gindirea

3
2.4. TULBURĂRILE DE GÂNDIRE CADRU CONCEPTUAL Gândirea reprezintă funcţia cea mai organizată a psihismului, prin care se integrează şi se prelucrează informaţia privitoare la realitatea exterioară şi cea interioară, cu trecerea la un nivel calitativ superior al cunoaşterii, de la fenomenal, aleatoriu, particular, la esenţial, cauzal, general. Această prelucrare conduce la cunoaşterea indirectă şi la posibilitatea construirii unor atitudini anticipative şi prospective, în mecanismele gândirii integrându-se în permanenţă afectivitatea, atitudinile emoţionale, datele mnezice ca şi experienţa anterioară. Aşa cum am arătat, gândirea operează asupra informaţiei obţinute prin percepţie şi reprezentare şi nu direct asupra obiectelor sensibile, deci gândirea are caracter mijlocit, deosebindu-se prin aceasta de cunoaşterea perceptivă. Ca reflectare directă a gândirii, conduita umană se desfăşoară raţional şi anticipativ, orice acţiune fiind precedată de execuţia ei mentală, de secvenţializarea etapelor, aprecierea urmărilor desfăşurării ei. Ansamblul acţiunilor şi procedeelor, prin care, în vederea rezolvării unor probleme sau a creşterii nivelului de cunoştinţe, informaţia este transformată în cadrul schemelor şi noţiunilor printr-un sistem de acţiuni organizate, alcătuieşte componenta operaţională a gândirii. TULBURĂRI ÎN DISCURSIVITATEA GÂNDIRII Tulburări în ritmul gândirii Accelerarea ritmului gândirii reprezintă o înlănţuire cu o extremă rapiditate a ideilor în care numărul asociaţiilor se multiplică, dar pierd în profunzime, evocările sunt exacerbate fiind însă minimalizate de numeroasele digresiuni, care întrerup firul principal al discursului, iar tulburările de atenţie fac subiectul incapabil de a se concentra asupra unei teme precise. Lentoarea ideativă este reprezentată de o scădere a numărului ideilor, a posibilităţilor lor de asociere, evocări dificile, scădere a forţei de reprezentare şi a imaginaţiei. TULBURĂRI ÎN FLUENŢA GÂNDIRII Fadingul mintal descris ca o scădere progresivă a gândirii de către GUIRAUD, se manifestă printr-o încetinire a ritmului verbal, ca şi cum bolnavul ar fi detaşat, un scurt interval, de ceea ce spune. Barajul ideativ (Kraepelin), descris iniţial pentru a desemna doar oprirea actelor voluntare, termenul de baraj se refera în prezent la oprirea ritmului ideativ.

description

m

Transcript of gindirea

2.4. Tulburrile de Gndire

Cadru conceptual

Gndirea reprezint funcia cea mai organizat a psihismului, prin care se integreaz i se prelucreaz informaia privitoare la realitatea exterioar i cea interioar, cu trecerea la un nivel calitativ superior al cunoaterii, de la fenomenal, aleatoriu, particular, la esenial, cauzal, general. Aceast prelucrare conduce la cunoaterea indirect i la posibilitatea construirii unor atitudini anticipative i prospective, n mecanismele gndirii integrndu-se n permanen afectivitatea, atitudinile emoionale, datele mnezice ca i experiena anterioar.Aa cum am artat, gndirea opereaz asupra informaiei obinute prin percepie i reprezentare i nu direct asupra obiectelor sensibile, deci gndirea are caracter mijlocit, deosebindu-se prin aceasta de cunoaterea perceptiv.Ca reflectare direct a gndirii, conduita uman se desfoar raional i anticipativ, orice aciune fiind precedat de execuia ei mental, de secvenializarea etapelor, aprecierea urmrilor desfurrii ei. Ansamblul aciunilor i procedeelor, prin care, n vederea rezolvrii unor probleme sau a creterii nivelului de cunotine, informaia este transformat n cadrul schemelor i noiunilor printr-un sistem de aciuni organizate, alctuiete componenta operaional a gndirii.

Tulburri n discursivitatea gndirii

Tulburri n ritmul gndiriiAccelerarea ritmului gndirii reprezint o nlnuire cu o extrem rapiditate a ideilor n care numrul asociaiilor se multiplic, dar pierd n profunzime, evocrile sunt exacerbate fiind ns minimalizate de numeroasele digresiuni, care ntrerup firul principal al discursului, iar tulburrile de atenie fac subiectul incapabil de a se concentra asupra unei teme precise.Lentoarea ideativ este reprezentat de o scdere a numrului ideilor, a posibilitilor lor de asociere, evocri dificile, scdere a forei de reprezentare i a imaginaiei.

Tulburri n fluena gndirii

Fadingul mintal descris ca o scdere progresiv a gndirii de ctre Guiraud, se manifest printr-o ncetinire a ritmului verbal, ca i cum bolnavul ar fi detaat, un scurt interval, de ceea ce spune.Barajul ideativ (Kraepelin), descris iniial pentru a desemna doar oprirea actelor voluntare, termenul de baraj se refera n prezent la oprirea ritmului ideativ.

Tulburri n ansamblul gndirii

Sunt tulburri n valorizarea judecilor i raionamentelor gndirii.Ideile dominante sunt idei care se detaeaz din contextul celorlalte idei, impunndu-se ntr-un moment dat gndirii i sunt legate de anumite particulariti ale personalitii subiectului de care se leag nsi hipervalorizarea lor, fie c subiectul este sau nu contient de aceasta.Ideile prevalente. Ideea prevalent, denumit ca atare de Wernicke, este o idee care se impune gndirii ca nucleu al unui sistem delirant.Ideile obsesive sunt idei care se impun gndirii, o asediaz i o invadeaz, recunoscute de subiect ca un fenomen parazit, fiind strine i contradictorii cu personalitatea individului.Ideile delirante sunt idei n dezacord evident cu realitatea, dar n a cror realitate bolnavul crede, impenetrabil la argumentele logicii formale i care-i modific concepia despre lume, comportamentul i tririle.

Structurarea delirant. Ideile delirante nu apar n mod natural clasificate sau monotematice; ele au tendina de a se articula i sistematiza, restructurnd gndirea ctre un mod de gndire particularDeliruri sistematizate sunt idei delirante construind judeci i raionamente, cu aparen logic, dar pornind de la postulate false(Clerambault).

Tipul de delir sistematizatConinut psihopatologic

Delirurile pasionale i de revendicarecaracterizate prin subordonarea ntregii gndiri unei idei prevalente, nsoit de o cretere a tonusului afectiv, care va constitui elementul energo-dinamic n dezvoltarea acestui sistem de delir

Delirul senzitiv de relaie(Kretschmer)trirea unei experiene conflictuale a individului fa de grup, aprnd pe fondul unei personaliti slabe, n discrepan cu aspiraiile i scopurile propuse, vulnerabil i timid, ncurcndu-se n aspiraii biografice chinuitoare

Delirul de interpretare(Srieux i Capgras)se constituie dintr-o masa de simptome, interpretri, intuiii, supoziii, pseudoraionamente, care se vor organiza conform unui postulat iniial

Deliruri nesistematizate sunt deliruri n care structurarea ideilor delirante este mult mai redusa, nemaipstrnd o aparen logic i pentru care subiectul nu caut o argumentaie raional.

Tipul de delir nesistematizatConinut psihopatologic

Delirurile fantastice sau de imaginaie (parafrenice)caracterizate de fantasticul tematicii, bogia imaginativ, coexistena lumii delirante fantastice n paralel cu cea real, creia subiectul continu s i se adapteze

Strile delirant-halucinatorii, bufeele delirante (sindroamele paranoide)deliruri nesistematizate, nsoite de tulburri perceptuale de tip halucinator

Delirul indus (folie deux)aderena ntr-un cuplu, a unuia din membrii la delirul celuilaltexist forme de delir n trei, n patru, multiplupsihozele de mas respect acelai model psihopatologic

Tulburri operationale ale gndirii

Pot fi pasagere i reversibile - se refer la scderea, n grade variabile a randamentului i eficacitii operaionale a gndirii, a capacitii de creaie i se ntlnesc n stri reactive, surmenaj, posttraumatic, n infecii i intoxicaii sau permanente.Dintre tulburrile permanente menionm:Staionare (nedezvoltarea gndirii) se refera la incapacitatea gndirii subiectului de a atinge anumite nivele operaionale, de la cele mai complexe (abstractizare i generalizare) pana la cele elementare (limbajul articulat, capacitatea de autongrijire)Progresive (demenele) sunt reprezentate de scderi progresive i globale ale ntregii viei psihice, afectnd n primul rnd gndirea, iar n cadrul acesteia capacitatea de generalizare i de abstractizare.Sindromul demenial are drept caracteristici urmtoarele: scderea capacitilor intelectuale care perturba integrarea socio-profesional; tulburri evidente de memorie i gndire; modificarea trsturilor personalitii premorbide; absena tulburrilor de vigilitate.