Bam Raspunsuri

download Bam Raspunsuri

of 116

Transcript of Bam Raspunsuri

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    1/116

    1.Initierea in profesia de asistent

    Profesia de asistent medical /nursă a avut de-a lungul anilor numeroase dificultăţi înrecunoaşterea ei. Cunoscută şi chiar practicată din perioada preistorică “arta de a îngriji” areun caracter universal dar recunoaşterea ca profesie s-a produs la jumătatea secolului al -lea. !ecolul caută să definească cît mai e"act termenul de nursing/ nursă plecînd de la

    definiţia simplă în care ,, nursa este profesionistul care hrăneşte# încurajea$ă şi protejea$ă o persoană# fiind pregatită pentru a îngriji %olnavi# răniţi şi %ătrîni “. &timologic cuvîntul nursăeste folosit ca su%stantiv şi derivă din latinescul nutrix care înseamnî -mamă adoptivă.'n

     pre$ent practicarea profesiei de asistent medical / nursă se face cu e"igenţesporite. Nursingul este o activitate comple"ă# nursa tratea$ă pacientul comple"# %io-psiho-social în vederea asigurării unei stări perfecte de %unăstare fi$ică# psihică şi socială.

     (ursingul s-a transformat de-a lungul anilor dintr-o meserie în profesie# în care vocaţia esteînlocuită de profesionalism. &poca modernă şi conteporană a generat reforme şi-n sănătate#

    cu %a$e ştiinţifice de învăţămînt medical. Florence Nightingale )*+,-** a revoluţionat modul de îngrijire al %olnavilor0 îngrijirilenu tre%uie să reflecte doar mila# ci să se %a$e$e pe înţelepciune şi ştiintă. 1atorită am%iţiei şidevotamentului de care a dat dovadă# spitalele secolului al 2-lea s-au transformat îninstituţii de tratament adecvate# dotate din punct de vedere sanitar şi cu personal despecialitate pregătit să intervină în orice moment.

    Virginia Henderson )*+3-*4 va pu%lica un volum cu titlul 5Principiile de %a$a ale

    nursingului”. 1e$voltarea unităţilor spitaliceşti # ca unităţi de îngrijire a %olilor grave#accesi%ile tuturor categoriilor sociale a condus la apariţia (ursingului Clinic# careeste practicat şi în $iua de a$i.

     Nursing  - din engle$ă înseamnă-îngrijiri.

     Nurse - asistente medicale.

     Def.Nursingul  - este un ansam%lu de tehnici de îngrijire a omului sănătos şi %olnav.

     Def. Nursingului - )pre$entată de 67! şi Consiliul 2nternaţional al (urselor 8 Nursingul  -este o parte integrală a sitemului de îngrijire a sănătăţii# cuprin$ind8 promovarea sănătăţii0

     prevenirea %olii0 îngrijirea persoanelor %olnave )fi$ic# mental# psihic# handicap de toatevîrstele# în toate unităţile sanitare# aşe$ările comunitare şi în toate formele de asistenţăsocială. 

     Astfel această disciplină se ocupă de:

    a 1e$voltarea armonioasă a omului de la naştere în toate etapele vieţii pînă la %ărîneţe şi

    moarte0

     % &ducaţia sanitară pentru prevenirea îm%olnăvirilor0

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    2/116

    c Cunoaşterea nevoilor fundamentale ale individului0

    d 9ratarea şi îngrijirea omului %olnav0

      Def. de Nursă după Virginia Henderson “!ă ajuţi individul# fie %olnav fie sănătos# să-şi

    folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperarea cu condiţia că acestasă ai%ă tărie# voinţă sau cunoaştere necesară pentru a : face şi să acţione$e în aşa fel# încîtacesta să-şi poarte de grijă singur cît mai curînd posi%il”.

       Def. de Nursă după Consiliul Internaţional al Nurselor 

     Nursa este : persoană care8 a parcurs un program comple" de formare apro%at de Consiliul;sistenţilor 7edicali )C;7# a trecut cu succes e"amenele sta%ilite de C;7# îndeplineştestandardele sta%ilite de C;7# este autori$ată să practice această profesie aşa cum estedefinită de C;7# în concordanţă cu pregatirea şi e"perienţa sa.

     (ursa este autori$ată în îndeplinirea acelor procedeuri şi funcţii care sunt impuse deîngrijirea sănătăţii în orce situaţii s-

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    3/116

    Capacitatea ei intelectuala deose%ita# altruismul si energia ei au consacrat-o in domeniu si i-au asigurat unloc în istorie. 'n =ondra e"istă un mu$eu care îi poartă numele şi unde seregăsesc acte care i-au aparţinut.

    >lorence (ightingale s-a nascut la *, mai *+, în 2talia# din părinţi %ritanici# iar numele

    ia fost inspirat de orasul în care a vă$ut lumina $ilei. Provenind dintr-o familie foarteînstărită# ea a avut şansa pe care e"trem de puţine femei o aveau la vremea respectivă -anume# aceea de a %eneficia de o educaţie îngrijita# într-una dintre cele mai prestigioaseuniversităţi din lume# respectiv Cam%ridge.

    &a s-a înscris la un curs de trei luni în domeniul asistenţei medicale# ceea ce i-a permis săocupe un post de infirmieră# pe care nu l-a mai părăsit pana în *+B.

    'n anul *+B# în timpul ră$%oiului din Crimeea# >lorence (ightingale a dat dovadă dee"traordinara sa capacitate de organi$are. Conditiile din spitalele pentru soldaţii engle$irăniti în Crimeea erau cu adevarat jalnice# mai ales în acea situaţie0 lipsea îngrijirea medicalăde specialitate# iar igiena era ine"istentă. 9inerii soldaţi mureau în spital# chiar dacă rănile lor nu erau letale#ci din cau$a instalării septicemiei. Pentru a îm%unătăţi situaţia# guvernul

     %ritanic a hotărît să trimită pe cineva capa%il care să se ocupe de acest serviciu şi anume pe>lorence (ightingale. ;ceasta# însoţită de D+ dintre cele mai %une infirmiere formate de ea#a ajuns la spitalul de campanie pe data de ,* octom%rie *+B.

    >lorence şi echipa sa s-au ocupat cu ma"imă riguro$itate de curaţenia din spital#sterili$area instrumentarului# procurarea de feşe şi pansamente din tifon# precum şide alimentaţie# pînă atunci cu totul improprie# a soldaţilor. 'n urma acestor măsuri puse în

     practică e"trem de riguros# mortalitatea în randul răniţilor s-a redus simţitor.

      Enii consideră că a fost “impulsivă# arogantă i dominantă”. &a este considerată :ș

     pioneră în (ursing. Cu tenacitate i am%i ie# ea i-a depă it invaliditatea# i a condus ac iuneaș ț ș ș ș țde organi$are a spitalelor de garni$oană din ;nglia# a creat un sistem de sănătate în 2ndia# a Anfiin at i a condus colile sanitare. (imeni nu a fost deranjat de faptul că# practic#ț ș șconsulta iile aveau loc An dormitorul lui >lorence sau prin coresponden ă. 2-au cerut părereaț țmini tri# generali i directori# iar ea le-a răspuns cu acela i profesionalism. ; ajuns astfel# de-ș ș șa lungul vie ii# să scrie peste *3. de scrisori# ceea ce-i conferă un loc înalt An istoriațepistolografiei. 1atorită ei# s-a înfiin atț   Acade!ia "edicală "ilitară şi #coala deinfir!iere de pe lîngă $pitalul $f. %ho!as.

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Indiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/India

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    4/116

      Pînă la moartea ei în **# >lorens# continuă să mai scrie cărţi i %ro uri în dorin a de aș ș țridica nivelul asisten elor medico-sanitare.ț Fiua de &' "ai a de(enit )iua  Internaţională aasistenţilor !edicali din întreaga lume# la iniţiativa Consiliului 2nternaţional al;sistenţilor 7edicali# în cinstea $ilei de naştere a d-nei >lorence (ightingale# fondatoarea

     primei şcoli laice de asistent medical din lume. Fiua internaţională a (urselor se săr%ătoreşteîn Gepu%lica 7oldova din anul *. 'n cinstea >.(ightingale italienii au înălţat în >loren ațsculptura cu inscripţia “ >lorens (ightingale a fost un e"emplu de autoconsacrare oamenilori a carită ii internaţionale”.ș ț

      Virginia Henderson una din primele (urse# care a dat după >lorens (ightingaleinterpretarea sa despre (ursing. &a s-a născut la D noiem%rie *+3# al cincilea copil din ceinouă ai familiei 1aniel şi =iusi ;%%ot @enderson# în Han$as !iti# !tat 7issouri# !E;# unde a

     petrecut primii ani ai vieţii. 2nteresul pentru (ursing a aparut la tînăra ?irginia înainte de 2

    - ră$%oi mondial.

      2n **+ ?irginia @enderson a început studiile la şcoala de (ursing a armatei !tatelorEnite din Iaşington. ; finisat studiile în *,* şi s-a angajat ca (ursă în (eJ-KorL. 1in anul*B a condus proiectul *Indexul $tudiilor Nursing+, reali$indu-l în *3, la virsta de 3B deani. ;cest proiect includea şi *Aprecierea pri(ind cercetarea n  Nursing n $-A” în volume# care sunt de : importantţă istorică.

      &a a editat cartea *Natura Nursingului+ în *4# ce conţine descrierea concepţieifuncţiei unice a (ursingului. 'n *+D cercetătoarea emerită a devenit mem%ru al celei mai

     prestigioase ;sociaţii !igma 9eta din !E; “Pentru activitatea de lider în (ursing”. ?irginia@enderson a fost prima persoană care a primit prestigiosul re!iu Cristiane /ei!ann acordat de Consiliul 2nternaţional de (ursing.

    1efiniţia dată de ?.@enderson (ursingului este atît de cunoscută# încît nimeni nu maigindeşte cine a scris-o şi cind8” !ă ajuţi individul# fie acesta %olnav sau sănătos# să-şi aflecalea spre sănătate sau recuperare# să ajuţi individul# fie %olnav sau sănătos# să-şi foloseascăfiecare acţiune pentru a promova sănătatea sau recuperare # cu condiţia ca acesta sa ai%ătăria# voinţa sau cunoaşterea necesare pentru a o face# şi să acţione$e în aşa fel încît acestasă-şi poarte de grijă singur cît mai curînd posi%il”

    1oamna (ursingului “(ursa cea mai iu%ită de către întreaga lume” - după cum a numit-oPreşedinta C2( 7argareta 7adden !t$les - ?irginia @enderson a murit la + de ani# la *

    martie *4 în casa sa din (eJ @aven.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    5/116

    3.rganizatii si asociatii profesionale rganizatia !ondiala a "anatatii#!"$%&onsiliul

    International al Nurselor#&IN$.

    'n anul*3 a fost creată prima organi$aţie sanitară mondială - Miroul 2nternaţional al igienei pu%lice# care a funcţionat pînă în anul *4. Elterior a fost înfiinţată 0"$ 10rgani2aţia

     "ondială a $ănătăii” cu sediul central la 3ene(a# la 4 aprilie &567# $iua aceasta esteconsemnată ca )iua "ondiala a $ănătăţii. ;vînd în pre$ent *D de state mem%re# arerepre$entan e în *3 de ări i 4 %irouri regionale. Mugetul pe anul , a fost de aproape Bț ț șmiliarde de dolari americani.

      &ste o organi$a ie interna ională care are rolul de a men ine şi coordona situa iaț ț ț ț  sănătă iiț popula iilor peț  glo%. >inan area %ugetului se face prin coti$a ii plătite de către ările mem%re#ț ț țcontri%u ii voluntare ale ărilor mem%re sau dona ii. Coti$a iile sunt calculate conform uneiț ț ț ț

    scări mo%ile8 ările %ogate plătesc mai mult iar cele sărace mai pu in.ț ț

      Nelul 67! constă în promovarea cooperării internaţionale în vederea ridicării tuturor popoarelor la cel mai înalt grad de sănătate.

     entru reali2area acestor de2iderate 0"$ acţionea2ă ca o:

    ;utoritate conducătoare şi coordonatoare în domeniul sănătăţii# în lucrările cu caractersanitar internaţional

    ;cordă ajutor guvernelor pentru întărirea serviciilor lor de sănătate

     înfiinţea$ă şi întreţine servicii administrative şi tehnice# servicii epidemiologice şi destatistică

    Contri%uie la desfăşurarea acţiunilor vi$înd eradicarea %olilor epidemice# endemice şi aoricăror altor %oli

     Propune convenţii# acorduri şi regulamente referitoare la diferite pro%leme internaţionale privind sănătatea

    >acilitea$ă cooperarea între grupurile ştiinţifice şi profesionale care contri%uie la progresul

    sănătăţii etc.

    https://ro.wikipedia.org/wiki/Genevahttps://ro.wikipedia.org/wiki/7_apriliehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1948https://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttps://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Globhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Genevahttps://ro.wikipedia.org/wiki/7_apriliehttps://ro.wikipedia.org/wiki/1948https://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttps://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83n%C4%83tatehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Glob

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    6/116

      !unt mem%re ale 67! statele care au semnat# aderat sau acceptat în orice alt mod actulconstitutiv al organi$aţiei - Constituţia - precum şi cele care au solicitat admiterea înorgani$aţie# iar cererea lor a fost apro%ată cu majoritatea simplă de către Adunarea !ondialăa sănătăţii. GomOnia este mem%ră a 67! de la + iunie *+# 7oldova a fost primită încalitate de mem%ru plenipotenţial al 67! în anul *,.

      $tructura organi2aţiei

    *. Adunarea !ondială a sănătăţii# reunind repre$entanţi calificaţi ai tuturor statelor mem%reşi care se întruneşte anual în sesiuni ordinare şi# după ca$# în sesiuni e"traordinare0

    ,. Consiliul executi(# alcătuit din D de persoane desemnate pe o perioadă de D ani şi condusde un preşedinte# se întruneşte cel puţin de două ori pe an0

    D. $ecretariatul  cuprinde personalul tehnic şi administrativ al organi$aţiei# avOnd în frunte pedirectorul general numit de ;dunarea mondială a sănătăţii.

      0"$ are sediul la 3ene(a 8i dispune totodată de o reţea de 8ase 9irouri regionale:

     pentru &uropa# inclusiv ;lgeria şi 7aroc# cu sediul la Copenhaga0

     pentru ;frica fără ;lgeria# 7aroc# =i%ia şi &gipt# cu sediul la Mra$$aville0

     pentru 7editerana orientală# inclusiv =i%ia şi &gipt# cu sediul la ;le"andria0

     pentru ;sia de sud-est# cu sediul la (eJ 1elhi0

     pentru Pacificul occidental# inclusiv China şi ţările insulare dintre ;ustralia şi aponia# cusediul la 7anila0

     pentru ;merica de (ord şi de !ud# cu sediul la Iashington.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    7/116

      'n anul *+ a luat fiinţă Consiliul Internaţional al Nurselor care are ca scopîm%unătăţirea îngrijirilor de sănătate şi a condiţiilor de lucru # profesia de nursă fiind directlegată de societate. 1e cînd a fost fondat Consiliul 2nternaţional al (urselor a reuşit să seimpună ca organi$aţie dinamică cu profesionişti din sănătate# un organism implicat activ îndeservirea profesiei de nursing şi a unei societăţi mai %une pentru toţi. ;stă$i 2C( este ofederaţie de **+ asociaţii naţionale si este condus de nurse# pentru nurse# cu implicaţii majoreîn politica glo%ală de sănătate.

    '.(rincipiile si premisele dezvoltarii asistentei medicale pe plan national.

    'nceputul acordării asistenţei medicale în 7oldova îşi trage rădăcinile din timpurile lui

    Qtefan cel 7are# care a înfiinţat “Corporativ nevoiaşilor” R o instituţie o%ştească.

    En rol decisiv în de$voltarea ajutorului medical din 7oldova s-a întîmplat în *+* cînd afost propus de a construi la Chişinău un spital şi care peste D ani se finisea$ă cu construcţiaunui %loc central cu capacitatea D4 paturi.

    Primul spital din Chişinău a început să active$e a doua $i de Crăciun# la ,4 decem%rie *+*3.

      Printr-o hotărîre specială ;dministraţia 7ilitară din Masara%ia# în anul *+4# anunţădespre deschiderea spitalelor militare şi a fi admise la lucru surori de caritate. ;parenecesitatea pregătirii cadrelor medicale# deoarece în Masara%ia nu era nici o şcoală medicală.

      'n anul *+3 la ;dunarea Senerală de Femstvă# pentru prima data a fost discutată pro%lema cadrelor medicale şi anume necesitate deschiderii unei şcoli de felceri şi moaşe.Prima şcoală medicală a fost deschisă la * iunie *+3,. =a şcoala de felceri erau admişi

     %ăr%aţi de la *4-*+ ani# cu termen de studiu D ani. =a primul an au fost admişi ,* persoane.Programa şcolii de moaşe era de , ani şi erau admise femei de la *+- ani. 'n primul an destudiu au fost admise 3 persoane.

      Prima şcoală de surori medicale a fost deschisă la 9iraspol în anul *D4 cu programul destudiu D ani# cu frecvenţă serală. 'n anul * a fost deschisă şcoala medicală la Chişinău. 'nanul *B au fost deschise şcolile medicale în !oroca# 9ighina# Gî%niţa# Cahul# 6rhei.

    Colegiul (aţional de 7edicină şi >armacie şi-a început activitatea la*+ octom%rie *conform @otărîrii !ovietului Comisarilor (orodnici# fiind prima şcoală de felceri şi moaşe.&fectivul şcolii era constituit din profesori titulari# medici-practicieni# 3 grupe şi ,*Belevi. Prima promoţie din anul *B a avut D4 de felceri.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    8/116

      Prin 6rdinul 7inisterului !ănătăţii nr. D3B din ,4 decem%rie *B3 Qcoala de 7edicină a7inisterului !ănătăţii este reorgani$ată în Qcoala-%a$ă de 7edicină şi devine un centrumetodic pentru toate şcolile de profil din Gepu%lică.

    En aport su%stanţial în de$voltarea instituţiei revine directoarei Gaisa Pocalo# care a stat în

    fruntea acestui colectiv pe parcursul a , de ani.

      'n anul *34 a fost deschisă şi şcoala de medicină orăşenească din Chişinău care în *se alipeşte la Colegiul (aţional de 7edicină şi >armacie.

      Conform @otăriîii Suvernului Gepu%licii 7oldova nr.*3+, din ,D.22.,D. 2nstituţia afost numită Colegiul (aţional de 7edicină şi >armacie din Chişinău.

    ).Activitatea Asociatiei Nurselor din !oldova#A!N$.

    =a ,3 octom%rie* la iniţiativa unui grup din D de asistente medicale în 7oldova a fostinfiinţată ;sociaţia ;sistenţilor 7edicali din 7oldova# preşedintă - &lena !tempovsLaia.;sociaţia de (ursing din Gepu%lica 7oldova );(7 R este o organi$aţie profesional-

    ştiinţifică# nonguvernamentală# nonprofit# apolitică# înregistrată la 7inisterul ustiţiei alGepu%licii 7oldova în *3. 'n ,# numărul de asistenete medicale/nurse a ajuns la 3+.

      $copul acestei asociaţii este:

     promovarea i implimentarea (ursingului modern în practica asistenţei medicaleș

    menţinerea calităţii serviciilor acordate pacienţilor 

    ridicarea prestigiului profesiei

    cola%orarea cu alte organi$aţii relevante internaţionale.

    ;sociaţia îşi desfăşoară activitatea pe parcursul a *B ani şi a reuşit cu succes să lărgească

    reţeaua prin înfiinţarea a D filiale în întreaga repu%lică.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    9/116

      1in *3 este meme%ră cu drepturi depline a >orumului &uropean al ;sociaţiilor de (ursing# a 6rgani$aţiei 7ondiale ale !ănătăţii. ;sociaţia întruneşte specialişti din diferitedomenii de activitate8 nursing în pediatrie# oncologie# psihiatrie# nursing comunitar ş.a.

      Pe parcursul acestor ani de activitate# ;sociaţia a contri%uit la de$voltarea conceptului de

    nursing modern şi implimentarea lui în sistemul de asistenţă medicală a Gepu%licii 7oldova# prin organi$area diverselor conferinţe# simpo$ioane# ateliere R curs cu învăţarea celor mai %uni e"perţi în domeniu.  1e asemenea# ;sociaţia# în cola%orare cu Colegiul (aţional de 7edicină şi >armacie# a

     participat la ela%orarea diferitor programe de educaţie continuă în domeniul nursing-ului. ;fost ela%orat 5Programul de de$voltare a conceptului nou de nursing”# drept %a$ă servindmodelul ?. @enderson# ;sociaţia a participat la ela%orarea 5Politicii de sănătate a G.7”#unde nursing-ul este o direcţie prioritară.

    *.+olul si functiile asistentului medical

      a) Rolul nursei &onceptia Virginiei Henderson privind rolul esential al asistentei medicale.“Golul esenţial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana %olnavă sau sanatoasă# să-simenţină sau recîştige sănătatea prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur#dacă ar fi avut forţa# voinţa sau cunoştinţele necesare. ;sistenta medicală tre%uie săîndeplinească aceste funcţii astfel încît pacientul să-şi recîştige independenţa cît mai repede

     posi%il”rganiza,ia !ondial- a "-n-t-,ii descrie# de asemenea# rolul nursei în societate8“Golul nursei în societate este să asiste indivi$i# familii şi grupuri# să optimi$e$e şi săintegre$e funcţiile fi$ice# mentale )psihice şi sociale# afectate semnificativ prin schim%ări alestării de sănătate”.

    Nursa :• se ocupă de aspectele psihosomatice şi psihosociale ale vieţii# deoarece acestea afectea$ă

    sănătatea# %oala# şi moartea• foloseşte cunoştinţe tehnice din stiinţele fi$ice# sociale# medicale# %iologice şi umaniste )arta

    şi ştiinţa• lucrea$ă ca partener alături de alţi profesionişti din alte domenii ce participă la asigurarea

    sănătăţii în activităţi înrudite.

      b) Funcţiile nursei (asistentei medicale)  Func,iile asistentei medicale sunt

    *. de natură independentă,. de natură dependentăD. de natură interdependentă

    Func,iile de natur- independent-

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    10/116

     Asistenta R asistă pacientul din proprie iniţiativă, temporar sau definitiv în:• îngrijiri de confort# atunci cînd el nu-şi poate îndeplini independent anumite funcţii. ;jutorul

    asistentei este în funcţie de vîrstă# de natura %olii# de alte dificultăţi fi$ice# psihice sausociale0

    • sta%ileşte relaţii de încredere cu persoana îngrijită şi cu aparţinatorii# le transmite informaţii#

    învăţăminte# ascultă pacientul şi îl susţine0• este alături de indivi$i şi colectivitate în vederea promovării unor condiţii mai %une de viaţă

    şi sănătate. Func,ia de natur- dependent-

     La indicaţia medicului aplică metodele de:• o%servaţie• de tratament• sau de readaptare

    6%servă la pacient modificările provocate de %oală sau tratament# le transmite medicului. Func,ia de natur- interdependent-

    ;sistenta cola%orea$ă cu alţi profesionişti din domeniu sanitar# social# educativ#administrativ etc. şi participă la activităţi interdisciplinare.

     E:• acţiuni de depistare a tul%urărilor de ordin fi$ic# psihic sau social0• acţiuni de educaţie pentru sănătate de sensi%ili$are asupra responsa%ilităţii şi asupra

    drepturilor pe care le are populaţia în materie de sănătate0• acţiuni de re$olvare a pro%lemelor psihosociale0• asistenta participă la organi$area şi gestionarea centrelor sau unităţilor de îngrijire.

     !reci"are: Pentru a răspunde nevoilor persoanelor şi grupurilor cărora se adresea$ăîngrijirile# asistenta utili$ea$ă în practica profesională R cunoştinţele teoretice şi practicemedicale# cunoştinţele de economie# informatică# psihologie# pedagogie# etc.

    Alte func,ii ale asistentei medicale

      1e aici se desprind cîteva funcţii specifice care sunt în statutul asistentei medicale şi carese regăsesc în cadrul funcţiilor de natură8 independentă# dependentă şi interdependentă.

    #$ Funcţia profesională / aici sunt cuprinse funcţiile8 tehnică  preventivă de umani$are a tehnicii de psiholog

    Funcţiile din codul asistentei medicale:  promovarea şi menţinerea sănătăţii  prevenirea îm%olnăvirilor  îngrijirea în situaţia îm%olnăvirii

    recuperarea  Aceasta cere din partea asistentei:

    • să acorde direct îngrijirea

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    11/116

    • să educe pacienţii• să educe alţi profesionişti din sistemul sănătăţii• să participe plenar la activitatea echipei de asistenţă sanitară• să de$volte practica nursingului pe %a$a gîndirii critice şi a cercetării%$ Func,ia educativ- R educare pentru sănătate )aceasta presupune alături de calităţile

     psihologice şi aptitudinile pedagogice Rde a şti să comunici# de a şti să fii convingator

    &$ Func,ia economic- R de gestionare a serviciului# organi$area timpului# preci$area priorităţilor de aprovi$ionare etc.>uncţia economică se reali$ea$ă prin corelarea ei cu comportamentul etic.

    '$ Func,ia de cercetare 0 această funcţie impune de$voltarea unor calităţi specifice# dar şiaceasta pe fondul unei pregătiri profesionale şi morale superioare. ;sistenta ca participantăîn echipa de cercetare alături de medic R devine o componentă importantă. 'n cadrul funcţiei de interdependenţă# prin cola%orarea ei cu alte compartimente)administrativ# economic# serviciul plan-profesional şi alţi profesionişti )educatori#

     psihologi# logope$i# profesori desfaşoară şi activităţi de cercetare.

    .&ompetentele profesionale ale asistentului medical.

    onţinutul i caracteristicile activităţilor de asistent medical sunt:1. 1eterminarea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate# şi furni$area îngrijirilor generale de

    sănătate# de natură preventivă# curativă şi de recuperare# conform normelor ela%orate de către7inisterul !ănătăţii.

    2. ;dministrarea tratamentului conform prescripţiilor medicale.3. Protejarea şi ameliorarea sănătăţii# ela%orarea de programe şi desfăşurarea de activităţi de

    educaţie pentru sănătate şi facilitarea acţiunilor pentru protejarea sănătăţii în grupuriconsiderate cu risc.

    '. Participarea asistenţilor medicali a%ilitaţi ca formatori# la pregătirea teoretică şi practică aasistenţilor medicali în cadrul programelor de formare continuă.

    ). 1esfăşuraea opţională a activităţilor de cercetare în domeniul îngrijirilor generale desănătate# de către asistenţii medicali licenţiaţi.

    *. Pregătirea personalului sanitar au"iliar.

    . Participarea la protejarea mediului am%iant.. 'ntocmirea de rapoarte scrise referitoare la activitatea specifică desfăţurată.

    .&omportamentul si calitatiile moral0profesionale ale asistentului medical.

    'ngrijirea %olnavului este o muncă de mare răspundere care reclamă cunoştinţe profesionaletemeinice şi calităţi morale deose%ite. Molnavul# cînd se internea$ă în spital sau se supuneunui tratament am%ulatoriu# îşi încredinţea$ă sănătatea şi chiar viaţa sa în mîinele aceloracare îl îngrijesc. ;ceastă încredere nu poate fi acordată decît unor oameni demni de acest

    lucru şi care au dat dovadă că merită apreciaerea %olnavilor pentru care lucrea$ă. &"igenţafaţă de calităţile morale ale personalului medico-sanitar cresc $i de $i# datorită ridicăriinivelului de cultură generală# conştiinţă şi cerinţele populaţiei.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    12/116

      ontiincio"itatea ridică valoarea oricărei munci# dar în special a muncii sanitare şi dinacest motiv ea tre%uie cultivată în mod sistematic. 1e gradul de conştiincio$itate al asistenteindepind vieţi de oameni 8 de aceea ea tre%uie să fie un om cu calităţi deose%ite. Srija faţă de

     %olnavi o însoţeşte şi acasă în orele li%ere# dacă este devotată sarcinii măreţe de îngrijire a %olnavilor.  'ngrijirea %olnavului repre$intă o mare răspundere faţă de viaţa şi sănătatea %olnavului#faţă de societate# dar în special faţă de conştiinţa noatră personală. 1in acest motiv avemdatoria de a consacra toată ştiinţa şi energia noastră pentru îngrijirea oricărui %olnav. 1upăterminarea serviciului tre%uie reverificată activitatea întregii $ile de muncă# pentru a nu scăpanimic din tratamentul %olnavului. 'n ca$ ca pierdem vre-un %olnav tre%uie să fim convinşi căam făcut tot posi%ilul pentru salvarea lui.

    ;ctivitatea dusă fără cunoştinţe profesionale corespun$ătoare# cu o muncă superficială#duce la remuşcări ulterioare faţă de văduve# orfani sau oameni deveniţi incapa%ili de muncă.1in acest motiv# ea ter%uie să ai%ă în primul rînd o %ună pregătire profesională. ;cesta

     priveşte atît acumularea cunoştinţelor teoretice# cît şi însuşirea tehnicii moderne aplicate la patul %olnavului. ?olumul cunoştinţelor pe care ea le posedă tre%uie să cuprindă toateramurile medicale în care activea$ă. 1eprinderile practice şi priceperile profesionale să fie

     %ine însuşite pentru ca manopera cerută să fie e"ecutată corect# rapid# curat# frumos şielegant. ;sistenta medicală tre%uie să cunoască tehnica îngrijrii %olnavului# metodele deinvestigaţie# pregătirea %olnavilor pentru e"aminările complementare# tehnica tratamentuluimodern etc.# dar se cere în acelaş timp să cunoască evoluţia %olilor# toate complicaţiile

     posi%ile în cursul evoluţiei lor# precum şi măsurile de urgenţă care tre%uie luate pînă la

    sosirea medicului. ;sistenta tre%uie să cunoască %ine %a$ele psihologiei %olnavului#manifestările psihologice ale diferitor îm%olnăviri# pentru a se putea apropia mai uşor de

     pro%lemele lui şi de a cîştiga cooperarea %olnavului la procedeele de îngrijire şi tratament.  Progresul ştiinţelor medicale se face cîntr-un ritm rapid în $ilele noastre# ceea ce necesită în

     permanenţă aplicarea metodelor noi de muncă# cu care cadrele medii tre%uie să fie la curent.!pecificul muncii sanitare implică studiul permanent din manuale şi tratate noi# din reviste#referate# conferinţe# discuţii dar în special din e"perinţa cadrelor mai pregătite.;sistenţa medicală poate fi făcută numai cu devotament . 7unca devotată# conştiincioasă#

    făcută la timp# este o muncă de calitate# care are un scop măreţ %ine definit. Punctualitateaeste o altă însuşire a cadrelor sanitare# asistenta tre%uie să respecte e"act timpul şi spaţiul

     prevă$ute pentru efectuarea unui lucru. ;dministararea întîr$iată a medicamentelor#recoltarea de cantităţi neprecise de sînge pot avea efecte neplăcute.

     !ăstrarea secretului profesional  este o altă datorie fundamentală a cadrelor sanitare.!ecretul profesional nu se discută cu nimeni# nici măcar în serviciu# cu atît mai puţin înfamilie sau în cercul de prieteni. !ecretul poate fi divulgat numai în faţa instanţelor

     judecătoreşti.

      *ra+ostea faţă de profesiune şi de muncă nu tre%uie să se limite$e la spiritul umanitar deiu%ire a %olnavilor şi de ajutorare a lor# asistenta tre%uie să fie entu$iasmată de pro%lemele de

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    13/116

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    14/116

      'n antichitate# societatea a dovedit necesitatea definirii unui cod de comportament propriu medicilor# pentru încadrarea activităţilor lor şi pentru a da încredere pacienţilor. Celmai cunoscut# dar şi cel mai vechi# este cel al Qcolii din Cos animată de către @ipocrate )4

     R D33 î.e.n. . Cele%rul jurămOnt al lui @ipocrate se depunea la intrarea în şcoala de medicină#iar viitorul medic accepta să se supună acelor reguli. 'n general# medicii au transmis acestmesaj şi au respectat aceste principii conţinute în jurămOntul lui @ipocrate de-a lungultimpului.  'ncepOnd cu ani *# etica şi-a cOştigat un loc din ce în ce mai important atît înînvăţămOnt# cOt şi în practica medicală. Cu toate că dimensiunea etică a practicii medicaleeste recunoscută# clasic# ea nu face parte integrantă din competenţa profesională alucrătorului medical# de unde importanţa de a o pre$enta studenţilor în medicină ca ocompetenţă de do%Ondit.  Pentru a înţelege cel mai %ine noţiunea de competenţă etică se foloseşte discutarearelaţiilor medic R pacient.

    =a origine# termenii de “etică” şi “morală” sunt foarte apropiaţi8 primul vine din grecescul“ethos”# al doilea din latinescul “mores”. ;m%ele desemnau %unele moravuri şi %unaconduită. 'n timp# sensul lor s-a diferenţiat# chiar dacă în practică# aceşti termeni suntadeseori confundaţi.  Etica aparţine lumii ideilor# marilor orientări# încercOnd să aducă o justificare teoretică

     principiilor de acţiune. 'n profesia sa# lucrătorul medical tre%uie să se supună unui cod eticmult mai strict comparativ cu profesioniştii din alte domenii.

     /orala se înscrie în realitate şi se inspiră din fapte trăite şi o%servate pentru a preci$a

    reguli şi principii de %ună credinţă. *eontolo+ie 0 parte a eticii care studia$ă normele şi o%ligaţiile specifice unei activită iț

     profesionale.9ermenul derivă din grecescul “deon” însemnOnd “ceea ce tre%uie făcut”#deontologia pentru lucrătorul medical fiind condensată în odul *eontolo+ic$  1eontologia fi"ea$ă datoriile lucrătorilor medicali# o%ligaţiile lor şi limitele acţiunii lor.Codul serveşte ca %a$ă instanţelor profesionale# el fiind un instrument preţios şiindispensa%il# dar în acelaşi timp# el nu poate dispensa lucrătorul medical de o refle"ie

     personală asupra pro%lemelor de etică. (oţiunea de bioetică desemnea$ă ansam%lul relaţiilor omului cu lumea în sensul “a tot ce

    trăieşte” )ecologic# poluare# dar mai ales a limitelor cercetării medicale în toate domeniilemedicinii.Eşor confundat cu termenul de “etică medicală” în ţările anglo R sa"one# %ioetica cuprinde#în special în medicină# pro%lemele e"perimentelor pe om şi procreerea.'n *++# Parlamentul france$ )>ranţa este o ţară cu preocupări foarte serioase în etică adoptăle+ea 0uriet # conform căreia orice e"periment tre%uie supus în preala%il unui comitet dee"perţi# care evaluea$ă riscurile şi %eneficiile acestuia. Elterior# tre%uie o%ţinut acordulsu%iectului# însoţit de o asigurare care acoperă îndemni$aţia pentru orice insultă sau efect

    negativ - periculos suferit şi pentru eventualele care urmea$ă# pe o perioadă de * ani.;ctualmente# su% impulsul jurisdicţiei europene un acord tre%uie să preceadă orice

    tratament medical# chirurgical sau de altă natură. 'n chirurgie# în special# acordul scris este

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    15/116

    acum pretins pacientului )care poate sau nu să fie de acord T. 'n ca$ de urgenţă# acordul poate fi o%ţinut “a posteriori”# iar în ca$ de urgenţă a%solută# medicul face ceea ce-i dictea$ăconştiinţa sa. 'n ca$ul în care nu-şi poate da acordul acesta poate fi dat de repre$entantul săulegal8 părinte# soţ/soţie# tutore etc.

    I. +espectul fa,- de persoana 7ngri8it-% familie% comunitate.

    ;sociaţia de (ursing din 7oldova a ela%orat odul de etică pentru asistenţi  medicali .Prin intermediul lui profesioniştii din sistemul de sănătate# populaţia în întregime suntinformaţi despre atitudinea morală ce se cere de la asistenţii medicali.

    'n practicarea profesiunii sale# asistentul medical răspunde din punct de vedere profesional# legal şi moral. ;sistentul medical se conduce de vechiul principiu uman8 1în primul rand 2 nu dăuna1$ 'n îndeplinirea investigaţiilor/manipulaţiilor cu posi%ileconsecinţe negative# referitor la sănătatea pacientului# asistentul medical este dator să seasigure cu masuri de protecţie. 

    &odul de etic- pentru asisten,i medicali

    #$ Asistentul medical aplică în practică cunotinţele, deprinderile i aptitudinile dobîndite pe parcursul formării ca profesionist$

    • >oloseşte orice posi%ilitate pentru a-şi îm%unătăţi şi a-şi menţine competenţele.• Contri%uie în mod activ la de$voltarea propriilor cunoştinţe# privind e"ecutarea

     profesiunii.• ;sigură calitatea serviciilor de îngrijire# conform standardelor prevă$ute.• ;sistentul medical consemnea$ă orice intervenţie# iar cele delegate# vor fi aduse la

    îndeplinire numai după consemnarea în documente de către persoana care recomandă.

    %$ Asistentul medical participă activ la acţiunile, care asi+ură pro+resul profesiunii$ 

    Participă la pregătirea profesională a viitorilor asistenţi medicali.• !unt preocupaţi continuu de propria perfecţionare.

       Asistentul medical participă la:- studierea şi cercetarea în (ursing şi punerea în practică a re$ultatelor0- promovarea progresului în domeniul îngrijirilor medicale0- ela%orarea politicilor instituţiei sanitare din care face parte.&$ Asistentul medical trebuie sa aibă un comportament, care să nu dăune"e profesiunii i

    nici comuniăţii profesionale din care face parte$ 

    &vită participarea la acţiunile care# prin mesajul transmis# contravin sănătăţii.• ;sistentul medical aderă la principiile de nediscriminare# neprejudicii în îngrijire în

    toate situaţiile şi face efort sa promove$e# aceste principii şi pentru alţii.• ;sistentul medical are responsa%ilităţi individuale# de grup şi specifice domeniului în

    care lucrea$ă.'$ Asistentul medical are ca responsabilitate principală atît definirea normelor desănătate, cît i acordarea în+ri3irilor individului la cel mai înalt nivel posibil, respectînd

    demnitatea umană, nelimitînd consideratţile de statut social, economic si politic$• ;sistentul medical creea$a am%ianţa în cadrul căreia sunt respectate valorile

    o%iceiurile# tradiţiile# religia şi credinta individului.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    16/116

    • ;sistentul medical acordă atat îngrijiri care au ca scop promovarea sănătăţii#

     prevenirea îm%olnăvirilor# satisfacerea nevoilor pacientului în vederea recăpătăriiindependenţei cît mai curînd posi%il# alinarea suferinţelor# cît şi însoţirea pînă înultimele clipe ale vieţii.

    4$ Asistentul medical asi+ură un mediu terapeutic care sa contribuie la formarea stării debine fi"ic i psi5ic a pacientului$

    • ;sistentul medical planifică şi alege# împreună cu pacientul# metodele de îngrijire# înlimitele sale de competenţă în situaţia cînd pacientul nu este capa%il să ia o deci$ie#este numită persoana care va lua deci$ia în locul lui.

    • ;sistentul medical aplică tratamentul prescris de medic# urmarind reacţiile pacientului.6$ Asistentul medical, în relaţiile cu pacientul, întreţine un 7rocess ba"at pe încredere,demnitate i respect$

    • ;sistentul medical asigură dreptul la intimitate# protejea$ă informaţiile de natură

    confidenţială şi nu le de$văluie# decît în ca$ul cînd sunt de interes pu%lic# cu acordul

     pacientului sau în instanţa de judecată.• ;sistentul medical intervine în ca$ul cînd siguranţa informaţiilor confidenţiale este în

     pericol.8$ Asistentul medical respectă:

    • 1repturile şi li%ertăţile individului0• 2dentitatea persoanei îngrijite0• ;legerile/deci$iile persoanei îngrijite# care îşi asumă conştient consecinţele.

    9$ ;sistentul medical nu a%u$ea$ă de slă%iciunea persoanei îngrijite.

    $ ;sistentul medical aduce la cunoştinţă persoanelor autori$ate sau autorităţilor oricecircumstanţă care ar putea produce daune persoanei îngrijite.#;$ ;sistentul medical adesea este nevoit sa soluţione$e diferite pro%leme sociale# acesteanecesitînd de la el cunoştinţe multilaterale atît în domeniul filosofiei# economiei# dreptului#cît şi în domeniul tehnologiilor contemporane şi ale psihologiei.##$ ;ctivitatea asistentului medical cere implicarea şi luarea deci$iilor în echipă# încola%orare cu colegii asistentul medical tre%uie să fie corect# onest# să respecte cunoştinţeleşi aportul acestora la procesul de îngrijire. 

    #%$ ;sistentul medical desfaşoară activităţi de educaţie pentru sănătate cu persoana# familiaşi comunitatea.#&$ ;sistentul medical se implică în cunoaşterea nevoilor persoanelor sau comunităţii#contri%uind la soluţionarea pro%lemelor lor de sănătate.

    11.Normele de protectie si tehnica securitatii muncii.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    17/116

      'ngrijirea %olnavilor nu este lipsită de pericol. Pe de o parte# %olnavii prin %olile de caresuferă# pe de altă parte# aparatura şi matrialele cu care se lucrea$ă pot avea repercusiunigrave - uneori chiar fatale - asupa personalului. Personalul de îngrijire îşi asumă acest riscdin momentul în care se dedică profesiunii alese. ?olumul şi intensitatea riscului pot fi însăfoarte mult reduse printr-un comportament correct la locul de muncă# precum şi printr-o seriede măsuri de protecţie# menite să evite efectele dăunătoare ale muncii cu %olnavul.  au"ele +enerale producătoare de accidente şi %oli profesionale în munca medico -sanitară sunt8 ume$eala# curentul electric# e"plo$ia ga$elor su% presiune# efortul fi$ic incorectdo$at# acţiunea su%stanţelor to"ice# caustice# coriosive şi inflama%ile.

    -

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    18/116

    - aplicarea unor unguente şi creme protectoare pe pielea spălată repetat şi timp îndelungat)unguente cu lanoliăa, (aselină 8i glicerină0- tăierea şi pilirea unghiilor cu margine li%eră concavă# evitîndu-se lacul de unghii0%$ >+iena corpului:- %aie sau duş $ilnic# cu apă caldă şi săpun# folosind %uretele0- stergerea feţei cu un prosop uscat special0

    - stergerea corpului cu un alt prosop0- stergerea picioarelor cu al treilea prosop0- aplicarea în regiunea a"ilară a unui strat de su%stanţă de$odori$antă pentru com%atereamirosului neplacut şi a transpiraţiei0- spălarea picioarelor în fiecare seară0- tăierea unghiilor de la picioare se e"ecută scurt şi drept pentru prevenirea acumulării demurdărie şi a incarnării degetelor0&$ >+iena părului:- pieptănarea şi perierea $ilnică0- spălarea părului la *-, ori pe săptămînă# cu apă caldă si sampon0 '$ >+iena buco2dentară:- spălarea dinţilor după fiecare masă şi în special înainte de culcare0- se foloseşte periajul dentar# mişcări verticale dinspre gingie spre vîrful dintelui0- durata corectă este de B min0- se face clătirea gurii0 

    b) Folosirea ec5ipamentului de lucru: /ateriale necesare halat# %onetă# ghete medicinale cu feţe înalte# mască de tifon# mănuşi0#$ ?mbrăcarea uniformei:

    - se îm%racă halatul curat# %ine călcat0- se asea$ă %oneta pe cap# astfel încît să acopere %ine părul0- se încalţă încălţămintea de serviciu# care tre%uie să fie comodă şi silenţioasă0%$ Folosirea de ec5ipamente speciale:- cînd se foloseşte masca de tifon# se verifică integritatea ei# astfel încît să fie compusă din -4 straturi de tifon0- purtarea măştii este o%ligatorie în secţiile de nou-născuţi# pediatrie la sugari# o%stetrică#chirurgie0- îm%răcarea mănuşilor de cauciuc0

    - îm%răcarea unui al doilea halat )n secţiile de 9oli contagioase şi de$%răcarea acestuia laieşirea din secţie0- îm%răcarea halatului din monton )n se2onul rece, la ie8irea din secţie, n secţiile puţinncăl2ite0&$ Folosirea ec5ipamentului de lucru:la intrarea n ser(iciu

    - de$%răcarea de hainele de stradă0- aşe$area hainelor într-un dulap din vestiarul personal0- îm%răcarea echipamentului de lucru0- spălare pe mîini şi intrare în serviciu0la plecare din ser(iciu- efectuarea fa$elor în ordine inversă0- împăturirea halatului cu interiorul spre înăuntru0  !reci"ări

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    19/116

    *. ;sistenta medicală este o%ligată să poarte echipamentul de protecţie la serviciu şi să păstre$e riguros toate regulile de igienă personală0,.=a îm%răcarea halatului# asistenta nu va atinge faţa lui e"ternă ) septica0D.&ste o%ligatorie spălarea maîinilor după de$%răcarea halatului şi înaintea îm%răcăriihainelor de stradă0. &chipamentul de protecţie se schim%ă la cel mult D $ile cu altul curat# proaspăt de$infectat#

    sau ori de cîte ori este nevoie013.&lasificarea institutiilor curative."tructura intitutiilor curative de tipam4ulator.Activitatea institutiilor medicale de tip am4ulator.

    2n Gepu%lica 7oldova a fost creata o retea larga de institutii pentru ocrotirea sanatatii dediferite tipuri#profiluri#categorii si capacitate.1upa finctiile ce le indeplinesc# institutiilementionate se impart in D grupe8 tip am%ulator# de tip stationar si de tipintermediar)stationarele de $i. 2nstitutii curative de tip8Am4ulator-;79-C7>-Policlinica-!erviciul de salvare-Punctul medical-1ispensarul-Enitatea medico-sanitara-Centru de sanatate

    -Ca%inete individuale medicale"tationar0!pitalul0Clinica0!anatoriulA!9);sociatia medico-teritoriala are in su%ordonare8citeva C7>)Centru medicilor defamilie#unitate medico-sanitara#dispensar#serviciu de salvare.&!F- 7edicina de >amilie este o specialitate care acorda asistenta medicala continua sicompleta persoanelor individuale si familiilor.&ste o specialitate ampla care integrea$a

    cunostinte din domeniile %iologice#clinice si de comporatament.Populatia vi$itata de activitatea specilitatii include persoane de toate virstele si am%elegenuri.!pecialitatea medicina de familie cuprinde toate sistemele de organe si toate unitatileno$ologice.(oliclinica este o institutie curativo-profilactica predestinata pentru acordarea ajutoruluimedical speciali$at#%olnavilor in conditii de am%ulator si celor de la domiciliu ce nu aunevoie de internare in spital.&a este preva$uta cu ca%inte medicale de diferite

     profiluri8terapeutic#chirurgical#ginecologic#neurologic.

    C%inete de diagnostic8radiologic#diagnostic functional#ca%inete si sectii pentru e"ecutareatratamentului si prescriptiile medicale#la%oratoare#registru#ca%inet de serviciu si alte incaperiau"iliare.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    20/116

    Dispensarul  este o institutie curativa speciali$ata de tip am%ulator.9oata activitateadispensarului se %a$ea$a pe metoda de dispensari$are a unor categorii de %onavi8

    • 9u%erculo$a• Moli oncologice• Moli venerice.

    1uce evidenta de pre$entare la timp a pacientilor cu %oli cronice ce se afla la evidenta si

     promovea$a sanatatea."erviciul de salvare sau de prim ajutor medical#acorda populatiei in ca$ de necesitateasisitenta de urgenta.;jutorul medical speciali$at este acordat de o echipa in fruntea careia seafla medicul#felcerul il ajuta pe medic in acordarea asistentei medicale si in transportarea

     %onavilor.:nitatea medico0sanitara este o institutie curativo-profilactica ce acorda asistenta medicalamuncitorilor de la intreprinderile industriale in componenta careia in afara de policlinica

     poate intra un spital#un punct sanitar si un profilactoriu.&entrul de sanatate este o institutie curativa in care se acorda ajutorul medical %olnavilor 

    care au nevoie de internare in spital si celor de la domiciliu.;ici lucrea$a *-D medici careacorda ajutor poplatiei unui orasel# sat sau unei intreprinderi industriale mici.2n afara demedic lucrea$a o moasa#asistenta medicala si o infermiera.;m%ulatoarele fac parte din

     policlinicile raionale sau unitatile medico-sanitare.&a4inetele medicale individuale cu medici de familie sunt unitati sanitare individuale#careasigura asistenta medicala primara#prespitaliceasca a persoanelor asigurate#care s-au inscrisvoluntar pe lista medicului respectiv.;laturi de asistenta medicala primara#ca%ineteleindividuale asigura prevenirea im%olnavirilor#precum si %una stare igienico-sanitara afamiliilor inscrise voluntare pe lista medicului de familie a ca%inetului.;sistenta medicala seacordanla sediul ca%inetului#la domeciliul %onavilor si in unele ca$uri in colectivitatile decopii care au un medic scolar.Personalul mediu sanitar acorda ingrijiri %olnavilor ladomiciliu conform indicatiilor prescrise de medicul de familie direct sau la recomandareamedicului de la am%ulatoriul de specialitate.Ca%inetul tine in evidenta %olnavii inscrisi pelista lor asigura supravegherea lor activa si indeplineste masurile de profila"ie.

    1'."tructura institutiilor curative de tip stationar.Acivitatea institutiilor medicale de tipstationar.

    "pitalul este o institutie medicala pentru %olnavii care au nevoie de un tratament si ingrijire

     permanenta#in$estrata cu aparatura si utilaj curativ#si de diagnostic necesar.!pitalele seconstruiesc in $one nepoluate# in sistem mono%loc sau pavilion ferite de $gomot inconjuratede $one ver$i# in afara centrului orasului dar cu mijloace de transport si comunicare cuorasul.&ilnica  este o institutie curativo-profilactica in care in afara de tratament stationar al

     %olnavilor se efectuea$a un lucru de cercetare si de invaamint practic al studentilor."anatoriul este o institutie de tip stationar in care se efectuea$a completarea tratamentuluide %a$a a %olnavului.!anatoriile se situea$a in localitati cu clima prielnica unde sunt apeminerale sau namol curativ)Camenca#Cahul#?adul lui ?oda.

    1).Dezinfectia.Notiunea de dezinfectie%tipurile si metodele de dezinfectie.Dezinfectiea repre$inta distrugerea agentilor patogeni din mediul inconjurator. !copul ei este intrerupereacailor de transmitere a infectiei prin nimicirea agentilor patogeni de pe o%iectele din mediul am%iant.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    21/116

    9ipurile de dezinfectie

    &"ista urmatoarele tipuri de de$infectie8*.1e$infectie in focar.,.1e$infectie profilactica

    *. 1e$infectia in focar care se efectuea$a acolo unde este %olnavul) locuinta# stationar si poate fi8a curentaUse aplica in focar de mai multe ori pentru distrugerea agentilor patogeni.

     !e de$infectea$a e"cretiile %olnavului# instrumentele medicale care au contact cu %olnavul#

    lengeria de pat# personala# incaperea0 % terminalaUse efectuea$a doar o singura data dupa e"ternarea# insanatosirea# dupa transferarea in

    alta incapere sau dupa decesul %olnavilor.,. 1e$infectia profilactica8 este de$infectia care se face cu scop de a preveni aparitia %olilor infectioase

    si contagioase.2nclude de$infectia apei pota%ile#masurile de igiena individuala precum si procedeelede de$infectie aplicate in colectivitati8unitati spitalicesti#scoli#camine.!etodele de dezinfectie

    !etoda fizica

    a inlaturarea mecanica 8 se reali$ea$a prin curatire#spalare#aspirare#ventilare#filtrare. % Iradierea cu raze ultraviolete ra$ele emanate de lampile de cuart sunt folosite pentru de$infectia

    suprafetelor si aerului )de e". 2n sala de operatie#pansamente#tratament#salon si la%orator %acteriologic.

    c Flam4area este utila$ata in mai mult in la%orator pentru flam%area anselor %acterilogice#dopurile dela epru%ete#penselor.

    d Iradierea #arderea$ o%iectelor periculoase sau nevaloroase ca8 pansamente indepartate de pe plagiinfectate#produse anatomo-patologice#jucarii.;rderea se efectuea$a in cuptoare speciale.

    e >ier%erea in apa la *VC se distrug formele vegetative ale microorganismelor patogene si uneleforme sporulate mai putin re$istente.!e pot adauga su%stante care ridica punctual defier%ere)e".Car%onat de sodium de ,W timp de D min se de$infectea$a prin fier%ere lenjeria de

    corp#vesela#scuipatoarele.f 2ncal$irea cu vapori de apa su% presiune cu ajutorul etuvelor in care se pot de$infectasaltelele#covoarele#hainele.2.!;9DA &HI!I&A Urepre$entata printr-un numar mare de su%stante cu efect distrugatorasupra microorganismelor8 clorura de var de #B-*W0 cloramina de #,-#B-*-DW0 hipoclorid decalciu de #4-*#BW 0 fenolul de D-BW0 li$olul de D-*W0 de$o"on de #B-#*W0 profic de #B-#* W0apa o"igenata de D--4W0 formalina de D-,B-W.

    D;

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    22/116

      D.!olutiile de$infectante se pastrea$a in vase intunecate cu capac#marcate.

    1.Antisepsia si antisepticele.Notiune de antisepsie.!etodele si su4stantele

    antiseptic%utilizarea lor."palarea si dezinfectarea miinelor.

    Antisepisia )anti-impotriva#sepsia-putrefactiei Rrepre$inta totalitatea masurilor prin care sereali$ea$a distrugerea germenilor pre$ente intr-o plaga #pe tegumente sau in mediu.

    Antiseptice -su%. cu actiune %actericida sau %acteriostatica care se aplica pe tesuturi.!etode antiseptice

    1.!etoda fizica0asigura eliminare secretiilor din rana cu ajutorul tifonului hXgroscopic sidrenajele de cauciuc care favori$ea$a indepartarea micro%ilor#to"inelor si a produselor dedescompunere a tesuturilor#deci asigura curatarea ranii de continutul infectat.!e mai poateutili$e ra$ele ultraviolet#ultrasunetul#ra$ele la$er.2.!etoda mecanica0toaleta ranii prin indepartarea din rana a tesuturilor necroti$ate carerepre$inta mediu nutritive pentru microorganisme.3.!etoda chimica0utili$area su%stantelor antiseptic si de$infectante.'.!etoda 4iologica-se folosesc preparatele care se o%tin din plante#micro%i# tesuturi#animale

     precum si cele o%tinute pe cale sintetica)anti%ioticele.&le poseda o actiune %actericida."u4stantele antiseptice si utilizarea lor

    *.9inctura de iod pentru de$infectia tegumentelor.,.;lcoolul iodat de BW#*W pentru de$infectia tegumenelor#marginilor ranilor#falangelordistal ale miinilor.D.2odonat *W pentru prelucrarea cimpului operator..;lcoolul etilic 3V#4V pentru de$infectia miinelor#instrumentelor.B.;l%astru de metilen *W#DW pentru tratarea piodermitelor.4.!olutia rivanol *8B pentru spalarea cavitatilor si tratarea ranilor.3.;pa o"igenata DW pentru antisepsia plagilor si mcoaselor.+.;pa o"igenata mecanica de indepartare a resturilor tisulare sau corpilor straini0hemostatica

     pe vasele mici0antiseptic actionea$a impotriva germenilor anaero%i..?erde de %rilliant #*W-,W pentru prelucrarea ranilor si tratarea piodermiei."palarea si dezinfectarea miinelor

    "copulPrevenirea transmiterii infectiilor Indicatie

    • =a inceputul programului de lucru sip e parcurs• 1upa orice manipulatie• 1upa fiecare pacient• 1upa orice activitati u$uale

    !ateriale necesare

    • ;pa curgatoare• !apun lichid cu do$ator • !ervetele pentru miini de unica folosinta

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    23/116

    • Cos pentru gunoi9ehinici

    • 9impul minim de repectare este de D sec.• 1e clatit miinele pina la ante%rat• 1e aplicat o do$a de sapun• 7asati fiecare mina#insistati asupra spatiilor dintre degete• 7iscari roatative cu degetele strinse• Clatiti• Escati prin aplicarea servetelului de unica folosinta• 2nchideti ro%inetul cu ajutorul servetelului• ;runcati servetelul in cos fara al atinge

    9ehnica efectuarii

    *.;/m im%raca echipamentul medical.,.!e de$goloeste mina pina la jumatate de ante%rat.

    D.!e va lu-a do$a preva$uta de sapun lichid..!e va prelucra minutios pielea pina la ante%rat timp de D sec.B.!e vor respecta urmatoarele etape8

    • &tapa *-palmele una catre alta.• &tapa ,-palma dreapta peste degetele miinii stingi sip alma stinga peste degetele

    miinii drepte.• &tapa D-palma catre palma cu degetele inclestate.• &tapa -degetele inclestate in palme.• &tapa B-prelucrarea circular a degetelor in palma opusa si vice-versa.• &tapa 4-prelucrarea cu miscari rotative#degetele miinii drepte strinse in pala

    stinga si vice-versa.4.=a fiecare etapa e necesar de repetat actiunea de B ori pina a trece la ceurmatoare.3.=a finele etapei a 4-a de repetat procedura in aceiasi succesiune#pina se vao%tine o curatire eficienta.

    1.Notiuni generale de asepsie si sterilizare.!etodele de sterlizare."terilizarea prin

    autoclavare a materialelor utilizate in activitatea medico0sanitara.

    Asepsia)a-fara0sepsis-putrefactie-ansam%lul de masuri prin care este impiedicat contactuldintre germeni si plaga.

    "terlizare0repre$inta totalitatea metodelor fi$ico-chimice de distrugere a tuturor germenilor patogeni sau saprofiti.

    !etodele de sterilizare

    A."terilizarea prin aer cald se reali$e$a cu ajutorul pupinelului#la temperature de *+VC-*ora.!e pot sterili$a 8instrumente metalice#o%iecte din sticla#ceramica.

    =."terilizarea prin caldura umeda

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    24/116

    1."terlizarea cu vapori de apa su4 presiune#auclavarea$ cea mai utili$ata pentrumaterialele si instrumetele chirurgicale.!e pot sterili$a 8materialul #oale pentru opertie si

     pansamente#o%iectele de cauciuc#halite vhirurgicale.7aterialul se steriali$ea$a in cutiispecial numite casolete.

    2.Fier4erea0metoda este a%andonata asta$i#dar in trecut era folosita pentru sterili$area

    seringilor#se folosesc fier%atoare special#electrice cu temperature de lucru *VC timp de D- min.

    &.+adiatii ionizate#razele gama$0 produce distrugerea micro%ilor prin e"citarea si ioni$areaatomilor materiei cu care vine in contact.!terili$area cu ra$e gama se efectuea$a numai inconditii de u$ina.6%iectele pentru sterili$are se impachetea$a ermetic in pachete dehirtie#polietilena#ra$ele trecind prin pachet nu schim%a proprietatile o%iectelor.!unt sterili$ate

     pul%erile#materialul de sutura#instrumentar#manusi#halite#sonde#tu%uri.1urata de sterili$are ,-D ani.

    D."terlizarea cu solutii chimice-se sterili$ea$a instrumentele de taiat#de cauciuc#aparatelecu sXstem optic#sondele#tu%uri.!e reali$ea$a sterili$area prin scufundarea in solutiichimice#cel mai des sunt folosite8

    *.!olutii alcool etilic 4VC-, ore

    ,.!olutie su%limat *8*0 *8D-*-, ore

    D.!olutie diacid-*8B-D-ore

    .;pa o"igenata 4W-D ore.

    ;."terilizarea prin caldura uscata

    1.Flam4area0 procedeu vechi si imperfect#folosit in conditii de urgent#cu trecerea plin flacaraa instrumentelor metalice sau aprin$ind alcoolul turnat peste instrumente.2n present sefoloseste doar pentru flam%area gitului fiolelor sau gurii epru%etelor.

    2.Incalzirea la incadescenta0distruge instrumentele )este folosita doar la sterili$area ansei %acteriologice.

    "terilizarea prin autoclavare a materialelor utilizate in activitatea medico0sanitara

    1.1upa folosirea#instrumentele sunt clatite su% jet de apa calda#fiind indepartate astfel urmelede singe de pe ele.

    ,.2mediat dupa primul pas#instrumentele sunt puse in solutie de antiseptic de e". !ol.orocid,W)antiseptic fara aldehide#timp de minim 4 min.

    D.1upa ce au trecut cele 4 de min#instrumentele se scot din !olutia de orocid si se clatescdin nou su% jet de apa calda#apoi se spala individual cu o perie si cu pasta a%ra$iva pentruindepartarea tuturor corpilor straini de pe ele.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    25/116

    .Ermea$a un nou process de clatire si uscare#apoi instrumentele se am%alea$a in pungiautoclavile care se vor sigila.2n aceste pungi se plasea$a si marLer suplimentari desterili$are#care isi schim%a culoarea cind instrumentarul a parcurs intreg proceul desterili$are.

    B.Pungile astfel am%alate sunt trecute in autoclav#unde stau D de minute la temperature de

    *+V si presiune de ,#* %ari.4.2mediat dupa finali$area procesului de autoclavare#pungile sunt etichetate sip use indulapurile special.Elterior#la fiecare folosire#se iau din dulapul respective si se utili$ea$a

     pentru urmatoare procedura.Pungile astfel sterili$ate au un termen de vala%ilitate de , luni dela momentul sterili$arii.9oate instrumentele care depasesc acest termen fara a fi folosite suntream%alate si resterili$ate.

    1.!etodele de sterilizare.Actiunea aerului fer4inte si uscat.

    !etodele de sterilizare

    A."terilizarea prin aer cald se reali$e$a cu ajutorul pupinelului#la temperature de *+VC-*ora.!e pot sterili$a 8instrumente metalice#o%iecte din sticla#ceramica.

    =."terilizarea prin caldura umeda

    1."terlizarea cu vapori de apa su4 presiune#auclavarea$ cea mai utili$ata pentrumaterialele si instrumetele chirurgicale.!e pot sterili$a 8materialul #oale pentru opertie si

     pansamente#o%iectele de cauciuc#halite vhirurgicale.7aterialul se steriali$ea$a in cutiispecial numite casolete.

    2.Fier4erea0metoda este a%andonata asta$i#dar in trecut era folosita pentru sterili$areaseringilor#se folosesc fier%atoare special#electrice cu temperature de lucru *VC timp de D- min.

    &.+adiatii ionizate#razele gama$0 produce distrugerea micro%ilor prin e"citarea si ioni$areaatomilor materiei cu care vine in contact.!terili$area cu ra$e gama se efectuea$a numai in

    conditii de u$ina.6%iectele pentru sterili$are se impachetea$a ermetic in pachete dehirtie#polietilena#ra$ele trecind prin pachet nu schim%a proprietatile o%iectelor.!unt sterili$ate

     pul%erile#materialul de sutura#instrumentar#manusi#halite#sonde#tu%uri.1urata de sterili$are ,-D ani.

    D."terlizarea cu solutii chimice-se sterili$ea$a instrumentele de taiat#de cauciuc#aparatelecu sXstem optic#sondele#tu%uri.!e reali$ea$a sterili$area prin scufundarea in solutiichimice#cel mai des sunt folosite8

    *.!olutii alcool etilic 4VC-, ore

    ,.!olutie su%limat *8*0 *8D-*-, ore

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    26/116

    D.!olutie diacid-*8B-D-ore

    .;pa o"igenata 4W-D ore.

    ;."terilizarea prin caldura uscata

    1.Flam4area0 procedeu vechi si imperfect#folosit in conditii de urgent#cu trecerea plin flacara

    a instrumentelor metalice sau aprin$ind alcoolul turnat peste instrumente.2n present sefoloseste doar pentru flam%area gitului fiolelor sau gurii epru%etelor.

    2.Incalzirea la incadescenta0distruge instrumentele )este folosita doar la sterili$area ansei %acteriologice.

    Actiunea aerului fer4inte si uscat

    ;erul fier%inte şi uscat de asemenea influenţea$ă asupra meta%olismului şi asupra funcţiei secretorii aorganismului. Măile de contrast au efecte favora%ile asupra întregului organism.

    7aladiile inflamatorii a articulaţiilor şi artro$ele se tratea$ă cu mult mai %ine atunci cOnd este vi$itată sauna.Căldura şi umiditatea ridicată creşte schim%ul lichidelor interstiţiale care reduc efectele %olii reumatice. 'nastmul %ronşic# %ronşita astmatică# maladiile rahidiene de origine musculară# patologii coronareasimptomatice este %inevenită frecventarea saunei cu scop profilactico-terapeutic. Sravidelor le estecontraindicat vi$itarea saunei în perioada primelor D luni de sarcină din cau$a riscului crescut de avort#ulterior vi$itarea regulată a saunei posedă un efect %enefic asupra sistemului cardiovascular şi la reducereaedemelor.&ste contraindicată vi$itarea saunei de către persoanele# care suferă de %oli inflamatorii acuteinterne# hipertiroidism# tumori# infecţii %acteriene# virale şi fe%rile generale# hipertensiune mai mare de

    ,mm@g.

    25.?estionarea deseurilor rezultate din activitatea medicala.Definirea

    notiunilor.&lasificarea deseurilor#deseuri nepericuloase si periculoase$.

    De6eurile repre$intă orice su%stanţă sau o%iect#care sunt eliminate sau sunt supuse eliminăriisau tre%uie supuse eliminării în corespundere cu cerinţele legislaţiei naţionale. =a deşeuri seatri%uie produsele neutili$ate re$ultate după finali$area unui proces/acţiuni şi sunt produsenesolicitate pentru acest proces/acţiune. 

     *eeuri medicale: 

    9oate categoriile de deşeuri )solide şi lichide# care provin din instituţiile de asistenţă

    medicală# centrele de cercetare şi la%oratoare. 1e asemenea# la deșeuri medicale se referă deșeurile produse în cantități mici din alte

    surse# ca urmare a procedurilor medicale# inclusiv în condiții ha%ituale )injecții deinsulină# etc....

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    27/116

    Dispozi ii generaleț 8 1e eurile re$ultate din activită ile curative i profilactice se referă laș ț șcategoria de de euri medicaleș T

    &lasificarea de6eurilor # de6euri nepericuloase 6i periculoase$

    A$ Deșeuri nepericuloase 1eșeuri neinfecțioase# componența și natura cărora sunt asociate cu componența și

    natura deșeurilor menajere. 1eșeuri nepericuloase nu conțin componenți periculoși și nu posedă proprietăți# care

     potențial ar putea avea efect chimic# to"ic sau patogen pentru sănătate și mediu. Eemple:

    Y Gesturi de produse alimentareY 1eșeuri similare celor menajere

    Y >loriY ;m%alajul și hOrtia necontaminate.

     Locurile de formare a deșeurilor nepericuloase: 9oate su%divi$iunile instituțiilormedicale# spre e"emplu8

    Y saloaneY %loc alimentar Y %irourileY spațiile și teritoriul comun#

    Y structurile tehnice.=$Deșeuri periculoase

     Def.  *eșeuri periculoase sunt deșeurile care conțin su%stanțe sau compuși care pre$intă unrisc direct sau indirect pentru sănătate și mediu.=a deșeurile periculoase se referă deșeurile care posedă următoarele caracteristici8 &"plo$ive

    6"idante

    >oarte inflama%ile

    2nflama%ile

    2ritante

     (ocive pentru sănătate și mediu

    9o"ice

    2nfecțioase

    9eratogene

    7utagene

    Cancerigene &coto"ice

    Coro$ive

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    28/116

    Gadioactive

    21.&olectarea%tratarea si eliminarea deseurilor medicale.

     =copul acestor activităț i este de a minimi"a : 2mpactul deșeurilor asupra sănătății

    2mpactul deșeurilor asupra mediului

    Giscurilor asociate cu tratarea deșeurilor Costurilor pentru gestionarea deșeurilor.

    T ;ceste activități se reali$ea$ă în strictă corespundere cu legislația și su% supravegherea permanentă.

    1. Deșeuri infecțoase

     Def. *eșeurile infecț ioase# de o%icei# conțin agenți patogeni )%acterii# virusuri# para$iți#ciuperci în cantitatea și concentrația suficientă care poate provoca maladii la om. ;ceastăcategorie se referă la deșeuri periculoase.

    ate+oria include: 1eșeuri contaminate cu sOnge sau alte fluide %iologice

    Culturi şi seturile de agenţi infecţioşi din la%oratoare

    1eşeuri de la pacienţii contagioşi din secţiile infecţioase )%o"uri.

     Eemple:Y !Onge# componentele lui i alte fluide %iologice umane.ș  Y Comprese# pansamente# măști# mănuși# alt material care au contactat cu sOngele

    sau alte fluide %iologice umane.Y 6%iectele# contaminate cu sOngele pacienților supuși diali$ei )e"emplu8

    echipamentul pentru diali$ă R tu%uri# filtrele# prosoapele# halatele# șor țurile#mănușile geta%ile# etc....

     Locurile de formare a deșeurilor: =ocul unde se efectuea$ă diagnosticarea și tratamentul pacienților 

    2. Deșeuri e>trem de infecțioase

    Culturile și su%stanțele e>trem de contaminate% materialul patalogo-anatom# cadavrele

    animalelor și alte produse și deșeuri contaminate# sau care au contactat cu su%stanțe e>tremde contaminate.;ceastă su%categorie necesită să fie atri%uită la deșeuri e"trem de periculoase.

    3. Deșeuri t-ietor07nțep-toare

    ;rticolele# care pot provoca răni și înțepături ale pielii# indiferent de faptul% este infecțiossau nu. ;ceastă su%categorie de deșeuri necesită considerată ca deose%it de periculoasă.

     Eemple:Y ;ce

    Y !eringi# inclusiv auto%locanteY !isteme pentru transfu$iiY MisturiileY Cio%uri din sticlă# etc...

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    29/116

     Locurile de formare: =ocurile unde se efectuea$ă diagnostica și tratamentul pacienților.'. Deșeuri farmaceutice

     (ivelul de risc al deșeurilor farmaceutice depinde de componență. (u tre%uie de e"clus șiutili$area potențial incorectă al produsului.

     Eemple:Y 7edicamente cu termen de vala%ilitate e"piratY 7edicamente neutili$ateY 1iverse medicamenteY 7edicamente contaminate "ateriale conta!inate:

    Cutii și flacoane

    7ănuși

    >lacoane de su% medicamente# etc...

    ). Deșeuri farmaceutice Locul formării:Y =ocurile unde se efectuea$ă diagnostica și tratamentul paciențilorY =a%oratoareY >armacii

     *eșeuri citotoice / su%categoria deșeurilor farmaceutice# care necesită considerată cadeose%it de periculoasă. ;ceste deșeuri pot avea efecte mutagene# teratogene saucancerigene. Pentru a asigurarea siguranța# aceste tipuri de deșeuri pre$intă o pro%lemă

    majoră atOt în instituțiile medicale# cOt și după colectare și eliminare. 1in aceste motive#gestionarea deșeurilor farmaceutice necesită o atenție deose%ită. Eemple de deșeuri citotoice:

    Y ;rticole și materiale contaminate# re$ultate din prepararea/pregătirea șiinocularea medicamentelor )seringi ace# dispo$itive pentru do$are# flacoane#am%alaj

    Y 7edicamente cu termen de vala%ilitate e"pirat# e"cesul de soluții#medicamentele returnate din secții

    Y Erina# masele fecale# masele vomitante ale pacienților# care pot conținecantități potențial periculoase de medicamente citoto"ice inoculate sau ameta%oliților acestora# și care tre%uie considerate genoto"ic cel puțin + de ore#iar în unele ca$uri - pOnă la * săptămOnă după injectare.

    *. Deșeuri chimice2nclud su%stanțe solide# lichide# gă$oase care necesită eliminare. !u%stanța chimică seatri%uie la deșeuri periculoase dacă are una din următoarele caracteristici8

    9o"icitate

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    30/116

    Coro$ivitate )p@ Z, sau p@ [*,#

    2nflama%il

    Geactivitate8

    &"plo$iv

    Care reacţionea$ă cu apa

    !ensi%il la lovituri Eemple:

    Y !u%stanţe chimice fotograficeY !olvenți halogenațiY !olvenți nehalogenațiY !u%stanțe de$infectanteY ;ldehide

     Locul de formare a deșeurilor  , preponderent în 8

    Y !ecțiile rentgheno-diagnosticeY =a%oratoareY >armacii# etc.Y ;lcooliY ;ci$iY !oluții de %a$ăY 6"idanți

    . Deșeuri radioactive

    1eșeurile radioactive se produc# de regulă# în re$ultatul activităților de cercetare#diagnostic și tratament al pacienților oncologici.7ajoritatea deșeurilor radioactive au o durată de înjumătățire scurtă. 1eșeurileradioactive sunt deose%it de periculoase.

     Locurile de formare a deșeurilor  , preponderent în8

    • !ecţiile pentru tratamentul pacienţilor oncologici# radioterapie0• =a%oratoarele de medicină nucleară• =a%oratoarele de cercetări

    .Deșeuri radioactive Eemple:

    Y !urse de radiații închiseY 1eşeuri cu nivel scă$ut de radiații )e"8 hOrtia# a%sor%ante# tampoane#

    sticlă# seringi# flacoane.Y Gesturi de materiale radioactiv și soluţiile neutili$ate în timpul sesiunilor.Y Gesturi de reactivi#utili$ați în radio-imunoanali$ă# precum și uleiurile de pompă

    contaminate.

    Y !curgerile su%stanţelor radioactive şi a materialelor utili$ate pentrudecontaminare.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    31/116

    Y Erina şi masele fecale ale pacienţilor supuşi unui diagnostic sau tratamentcu surse închise de radionuclii$i.=ichide cu un nivel mic de radioactivitate re$ultate ca urmare a procesului decurăţare# decontaminare a echipamentelor.

    .Deșeuri anatomo0patologice

    7ateriale# pentru eliminarea cărora sunt prevă$ute proceduri speciale# dictate deconsiderente %ioetice. 1e regulă# materialul anatomo-patologic nu pre$intă pericol# darnecesită o atenție deose%ită. Eemple:

    Y esuturiȚ  Y 6rganeY !Ongele și fluideY ;lte re$ultat intervențiilor chirurgicale și autopsiiY &m%rionii umaniY Cadavrele animalelor

     Locurile de formare a deșeurilor 8 !ecțiile curative# chirurgicale# pato-morfologice# %ăncile de sOnge.

    III. &olectarea% tratarea 6i eliminarea de6eurilor medicale.

    @ransportarea i depo"itarea deeurilor:*. 9ransportarea deşeurilor va fi organi$ată cu regularitate# ţinOnd cont de volumul

    generat de deşeuri şi aducerea acestora la punctele de colectare şi punctele dedepo$itare intermediară.

    ,. 9ransportarea va avea loc în orele de activitate redusă în instituţiile medico-sanitare.D. 9ransportarea tre%uie să fie efectuată doar pe rutele sta%ilite.. Pentru transportarea deşeurilor se vor folosi doar cărucioarele desemnate special

    acestor scopuri.B. & necesar de ela%orat un plan de deservire tehnică şi curăţare a mijloacelor de

    transport.

    4. 6peraţiunile de colectare şi transportare a deşeurilor medicale vor fi reali$ate separat8iniţial va fi finali$ată operaţiunea de colectare a deşeurilor# ulterior acestea vor fitransportate.

    !paţiul pentru depo$itarea centrali$ată a deşeurilor tre%uie să corespundă următoarelore"igenţe8

    *. !ă asigure păstrarea sigură# fapt pentru care la intrarea în încăpere tre%uie să fie plasat un indicator# marcOnd spaţiul pentru depo$itarea materialelor contaminate.

    ,. !ă nu fie accesi%il pentru insecte şi para$iţi# să fie %ine iluminat şi aerisit.D. 'ncăperea va fi amplasată separat de alte $one de depo$itare a deşeurilor şi să

    asigure o curăţare şi de$infectare rapidă.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    32/116

    . 'ncăperea va avea o suprafaţă suficientă pentru depo$itarea cantităţilorcorespun$ătoare de deşeuri.

    B. 2nventarul pentru curăţare# costumele de protecţie# pungile şi recipientele vor fi păstrate în apropierea spaţiului pentru depo$itarea centrali$ată.

    4. Punctul pentru depo$itarea centrali$ată va fi accesi%il pentru mijloacele detransport )cărucioare şi pentru efectuarea de$infectării.

    3. Curăţarea şi de$infectarea vor fi efectuate cu regularitate.+. 1urata ma"imală de aflare în depo$itul ce nu este echipat cu instalaţii frigorifice8. Pentru a marca depo$itarea deşeurilor contaminate în spaţiul dat# la intrarea în

    încăpere va fi plasat sim%olul ce indică ha$ard %iologic.!paţiul va fi racordat la sistemul de canali$are al instituţiei medico-sanitare în cau$ă.

    22.+iscurile pentru sanatate si pentru mediu a deseurilur rezultate din activitatea

    medicala.

    !unt supuse riscului persoanele care se află în instituția medicală8 ;sistentele medicale

    7edicii

    Personalul tehnic şi administrativ

    Pacienţii

    ?i$itatorii

    ;ngajaţii serviciilor au"iliare8

    Y!pălătoriiY ;ctivitatea cu deşeurileY 1e transport

    1e asemenea riscului sunt supuse persoanele din afara instituției medicale8 Populaţia locală

    ;ngajaţii serviciilor de salu%ri$are

    ;ngajaţii poligoanelor de deşeuri

    7ăturătorii

    23."egregarea deseurilor0definitie%scop si o4iective.&omponentele segregarii.

    #$=e+re+area înseamnă păstrarea diferitor tipuri de deşeuri pe categorii definite# şianume facilitarea gestionării sigure ale deșeurilor#separarea deșeurilor recicla%ile de deșeurile periculoase# cu ertitudineacă deșeurile vor fi tratate în conformitate cu gradul lor de periculo$itate#şi reducerea costurilor pentru transportare# tratare și eliminare.1iferite tipuri de deşeuri necesită diferite tipuri de am%alare# gestionare# depo$itare și

    transportare.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    33/116

      "egregarea la locul de generare reprezint- unul din elementele cheie 7n

    gestionarea deșeurilor@@@

    Y !egregarea tre%uie să fie aplicată de la punctul de generare# pe parcursul colectăriicomplete# transportării# depo$itării# tratamentului și eliminării finale.

    Y Calitatea sistemului de segregare depinde de nivelul de implementare și supervi$are și poate fi atinsă prin instruirea permanentă a specialiștilor care acordă asistențămedicală.

    Y 1eșeurile segregate nu tre%uie să fie amestecate pe parcursul transportării șidepo$itării.

    @ Daca deșeurile periculoase și nepericuloase sunt amestecate% tre4uie s- fieconsiderate și tratate ca deșeuri periculoase.

    !egregarea corectă este responsa%ilitatea clară a fiecărui specialist la locul de generare adeșeurilor indiferent de post )principiul 5o%ligația de vigilență“ .

    =a determinarea dacă deșeul este periculos sau nepericulos este o%ligator respectarea principiului de (recauțiuneB8Y Pacientul se consideră infecțios dacă nu sunt dove$i pentru negarea afirmației0Y !îngele și alte fluide %iologice sunt considerate ca potențial infecțioase0Y 1acă sunt suspiciuni cu referire la periculo$itatea unor sau alte deșeuri# ele

    tre%uie atri%uite grupului de deșeuri cu cel mai înalt risc.Pentru asigurarea siguranței# procesul de segregare a deșeurilor include cOteva activități8

    Y ;m%alarea

    Y >olosirea sistemului codurilor de culoriY &tichetarea și marcarea cu sim%oluri%$Ambalarea1iferite tipuri de deșeuri necesită diferite modalități de am%alare și depinde de8Y Giscurile determinate de deșeuri de ex.8

     R >olosirea containerelor cu pereți impenetra%ili pentru deșeuri ascuțite# R >olosirea containerelor cu ecrane de plum% pentru deșeuri radioactive.

    Y Proprietăți fi$ico-chimice diferite ale deșeurilor de ex.8

     R >olosirea containerelor re$istente pentru păstrarea su%stanțelor chimice.Y 7etode diferite necesare pentru tratare de ex.8

     R >olosirea pungilor autoclava%ile pentru deșeurile infecțioase la tratarea cu a%uri;m%alarea materialelor tre%uie să asigure siguranță în gestionare și transportare.

    2'.Importanta codului de culori in segregarea deseurilor.&erintele pentru diferite

    categorii de deseuri.

    odul de culori  înseamnă com%inarea diferitor grupuri de deşeuri cu caracteristici”similare” ale pericolului într-un grup mai mare și permite identificarea rapidă și simplăa grupului de deșeuri după culoarea corespun$ătoare a am%alajului.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    34/116

    ;ceastă metodă facilitea$ă procesul de segregare a deșeurilor# decade necesitatea de a

    evalua riscurile pentru tipurile de deșeuri în fiecare ca$ separat0 Permite ca procesul de sortare să fie clar# chiar și pentru specialiștii cu un nivel de

    calificare și instruire generală scă$ut0 ?a fi folosit pe întregul lanț al gestionării deșeurilor )segregare# colectare# depo$itare#

    transportare# eliminare0 Recomandări +enerale:Y Culori aprinse pentru deșeuri periculoase )roșu# gal%en# oranjYCulori reci pentru cele recicla%ile )al%astru# verde# etc.Y Culori neutre pentru deșeuri generale )negru# etc.

    #$ Etic5etarea1upă segregare# deșeurile periculoase necesită etichetare pentru a asigura ca8 Personalul care responsa%il pentru lucru și colectarea deșeurilor cunoaște despre

    caracteristica deșeurilor periculoase și ce pericol pre$intă acestea &liminarea deșeurilor să fie efectuată în conformitate cu înscrierile pe etichetă

    &tichetele vor permite identificarea trasa%ilității deșeului de la punctul de producere

     pOnă la eliminarea finală.&ticheta tre%uie sa fie completată cu acuratețe și tre%uie să conțină următoareleinformații8Y 9ipul deșeurilor#Y =ocul/sursa de generare )salon sau secție

    Y 1ata generarii#Y (umele persoanei ce a completat eticheta#Y !im%olul pericolului

      >n ca"ul transportării în eterior:  (umărul și specificațiile în conformitate cu cerințele E(

    !im%olul pericolului în conformitate cu Gecomandările E(

    I. &erin,ele pentru diferite categorii de de6euri .

    #$ odul culorii : Ne+ruY Am4alarea  

     pungi de plastic din polietilenă sau polipropilenă# container de calitate accepta%ilăcu capacitate suficientăY ;tichetarea  

    2n ca$ul efectuării investigării8 R !ursa de generare a deșeului și R Cantitatea deșeului

    Y "im4ol  lipsește

    %$ odul culorii : erde

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    35/116

    Y Am4alarea   R Container de plastic# R Pungi de plastic# R Cutii carton utili$ate

    Y "im4ol

    Y ;tichetare   R 9ipul deșeului recicla%il# R !ursa de generare# R Cantitatea deșeurilor

    &$ odul culorii : BalbenY Am4alarea  

    - Pungi impermia%ile#

     R Containere sau# R ;lte vase

    Y "im4ol =ipseșteY ;tichetarea  

     R “1eșeuri patologice” R (otă

    &$#odul culorii : BalbenY Am4alarea  

     R Pungi puternice de plastic de %ună calitate. R Pungile se plasea$ă în containere# dotate cu pedală# sau cu capac în care punga

    este suspendat. R Pe parcursul transportării în e"terior containere rigide tre%uie să servească ca

    am%alaj secundar.Y "im4ol

    Y ;tichetare   R “PericolT 1eșeuri infecțiose” R (otă R Pentru transportarea în e"terior8 2nformații în conformitate cu recomandările

    E(.&$% odul culorii : Balben

    Y Am4alarea   R Containere din carton sau masă plastică impermea%ile# cu pereți impenetra%ili

    și capac. R 9re%ui să ai%ă capac ce nu permite e"tragerea conținutului# toartă ce nu

    contactea$ă cu deșeurile infecțioase.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    36/116

    Y "im4ol

    Y ;tichetarea   R “PericolT 1eșeuri infecțioase”

     R (otă R Pentru transportarea e"ternă8 2nformații în conformitatea cu regulamentele E('$ odul culorii : afeniu

    Am4alarea 1epende de caracteristicele specifice și pericoleYCutii de carton specifice )am%alaje în care au fost vîndute#Y Containere sau alte am%alaje sigure.

    "im4ol

    Y 1epende de tipul de pericol cum ar fi8 9o"ic# Eșor inflama%il# Pericole 7i"te#

    Periculos pentru mediu. ;tichetarea  

    Y “PericolT 1eșeuri farmaceutice periculoase”#Y(otă#Y Pentru transportarea în e"terior8 2nformații în conformitate cu recomandările

    E(.  '$#odul culorii : afeniuAm4alarea container impermea%il din plastic 

    "im4olY Celulă în fa$ă de telofa$ăY 1eșeuri mi"te

    ;tichetarea  

    Y “PericolT 1eșeuri farmaceutice periculoase”#Y(otăY Pentru transportarea în e"terior8 2nformații în conformitate cu recomandările E(.

      '$%odul culorii : afeniu

    Am4alareaY Containere rigide cu capac etanș# destinate special pentru su%stanțe chimice )vase

    care au fost folosite la vOn$area su%stanțelor chimice#Y9re%uie de evitat amestecarea diferitor tipuri de deșeuri periculoase# pentru a

     preveni reacțiile inde$ira%ileT "im4ol

    Y1epinde de tipul de pericol# cum ar fi such as8 9o"ic# Eșor inflama%il# Pericole7i"te# Periculos pentru mediu

    ;tichetarea  Y “PericolT 1eșeuri chimice periculoase”Y(otă

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    37/116

    Y Pentru transportarea în e"terior8 2nformații în conformitate cu recomandările E(.4$ odul culorii : ;ipsește

    Am4alarea Containere apro%ate

    "im4ol

    Y ;tichetarea R “;tențieT 1eșeuri Gadioactive”# R 9ipul de radionucleid# R (ivelul de radiații la data stocării )la data începerii stocării# R Perioada necesară de stocare# R Pentru transportarea în e"terior8 2nformații în conformitate cu recomandările

    E(.2)."ectia de internare."tructura si amena8area sectiei de internare.

    I. "tructura 6i amena8area sec,iei de internare.

    >iecare pacient la internarea în spital este primit de către serviciul deinternare.2nternarea în spital se face pe %a$a îndreptărilor emise de Centrul 7edicilor de >amilie# prin transfer de la alte unităţi spitaliceşti# transportări urgente cusalvarea# adresărea pacienţilor în ca$ul înrăutăţirii stării lor.!ecţia de internare se aflăîn apropierea intrării în spital şi este uşor accesi%ilă pentru transportarea şi primirea

     pacienţilor.

       =erviciul de internare se ocupă cu:*. 2nternarea şi înregistrarea pacienţilor.,. ;cordarea ajutorului de urgenţă.D. &"amenul medical şi sta%ilirea diagnosticului preventiv.. Prelucrarea sanitară.B. 9ransportarea pacienţilor internaţi în secţii.

       =ecţia de internare are în structura sa:  *. ?esti%ulul.,. Gegistratura.

    D. Ca%inete de e"amen medical.. !ăli de tratamente# pansamente şi de intervenţii chirurgicale urgente.B. 2$olator pentru %olnavii infecţioşi.4. Punctul sanitar.3. Ca%inetul medicului de serviciu.+. =a%orator de urgenţă.. Ca%inet radiologic.*. ?eceu.

    !erviciul de internare din spitalele mari mai dispune de saloane pentru diagnostic#salon antişoc# salon pentru %olnavii cu infarct miocardic şi punct traumatologic.  estibulul  este o sală de aşteptare pentru %olnavi şi rudele lor# aici se aliă mo%ila

    necesară# fotolii# măsuţă# diverse informaţii# privind regimul intern al spitalului şieducaţia sanitară.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    38/116

       Re+istratura este ca%inetul asistentei medicale de gardă# unde se înregistrea$ă %olnavii internaţi şi se completea$ă documentaţia medicală necesară. ;sistentamedicală înregistrea$ă informaţia despre %olnav în %a$a de date a spitalului şi înregistrul de evidenţă a %olnavilor internaţi# completea$ă pentru fiecare %olnav foaiade titlu a foii de o%servaţie clinică.

    'n ca$ de internare a accidentaţilor în urma diverselor accidente rutiere etc.#

    datele despre %olnav se înregistrea$ă într-un registru special şi se comunicăinformaţia organelor de poliţie.  1acă lipsesc actele şi nu sunt posi%ilităţi de a o%ţine date despre %olnavul ce se

    află în stare de inconştienţă# internarea lui se fi"ea$ă în registru şi calculator su%numele 5(ecunoscut\ şi imediat se comunică organelor de poliţie.

    2n ca$ul depistării pediculo$ei datele despre pacient şi prelucrarea sanitară seînregistrea$ă într-un registru special )>-,# şi se completea$ă înştiinţarea pentruCentrul sanitaro-antiepidemic din circumscripţia sanitară a %olnavului.

    abinetul de eamen medical  este predestinat e"aminării pacientului de cătremedic. ;cest ca%inet este prevă$ut cu %anchete# scaune# masă# lavuar# utilajul pentruantropometrie.;ici %olnavul se e"aminea$ă0 se măsoară8 Ps.#9.;.#temperaturase sta%ileşte diagnosticul preventiv. 1acă diagnosticul nu poate fi sta%ilit# %olnavul sei$olea$ă şi se cheamă medici specialişti care se vor consulta şi vor sta%ilidiagnosticul preventiv.   =ălile de tratamente, pansamente i de intervenţii c5irur+icale  ur+ente sunt

     prevă$ute cu tot utilajul necesar pentru acordarea ajutorului medical de urgenţă.   !unctul sanitar  serveşte pentru prelucrarea sanitară a pacientului şi este format

    din vestiar# sală de %aie.  !ecţia de internare este asigurată cu un număr suficient de %rancarde şi cărucioare

     pentru transportarea %olnavilor în secţie.

    2*.+egimul sanitar in sectia de internare.'n scopul prevenirii infecţilor intraspitaliceşti în secţia de internare se respectă strictcerinţele regimului sanitaro-antiepidemic 8

    *. 7edicul e"aminea$ă toţi %olnavii în secţia de internare cu scopul depistării latimp a %olnavilor cu %oli infecţioase# i$olării şi transferării lor urgente înspitalul de %oli infecţioase .

    ,. 'n ca$ul depistării unei %oli infecţioase# încăperea şi toate o%iectele cu care acontactat %olnavul sunt supuse de$infectării.

    D. 9ransportarea %olnavilor infecţioşi din secţia de primire se efectuea$ă pe %rancardă# care apoi se de$infectea$ă.

    . &"aminarea fiecărui %olnav se efectuea$ă pe canapea acoperită cu muşama# carese de$infectea$ă după fiecare %olnav.

    B. >iecare %olnav va fi supus prelucrării sanitare în dependenţă de starea generală#într-o în punctul sanitar.

    4. 6%ligatoriu %olnavii sunt supuşi controlului la pediculo$a şi în ca$ de necesitate

     prelucrării sanitare conform standardului >orma R ,.3. 1upă efectuarea prelucrării sanitare %olnavul primeşte lenjerie curată şi ciupici.+. Curăţenia umedă curentă în secţia de internare se efectuea$ă de , ori pe $i# iar

    curăţenia generală o dată în 3 $ile# cu folosirea soluţiilor de$infectante.

  • 8/18/2019 Bam Raspunsuri

    39/116

    . 2nventarul se marchea$ă şi se păstrea$ă în locurile corespun$ătoare marcajului.*. !ecţia de internare e asigurată cu medicamentele şi utilajul necesar pentru

    internarea pacienţilor# oferirea îngrijirilor şi acordarea primuliu ajutor lanecesitate.

    2.Activitatea asistentului medical la inernarea pacientului.Documentatiamedicala in sectia de internare.!etodele de transportare a pacientilor in sectie.

    *.2nternarea în spital constituie un evenimentimportant în viaţa %olnavului0 el sedesparte de mediul său o%işnuit şi# în stare de infirmitate sau semiinfermitate estenevoit să recurgă la ajutorul oamenilor stăini. ;ceastă situaţie# împreună cu %oala# îicreea$ă anumite stări emotive# de care personalul care primeşte %olnavul tre%uie săţină seama# menajîndu-l cît mai mult.  2nternarea este primul contact al %olnavului cu spitalul. ;cest prim contact estehotîrîtor pentru cîştigarea încrederii lui# factor indespensa%il pentru asigurarea unei