testul nr. 23

Inflatia reprezinta:a) acea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in economie depaseste

necesarul real de moneda, ducand la cresterea generalizata a preturilor si la scaderea puterii de cumparare a banilor;

b) acea stare de echilibru economic in care masa monetara existenta in economie depaseste necesarul de moneda;

c) acea stare de echilibru financiar care are ca rezultat cresterea puterii de cumparare a oamenilor;d) acea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in economie nu depaseste

necesarul real de moneda;e) acea stare de dezechilibru economic in care masa monetara existenta in banci nu depaseste nevoile

oamenilor pentru procurarea celor necesare traiului.Alegeti varianta corecta.

ANS: a

Testul nr. 24

15

Politica bugetara exprima conceptia si actiunile statului privind:a) utilizarea banilor pentru anumite sectoare de activitate;b) cheltuielile bugetare, caile si mijloacele de reducere a acestora;c) protejarea unor investitori si producatori;d) veniturile bugetare, caile si mijloacele de mobilizare a acestora, utilizarea lor pe anumite

destinatii, care sa serveasca stabilitatii si dezvoltarii economice;e) protectia permanenta a productiei proprii.Alegeti varianta corecta.ANS: d

Testul nr. 25

Politica fiscala a statului reprezinta:a) un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare;b) un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul taxelor in sistemul veniturilor bugetare;c) o anumita conceptie a acestuia privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare;d) o anumita conceptie a acestuia, precum si un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul

impozitelor i n sistemul veniturilor bugetare, tipurile de impozite, perceperea si modul de folosire a lor ca instrument d e stimulare a cresterii economice, felul i n care este gandita eficacitatea fiscala i n tara respectiva;

e) un ansamblu de masuri si actiuni privind rolul impozitelor in sistemul veniturilor bugetare si tipurile de taxe.

Alegeti varianta corecta.

ANS: d

TESTE GRILĂ - MANAGEMENT GENERAL

16

Titular disciplină:Prof.univ.dr.DHC.Petrescu Ion

Testul nr.1

Latura tehnico – organizatorică a managementului decurge din:a) natura juridică a colectivităţilor implicate;b) calitatea factorilor de decizie la nivel de secţii;c) caracterul oricărui proces de muncă şi care reprezintă managementul tehnicii şi al

tehnologiei de fabricaţie;d) numărul de contracte de muncă;e) pârghiile economice folosite, la formele şi metodele managementului, la

aspectele concrete ale stimulentelor materiale şi morale;Precizaţi care este varianta de răspuns corectă care indică abordarea

universalităţii managementului prin prisma laturii tehnico – organizatorice.

C

Testul nr.2

Managementul este:a) ansamblul activităţilor care au ca scop analizarea întregului colectiv de

salariaţi din întreprindere;b) o disciplină fundamentală care are ca scop asigurarea unui viitor trainic şi

eficace pe plan economic;c) o disciplină fundamentală care are ca scop asigurarea unui viitor trainic şi

eficace pe plan social;d) dat de numărul de sarcini pe care le are de îndeplinit un manager în vederea

obţinerii de profit;e) ansamblul activităţilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care înglobează

sarcinile conducerii, gestiunii, administrării şi organizării agentului economic şi vizează ca prin adoptarea deciziilor optime în proiectarea şi reglarea proceselor microeconomice să analizeze întregul colectiv de salariaţi pentru a întreprinde şi a lucra profitabil, pentru a organiza schimbări capabile să asigure unităţii un viitor trainic şi eficace pe plan economic şi social.

Care este definiţia corectă şi completă a managementului?

E

Testul nr.3

David H Hemphil, susţine că managementul este:1) un compus al elementelor putere; 2) autoritate; 3) influenţă; 4) specific firmelor mari;5) specific firmelor mici şi mijlocii.Care din combinaţiile de mai jos au legătură cu definiţia dată de David H Hemphil:

a) 2,3,4b) 1,2,3c) 1,4,5d) 1,2,5e) 3,4,5

B

17

Testul nr.4

William Newman defineşte managementul ca:a) ansamblul activităţilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care înglobează sarcinile

conducerii, gestiunii, administrării şi organizării agentului economic şi vizează ca prin adoptarea deciziilor optime în proiectarea şi reglarea proceselor microeconomice să analizeze întregul colectiv de salariaţi pentru a întreprinde şi a lucra profitabil, pentru a organiza schimbări capabile să asigure unităţii un viitor trainic şi eficace pe plan economic şi social;

b) importan tă tehnică socială, ca direcţionare, conducere şi control al eforturilor unei grupe de indivizi în vederea realizării unui anumit scop comun;

c) ansamblul activităţilor, disciplinelor, metodelor, tehnicilor care înglobează sarcinile conducerii;

d) ansamblul deciziilor optime în vederea proiectării şi reglării proceselor microeconomice;e) ansamblul deciziilor optime în vederea proiectării şi reglării proceselor macroeconomice.

Alegeţi varianta de răspuns corectă care scoate în evidenţă definiţia managementului în opinia lui William Newman.

B

Testul nr.5

Dinamizarea managementului societăţii comerciale depinde în principal de:1) iniţiativa mangerilor;2) politic adoptată de firmă;3) gradul de implicare al factorilor de decizie;4) iniţiativa statului;5) calităţile managerilor.De ce anume depinde în principal dinamizarea managementului societăţii comerciale?Alegeţi

combinaţia de variante corectă care scoate în evidenţă acest lucru.a) 1,4b) 2,3c) 3,4d) 4,5e) 1,5

E

Testul nr.6

Aplicarea necorespunzătoare a managementului transformării mediului ambiant în cadrul firmei sau aplicarea acestuia într-un număr nesemnificativ de firme dău nea ză:

a) analizei rezultatelor economice;b) intrarii în fabricaţie a materiilor prime;c) controlului C.T.C al produselor;d) adoptării deciziilor;e) procesului general de management al transfor mării mediului ambiant la nivel agregat,

macroeconomic.

E

Testul nr.7

18

Punând în evidenţă rolul factorului uman în procesul manage rial , conţinutul social este redat de:

a) analiza resurselor financiare pe termen mediu şi lung;

b) participarea omului în etapele de stabilire a scopului;

c) analiza situaţiei;

d) depistarea problemei;

e) elaborarea variantelor deciziei.

Alegeţi varianta de răspuns corectă care nu are legătură cu rolul factorului uman în procesul managerial.

A

Testul nr.8

Determinarea conţinutului metodologic al procesului managerial, date fiind trăsăturile specifice ale activităţii manageriale, se face parcurgând următoarele etape:

1) definirea scopului;2) adoptarea deciziilor de reinvestire;3) analiza opţiunilor strategice;4) analiza situaţiei; 5) determinarea problemei şi adoptarea deciziei.

Care este combinaţia de variante corectă care scoate în evidenţă etapele specifice procesului managerial:

a) 1,3,5b) 1,4,5c) 2,4,5d) 3,4,5e) 1,2,3

B

Testul nr.9

Din punctul de vedere al practicii, necesitatea studierii procesului managerial este pusă în evidenţă de:

a) creşterea deosebită a rolului parametrilor temporali ai managementului în era vitezei dezvoltării tehnico-ştiinţifice;

b) rezultatele activităţii trecute;c) rezultatele activităţii prezente;d) funcţiile managementului firmei;e) funcţiunile managementului firmei.

De ce anume este pusă în evidenţă necesitatea studierii procesului managerial din punctul de vedere al practicii? Identificaţi varianta de răspuns corectă.

A

Testul nr.10

Sfera de cuprindere şi in tensitatea procesului managerial se află într-un raport de:a) depen denţă cu eşalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se reali zează pe o

19

treaptă din ierarhia superioară a sistemului managerial, cu atât este mai cuprinzător, mai intens şi mai bogat în semnificaţii şi rezultate;

b) independenţă cu eşalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o treaptă din ierarhia superioară a sistemului managerial, cu atât este mai cuprinzător, mai intens şi mai bogat în semnificaţii şi rezultate;

c) dependenţă cu eşalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o treaptă din ierarhia inferioară a sistemului managerial, cu atât este mai cuprinzător, mai intens şi mai bogat în semnificaţii şi rezultate;

d) dependenţă cu eşalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o treaptă din ierarhia inferioară a sistemului managerial, cu atât este mai cuprinzător, mai puţin intens şi mai bogat în semnificaţii;

e) creştere a eşalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o treaptă din ierarhia superioară a sistemului managerial, cu atât este mai cuprinzător, mai intens şi mai bogat în semnificaţii.

Alegeţi varianta de răspuns corectă care are legătură cu sfera de cuprindere şi intensitatea procesului managerial.

A

Testul nr.11

Esenţa procesului managerial constă în:a) creştere a eşalonul managerial, în sensul că, cu cât acesta se realizează pe o treaptă din

ierarhia superioară a sistemului managerial;b) concentrarea efortu rilor umane pentru coordonarea muncii comune; c) semnificaţii şi rezultate deosebite;d) creşterea deosebită a rolului parametrilor temporali ai managementului în era vitezei

dezvoltării tehnico-ştiinţifice;e) diversificarea gamei de produse.Alegeţi varianta de răspuns corectă care are legătură cu esenţa procesului managerial.

B

Testul nr.12

Conţinutul funcţional al procesului managerial se conturează în următoarele etape:

a) coordonare;

b) planificarea;

c) organizarea;

d) controlul;

e) influenţarea.

Alegeţi varianta de răspuns corectă care nu reprezintă etapă a conţinutului funcţional al procesului managerial.

20

A

Testul nr.13

Trăsăturile definitorii ale strategiei sunt:1) au în vedere, în mod explicit şi implicit, realizarea unor scopuri bine precizate,

specificate sub formă de misiune şi obiective, vizându-se în acelaşi timp perioadele viitoare;2) sfera de cuprindere a strategiei o reprezintă forţa de muncă;3) identificarea principalelor deficienţe ale sistemului informaţional;4) sfera de cuprindere a strategiei este organizaţia în ansamblul său rezumându-se la

elementele sale esenţiale;5) este rezultatul negocierii.Care din combinaţiile de mai jos reprezintă trăsăturile definitorii ale strategiei:a) 2,3,4b) 1,2,4c) 1,4,5d) 1,3,5e) 3,4,5

C

Testul nr.14

Elaborarea şi aplicarea strategiilor nu reprezintă un scop în sine, ci constituie:a) sfera de cuprindere a organizaţiei;b) esenţa managementului;c) obiectivul de studiu al managerului;d) o modalitate managerială majoră de profesionalizare a conducerii şi creşterii

competitivităţii firmei;e) totalitatea operaţiunilor de verificare a desfăşurării procesului de

producţie.Alegeţi varianta de răspuns corectă care scoate în evidenţă modul de elaborare şi aplicare a

strategiilor.

DTestul nr.15

În conceperea şi fundamentarea activităţilor firmelor un rol esenţial îl au strategiile şi politicile elaborate de către:

a) mecanismele manageriale;b) structurile guvernamentale;c) structurile funcţionale;d) subalterni;e) acţionari.Alegeţi varianta de răspuns corectă care are legătură cu conceperea şi fundamentarea

activităţilor firmelor.

A

21

Testul nr.16

Pentru a formula stra tegia, managerul trebuie să stabilească un model în care să cla - rifice cele patru componente ale strategiei manageriale:

a) oportunitatea pieţei; b) competenţele şi resursele societăţii comerciale; c) valorile şi aspiraţiile personale ale cadrelor superioare; d) sinergia, definită ca afecte sintetice ce se aşteaptă, ca urmare a implementării deciziilor

şi utilizării resurselor organizaţiei;e) valorile morale, rolul social şi responsabilitatea socială a societăţii comerciale.Alegeţi varianta de răspuns corectă care nu are legătură cu formularea strategiei de către

manager.

DTestul nr.17

Organizarea se clădeşte în funcţie de trei criterii:1) divizarea lucrului general în vederea atingerii unui obiectiv, dintr-o serie de activităţi şi

de operaţii;2) costuri mai mari decât precedentele dar relativ modeste;3) forţa de muncă specializată cu pregătire continuu actualizabilă;4) evitarea reverificării sarcinilor;5) orientarea tuturor eforturilor către un obiectiv unic şi o funcţionare corespunzătoare.Care din combinaţiile de mai jos reprezintă criterii specifice organizării:a) 2,3,4b) 1,3,4c) 1,4,5d) 1,3,5e) 3,4,5

C

Testul nr.18

McGregor, C. Barmiaird. H.A. Simon, E. Bakke, R. Likert şi alţi teoreticieni ai organizării întreprinderilor susţin că pentru a fi eficientă, organizarea trebuie să se bazeze pe:

a) ansamblul acţiunilor întreprinse în vederea utilizării cu maximum de eficienţă a resurselor financiare pe care le are la dispoziţie societatea comercială;

b) structuri dinamice, adaptate continuu la obiecti ve le întreprinderii şi la oamenii care le realizează;

c) ansamblul acţiunilor întreprinse în vederea utilizării cu maximum de eficienţă a resurselor umane pe care le are la dispoziţie societatea comercială;

d) metode, tehnici şi instrumente manageriale;e) principii, metode şi tehnici fundamentate ştiinţific.

Alegeţi varianta de răspuns corectă care are legătură cu ceea ce au spus McGregor, C. Barmiaird. H.A. Simon, E. Bakke, R. Likert şi alţi teoreticieni ai organizării întreprinderilor în legătură cu organizarea.

B

22

Testul nr.19

H. Fayol defineşte organizarea în felul următor:a) a organiza între prin derea înseamnă a o aprovizio na cu tot ce-i necesar pentru

funcţionarea ei: materii prime, utilaj, bani, personal;b) ansamblul acţiunilor întreprinse în vederea utilizării cu maximum de eficienţă a resurselor

financiare pe care le are la dispoziţie societatea comercială;c) ansamblul acţiunilor întreprinse în vederea utilizării cu maximum de eficienţă a resurselor

umane pe care le are la dispoziţie societatea comercială;d) gruparea funcţiunilor activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor în funcţie de anumite criterii şi repartizarea acestora în scopul realizării lor, pe grupuri de lucru şi salariaţi în vederea concretizării condiţiilor care să asigure posibilităţi pentru realizarea obiectivelor societăţii comerciale;

e) gruparea funcţiunilor activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor în funcţie de anumite criterii şi repartizarea acestora în scopul realizării lor.

Alegeţi varianta de răspuns corectă care are legătură cu definiţia dată de H. Fayol în ceea ce priveşte organizarea.

ATestul nr.20

În procesul de grupare a activităţilor pe funcţiuni managerul va ţine seama de legăturile dintre obiective, funcţiuni şi activităţi, precum şi de anumite criterii, dintre care mai semnificative ne apar:

1) criteriul de identitate, care cere ca gruparea unor activităţi identice ca factură să ţină seama şi de necesitatea utilizării unor tehnici specia lizate de lucru în acelaşi domeniu, precum şi de volu mul de lucru care să justifice tratarea lor distinctă;

2) criteriul de complementaritate care solicită gruparea unor activităţi ca factură, dar cu legături indispensabile ceea ce impun activităţilor respective raporturi de completare reciprocă sau de auxiliaritate;

3) criteriul de convergenţă, care are în vedere gruparea activităţilor diferite ca natură, care solicită tehnici specializate deosebit de diferite, dar care converg spre realizarea aceloraşi obiective;

4) criteriul de reducere a costurilor de producţie care are în vedere gruparea activităţilor diferite ca natură;

5) criteriul desfăşurării procesului de producţie în bune condiţii.Care din combinaţiile de mai jos reprezintă criterii de care managerul trebuie să ţină seama în

procesul de grupare a activităţilor pe funcţiuni:a) 2,3,4b) 1,3,4c) 1,4,5d) 1,2,3e) 3,4,5

DTestul nr.21

În practica managementului societăţii comerciale se utilizează următoarele feluri de informaţii:

1) de comandă sau de dirijare (analiza fenomenelor manageriale, declanşarea acţiunilor manageriale);

2) dificile în sensul că analiza fenomenelor manageriale nu reprezintă o problemă în finalizarea obiectivelor firmei;

3) informaţiile legate de modul de desfăşurare a producţiei;

23

4) de reglare şi de cunoaştere şi raportare (îndreptarea mersului activităţii economice, prin modificări cantitative şi calitative);

5) de planificare şi prognoză (necesare formulării de decizii privitoare la dezvoltarea economiei societăţii comerciale).

Care din combinaţiile de mai jos reprezintă principalele feluri de informaţii specifice practicii managementului firmei:

a) 2,3,4b) 1,3,4c) 1,4,5d) 1,3,5e) 3,4,5

CTestul nr.22

Tratarea sistemică a organizării managementului unităţii eco nomice implică :a) o analiză profundă şi analitică a aspectului său informaţional;b) o analiză corectă a aspectului său informaţional;c) o descrierea grafică a fenomenelor informaţionale;d) descrierea grafică a fluxurilor informaţionale;e) descrierea grafică a circuitelor informaţionale.Alegeţi varianta de răspuns corectă care are legătură cu tratarea sistemică a organizării

managementului unităţii economice.B

Testul nr.23

Adoptarea deciziei la nivel de societate comercială generează: a) circuite informaţionale care se transmit la executanţi sub formă de planuri;b) informaţia decizională, care se transmite la executanţi sub formă de planuri, sarcini,

normative, comenzi şi le serveşte ca impuls spre acţiuni coordonate şi orientate spre scopuri manageriale precise;

c) un complex de factori interni şi externi;d) definirea ariei studiului precum şi definirea cerinţelor sistemul informaţional managerial;e) definirea cerinţelor sistemul informaţional managerial.

Ce anume generează adoptarea deciziei la nivel de societate comercială? Identificaţi varianta de răspuns corectă.

BTestul nr.24

În procesul managerial al societăţii comerciale, cu ajutorul deciziilor se stabilesc:a) obiectivele derivate din plan şi modalităţile de realizare a acestora; b) politicile economice a societăţii comerciale (elaborarea planului de dezvoltare în

perspectivă);c) acţiunile şi comportamentele executanţilor;d) programele corespunzătoare;e) se adoptă perfecţionările şi corecturile necesare pentru desfăşurarea eficientă a activităţii în

societatea comercială.Ce anume se stabilesc cu ajutorul deciziilor în procesul managerial al societăţii comerciale?

Identificaţi varianta de răspuns corectă care nu are legătură cu cele prezentate mai sus.

B

24

Testul nr.25

Rolul deosebit al deciziei în managementul societăţii comerciale este subliniat de faptul că:

a) prin intermediul ei se determină locul fiecărei verigi organizaţionale a socie tăţii comerciale, a fiecărei subunităţi şi a fiecărui salariat la soluţionarea sarcinilor preconizate;

b) fiecare salariat participa la progresul societăţii comerciale;

c) se adoptă perfecţionările şi corecturile necesare pentru desfăşurarea eficientă a activităţii în so-cietatea comercială;

d) se adoptă perfecţionările necesare pentru desfăşurarea eficientă a activităţii în societatea comercială;

e) informaţiile pot fi definite ca elemente de înştiinţare care provoacă managerului şi celorlalte cadre de conducere reacţii ce declanşează decizii şi acţiuni.

Alegeţi varianta de răspuns corectă care are legătură cu rolul deosebit al deciziei în managementul societăţii comerciale.

ATestul nr.26

Bugetul reprezintă instrumentul cu ajutorul căruia:1) managerul răspunde cerinţelor de pe piaţă;2) managerul fundamentează şi înfăptuieşte deciziile;3) îşi asumă răspunderi pentru utilizarea eficientă a resurselor;4) se asigură cunoaşterea şi evaluarea obiectivelor de atins;5) controlează nivelul veniturilor, cheltuielilor şi profitului.Care din combinaţiile de mai jos definesc corect bugetul:a) 2,3,5b) 1,3,4c) 1,4,5d) 1,2,3e) 3,4,5

ATestul nr.27

Metoda managerială reprezintă:a) ansamblul datelor, informaţiilor şi fluxurilor informa-ţionale;b) modalitatea prin care managerul acţionează pe piaţa financiară;c) modalitatea în care managerul realizează procesul managerial, transformând informaţiile în

acţiune cu ajutorul deciziilor, prin armonizarea resurselor cu cerinţele şi urmărind rezultatele maxime;d) nivelul veniturilor, cheltuielilor şi profitului;e) modalitatea prin care managerul acţionează pe piaţa valutară.

Alegeţi varianta de răspuns care defineşte corect metoda managerială.

CTestul nr.28

Cu ajutorul tehnicilor stochastice se poate:a) ajunge la scopul propus de organizare;b) previziona viitorul întreprinderii;c) sistematiza raţionamentul aplicat diferitelor ipoteze, circumstanţe şi

25

obiective manageriale care trebuie avute în vedere atunci când se adoptă o decizie în condiţii de risc;d) sistematiza raţionamentul aplicat diferitelor ipoteze, circumstanţe şi

obiective manageriale care trebuie avute în vedere atunci când se adoptă o decizie în condiţii de incertitudine;

e) sistematizarea raţionamentului aplicat diferitelor ipoteze şi obiective manageriale în condiţii de certitudine.

Alegeţi varianta de răspuns care indică corect semnificaţia tehnicilor stochastice.

CTestul nr.29

Abordarea societăţii comerciale ca sistem se caracterizează prin faptul că:a) funcţiile manageriale nu mai sunt tratate ca unităţi individuale;b) funcţiunile manageriale nu mai sunt tratate ca unităţi individuale;c) luarea deciziilor se realizează independent de voinţa managerului;

d) anterior adoptării deciziei, se studează mai multe variante, respectiv alternative;

e) optimizarea aprovizionării pieţei în condiţiile concentrării activităţii de cercetare şi a tuturor celorlalte posibilităţi au ca scop satisfacerea nevoilor consumatorilor în anii viitori.

Alegeţi varianta de răspuns corectă care reprezintă caracteristică specifică abordării societăţii comerciale ca sistem.

A

Testul nr.30

Eliminarea perturbaţiilor în ceea ce priveşte controlul se referă la:a) realizarea funcţiunilor manageriale;b) creşterea profitului;c) indicele de profitabilitate;d) politicile adoptate;e) identificarea cauzelor abaterilor, analizarea şi elaborarea de măsuri

concrete pentru înlăturarea lor.Alegeţi varianta de răspuns corectă care scoate în evidenţă modalitatea de

eliminare a perturbaţiilor în ceea ce priveşte controlul.

ETestul nr.31

În activitatea managerială controlul urmăreşte:1) analiza rezultatelor;2) bugetul previzionat;3) echilibrul financiar al firmei;4) eficienţa economică a activităţii;5) creşterea profitului.Care din combinaţiile de mai jos au legătură cu controlul:

a) 1,3,4b) 1,2,4c) 1,4,5d) 1,3,5e) 3,4,5

26

ETestul nr.32

Funcţiile controlului managerial specifice societăţii comerciale au în vedere:a) orientarea sa judicioasă spre realizarea obiectivelor strategice;b) nu numai constatarea erorii în activitatea managerială, ci şi efectele pozitive generate de

acesta, care se referă la corectarea acţiunii şi orientarea sa judicioasă spre realizarea obiectivelor strategice şi tactice;

c) orientarea sa judicioasă spre realizarea obiectivelor tactice;d) orientarea sa judicioasă spre realizarea obiectivelor finale;e) intervenţia imediată cu soluţii concrete şi prompte pentru a preveni apariţia unor fenomene

negative.Ce anume au în vedere funcţiile controlului managerial pentru buna desfăşurare a activităţii din

cadrul societăţii comerciale? Indicaţi varianta de răspuns corectă.

BTestul nr.33

Funcţia preventivă a controlului la nivel de societate comercială se manifestă:a) după ce au apărut abaterile faţă de valorile preconizate;b) înaintea producerii abaterile faţă de valorile preconizate;c) nu după ce au apărut abaterile faţă de valorile preconizate, ci înaintea producerii lor;d) după constatarea erorii în activitatea managerială;e) periodic conform noilor politici adoptate.Când se manifestă funcţia preventivă a controlului la nivel de societate comercială? Indicaţi

varianta de răspuns corectă.

CTestul nr.34

În managementul societăţii comerciale activitatea de cercetare-dezvoltare deţine un rol decisiv, subliniat de faptul că:

a) nivelul, ritmul şi direcţiile sale influenţează toate laturile vieţii economico-sociale a unităţii şi în mod deosebit productivitatea muncii, nivelul şi structura producţiei, eficienţa întregii activităţi economico-sociale;

b) nivelul şi structura producţiei sunt nesatisfăcătoare;c) nivelul, ritmul şi direcţiile sale influenţează toate laturile vieţii economico-sociale a unităţii;d) ritmul activităţii de cercetare-dezvoltare este scăzut;e) eficienţa activităţii de cercetare – dezvoltare poate fi urmărită prin

parcurgerea etapelor de producţie.Alegeţi varianta de răspuns corectă şi completă care are legătură cu rolul decisiv pe care îl are activitatea de cercetare-dezvoltare în managementul societăţii comerciale.

ATestul nr.35

În procesul de cercetare-dezvoltare, în creşterea eficienţei acestuia un rol important revine:a) structurii producţiei;b) sistemului decizional;c) salariatului;d) cenzorilor; e) managementului.

27

Alegeţi varianta de răspuns corectă care are legătură cu procesul de cercetare-dezvoltare, în vederea creşterii eficienţei.

ETestul nr.36

Implementarea de tehnologii de înalt randament, concomitent cu omologarea şi punerea în fabricaţie de serie a unor produse noi cu caracteristici tehnico-funcţionale superioare implică:

a) îmbunătăţirea structurii sortimentale;b) asimilarea de noi produse cu performanţe superioare în toate domeniile de activitate;c) un management care să se caracterizeze prin flexibilitate şi rapiditate decizională şi factuală;d) retragerea de pe piaţă a produselor care nu sunt cerute de consumatori;e) ridicarea substanţială a nivelului tehnic şi calitativ al întregii producţii prin

intensitatea lucrărilor de reproiectare şi modernizare.Ce implică implementarea de tehnologii de înalt randament, concomitent cu omologarea şi

punerea în fabricaţie de serie a unor produse noi cu caracteristici tehnico-funcţionale superioare? Indicaţi varianta de răspuns corectă.

CTestul nr.37

Dintre problemele care se pun managerului din punct de vedere al complexităţii şi amplorii cercetărilor ştiinţifice în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă şi a actualei revoluţii tehnico-ştiinţifice amintim:

a) implicaţiile umane ale procesului de creaţie în cercetarea ştiinţifică; b) particularităţile selecţiei, orientării profesionale, a pregătirii şi perfecţionării personalului ce

lucrează în cercetarea ştiinţifică; c) factorii psihosociali ai managementului cercetării ştiinţifice; d) factorii psihosociali ai managementului inovării;e) aspectele psihosociale ale folosirii intereselor în creşterea eficienţei activităţii de cercetare

ştiinţifică.Una din variantele enumerate mai sus nu reprezintă o problemă care se pune managerului din

punct de vedere al complexităţii şi amplorii cercetărilor ştiinţifice în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă şi a actualei revoluţii tehnico-ştiinţifice. Care este această variantă?

DTestul nr.38

Mărimea capacităţii de producţie a utilajului se determină în funcţie de: a) stadiul îndeplinirii cantitative şi calitative a producţiei;b) repartiţia sarcinilor pe executanţi;c) repartiţia sarcinilor pe echipe; d) utilajul de bază al producţiei şi caracteristica lui de lucru şi de normele

tehnice de folosire intensivă sau extensivă;e) repartiţia sarcinilor şi lansarea în fabricaţie a produselor.Alegeţi varianta de răspuns corectă care are legătură cu mărimea capacităţii de

producţie a utilajului.

D

Testul nr.39

Prin standardizare se înţelege:

28

a) activitatea organizată de limitare la un maximum raţional şi necesar, a varietăţii produselor;

b) activitatea organizată de limitare la un maximum raţional şi necesar, a varietăţii produselor, subansamblelor, pieselor prin elaborarea unor noi standarde de calitate;

c) eliminarea deficitelor de capacitate, a locurilor înguste din cadrul procesului de producţie;

d) se înţelege activitatea organizată de limitare la un minimum raţional şi necesar, a varietăţii produselor, subansamblelor, pieselor, tipodimensiunilor şi mărcilor de materiale necesare fabricării acestora prin elaborarea unor noi standarde şi revizuirea celor existente;

e) ansamblul de reguli tehnice obligatorii prin care se stabilesc, potrivit nivelului de dezvoltare tehnică într-un anumit moment, însuşirile tehnice, respectiv conţinutul, configuraţia, dimensiunile, rezistenţa la diverse probe, însuşirile estetice, condiţiile de utilizare, pe care trebuie să le îndeplinească un produs, o lucrare sau un serviciu, precum şi prescripţiile privind recepţia, marcarea, depozitarea, transportul acestora, după caz.

Alegeţi varianta de răspuns corectă care defineşte conceptul de standardizare.

DTestul nr.40

Urmărirea producţiei la nivel de societate comercială prezintă următoarele caracteristici specifice:

1) asigurarea trecerii continue a obiectelor muncii prin secţii şi ateliere, iar în cadrul acestora pe la locurile de muncă, preîntâmpinarea apariţiei unor dereglări în procesul de producţie;

2) pregătirea executării produselor la nivelul secţiilor, atelierelor şi locurilor de muncă;3) culegerea de informaţii cu privire la stadiul îndeplinirii cantitative şi calitative a producţiei; 4) compararea continuă a sarcinilor de producţie realizate cu cele planificate;5) exploatarea raţională a utilajelor şi instalaţiilor.Care din combinaţiile de mai jos reprezintă caracteristici specifice urmăririi

producţiei la nivel de societate comercială:a) 2,4,5b) 1,3,4c) 1,2,3d) 1,3,5e) 3,4,5

BTestul nr.41

Standardizarea este o funcţie importantă a managementului producţiei, deoarece:a) la nivelul comitetului de direcţie se întocmeşte programul de ansamblu care

cuprinde sortimentul de produse, mijloacele de producţie, mărimea utilajelor şi amplasarea lor;b) la nivelul operaţional are loc atât organizarea şi planificarea internă,

prevăzându-se în detalii întreaga desfăşurare a serviciilor de producţie pe secţii, ateliere, pe grupe de maşini şi pe fiecare loc de muncă şi pe termene;

c) face posibil controlul fabricaţiei, aprovizionării, contabilităţii şi a altor activităţi la un anumit nivel de performanţe şi de calitate;

d) face posibil controlul altor activităţi la un anumit nivel de performanţe;e) face posibil controlul altor activităţi la un anumit nivel de calitate.

De ce standardizarea este o funcţie importantă a managementului producţiei? Indicaţi varianta de răspuns corectă.

CTestul nr.42

29

Publicitatea poate fi definită ca:a) mijlocul prin intermediul căruia managerul îşi conturează pentru o perioadă lungă sau medie

atitudinea sa faţă de piaţă, concretizată prin indicarea obiectivelor esenţiale în cadrul raporturilor de piaţă, însoţită de precizarea liniei principale de acţiune pentru atingerea lor;

b) mijlocul prin intermediul căruia managerul îşi conturează pentru o perioadă lungă sau medie atitudinea sa faţă de piaţă;

c) un ansamblu de informaţii cu privire la o unitate şi la produsele acesteia, a căror merite sau calităţi se difuzează prin intermediul diferitelor mijloace de comunicare, fără cheltuieli din partea societăţii comerciale;

d) un ansamblu de informaţii cu privire la o unitate şi la produsele acesteia;e) operaţiunile de obţinere a informaţiilor referitoare la fenomenele şi procesele pieţei.Alegeţi varianta de răspuns corectă şi completă care defineşte publicitatea în vederea vânzării

produselor pe piaţă de către o societate comercială.

CTestul nr.43

Funcţia financiară din cadrul unei firme este implicată în următoarele domenii: 1) strategii, prin stabilirea criteriilor financiare privind deciziile de investire a capitalului; 2) managementul riscului şi operaţii, prin asigurarea disponibilităţii unor fonduri suficiente, sub

formă de disponibilităţi băneşti sau linii de credit, pentru acoperirea deficitului net de numerar;3) analiza informaţională financiară;4) adoptarea deciziei financiare;5) execuţia deciziei financiare.Care din combinaţiile de mai jos reprezintă domenii ale funcţiei financiare din cadrul unei

firme:a) 1,2b) 1,3c) 2,3d) 1,4e) 3,5

A

Testul nr.44

Instrument de bază al managementului financiar, al analizei şi controlului, al asigurării echilibrului financiar al societăţii comerciale bugetul de venituri şi cheltuieli oferă managerului general următoarele informaţii legate de:

1) posibilitatea de a cunoaşte mijloacele financiare;2) metodele de utilizat pentru sporirea eficienţei economice;

3) un ansamblu de informaţii cu privire la o unitate şi la produsele acesteia, a căror merite sau calităţi se difuzează prin intermediul diferitelor mijloace de comunicare, cu cheltuieli din partea societăţii comerciale;

4) metodele de utilizat pentru creşterea profitului, prin antrenarea întregului personal;5) doar o imagine sumară a stării în care se află societatea comercială.Care din combinaţiile enumerate mai jos reprezintă informaţii importante pentru manager în ceea

ce priveşte bugetul de venituri şi cheltuieli ca instrument de bază al managementului financiar, al analizei şi controlului, al asigurării echilibrului financiar al societăţii comerciale:

a) 1,4,5b) 1,2,4

30

c) 1,2,3d) 1,3,5e) 3,4,5

BTestul nr.45

În condiţiile tranziţiei la economia de piaţă, bugetele de venituri şi cheltuieli ale întreprinderilor trebuie să vizeze:

a) activitatea comercială;b) activitatea de cercetare-dezvoltare;c) toate compartimentele, toate funcţiile unităţilor respective, adică nu numai producţia, ci şi

cercetarea-dezvoltarea, activitatea comercială, cea de personal şi financiar-contabilă, insistând pe elementele de contact al acestora cu managementul financiar;

d) împrumuturile bancare;e) o serie de informaţii cu privire la unitate şi la produsele acesteia.

Ce anume vizează în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă, bugetele de venituri şi cheltuieli ale întreprinderilor? Indicaţi varianta de răspuns corectă.

CTestul nr.46

Selecţia profesională presupune o analiză obiectivă a concordanţei dintre: a) caracteristicile profesiunii şi posibilităţile de ordin fizic, psihic şi informaţional pe care le

prezintă persoana;b) teorie si decizie;c) potenţialul creator al fiecărui salariat şi profitul brut al întreprinderii;d) veniturile şi cheltuielile angajatului;e) potenţialul creator al tuturor salariaţilor şi profitul net al întreprinderii.Alegeţi varianta de răspuns corectă care are legătură cu selecţia profesională.

A

Testul nr.47

Prin promovare profesională se înţelege:a) gradul de adaptare la noile condiţii de muncă;b) gradul de adaptare la vechile condiţii de muncă;c) încredinţarea unei funcţiuni cu nivel de responsabilitate superior celei

deţinute anterior, pe baza eficienţei dovedite şi a aptitudinilor cerute exercitării noii funcţiuni;d) atitudinea faţă de muncă şi nevoi personale;e) măsurarea performanţelor individuale.

Alegeţi varianta de răspuns care defineşte corect promovarea profesională.

CTestul nr.48

În concepţia americană, managementul înglobează:a) funcţiile de conducere ale tuturor cadrelor din întreprindere, începând de la director până la

şeful de echipă;b) esenţa economică a managementului producţiei, la pârghiile economice folosite;c) esenţa economică a managementului producţiei la formele şi metodele managementului;

31

d) esenţa economică a managementului producţiei la aspectele concrete ale stimulentelor materiale şi morale;

e) esenţa economică a managementului producţiei la gradul de răspundere personală şi colectivă.

Ce anume înglobează managementul în concepţia americană? Identificaţi varianta de răspuns corectă.

A

Testul nr.49

În capitolul privitor la „Universalitatea managementului” Roland Caude subliniază că orice colectivitate ce are anumite scopuri de atins, are nevoie de:

1) o anumită structură, deci de organizare;2) de un echilibru economic dinamic, deci de gestiune;3) echilibru între cerere şi ofertă;4) de conducători competenţi, deci de management;5) metode operaţionale.Care din combinaţiile de mai jos reprezintă scopuri de atins subliniate de Roland Caude în

capitolul privitor la „Universalitatea managementului”:a) 2,4,5;b)1,2,5;c)1,3,4;d) 2,3,5;e) 1,2,4.

ETestul nr.50

Factori socio-culturali ai mediului ambiant potrivit divizării mediului firmei în mediu intern şi mediu extern sunt următorii:

a) mentalităţile şi ştiinţa;b) puterea politică;c) cultura;d) învăţământul;e) structura socială a populaţiei.Alegeţi varianta corectă care nu are legătură cu factorii socio-culturali ai

mediului ambiant potrivit divizării mediului firmei în mediu intern şi mediu extern.

B

MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANELICENTA 2009

1. Formă modernă de organizare si desfăsurare a activitătii economice, cu influente asupra factorului uman, economia de piată este caracterizată prin următoarele trăsături:

1. are la bază proprietatea sub diferite forme;2. organizatia privată, individuală sau asociativă este entitatea economică principală;3. profitul reprezintă scopul principal al activitătii organizatiei;4. cu ajutorul mecanismelor pietii se reglează întreaga activitate economică;5. proprietatea privată implică autonomia deciziilor;6. prezintă un grad inferior de flexibilitate, completată de o sensibilitate mai pronuntată.Care din combinatiile prezentate exprimă corect trăsăturile economiei de piată:

32

a) 1,2,3,4,6b) 2,3,4,5,6c) 1,2,3,4,5d) 1,3,4,5,6e) 1,2,4,5,6

2. Oferta de fortă de muncă este formată din munca pe care o pot depune membrii societătii si este determinată de următoarele componente:

1. economică;2. socială;3. dinamică;4. culturală;5. politică.Care din combinatiile de mai jos reprezintă componentele specifice ofertei fortei de muncă:a) 1,5b) 1,2c) 1,3d) 4,5e) 2,4

3. Functiile pietei muncii în cadrul economiei de piată moderne sunt:

1. de informare a patronului si a salariatilor;2. de acordare de asistenŃă partenerilor sociali atunci când se desfăsoară negocierile, de către organele abilitate;3. de planificare pe termen lung a personalului pentru a asigura si în viitor resursele umane necesare;4. de elaborare de studii de prognoză privind evolutia pietei muncii în fiecare localitate care să fie puse la dispozitia partenerilor sociali, respectiv patronilor si sindicatelor, precum si institutiilor de învătământ, atât locale cât si centrale;5. de protectie socială, asigurată de stat prin reglementări legale si administrative;6. de dezvoltare intensivă a personalului pentru asigurarea calificării acestuia, precum si pentru îmbunătătirea activitătii în relatiile cu clientii.Care din combinatiile prezentate mai jos exprimă corect functiile pietei de muncă:a) 1,2,3,5b) 2,3,4,5c) 2,4,5,6d) 1,2,4,5e) 3,4,5,6

4. Particularitătile pietei fortei de muncă sunt:

1. prezintă un grad inferior de flexibilitate, completată de o sensibilitate mai pronuntată;2. este mai complexă, mai organizată si mai reglementată fată de celelalte piete;3. detine pronuntate caracteristici contractuale si participative;4. interventia statului este mai puternică decât pe celelalte piete;5. este deosebit de sensibilă faŃă de deciziile care se iau pe celelalte piete, adaptându-se la miscările, semnalele si solicitările acestora;6. preturile se stabilesc în mod liber prin confruntarea dintre cerere si ofertă.Care din combinatiile prezentate exprimă corect trăsăturile pietei fortei de muncă:a) 1,2,3,4,5b) 1,2,3,5,6c) 1,3,4,5,6d) 2,3,4,5,6e) 1,2,4,5,6

5. Activitătile departamentului de personal sunt grupate după cum urmează:

33

1. activităti strategice de natura stabilirii politicii de personal, planificarea pe termen lung siinovarea;2. implementarea politicii organizatiei;3. activităti de motivare a echipei;4. activităti de consultantă, respectiv asistarea managerilor în aspectele – cheie alemanagementului personalului;5. activităti operationale de zi cu zi, ca de pildă, recrutarea de personal, păstrarea evidentelor cu angajatii.Care din variantele de mai jos reprezintă activităti ale departamentului de personal:a) 1,3,5b) 2,3,4c) 1,4,5d) 1,2,3e) 3,4,5

6. În dezvoltarea managementului personalului organizatiei s-au înregistrat mai multe etape:

1. aparitia organizatiei;2. planificarea strategică;3. cresterea functională;4. specializarea tehnică;5. cresterea controlului;6. integrarea functională;7. integrarea strategică.Alegeti varianta de răspuns care prezintă corect etapele de dezvoltarea caracteristice managementului personalului organizatiei:a) 1,3,5,6,7b) 1,2,3,4,5c) 2,3,4,5,6d) 2,4,5,6,7e) 2,3,5,6,7

7. Nivelul actual al progresului stiintifico-tehnic răstoarnă postulatul fundamental al modelului managerial taylorist care sustine că:

a) diminuează semnificatia motivatiei în cultura organizatională;b) profitul maxim se obtine pe calea simplificării maximale a functiilor de muncă;c) se ajunge la armonizarea proceselor de adoptare a deciziilor;d) profitul maxim se obtine prin sporirea rolului cunostintelor si deprinderilor în procesul demuncă;e) computerizarea ridică rolul personalului în procesul de productie.Identificati varianta corceta de raspuns.

8. Competenta profesională semnifică:

a) pregătirea continuă a lucrătorilor;b) relatia dintre oameni în procesul de muncă, priceperea de a lucra în echipă;c) pregătirea tehnică a lucrătorilor pentru îndeplinirea functiilor legate de anumite specializări;d) esenta managementului personalului organizatiei;e) realizarea scopurilor organizationale.

9. Cu timpul, managementul personalului se integrează si se transformă ca o formă specifică de:

1. formare a personalului organizatiei;2. îndrumare a personalului organizatiei;3. control a personalului organizatiei;

34

4. transformare a realitătii manageriale;5. îndrumare a proceselor manageriale.Care din combinaŃiile de mai jos reprezintă caracteristici de transformare în timp a managementuluipersonalului:a) 1,3,4b) 2,3,4c) 1,4,5d) 1,2,3e) 2,3,5

10. Metodele managementului personalului sunt:

1. administrative;2. economice;3. analize tehnico - economice;4. planificarea socială;5. psihosociale;6. de informare.Care din combinatiile prezentate exprimă corect metodele managementului personalului?a) 1,2,3b) 1,3,5c) 1,2,4d) 1,2,5e) 1,3,6

11. Scopul managementului strategic al personalului constă în:

a) asigurarea procesului de formare a potentialului uman al organizatiei pentru o perioadă lungă de timp;b) formarea mediului intern al organizatiei;c) functionarea eficientă a structurilor organizatorice a firmei;d) asigurarea unei stări coordonate si adecvate a mediului extern si intern al procesului de formare a potentialului uman al organizatiei pentru o perioadă lungă de timp;e) asigurarea organizatiei cu resurse umane.

12. Pentru realizarea managementului previzional al personalului trebuie apelat la un sistem, respectiv la un ansamblu de metode si forme dintre care un rol esential revine:

a) planului si prognozelor;b) planului analizei;c) prognozelor si procesului planificării;d) previziunii necesarului de personal;e) prognozelor.

13. Continutul managementului previzional al necesarului de personal constă:

a) dintr-un ansamblu de eforturi metodic efectuate si de studii bine gândite avându-se ca scopatingerea obiectivelor;b) detectarea cu anticipatie a problemelor;c) pregătirea unor soluŃii concretizate într-un plan si programe de acŃiune;d) dintr-un ansamblu de eforturi metodic efectuate si studii bine gândite, în scopul de a detecta cu anticipatie problemele, de a pregăti solutiile concretizate apoi într-un plan si program de actiune, de a corecta actiunile pe măsura realizării lor;e) corectarea diferitelor actiuni pe măsura realizării lor.Alegeti varianta corectă si completă care reprezintă continutul managementului previzional alnecesarului de personal.

14. Scopul managementului previzional al necesarului de personal este:

35

1. de a asigura viitorul organizatiei cu forta de muncă;2. de a influenta din punctul de vedere al resurselor umane competitivitatea si rentabilitatea organizatiei;3. de creare a posibilitătilor de promovare a personalului;4. de asigurare a dezvoltării personalului;5. de realizare a planurilor concrete de productie.Identificati care din variantele următoare prezintă corect scopul managementului previzional alnecesarului de personal?a) 3,5b) 2,3c) 2,5d) 1,2e) 4,5

15. În procesul de planificare a personalului se folosesc următoarele categorii de analiză:

1. analiza personalului organizatiei din punct de vedere cantitativ, structural si calitativ;2. analiza stabilitătii personalului;3. analiza utilizării timpului de muncă si a efectelor economico-financiare;4. analiza eficientei utilizării personalului sub aspectul productivităŃii muncii si a profitului pe salariat;5. analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor;6. analiza productivitătii pentru a modifica planurile si pentru a verifica informatiile.Care din combinatiile prezentate exprimă corect categoriile de analiză utilizate în procesul deplanificare a personalului?a) 1,2,5,6b) 1,2,3,4c) 2,3,4,6d) 3,4,5,6e) 1,3,5,6

16. Pentru a se putea analiza calificarea personalului organizatiei se operează cu:

a) coeficientul calificării medii;b) fluctuatia si absenteismul;c) indicele de calificare;d) rotatia pe posturi a personalului;e) fluctuatia.Alegeti varianta corecta de raspuns.

17. Cercetările previzionale în domeniul necesarului de personal pentru organizatii trebuie să aibă în vedere anumite rationamente:

1. să analizeze permanent ritmicitatea productiei;2. să angajeze personal numai dacă este necesar;3. să analizeze, în cazul în care apar noi responsabilităti, în ce măsură acestea sunt diferite de cele existente si dacă nu pot fi îndeplinite cu personalul existent;4. să asigure rotatia pe posturi a personalului;5. să asigure cursuri de perfectionare.Care din combinatiile de mai jos reprezintă rationamente logice în procesul cercetărilor previzionale destabilire a necesarului de personal pentru organizatii?a) 1,2,3b) 1,3,4c) 2,3,4d) 3,4,5e) 1,4,5

36

18. Orientarea profesională are de rezolvat două probleme de importantă majoră:1. găsirea pentru fiecare individ a profesiunii adecvate capacitătii sale;2. satisfacerea cu necesarul de personal a fiecărei profesiuni;3. adaptarea profesională;4. informatia profesională;5. selectia performantă.Care din variantele de mai jos reprezintă cele două probleme de importantă majoră ale orientăriiprofesionale:a) 2,4b) 3,5c) 1,2d) 2,3e) 2,5

19. În desfăsurarea unei actiuni sistematice de orientare profesională se succed următoarele etape:

a) analiza muncii si elaborarea monografiilor profesionale;b) stabilirea criteriilor de succes profesional;c) stabilirea unei baterii de probe, în functie de exigentele profesiunii si criteriile de succesprofesional;d) alegerea unui esantion experimental pentru etalonarea probelor si prelucrarea rezultatelor sialegerea probelor care sunt cele mai productive;e) cunoasterea cererii de muncă în diferite sectoare de activitate.Alegeti varianta care nu reprezintă etapă în desfăsurarea unei actiuni sistematice de orientareprofesională.

20. Recrutarea reprezintă:

a) climatul favorabil care să ajute noul angajat să-si alunge teama si jena;b) un sentiment de apartenentă fată de organizatie;c) lipsa perspectivei de avansare;d) preluarea efectivă din rândul indivizilor selectionati pe aceia ale căror cunostinte profesionale în domeniu, personalitate si aptitudini, corespund cel mai bine posturilor vacante scoase la concurs;e) nevoile salariatilor si ale familiilor lor.Alegeti varianta care reprezintă definitia recrutării.

21. Activitatea de recrutare a managerilor implică:

1. analiza postului ce trebuie completat si definirea candidatului ideal;2. evaluarea si selecŃia preliminară a candidaŃilor;3. stabilirea limitei de vârstă;4. gradul de dezvoltare al nivelului de gândire al candidatului;5. planificarea interviurilor cu candidaŃii preselecŃionaŃi.Care din combinaŃiile de mai jos reprezintă caracteristici specifice activităŃii de recrutare amanagerilor:a) 1,3,4b) 1,2,5c) 1,4,5d) 1,2,3e) 2,3,5

22. Cu ajutorul strategiei si politicii de recrutare a personalului, se redau:

37

a) intenŃiile si obiectivele managerului general în acest domeniu;b) pasii spre dezvoltarea organizaŃiei;c) condiŃiile de lucru si de mediu;d) posibilităŃile ulterioare de evaluare;e) modalităŃile de analizare a tuturor obiectivelor.AlegeŃi varianta corectă care reprezintă caracteristică specifică strategiei si politicii de recrutarea personalului.

23. Dintre cele mai importante etape ale recrutării amintim:

1. definirea postului;2. selectarea candidaŃilor prin apelarea la ponderea criteriilor pentru evitarea subiectivismului;3. decizia finală de angajare, care corespunde si cu penultima etapă a angajării;4. prezentarea postului si stabilirea criteriilor de selecŃie;5. cunostinŃe tehnice si nivelul de cunostinŃe specifice.Care din combinaŃiile de mai jos reprezintă etape specifice recrutării:a) 1,3,4b) 1,2,5c) 1,4,5d) 1,2,3e) 2,3,5

24. Angajarea implică câteva cerinŃe legale, care trebuie să se constituie în linii directoare:

a) înainte de începerea activităŃii trebuie să se încheie un contract legal între patronat si salariat;b) la angajare se notifică condiŃiile momentului respectiv, urmând ca la schimbarea uneia sau mai multora să se consemneze într-un act adiŃional;c) nivelul salariului nu este cel prevăzut în contractul colectiv de muncă;d) se analizează si se acŃionează în domeniul condiŃiilor de microclimat si al protecŃiei sociale;e) prin respectarea regulilor si procedurilor stabilite prin contract se va asigura întărirea disciplinei si ordinii în organizaŃie.IdentificaŃi varianta care nu constituie cerinŃă legală la angajare.

25. MenŃinerea personalului trebuie să reprezinte o preocupare permanentă a managerului, iar ca modalităŃi concrete si utile folosite în acest scop sunt:

a) sprijinirea salariaŃilor să înŃeleagă condiŃiile concrete ale dezvoltării organizaŃiei si schimbările în care sunt sau pot fi implicaŃi;b) găsirea de căi pentru a determina pe salariaŃi să nu se considere implicaŃi activ în schimbările în care sunt sau pot fi implicaŃi;c) sprijinirea procesului de pregătire si perfecŃionare a personalului, cu acordarea de ajutor concret fiecărui salariat, în vederea dezvoltării acestuia;d) influenŃa atitudinii si comportamentului salariaŃilor;e) perfecŃionarea procesului de comunicare, prin dezvoltarea si eficientizarea întâlnirilor cusalariaŃii, a discuŃiilor individuale si de grup, a buletinelor de informare.Care din variantele de mai sus nu constituie modalitate de menŃinere a personalului?

26. Ghidul de conversaŃie cu candidatul are următorul conŃinut:

1. elementele pentru identificarea candidatului;2. pregătirea profesională;3. experienŃa profesională;4. opinia personală asupra postului solicitat;5. elementele pentru identificarea postului.Care din variantele prezentate constituie elemente ale conŃinutului ghidului de conversaŃie cucandidatul:a) 1,2,3,4

38

b) 1,3,4,5c) 2,3,4,5d) 1,2,4,5e) 1,2,3,5

27. Ca elemente constitutive ale costului de angajare reŃinem:

a) cheltuieli de recrutare;b) costurile de integrare;c) cheltuielile cu personalul organizaŃiei;d) costurile cu pregătirea de bază;e) costurile cu familiarizarea cu misiunea.Care din variantele de mai sus nu constituie element constitutiv al costului de angajare?

28. SelecŃia profesională are rolul să stabilească exact:

a) nivelul de pregătire al angajatului;b) disponibilitatea angajatului pentru program prelungit;c) treapta care i se cuvine angajatului:d) treapta care i se cuvine si felul muncii care i se potriveste individului într-o treaptă sau alta;e) nivelul de cunostinŃe pe care-l posedă angajatul.AlegeŃi varianta corectă care reprezintă rolul selecŃiei profesionale.

29. Interviul este o etapă care nu poate fi evitată în procesul de selecŃie, iar validitatea si valoarea practică a acestuia creste dacă sunt respectate următoarele condiŃii:

1. intervievatorii nu sunt rigizi sau autoritari faŃă de cei intervievaŃi;2. intervievatorii îsi planifică dinainte întrebările;3. criteriile de selecŃie inadecvate trebuie eliminate;4. postul este bine studiat si descris;5. sensul întrebărilor trebuie să fie clar.Care din combinaŃiile de mai jos reprezintă varianta de răspuns corectă:a) 1,2,3b) 1,2,5c) 1,2,4d) 3,4,5e) 2,4,5

30. EficienŃa examinării psihologice îsi poate dovedi efectele în multiple direcŃii:

1. randamentul mai ridicat, calitate mai bună a producŃiei, mai puŃină risipă de material;2. fluctuaŃia mai redusă a personalului de execuŃie;3. asigurarea cu personal a organizaŃiei;4. remarcarea muncitorilor cu calităŃi deosebite printre cei examinaŃi;5. reducerea numărului de accidente.Care din variantele de mai jos constituie aspecte ale eficienŃei examinării psihologice:a) 1,2,4,5b) 1,2,3,4c) 2,3,4,5d) 1,3,4,5e) 1,2,3,5

31. Care din conceptele de mai jos definesc procesul de încorporare, asimilare a individului în unităŃi si sisteme sociale (familie, grup, colectiv, societate) prin modelare conform datelor si cerinŃelor sociale:

a) integrarea;

39

b) mediul integrator;c) interacŃiunea reciprocă;d) integrarea socială;e) acumularea de valori comune.

32. CerinŃele de bază ale integrării sunt:

1. ajutarea noului angajat în vederea acomodării;2. menŃinerea cooperării;3. satisfacerea cerinŃelor socio-culturale ale unui grup sau ale unei societăŃi;4. satisfacerea necesităŃilor membrilor sau grupurilor care cooperează;5. insuflarea încrederii în organizaŃie.Care din variantele de mai jos reprezintă cerinŃe de bază ale procesului de integrare?a) 1,2,3b) 1,3,5c) 2,3,4d) 1,3,4e) 3,4,5

33. Problema integrării se pune pe următoarele niveluri:1. la nivel individual;2. schemelor de comportament – coordonarea comportamentului fiecărui individ cu cel alcomportamentului membrilor grupului;3. la nivel procesual;4. la nivelul instituŃiilor – cooperarea lor cu minimum de conflict;5. la nivelul integrării întregii societăŃi.Care din combinaŃiile de mai jos reprezintă nivelurile specifice integrării:a) 1,2,4b) 2,4,5c) 1,4,5d) 1,3,5e) 3,4,5

34. Integrarea profesională reprezintă:

a) o treaptă în evoluŃia profesională a individului, când se realizează acordul si armonizarea comportamentului individului cu exigenŃa postului si colectivităŃii din care face parte;b) transformarea reciprocă a diferitelor culturi în vederea constituirii într-un tot echilibrat;c) un proces de lungă durată în evoluŃia profesională a individului;d) cunoasterea organizaŃiei si cunoasterea locului de muncă (sector, secŃie, atelier);e) un vast bagaj de practici care aplicate cu pricepere, pot da rezultatele dorite.AlegeŃi varianta care reprezintă definiŃie a integrării profesionale.

35. În procesul de asimilare si integrare a noilor angajaŃi se disting trei etape:

1. acomodarea;2. încurajarea si sprijinirea spiritului de inventivitate;3. integrarea la locul de muncă;4. integrarea în organizaŃie;5. integrarea profesională a intelectualităŃii tehnice.AlegeŃi din variantele de mai jos pe cea care prezintă corect cele trei etape ale procesului de asimilaresi integrare a noilor angajaŃi:a) 1,2,3b) 1,3,5c) 1,3,4d) 2,3,4e) 3,4,5

40

36. AtribuŃia de integrare la locul de muncă este a conducătorului de colectiv si constă în:

1. prezentarea tânărului sau tinerilor specialisti celorlalŃi membri din colectiv;2. informarea lor asupra obiectivului compartimentului de muncă;3. lămuriri asupra legăturilor dintre compartimentul respectiv si celelalte compartimente de muncă ale organizaŃiei;4. repartizarea de sarcini concrete noilor veniŃi;5. încredinŃarea de lucrări noilor veniŃi sub nivelul de pregătire.Care din variantele de mai jos constituie atribuŃiile de integrare la locul de muncă a noilor angajaŃi ce îirevin conducătorului de colectiv:a) 2,3,4,5b) 1,3,4,5c) 1,2,4,5d) 1,2,3,5e) 1,2,3,4

36. Fenomenele de insatisfacŃie si lipsa de motivaŃie se pot combate prin:1. alegerea persoanelor competente dar inapte de muncă;2. scăderea salariului;3. stimularea interesului pentru munca colectivă;4. angrenarea în condiŃiile producŃiei;5. stimularea sentimentului de mândrie a apartenenŃei la un grup de lucru si la o organizaŃie;6. alegerea persoanelor apte de muncă.AlegeŃi varianta care prezintă cel mai bine metodele de combatere a fenomenelor de insatisfacŃie silipsa de motivaŃie, din combinaŃia de mai jos:a) 1,2,3b) 3,4,5c) 1,2,4d) 2,3,4e) 1,3,5

37. Fenomenele de fluctuaŃie si absenteism au drept cauză principală:

a) configuraŃia organizaŃiei si retribuŃia mai bună în altă parte;b) neconcordanŃa dintre aspiraŃiile lucrătorului modern si condiŃiile pe care i le oferă organizaŃia;c) lipsa perspectivei de avansare;d) neconcordanŃa dintre perioada de adaptare a noului angajat si aspiraŃiile organizaŃiei;e) desfăsurarea lucrului sub tutelă si cursurile de iniŃiere.

38. Pentru a obŃine eficienŃă maximă în acŃiunea de formare profesională trebuie avute în vedere cererile si dorinŃele salariaŃilor care se pot realiza prin:

1. soluŃionarea contradicŃiilor în problemele de centralizare-descentralizare a managementuluipersonalului;2. anchete prin care să se determine tipurile de meserii pe care acestia doresc să le exercite din cele cerute pe piaŃa muncii;3. identificarea formatorilor pentru care există mai mulŃi candidaŃi;4. contacte directe frecvente între someri si serviciile de ocupare;5. derularea procesului de executare a raporturilor de muncă.Care din variantele de mai jos constituie mijloace de realizare a cererilor si dorinŃelor salariaŃilor învederea obŃinerii eficienŃei maxime în acŃiunea de formare profesională:a) 2,3,4b) 1,2,3c) 1,3,5d) 1,3,4

41

e) 2,4,5

39. Pregătirea profesională este:

a) activitatea desfăsurată în scopul însusirii de cunostinŃe teoretice si deprinderi practice;b) un loc de muncă definit ca o situaŃie de muncă;c) activitatea desfăsurată în scopul însusirii de cunostinŃe teoretice si deprinderi practice, de un anumit gen si nivel, în măsură să asigure îndeplinirea calificată de către lucrători a sarcinilor ce le revin în exercitarea, în procesul muncii, a unei profesiuni sau meserii;d) îndeplinirea calificată de către lucrători a sarcinilor ce le revin în exercitarea în procesulmuncii, a unei profesiuni;e) dată de durata pregătirii forŃei de muncă pe o perioadă nedeterminată.AlegeŃi varianta care reprezintă definiŃia pregătirii profesionale.

40. Pentru a asigura succesul deciziei de a investi în procesul de formare se impune soluŃionarea a trei probleme esenŃiale:

1. stabilirea justă a momentului declansării acŃiunilor de formare;2. determinarea nevoilor de formare pe baza rezultatelor si concluziilor din analizele efectuate;3. alegerea metodelor, duratei si a ritmului de formare;4. costul formării;5. nevoile de personal actuale si de perspectivă.PrecizaŃi care din variantele de răspuns prezentate mai jos prezintă corect cele trei probleme esenŃialeîn asigurarea succesului procesului de formare:a) 1,2,4b) 1,2,3c) 2,3,4d) 2,3,5e) 1,4,5

41. Policalificarea constă în:

a) obŃinerea unei calificări suplimentare pe lângă profesia de bază;b) schimbarea calificării;c) împrospătarea si îmbogăŃirea sistematică a cunostinŃelor profesionale;d) aprofundarea unui anumit domeniu al specializării de bază;e) obŃinerea competenŃelor specifice unei ocupaŃii sau profesii, diferită de cele dobândite anterior.Care din variantele prezentate defineste corect policalificarea?

42. Contractele speciale de formare profesională includ:

1. contractul de calificare profesională;2. contractul de adaptare profesională;3. contractul individual de muncă;4. contactul de ucenicie la locul de muncă;5. contractul de asigurări sociale.Care din variantele de mai jos reprezintă contracte speciale de formare profesională:a) 1,3b) 2,3c) 4,5d) 3,4e) 1,2

43. PerformanŃa umană trebuie apreciată si prin:a) sporirea cantităŃii de produse obŃinute;b) gradul de implicare;

42

c) coeficientul de crestere economică;d) prisma randamentului si profitul net;e) prisma randamentului si productivitatea muncii.44. NoŃiunea de evaluare ne apare ca:

a) o activitate complexă;b) un ansamblu al proceselor prin intermediul cărora se emit judecăŃi;c) o activitate care nu este complexă pentru manageri;d) o activitate ce nu necesită o pregătire specială a managerilor;e) o activitate complexă, ca un ansamblu al proceselor prin intermediul cărora se emit judecăŃi de valoare asupra componenŃilor unui sistem, consideraŃi separat în calitatea lor de titulari ai anumitor posturi, în vederea relevării elementelor esenŃiale ale modului de realizare a obiectivelor si sarcinilor trasate, a acordării de recompense sau sancŃiuni, a stabilirii modalităŃilor de perfecŃionare a pregătirii, a conturării perspectivelor de promovare a acestora.AlegeŃi varianta care defineste corect noŃiunea de evaluare.

45. Metoda evaluării profesionale apreciază ocupaŃia sau funcŃia, în timp ce metoda evaluării meritelor constituie:

a) o activitate complexă, ca un ansamblu al proceselor prin intermediul cărora se emit judecăŃi de valoare asupra componenŃilor unui sistem;b) o activitate complexă pentru manageri; c) un ansamblu al proceselor prin intermediul cărora se emit judecăŃi;d) o apreciere sistematică asupra trăsăturilor salariatului la locul de muncă si are ca scop să determine contribuŃia si valoarea sa pentru organizaŃie, cu accent pe calitatea activităŃii, capacitatea de a învăŃa, spiritul de colaborare, iniŃiativă etc. e) o activitate de realizare a obiectivelor si sarcinilor trasate, a acordării de recompense sausancŃiuni, a stabilirii modalităŃilor de perfecŃionare a pregătirii, a conturării perspectivelor depromovare a acestora.AlegeŃi varianta care defineste corect noŃiunea de evaluare a meritelor.

46. Rolul principal al evaluării performanŃelor este:

a) de a asigura legătura productivitate – evaluarea performanŃelor – recompensă;b) de a oferi instrumentele necesare pentru investigarea repartizării salariaŃilor;c) a asigura orientarea spre eficienŃă;d) de a deteriora relaŃiile în cadrul grupului;e) de a acorda corect salariile.AlegeŃi varianta care defineste corect rolul evaluării performanŃelor.

47. Cu privire la responsabilitatea evaluării performanŃelor se ridică numeroase probleme:

1. evaluarea subordonaŃilor de manager;2. evaluarea sefilor ierarhici de către subordonaŃi;3. evaluarea celorlalŃi salariaŃi de pe posturi echivalente;4. evaluarea sefilor din alte organizaŃii;5. autoevaluarea;6. evaluarea de către evaluatori externi.Care din variantele de mai jos prezintă principalele probleme cu privire la responsabilitatea evaluăriiperformanŃelor:a) 2,3,4,5,6b) 1,3,4,5,6c) 1,2,3,5,6d) 1,2,4,5,6e) 1,2,3,4,5

48. Aprecierea anuală, ca metodă de evaluare a personalului, constă în:

43

a) formularea unei aprecieri generale prin care se sintetizează principalele calităŃi si se certifică rezultatele obŃinute în muncă pe parcursul unui an comparativ cu anii precedenŃi;b) aprecierea anuală care se concretizează în calificative;c) formularea unei aprecieri pe baza comparării calităŃilor, cunostinŃelor, aptitudinilor sideprinderilor unui angajat;d) aprecierea calităŃilor, cunostinŃelor si aptitudinilor necesare realizării în bune condiŃii aobiectivelor stabilite;e) aprecieri generale prin care se sintetizează principalele calităŃi.Care din variantele de mai sus defineste corect aprecierea anuală ca metodă de evaluare a personalului?

49. Prin acŃiunea de apreciere a personalului în ordinea meritelor se vizează următoarele scopuri si obiective:

1. îmbunătăŃirea eficienŃei si performanŃelor individuale;2. fundamentarea măsurilor necesare în vederea promovării personalului, premierii acestuia si desfacerii contractului de muncă;3. cresterea randamentului muncii;4. cresterea calităŃii productivităŃii;5. îmbunătăŃirea performanŃelor profesionale individuale.Care din variantele de mai jos prezintă corect scopurile si obiectivele acŃiunii de apreciere apersonalului în ordinea meritelor:a) 1,5b) 1,2c) 3,4d) 2,3e) 3,5

50. Ca instrumente de apreciere a salariaŃilor în ordinea meritelor se utilizează:

1. lista salariaŃilor în ordinea relativă a meritelor;2. aprecierea individuală în funcŃie de aspectele generale ale muncii sau de diversi factori personali;3. măsurarea performanŃelor individuale în comparaŃie cu atribuŃiile specifice sau cu planurile de muncă;4. generarea stării de control;5. definirea obiectivelor evaluării.Care din variantele de mai jos prezintă instrumente de apreciere a salariaŃilor în ordinea meritelor:a) 1,2,3b) 2,3,5c) 2,3,4d) 1,3,5e) 1,2,5

51. Factorii ce asigură succesul metodelor de apreciere a salariaŃilor în ordinea meritelor sunt:

1. persoana care acordă calificativele;2. periodicitatea lucrărilor de comparare a meritelor;3. nivelul de pregătire a persoanelor care acordă calificativele;4. exploatarea rezultatelor;5. îmbunătăŃirea performanŃelor.Care din combinaŃiile de mai jos reprezintă factorii de succes ai metodelor de apreciere a salariaŃilor înordinea meritelor:a) 1,2,4b) 2,3,4

44

c) 1,2,3d) 3,4,5e) 1,3,5

52. În interpretarea noŃiunii de promovare profesională se întâlnesc trei momente caracteristice:

1. politica de promovare;2. schimbarea funcŃiei sau nivelul de încadrare;3. cresterea responsabilităŃii sau a nivelului de calificare;4. acordarea de avantaje materiale si morale salariatului promovat;5. planificarea promovării personalului.PrecizaŃi care din variantele de mai jos prezintă corect cele trei momente caracteristice în interpretareanoŃiunii de promovare profesională:a) 1,2,3b) 2,3,4c) 1,3,4d) 1,4,5e) 3,4,5

53. Politica de promovare:

a) generează insatisfacŃii si o stare permanentă de nemulŃumire în rândul angajaŃilor;b) încurajează acordarea de avantaje materiale si morale salariatului promovat;c) constituie o componentă majoră a managementului personalului organizaŃiei, menită să întărească sau să slăbească spiritul de echipă între salariaŃi;d) reprezintă una din cele mai importante probleme sociale;e) reprezintă cresterea responsabilităŃii sau a nivelului de calificare.PrecizaŃi care din variantele prezentate defineste cel mai bine politica de promovare.

54. În planul semnificaŃiei, o promovare judicios concepută si realizată este de natură să:

1. stimuleze în mod eficace iniŃiativa si ambiŃia salariatului;2. dea un puternic impuls la ridicarea nivelului de calificare a salariatului;3. conducă la perfecŃionarea salariatului;4. scadă randamentul si satisfacŃia în muncă;5. mărească satisfacŃia în muncă a salariatului;6. incite salariatul să se identifice cu funcŃia sa si cu organizaŃia în care lucrează.Care din variantele de mai jos constituie avantaje ale unei promovări judicios concepute si realizate:a) 1,2,3,4,5b) 1,2,3,4,6c) 2,3,4,5,6d) 1,2,3,5,6e) 1,3,4,5,6

55. Avantajele pe care le prezintă planificarea promovării, atât pentru organizaŃie cât si pentru salariat sunt:

a) dezvoltă neîncrederea că posturile esenŃiale vor fi ocupate fără întrerupere;b) contribuie la formarea lucrătorilor în vederea ocupării anumitor funcŃii, înainte chiar ca acestea să devină vacante;c) asigură bunul mers al organizaŃiei, evitând fenomenul de dezorganizare generat de plecarealucrătorilor care ocupă posturi cheie;d) dă posibilitatea lucrătorilor să prevadă ei însisi, sansele lor de a face carieră si, ca urmare aeforturilor depuse în vederea formării si perfecŃionării, să se adapteze la nevoile de viitor aleorganizaŃiei;e) ajută organizaŃia să-si păstreze personalul ei calificat si, în plus, să atragă salariaŃi compenenŃi.

45

Care din variantele de mai sus nu reprezintă un avantaj al planificării promovării pentru salariat si organizaŃie?

56. Privitor la trasaturile planificării promovării personalului, este necesar să se reŃină următoarele:

a) prin planificarea promovării se urmăreste să se prevadă cum va evolua compoziŃia personalului;b) planificarea promovării constituie o preocupare permanentă si sistematică;c) planificarea carierei nu se tratează ca un proces pe care organizaŃia trebuie să o dirijeze în mod sistematic;d) pentru fiecare categorie de personal se determină numărul angajaŃilor de care organizaŃiatrebuie să dispună în anul viitor;e) pe baza previziunilor se concep planurile de recrutare si formare, care reprezintă componenteale planificării promovării.Care din variantele de mai sus nu constituie o trăsătură a planificării promovării personalului?

57. Din punctul de vedere al organizaŃiei, promovarea internă oferă numeroase avantaje:a) promovarea internă încurajează lucrătorii în a se pregăti si a-si însusi cunostinŃele pentrupromovare;b) constituie un mijloc de utilizare mai bună a personalului organizaŃiei, punând pe fiecare salariat în postul în care el va fi mai util;c) determină un interes mărit al salariatului pentru funcŃia sa;d) dispune de un sistem de apreciere stiinŃifică cu privire la valoarea salariaŃilor;e) este mai economic pentru organizaŃie promovarea salariaŃilor din unitate decât recrutarea altora din exterior.DeterminaŃi care din variantele de mai sus nu constituie un avantaj al promovării interne din punctul de vedere al organizaŃiei?

58. Promovarea internă prezintă următoarele dezavantaje:

1. contribuie la eficacitatea muncii salariatului;2. consolidează legătura salariatului cu organizaŃia;3. este mai economic pentru organizaŃie;4. poate antrena reacŃii în lanŃ, ceea ce ar putea să dezorganizeze munca;5. sursa internă de candidaŃi ar putea să fie insuficientă pentru aplicarea principiului respectiv, mai ales în perioada de dezvoltare rapidă.Care din variantele de răspuns constituie dezavantaje ale promovării interne:a) 2,3b) 1,3c) 2,4d) 1,5e) 4,5

59. Promovarea pe bază de rezultate are următoarele trăsături:

1. are cea mai largă răspândire;2. apelează la criterii de promovare verificabile, bazate pe comensurarea rezultatelor, ceea ce contribuie la evitarea situaŃiilor conflictuale;3. este stimulatoare pentru salariaŃi;4. la promovare se Ńine seama de calităŃile, aptitudinile si deprinderile salariaŃilor;5. analizează rezultatele profesionale ale salariaŃilor.Care din combinaŃiile de mai jos reprezintă trăsături ale promovării pe bază de rezultate:a) 1,3,5b) 1,2,3c) 1,2,5d) 2,3,4e) 2,3,5

46

60. Consecintele determinarii salariilor vizeaza:

1. echilibrul financiar pe termen lung;2. integrarea si asimilarea angajaŃilor;3. caracteristicile sistemului de formare profesională;4. echilibrul social între diferite categorii de salariaŃi;5. situaŃia individuală si gradul de motivare al fiecărui salariat luat în mod individual.Care din variantele de mai jos reprezintă consecinŃe ale determinării salariilor:a) 1,2,3b) 2,4,5c) 1,4,5d) 1,3,5e) 2,3,4

61. Pe piaŃa forŃei de muncă salariul joacă un rol deosebit de semnificativ, având o dublă natură:

1. dimensionarea volumului ocupării forŃei de muncă;2. reprezintă venit pentru consum si acumulare personală - pentru lucrător, ca proprietar privat al forŃei sale de muncă;3. element de cost pentru producŃie – pentru patron, ca proprietar al capitalului material si financiar;4. constituie un motiv esenŃial pentru dispute si solicitări;5. afectează echilibrul financiar.Care din variantele de mai jos subliniază aspectul de „dublă natură” al salariului pe piaŃa forŃei demuncă:a) 2,3b) 3,4c) 1,5d) 1,4e) 4,5

62. Rolul si funcŃiile salariului pot fi redate astfel:

a) pârghie a stabilităŃii macroeconomice;b) factor de echilibru al raportului cerere-ofertă pe piaŃa forŃei de muncă;c) instrument de influenŃare a sensului si amplorii schimbărilor din economie;d) cel mai important venit din societate;e) mecanism de ajustare a relaŃiei dintre dimensiunea si evoluŃia salariilor si alte variabile,îndeosebi productivitatea muncii.PrecizaŃi care din variantele prezentate nu constituie funcŃie a salariului.

63. Stabilirea salariului minim garantat trebuie să aibă în vedere următoarele criterii:

1. nevoile salariaŃilor si ale familiilor lor;2. nivelul salariilor în plan naŃional;3. nivelul salariilor în plan internaŃional;4. costul vieŃii;5. prestările de protecŃie socială;6. nivelul de trai pe grupuri sociale;7. factori de ordin economic si ocuparea forŃei de muncă.Care din variantele de mai jos reprezintă criterii de stabilire a salariului minim garantat:a) 1,2,4,5,6,7b) 1,2,3,4,5,6c) 2,3,4,5,6,7

47

d) 1,3,4,5,6,7e) 1,2,3,4,5,6

64. Contractul colectiv de muncă pledează pentru adoptarea si menŃinerea unui sistem de salarizare echilibrat, coerent si evolutiv iar, în acest sens trebuie respectate următoarele condiŃii:

a) sistemul de salarizare trebuie să se sprijine pe un echilibru triplu: raŃionalitate, competitivitate, echitate;b) competitivitatea externă cere ca salariile din unitate să nu fie asemănătoare cu cele de pe piaŃa forŃei de muncă;c) realizarea unei concordanŃe între gradul de dificultate si de importanŃă a posturilor si nivelulsalariilor;d) aprecierea performanŃei, prin luarea în considerare a rezultatelor obŃinute si a gradului deadaptare pe post;e) modalităŃile de fixare si de plată a salariilor.DeterminaŃi care din variantele prezentate mai sus nu constituie o condiŃie în menŃinerea unui sistem de salarizare echilibrat, coerent si evolutiv.

65. Pentru protecŃia socială a salariaŃilor, în condiŃiile cresterii preŃurilor si tarifelor, este instituit un sistem de:

a) compensare-indexare a salariilor de bază, stabilit prin hotărâre a guvernului, cu consultarea sindicatelor si a patronatului;b) verificare si influenŃare a cheltuielilor pentru salarizare;c) indexare a salariilor de bază prin implicarea sindicatelor;d) implicare indirectă a statului;e) echilibrare a salariilor.IdentificaŃi varianta corectă de răspuns.

66. Componentele administrării salarizării sunt:

1. încadrarea salariaŃilor pe post;2. evaluarea salariului cuvenit pentru fiecare post;3. evaluarea si clasificarea salariaŃilor potrivit meritelor;4. remunerările suplimentare;5. evaluarea necesarului de materii prime;6. controlul programului de muncă;7. evaluarea muncii pe fiecare sector de activitate.Care din variantele prezentate mai jos reprezintă componente ale administrării salarizării:a) 1,3,5,6,7b) 1,2,3,4,6c) 1,2,3,4,7d) 2,4,5,6,7e) 3,4,5,6,7

67. Principalele cerinŃe pe care trebuie să le îndeplinească politica de salarizare sunt:

1. să asigure o corelare raŃională între cresterea producŃiei si cea a masei salariale;2. nu numai politica salarială, dar si flexibilitatea salariilor să se constituie ca instrumente ale alocării si reocupării forŃei de muncă pe sectoare, ramuri, profesii, teritoriu;3. să creeze condiŃii pentru cresterea laturii stimulatorii a salariului în planul competitivităŃii si al performanŃei;4. să menŃină cheltuielile aferente la un nivel mediu faŃă de limitele respective ale clasei de

48

salarizare;5. să contribuie la dezvoltarea interesului organizaŃiei, sub aspectul recompensării participării la muncă.Care din variantele de mai jos prezintă corect cerinŃele pe care trebuie să le îndeplinească politica desalarizare:a) 1,2,3,5b) 2,3,4,5c) 1,2,3,4d) 1,3,4,5e) 1,2,4,5

68. În definirea politicii manageriale în strânsă legătură cu flexibilitatea salarială, managerul va Ńine seama si de unele corelaŃii parŃiale:

1. gradul de competitivitate;2. relaŃia cost salarial – cerere agregată de forŃă de muncă;3. nivelul de pregătire profesională;4. cererea de forŃă de muncă este dependentă de mărimea si evoluŃia costurilor fixe cu forŃa de muncă;5. raportul salariu mediu – ocupare, ceea ce înseamnă comensurarea influenŃei factorilor specifici sectorului de activitate asupra salariului mediu.Care din variantele prezentate mai jos constituie corelaŃii de care managerul Ńine seama în definirea politicii manageriale aflate în strânsă legătură cu flexibilitatea salarială:a) 1,2,3b) 2,3,5c) 2,4,5d) 1,2,4e) 1,3,5

69. În planul instituŃional-organizatoric, sistemul de negociere salarială se realizează pe trei etape:

1. la nivel naŃional;2. la nivel cultural;3. la nivel de ramuri sau interprofesional;4. la nivel de organizaŃie;5. la nivel de sindicate si secŃii de producŃie.Care din variantele de mai jos prezintă corect cele trei etape ale sistemului de negociere:a) 1,2,3b) 2,3,4c) 1,3,4d) 3,4,5e) 1,3,5

70. În atingerea scopurilor vizate de negocierile salariale stau următoarele cerinŃe de bază:

a) stimularea îndeplinirii funcŃiilor economice ale salariatului, paralel cu stoparea sporirii acestuia preponderent pe considerente de protecŃie socială;b) restabilirea corelaŃiei între producŃie si fondul de salarii;c) asigurarea unui control concomitent si continuu asupra evoluŃiei salariilor si a preŃurilorproduselor;d) fundamentarea si menŃinerea unui raport între salarii-preŃuri-inflaŃie;e) cunoasterea si respectarea legislaŃiei muncii.Care din variantele de mai sus nu constituie cerinŃă a negocierilor salariale?

71. În plan teoretic, dialogul social presupune:

49

a) raportul dintre cererea si oferta forŃei de muncă ce este realizat pe piaŃa forŃei de muncă sireprezintă factorul fundamental în asigurarea echilibrului forŃei de muncă;b) un ansamblu de contacte, comunicări si acŃiuni minuŃios organizate, prin care entităŃi sociale organizate si constituite în condiŃiile legii sunt antrenate si participă la diferite niveluri la luarea de decizii, iniŃiază ori elaborează acte normative, propun si susŃin soluŃii în scopul rezolvării problemelor sociale ori economice la diferite niveluri, încearcă armonizarea intereselor generale si de grup, prevenirea ori soluŃionarea stărilor conflictuale, asigurarea climatului de pace socială generală;c) un ansamblu de contacte, comunicări si acŃiuni minuŃios organizate, prin care entităŃi sociale organizate si constituite în condiŃiile legii sunt antrenate si participă la diferite niveluri laluarea de decizii, iniŃiază ori elaborează acte normative, propun si susŃin soluŃii în scopulrezolvării problemelor sociale;d) găsirea unor soluŃii în scopul rezolvării problemelor sociale ori economice la diferite niveluri;e) consultarea partenerilor sociali cu privire la măsurile ce se întreprid pe linia restructurăriiregiilor autonome de sub autoritatea ministerelor, a consiliilor judeŃene, a consiliilor locale sia societăŃilor comerciale din sectorul respectiv în corelare cu măsurile de reconversie a forŃeide muncă.IdentificaŃi varianta de răspuns corectă.

72. Consiliul Economic si Social analizează situaŃia economică si socială a Ńării si face propuneri, în condiŃiile prevăzute de lege privind:

1. restructurarea si dezvoltarea economiei naŃionale;2. privatizarea agenŃilor economici;3. elaborarea contractului de muncă la nivel naŃional;4. relaŃiile de muncă;5. politica salarială;6. protecŃia socială si ocrotirea sănătăŃii;7. învăŃământul si cercetarea.Care din variantele de mai jos prezintă corect propunerile făcute de Consiliul Economic si Social în urma analizării situaŃiei economice si sociale a Ńării:a) 2,3,4,5,6,7b) 1,3,4,5,6,7c) 1,2,3,5,6,7d) 1,2,3,4,6,7e) 1,2,4,5,6,7

73. La nivelul ministerelor si prefecturilor funcŃionează comisiile de dialog care au un caracter consultativ între:

a) societăŃile comerciale si sindicate;b) sindicate si patronate;c) administarŃia publică si societăŃile comerciale;d) administraŃia publică, sindicate si patronate;e) administraŃia publică si patronate.AlegeŃi varianta corectă de răspuns.

74. Activitatea comisiilor de dialog social vizează, în special, următoarele:

a) asigurarea unor relaŃii cu partenerii sociali-administraŃie, patronat, sindicate;b) consultarea partenerilor sociali asupra iniŃiativelor legislative sau de altă natură, cu caractereconomico-social, din domeniul de activitate al ministerului respectiv;c) alte probleme din sfera de activitate a ministerului respectiv sau din judeŃe, asupra cărora partenerii sociali convin să discute;d) consultarea partenerilor sociali cu privire la măsurile ce se întreprid pe linia restructurăriiregiilor autonome de sub autoritatea ministerelor, a consiliilor judeŃene, a consiliilor locale si asocietăŃilor comerciale din sectorul respectiv în corelare cu măsurile de reconversie a forŃei demuncă;

50

e) asigurarea restructurării si dezvoltării economiei naŃionale.IdentificaŃi care din variantele de mai sus nu reprezintă o activitate specifică comisiilor de dialogsocial.

75. Principiile care stau la baza activităŃii si funcŃionării sindicatelor sunt:

a) sindicatele sunt organizaŃii profesionale non-profit organizate după criteriul locului de muncăsau al profesiei-meseriei, în scopul apărării drepturilor economice, sociale, culturale si sportiveale categoriei profesionale în contradictoriu cu patronatul sau alte organe reprezentative alestatului pe plan central ori local;b) funcŃionează pe baza statutelor proprii adoptate cu respectarea dispoziŃiilor imperative ale legii;c) sindicatele se organizează pe principiul “liberului consimŃământ” conform legii;d) au independenŃă organizatorică si patrimonială;e) au ca scop apărarea drepturilor salariaŃilor si promovarea intereselor profesionale, sociale sieconomice ale patronatului.AlegeŃi varianta care nu exprimă un principiu privind sindicatele.

76. Conflictul colectiv de muncă se caracterizează prin următoarele trăsături comune:

1. are ca sursă satisfacerea intereselor profesionale cu character economic, social, cultural ori sportiv;2. se organizează pe principiul “liberului consimŃământ”;3. ia nastere în timpul derulării procesului de executare a raporturilor de muncă între un grup de salariaŃi si conducerea organizaŃiei sau între majoritatea salariaŃiilor si unitate;4. are caracter legal, declansarea si soluŃionarea conflictului colectiv de muncă urmând a se realiza în condiŃiile legii;5. au independenŃă organizatorică si patrimonială.AlegeŃi combinaŃia care prezintă corect trăsăturile conflictului colectiv de muncă:a) 2,3,5b) 2,3,4c) 1,4,5d) 1,2,4e) 1,3,4

77. Potrivit legii greva constituie:

a) susŃinerea revendicărilor formulate de salariaŃii din alte unităŃi;b) soluŃionarea conflictului de interese;c) încetarea colectivă si voluntară a lucrului într-o unitate fără să fie declarată pe duratadesfăsurării conflictelor de interese;d) o încetare colectivă si voluntară a lucrului într-o unitate si poate fi declarată pe duratadesfăsurării conflictului de interese;e) un drept al somerului.AlegeŃi varianta care defineste cel mai bine greva, potrivit legii.

78. Grevele au următoarele trăsături caracteristice:

a) sunt organizate de sindicatele reprezentative sau după caz de reprezentanŃii care vor stabili si durata acestora;b) pot fi declarate pentru apărarea intereselor cu caracter profesional, economic, politic si social al salariaŃilor;c) participarea la grevă este liberă, nimeni nu poate fi constrâns să participe la grevă sau să refuze;d) salariaŃii aflaŃi în grevă trebuie să se abŃină de la orice acŃiune de natură să împiedicecontinuarea activităŃii de către cei care nu participă la grevă;e) organizatorii grevei, împreună cu conducerea unităŃii au obligaŃia ca pe durata acesteia să

51

protejeze bunurile unităŃii si să asigure funcŃionarea continuă a utilajelor si a instalaŃiilor a căror oprire ar putea constitui pericol pentru viaŃa sau pentru sănătatea oamenilor.AlegeŃi varianta care nu reprezintă o trăsătură a grevei.

79. Nu sunt considerate conflicte de drepturi:

a) conflictele dintre unităŃile si persoanele care prestează diferite activităŃi acestora, în temeiul altor contracte decât contractul individual de muncă;b) conflictele în legătură cu executarea contractelor colective de muncă;c) conflictele în legătură cu constatarea încetării aplicării contractelor colective de muncă;d) conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea si încetareacontractelor individuale de muncă;e) conflictele în legătură cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de părŃi prin îndeplinirea sau neîndeplinirea necorespunzătoare a obligaŃiilor stabilite prin contractul individual de muncă.Identificati varianta care nu poate considerata conflict de muncă.

80. În plan tipologic raporturile de muncă se prezintă sub două forme:

1. individuale;2. funcŃională;3. decizională;4. colective;5. individuală si de grup;Care din variantele de mai jos reprezintă în plan tipologic cele două forme ale raporturilor de muncă:a) 1,5b) 1,4c) 2,3d) 3,4e) 2,4

81. Principalele trăsături caracteristice ale contractului colectiv de muncă sunt:

1. se încheie numai între patronat sau organizaŃia patronală si sindicat sau reprezentanŃiisalariaŃilor alesi prin vot secret, dacă nu există sindicat organizat;2. este un contract oneros si comutativ, în sensul că la încheierea acestuia părŃile cunosc existenŃa si întinderea obligaŃiilor lor;3. este un contract bilateral, sinalagmatic, în sensul că generează drepturi si obligaŃii pentru ambele părŃi;4. este reglementat printr-o lege specială: legea contractului individual de muncă;5. se încheie la nivel naŃional, la nivel de ramură de activitate si la nivel de unitate.StabiliŃi care din variantele de mai jos prezintă trăsături ale contractului colectiv de muncă:a) 2,3,4,5b) 1,2,3,4c) 1,2,3,5d) 1,3,4,5e) 1,2,4,5

82. Câmpul de aplicare a contractelor colective de muncă se extinde în următoarele domenii:

a) prevederile contractului colectiv de muncă produc efecte pentru toŃi salariaŃii din unitate,indiferent de data angajării sau de afilierea lor la o organizaŃie sindicală din unitate;b) contractele colective de muncă se pot încheia la nivelul unităŃilor, ramurilor de activitate si lanivel naŃional;c) contractele colective de muncă se pot încheia la nivelul unor grupuri de societăŃi comercialesi regii autonome;d) în instituŃia în care nu sunt organizate asociaŃii patronale reprezentative la niveluri inferioare,asociaŃia patronală la nivelul naŃional poate desemna reprezentanŃi la negociere;

52

e) contractele colective de muncă nu se pot încheia si pentru salariaŃii instituŃiilor bugetare.Care din variantele de mai sus nu reflectă un domeniu de aplicare a contractului colectiv de muncă?

83. Contractul colectiv de muncă este structurat în următoarele componente:

1. sindicatele;2. patronatele;3. părŃile (patronul si salariaŃii);4. obiectul;5. conŃinutul (cuprinsul);6. organismele guvernamentale.AlegeŃi varinta de răspuns care prezintă componentele contractului colectiv de muncă:a) 1,3,5b) 3,4,5c) 2,3,4d) 1,5,6e) 3,5,6

84. Asigurarea calităŃii negocierilor contractului colectiv de munca se obtine prin apelare la una din urmatoarele variante:

a) legată direct de calitatea negocierilor si apare ca necesară, deoarece negocierea trebuie săvizeze soluŃii si nu vinovaŃi;b) una din cerinŃele esenŃiale, care implică eforturi pentru tratarea corectă si completă aproblematicii negocierilor, evaluarea rezultatelor în raport cu obiectivele preconizate siposibilitatea restructurării operative a planurilor de dezbateri ale contractului colectiv demuncă;c) trăsătura care impune participanŃilor la dezbateri să manifeste abilitatea de a se acomoda siadapta la schimbările ce survin;d) moderată pentru a da tratativelor un conŃinut ferm;e) un echilibru între resursele si posibilităŃile reale existente ale salariaŃilor.Care din variantele de mai sus defineste corect asigurarea calităŃii negocierilor contractului colectiv de muncă?

85. Strategia negocierii contractului colectiv de muncă prezinta urmatoarele caracteristici:

1. este partea cea mai importantă a negocierii vizează ansamblul contractului colectiv de muncă;2. se ocupă cu problemele pregătirii, planificării si ducerii tratativelor;3. constă într-un ansamblu de decizii ce urmează a fi luate de către negociatori în vederea realizării obiectivelor;4. este parte componentă a tacticii negocierii contractului colectiv de muncă;5. vizează o problemă sau o subproblemă din contractul colectiv de muncă.Care din varintele de mai jos constituie caracteristici ale strategiei contractului colectiv de muncă:a) 1,2,3b) 2,3,4c) 1,3,5d) 1,4,5e) 2,3,5

86. Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care Ńin de persoana salariatului în următoarele situaŃii:

a) în cazul în care salariatul a săvârsit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile dedisciplină a muncii sau de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractulcolectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancŃiune disciplinară;b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, încondiŃiile Codului de procedură penală;

53

c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constatăinaptitudinea fizică si/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să-si îndeplineascăatribuŃiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat;e) în cazul desfiinŃării locului de muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăŃilor economice, a transformărilor tehnologice sau a reorganizării activităŃii.Care din variantele de mai sus nu constituie o situaŃie în care angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care Ńin de persoana salariatului?

87. Din punct de vedere al dreptului, disciplina muncii reprezintă:

a) o caracteristică a salariatului;b) expertizarea stării de sănătate si a capacităŃii de muncă a muncitorilor bolnavi;c) cresterea mobilităŃii forŃei de muncă;d) un principiu general al reglementării relaŃiilor de muncă;e) un principiu universal al reglementărilor relaŃiilor de muncă.AlegeŃi varianta corectă care reprezintă caracteristica specifică a disciplinei muncii din punct de vedere al dreptului.

88. Trăsăturile caracteristice ale somajului sunt următoarele:

1. nivelul somajului, care se determină atât absolut, respectiv ca număr, cât si relativ, adică sub formă de rată a somajului, calculată ca raport între numărul somerilor si populaŃia activă;2. intensitatea somajului;3. durata somajului sau perioada de somaj de la momentul pierderii locului de muncă până la reducerea activităŃii;4. structura somajului sau componentele acestuia formate prin clasificarea somerilor după anumite criterii;5. sporul natal al resurselor de forŃă de muncă.IdentificaŃi varianta care prezintă corect trăsăturile caracteristice ale somajului:a) 1,2,3,4b) 1,3,4,5c) 2,3,4,5d) 1,2,4,5e) 1,2,3,5

89. Conceptul de protecŃie socială:

a) cuprinde măsuri care urmăresc actualizarea, contracararea efectelor inflaŃiei;b) cuprinde indexări ce pot apărea între anumite categorii de venituri;c) vizează un ansamblu de măsuri care conduc la apărarea indivizilor în faŃa riscurilor de natură economică, socială, comportamentală, iar în sens restrâns ea se circumscrie la complexul de măsuri si preocupări luate de instituŃiile publice si orientate spre siguranŃa existenŃei;d) vizează măsuri de stimulare a mobilităŃii forŃei de muncă;e) vizează măsuri de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a somerilor.Indicati varianta care defineste corect conceptul de protectie sociala.

90. Scopul de bază al activităŃii de îngrijire a sănătăŃii personalului si de protecŃie a muncii este:

a) asigurarea necesarului de personal;b) asigurarea cu materiale necesare desfăsurării în bune condiŃii a activităŃii de producŃie;c) asigurarea vieŃii si integrităŃii anatomo–funcŃionale a salariaŃilor în procesul muncii;d) obligaŃia de a respecta disciplina muncii;e) obligaŃia de a respecta măsurile de securitate si sănătate a muncii în unitate.AlegeŃi varianta corectă care reprezintă scopul de bază al activităŃii de îngrijire a sănătăŃii personalului si de protecŃie a muncii.

54

91. ProtecŃia muncii reprezintă:

a) un element important al organizării muncii;b) un ansamblu de norme obligatorii, referitoare la organizarea, desfăsurarea, îndrumarea si controlul procesului muncii si care are ca obiectiv crearea condiŃiilor optime pentru apărarea vieŃii si sănătăŃii tuturor participanŃilor la acest proces, prevenirea accidentelor si a îmbolnăvirilor profesionale;c) un ansamblu de norme obligatorii, referitoare la organizarea, desfăsurarea, îndrumarea sicontrolul procesului muncii;d) totalitatea normelor de drept;e) obligaŃiile conducerilor de a asigura salariaŃilor condiŃii bune pentru desfăsurarea muncii.Care din variantele prezentate defineste corect protecŃia muncii?

92. Trăsăturile definitorii ale noŃiunii de accident de muncă sunt următoarele:

a) reprezintă un eveniment asteptat, care întrerupe desfăsurarea normală a activităŃii;b) implică un proces de muncă si factorul uman ca executant;c) sunt consecinŃe ale disfuncŃiilor care apar în sistemul salariat – sarcina de muncă - mijloacele de muncă - mediul de muncă;d) are loc în timpul procesului de muncă si constă în lezarea violentă si bruscă a integrităŃiicomponentei biologice a factorului uman;e) are ca urmare pierderea sau micsorarea capacităŃii de muncă, provocând incapacitate temporară de muncă de cel puŃin 3 zile, invaliditate sau decesCare din variantele prezentate nu constituie trăsătură definitorie a accidentului de muncă.

93. În afară de pensie, asiguraŃii sistemului public au dreptul la urmatoarele asigurari sociale:

1. indemnizaŃie pentru incapacitate temporară de muncă, cauzată de boli obisnuite sau de accidente în afara muncii, boli profesionale si accidente de muncă;2. prestaŃii pentru prevenirea îmbolnăvirilor si recuperarea capacităŃii de muncă;3. indemnizaŃie pentru maternitate;4. concediile fără plată;5. indemnizaŃie pentru cresterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav;6. ajutor de deces.Care din varinatele de răspuns de mai jos prezintă corect drepturi de asigurări sociale:a) 1,2,3,4,5b) 2,3,4,5,6c) 1,2,3,4,6d) 1,2,3,5,6e) 1,2,4,5,6

94. Pentru ca aprecierea propunerilor să fie corectă si obiectivă, se numesc în organizaŃii experŃi ai sistemului de propuneri cărora le revin următoarele sarcini:

a) să aprecieze propunerile de îmbunătăŃire înaintate, în ceea ce priveste posibilitatea de a le utiliza în organizaŃie;b) să verifice dacă în propuneri este vorba de o îmbunătăŃire în sensul directivelor sistemului depropuneri;c) să calculeze sau să estimeze foloasele ce pot fi asteptate în urma aplicării unei propuneri deîmbunătăŃire recomandată pentru a fi acceptată;d) să emită o justificare ireprosabilă din punct de vedere profesional pentru înapoierea saurespingerea unei propuneri de îmbunătăŃire;e) administratorul sistemului să se întâlnească cu angajaŃii si cu sefii lor pentru a discuta si răspunde la întrebări.Care din varintele de mai sus nu constituie sarcină a experŃilor în vederea aprecierii propunerilor cât mai corect si obiectiv?

55

95. Prin definiŃie ergonomia reprezintă:

a) o ramură independentă a stiinŃei;b) un instrument de mare valoare pentru cresterea productivităŃii muncii;c) activitatea stiinŃifică multidisciplinară, orientată spre adaptarea reciprocă a omului si a muncii în vederea cresterii productivităŃii;d) ansamblul integrat al stiinŃelor care permit obŃinerea cunostinŃelor privitoare la munca umană, necesare pentru a fundamenta în mod raŃional si optim adaptarea muncii la om si a omului în meseria sa, în scopul cresterii continue a productivităŃii muncii sociale, în condiŃiile economisirii efortului uman;e) ansamblu integrat de stiinŃe susceptibile să ne furnizeze cunostinŃe asupra muncii umane.AlegeŃi varianta care reprezintă definiŃia corectă si completă a ergonomiei.

96. Prin studiul muncii se înŃelege:

a) latura studiului muncii care cuprinde cercetarea sistematică (critică si obiectivă) a totalităŃiielementelor ce caracterizează modul de muncă si condiŃiile în care se desfăsoară acestea;b) metode si procedee de determinare a conŃinutului activităŃii unui executant individual si colectiv;c) ansamblul integrat al stiinŃelor care permit obŃinerea cunostinŃelor privitoare la munca umană;d) ansamblul activităŃii si procedeelor de cercetare sistematică si analitică a metodelor de muncă, studiu care se efectuează în scopul obŃinerii unei eficienŃe economice sporite, fără sau cu un minimum de cheltuieli de investiŃii;e) activitatea stiinŃifică multidisciplinară, orientată spre adaptarea reciprocă a omului si a muncii în vederea cresterii productivităŃii.Care din variantele de răspuns prezintă corect definiŃia studiului muncii.

97. Măsurarea muncii constă în:

a) aplicara unor metode si procedee de determinare a conŃinutului activităŃii unui executantindividual si colectiv;b) aplicara unor metode si procedee de determinare a conŃinutului activităŃii unui executant individual si colectiv si de măsurare a timpului consumat pentru realizarea acestora;c) cercetarea sistematică a totalităŃii elementelor ce caracterizează modul de muncă;d) utilizarea procedeelor grafice analitice pentru examinarea modului în care se desfăsoarăactivitatea;e) măsurare a timpului consumat pentru realizarea activităŃii unui executant.DeterminaŃi varinta care defineste orect măsurarea muncii.

98. Principiile economiei de miscări sunt:

1. miscările mâinilor si ale braŃelor să fie simetrice, simultane si continue;2. miscările trebuie să fie cât mai usoare, cât mai scurte si cât mai rare, în măsura în care o permite executarea corectă a muncii;3. succesiunea logică a miscărilor;4. utilizarea gravitaŃiei;5. loc stabilit pentru unelte si materiale, astfel ca mijloacele de muncă si obiectele muncii să aibă un loc fix si bine determinat;6. piesele trebuie să fie fabricate câte două sau mai multe;7. securitatea este un punct cheie, esenŃial al simplificării muncii;8. reguli practice pentru economia de miscări.Care din varinatele de răspuns de mai jos prezintă corect principiile economiei de miscări:a) 1,2,3,4,5,6,7b) 2,3,4,5,6,7,8c) 1,2,3,4,6,7,8d) 1,2,3,5,6,7,8e) 1,2,4,5,6,7,8

99. Economia de timp atrage după sine urmatoarele efecte:

56

1. economia relativă de personal;2. cresterea productivităŃii muncii;3. scăderea productivităŃii muncii;4. reducerea cheltuielilor de producŃie;5. reducerea timpului de perfecŃionare.Care din variantele de mai jos prezintă corect efectele economiei de timp:a) 1,2b) 1,3c) 1,5d) 2,3e) 2,4

100. Abraham Maslow consideră că pe ultimul nivel al piramidei motivaŃionale se află:

a) nevoile de securitate si siguranŃă;b) trebuinŃele fiziologice;c) nevoi de apartenenŃă;d) nevoi de stimă si recunoastere;e) nevoia de autoîmplinire, realizarea tuturor potenŃialităŃilor.Care din variantele de mai sus reprezintă ultimul nivel al piramidei motivaŃionale?

Managementul aprovizionarii si desfacerii productiei - Licenta iulie 2009MULTIPLE CHOICE

1. In literatura de specialitate, alaturi ori concomitent cu termenul de aprovizionare, se mai folosesc si altii. Identificati in textele de mai jos varianta ce contine toti acesti termeni.

a. asigurare, aprovizionare, contractare;b. achizitionare, asigurare, aprovizionare;c. achizitionare, asigurare, alimentare;d. alimentare, aprovizionare, contractare;e. aprovizionare, contractare, furnizare.

2. Identificati in formularile de mai jos punctul care nu se incadreaza la elementele pe care le asigura desfacerea. Desfacerea asigura:

a. satisfacerea unor nevoi personale si sociale;b. reluarea procesului de productie, cat si resursele materiale destinate pentru aprovizionareafirmelor consumatoare, firmele aparand intr-o dubla ipostaza: de producator-furnizor si decumparator;c. recuperarea cheltuielilor de productie si resursele materiale necesare pentru aprovizionareabeneficiarilor;d. realizarea si cresterea eficientei economice, a profitului firmei producatoare prin punereain miscare a parghiilor economice, organizatorice si tehnice care sunt la indemanamanagerului firmei respective;e. constituirea substantei materiale destinate largirii pietei si acoperirii nevoilorcumparatorilor.

3. In structura sa managementul aprovizionarii contine si o serie de elemente de ansamblu. Precizati care dintre formularile de mai jos le contine pe toate:

a. conducere-coordonare, organizare, furnizare, gestionare, valorificare;b. conducere-coordonare, organizare, programare-contractare, derulare efectiva, controlanaliza- evaluare;c. organizare, programare-contractare, derulare efectiva, gestionare, valorificare;

57

d. furnizare, gestionare, valorificare, organizare, control-analiza-evaluare;e. valorificare, organizare, control-analiza-evaluare, derulare efectiva, programarecontractare.

4. Identificati in textele de mai jos obiectivul principal al activitatii de desfacere.Obiectivul principal al desfacerii il reprezinta:

a. elaborarea studiilor de marketing;b. realizarea schimbului de produse;c. vanzarea produselor din profilul propriu de fabricatie in conditii de eficienta;d. prestarea de servicii in baza unui contract;e. repartizarea produselor.

5. Aprovizionarea indeplineste mai multe roluri. Identificati in textele de mai jos formularea care le contine pe acestea:

a. sursa de informare strategica si subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor;b. sursa de informare strategica si subsistem de conceptie si executie;c. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor si sursade venituri;d. sursa de venituri si subsistem de conceptie si executie;e. subsistem de participare activa la elaborarea strategiilor de dezvoltare a firmelor sisubsistem de conceptie si executie.

6. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu reprezinta un element atribuit importantei activitatii de desfacere.Analiza continutului managementului desfacerii productiei conduce la concluzia ca aceasta activitate este importanta prin faptul ca asigura:

a. baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de produse;b. elementele pentru fundamentarea programelor de fabricatie;c. conditiile in care urmeaza a se exploata sau utiliza produsele fabricate;d. spatiul de derulare a activitatilor de marketing;e. cerintele pe care trebuie sa le satisfaca productia pentru a raspunde comenzii sociale.

7. Aprovizionarea are si rolul de sursa de informare strategica; acest rol decurge din raporturile cu piata din amonte. Care din informatiile colectate din amonte prezentate mai jos nu sunt adevarate:a. cele privitoare la evolutia cererii si a ofertei de produse;b. cele care privesc tendintele in evolutia viitoare a concurentei;c. cele care se refera la strategia desfasurarii negocierilor;d. cele care privesc evolutia preturilor;e. cele care influenteaza volumul si structura productiei proprii.

8. Care dintre aceste enunturi nu se incadreaza in categoria sarcinilor si atributiilor activitatii de desfacere.Pentru efectuarea activitatii de desfacere firmele concentreaza un volum important de sarcini siatributii dupa cum urmeaza:

a. prospectarea pietei, a cerintelor beneficiarilor, pentru a cunoaste volumul si structuraconsumului si a-si adapta productia la nevoile pietei;b. evitarea imobilizarii capitalului investit si a blocarii spatiilor de depozitare;c. incheierea de contracte economice in calitate de producator si furnizor in concordanta cuprevederile din portofoliul de comenzi si cu programul sau de productie;d. efectuarea la timp a lucrarilor de determinare a nivelului stocurilor de desfacere;e. corelarea termenelor din contractele economice de livrare a produselor finite cu cele delansare in fabricatie.

58

9. Specificati care dintre formularile de mai jos nu reprezinta factor ce influenteaza procesul de aprovizionare.a. instabilitatea preturilor la materii prime si materiale clasice, de baza;b. activizarea politicilor nationale de protejare a resurselor materiale limitate si a celorstrategice;c. realizarea unui nou cadru general de actiune bazat pe autonomia agentilor economici inasigurarea si gestionarea resurselor, in vanzarea rezultatelor productiei;d. frecvente schimbari, la intervale scurte de timp, in structura si dimen-siunea cererilorpentru consum si in oferta de resurse materiale si energetice;e. asigurarea conditiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite de lafurnizori.

10. Identificati care din textele de mai jos nu se refera la sarcinile depozitelor de desfacere:

a. primirea si receptionarea produselor;b. pastrarea si conservarea produselor finite;c. asortarea produselor si pregatirea loturilor de livrare;d. reducerea cheltuielilor de depozitare;e. marketing, achizitionare si desfacere de produse.

11. Piata de aprovizionare reprezinta totalitatea relatiilor de vanzare-cumparare dintre agentii economici furnizori si beneficiari, pentru asigurarea continuitatii proceselor lor de productie. In acest context alegeti varianta de raspuns corecta ce se refera la „piata de aprovizionare se particularizeaza prin”:

a. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, deciziile decumparare, cumparare efectiva;b. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, cumparareefectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;c. dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva,ofertanti si purtatori ai cererii;d. numarul cumparatorilor si al ofertelor, dependenta ei de politica de investitii, deciziile de cumparare, cumparare efectiva, ofertanti si purtatori ai cererii;e. numarul cumparatorilor si al ofertelor, deciziile de cumparare, cumparare efectiva,ofertanti si purtatori ai cererii.

12. Identificati in textele mai jos formularea ce nu reprezinta factor de influenta al transferului fizic al produselor:

a. crearea sau modernizarea şi extinderea reţelelor proprii de desfacere a produselor pe piaţa internă şi externă;b. distanta existenta intre producator si consumator;c. timpul destinat operatiunilor de incarcare-descarcare, asezare in mijloacele de transport aproduselor;d. efectuarea transportului fara pierderi, degradari si deteriorari calitative;e. timpul aferent intocmirii actelor necesare.

13. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu contine trasaturi ale produselor pe piata:

a. conditioneaza intreaga activitate a firmei utilizatoare, functie de locul ocupat in procesulde productie;b. permanenta corelare cu indicatorii celorlalte activitati, astfel incat, in diferite momente de elaborare, sa se obtina variante diferite ale planului de aprovizionare, intr-un cadrupermanent si complex de optimizare;c. contureaza o piata cu o structura rigida si cu modificari relativ mai lente decat in cazulbunurilor de consum;d. au durata de intrebuintare diferentiata in raport de specificul procesului de productie lacare participa, precum si de intensitatea ori gradul de solicitare la care sunt supuse;

59

e. forma, compozitia, caracteristicile, prezentarea, calitatea, utilizarea si randamentul suntstrict definite sub raport tehnic, ceea ce face ca ele sa fie alese, incercate, achizitionate infunctie de acesti parametri.

14. Relatiile ce se stabilesc, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pe linia desfacerii au ca roluri:Identificati varianta de raspuns ce nu reprezinta rol al desfacerii pe plan intern sau extern.

a. a asigura satisfacerea prompta a clientilor, fapt ce asigura stabilitatea si extindereavanzarilor de produse;b. prospectarea pietei necesare desfacerii;c. sporirea increderii cumparatorilor in produsele sau serviciile oferite;d. mentinerea sau cresterea cifrei de afaceri pentru producator;e. obtinerea unui profit mai mare, ca scop final al activitatii firmei.

15. Derularea activitatii de aprovizionare se realizeaza printr-o serie de metode specifice; precizati care dintre formulari contine metodele adevarate:

a. metoda pasiva, metoda pas cu pas, metoda activa;b. metoda pasiva si metoda activa;c. metoda pasiva, metoda „just in time” si metoda activa;d. metoda pasiva, metoda punctului de comanda si metoda activa;e. metoda pasiva, metoda scrisa si metoda activa.

16. Expedierea produselor finite ca modalitate de organizare a activitatii de desfacere se organizeaza de catre producatori. Identificati in formularile de mai jos varianta care nu se refera la ce asigura expedierea produselor finite:

a. inchirierea mijloacelor de transport;b. transportul produselor finite la destinatari;c. intocmirea formalitatilor de expeditie-transport;d. predarea catre unitatea de transport a produselor;e. depunerea documentatiei corespunzatoare la banca.

17. Precizati raspunsul corect ce se refera la: „managementul aprovizionarii integreaza intr-un tot unitar fluxul si controlul resurselor materiale din momentul”:

a. initierii procesului de asigurare si pana la transformarea acestora in produse vandabile;b. fundamentarii programelor de aprovizionare pana la controlul utilizarii resurselor inconsum;c. dimensionarii stocurilor pana la alimentarea sectiilor de productie;d. alegerii furnizorilor pana la eliberarea pentru consum a resurselor materiale;e. identificarii pe structura a resurselor materiale necesare firmei pana la controlul utilizariiacestora in consum.

18. Stocurile de desfacere se pot analiza cu ajutorul unor indicatori precum:Identificati formularea ce nu contine indicator de analiza a stocului de desfacere.

a. nivelul fizic efectiv al stocului de produse finite, in raport cu limita stabilita;b. volumul fizic si valoric al stocurilor peste necesar, cu miscare lenta sau fara miscare;c. stocul mediu in raport cu productia marfa;d. structura produselor aflate în stocul de desfacere;

e. greutatea specifica a stocului mediu valoric de desfacere in volumul total de mijloacecirculante.

60

19. Fiecare compartiment al sistemului de aprovizionare trebuie sa aiba o organizare interna rationala, organizare ce va influenta direct functionalitatea sistemului respectiv. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine elementele ce trebuie sa asigure organizarea interna.

a. identificarea principalelor functii ale sistemului;b. stabilirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala;c. precizarea rolului sistemului in cadrul organizarii structurale de ansamblu a firmei;d. stabilirea gradului de centralizare-descentralizare;e. legaturi continue, operative dintre beneficiari si furnizori.

20. Drept criterii de clasificare a tipologiei depozitelor se folosesc:Identificati formularea ce nu reprezinta criteriu de clasificare a tipologiei depozitelor.

a. functia pe care o indeplineste;b. locul pe care il ocupa in procesul de productie;c. departarea fata de sectiile de productie;d. nomenclatorul produselor;e. gradul de mecanizare.

21. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in factori ce influenteaza formele de organizare a aprovizionarii:

a. volumul si diversitatea productiei ori a obiectivului activitatii economice;b. adancirea procesului de specializare si diversificare a productiei;c. forma generala de organizare a firmei;d. o mare mobilitate pentru adaptarea din mers la noile conditii care apar atat in sistemulintern al firmei, cat si in mediul socio-economic in care aceasta actioneaza;e. perspectivele de dezvoltare ale firmei.

22. Care din urmatoarele operatii fac parte din fluxul operatiilor la furnizor, ce se efectueaza inaintea livrarii, in depozitul de produse finite al firmei producatoare:

a. primirea de la sectiile de fabricatie;b. sortare, selectare;c. asezare, stivuire;d. conservare;e. incarcare in mijloacele de transport.

23. Identificati in textele de mai jos varianta care nu contine sistemele principale de organizare a aprovizionarii:a. sistemul functional sau sistemul pe grupe de activitati distincte;

b. sistemul pe grupe sau sectoare de aprovizionare-depozitare-control;c. sistemul pe departamente;d. sistemul cantitatilor limita;e. sistemul mixt.

24. Care din urmatoarele afirmatii fac parte din caile pentru realizarea unei eficiente ridicate in efectuarea operatiunilor de depozitare atat la furnizor cat si la beneficiar:

a. masurile ce sunt necesare pentru imbunatatirea coeficientului de folosire a suprafetei dedepozitare;b. imbunatatirea fluxului de circulatie a materialelor;c. apropierea de principalele cai de comunicatie;d. modul de depozitare si de pastrare a diferitelor materiale in depozit;e. gradul de incarcare a capacitatilor de depozitare existente.

61

25. Pentru realizarea trecerii materialelor si produselor de la producator la consumator se constituie canale de aprovizionare pe care le vom prezenta in textele de mai jos:Precizati care dintre afirmatii nu se incadreaza la tipuri de canale de aprovizionare.

a. canale scurte (directe);b. canale medii;c. canale lungi (cu intermediari);d. canale de alte tipuri;e. canale de furnizori.

26. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei suprafetelor de depozitare.

a. daca suprafata depozitului a fost integral folosita;b. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;c. daca depozitul este bine amplasat geografico-economic;d. daca modul de depozitare a materialelor a fost cel mai corespunzator pentru folosirearationala a suprafetei de depozitare;e. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.

27. Adoptarea unuia sau altuia dintre canalele de aprovizionare este determinata de o serie de factori enumerati mai jos:Stabiliti care dintre afirmatii nu reprezinta factor ce determina alegerea canalelor de aprovizionare.

a. crearea si dezvoltarea de noi firme industriale in diferite zone ale tarii;b. caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse;c. multiplicarea punctelor de productie si consum si cresterea volumului circulatieiproduselor;d. apropierea productiei de locul consumului;e. stabilirea unor zone de aprovizionare cat mai apropiate de beneficiari.

28. Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt:Identificati in textele de mai jos elementul nespecific elaborarii balantei capacitatilor dedepozitare.

a. nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite;b. conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de materialin parte;c. tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate;d. gradul de incarcare al depozitului;e. volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat).

29. Identificati in textele de mai jos afirmatiile care nu se refera la tipurile de relatii pe linia aprovizionarii:

a. relatii pe plan intern;b. relatii pe plan extern;c. relatii de subordonare;d. relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii.e. relatii de intrajutorare.

30. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul din cele patru cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare:

a. necesar de capacitati de depozitare;b. modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de depozitare maimari;

62

c. existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;d. modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din functiune, intrari infunctiune);e. existent de capacitati de depozitare in functiune la sfarsitul anului.

31. Identificati in textul de mai jos compartimentul care nu este specific relatiilor pe plan intern in domeniul aprovizionarii:

a. institutii de conjunctura mondiala;b. compartimentul de desfacere a produselor;c. compartimentul financiar-contabil;d. compartimentul de control al calitatii;e. compartimentul de conceptie-proiectare.

32. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare:a. lemnoase;b. ceramice;c. celulozice;d. plastice;e. metalice.

33. Precizati care este compartimentul nespecific relatiilor pe plan extern in cadrul aprovizionarii si prezentat in textele de mai jos:

a. furnizorii de materiale;b. unitatile de transport;c. compartimentul de conceptie-proiectare (de creatie, de cercetare-dezvoltare);d. unitati specializate in importul de materiale;e. institutii de cercetare specializate.

34. Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celorlalte elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea care nu contine aspecte cu privire laconceperea ambalajului:

a. protectia interioara;b. sistemul de inchidere;c. sistemul de ambalare;d. sistemul de etichetare;e. sistemul de marcare.

35. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare cu o serie de alte compartimente. Idenficati-le in textele de mai jos si stabiliti compartimentul cu care nu realizeaza acest tip de relatie:

a. compartimentul productie;b. furnizorii de materiale;c. compartimentul desfacere;d. depozitele de aprovizionare;e. intre structurile proprii aprovizionarii.

36. Identificati, in formularile de mai jos, obiectivul care nu este urmarit prin tipizare:

a. simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;b. cresterea eficientei si longevitatii produselor;c. cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;d. aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale;e. stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de natura sa garanteze buna

63

comportare in exploatare.

37. Unul din aspectele dezvoltate din punct de vedere teoretic si practic si care a cunoscut o atentie deosebita din partea specialistilor in aprovizionare o constituie problematica stocurilor. Acestea includ o serie de probleme precum:Precizati care dintre acestea nu se constituie in probleme ce le includ stocurile.

a. dimensionare;b. modernizare;c. depozitare;d. conservare;e. redistribuire.

38. Identificati in textele urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor.

a. tehnica autoportanta, specifica mijloacelor de transport, dar aplicata si altor marfurisimilare;b. tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor mai usoare;c. tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluzand transportul prin conducte si cucisternele;d. tehnici specifice marfurilor solide in vrac;e. tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii de incarcaredescarcareefectuate cu utilaje cu carlig;

39. Continutul notiunii de stoc si aria sa de cuprindere se interfereaza si cu alte segmente economice precum:Identificati care dintre acestea nu se incadreaza la interferenta cu notiunea de stoc.

a. ritmicitatea aprovizionarii;b. determinarea si utilizarea capacitatilor de depozitare;c. formarea loturilor de expeditie si transport;d. asigurarea capacitatii de a face fata fluctuatiilor neasteptate ale productiei sau vanzarilor;e. gestionarea operativa a bunurilor.

40. Identificati formularea ce nu se refera la exigentele unui bun ambalaj:

a. sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice;b. sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;c. sa nu fie luxos pentru un continut modest;d. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;e. sa fie competitiv.

41. Identificati in textele de mai jos pe cel care se refera la rolul stocurilor:

a. efectele negative ale uzurii morale a materialelor stocate;b. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;c. a asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a activitatiifirmelor;d. prelungirea duratei vietii produselor;e. utilizarea resurselor secundare rezultate din procesul de productie si din consum.

42. Identificati in cadrul formularilor de mai jos metoda care nu se constituie in metoda directa folosita la receptia cantitativa:

a. metoda compararii;b. metoda susbstitutiei;c. metoda pas cu pas;d. metoda diferentiala;

64

e. metoda coincidentei.

43. In activitatea practica stocurile de aprovizionare indeplinesc anumite functii denumite principale; identificati in textele de mai jos una din aceste functii:

a. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;b. cresterea eficientei intregii activitati economice a firmei;c. diminuarea eficientei activitatii economice prin scoaterea din circuit a unor cantitatiinsemnate de resurse;d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor demunca;e. asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor productive.

44. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod arbitrar, pe baza unor calcule statistice. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se refera la situatiile in care se aplica metodele calitative de verificare cu probe:

a. materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund prevederilor decalitate;b. costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produselor;c. verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;d. este necesara determinarea mai multor marimi;e. materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie relativ scurte,necesitand o circulatie rapida.

45. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din trasaturile procesului de stocare.

a. are caracter obiectiv si obligatoriu pentru toate unitatile economice;b. corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii strategici si ininterdependenta cu rezultatele economico-financiare ale activitatii firmelor;c. adaptarea sistematica a nivelului stocurilor la noi conditii economice, la cerinteledesfasurarii procesului de aprovizionare si asigurarii continuitatii fabricatiei, la structurileorganizatorice noi ce s-au creat si la noul ritm al derularii resurselor materiale intrefurnizori si beneficiari, in cadrul ciclului economiei de piata;d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor demunca, prin asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselorproductive;e. controlul stocurilor cu privire la respectarea nivelurilor si structurilor stabilite, depistareacantitatilor care depasesc aceste niveluri si devin amorfe, livrarea operativa catre unitatileeconomice care au nevoie de un volum mai mare de resurse.

46. Identificati in textele de mai jos cazul (situatia) ce nu corespunde metodei controlului pe baza unei singure probe:

a. produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face verificarea;b. costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii exemplarelor;c. cand nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi lot;d. examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se executa simultanpentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe baza de mai multe probe ar intarzia preamult circulatia produsului;e. cand personalul de verificare nu este familiarizat cu metodele de verificare pe baza deprobe.

47. Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul consumului si cadenta cu care are loc eliberarea materialelor din stoc pentru acoperirea cererilor de consum. Sub acest aspect consumul imbraca mai multe forme. Identificati in textele de mai jos aceste forme.

65

a. consum specific si consum neritmic;b. consum constant si consum periodic;c. consum constant continuu si consum variabil;d. consum uniform in timp si consum periodic;e. consum ritmic si consum uniform.

48. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directie de actiune pentru realizarea unui consum economic:

a. fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselormateriale;b. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;c. ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;d. modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;e. folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice

49. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are influenta asupra nivelului stocurilor.

a. efortul de stocare;b. gradul de utilizare a capacitatilor de productie la furnizor raportat asupra nivelului optim alstocurilor de materiale la beneficiar;c. frecventa livrarilor in functie de conditiile furnizorilor si ale consumatorilor;d. normele minime de livrare;e. distanta fata de furnizor.

50. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale indicatorilor de consum si valorificare:

a. instrument tehnico-economic justificativ de baza;b. instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea economica aresurselor materiale;c. instrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul, analiza sievaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul fiecarui punct de consumdin organigrama firmelor;d. instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor materiale la nivelulfirmei si al structurilor sale interne;e. reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie proprie, in raport ce cele realizate de firme similare.

51. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in obiectiv al conducerii procesului de stocare:

a. urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intarzierilor, a expedierii unor resurse necorespunzatoare calitativ;b. formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea normala, la parametriiproiectati, a activitatii de ansamblu a firmelor prin alimentarea continua a punctelor deconsum in conditiile unui efort de stocare cat mai mic;c. mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;d. prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc si de suprastocare, de formarea stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare;e. pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe timpulstocarii.

52. Identificati care dintre formularile de mai jos nu se constituie in indicator de consum si valorificare:

a. normele de consum (consumurile specifice);

66

b. coeficientii tehnici de utilizare productiva a resurselor materiale;c. coeficientii de valorificare a resurselor materiale noi si refolosibile;d. coeficientii produs-material;e. coeficientii de masa neta si specifica a produselor.

53. Precizati formularea care nu se refera la una din modalitatile de actiune pentru concretizarea obiectivelor conducerii procesului de stocare:

a. folosirea in dimensionarea stocurilor a unor modele economico-matematice adecvatescopului urmarit, care tin seama de factorii concreti ce le conditioneaza existenta si nivelulde constituire, de cheltuielile specifice pe care le antreneaza procesul lor de formare;b. alegerea furnizorilor a caror oferta prezinta cele mai avantajoase conditii economice siasigura certitudine in livrarile viitoare;c. aplicarea in procesul de urmarire-control a derularii proceselor de stocare, a evolutieistocurilor efective fata de limitele estimate, a unor metode si tehnici de mare eficacitate siutilitate practica, cu accentuat caracter preventiv pentru fenomene dereglatoare sau stariirationale;d. valorificarea intr-un timp scurt a stocurilor devenite disponibile pentru deblocareaoperativa a fondurilor financiare astfel imobilizate;e. asigurarea unor conditii de depozitare-pastrare judicioase in scopul prevenirii degradarilorde materiale stationate in stocuri.

54. Identificati in cadrul formularilor de mai jos pe cea care nu se refera la un criteriu de clasificare a normelor de consum:

a. dupa elementele componente;b. dupa destinatia de consum;c. dupa locul ocupat in cadrul circuitului productiv;d. dupa natura resurselor materiale;e. dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate.

55. Precizati modul corect de exprimare a stocurilor continut de enunturile urmatoare:

a. in unitati conventionale, calitative;b. in unitati de productie, cantitative;c. in unitati de masura proprii;d. in unitati naturale, unitati valorice, zile;e. in unitati de masa si volum.

56. Identificati in formularile de mai jos varianta ce nu se constituie in element pe baza caruia se determina normele tehnice de consum de energie:

a. pe baza consumurilor de energie propriu-zise;b. pe baza bilanturilor energetice de proiect;c. pe baza documentatiilor de investitii aprobate;d. pe baza bilanturilor energetice reale elaborate de firma;e. pe baza programelor de masuri de economisire a energiei.

57. Identificati in textele de mai jos punctul ce nu reprezinta caracteristicile elementelor de calcul ale structurii stocurilor:

a. cererea de consum;b. cantitatea de aprovizionat;c. lotul cu care se face aprovizionarea;d. parametrii de timp care intervin in procesele de stocare;e. cererea variabila.

67

58. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se refera la factorii de influenta aiprocesului de croire:

a. caracteristicile dimensionale ale materialelor si reperelor;b. volumul materialului care este efectiv folosit;c. tipul productiei si tehnica ori tehnologia folosite in debitarea-decuparea reperelor;d. varietatea dimensional-configurativa a reperelor obtinute dintr-un suport definit poateconduce la o croire simpla sau complexa;e. forma si structura interna a materialului de croit.

59. Identificati in textele ce urmeaza formularea care nu se incadreaza in tipurile de gestiune diferentiata a stocurilor.

a. gestiunea cu cerere constanta, la intervale egale;b. gestiune cu cerere imediata, slab crescatoare;c. gestiunea cu cerere variabila, la intervale egale;d. gestiunea cu cerere variabila, la intervale inegale;e. gestiunea de tip sau cu doua depozite.

60. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se incadreaza la caile si sursele prin care se realizeaza recuperarea si recircularea materialelor refolosibile:

a. colectarea si valorificarea materialelor, pieselor si subansamblelor reutilizabile;b. recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor, subansamblelor si reperelor;c. colectarea, prelucrarea si valorificarea materialelor refolosibile;d. identificarea, strangerea si depozitarea materialelor;e. recuperarea si refolosirea pieselor de echimb, subansamblelor reutilizabile rezultate dindezmembrari.

61. Identificati in textele de mai jos punctul ce reprezinta momentul cand are loc lipsa de stoc.

a. depozitarea si conservarea conduc la scaderea calitatii produselor;b. modificarea structurii productiei;c. nu este economic sa se constituie stocuri de materiale la un articol;d. se comanda materiale in formate si dimensiuni diferite de cele reale;e. are loc transferul de sarcini altei firme productive.

62. Identificati in textele urmatoare formularea ce nu se constituie in masura tehnico-organizatorica destinata procesului de recuperare si valorificare a materialelor:

a. realizarea unui nivel ridicat al productivitatii muncii lucratorilor din acest domeniu;b. folosirea oportuna a solutiilor de croire rationala in cadrul proceselor de fabricatie;c. mecanizarea complexa a operatiilor;d. dinamizarea desfasurarii operatiilor de colectare si valorificare a materialelor refolosibile;e. reducerea cheltuielilor atrase de acest proces.

63. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta consecinte ale detinerii stocurile fara miscare in firma:

a. cheltuieli mari pentru intretinerea, depozitarea si conservarea materialelor;b. supradimensionarea necesarului de materii prime si materiale;c. dobanzi penalizatoare pentru creditele acordate;d. blocarea spatiilor de depozitare;e. degradarea, demodarea sau dezasortarea materialelor depozitate o perioada maiindelungata de timp.

68

64. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu se constituie in factor ce influenteaza strategia de desfacere:

a. profilul de activitate al firmei;b. numarul de utilizatori potentiali;c. caile de prospectare a pietei;d. gradul de complexitate al produselor si serviciilor;e. numarul de producatori sau prestatori de servicii de un anumit tip.

65. Identificati in textele de mai jos una dintre masurile pentru eliminarea efectelor negative generate de imobilizarea materialelor.

a. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata;b. apelarea unor unitati specializate in studiul pietei, a unor agenti comerciali cu experienta sisfera de actiune mare;c. participarea la bursele de resurse materiale si produse, la targuri si expozitii;d. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei;e. urmarirea permanenta a evolutiei stocurilor.

66. Strategia activitatii de desfacere se afla in stransa interdependenta cu:Identificati in cadrul variantelor prezentate mai jos textul care nu se refera la elementele deinterdependenta ale strategiei de desfacere.

a. organizarea activitatii de servire-vanzare, livrare-expeditie a produselor;b. potentialul de productie sau de absorbtie care se poate pune in evidenta prin estimare;c. organizarea si modernizarea retelelor de distributie si de service;d. oferirea si asigurarea serviciilor asociate produselor;e. urmarirea comportamentului produselor la utilizatori.

67. Atunci cand au aparut fenomene de imobilizare a resurselor in stocuri este necesar ca problema sa fie solutionata prin diferite cai. In textele de mai jos identificati formularea care nu reprezinta cale de solutionare.

a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei, darpe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica economic;b. inlocuirea unor materiale sau sortimente cu cele existente in stoc si utilizarea lor pentrualte lucrari sau pentru alte produse;c. asigurarea unor conditii optime pentru activizarea resurselor materiale blocate fara scop economic in stocuri disponibile;d. contractele economice se adapteaza la noile conditii, tinandu-se cont de gradul deacoperire al sarcinilor de plan cu resursele materiale existente in stoc;e. desfasurarea unei ample actiuni de informare a potentialilor clienti de pe piata asupraresurselor materiale si produselor disponibile pentru vanzare, folosind in acest sens toatemijloacele posibile care se justifica economic.

68. Elaborarea planului strategic si a programelor de desfacere a produselor pe canalele prevazute sau pe destinatari vizeaza urmatoarele activitati (actiuni):Identificati in cadrul variantelor prezentate mai jos textul care se refera la una din activitatile vizate de planul strategic si programele de desfacere a produselor.

a. informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor care se pot oferipentru comercializare directa sau prin intermediari;b. studiul pietei in vederea identificarii cererilor dimensional-structurale ale viitorilorcumparatori-utilizatori;c. evaluarea previziunilor in vanzari;d. intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice;e. expedierea produselor pe canalele de distributie stabilite.

69

69. Cheltuielile de stocare, cuprind cheltuielile efectuate cu:Identificati formularea care contine raspunsul corect cu privire la ce cuprind cheltuielile de stocare.

a. transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, saueventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;b. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern, manipularea, depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari; imobilizarea fondurilor financiare;c. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; imobilizarea fondurilorfinanciare;d. stationarea resurselor materiale in stoc; primirea-receptia; transportul intern, manipularea,depozitarea propriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari;e. stationarea resurselor materiale in stoc; transportul intern, manipularea, depozitareapropriu-zisa, conservarea, paza, evidenta, sau eventuale deteriorari.

70. In activitatea de desfacere a produselor firma poate adopta urmatoarele tipuri de strategii:Identificati formularea ce nu reprezinta strategie in activitatea de desfacere a produselor.

a. strategii in investigarea pietei;b. strategii interstitiale;c. strategii in domeniul produsului;d. strategii in domeniul publicitatii si promovarii vanzarilor;e. strategii in domeniul distributiei.

71. Indicati in formularile de mai jos afirmatia care nu are tangenta cu marimea efortului direct de stocare:

a. cheltuieli cu salariile muncitorilor si personalului administrativ care deservesc depozitele,inclusiv cotele pentru asigurari sociale aferente;b. cheltuieli pentru energie electrica, combustibili, carburanti, abur, destinate desfasurariiproceselor tehnologice de manipulare - depozitare - conservare;c. cheltuieli cu amortismentele mijloacelor fixe, respectiv pentru constructii, utilaje,mecanisme si alte mijloace de inventar ale depozitelor;d. cheltuielile ocazionate de formarea si detinerea stocurilor;e. cheltuieli pentru intretinerea si repararea instalatiilor si echipamentelor.

72. In activitatea economica s-au sedimentat si conturat urmatoarele strategii de tip antreprenorial care au condus la realizarea succesului economic:Identificati formularea ce nu reprezinta tip de strategie de desfacere de tip antreprenorial in domeniul produselor.

a. utilizarea tuturor resurselor de care dispune firma sau antreprenorul;b. stabilirea tintei acolo unde nu exista nimic;c. descoperirea si ocuparea unei brese ecologice;d. crearea unui climat favorabil cumpararii;e. schimbarea caracteristicilor economice ale unui produs, ale unei piete de desfacere sau aleunui domeniu.

73. Stocurile peste necesar sau suprastocarea reprezinta acumulari de resurse materiale care depasesc nevoile firmei pentru perioada respectiva; aceasta situatie se datoreaza unor cauze obiective. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine aceste cauze:

a. folosirea resurselor materiale respective, devenite disponibile, chiar in cadrul firmei, dar pe alte destinatii de consum decat cele initiale si daca se justifica economic;b. specificarea si comandarea materialelor in formate, dimensiuni, compozitii, calitati diferitede cele reale, necesare in procesul de productie;c. livrarea de catre furnizori a unor materiale in sortotipodimensiuni diferite de cele

70

prevazute in comenzile primite de la beneficiari si in contractele economice incheiate cuacestia;d. modificarea pe parcursul anului a structurii productiei, fara adaptarea corespunzatoare aplanului de aprovizionare;e. livrarea de catre furnizori a materialelor in neconcordanta cu termenele stabilite princontracte sau expedierea unor loturi mai mari decat cele care au stat la baza dimensionariistocurilor.

74. Sfera de cuprindere a serviciilor se poate materializa in:Identificati formularea ce nu reprezinta sfera de cuprindere a serviciilor.

a. servicii care contribuie la conceperea si fabricatia unor produse;b. serviciile care inlesnesc comercializarea produselor;c. asistenta in domeniul organizarii si conducerii productiei;d. modalitatile practicate de producator-furnizor pentru desfacerea produselor sale;e. asistenta in domeniul organizarii si conducerii activitatii de desfacere.

75. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce nu contine una dintre metodele de calcul a stocurilor de productie.

a. metoda calculului direct;b. metoda minim-maxim;c. metoda calculului indirect;d. metode ce iau in calcul cheltuielile antrenate de procesele de aprovizionare-stocare;e. metoda statistica.

76. Identificati in cadrul variantelor de mai jos textele care nu se refera la functiile serviciilor:

a. de inlesnire a comercializarii produselor;b. de sporire a volumului si eficientei vanzarilor;c. de imbunatatire a calitatii ofertei;d. de retroinformare;e. de stabilizare si permanentizare a relatiilor cu partenerii.

77. Precizati care este formularea din textele de mai jos ce contine unul dintre elementele de care depinde pragul de comanda-reaprovizionare:

a. durata de reaprovizionare;b. durata de alimentare a sectiilor consumatoare;c. durata de emitere a comenzii de reaprovizionare;d. durata de pastrare a resurselor in stocuri in depozite si magazii;e. durata de fabricatie a produselor.

78. Precizati care din variantele de text de mai jos se refera la principalii indicatori specifici ce definesc continutul planului si programelor de desfacere:

a. stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune; stocul preliminat deproduse finite la sfarsitul perioadei de gestiune; stocul de siguranta;b. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune;c. volumul desfacerilor; stocul de conjunctura; stocul preliminat de produse finite la sfarsitulperioadei de gestiune;d. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei degestiune;e. volumul desfacerilor; stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei degestiune; stocul de produse finite destinate desfacerii la sfarsitul perioadei de gestiune.

79. Precizati care dintre formularile de mai jos reprezinta metoda de calcul a stocului de siguranta:

71

a. metoda IMPACT;b. metoda calculului indirect;c. metoda devierii medii;d. metoda abaterii mediei patratice;e. metoda bazata pe timpul de reaprovizionare.

80. Pe timpul cat produsele finite se gasesc in stocul de desfacere acestea trebuie sa suporte o serie de operatii precum:Identificati operatiile care nu se incadreaza la acest moment.

a. primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie;b. inregistrarea in evidenta si incarcarea gestiunii;c. se face egalitatea dintre stocul previzionat si stocul real apreciindu-se cu o valoareprobabila;d. sortarea produselor finite;e. asamblarea, compunerea, efectuarea unor operatiuni de montaj;

81. Viteza de rotatie arata in ce masura fondurile materiale circula mai repede, parcurgand intr-un timp cat mai scurt fazele circuitului economic; orice stationare de lunga durata a acestor fonduri conduce la realizarea unei productii materiale mai mici. Se cunosc datele de mai jos:- stocul mediu de productie in expresie valorica este de 625 uv;- necesarul de consum exprimat valoric este de 5000 uv;- numarul de zile din an este de 360.Aplicand formula vitezei de rotatie a stocurilor identificati varianta corecta de raspuns din formularilede mai jos:a. 25;b. 35;c. 45;d. 15;e. 30.

82. Etapele pe care le parcurge un produs in decursul existentei sale sunt, in general, urmatoarele:Precizati care dintre texte nu se constituie in etapa parcursa de catre produse in decursul existentei lor.

a. nasterea produsului;b. cresterea vanzarilor;c. orientarea catre produse noi;d. maturitatea;e. declinul.

83. Precizati care din textele de mai jos contin sistemele de indexare uzitate in nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice:

a. sistemul zecimal;b. sistemul milenar;c. sistemul centisimal;d. sistemul alfa - numeric si numeric;e. sistemul combinat.

84. Cauzele care pot conduce la incetinirea ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului lansat sunt urmatoarele:Precizati care dintre texte nu se constituie in cauze ale incetinirii ritmului de crestere a vanzarilor si de dezvoltare a produsului.

a. produsul nu raspunde din punct de vedere calitativ cerintelor cumparatorilor;b. a considera produsul patruns pe piata ca vechi, din care cauza va trebui ca, odata ce

72

perioada de crestere s-a terminat, sa se orienteze catre alte produse noi;c. piata nu este prospectata corespunzator ceea ce conduce la o saturare timpurie a ei, lalipsa de cerere, la restrangerea zonelor de consum;d. reclama, publicitate, prezentare slabe, ce nu sustin in suficienta masura ritmul asteptat alvanzarilor;e. aparitia unui produs similar imbunatatit, sau a unui produs cu totul nou care cuprinde ingama utilizarilor lui si utilizarile produsului lansat anterior pe piata.

85. Nomenclatorul de resurse materiale si echipamente trebuie sa raspunda unor cerinte. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu reprezinta cerinta.a. sa cuprinda toate articolele de care are nevoie firma, pe toate subsistemele componente, pe

intreaga perioada de gestiune;b. sa prevada pozitii de rezerva pentru includerea ulterioara in cadrul acestuia a noi articoleneprevazute sau neidentificate initial;c. sa asigure o ordonare stricta a materiilor prime si materialelor;d. sa cuprinda fiecare articol distinct la o singura pozitie si sa ii corespunda un singur numarde cod;e. sa fie completat la zi.

86. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile:

a. indica originea produsului;b. garanteaza calitatea produsului;c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de aconfunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma.

87. Procesul de elaborare a planului si a programelor de aprovizionare materiala are la baza o serie de elemente pe care le prezentam in continuare:Precizati care dintre formulari contine elementul ce sta la baza elaborarii planului de aprovizionare.

a. asigurarea unei stricte corelari intre necesitatile de consum cu potentialul pe structura deresurse materiale care pot fi asigurate, in scopul indeplinirii obiectivelor de ansamblu aleactivitatii firmei;b. modificarile de ordin tehnic, tehnologic si organizatoric ce au loc in cadrul firmelor;c. imbunatatirea structurii materiale;d. determinarea necesarului de resurse materiale, materii prime si energetice destinaterealizarii activitatii de baza a firmei, respectiv fabricatiei de produse, executarii de lucrarisau de prestatii de servicii, denumit generic necesar de consum;e. tendintele si mutatiile ce se inregistreaza pe piata interna si externa de materii prime.

88. Precizati care dintre textele de mai jos nu reprezinta functie pe care o indeplinesc marcile:

a. indica originea produsului;b. garanteaza calitatea produsului;c. tendinta de a crea o varietate de presiuni;d. stimuleaza solicitarea si cumpararea produsului;e. contribuie la desfasurarea unei concurente loiale deoarece inlatura posibilitatea de aconfunda un produs fabricat de o firma cu acelasi produs facut de alta firma.

89. Precizati care din textele de mai jos nu se incadreaza la activitatea operativa de desfacere a produselor:

a. organizarea minutioasa a operatiunilor de pregatire a produselor pentru livrare;b. formarea loturilor complete si complexe, unitare pentru livrare;c. intocmirea documentelor de expeditie;

73

d. pregatirea pietei cu privire la aparitia unor noi produse;e. derularea propriu-zisa a actiunii.

90. Care dintre variantele din textul de mai jos nu reprezinta obiective ale strategiei in aprovizionarea materiala:

a. stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum;b. implementarea unui sistem informational simplu, cuprinzator, operativ, care sa permitaevidentierea in timp util a starii proceselor de aprovizionare-stocare si consum alresurselor materiale;c. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitelemaxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;d. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitelemaxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;e. formarea unor stocuri minim necesare, care sa asigure acoperirea ritmica, completa sicomplexa a cererilor pentru consum in conditiile antrenarii unor costuri minime deachizitionare, aducere si depozitare a resurselor materiale.

91. Precizati care din textele de mai jos nu reprezinta obiectiv al analizei gradului de indeplinire a planului de desfacere:

a. stabilirea gradului in care firma si-a indeplinit planul de livrari;b. gradul de acoperire cu contracte a activitatii de desfacere;c. nivelul imobilizarilor de produse finite in stocuri, in raport cu limitele normate;d. ponderea produselor noi livrate in raport cu productia vanduta;e. estimarile privind vanzarile suplimentare catre clientii potentiali.

92. Identificati in textele de mai jos varianta care nu reprezinta modalitati de realizare a strategiei de aprovizionare:

a. identificarea necesitatilor de consum pentru toate destinatiile de utilizare a resurselormateriale si evaluarea lor folosind metode si modele adecvate;b. mentinerea ritmului aprovizionarilor programate, a dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate, a consumurilor in limitele normate;c. alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piata, folosind o paleta extinsa decriterii de selectie;d. aplicarea, cu prioritate, in dimensionarea stocurilor a unor modele care asaza nivelulacestora pe criterii economice;e. folosirea in urmarirea si controlul dinamicii stocurilor efective a unor metode si tehnicieficiente si de utilitate practica.

93. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea care nu reprezinta etapa de parcurs in organizarea si concretizarea relatiilor comerciale de desfacere:

a. studierea pietei de materiale si produse;b. alegerea de catre viitorii clienti a preturilor;c. alegerea beneficiarilor (furnizorilor);d. alegerea modului de prezentare a produselor pe piata;e. testarea credibilitatii.

94. Factorii care influenteaza strategiile in cumpararea de resurse materiale pot fi urmatorii:Identificati formularea care nu se constituie in factori ce influenteaza strategiile in aprovizionare.

a. disponibilitatile de pe piata de cumparare;b. numarul de furnizori;c. varietatea produselor;d. intelegerile intre furnizori;e. costurile de intrare pe piata de cumparare.

74

95. Acordul de parteneriat trebuie sa rezolve urmatoarele probleme principale:Identificati in cadrul variantelor de mai jos textul care nu se refera la ce probleme trebuie sa rezolve acordul de parteneriat.

a. raspunderea asupra reusitei produsului sa revina subfurnizorului, evident in proportiile silimitele ce se vor stabili in cadrul acordului;b. repartitia riscurilor economice, care in prezent apasa unilateral, pe cei trei partenerisubfurnizor, furnizor, cumparator (beneficiar);c. accentuarea organizarii fabricatiei produselor pe linii de flux;d. conceptia tehnica sa apartina si subfurnizorului, pentru partea lui de contributie larealizarea produsului, avandu-se in vedere ca aceasta sa se incadreze in conceptia deansamblu a produsului, sa fie functionala, utila si sa reprezinte un proces tehnic cuavantaje economice nete fata de situatia anterioara;e. subfurnizorul sa nu fie izolat de consumatorul final, ci sa aiba dreptul de a colabora cuacesta, favorizandu-se astfel contributia la gasirea unor solutii mai bune si cu un profit maimare in raport cu cele ale furnizorului principal.

96. Pozitia firmei in cadrul pietei, in calitate de producator-furnizor necesita evidentierea unor caracteristici speciale ale acesteia. Caracterizarea furnizorilor se poate face dupa cum urmeaza: Identificati formularea care nu se constituie in criterii de caracterizarea a furnizorilor.

a. ca producatori;b. prin resursele oferite;c. prin facilitatile oferite consumatorilor;d. prin calitatea managementului;e. prin sistemul de preturi.

97. Identificati in cadrul textelor de mai jos formularea ce nu se refera la factorii de evolutie a contextului stimulator al practicilor subfurnizoratului:

a. factorii tehnologici;b. factorul geospatial;c. factorii economici si financiari;d. factorii culturali;e. factorii socio-politici.

98. Identificati in textele de mai jos varianta care nu se constituie in criteriu obiectiv de apreciere a furnizorilor reali:

a. modul de derulare a livrarilor anterioare;b. modul de respectare a conditiilor referitoare la cantitatea comandata, cantitatea livrataefectiv, sortimentatia prevazuta, calitatea solicitata;c. preocuparea pentru a-si face cunoscute conditiile de livrare;d. modul in care se procedeaza in cazul materialelor si produselor respinse la receptiacalitativa si cantitativa;e. informarea clientilor despre modernizarile pe care le are in vedere furnizorul sau produselenoi prevazute pentru fabricatie.

99. Identificati in cadrul formularilor de mai jos textul care nu se constituie in criteriu de clasificare a contractelor economice.

a. dupa obiect;b. dupa elementele care pot reprezenta obiect al unui contract;c. dupa modul de stabilire a conditiilor contractuale;d. dupa orizontul de timp la care se refera;e. dupa forma in care se concretizeaza.

75

100. Identificati in textele de mai jos care dintre variante nu contine factori favorizanti ai relatiilor contractuale :

a. cand intre cumparatori si furnizori s-au format relatii traditionale in procesele deaprovizionare-desfacere, ca urmare a adancirii specializarii si cooperarii in productie;b. cand preturile de vanzare la care urmeaza a fi livrate produsele si forma de decontare sunt congruente;c. cand obiectul relatiilor economice contractuale il constituie aprovizionarea cu materiiprime si materiale de baza (carbuni, sisturi bituminoase, minereuri);d. in cazul masinilor, utilajelor si instalatiilor, al altor produse complexe destinateobiectivelor de investitii;e. in cazul produselor care se realizeaza de una sau un numar restrans de firme producatoaresi sunt destinate unuia sau mai multor consumatori traditionali.

76