Managementul fermei,

asigurarea conditiilor de bunastare a animalelor si

biosecuritatea fermei de porcine

Fluxul tehnologic

Intr-o ferma de ingrasare a suinelor, productia, incepe cu aprovizionarea materiilor prime si se termina cu valorificarea produsului finit si anume cu livrarea animalelor catre abator, de aceea este esential de cunoscut fiecare pas ce trebuie urmat in fluxul tehnologc, conditiile de bunastare care trebuie asigurate animalului si nevoile fiziologice ale acestora.

Etapele fluxului tehnologic intr-o ferma de ingrasare a porcilor sunt:1) Aprovizionarea:

o Purcei (grasuni) de 15-30 kg;o Furaje;o Premixuri si medicamente;

2) Managementul ingrijirii porcinelor:o Asigurarea microclimatului din hala

Temperatura / Umiditatea Acumulari noxe Curenti de aer Acumulari de praf

o Furajarea Supravegherea activitatii curente a bucatariei furajere Hranire si administrare corecta a retetelor furajare in concordanta cu

stadiul de dezvoltare a animaleloro Adapareo Masuri sanitar veterinare

Supravegherea starii generale de sanatate a animalelor Administrarea tratamentelor curative si preventive Asigurarea conditiilor de biosecuritate

3) Suprevegherea evacuarii dejectiilor4) Pregatirea depopularii halelor;5) Pregatirea halei pentru un nou ciclu de productie:

o Curatare, decontaminareo Verificare functionare instalatii.

1

Popularea

PREGATIREA HALEI PENTRU POPULARE1. Repararea echipamentelor2. Verificarea sistemelor de ventilatie,furajare,adapare,incalzire3. Curatarea halei si a intregii ferme4. Spalarea halei5. Dezinfectia6. Deratizarea7. Dezinsectia8. Uscarea halei9. Asigurarea stocurilor de materii si materiale necesare seriei10. Reglarea sistemelor de ventilatie,adapare,furajare in functie de greutatea purceilor11. Incalzirea halei (daca e cazul)12. La introducerea purceilor in hala in hranitori trebuie sa se gaseasca furaj si toate

adapatorile sa functioneze normal. 13. Nu se recomanda sortarea purceilor la populare decat daca diferentele de greutate sunt

foarte mari.In boxa cu limitatorul de furaj se vor alege porci mai mari.La verificarea sistemului de ventilatie se urmareste:-curatarea paletilor ventilatoarelor -elicele ventilatoarelor sa se invarta cu usurinta si fara a face zgomot-curatarea senzorilor de temperatura -curatarea admisiilor de aer-verificarea mobilitatii flapsurilor admisiilor

Animalele vor fi descarcate la intrarea in ferma si directionate prin intermediul unor imprejmuiri mobile in halele de ingrasare.

Popularea si gruparea porcinelor

La populare, purceii sunt grupati in loturi ce sunt uniforme ca marime, si stare de sanatate. Cand se grupeaza sau se amesteca diferite loturi de porci, ei incep lupta pentru superioritate iar rezultatul este stresul. In acest sens sunt unele proceduri care pot ajuta la diminuarea stresului la populare.

A nu se adauga unul sau doi porci la grupe numeroase care sunt deja formate Formarea grupelor in boxe de la inceputl popularii pentru toate boxele.

Daca cele de mai sus esuiaza, se incearca cu pulverizarea unei substante ne-toxice pentru mascarea mirosului individual.

Animalele sunt cazate in ferma cca. 14 saptamani, timp in care ele ajung la greutatea de 100 – 110 kg.

DepopulareaDepopularea halelor se face conform cu fluxul tehnologic, respectiv atunci cand a

expirat timpul de stationare in ingrasatorie si cand porcii au atins varsta de livrare si greutatea planificata. Depopularea se face pentru intreg compartimentul, indiferent de greutatea corporala realizata de unele animale ramase in urma cu cresterea, deoarece, conform fluxului tehnologic dupa 5-7 zile hala urmeaza sa fie repopulata cu o noua serie de grasuni.

2

Asigurarea microclimatului in adapost

Temperatura si umiditatea

Temperatura din adapost este una din cele mai importante componente din mediu,

asa cum este dealtfel si unul din factorii cei mai importanti care afecteaza fiziologia,

comportamentul si productivitatea porcinelor. In prezent este acceptat ca temperatura

optima (Tab. 3) pentru maximizarea performantelor zootehnice la porcinele supuse

ingrasarii este de intre 16° C si 23° C.

Tab. 3: Temperatura optima in adapostul de suine

Temperatura scazuta soliciata animalul la cresterea productiei proprii de caldura pentru a-si mentine temperatura corporala.

Temperatura ridicata determina aparitia stresului de caldura.Principalul efect al temperaturii este modificarea ingestei:rece-mananca mai mult pentru a creste productia de caldura,cald-manaca mai putin pentru a diminua productia de caldura.

Pe perioada rece,inainte de popularea halei, acasta se va incalzi in prealabil astfel incat pardoseaua sa aiba o temperatura suportabilaEfectul temperaturii asupra consumului mediu zilnic(CMZ),sporului mediu zilnic(SMZ) si a ratei de conversie a furajului este evidentiat in tabelul de mai jos:

3

Temperatura optima in adapost in functie de greutatea corporala

0

5

10

15

20

25

30

35

Greutatea corporala (Kg)

Tem

pera

tura

Temperaturain adapost

Temperaturala nivelulpurcelului

Porcii pot tolera temperaturi mai scazute dar cresc mai repede si cu consumuri mai mici daca se respecta temperatura optima.Deasemeni se diminueaza riscul de aparitie a afectiunilor respiratorii.

Temperatura trebuie sa fie uniforma in toata hala.In cazul existentei zonelor cu temperatura mai ridicata sau mai scazuta decat opmtimul se va observa neuniformitate in crestere si consum de furaj.Este foarte important ca senzorii de temperatura sa fie plasati corect:putin deasupra inaltimii animalelor,avand grija sa nu intre in contact cu echipamentele,animalele,sursele de apa,etc. si sa nu fie in zona de actiune a aerotermelor.

Corelata cu temperatura,umiditatea are deasemeni un rol important.Se recomanda mentinerea umiditatii la valori intre 50-70%.Cresterea acesteia in sezonul rece accentuaeza senzatia de rece iar in sezonul cald creeaza discomfort si dificultati in respiratie.

Lasand la o parte echipamentele si recomandarile, se va tine sub atentie felul in care sunt pozitionati porcii in boxe. Daca animalele sunt ingramadite formand un singur grup intr-o singura parte a boxei, atunci temperatura este prea joasa; daca animalele sunt raspandite pe toata suprafata boxei prezentand un apetit scazut, atunci temperatura este prea ridicata.

Ventilatia

Ventilatia are un rol foarte important in obtinerea parametrilor tehnologici si eficientizarea costurilor .Prin ventilatie se asigura nivelul de oxigen necesar animalelor si se indeparteaza gazele nocive,vaporii de apa si praful din hala.Lipsa de oxigen in hala are ca efect scaderea ingestei iar noxele determina iritatii la nivelul mucoaselor aparatului respirator,creand astfel porti de intrare pentru agentii patogeni.O ventilatie deficitara are ca efect incetinirea sporului mediu zilnic si aparitia bolilor respiratorii, ducand la neuniformitate in lot,depreciari ale calitatii carcasei,cresteri importante ale costurilor cu medicatia.

Pentru o buna ventilatie si pentru reducerea costurilor cu incalzirea ,este necesara etanseizarea halei.Curentii de aer necontrolati ce patrund in hala au ca efect :“scurtcircuitarea” ventilatoarelor(reducandu-le eficienta), crearea de zone cu temperaturi foarte scazute in special in apropierea peretilor ducand la producerea condensului si crearea de zone slab ventilate unde concentratia de noxe este ridicata.

  Varsta Greutate Ventilatie Ventilatie

4

(saptamani)corporala (Kg)

iarna (m3/h/animal)

vara (m3/h/animal)

1 10 20-23 4,2 852 11 23-26 4,47 903 12 26-30 4,75 954 13 30-34 5,04 1015 14 34-38 5,34 1076 15 38-42 5,65 1147 16 42-46 5,97 1208 17 46-50 6,3 1279 18 50-55 6,64 135

10 19 55-60 7,28 13811 20 60-65 7,93 14112 21 65-70 8,59 14513 22 70-75 9,26 14814 23 75-80 9,94 15215 24 80-85 10,64 15516 25 85-90 11,34 15817 26 90-95 12,06 16218 27 95-100 12,79 16519 28 100-105 13,55 170

Acumularea de noxe si poluarea mediului din adapost

Poluarea aerului cu gaze sau diferite substante toxice in adapostul de ingrasare a suinelor, este de mare interes atat din punctul de vedere a productivitatii cat si din punctul de vedere a bunastarii animalului. Gazele care se pot acumula sunt: amoniacul, dioxidul de carbon, monoxidul de carbon si hidrogenul sulfurat (Tab. 4). Alte substante chimice se pot acumula incluzand bacterii, toxine si acizi grasi volatili. Cea mai importanta sursa de poluare este porcul si excretiile acestuia. Efectul acestor poluanti asupra sanatatii animalelor si productiei depinde de combinatia si de concentratia poluantilor prezenti. Efectele poluarii pot fi numeroasele semne clinice, inflamatorii cu raspunsuri ale sistemului imunitar. Semnele clinice includ: tusea, stranutul, salivarea, scaderea apetitului si lacrimarea excesiva, precum si deprecierea cresterii in greutate. Unul dintre cele mai frecvente gaze intalnite este amoniacul, iar pentru a depista prezenta acestuia nu ne trebuie echipamente sofisticate. In tabelul 5 sunt punctate efectele acestui gaz la om in functie de concentratia acestuia.

Concentratia NH3 Efectul amoniacului asupra omului

5

Sub 5 ppm Fara efect5 – 10 ppm Se simte mirosul10 – 15 ppm Cauzeaza o usoara iritare a ochiuluiPeste 15 ppm Cauzeaza iritarea ochiului si lacrimare

Tab. 5: Efectul amoniacului asupra omului

In ceea ce priveste praful, aerul trebuie sa contina mai putin de 10 mg/ m3 din aerul inhalat.

Mentinerea unei ventilatii corespunzatoare:1. Observarea animalelor – prea cald, prea rece;2. Mirosul in adapost – gazele;3. Praful din adapost;4. Condensul;5. Aerul se simte prea umed si greoi (peste 75 % umiditate relativa) sau prea

uscat (sub 50 % umiditate relativa);6. A se repara sursele de apa care picura sau se preling.

ALIMENTATIA

Principalii factori nutritionali care influenteaza eficientizarea fermelor de

ingrasare a suinelor

ADAPAREA

Probabil cel mai important factor care afecteaza ingesta in faza de ingrasare-finisare este disponibilitatea continua a apei si hranei.Nu exista nici o justificare financiara sau de alta natura care sa determine limitarea accesului la apa si furaj.Volumul de apa trebuie sa fie de minimum1.5 l/min. pentru grower si 1.7-2 l/min pentru finisher (grower=22-55kg,finisher=55-115kg). Nivelul suzetelor trebuie reglat la inaltimea umarului porcului pentru a permite un acces facil. Saptamanal se va verifica :-filtrul de apa (daca este infundat se curata sau se inlocuieste),-presiunea apei la fiecare adapatoare (se curata sau se inlocuiesc cele care sunt infundate sau curg),-presiunea apei pe coloana (minim 2 - maxim 3 atmosfere).Se urmareste zilnic comportamentul porcilor la adapatoare,astfel putandu-se observa si remedia deficientele in alimentarea cu apa.La adapatorile cu cupa se acorda atentie deosebita nivelului apei din cupa si reglarea inaltimii astfel incat sa se evita poluarea apei cu materii fecalePierderile de apa de pe intreg sistemul de adapare se vor remedia imediat ce au fost depistate.

6

In conditii optime de microclimat,stare de sanatate buna si in lipsa pierderilor pe instalatie,consumul de apa este de2,5-3 l/kg de furaj consumat.Pentru asigurarea necesarului de apa a efectivului trebuie avut in vedere ca fata de aceste valori se inregistreaza cresteri ale consumului de apa datorita urmatorilor factori:-temperaturi ridicate in hala-intre 15 grade C si 32 grade C,consumul de apa creste cu 50%-stariea de sanatate a efectivului-in special in boli manifestate cudiaree si/sau stare febrila-furajul-procentul crescut de proteina,potasiu dar in special de sare din furaj-pierderi ale sistemului de adapare.In cazul neasigurarii necesarului de apa se observa scaderea consumului de furaj,scaderea sporului mediu zilnic,neunuformitate in lot.

FURAJAREASistemul de furajare trebuie sa asigure ca hranitorii sa aiba furaj tot timpul.Este foarte important ca porcii cei mai mari sa fie cazati in boxa in care se afla senzorul sistemului de furajare,pentru ca aceasta va dicta cat de des vor fi umpluti hranitorii.Intreruperea furajarii are numeroase efecte negative,cel mai important fiind formarea ulcerelor gastrice,leziuni ce afecteaza semnificativ digestia si cresterea pierderilor prin mortalitate.Lipsa furajului duce deasemeni la lupte intre animale.O atentie deosebita trebuie acodata reglarii nivelului de furaj din jgheabul hranitorii.Risipa de furaj datorita acestui aspect este estimata la 2-20%,cu o medie de 3-4%.Datorita pretului ridicat al furajelor reducerea risipei duce la o reducere semnificativa a costurilor.Ajustarea nivelului din jgheab se realizeaza cu ajutorul oblonului ce regleaza volumul de furaj ce ajunge in jgheab.Acesta trebuie reglat pentru fiecare hranitor in parte deoarece volumul de furaj poate diferi de la un hranitor la altul.Trebuie avut in vedere ca pentru aceeasi inaltime a deschiderii porcii mari determina caderea unui volum mai mare de furaj decat cei mici,de aceea aceasta se ajusteaza periodic odata cu cresterea animalelor.Nivelul optim de furaj din jgheab este de 50%.Aceasta inseamna ca in urma agitarii hranitorului de catre porc jumatate din jgheab va fi plin cu furaj iar pe cealalta jumatate se va vedea fundul jgheabului.La un nivel de acoperire sub 50% porcii vor fi limitati la consum,vor face efort suplimentar pentru hranire, vor apare lupte intre animale,timpul de furajare se va mari,prin lingerea jgheabului se va elibera o cantitate mare de saliva care in combinatie cu furajul poate forma un dop.La un nivel peste 50% furajul nu va fi consumat in totalitate,ramane timp in delungat in jgheb,se umezeste,se altereaza,capata gust neplacut , porcii vor consuma numai din zonele in care cade furaj proaspat,rezultind deasemeni o limitate a frontului de furajare si lupte intre animale,iar furajul vechi va fi risipit de catre animale.

In tabelul 1 sunt estimate performantele porcilor cu greutate intre 25 -105 kg, ca raport al valorii procentului de carne in carcasa.

Potentialul de crestere a procentului de carne in carcasa

Ridicat Mediu Scazut

7

Spor mediu zilnic (gr/zi) 834 785 728Furaj / 1 kg spor (gr/gr) 2.98 3.17 3.41Procentul de carne in carcasa (%) 60.6 58.7 57.0

Tabel. 1. Estimarea performantelor ca procent de carne in carcasa

Consumul de furaje

Importanta consumului de furaje

Este cunoscut faptul ca in cheltuielile de productie, hrana are ponderea cea mai mare, aceasta variind intre 60-80 % din totalul cheltuielilor. De aici rezulta atentia deosebita ce trebuie acordata utilizarii cu maximum de eficienta a furajului pentru ca acesta sa fie transformat intr-un procent cat mai mare in diferite forme de productie.

Se va face o furajare bazata pe trei faze in functie de varsta si greutatea corporala dupa cum urmeaza:

- F1 – 23-35 kg (aprox. 3 saptamani);- F2 – 35-65 Kg (aprox. 6-7 sapt);- F3 – 65 – abatorizare (aprox 7sapt).

In tabelul 2 este prezentat consumul mediu de furaj si consumul mediu de apa in functie de greutatea corporala.

Varsta (saptamani)

Greutate corporala (Kg)

Consumul specific de furaj (Kg / zi)

Consumul de apa (L)

5 7-9 0,400 1,26 9-12 0,450 1,47 12-15 0,550 1,78 15-17 0,750 2,19 17-20 0,875 2,510 20-23 1,000 3,011 23-26 1,100 3,412 26-30 1,250 3,713 30-34 1,350 4,114 34-38 1,500 4,515 38-42 1,650 4,916 42-46 1,800 5,317 46-50 1,950 5,818 50-55 2,100 6,319 55-60 2,250 6,820 60-65 2,375 7,221 65-70 2,500 7,622 70-75 2,650 8,023 75-80 2,800 8,324 80-85 2,950 8,6

8

25 85-90 3,050 8,926 90-95 3,075 9,227 95-100 3,100 9,328 100-105 3,100 9,3

Tab 2: Consumul specific de furaj si de apa in functie de greutatea corporala si varsta

Consumul specific de furaj (Kg / zi)

0,000

0,500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

Greutatea corporala (Kg)

Fig 1: Consumul specific de furaj in functie de greutatea corporala.

2.3. Monitorizarea performantelor la porcinele din ingrasatorie

Pentru a intelege mai bine nivelul de performante si a identifica cauzele ce duc la imbunatatirea acestora in unitatile de ingrasare a suinelor, performantele tehnice trebuie monitorizate. Aspecte de luat in calcul sunt:

Greutatea medie la populare si la livrare Rata medie de crestere raportata la intervalul populare – livrare Furajul utilizat (furajul consumat + furajul risipit) Greutatea medie a carcasei Clasificarea carcasei ( sistemul EUROP ) Mortalitatea

Sistemul EUROP este un sistem operativ de clasificare a carcaselor de porcine pe baza continutului in carne macra si de stimulare prin pret, respectiv o plata diferentiata a carcaselor, in functie de calitate.

Clasificarea carcaselor de porcine consta in estimarea continutului de carne macra din carcasa pe baza unor masuratori obiective, dupa cantarirea acesteia. Cantarirea carcasei se efectueaza, cel mai tarziu la 45 minute dupa sacrificare.

Grila de clasificare a carcaselor de porcine contine 5 clase, fiecare clasa cuprinzand 5 puncte de continut muscular (carne macra). Statele membre UE, tinand cont de caracteristicile porcilor sacrificati pe teritoriul lor, pot introduce o clasa separata de clasificare, notata cu litera “S”, care se caracterizeaza printr-un continut de carne macra de minimum 60%.

9

Clase comerciale Continut estimat in muschi (y) % S y >= 60

E 60 > y >= 55 U 55 > y >= 50 R 50 > y >= 45 O 45 > y >= 40

P 40 < y

BIOSECURITATEANevoia de biosecuritateCresterea profitabilitatii intr-o ferma de porci implica numerosi factori. Unul

dintre acesti factori reprezinta costul bolilor care pot ajunge pana la 15 Euro pe cap de porc livrat. Reducand costul bolilor, rezultatul va fi cresterea profitabilitatii prin reducerea mortalitatilor, de unde mai multi porci furnizati, imbunatatirea performantelor printr-o mai buna conversie a furajului si a sporului mediu zilnic, in timp ce un efectiv sanatos inseamna o reducere directa a costurilor veterinare si a medicatiei iar indirect se imbunatateste calitatea animalului la abatorizare. In Fig. 1 sunt prezentate schematic motivele mentinerii unui nivel ridicat de biosecuritate.

Fig. 1: Legatura dintre Biosecuritate si Profitabilitate

Biosecuritatea la suineBiosecuritate - complexul de măsuri organizatorice şi tehnice ce sunt aplicate într-

o exploataţie de porcine înregistrată/autorizată sanitar-veterinar, pentru prevenirea

10

Profitabilitate

Biosecuritate

Reducerea Zoonozelor

Reducerea Bolilor

Imbunatatire Performante

Reducerea Medicatiei

Reducerea Mortalitati

lor

Reducerea Medicatiei

introducerii, persistenţei şi răspândirii de agenţi patogeni, astfel încât să se prevină apariţia bolilor transmisibile.

Biosecuritatea este inteleasa ca prevenirea intrarii infectiilor in ferma de porci dar adevarata biosecuritate include pe langa aceasta si controlarea raspandirii bolilor in interiorul fermei. Importanta biosecuritatii a devenit din ce in ce mai mare o data cu schimbarea continua a cauzelor epidemiologice a bolilor la suine.

Exploataţiile de porcine înregistrate/autorizate sanitar-veterinar trebuie să îndeplinească regulile generale de biosecuritate .

Asigurarea asistenţei sanitar-veterinare se efectueaza de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condiţiile legii Dr.Marton Dionisie.    ;    3. delimitarea strictă a zonei de producţie de zona administrativă pentru exploataţiile de porcine în sistem integrat şi de reproducţie

CURATIREA, DEZINFECTIA, DERATIZAREA, DEZINSECTIA HALEI

CURATIREA

1. Golirea instalatiei de furajare de restul de furaj.Se va goli buncarul exterior de furaj,spirele vor fi lasate sa functioneze in gol cca. 5 minute.apoi se golesc si se curata hranitorii.

2. Atentie!!!Inainte de inceperea spalatii se va decupla alimentarea cu energie a halei.Inainte de inceperea spalarii,tablourile de comanda,motoarele,toate echipamentele electrice vor fi curatate uscat prin pensulare sau cu o carpa si invelite cu folie de plastic pt.a evita patrunderea umezelii.

3. Inmuierea suprafetelor interioare prin sprayere cu solutie cu detergent dupa care se lasa cateva minute ca acesta sa actioneze

4. Spalarea pardoselei pentru a indeparta partea grosiera .Se va face cu pompa cu presiune, reglata la presiune medie.Pentru functionarea corecta a pompei se va asigura alimentarea acesteia cu apa la presiunea specificata de furnizor .

5. Spalarea cu jet cu presiune,in aceasta ordine a tavanului,peretilor laterali si pardoselei.Se va acorda o atentie deosebita spatiilor inguste,marginilor,tuturor zonelor greu accesibile sau ascunse.In urma spalarii hala trebuie sa arate perfect curata,fara nici o urma de murdarie.

6. Spalarea si dezinfectarea instalatiei de adapare.Se curata sau se inlocuiesc filtrele de apa,se clatesc toate tevile si racordurile pt a elimina eventualele depuneri,se curata suzetele si cupele apoi se introduce pe coloanele de apa solutie dezinfectanta,detartranta si impotriva algelor si se lasa sa actioneze

7. Spalarea exteriorului.In masura posibilitatilor, se incepe cu acoperisul,peretii laterali,carcasele ventilatoarelor,aleile.O atentie deosebita se va acorda curatarii si spalarii buncarelor exterioare de furaj.

DEZINFECTIA

11

1. Dezinfectia prin aspersare de solutie dezinfectanta - dupa terminarea curateniei interioare si exterioare se va trece la dezinfectie.Se vor folosi dezinfectantii recomandati(biodegradabili si fara efect coroziv asupra echipamentelor),ce vor fi diluati conform specificatiilor.Cantitate de solutie va fi 250 l/1000mp,(pentru calculul suprafetei se socotesc podea,plafon,pereti laterali).Solutia va fi aplicata uniform pe toate suprafetele .Dupa dezinfectie ,hranitorii si adapatorile vor fi clatite foarte bine cu apa curata. La sfarsit vor fi desfacute foliile de pe echipamentele electrice care vor fi curatate cu o carpa umezita in solutia dezinfectanta.

2. Dezinfectiei finala - se va realiza prin termonebulizare sau generare de vapori de formol (sau alt dezinfectant),urmand a fi lasata inchisa timp de cel putin 1 ora sau pana la populare.Dezinfectia prin termonebulizare se va face la o temperatura de peste 18 grade C.,in perioada rece fiind necesara incalzirea halei.

3. Uscarea - datorita faptului ca agentii patogeni rezista bine in mediu umed dar sunt mult mai sensibili in mediu uscat este foarte important ca hala sa stea cat mai mult timp uscata(desi in sezonul rece acest lucru este destul de dificil).

4. Inainte de populare intreg sistemul de adapare se clateste foarte bine.De asemenea se verifica presiunea la fiecare suzeta si se remediaza toate pierderile de apa, chiar daca acestea par minore(pierderile prin picurare pot creste semnificativ cantitatea de apa din bazinul colector insemnind o crestere a cheltuielilor)

Toate reparatiile sau lucrarile in interiorul halei se vor face inainte de dezinfectie.Dupa dezinfectia finala nu se mai patrunde in hala pana la populare.

DERATIZAREA

Efectul negativ al rozatoarelor in ferma:-sunt vectori pentru agenti patogeni(salmonela,tichinela,etc.)-produc stricaciuni rozand structurile de lemn,izolatia,cablurile,tevile de pvc,cortinele,etc. Actiunea de deratizare se va face continuu in ferma,dar cea mai mare eficienta o are in perioada de vid sanitar.Dupa indepartare furajelor din hala si buncare se vor pune momeli in hala si in jurul halei.Locurile de plasare a acestora vor fi in colturi,in locurile ascunse,in locurile unde se observa excremente de soarece si sobolan,in podul halei.Momelile se verifica zilnic in vederea completarii(se completeaza pana cand se observa ca acestea nu mai sunt consumate).Inainte de populare se indeparteaza toate momelile la care porcii pot avea acces,celelalte urmand a fi verificate periodic.Se recomanda schimbarea periodica a raticidului pt a se evita fenomenul de rezistenta.Monitorizarea-cel putin odata pe luna se verifica locurile in care se poate observa prezenta rozatoarelor:in jurul tocurilor usilor,ferestrelor,etc.,faldurile cortinelor,in jurul ventilatoarelor,in colturile tuturor incaperilor:hale,magazii,moara,filtru,etc.Se verifica existenta urmelor pe suprafetele acoperite cu praf.Se verifica starea izolatiei,prezenta bucatelelor de izolatie pe podea .Se verifica podurile incaperilor:starea izolatiei,prezenta cuiburilor de rozatoare,galerii,etc.In jurul halelor,morii,buncarelor de furaj se urmareste existenta galeriilor,gaurilor,urmelor.Se examineaza eventualele stricaciuni la nivelul cortinei,cablurilor,celulelor de racire,elementelor de plastie si lemn,etc.

12

Pentru ingreunarea accesului in interior se astupa gaurile din pereti,se asigura buna inchidere a usilor ,se repara plasele si grilajele.Vegetatia din jurul halei se mantine cosita.Nu se depoziteaza in jurul halei echipamente,utilaje,materiale care pot oferi adapost rozatoarelor.Se evita prezenta furajelor sau materiilor prime risipite in jurul buncarelor,magaziilor,morii,etc.Momelile se pun de-a lungul peretilor la distante de cca 10m.Se asigura cu momeli toate incaperile:hale,magazii,moara,filtru,etc.Deasemeni se pun momeli in posibilele zone de intrare a rozatoarelor in pod, la colturi, in zona tevilor, ventilatoarelor,celulelor de racire, la gurile de intrare ale galeriilor.

DEZINSECTIA

Eficienta dezinsectiei este conditionata in mare masura de starea de curatenie a fermei, urmarindu-se reducerea cantitatilor de matreiale ce reprezinta substrat nutritiv pentru acestea:dejectii,furaje fermentate,cadavre,alte materii organice.Datorita apei din bazinul colector acesta nu reprezinta un mediu favorabil inmultirii mustelor.Dezinsectia va face prin sprayere dupa ce s-a efectuat dezinfectia.In functie de produsul folosit si de timpul disponibil se poate face in mai multe reprize.Se vor respecta specificatiile produsului.Dezinsectia se poate face prin aspersare si cu animalele in hala, avand grija sa se evite contactul substantei cu furajul si asigurarea unei ventilatii corespunzatoare.Se pot folosi substante cu efect retard ce actioneza timp indelungat.Pentru suprafetele rugoase:beton nesclivisit,lemn,etc.,solutiile formate pe baza de pulberi solubiile sunt mai eficiente, pentru suprafetele netede:beton sclivisit,vopsit,metal,plastic se recomanda emulsiile.Indiferent de formula folosita suprafetele poroase necesita aplicarea unei cantitati mai mari de solutie.

In cazul sprayerii cu animalele in hala este impotrtant de stiut ca mustele prefera anumite zone ale halei ,spre exemplu seara se aseaza pe tavan,in timp ce dimineata pe zonele expuse razelor soarelui.Tinand cont de aceasta si aplicand numai in aceste zone se obtine maximum de efect cu minimum de cheltuiala.

CIRCULATIA PERSONALULUI Se va asigura împrejmuirea exploataţiei, astfel încât să nu poată permite

intrarea sau ieşirea animalelor şi a persoanelor neautorizate.Se va urmari restrictionarea la maxim a intrarilor in ferma a persoanelor

altele decat lucratorii fermei. Portile si usile de acces in ferma trebuie sa fie in permanenta incuiate.

Se asigura delimitarea strictă a zonei de producţie de zona administrativă pentru exploataţiile de porcine .

Accesul in ferma sa se faca numai prin filtrul sanitar care este dotat cu 2 cai de acces. El este compus din 3 spatii delimitate intre ele avand urmatoarele destinatii:

- vestiar haine de strada- dus si WC - vestiar echipament ferma

Accesul in ferma se va face dupa urmatoarea procedura:

13

-se va intra numai prin filtrul sanitar unde se va lasa imbracamintea si incaltamintea de strada in prima camera, dupa care se duseaza bine cu sapun. Se trece in cea dea treia camera unde se imbraca echipamentul de ferma.-se va asigura echipament de protecţie pentru angajaţi stocul de substanţe dezinfectante necesar.

-lângă filtrul sanitar se va amenaja un spaţiu unde muncitorii vor servi masa, fiind interzisă introducerea şi consumarea alimentelor în incinta fermei.

-in incinta explatatiei personalul de ingrijire se deplaseaza direct la locul de munca,fiind interzisa deplasarea ingrijitorilor de la un adapost la altul,la inrtarea in adapost ,in cazul personalului de inretinere,personal administrativ,sanitar veterinar,etc,obligatoriu se procedeaza la dezinfectia incaltamintei,prin dezinfectorul pietonal montat la intrarea in fiecare adapost.

Controlarea introducerii agentilor patogeni in ferma prin vectorii umani este bazata pe controlul vizitatorilor si inregistrarea acestora in Registrul de vizita, a miscarii acestora in interiorul si imprejurul fermei, atentia fiind crescuta pe imbracamintea acestora si curatenia intre incaperi si compartimente.

Dezinfectoarele pentru incaltaminte trebuie folosite regulat si reinnoite ori de cate ori este nevoie. Acestea sunt tavi pline cu material dezinfectant care sunt amplasate la fiecare intrare in incaperile din ferma. Dezinfectia mainilor este obligatorie in unitate atat pentru vizitatori cat si pentru personalul angajat.

CONTROLUL VEHICULELOR

Orice vehicul care patrunde in incinta fermei va trece obligatoriu prin dezinfectorul rutier si va fi dezinfectat prin aspersare cu pompa de dezinfectie pe intreaga suprafata.

Echipamentele mobile din ferma trebuie miscate prin unitate cat mai putin posibil. Aici sunt incluse tractoarele si alte utilaje care se misca odata cu acestea, iar atunci cand sunt miscate dintr-un loc in altul acestea vor fi spalate si dezinfectate.

Masinile care aduc cerealele sau componentele furajere trebuie tinute pe cat posibil intr-un perimetru exterior. Fiecare ferma trebuie sa aiba la intrare un dezinfector rutier. Acesta trebuie mentinut permanent cu solutie, curat iar substanta dezinfectanta improspatata periodic. In perioada de iarna se vor adauga substante ce vor impiedica inghetarea solutiei.

In cazul in care intra in unitate, soferii trebuie sa respecte aceleasi masuri de biosecuritate impuse vizitatorilor.

Materialele sau containerele din alte ferme nu trebuie acceptate in unitate, iar in cazul in care este necesara aducerea lor, miscarea acestora in interitorul fermei trebuie controlata si limitata pe cat posibil.

De asemenea, circulatia oamenilor si animalelor in ferma va respecta principiul “ mersului inainte “ si anume, se va circula de la compartimentele mai putin contaminate catre cele mai contaminate iar circulatia vehiculelor va fi organizata pentru a nu se intersecta diferite circuite; astfel, caile de acces pentru livrarea alimentelor sau animalelor nu se vor intersecta cu cele de plecare a animalelor, a dejectiilor sau cadavrelor.

14

Reguli la incarcare a porcilor. Camionul nu trebuie sa aiba porci la bord, trebuie sa fie curat, spalat si dezinfectat Zona de curatire si dezinfectie din afara fermei trebuie sa fie pregatita inaintea

fiecarei incarcari de catre personalul din ferma Soferul camionului trebuie sa se spele pe maini si sa poarte cizme din cauciuc

care vor fi dezinfectate imediat dupa ce au fost incaltate Numele soferului si numarul camionului se vor nota in registrul de evidenta al

fermei Personalul fermei nu trebuie sa traverseze linia gardului de securitate Zona rampei de incarcare trebuie sa fie in intregime curatata dupa fiecare serie de

porci livrata Soferul camionului nu trebuie sa depaseasca gardul de securitate Toate intrarile si iesirile din zona de incarcare trebuie sa fie bine iluminate.

Managementul veterinar – animale bolnave si cadavre

Controlul si prevenirea bolilor este esentiala pentru un efectiv profitabil si sanatos. Cele mai importante puncte sunt: controlul parazitilor, stricta curatenie si dezinfectie, diagnosticarea timpurie si tratamentele bolilor. Un management veterinar de calitate asigura observarea zilnica a fiecarui porc in eventualitatea aparitiei unor boli sau rani. Daca un animal nu mananca, are temperatura sau prezinta dizenterie este important sa i se dea un diagnostic corect, sa se inceapa tratamentul corespunzator si sa se ia masurile de prevenire a extinderii bolii. Porcii care prezinta riscuri se izoleaza si se trateaza separat.

Initial, la porcii recent cumparati se recomanda sa se faca tratamente pentru paraziti, dar este necesara o discutie cu medicul veterinar si pentru alte medicamente sau programe de vaccinare. In urma acestei discutii trebuie sa rezulte cu exactitate modalitatea tratamentului: in apa, in furaje sau prin injectare; durata tratamentului si gramajul dozelor folosite. In cazul in care s-a hotarat un tratament prin injectare, se vor trata mai intai animalele mai putin bolnave si apoi cele care prezinta semne evidente de boala, pentru a evita o raspandire rapida a bolilor.

La fiecare populare se vor repartiza 1-2 boxe pentru izolarea animalelor care prezinta disfunctii, loc in care se va aplica si tratamentul si vor fi mai usor de supraveghiat.

Mortalitatea la porcinele supuse ingrasarii (de la 18-20 kg pana la abatorizare) este relativ mica. Daca se urmareste o buna furajare si un program sanitar corespunzator nu ar trebui sa intalnim in ferma probleme in aceasta perioada.

Animalele moarte vor fi recoltate din hala zilnic si transportate intr-un container care sa nu permita raspandirea de sange, secretii, fecale, etc. in timpul transportului pana la incaperea special amenajata depozitarii cadavrelor. Aceasta va fi dotata cu instalatii de racire ce va asigura refrigerarea cadavrelor pana la preloarea acestora de catre firma de ecarisare sau transportarea lor la un incinerator autorizat de pe raza judetului.

Concluzii

15

Pentru a recapitula cele de mai sus, bolile recent aparute au adus in discutie noi concepte in industria cresterii suinelor. Acestea pot fi controlate prin aplicarea sistemelor moderne de productie cuplate cu utilizarea unei biosecuritati riguros folosite incluzand dezinfectia, deratizarea si dezinsectia.

Fig 2: Cele trei masuri de control a biosecuritatii.

Prin definitie, biosecuritatea reprezinta ansamblul metodelor ce se intreprind pentru apararea efectivelor de animale (Fig 2), iar acestea se tine sub control numai prin analiza eventualelor cauze ce ar putea determina probleme de biosecuritate, monitorizarea acestor cauze si adaptarea la conditiile nou aparute.

4. Program de 12 puncte in vederea reducerii pierderilor in fermele de ingrasare a suinelor (Dr. Nicolaus Dogariu)

1. Cumpararea tineretului porcin cu origine, sanatoasa, controlata dintr-o singura unitate.

2. Dezinfectia adaposturilor inaintea popularii (dezinfectie eficienta – multe produse de dezinfectie actioneaza numai la anumite temperaturi)

3. Respectarea stricta a principiului “Totul plin –Totul gol”4. Evitarea suprapopularii5. Respectarea stricta a curbei de temperatura in special la populare (23ºC) care va

scadea treptat. Diferenta de temparatura din grajd intre zi si noapte sa nu depaseasca 4 ºC.

16

MONITORIZARE

ADAPTARE

ANALIZA

BIOSECURITATE

6. Atentie la acumularea de gaze din adapost. A nu se depasi pt: CO2 – 15%, NH3 -15 ml/m³, H2S - 5 ml/m³

7. Evitarea schimbarilor bruste din retetele furajere. In primele zile (7 -10 zile) dupa populare se vor folosi aceleasi furaje ca in ferma de origine.

8. Igiena alimentatiei: - A nu se furaja cu cereale mucegaite, alterate sau proaspat recoltate, - Curatarea trocurilor de resturile furajere- Adaugarea de substante pentru a scadea valoarea PH-ului

9. Examinarea calitatii apei si un zilnic control al adapatorilor10. Animalele bolnave si minus variantele se vor sorta si izola. Se vor face actiuni de

sortare la inceputul perioadei de ingrasare in momentul popularii.11. Igiena intreprinderii si mentinerea biosecuritatii in ferma:

- Atentie la persoanele straine- Circulatia limitata- Hainele de protectie- Dezinfectoare la toate intrarile- Filtru sanitar- Rampa de incarcare- Loc pentru depozitare animale moarte- Combaterea rozatoarelor- Igiena la moara de furaje (FNC)- WC-uri igienice

12. Igiena instrumentarului veterinar:- Ace sterile- De respectat ordinea de tratament in functie de starea de sanatate.

Animalele grav bolnave se vor trata la urma.- Se va schimba acul la fiecare boxa (sunt virusi care se transmit si prin

acele de seringa)

17