Ghidul Instructorului in Formarea Personalului Pentru Situatii de Urgenta

BAZA DE PREGĂTIRE

SUCEAVACOL. Drd. ION BURLUI LT.COL. SORIN POPOVICI

PLT. BOGDAN POPOVICI PLT. SIMONA COJOCAR

Imagini: Plt.adj. Cosic Cristi

GHIDUL INSTRUCTORULUI

ÎN FORMAREA PERSONALULUI

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

GHIDUL INSTRUCTORULUI

ÎN FORMAREA PERSONALULUI

PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Plt. Liviţchi Alexandru

Plt. Iftimie George

2012

PREFAŢĂ

Perfecţionarea metodelor de pregătire a personalului operativ în condiţiile actuale de dezvoltare economică a societăţii, a creşterii numărului intervenţiilor în situaţie de urgenţă, constituie un atribut important al instructorului din cadrul subunităţilor de intervenţie.

Formatorii şi instructorii au un rol primordial în menţinerea nivelului de pregătire utilizând în permanenţă cele mai adecvate metode şi procedee de lucru în vederea dezvoltării şi aprofundării priceperilor şi deprinderilor.

Un prim pas de îndrumare a instructorilor, pe baza experienţelor acumulate de autori pe timpul intervenţiilor, pe baza legislaţiei în vigoare şi cu ajutorul materialelor obţinute în urma relaţiilor de colaborare cu departamentul Seine-en-Marne, serviciul incendii şi salvări Franţa, l-am putut prezenta în lucrarea Pregătirea subunităţilor operative -Aspecte de principiu teoretice şi practice.

Deşi unele aspecte din lucrarea menţionată vor fi reluate în acest ghid, considerăm că în urma creşterii cerinţelor şi exigenţelor de pregătire şi evaluare a personalului este necesar un îndrumător orientativ pentru instructori în planificarea şi desfăşurarea şedinţelor. Nu întotdeauna în cadrul intervenţiilor am avut la dispoziţie materialele şi accesoriile cele mai optime, dar am fost nevoiţi să ne îndeplinim misiunea în primul rând evitând producerea accidentelor şi cu pagube minime. Elaborarea temelor de pregătire în condiţii cît mai reale faţă de situaţia de teren, o diversitate de situaţii tactice în poligonul de pregătire, poate crea premisele unui bun antrenament şi cît mai profesionist.

Fiecare subunitate poate desfăşura cel puţin o parte din cele prezentate şi adapta pregătirea conform cerinţelor.

Acest ghid sperăm să ofere cunoştinţe practice de pregătire şi executare a intervenţiilor,cu dotarea la dispoziţie, aspectele prezentate în lucrare fiind verificate în Baza de Pregătire a I.S.U.”Bucovina” Suceava.

Autorii

CUPRINS

GHID AL BINOMULUI DE STINGERE ŞI ASIGURARE PE TIMPUL INTERVENŢIEI

I. ROL ŞI ÎNDATORIRI ALE BINOMULUI DE STINGERE

1

II. OBSERVAREA INCENDIULUI ŞI A MEDIULUI ÎN CARE SE MANIFESTĂ

2

II.1. FLACĂRA 4II.2. FUMUL 6II.3. PIROLIZA 7

III. TRATAREA FENOMENELOR COMPLEXE PE TIMPUL INCENDIULUI

11

III.1. FLASHOVER 15III.2. BACKDRAFT 21

IV. AC’IUNEA ÎN SPAŢII ÎNCHISE ŞI SEMI - ÎNCHISE 27IV.1. TESTUL DE UŞĂ 27IV.2. TESTUL DE TAVAN 29IV.3. METODE DE PĂTRUNDERE ŞI REFULARE A APEI 30IV.4. TEHNICI DE REFULARE A JETURILOR 36IV.5. ANALIZA ACTIVITĂŢII DE INTERVENŢIE PENTRU

STINGERE38

V. TEHNICA LUCRULUI PENTRU STINGEREA INCENDIILOR 39V.1. REGULI GENERALE DE LUCRU 39V.2. STINGEREA INCENDIILOR DE SUBSTANŢE

COMBUSTIBILE SOLIDE39

V.3. STINGEREA INCENDIILOR DE SUBSTANŢE COMBUSTIBILE LICHIDE

41

V.4. STINGEREA INCENDIILOR DE INSTALAŢII ELECTRICE

45

V.5. STINGEREA INCENDIILOR LA FABRICI DE LACURI

46

VI. STINGEREA INCENDIILOR LA ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE 46VI.1. STINGEREA INCENDIILOR LA ETAJELE

CLĂDIRILOR46

VI.2. STINGEREA INCENDIILOR LA PODURILE CLĂDIRILOE

49

VI.3. STINGEREA INCENDIILOR DIN SUBSOLURI 49VII. REGULI ŞI MĂSURI DE SECURITATE 50

ACTIVITĂŢI DE PREGĂTIRE A SUBUNITĂŢILOR SPECIALE DE SALVATORI

I. ÎNCADRAREA ECHIPEI, ATRIBUŢII, DOTARE 53

II. AMARAJE ŞI NODURI 58III. ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ 57IV. METODE DE ACORDARE A PRIMULUI AJUTOR ŞI TRANSPORT 59

ANTRENAMENT LA TURNUL DE INSTRUCŢIE 65I. PROBA SCARA DE FEREASTRĂ 65II. ANTRENAMENT ÎN ACŢIUNEA DE SALVARE A PERSOANELOR ŞI

ANIMALELOR DIN PUŢURI67

III. ANTRENAMENT ÎN ACŢIUNEA DE SALVARE A PERSOANELOR ŞI ANIMALELOR DE LA ÎNĂLŢIMI

78

IV. ANTRENAMENT ÎN ACŢIUNEA PERSONALULUI PE CASE DE SCĂRI

95

V. ANTRENAMENT ÎN ACŢIUNEA ECHIPEI DE SALVARE PE TIMPUL REVĂRSĂRILOR DE APĂ

96

VI. ANTRENAMENT ÎN ACŢIUNEA DE SALVARE A PERSOANELOR ŞI ANIMALELOR DE SUB DĂRÂMĂTURI

109

LABIRINTUL DE SALVARE 125BIBLIOGRAFIE 130

GHID

AL BINOMULUI DE STINGERE ŞI DE ASIGURARE

PE TIMPUL INTERVENŢIEI

CAP. I ROL ŞI ÎNDATORIRI ALE BINOMULUI DE STINGEREChiar dacă modul de acţiune, dispozitivul de intervenţie este stabilit de

şeful sau comandantul intervenţiei, eficienţa acţiunii stă pe umerii militarilor ce pătrund operativ, refulează agentul de stingere cât mai util, limitează propagarea şi reduc pagubele ce se pot produce.

Tehnica de intervenţie a dus la apariţia unor ţevi de stingere care pot permite pătrunderea şi refularea substanţelor de stingere sub diferite forme şi debite ale jetului.

Stingerea rapidă a incendiilor este lucrul pe care îl doresc toţi cei ce participă la eveniment astfel că se impune în selecţia servanţilor din binomul de stingere personal cu deosebite calităţi fizice şi psihice precum curajul, dârzenia, iniţiativa şi o deosebită capacitate de efort.

Luarea deciziilor într-un timp scurt pentru salvarea persoanelor, pentru refularea substanţelor de stingere, transmiterea pericolelor celorlalţi servanţi, asumarea riscului pentru manevre ale acţiunii imediate sunt câteva elemente esenţiale de care ţinem cont în selecţia binomului de atac. Când spunem binom de atac, vom spune întotdeauna pericol, risc permanent astfel că instructorii au o mare responsabilitate în alegerea şi pregătirea servanţilor ce vor comune acest modul.

Prin specificul îndatoririlor binomul de stingere se va afla întotdeauna cât mai aproape de zona de ardere a incendiului şi va acţiona direct pentru lichidarea acestuia.

Binomul de stingere are următoarele îndatoriri:- să asigure prin acţiunea sa activitatea de salvare a persoanelor şi

bunurilor de către celelalte binoame de intervenţie;

- să se amplaseze cât mai apropiat de zona de ardere pentru eficienţă în refularea substanţelor de stingere;

- să protejeze bunurile neafectate oprind propagarea incendiului în limitele găsite;

- să comunice orice modificare a situaţiei operative ce se produce pe timpul acţiunii şi care necesită noi măsuri;

- să ia măsuri de păstrare a urmelor şi probelor ce pot duce la stabilirea cauzelor de incendiu;

- să comunice observaţiile desprinse din evoluţia incendiului;- să respecte măsurile de securitate şi sănătate în muncă stabilite;- servanţii binomului de stingere vor coopera şi se vor proteja reciproc

urmărind:o evoluţia situaţiei incendiului;o eventualele explozii;o eventualele surpări, demolări ale elementelor de construcţie;o angrenarea în diverse situaţii.

NOTĂ: Binomul de atac, în acţiunea de intervenţie, va acţiona ca un singur servant ce îndeplineşte sarcini diferite; nu se va executa retragerea din dispozitiv decât împreună sau de către un servant doar în situaţia chemării în ajutor a binomului de asigurare – salvare

CAP. II OBSERVAREA INCENDIULUI ŞI A MEDIULUI ÎN CARE SE MANIFESTĂ

Încă de la primele acţiuni binomul de stingere este nevoit să efectueze o analiză atentă a mediului în care se manifestă incendiul urmărind următoarele elemente:

Elemente de identificare şi analiză ale incendiului- intensitatea, culoarea şi propagarea flăcării şi fumului;- pericolul exploziei unor recipiente aflate sub presiune;- pericolul cedării elementelor de construcţie;- riscul electrocutării personalului;- temperatura ridicată în zona de acţiune;- scurgeri de gaze ce pot produce inflamări sau explozii pe timpul

intervenţiei.Odată identificat pericolul, binomul îşi asigură protecţia şi informează

personalul şi ceilalţi servanţi participanţi la acţiune.Observarea precisă a focului şi fumului şi supravegherea permanentă a

mediului va permite binomului să decidă ce are de făcut, să aplice metode şi

tehnici adaptate situaţiei, să respecte regulile de securitate şi sănătate în muncă individuale şi colective.

În activitatea de „citire” a incendiului se vor ţine cont de următoarele:- culoarea, densitatea, modul de stratificare a fumului;- culoarea, forma şi intensitatea flăcării;- direcţia de propagare şi volumul compuşilor de ardere;

NOTĂ: Se va analiza posibilitatea dirijării fumului şi implicit a flăcării funcţie de situaţia incendiului, astfel:

- funcţie de situaţie se va analiza oportunitatea deschiderii uşilor şi ferestrelor pentru evacuare sau pericolul ce îl implică deschiderea acestora;

- se va urmări decomprimarea spaţiului afectat de incendiu pentru evitarea răbufnirilor, fenomenelor back – draft şi flash – over;

- se vor asculta permanent zgomotele produse de ardere.La accesul într-un spaţiu închis se vor mai ţine cont de următoarele:- analiza temperaturii ce s-a realizat în interior prin atingerea elementelor

constructive ale căii de acces (se ţine cont de transmiterea căldurii prin radiaţie);

- observarea atentă a tuturor factorilor ce pot genera explozii, inflamări (funcţie de caracteristicile elementelor constructive şi caracteristicile incendiului);

- prezenţa fumului în exteriorul zonei de ardere prin fisuri, deteriorări ale elementelor de construcţie;

- pregătirea ţevilor de refulare în virtutea executării testului de uşă şi al testului de plafon după pătrundere;

- accesul binomului în etape şi numai după o bună sudiere pe distanţe scurte de 1-2 m în punctele cele mai optime pentru studierea fenomenului.

Dezvoltatrea şi propagarea arderii sunt facilitate de:- existenţa substanţelor combustibile care ard cu rapiditate şi dezvoltă

temperaturi ridicate;- existenţa elementelor combustibile ale construcţilor şi instalaţiilor;- prezenţa diferitelor deschideri, treceri neprotejate care facilitează

schimbul de gaze;- deplasarea produselor arderii puternic încălzite;- transportul diferitelor materiale aprinse datorită curenţilor de aer;- distanţa mică între construcţii sau alte materiale combustibile depozitate;- prăbuşirea diferitelor elemente de construcţie precum şi exploziile

produse pe timpul incendiului.

EVAPORARE

CALDURA

SOLIDE GAZE

SUBLIMARETOPIREPIROLIZA

LICHIDE

VAPORI +

GAZE

ARDERE MOCNITA

REZIDUURISOLIDE

SURSA DEAPRINDERE APRINDERE

ARDERE CU FLACARA

Schema generala a procesului de ardereSursa: Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu,

2010

Apariţia incendiilor se realizează întotdeauna ca urmare a creşterii temperaturii într-o anumită zonă, mai mică sau mai mare, având doar condiţia ca temperatura să aibă indicele mai mare decât cea de aprindere. De exemplu, în tabelul de mai jos sunt prezentate câteva situaţii.

Lichide combustibile

SursaTemperatura

(°C)Sursa

Temperatura (°C)

Flacara - benzen

920Tigara

incandescenta830-910

- benzina 1026Muc de tigara

aprinsa500-700

- metanol 1200Scantei – unelte

din otel1400

- lemn 1027- aliaj cupru -

nichel300

Sursa: Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu, 2010

Temperatura de aprindere a unor gaze si vapori (°C)Acetilena 305 Hidrogen 575

Acetona 560 Metan 633

Alcool etilic 392 Propan 481

Amoniac 651 Sulfura de carbon 100

Eter etilic 192 Terebentina 240

Heptan 233 Toluen 552Sursa: Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu,

2010

II.1. FLACĂRAFlacăra are următoarele caracteristici:

- emisia de lumină;- temperatura flăcării;- culoarea flăcării;- modulaţia flăcărilor.

Emisia de căldurăEste importantă deoarece deţine elemente ce pot identifica natura

combustibilului, temperature şi alte indicii funcţie de culoare, mărime şi modalitate de deplasare..Temperatura flăcării

Va fi întotdeauna influenţată de pierderile ce se produc în dezvoltare, valorile teoretice fiind prezentate în tabelele de mai jos.

Temperatura teoretica a flacarilor unor gaze combustibile (°C)

Gazul In amestec cu aerul In amestec cu oxigenul

Acetilena 2325 3137

Amoniac 1700 -

Heptan 2290 3110

Hidrogen 2400 3080

Metan 2210 3030

Oxid de carbon 2400 3220

Propan 1930 -Sursa: Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu,

2010Temperatura flacarilor degajate in timpul arderii unor solide (°C)

SolidulTemperatura

(°C) SolidulTemperatura

(°C)

Bumbac 305 Huila 1200

Hartie 510Cauciuc natural

1100

Sodium metalic

900 Polistiren 1350

Lemn rasinoase

stivuit in aer liber

1200Magneziu

2000

Sursa: Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu, 2010

Culoarea flăcării poate constitui încă din iniţierea incendiului o probabilitate de stabilire a primelor materiale ce au fost aprinse, dar si un indiciu de stabilire a temperaturilor din zona de ardere.In tabelele de mai jos sunt prezentate cateva tipuri ce pot fi identificate:

Culoarea flacarii in functie de temperature (orientativ)Culoarea flacarii Intervalul de temperatura (°C)

Rosu palid 500 – 550Rosu 550 – 650

Portocaliu 650 – 750Galben-portocaliu 750 – 850

Galben 850 – 1000Alb-galben 1000 – 1200

Alb Peste 1200

Sursa: Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu,

2010

Culoarea vizibila a unor obiecte fierbinti intr-un incendiuCuloarea flacarii Intervalul de temperatura (°C)

500 – 600 Rosu incandescent600 – 800 Rosu inchis800 – 1000 Rosu visiniu

1000 – 1200 Portocaliu1200 – 1400 Galben stralucitor1400 – 1600 Alb


2010

- modulaţia este un aspect mai greu de analizat de servanţii pompieri. Acesta reprezintă coeficientul de radiaţii ce are valori diferite pe timpul dezvoltării incendiului.

II.2 FUMULReprezintă masa formată din gaze, particule, picături ce se degajă în urma

producerii unui incendiu. Cantitatea şi culoarea acestuia este variată şi foarte importantă în stabilirea materialelor ce ard. Variază de la cenuşiu până la negru, deteriorează elementele de construcţie, prin toxicitate provoacă asfixierea persoanelor, prin stratificare inundă suprafeţe vaste în spaţii închis. Deplasarea fumului este întotdeauna imprevizibilă, poate suferi modificări datorită curenţilor de aer în timp scurt şi se impune studiul amănunţit al acestuia.

În tabelul de mai jos sunt prezentate câteva caracteristici ale principalelor materiale.

Elemente de identificare ale fumuluiMateriale si substante

Caracteristicile fumului

Combustibile Culoare Miros GustCauciuc Negru-brun Sulfuros Acid

CeluloidCenusiu-

inchisSpecific Acid

Combinatii de azot Galben-brun Iritant AcidFosfor Alb dens Usturoi Fara

Hartie, paie, fan Galben-alb Specific AcrisorLemn Gri-cenusiu Rasina Acrisor

Magneziu Alb FaraMetali

cPotasiu metalic Alb dens Fara Alcalin

Polistiren Negru-inchis Hidrocarburi Fara

Policlorura de vinilCenusiu-

inchisAcid

clorhidricFara

Produse petroliere Negru Uleios AcrisorSulf Alb-negru Specific Acid


2010

II.3 Piroliza

Definitie: Piroliza este fenomenul cel mai important intr-un incendiu si reprezinta descompunerea chimica a unui material sub actiunea caldurii.

Piroliza precede arderea cu flcara si poate avea loc in prezenta sau absenta oxigenului. DE RETINUT: Corpurile solide nu ard în stare solida.

Pentru majoritatea solidelor este necesara piroliza pentru a produce vapori combustibili. Cantitatea de caldura necesara (caldura de gazeificare) este mai mare decat in cazul lichidelor, deoarece este nevoie de un aport suplimentar de caldura pentru procesele de topire, distilare sau sublimare.

Majoritatea compusilor organici sunt compusi polimerici, cu greutate moleculara mare, mai ales cei de origine naturala (lemnul, carbunele, s.a) dar si polimerii artificiali. Acesti compusi au characteristic lanturi de atomi de carbon, care au capacitatea de a se cupla formand molecule complexe. De exemplu, lemnul cuprinde celuloza, cu formula moleculara necunoscuta, lignina, uneori cantitati de rasina. La incalzire, lanturile ramificate se descompun in molecule mai mici, mult maivolatile si reziduuri solide, metalice sau carbunoase. Daca se continua incalzirea, sub influenta caldurii primate (prin conductie, convectie, prin radiatia flacarilor, a stratului de gaze fierbinti, a altor corpuri fierbinti s.a.), moleculele volatile degaja vapori si gaze, care asigura suportul combustibil pentru aparitia sau propagarea flacarilor, deci are loc o ardere in stare gazoasa, analog vaporilor lichidelor. Celelalte fenomene formate prin descompunere, reziduurile solide, ard mocnit. Aceasta descompunere chimica, sub influenta caldurii, a compusilor solizi organici in reziduuri solide si molecule volatile si apoi a moleculelor volatile in vapori si gaze constituie procesul de piroliza. Fara produsele gazoase degajate prin piroliza nu ar exista flacara si nici incendiu.

DE RETINUT: Temperatura de aprindere reprezintă un parametru al procesului de ardere ce constituie un important factor în stabilirea cauzelor de incendiu.

Gradul de afectare al materialelor din zona de ardere pot stabili primele materiale ce s-au aprins, posibilităţile de propagare de la material la altul.S-a reţinut că sub acţiunea caldurii, materialele solide se descompun , se degajă vapori si prin amestecul cu oxigenul din aer este susţinută arderea.În momentul în care se ajunge la o valoare suficienta de a susţine flacăra se pot întîlni trei situaţii- cand are loc o aprindrea de la un flux de caldura exterior, cand exista flacără in apropiere sau cand corpul se autoaprinde.În tabelul de mai jos sunt preyentate principalele valori ale temperaturii de aprindere.

Temperatura de aprindere pentru unele materiale solide (°C)- valori orientative -

Denumirea materialului

Temperatura de

aprindere

Denumirea materialului

Temperatura de

aprindereAsfalt 400 Mangal 180Brad 225 Molid 282

Bumbac carpe 320 Matase fibre 279Bumbac fibre 200-220 Matase artificiala 472

Bumbac tesaturi 255 Naftalina 79Carpen 250 Paie 200-220Carton 300-360 Pene 500

Cauciuc natural sintetic

250-450 Piele moale 400-450

Celuloid 125-190 Pin 280Canepa 215 Pirita praf 401Celuloza 160-170 Pluta-placi 260

Cosuri nuiele 380 Poliamide fibre 420Fag 295 Poliamide praf 535

Faina de lemn 430 Polietilena 341

Faina de pluta 210Policlorura de vinil

(praf)900

Fan 205-210 Polimetacrilat 450Fosfor alb 45 Porumb boabe 250

Fosfor rosu 240 Polistiren 340-345Funingine 900 Poliuretan spuma 310

Grasimi animale 340-450 Rumegus fag 396Hamei 250-300 Rumegus molid 445

Hartie scris 363 Stejar 340Hartie ziar 185-230 Tutun 175

In 232 Tutun frunze 393In fibre 345 Vata 320

Iuta 254 Zahar praf 377-410Sursa: Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu,

2010

Sunt deseori intalnite cazuri în care materialele au fost topite in urma arderii. Este foarte important să se cunoască valori ale temperaturii de topire în stabilirea imprejurărilor incendiului.Mai jos sunt prezentate cateva dintre acestea.

Material

Temperatura

de topire (°c)

Material

Temperatura

de topire (°C)

Alama 900-996Metal (cutii conserve

s.a.)300-400

Aluminiu 659 Nichel 1455Aliaje aluminiu 566-1200 Nylon 176-265

Argint 960 Otel inoxidabil 1420-1460Aur 1063 Otel carbon 1516

Azbest 1150 Parafine 54Bronz 900 Polietilena 122-135

Cauciuc 125 Polistiren 120-160Ceara 64 Portelan 1550

Cositor (staniu) 232 Plumb 327Cristal de sticla 1100 Rasina minerala 50-1440

Cupru 1082 Sticla 593-1427Email 960 Sudura de aluminiu 540Fier 1300-1540 Sudura de cositor 181-271

Fonta alba 1130 Sudura de rezistenta 820-915Fonta cenusie 120-1400 Zinc 375

Materiale plasticeacrilice

90-105


2010

Comportarea la foc a materialelor este deasemenea important in analiza interevntiilor si indeosebi în stabilirea cauzelor producerii. Lemnul este materialul cel mai întalnit pe timpul inervenţiilor la care participăm.

DE RETINUT :La piroliza lemnului s-a dedus ca acesta se comportă astfel:-până la 100 grade este stabil-la 110 grade incepe să se dezhidrateze, şi degajarea volatilă-la 150 de grade se ingalbeneşte-la 150-210 de grade devine maroniu şi incepe să se carbonizeze-la 210-280 swe degajă produse gazoase-la temperaturi peste 300 de grade se rupe rapid , apar fisuri în cărbune, apare distrugerea elementului de construcţie.

Hârtia este un alt material des intâlnit la intervenţii. Aceasta fiind produsă din celuloza are ca temperatură de aprindere valori in jur de 210-250de grade.Aici însă este influentat modul de depozitare, calitatea materialelor-lucioasa, fiind tratată sau netratată, ventilaţia în zona respectivă etc.

Masele plastice constituie poate partea cea mai importantă in zona de ardere.Acestea ard de regulă cu flacără, se topesc uşor la incendiu, degajă temperaturi ridicate.Temperatura de aprindere este de regulă peste 400 de grade, dar comportarea poate fi foarte diferită. În tabelul de mai jos este prezentată comportarea acestora.

Material plastic

Temp. topire(°C)

Temp.aprinder

e(°C)

Temp.

ardere

(°C)

Observatii

Aminoplaste 250 381 570

P.V.C. 65-80 390 455

Degaja fum acid (HCI)

Tendinta la autostingere

Polipropilena 160-170 372 412

Arde rapid, cu flacara galbena,

miros de ceara de lumanari arsa

Poliacrilonitril - 235 400

Polistiren 75-100 360 495Arde rapid cu

flacaragalben fumurie

Poliuretan 150-160 310 415

Arde rapid cu flacara

galbena, miros intepator

Polietilena 115-135 377 403

Arde rapid, cu flacara galbena,

miros de ceara de lumanari arsa

Poliamide 215-250 386 412

Poliester 20-200 371 415Arde rapid cu

flacaragalben fumurie

Rasina epoxidica 25-150 388 496Rasina

fenolformaldehidica

desc. la 270

458 507

Sursa: Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de

incendiu, 2010

Materialele textile se aprind foarte uşor. Peste 80 la suta dintre acestea se

aprind la o sursă de mic nivel termic.-ţigara, flacăra de chibrit etc.se cunoşte

faptul ca acele ţesături ce au in compunere fibre sintetice, polisterice arderea

poate înceta in absenta flăcării, zona de carbonizare fiind foarte mică.

Comportarea materialelor textile la temperaturi ridicate

MaterialAprinzabilitate

Temperaturade topire (°C)

ObservatiiFlacara

Arderemocnita

Lana mica mica carbonizeazaFormeaza strat

Intumescent

Bumbac mare mare carbonizeaza Propagare rapidaNylon mica mica 210 Se topeste

Poliester mare mica 250Se topeste cu

picaturiAcrilice mare mica carbonizeaza Propagare rapida

Polipropilena mare mica 175 Picaturi arzandeSursa: Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu,

2010

Temperatura de aprindere si fluxul critic incident pentru unele materiale

MaterialTa

(°C)Qcr

(kW/m²)Brad – placa aglomerata -1,27 cm 382 16

Carpeta lana 465 23Carpeta –fire acrilice 300 10Ipsos, placa 1,27 cm 565 35Ipsos, plca cu tapet 412 18

Placaj 390 16Placi agglomerate 6,35 mm 298 10

Placi agglomerate – vopsea pe baza de nitroceluloza

400 17

Polyester armat cu fibra de sticla – 2,24 mm 390 16Polistiren – 5 cm 630 46

Policarbonat – 1,52 mm 528 30Sursa: Sorin Calotă, Ghe. Popa, Ghe. Sorescu, Simion Dolha, Cercetarea cauzelor de incendiu,

2010

CAPITOLUL III. TRATAREA FENOMENELOR COMPLEXE PE TIMPUL INCENDIILOR

Majoritatea incendiilor cu care se confruntă pompierii apar în clădiri sau, mai general, în spaţii închise sau semi-deschise.

Mai multe accidente au avut loc în timpul operaţiunilor de recunoaştere saustingerea incendiilor, ceea ce face necesară adaptarea cunoştinţelor şi tehnicilor de intervenţie.

Utilizarea de noi materiale sintetice în clădiri şi în îmbunătăţirea izolarii spaţiilor, afectează în mod semnificativ modul în care incendiile se comportă într-un spaţiu închis sau semi-deschis. Astfel, aceste incendii, uneori la scară mică iniţial, pot creşte foarterapid, producând o cantitate mare de fum şi cauzând, ca urmare a căldurii, distilarea de gaze combustibile prin descompunerea chimică a materialelorcuprinse în volum (piroliză). Acest lucru poate duce apoi:

- fie la explozie, la introducerea de aer, fum şi gaze combustibile acumulate în volum în cazul în care spaţiul este închis;

- propagări rapide şi pe suprafeţe mari.Se constată că fumul şi gazele emanate

dintr-un incendiu nu sunt reziduuri sau subproduse de ardere, dar sunt, de fapt, un adevarat amestec de

combustibil. Ele sunt esenţiale în dezvoltarea de fenomene cum ar fi fenomenul de "Backdraft" (explozie de fum) şi "Flashover" (incendiu spontan pe scară largă). Situaţii de risc ca explozia de fum şi foc bliţ sunt deosebit de răspândite şi dificil de identificat.

Acestea pot fi întâlnite în diferite faze ale incendiului şi manifestă interes pentru mai multe domenii adiacente.

Confruntat cu aceste fenomene termice de pericol extrem, de multe ori fatale, este necesar să se prezinte pompierilor toate elementele care să le permită să evalueze riscurile şi să propună linii operaţionale adaptate pentru a preveni apariţia lor sau cel puţin, limitarea efectelor distructive.

DE RETINUT: Acest ghid este conceput pentru nevoia de:- a formula definiţiile exacte ale exploziei de fum şi de ardere blitz pe scară

largă;- pentru a oferi cunoştinţe despre condiţiile de mediu care pot să apară;- să identifice semne de avertizare pentru apariţia lor, precum şi tehnicile

operaţionale şi echipamente necesare pentru a le face faţă;

Fenomenele de propagare şi degajare a fumului, emisie de flacără şi degajare de temperatură se vor desfăsura de regulă într-un mediu, spaţiu inchis sau deschis, zonă. Indiferent de dezastru si a cauzei sale, ele pot fi generate de multe elemente într-un scenariu tipic.

NOTĂ: PENTRU A ÎNŢELEGE MAI UŞOR FENOMENELE VOM URMARI ÎN MATERIAL SI ASPECTELE CE LE-AM OBŢINUT ÎN CAMERA DE FOC (CAISSON) ÎN BAZA DE PREGĂTIRE SUCEAVA ÎN PARALEL CU PREZENTAREA TEORETICĂ.

LOCAŢIA:O casă, o clădire, o instituţie publică, indiferent de activitatea sa, este

conceput pe acelasi principiu: de a crea premisele în care activităţile umane se pot dezvolta, şi care impune urmărirea următoarelor elemente:

- Protejarea ocupanţilor şi / sau a proprietăţii (stabilirea condiţiilor de trai cât mai adecvate prin izolări, protejări cu ajutorul materialelor) ;

-Confortul termic prin reducerea schimbului de căldură între exterior şi interior. Cladirile moderne au suferit reale modificări sub acest lucru.

COMBUSTIBILUL:Progresul tehnic si evolutia de creştere a confortului intern creşte puterea

caloricăprezentă în clădiri.

Materialul combustibil este constituit din mobilier, decoraţiunile interioare etc.

Fig. 1 – Potenţial caloric

CAMERA DE FOC VA FI DOTATA CU URMATOARELE MATERIALE CE POT FI INCENDIATE:

- material lemnos, deseuri- navete din material plastic- frunze, resturi de vegetatie uscata cand se impune

- burete, textile , material textil, bumbac etc.( pentru simularea tapiseriilor mobilei , canapea, fotoliu etc)

- Aparate electrocasnice deteriorate

Notă: În analiză vom crea un scenariu privind locaţia, producerea incendiului şi comportarea materialelor pe timpul incendiului. Materialele în degradarea lor termică influenţează deplasarea rapidă a focului, eliberează fum şi gaze supraîncălzite şi care sunt foarte combustibile.

În timpul unui incendiu, potenţialul caloric este crescut datorită eliberării de fum şi a gazelor de ardere extrem de inflamabile.

OXIDANŢI

Pentru existenţa unui incendiu, oxidantul este necesar, în acest caz acesta fiind oxigenul din aerul înconjurător (21% oxigen) . Este nevoie de o cantitate mare de oxigen pentru a menţine o ardere rapidă.ENERGIA DE ACTIVARE

Sursa de aprindere trebuie să existe. Acesta poate fi produsă de o inflamaţie sau de o incandescenţă.

Scenariul tip a unui incendiu:Este studiul de interacţiune a diferitelor elemente menţionate mai

sus în primele momente ale dezvoltării unui incendiu. Din anumite motive, un volum de materiale combustibile în contact cu o sursă de aprindere se aprinde.

COMBUSTIBILULNumai un obiect ars, alte elemente nu sunt afectate. Cantitatea gazului de

piroliză nu este semnificativă. OXIDANTUL Focul consumă oxigen, care în acest moment este suficient pentru a

menţine arderea. ENERGIA ELIBERATA PRIN FOC Focul este de mică importanţă, energia purtată de convecţie sus se

acumulează la tavan. Radiaţii încalzesc obiectele de combustibil imediat adiacente la foc.

PROPAGAREA INCENDIULUIObiectele afectate de radiaţii de căldură iniţială pot lua foc treptat. De

origine devine mai important. În acelaşi timp se acumulează în partea de sus cât mai mult fum. Este un element foarte important de luat în considerare.

Fig.2 dezvoltarea unui incendiu

Incendiu initiat cu ajutorul unui combustibil Incendiu initiat in timp

Pentru a creste mai mult în amploare, focul cere stabilirea unui ciclu de schimbîntre interior şi exteriorul volumului.

Schimburile în timpul unui incendiu sunt de regulă ample.

La dezvoltarea incendiului trebuie să fie stabilite:- Schimbul de conţinut de oxidanţi şi de combustibil; aer proaspat

(oxidant) poateajunge la niveul spaţiului, pentru a menţine reacţia de ardere a gazelor de la piroliza materialului încălzit (combustibil);

- Schimburi de energie (de căldură), ca urmare a convecţiei, gazele fierbinti se pot acumula pe tavan, pot trimite caldura de pereţii care încep să se încălzească. Temperatura din volum creşte mai rapid.

Standardele şi metodele de construcţie urmăresc de regulă: 1. Izolarea termică care încetineşte pierderea de căldură, ajutând să se

concentreze căldura în volum; 2. Fluxul de aer care, contribuie pe de o parte la accesul aerului curat în

spaţiu şi pe de altă parte, să răspândească fumul si gazele fierbinti în alte încăperi.

Fig.3 Ciclul schimburilor în spaţii semi-deschise: uşi şi ferestre deschise( In partea de sus a imaginilor se poate observa fanta de lumina de la

trapa care s-a deschis)

La ciclul schimburilor debitul de aer proaspăt funcţie de prezenţa şi mărimea deschiderii lor efectuate pot ghida evoluţia de incendiu.

Atfel apar situaţii diverse:• o situaţie a exploziei ( rabufnire) de fum;• o situaţie de arderi generalizate cu emisie puternică.Situaţiile aparent banal întâmpinate pot fi înşelătoare: mărimea clădirii,

precum şi importanţa de foc, nu sunt neapărat legate de riscurile pentru personalsuportate.

AER CALD

AER CALD

AER RECE

AER RECE

III.1 FLASHOVER

1 – DEFINIŢIE

Într-un SPATIU semi-deschis, trecerea instantanee dintr-o situaţie de incendiu localizat LA INCENDIUL SIMULTAN de materiale combustibile care se găsesc în acel loc REPREZINTA FLASH- OVERUL.

Sau pe scurt:Aprinderea simultană a tuturor materialelor existente într-un spaţiu de incendiu.

2 – PARAMETRII APARIŢIEI FENOMENULUI2.1 - Locul de amplasare- Focul este în creştere în spaţiu semi-deschis:- Schimbul de oxigen exista;- focul este suficient de alimentat cu aer;- creşte flacăra şi valoarea de fum produsă;- fumul se acumulează în partea de sus a spaţiului ;- flăcările sunt luminoase.2.2 – CombustibilulSub efectul căldurii radiate de foc, fum si pereti, materiale prezente în

volum sunt rapid degradate prin emiterea de gaze de piroliză combustibili.2.3 – OxidantulOxidantul este disponibil în cantitate suficientă pentru a sprijini

temperatura de ardere. Aerul poate pătrunderi prin deschideri.2.4 - CălduraO căldură semnificativă este generata de faptul că se acumulează în partea

de sus a volumului în strat de fum, cauzand o incalzire a peretilor. Acest lucru reprezintă o caracteristică foarte importantă.

Fig. 4 Încălzirea unui volum ( pe pereti se poate observa de la inceput o emanare de aburi)

Zidurile emit căldurăFumul cald încălzeşte

zidul

Fumul care se degaja uneori din primele manifestari ale incendiului

Deşi fumul iese prin deschideri ale spaţiului, o parte se reflectă în volumul ridicat al potenţialului caloric.

El se acumulează în tavan şi se stratifiază, creând o "saltea de fum”. Interfaţa dintre fum şi aer este în mod clar marcată.

3 – Scenariu tip şi descrierea fenomenuluiÎn timpul fazei de creştere, tirajul este stabilit. Principiile de bază ale

aerodinamiciiidentifică următoarele fenomene:

• încăperea este subpresiune în partea de sus din cauza caldurii crescute datorită fenomenului de piroliza şi eliberarea produselor de combustie;

• aerul intrat creează vid în partea de jos, alimentând incendiul (noţiunea de transfer de masă);

• în prezenţa unor deschideri schimbul este stabilit: fumul şi gazele calde se acumulează în partea de sus în timp ce aerul curat intra pe partea de jos.

Aşa cum se arată în figura următoare, o presiune graduală permite schimbul esenţial pentru foc.

Fig. 6 Distribuţia de câmpuri de presiune influentata de materialele care ard

Interfaţa fum/aer

FUM

AER CURAT

Incendiul continuă să crească, dar dimensiunea sa este proporţională cu volumul de gaze care le conţine.

Energia eliberata de foc, fum şi gaze fierbinti, este în mare parte absorbită depereţi şi tavan iar temperatura internă continuă să crească, în manieră consecventă.

Această creştere de temperatură provoacă emisie de radiaţii termice de cătrepereţi şi fum în interiorul încăperii.

ATENŢIE!TOATE CORPURILE CALDE EMIT LA RÂNDUL LOR

RADIAŢII TERMICEO nouă concentrare de energie este creată în încăpere.Deschiderile permit continuitatea ventilaţiei prin alimentarea cu aer

oferind în acelaşi timp oxidantul (oxigenul). În timpul acestei faze, materialul combustibil iniţial (mobilier,

decoraţiunile interioare, etc.), distribuie în partea de jos o emisie de gaze de piroliză în creştere.

Stratul de fum combustibil stratificat, care s-a creat pornind de la tavan în faza de creştere, va juca un rol esenţial în declanşarea fenomenului de flash-over.

Fig. 7 Fenomenul de piroliză a elementelor combustibile din încăpere( s-au aprins bucatile de burete intinse prin camera de foc)

Alimentarea cu aer

Producerea de gaze

fierbinţi şi de fum

Fază a incendiului în care uşile şi ferestrele sunt deschise3.1 - Stratul de fumEste important să înţelegem ce se întâmplă în stratul de fum de mai

sus. Într-adevăr, reacţia de ardere produce "noul combustibil".După cum s-a menţionat mai sus, elementele combustibile se încălzesc sub

efectul incendiului prin eliberarea gazelor de piroliză, focul este ventilat corespunzator, cantitatea de aer proaspăt care intră în încăpere nu este limitată numai de secţiunea deschiderilor.

În cazul în care debitul de gaze de piroliză eliberate este prea mare pentru ca flacăra să ardă complet (combustibil în exces pentru capacitatea de ventilaţie), atmosfera din încăpere va duce la creşterea concentraţiei de combustibil (gaz -funingine).

Dezvoltarea stratului de fum

Fig.8

Stratul de fum este în creştere şi căldura se stratifică.( imaginea se inegreste)

DE RETINUT:În funcţie de temperatura lor, fumul şi gazele se stratifică, mai

fierbinte în partea de sus, mai rece în partea de jos.

Compoziţia chimică a acestui strat depinde de:• tipul de incendiu;• produsele implicate în ardere;• rata de ventilaţie.

Domeniu de inflamabilitate al amestecului de gaze componente ale fumului variază în funcţie de produsele implicate.

Aprinderea gazelor eliberează mai multă energie, ceea ce intensifică arderea lor.

Fumul şi gazele emanate de un incendiu nu sunt doar reziduuri sau produse de combustie. Ele formează un amestec de combustibil care ocupă partea de sus a întregii încăperi.

Este important să se integreze periculozitatea acestui strat de fum şi gaze care în literatura de specialitate tehnica descrisă ca fiind comparabile cu combustibil.

Salteaua de fum este un strat real de combustibili inflamabili. Îmbogăţite pot deveni în timp scurt periculoase.

Nu trebuie trecută cu vederea prezenţa, printre alte gaze, a monoxidului de carbon în stratul de fum, element deosebit de periculos în special în ceea ce priveşte arderea.

3.2 – DinamicaÎn acest stadiu, situaţia se prezintă astfel:• încăperea, în cazul în care focul a început de ceva timp se dispune o

deschidere spre exterior, permiţând ventilarea focului dar dovedindu-se insuficientă pentru a evacua toată energia şi materiile produse.

• fenomenul de piroliza al elementelor de combustibil prezente în încăpere continuă să crească şi, la rândul său creează combustibil.

• stratul de fum şi gaze fierbinţi din tavan şi pereti se supraîncălzesc şi emit radiatii termice.

Energia eliberată creşte acţiunea de accentuare originale şi, la rândul său se intensifică fenomenul de piroliză şi căldura mediului ambiant.

Prin urmare, există un transfer de căldură prin radiaţie care induce un ciclu de "creştere a temperaturii" a întregului sistem" de volum de foc".

Experimentele diferite, efectuate înainte de debutul de ardere rapidă pe scară largă a relevat prezenţa unui strat de fum şi de gaze cu temperatura este între 500 °C şi 650 °C.

Incendiul continuă să existe, dar evacuarea căldurii rămâne insuficientă.Faza de instabilitate este maximă şi poate evolua în orice moment la

un incendiu violent a tuturor materialelor combustibile existente în încăpere (mobilier şi de tiraj).

Situaţia înaintea fenomenului flash-over

Fig.9

Numeroşi parametri care reglementează arderea şi expansiunea:• rolul monoxidului de carbon (CO);• inflamabilitatea stratului de fum;• rata de piroliză;• temperatura de aprindere a gazelor de la piroliză;• radiaţia termică din stratul de fum şi a pereţilor.3.3 - Iniţierea fenomenuluiÎn acel moment, volumul de gaze este foarte inflamabil şi are căldură

ridicată.Flacări de mici dimensiuni apar în stratul de fum la interfaţa cu aerul,

atunci când temperatura de auto-aprindere a gazului este atinsă, ceea ce se intensifică în role de flacără comune în apropiere de plafonului (fenomenul de "roll-over").

Fig.10 Fenomenul flameover

Fenomenul rollover( arderea gazelor şi a fumului din incăpere)

Stratul de fum se îngroaşă brusc, reducând inflamarea combustibililor gazoşi aproape în toată încăperea.

Această situaţie anunţă iminenţa (câteva secunde) producerii fenomenului de flash-over, materialele combustibile prezente în încăpere (suprafete, obiecte) au fost încălzite pentru a ajunge la punctul de autoaprindere.

Fenomenul de flash-over poate să apară de la 500 ° C.Atunci are loc trecerea bruscă de la un incendiu localizat în un incendiu

generalizat:• încăperea se găseşte complet aprinsă pentru o foarte lungă perioadă de

timp;• temperatură "ambientală" a atins 1000 ° C.Incendiul, situat într-o parte a încăperii, o transforma într-un risc

semnificativ de:• capcană a părţilor interesate şi a victimelor;• destabilizare a sistemului de control şi de ajutor;• propagare a incendiului;. pericol în deplasare datorită surprinderii

Flash-over

Fig.11

Analiza accidentelor legate de acest fenomen indică faptul că persoanele expuse sunt rareori rănite.

4 – Semnale de pericolPot fi observate următoarele semnale de alarmă care anunţă producerea

iminentă a fenomenului de flashover:• încăperea prezintă fisuri care permit alimentarea cu aer;

• focarul este localizat şi produce flăcări de culoare deschisă;• stratul de fum devine mai dens şi mai gros în timp scurt ;• căldura stratulul de fum este intensă şi copleşitoare, impunând răcirea ;• flacări mici apar în stratul de fum, urmate de role de flacără la interfaţa

fum / aer.Rolele de flăcări sunt precursoare fenomenului de flash-over.

III.2 FENOMENUL BACKDRAFT

fig.121 – DEFINIŢIE

Fum supraîncălzit acumulat într-un volum închis, care explodează în momentul aportului de aer cu declanşare de flacără.

INCENDIU RADAUTI, JUD. SUCEAVA – APRILIE 2009

Fig. 13

ASPECTELE PREZENTATE SUNT EXPUSE PE STOP CADRU. FENOMENUL S-A DERULAT PE TIMP DE APROXIMATIV 2(DOUA) SECUNDE DE LA ACTIUNEA SERVANTULUI LA PRIMA INCAPERE. DESCHIDERILE USILOR TERMOPAN DE LA ETAJ AU REPETAT FENOMENUL LA UN INTERVAL DE CIRCA 1 MINUT.

2 - PARAMETRII APARIŢIEI FENOMENULUI2.1 - Locul de amplasareIncendiul are loc într-un spaţiu închis unde:

schimburile de aer sunt aproape inexistente ; alimentarea cu aer este foarte scăzută, generând o combustie foarte

incompletă; Filtrele de incendiu sunt realizate de catre elementele de constructie,

materialele existente; fumul şi căldura produsă de focarul iniţial sunt evacuaţi in volum; ca urmare a acumulării de fum şi căldură, se aplică o presiune

asupra spatiului

2.2 – CombustibilFumul si gazele arse, funinginea, produc piroliza materialelor.

2.3 – OxidantulOxigenul a fost în mare măsură consumat în faza iniţială şi de alimentare

cu aerafara este insuficientă, rata de reacţie este încetinită (se deplasează dintr-un incendiude ardere are o mare lent-ardere).

2.4 - CăldurăCăldura, care nu a fost evacuată, duce la cresterea temperaturii

camerei. Volumul este supraîncălzit, ceea ce a dus la creştea presiunii în partea de sus. Arderea se reduce la faptul că elementele incandescente care continuă să genereze o anumită cantitate de căldură menţin sau cresc nivelul de temperatură.

2.5 FumulCompoziţia exactă a fumului este dificil de stabilit, dar constantele apar:

rata demonoxid de carbon (CO) este importantă şi multe molecule bogate în carbon, mai mult sau mai puţin oxidat, sunt prezente. În faza de ardere volumul în cauză este umplut cu fum dens, gros si de diferite culori.

Culoarea fumului poate oferi informaţii privind inflamabilitatea şi compuşiiprezenţi:

• fum negru (de exemplu, piroliza fluxului de hidrocarburi), extrem încărcat de energie;

• fum galben (de exemplu, piroliza de polimeri nitraţi şi sulfuroşi), reflectă o creştere semnificativă a temperaturii;

• fum alb şi rece (de exemplu, piroliza spumei de latex): nonneutru poate prezenta unele pericole necunoscute (inflamabilitate, toxicitate).

Fig. 14 Foc iniţial: uşi şi ferestre închise

Fumul poate fi observat iesind pe sub asteriala

Fumul şi gazele dintr-un foc nu sunt doar deşeuri sau produse de ardere: ele formează un amestec combustibil

3. Scenariu tip şi descrierea fenomenuluiO căldură intensă predomină în interiorul spatiului. Unul sau mai multe

puncte de aprindere pot totuşi, în acest stadiu, cauza aprinderea amestecului combustibil care cu toate acestea, se prezintă sub forma unei reacţii explozive. Apoi, volumul fumului creşte,limita superioară de inflamabilitate a amestecului combustibil este depăşită. Toate elementele necesare pentru ardere sunt prezente cu excepţia oxidantului oxigenul în acest caz. Doar o admisie a aerului apare, astfel încât amestecul de combustibil intră în gama de inflamabilitate, apropiindu-se astfel de condiţiile ideale producerii fenomenului.

Fig. 15 Declanşarea fenomenului: uşi închise şi ferestre deschise

În lateral a fost deschisă o uşă de siguranţă (partea de sus) pentru ventilare cu aer proaspăt

Aer

Aer

Fum şi gaze

fierbinţi

Alimentarea cu aer

Alimentarea cu aer poate apărea în diferite moduri. De exemplu:• o sticlă a cedat sub efectul căldurii, presiunii sau dilatării ramei;• pompierii au deschis o uşă, o fereastră în scopul recunoaşterii;În cazul deschiderii încăperii o cantitate mare de aer este aspirată

producând un zgomot caracteristic semănând cu un fluier. Acest aport de oxigen va îmbogăţi amestecul de ardere. Într-o clipă, acest amestec se va regăsi în zona de ardere

Rezultatul este orbitor, în contact cu punctele de aprindere (cărbuni aprinşi), în spatiu se produce o explozie violentă: camera este în flăcări şi un „bulgăre” de foc apare prin deschiderea creată, ca urmare a eliberării presiunii.

Ca la orice explozie, suflul acesteia agravează structurile de rezistenţă care sunt supuse unui val de presiune care poate provoca pagube importante şi pune în pericol stabilitatea clădirii. Personalul este expus arsurilor, exploziei, leziunilor provocate de proiectare şi căderilor de materiale.

Fig.16 Ruperea zidului şi fenomenul backdraft4. Semnale de pericol pentru personalObservarea semnalelor de alarmă a producerii unei explozii de gaze de

ardere produce îngrijorare în afara spatiului deteriorat. În prezenţa unui volum închis este posibil să se observe din exterior faptul

că:- fumul este dens.-fumul iese prin unele fisuri, cu un aspect similar ca o valva de abur: focul

"respiră".- focul poate ieşi pe sub uşi pe unde de obicei intră aer.O altă caracteristică poate fi, de asemenea, observată în astfel de situaţii:

fumul exteriorizat poate fi re-aspirat la intervale neregulate.Acest fenomen se datorează unui regim de ventilare de tip turbulent în

interiorul volumului ceea ce duce în zonele foarte localizate de depresiuni care apar atunci cândsunt fisuri în apropiere de deschideri, de aspiraţie produse din exterior în interior.

Fumul are culori neobişnuite de obicei închise: în conformitate cu materiale care se descompun, el poate fi gălbui, maroniu sau verzui, uneori mai deschis, gri sau alb.

AerAer

Flăcări produse de deflagraţie şi presiune

• nici o flacără sau lumină nu este vizibilă din exterior: numai lumina roşie a jăraticului sau flacări mici de culoare albastră ale arderii monoxidului de carbon pot fi văzute;

• ferestrele sunt negre şi opace, acoperite cu un depozit subţire de particule de carbon (funingine). Ele pot vibra foarte uşor datorită căldurii şi presiunii.

Căldura este perceptibilă la atingere datorită şi dradiaţiilor.• usile, tocurile şi mânerele acestora sunt foarte fierbinţi la atingere;• sunetele sunt amortizate si trosniturile auzite la incendii de obicei nu

sunt perceptibile;Toate aceste semne indică o căldură intensă în interior.

Fig.17 Semnale de alarmă care anunţă producerea fenomenului de backdraftPentru a rezuma toate aceste semnale de alarmă de producere a

fenomenului de backdraft, avem:• "transpiraţii" ca o senzatie de caldură intensa;• scăpări sub formă de "impuls", fum dens, dens şi colorat.

ATENŢIE! UNELE FLĂCĂRI NU SUNT VIZIBILENumai fum emanat şi impresia de căldură exteriorizate indică faptul că

există un foc "mocnit".Atenţia părţilor interesate trebuie să fie maximă în faţa acestor semnale de

alarmă care pot fi greu de localizat.Aceste semne sunt deosebite atunci când se găsesc foarte târziu

(weekend, noaptea, situat în subsoluri etc.)

III.4 REZUMATUL FENOMENELOR BACKDRAFT ŞI FLASHOVER

1 - Compararea celor două fenomene

1.1- Scenarii tipiceBACKDRAFT FLASH-OVER

Culoarea fumului

Sunete înăbuşiteFumul ieşind prin

fisuri

Câteva flăcări vizibile

Ferestre acoperite de funingine

Fumul ieşind pe sub uşă

Căldură perceptibilă

Incendiu iniţial Fenomenul de piroliză

Situaţia apariţiei fenomenului de backdraft

Dezvoltarea stratului de fum

Declanşarea fenomenului Situaţia pre – flash-over

Fenomenul de backdraftFenomenul rollover

Fenomenul flashover

CARACTERISTICI

BACKDRAFT FLASH-OVER

Zone de incendiu Spaţii închise Spaţii semi - deschiseFactori

declanşatoriAlimentarea cu aer (O2) Căldura

Fumul

- Foarte dens,uleios;

- De culoare neobişnuită (Gălbui, maroniu, verde)

- Dens, creează un strat de fum;

- Culoare clasică

Flacăra - Fără - Flăcări vizibile

Aer

Aer

flacără;

- Culoare strălucitoare

(galben intens);

- Flacără luminoasă,foarte mici flăcări vizibile

Căldura- Importantă;

- Repartizată

- Importanţă şi copleşitoare;

Sunete - Asurzitoare - Normal (net)

Structura

- Geamuri înnegrite foarte fierbinţi;

- Pereţi calzi;

- Vibrarea uşilor,

- Deschiderile mari alimentează incendiul cu aer proaspăt

Tipul incendiului - Mocnit - Luminos

Riscuri majore- Explozie;

- Colaps

- Arsuri;

- Propagare.

Este uşor de înţeles că fenomenele pot apărea în timpul diferitelor etape ale incendiului şi prezintă interes pentru mai multe domenii adiacente. Riscul pentru pompieri apare în funcţie de moment şi locul intervenţiei.

Flashover-ul apare în faza de creştere a incendiu. Este momentul în care incendiul localizat se generalizează.

Backdraft-ul poate fi mai insidios şi să apară atât în faza de creştere cât şi în faza de declin. Atenţia militarilor poate fi scăzută ceea ce face această fază maidelicată şi mai periculoasă.

Este necesară o vigilenţă ridicată pe întreaga durată a intervenţiei.În cazul în care explicaţia teoretică a acestor fenomene este stabilită,

procesul de identificare a acestora, poate fi dificil.Detectarea lor necesită vigilenţă în orice moment, asociate cu recunoaşterea

preliminară a spaţiului.

CAP.IV ACŢIUNEA ÎN SPAŢII INCHISE SI SEMIÎNCHISENotă: Se vor respecta operaţiunile:

REGULI GENERALE PENTRU PĂTRUNDERE

1. În timpul interventiei asupra focarului în spatiu închis sau semideschis

binomul de stingere trebuie sa dispună de o ţeavă care să permită un debit de până la 500 l/min, pentru a fi în măsură de a face faţă unui risc de fenomen termic (debitul de apă de până la 500 l/min se recomandă pe linia de furtun tip B cu care se realizează dispozitivul până la distribuitor).

2. Binomul de stingere va investiga focul şi va avea grijă să nu manipuleze vreo deschizătură (uşă, fereastră) înainte de a fi evaluate temperatura pentru a nu provoca un fenomen termic.ATENŢIE! Această evaluare se va face atingând deschizăturile (cladire, panou, sticla, mânere) cu mâna fără mănuşă, daca este necesar, de jos în sus pentru a evalua caldura radianta. În cazul unei uşi, acest lucru poate fi realizat prin proiecţia slabă a unei cantităţi de apă spre partea de sus a uşii, producerea de vapori indicând un nivel termic crescut.

3. Binomul de stingere nu va realiza deschiderea unui spaţiu decât în prezenţa apei din ţeavă şi adăpostindu-se în afara unghiului de expansiune a flăcărilor stând de-a lungul peretelui. În măsura posibilă, servanţii vor sta de aceeaşi parte a deschizăturii şi de aceeaşi parte a furtunului pentru a putea coordona acţiunea lor si modul de deplasare (atac static, penetrare, intoarcere) şi asigura proiecţia prin intermediul ţevii, dacă va fi necesar.IV.1 TESTUL DE UŞĂ

ETAPELE BINOMULUI DE STINGERE ÎN ACŢIUNEA DE PĂTRUNDERE

Elementele de analiza la patrunderea in incaperi surprinse de incendiu

TESTUL DE UŞĂ LA PĂTRUNDEREA BINOMULUI1. Stingerea uşilor şi mânerelor pentru a estima căldura radiantă.

Atingerea acestora cu mănuşa sau dosul palmei pentru evaluarea temperaturii.

Evaluarea temperaturii

2. Observarea tuturor semnalelor de alarmă semnificative care pot anunţa un fenomen termic (explozii).

3. Deschiderea spaţiului, dacă concluziile trase în urma a două acţiuni precedente autorizează acest lucru având grijă la proiecţie.

4. Testarea temperaturii fumului din tavan prin volumul de apă proiectat in jet pulverizat (testare cu jetul de apă pulverizat).

5. Dacă apa cade înapoi sub formă de picături temperatura este conventională, iar riscul termic slab.

6. Daca apa se vaporizează temperatura este importantă iar riscul maximal: răcirea stratului de fum în jet pulverizat.

Binom de atac in afara unghiului de

expansiune al flacarilor

De-a lungul peretelui, de aceeasi parte a usii si a

furtunului

Reguli de poziţionare Dacă o cercetare în prealabil a focului prezice un puternic potenţial

termic, în interiorul spaţiului, şeful de ţeavă poate efectua jeturi de apă prin impulsie spre partea de sus a uşii de la intrare înainte de a intra. Într-un culoar alăturat focului, această acţiune poate împinge gazul supraîncalzit spre inflamare, în momentul deschiderii.

De asemenea, după deschidere, în caz de scurgeri importante de gaze supraîncalzite care se degajă spre exterior, şeful de ţeava are grijă să le răcească pentru a evita orice aprindere în momentul amestecului lor cu aerul. În cazul unei intensităţi termice puternice binomul nu va intra decât dupa ce va întreprinde un test al tavanului, izolarea fumului şi răcirii.

IV.2 TESTUL DE TAVAN

În plus faţă de observarea semnelor de alarmă, există o modalitate de evaluare a pericolului prin estimarea potenţialului energetic prezent în stratul de fum în partea de sus a încăperii.

Evaluarea temperaturii stratului de fum se face folosind principiul de vaporizare a apei. În practică, acţiunea este pur şi simplu de a deschide şi apoi închide foarte repede ţeava în jet pulverizat către perdeaua densă de fum în partea de sus a încăperii.

Într-adevăr, apa proiectată într-o atmosferă suficient de fierbinte sevaporizeaza prin absorbţia unei cantităţi mari de energie. În prezenţa unei energii mici, aceasta se vaporizează, fără evaporare. Acest fenomen este simplu şi uşor observabil.

Prezenta apei in teava

Fig.18 Testul de tavanVedere in camera de foc-zona de refulare a apei

Astfel, dacă o parte din apa proiectată este transformată in vapori:

pericolul este prezent şi riscul de flashover este real.Ordinul de retragere este latent, nici o progresie nu se face în încăperea

deteriorată, fără a o acţiune prealabilă asupra stratului de fum. Dacă cad picături: mediu termică al încăperii nu este foarte mare deoarece

apa nu a fost vaporizată. Progresia binomului poate fi făcută în etape de 1 - 2 metri.

Proiecţia unui volum mic de apă în impuls "deschis/închis " în jet pulverizat în stratul de fum amplasat partea de sus a încăperii permit determinarea riscul imediat de flash-over:

• în cazul în care temperatura este foarte mare: apa se evaporă, fără a cădea picături, pericolul este iminent;

• în cazul în care temperatura este scăzută: apa cade în picături, fără a se vaporiza, riscul este prezent dar în procent mai mic.

Testul tavanului trebuie repetat în fiecare etapă a progresiei şi la fiecare schimbare de încăpere.

Este necesară o vigilenţă maximă.

IV. 3 METODE DE PĂTRUNDERE ŞI DE REFULARE A APEIOricare ar fi metoda de stingere utilizată, obiectivul principal este

stingerea incendiului, fără a face mai multe pagube, în mod special cele legate de utilizarea apei, pe care nu le-a făcut focul însuşi.

Acest rezultat poate fi obtinut de şeful de ţeavă printr-o utilizare raţională a jeturilor şi debitelor, dar în mod egal prin punerea în practică a tehnicilor adaptate situaţiilor ivite, cu care poate fi confruntat (foc localizat, foc invizibil, spatiu total închis).

Alegerea tehnică trebuie să ia în considerare, în primă fază, localizarea incendiului, pentru a exploata cât mai bine mediul (foc în aer liber sau spatiu închis sau semi-deschis).

Şeful de ţeavă veghează atunci la exploatarea tuturor posibilitătilor oferite de tipul de jet folosit, în funcţie de situaţie:

─ răcirea atmosferei pentru a diminua activitatea termică si a îmbunătăţi mediul său de atac,

─ neutralizarea spatiului producând vapori în manieră eficace şi ratională,

─ atacul în inima focarului utilizând raza de actiune si forta jetului,─ utilizarea peretilor despărtitori pentru a devia un jet sau pentru a

produce vapori,etc.Şeful de teavă trebuie ca prin intermediul apei proiectate, "să controleze"

focul si fumul pentru a obtine o stingere rapidă si sigură, stopând propagările şi limitând pagubele.

El purcede deci la acţiune, observând rezultatele acţiunii sale, repoziţionează şi schimbă tehnica dacă este necesar. Dacă siguranta lui este ameninţată, binomul de stingere se îndepărtează, protejându-se eventual cu jetul ţevii sau păraseşte spaţiul, în cazul focului în spaţiul închis sau semi-deschis.

Actiunea sefului de teavă nu se limitează la realizarea atacului, în manieră statică, ci consistă în punerea în aplicare a tehnicilor de atac, prin intermediul tevii, permitându-i să fie eficace asupra spatiului incendiat.

Acţiunea indirectăMetoda 1Acţiunea indirectă constă în proiectarea apei spre acoperisul spatiului, în

jet pulverizat, începând de la exteriorul spaţiului în foc printr-o uşă sau o fereastră. Apa trebuie să fie aplicată cu jeturi de scurtă durată.

Focar intens si non vizibil Proiectia apei spre

tavanul spatiului, în jet pulverizat de scurtă

durată

Acces imposibil, amenintare de prăbusire, risc de

surprindere

Fig. 19 Stingere indirectă

Această tehnică este folosită atunci când binomul nu vede focarul si nu poate intra în spaţiul respectiv când din cauza intensităţii focului există risc de prăbuşire a structurii sau risc de surprindere.

Ea vizează răcirea părţii înalte a spaţiului şi iniţierea stingerii prin încetinirea activităţii focarului. În plus, scăderea temperaturii antrenează o contracţie a stratului de fum care îi limitează propagarea.

Acţiunea indirectă trebuie să fie controlată pentru a nu destructura stratul de fum. Orice mişcare de scanare cu furtunul, putând perturba echilibrul termic al volumului.

Într-un spatiu standard (cameră, apartament ) şeful de ţeavă trebuie să ia în vizor stratul de fum de la nivelul tavanului pentru a realiza un unghi de aproximativ 45º cu podeaua.

Odată ce atmosfera din acel spatiu se răceste si spatiul este ventilat, binomul de stingere poate intra şi poate efectua o acţiune directă asupra focarului.

Metoda 2Într-un spatiu total închis, acţiunea indirectă poate de asemenea să

consiste în producerea unei mari cantităti de vapori, dirijând jetul asupra ansamblului de suprafeţe calde (pereţi si tavan) concomitent şi asupra flăcărilor.

Vaporii de apă produşi prin proiecţia de apă asupra unui focar sau asupra pereţilor calzi permite izolarea atmosferei şi alunga prin deschiderile existente gazul de combustie, spre exterior. O concentratie de 10 la 35% de vapori în interiorul spaţiului este necesar pentru obţinerea unei stingeri eficace. În functie de căldura din spaţiu, această producere de vapori sub acţiunea ţevii poate fi foarte rapidă. În plus, răcirea graduală a ambianţei termice antrenează o condensare a vaporilor creând o depresiune care antrenează intrarea aerului curat, facilitând acţiunea binomului şi stabilirea unui curent propice evacuării fumului.

Acţiunea trebuie condusă din exteriorul spaţiului, şi în absenţa persoanelor din interiorul spaţiului în cauză sau spaţiilor adiacente, tinând cont de producerea vaporilor fierbinţi.

Acţiunea condusă din exteriorul spatiului

Producerea de vapori dirijând jetul asupra

ansamblului de suprafete calde si cu

flăcări

Evacuarea amestecului de gaze – vapori spre exterior, printr-o deschizătură prin

supresie

Fig. 20 Stingerea indirectă prin producerea de vapori de apăDe la realizarea unei ventilaţii care generează evacuarea amestecului

gazos spre exterior, acţiunea directă asupra focarului, devenit vizibil, poate fi interprinsă.

Aceasta metoda prezita riscul unei cantitati orientate de a impunge fumul si caldura in compartimentele adiacente. Inlocuirea lui de catre binomul de atac trebuie sa fie validata si controlata de catre seful de dispozitiv.

Metoda 3O altă tehnică constă în dirijarea unui jet compact direct de către şeful de

ţeavă asupra tavanului, de deasupra focarului. Apa este astfel fracţionată şi cade în ploaie. Acţiunea trebuie condusă din exteriorul spaţiului, ţinându-se cont de producerea de vapori fierbinţi şi de destratificarea fumului.

POZITIA BINOMULUI LA REFULAREA APEI

Fig. 21 Stingere indirectă cu ajutorul tavanuluiAcţiunea combinată

Stingerea combinată consta in asocierea atacului direct cu cel indirect si manevrand teava cu jetul difuzat de atac asupra focului si a stratului de fum.

spatiu total închis

Pozitia binomului se stingere

Directia jetului indirect

Directia jetului direct

Jetul difuzat de atac, tehnica 8-urilor, a literelor

sau jetul adaptat largit

Producerea vaporilor de

apaStingerea fumului

Risc major de destratificare a

fumului

Fig. 22 Acţiunea combinată (când situaţia o impune militarii sunt permanent pregatiti pentru retragere)

Efectul scontat este o acţiune globală în spaţiul incendiat, acţionând în acelaşi timp la răcirea şi la izolarea atmosferei, cât şi la acţiunea asupra focarului principal cu jeturile de apă.

Această acţiune va genera după sine o producţie importantă de vapori supraîncalziţi, care va sprijini acţiunea ţevii, acţionând prin sufocare si supresie (o acţiune de comprimare asupra gazelor şi vaporilor, particulelor de fum ce determină deplasarea masei dintr-o zonă în alta). Este preferabil de a realiza acestă acţiune din exterior. Acest atac este realizat utilizând tehnica 8-urilor, a literelor sau a unui jet adaptat largit.

Riscul destratificarii fumului este major in cazul unui atac combinat,tinand cont de actiunea verticala si laterala a jetului, creand o agitatie în atmosfera spaţiului respectiv.

Fig. 23 Pozitia binomului pentru a permite ventilatia

Binomul are grijă să se lase în jos (în genunchi sau pe vine) pentru a permite aerului să pătrundă în spaţiul respectiv sau fumului şi gazului cald să iasa deasupra lui. În timpul deplasării într-un spaţiu, servanţii rămân aproape de sol, unde atmosfera e mai puţin caldă. Ei trebuie să controleze soliditatea podelei şi să evalueze situaţia, în măsura posibilului, de-a lungul pereţilor.

Stingerea focarului

Refularea apei

Fig. 24 Pozitia binomului în deplasare

Binomul de siguranţă poate să-şi vadă intrarea şi pătrunderea facilitate, prin punerea în funcţiune a unei ventilaţii adaptate de către şeful de dispozitiv, permiţând diminuarea căldurii ambiante şi facilizarea vizibilităţii. Această ventilaţie permite, de asemenea evacuarea fumului şi gazelor calde, diminuarea riscului de explozie.

În cazul în care binomul purcede la acţiune, în aceeaşi direcţie ca şi ventilaţia, proiecţia apei prin ţeavă poate ameliora evacuarea fumului şi gazelor arse.

Fig. 25 Punerea in functiune a unei ventilaţii pentru a facilita actiunea binomului

În anumite cazuri, binomul de siguranţă poate fi chemat să efectueze o acţiune de sprijin (acces unic, salvarea către o intrare de unde “scapă” fumul şi gazele calde). Acţiunea trebuie să fie rapidă, izolând fumul pentru a suprima orice risc de fenomen termic (dacă este posibil) cu protecţia unui binom de siguranţă şi punerea în lucru de către şeful de dispozitiv a unui mijloc care permite anihilarea fumului şi gazelor calde (ventilaţia).

Evacuarea gazului si fumului spre exterior Ameliorarea evacuarii gazurilor

si fumului spre exterior prin proiectia apei in acelasi sens ca si ventilatia

Crearea unei ventilatii adaptate

Izolarea fumului Evacuarea fumului si a gazelor calde Acţiune ofensivă

rapidă de catre binomul de atac

Binom de asigurare pentru

sprijin

Fig. 26 Pătrunderea în spaţiu pentru a facilita evacuarea fumului şi a gazelor

În cadrul incendiilor de subsol, căldura acumulată poate fi foarte mare. Dacă accesul se face printr-o scară care dă exact în zona afectată şi dacă accesul binomului este necesar, acesta se va proteja printr-un jet difuzat de protecţie. După ce regulile de intrare sunt aplicate şi binomul de siguranţă adoptă o atitudine defensivă. Binomul de siguranţă ia o poziţie adaptată situaţiei pentru a intra în acel loc, pentru a preveni orice cădere. Şeful de ţeavă este apărat de coechiperul său. Şeful de ţeavă are grijă, deasemenea, să protejeze echipa de ieşirea gazelor calde acumulate în partea înaltă a volumului şi să răcească stratul de fum cu ajutorul jetului difuzat de atac.

Pentru a fi eficace şi a acţiona cu siguranţă maximă în timpul stingerii unui incendiu, binomul de siguranţă trebuie să aplice planul de acţiune stabilit de şeful de dispozitiv într-o maniera coordonată, respectând strict principiile generale de punere în funcţiune a unei ţevi (tehnici de baza, atitudine de acţiune, metode de atac).

IV.4 TEHNICI DE REFULARE A JETURILOR – METODA LITERELOR

Fig. 27 Tehnica de refulare în „8”Şeful de ţeavă manipulează ţeava făcând opturi, începand cu tavanul

clădirii. Acestă tehnică permite o maturare globală a volumului continuu.Şeful de teava poate realiza un "creionaj" marcând una din literele T, Z,O,

punctul de plecare al realizarii literei fiind partea de sus. Seful de teava traseaza litera si inchide teava.

Trasarea literei are ca obiectiv dirijarea jetului in spatiu intr-un mod dinamic in functie de configuratia locurilor si trasarea fiecarei litere. Spre exemplu, T poate fi folosita intr-un culoar, Z intr-o locatie medie, cu o ”maturare” centrala asupra focului si permitand maturarea focului, fumului si peretilor.

Inchiderea tevii dupa trasare permite evaluarea debitului de refulare.

Fig. 28 Tehnica literelor: T, Z, O

Dacă este necesar, binomul opreste propagarea focului între o zonă cu foc si o zonă neatinsă, având un ecran de apă.

Înainte de a evalua eficacitatea actiunii sale, seful de teavă întrerupe momentan proiectia apei pentru a permite vaporilor să se disipeze.

Fig. 29 Atac final cu jet pulverizat

oprirea difuzării apeiîmprăştierea

vaporilor focul nu mai este vizibil

Jeturi succesive de scurtă durată

Acţiune asupra fumului

Acţiune asupra flăcării

Seful de teavă veghează să nu se atingă obiectele pentru a nu le deteriora si refuleaza apa necesară pentru a limita pagubele. În cazul unei scurgeri de gaze, seful de teavă are grijă să nu stingă flacăra, acumularea de gaze putând provoca o explozie. Actiunea sefului de teavă va consta in a proteja, dacă este

IV.5 ANALIZA ACTIVITĂŢII DE INTERVENŢIE PENTRU STINGERE

În afară de cunoasterea regulilor de actiune, trimiterea apei asupra focarului si folosirea jetului tevii de refulare ,binomul de stingere trebuie să dea dovadă si de un comportament adecvat si adaptat în functie de situatia cu care se confruntă.

Această capacitate de analiză si de luare de decizii de către echipă este indispensabil binomului de stingere.

Într-adevăr, contactul şef de dispozitiv-binom de atac, poate fi întrerupt în timpul fazelor de progresie, lăsând binomul de atac în autonomie (să actioneze singur). Alegerile echipei sunt deci decisive.ATENŢIE! Binomul de stingere nu trebuie să acţioneze într-o manieră independentă ci să analizeze situaţia să actioneze într-o manieră adaptată, atât pentru protectia sa cât si pentru eficacitatea interventiei sale dupa principiul: A IDENTIFICA A EVALUA A ACŢIONAÎn cazul unei actiuni asupra mediului său, binomul de stingere evaluează rezultatul şi actionează în consecintă. A ACŢIONA A EVALUA A REACŢIONA

Astfel, binomul de stingere, poate să adopte, în functie de elementele furnizate de natura interventiei si de mediu sau de indicatiile sefului de dispozitiv, o atitudine defensivă sau ofensivă în timpul actiunii.

Crearea atitudinii defensive se poate produce in situatii de accidentare a sefilor de teava Fără a atinge eventualele răni ale personalului angajat, asteptarea binomului de stingere riscă destabilizarea dispozitivului prin întreruperea acţiunii pe care o ducea şi prin necesitatea angajării în acţiune a unui binom de salvare.

Salvarea binomului de stingere contribuie la reuşita acţiunii operaţionale.

DE REŢINUT! Dacă siguranta sa este grav amenintată. binomul de stingere trebuie să-si asigure salvarea în mod prioritar actiunii în curs.

Atitudinea defensivă înseamnă pentru binomul de stingere, să-si privilegieze

siguranta, în timpul actiunii sale.Aceasta este pusă în aplicare în prezenta unor pericole identificate (riscul

exploziilor), risc de prăbusire, intensitate termică ridicata , risc de propagare.

Fig. 31 Oprirea refulării apei

Actiunea generală vizează pentru binomul de atac, controlul pe cât posibil al flăcărilor în timpul propagării, fără să se angajeze în actiuni în mod nesăbuit.

Focarul poate atunci să nu fie atacat direct, actiunea vizând siguranta mediului, înaintea oricărui angajament.

Binomul de atac actionează deci, luând în considerare:─ distanta, în raport cu focarul,─ configuratia locului, (ex. :protectia după perete, pozitia sub structurile de

usă), ─ cunoasterea unui itinerar de întoarcere,─ actiunea de întoarcere sub protectia jetului,─ pozitionarea în aer liber sub protectia structurii etc.

DE REŢINUT! Binomul de stingere trebuie să dea dovadă de o vigilentă extremă si să treacă la actiune având în considerare riscul evaluării impactului, asupra sigurantei sale.

Când orice pricol este respins, binomul de atac poate să treacă la modul ofensiv.

Atitudinea ofensivă constă în absenta pericolului identificat, în purcederea la acţiune cu tehnica adoptată, binomul progresând spre foc, efectuând înainte o scanare a situaţiei.

Acţiunea trebuie condusă rapid si eficace, pentru a putea efectua o salvare eventuală, pentru a stinge focul repede sau pentru a evita propagarea lui.

Totusi, binomul de stingere trebuie să fie pregătit să adopte o atitudine defensivă în caz de pericol.

El poate fi susţinut în actiunea sa de măsuri coordonate, cum ar fi o ventilatie a zonei actiunii, un binom de sprijin si sustinere, un binom de sigurantă si protectie, crearea unui itinerar de întoarcere.

CAP.V TEHNICA LUCRULUI PENTRU STINGEREA INCENDIILOR

V.1. Reguli generale de lucru pentru binomul de stingerePe timpul intevenţiilor pentru stingerea incendiilor, binomul de stingere va

respecta următoarele reguli:- se va amplasa astfel încât substanţa stingătoare folosită să aibă eficienţa

maximă iar poziţia aleasă să le asigure protecţia sau retragerea imediată în cazul producerii unor fenomene de natură să le pună viaţa în pericol;

Fig. 32 Atitudine ofensiva

- va începe acţiunea de stingere pe direcţiile unde sunt persoane în pericol, urmărind în primul rând salvarea acestora, apoi pe direcţia în care se propagă incendiul;

- acţiunile vor fi permanent ofensive, retragerea fiind permisă numai în cazuri deosebite, cu aprobarea sau la ordinul comandantului stingerii;

- va proteja acele părţi ale construcţiei de care depinde integritatea şi rezistenţa acesteia, luând toate măsurile pentru a preveni prăbuşirea unor elemente de construcţii care să pericliteze viaţa oamenilor, să slăbească rezistenţa clădirii sau să determine dezvoltarea incendiului;

- în interiorul clădirilor, apa va fi folosită, de regulă, în cantităţi strict necesare, utilizându-se ţevi cu robinet sau cu ajutaj pulverizator;

- pentru stabilirea substanţei stingătoare şi a modului ei de folosire precum şi a măsurilor şi mijloacelor de protecţie necesare pe timpul acţiunii, este necesar să se cunoască specificul comportării diferitelor materiale în timpul arderii;

- când arderea are loc pe suprafeţe verticale substanţele stingătoare vor fi refulate, de regulă, dinspre partea superioară;

- la folosirea pulberilor se va urmări refularea de la o distanţă cât mai mică;- la stingerea lichidelor combustibile cu ajutorul spumei nu se va îndrepta

jetul spre locul arderii decât după obţinerea unei spume de calitate

V.2. Stingerea incendiilor de substanţe combustibile solideDin această categorie fac parte: lemnul, păioasele, hârtia, cerealele,

bumbacul, ţesăturile etc. Binomul de stingere la astfel de incendii se impune a se amplasa de regulă

cât mai aproape de focar, pe acelaşi plan cu acesta sau mai sus şi funcţie de curenţii de aer (de regulă, cu faţa la focar şi contrar direcţiei din care bate vântul sau lateral).

V.2.1. Stingerea incendiilor de materiale lemnoaseTemperatura de aprindere a lemnului este cuprinsă între 270 – 300 ºC

putând dezvolta pe timpul arderii temperaturi de peste 1000 ºC . Datorită numeroaselor utilizări şi tratamentelor la care este supus lemnul în elementele de construcţie, propagarea arderii acestuia se realizează în moduri şi viteze diferite şi se degajă mari cantităţi de fum şi gaze de ardere.

Pentru o acţiune eficientă se recomandă a se refula apa asupra zonei de ardere de sus în jos şi de departe către aproape.

De regulă, se utilizează cantităţi însemnate de apă la stingerea incendiilor în depozitele de buşteni prin folosirea jeturilor compacte urmărindu-se inclusiv dislocarea unor stive. Se va urmări întotdeauna protecţia elementelor de construcţie sau a stivelor învecinate prin utilizarea ţevilor cu jet pulverizat şi în mod deosebit se va urmări locul de amplasare al binomului de stingere pentru evitarea surprinderii acestora în condiţiile prăbuşirii halelor, stivelor, elemente de construcţie.

Datorită suprafeţelor mari pe care se intervine, intervenţia va fi sectorizată stabilindu-se sectoare de stingere şi sectoare de protecţie.

Binomul de asigurare – salvare poate sprijini acţiunea de stingere prin crearea unor căi de pătrundere şi acces, tăieri ale elementelor de construcţie sau evacuarea materialelor neaprinse din zona de ardere.

La fabricile de mobilă binomul de stingere va avea întotdeauna în calcul pericolul exploziei datorită prafului combustibil depus sau instalaţiilor din secţii. La secţiile de lăcuire sau în locurile în care se află mari cantităţi de substanţe combustibile lichide se vor utiliza, de regulă, ţevi generatoare de spumă sau

numai jeturi pulverizate. Amplasarea servanţilor, şi îndeosebi a binomului de stingere, se va realiza sub elementele portante ale construcţiilor respectându-se regulile stabilite la pătrunderea în spaţii închise.

V2.2. Stingerea incendiilor de păioaseO caracteristică aparte a incendiilor de păioase o reprezintă propagarea

cu repeziciune şi pe suărafeţe mari datorată vântului, gradului de uscăciune al acestora, modului de depozitare etc. Pe timpul incendiului se degajă temperaturi medii şi cantităţi însemnate de fum. De regulă, se va urmări, de către binomul de stingere refularea apei cu jet pulverizat, urmărirea stingerii scânteilor produse şi transportate de curenţii de aer, protejarea suprafeţelor învecinate.

Se recomandă crearea unor zone de siguranţă în lanurile de păioase care sunt surprinse de incendiu pentru evitarea propagării pe direcţia vântului.

La stingerea stivelor de furaje se poate apela la utilaje pentru răsturnare şi desfacere concomitent cu utilizarea jetului de apă pulverizat pentru prevenirea aprinderii.

Pe suprafeţe mari se pot utiliza pentru stingere mături, furci, lopeţi, oprindu-se propagarea prin izolarea de aerul atmosferic (baterea păioaselor).

V2.3. Stingerea incendiilor de hârtie, bumbac, ţesăturiBinomul de stingere, la acest tip de incendii, va acţiona, de regulă, cu

jeturi pulverizate, urmărind în mod deosebit protejarea maşinilor şi utilajelor. Respectându-se modalităţile de pătrundere în spaţii închise, după

identificarea focarului se va urmări protecţia împotriva propagării prin goluri (diverse instalaţii, locuri de trecere, uşi, ferestre).

După caz, stingerea materialelor poate avea loc pe locurile de evacuare, ţinându-se cont de faptul că baloţii de bumbac se impun a fi desfăcuţi.

Incendiile izbucnite la elementele de construcţie ale depozitelor de hârtie, bumbac, vor fi stinse prin utilizarea jeturilor de apă compacte, protejându-se elementele de susţinere.

V2.4 Stingerea incendiilor la depozitele de cerealeIncendiile produse la cereale degajă temperaturi de până la 1000 ºC, de

regulă, arderea fiind mocnită şi cu viteze mici de propagare.La aceste incendii se degajă mari cantităţi de fum şi gaze, îndeosebi CO2 şi

CO, existând în permanenţă riscul producerii exploziilor datorat prafului în suspensie.

De regulă, trebuie urmărite următoarele:- la magazii se vor utiliza jeturi pulverizate care vor fi refulate asupra

cerealelor după stingerea elementelor de construcţie;- după caz, se poate executa deplasarea pe suprafaţa cerealeor utilizându-se

punţi improvizate;- concomitent cu acţiunea de stingere se va urmări în permanenţă

evacuarea masei de cereale neaprinsă şi învecinată; când nu există posibilitatea evacuării cerealelor se vor utiliza prelate umede;

- se recomandă utilizarea ţevilor perforate pentru stingerea masei de cereale în interiorul căreia se desfăşoară arderea;

- la morile de cereale se va urmări utilizarea jetului pulverizat pentru umezirea prafului aflat în suspensie şi evitarea formării de amestecuri explozive;

ATENŢIE! La depozitele de făină se va evita utilizarea apei în cantitate mare pentru evitarea formării unei cruste (făină umezită şi transformată în pastă) ce împiedică acţiunea apei.

V.2.5 Stingerea incendiilor de mase plasticeAceste incendii se caracterizează prin degajări de mari cantităţi de fum şi

gaze de ardere cu real pericol pentru binomul de stingere.De regulă, au loc propagări rapide datorită revărsărilor de produse

încălzite şi comportărilor diferite ale maselor plastice pe timpul arderii. Unele dintre acestea ard cu flacără luminoasă şi mari degajări de fum, altele cu flăcări mici şi cu degajări slabe de fum.

ATENŢIE! De regulă, la arderea materialelor plastice are loc fenomenul topirii şi picurării ce reprezintă un real pericol pentru personal

Pentru stingere se utilizează jeturi de apă pulverizate sau spumă concomitent executându-se protecţia elementelor de construcţie şi a instalaţiilor existente.

Binomul de asigurare va acţiona pentru evacuarea materialelor, executarea deschiderilor, evacuarea fumului şi gazelor pentru crearea condiţiilor de lucru.

V.3. Stingerea incendiilor de substanţe combustibile lichide şi gazoase

Incendiile de substanţe combustibile lichide sunt însoţite de mari degajări de temperatură, peste 1000 ºC, fum şi gaze toxice. Arderea acestora poate avea loc la diferite instalaţii, rezervoare sau revărsări. De regulă, pentru stingere, se vor utiliza combinat jeturi de apă şi spumă pentru protecţie respectiv pentru stingere.

Întotdeauna refularea va urmări crearea unui covor de spumă asupra stratului de combustibil evitându-se balbotarea acestuia.

Reprizele de acţiune pentru stingere cu spumă vor fi conduse simultan de la autospeciale la ordinul comandantului intervenţiei pentru buna eficienţă a refulării.

În rezervoarele cu produse negre sau ţiţei se interzice introducerea apei pentru evitarea producerii fenomenului de fierbere şi debordarea produsului incendiat.

Pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile revărsate se va urmări realizarea unui strat de spumă, apă pulverizată, nisip sau pământ când stratul de lichid nu depăşeşte 5 cm grosime.

Pentru straturi de lichid cu grosimi mai mari de 5 cm se va utiliza obligatoriu spumă sau pulbere. Cu toate ca in acest caz se utilizeaza spuma pentru a realiza extinctia unui foc de hidrocarbura anumite focuri de acest tip de suprafata redusa pot fi stinse (in caz de necesitate) prin pulverizarea apei.

Partea de jos a jetului pulverizat, totdeauna in contact cu suprafata panzei de apa

Stingerea unui incendiu de lichid combustibil revărsatFig. 33

De fapt, apa proiectata sub forma de picaturi in cantitate suficienta si aplicata intr-o maniera eficace absoarbe caldura degajata, conducand la extinctia suprafetei in flacari.

Şeful de ţeavă trebuie să utilizeze un jet pulverizat la distanta – adaptata pentru a acoperi o suprafata mare. El trebuie sa deplaseze teava lent si sa aiba grija ca pozitia de jos a jetului pulverizat sa fie in contact cu suprafata panzei de lichid incendiat. Jetul nu trebuie sa fie “aruncat” pentru a evita orice fel de proiectie, iar actiunea lui nu trebuie sa se raspandeasca pe toata suprafata focarului.

DE REŢINUT! Binomul de stingere nu trebuie sa stea langa revarsarile de combustibil sau langa panzele de apa continand combustibil pentru a evita riscul unor arsurii in caz de inflamare inopinata.

ACŢIUNEA DE PROTECTIE A BINOMULUI DE STINGEREUna sau mai multe tevi cu jet pulverizat pot servi drept protectie in timpul

unei deplasări spre locul închiderii unei vane (robinet) pe conducta inflamată. In cazul unui foc mare, inchiderea robinetului pe conducta ce a luat foc poate fi efectuata de catre un operator protejat de catre doua binoame de siguranta, cu ajutorul a doua tevi cu jet pulverizat.

Jeturile tevilor trebuie sa se intersecteze pentru a asigura o protectie maxima. Echipamentul de protectie individuala trebuie sa fie optim, iar miscarile celor care intervin trebuie sa fie lente si coordonate, pentru a actiona cu siguranta. Ansamblul echipei trebuie sa faca fata focului in orice conditie. Dupa inchiderea robinetului, echipele revin la punctul de plecare, retragandu-se sub protectia tevii pentru a evita revenirea unui incendiu.

Racirea instalaţiei incendiate este efectuata imediat după începerea operaţiunilor de stingere, cu ajutorul unei tevi cu jet pulverizat adaptat.

Jet pulverizat în timpul deplasării

Foc de lichid combustibil pe suprafata redusa

Distanta adaptata

Deplasarea binoamelor pentru inchiderea robinetului pe o conducta incendiatăFig. 34

V.3.1.DILUAREA UNUI NOR DE GAZ INFLAMABIL

Diluarea unui nor de gazFig. 35

O teava in pozitie de jet pulverizat cu cea mai mare deschidere posibila, permite diluarea in aer a unui nor de gaz inflamabil (ex.:scurgerea de gaz).

Apa trebuie proiectata in sensul directiei vantului.

V.3.2 CREAREA PERDELELOR DE APAPentru a proteja un element ameninţat de foc aflat în apropierea unui

incendiu de lichide combustibile sau pentru a stopa o eventuala propagare a incendiului, se poate utiliza o perdea de apa cu jet drept sau jet cu deschiderea cea mai mare posibila. Suprafata apei interpusă trebuie să fie suficientă pentru a asigura absorbţia de caldura necesară.

In cazul unei stopari a progresiei unui nor de gaz sau de vapori, şeful de ţeava trebuie să realizeze o perdea de apa, orientand jetul perpendiculat pe sensul vantului.

Jet difuzat cu cea mai mare

deschidere posibila

Perdea de apă Fig. 36

V.3.3 RACIREA UNEI CISTERNE CU CONTINUT COMBUSTIBIL

Când rezervoare sau cisterne cu lichide sau gaze inflamabile sunt expuse actiunii flacarilor, racirea se poate asigura printr-un jet drept utilizat la deschiderea maxima.

ATENŢIE! A se tine cont de riscurile expunerii personalului, utilizarea tevilor de apa pentru racirea rezervoarelor trebuie sa se limiteze la actiuni localizate, necesitate de catre o actiune operationala speciala (salvare,evacuare), punerea in lucru a tevilor pe suport trebuie sa fie privilegiata.

In cazul unui volum nonsferic apropierea se face perpendicular pe axa continutului, niciodata de la extremitati. De fapt sub actiunea caldurii, rezervorul risca sa se rupa si sa explodeze si sa se transforme in proiectil.Jetul trebuie sa fie proiectat pe partea superioara a rezervorului sau a cisternei, pentru ca apa sa se scurga de o parte si de alta, creand o pelicula de lichid potrivita pentru racirea peretilor rezervorului.

Jet dirijabil pe partea superioara, deasupra nivelului lichiduluiFig. 37

In orice caz apa proiectata trebuie sa fie dirijata, pentru eficacitate, deasupra nivelului lichidului din rezervor. In masura posibilului, personalul de interventie se va plasa protejandu-se in spatele unor ecrane (alte vehicule, elemente de mobilier, vehicul de incendiu, etc).

Perdea de apa cu jet drept

Perdea de apa cu jet difuzat cu cea mai mare

deschidere posibila

VAPORI

LICHID

Când scăpările de gaze combustibile sunt mari nu se va acţiona direct la stingerea lor ci se vor lua măsuri de limitare a incendiului prin acoperire, îndepărtare sau umezirea materialelor expuse aprinderii. Încetarea arderii se va obţine prin oprirea scurgerii gazului.

DE REŢINUT! În cazul aprinderii gazului scăpat din conducte de alimentare a localităţilor sau clădirilor se vor respecta următoarele reguli:

- se vor îndepărta persoanele din zonă;- se va opri circulaţia, când există riscul surprinderii de explozie;- se interzice folosirea focului;- se anunţă echipele specializate;- se refulează jet pulverizat pentru protecţia clădirilor şi instalaţiilor.

V.4. Stingerea incendiilor de instalaţii electrice (centrale electrice, transformatoare)

ATENŢIE! Acţiunea de stingere executată de către binom va începe numai după scoaterea de sub tensiune a tuturor instalaţiilor.

La centralele electrice este posibilă formarea unor amestecuri explozive de hidrogen şi aer în sala turbinelor, incendiul putându-se propaga prin canalele de cabluri de la o instalaţie la alta.

De regulă, se degajă cantităţi mari de fum şi gaze toxice care purtate de curenţii de aer inundă în scurt timp toate încăperile.

DE REŢINUT! În permanenţă există riscul prăbuşirii elementelor de construcţie incendiate.

Cele mai multe incendii la centralele electrice izbucnesc în sala turbinelor la instalaţiile cu ulei şi la tunelurile cu cabluri.

ATENŢIE! Dacă pe timpul intervenţiei apar furnicături pe corp se poate deduce că instalaţia se află sub tensiune.

La transformatoare incendiile se caracterizează prin :- arderea uleiului din cuvă transformatoarelor însoţită de formarea unui fum

gros;- scurgerea uleiului din cuvele transformatoarelor şi pătrunderea

incendiului în interiorul acestora;- formarea de amestecuri explozive ca urmare a disocierii uleiului din

transformatoare.Pentru stingerea incendiilor la transformatoare se va acţiona cu apă

pulverizată, spumă, bioxid de carbon, pulberi stingătoare, nisip.

DE REŢINUT! Este interzisă injectarea apei direct în interiorul transformatorului pentru a se evita scurgerea uleiului încălzit.

În scopul localizării incendiului se va acţiona pentru răcirea cuvei transformatorului utilizându-se jeturi pulverizate de apă iar pentru lichidarea incendiului în cuvă se va utiliza spuma .

La tunelurile cu cabluri electrice dezvoltarea incendiilor este favorizată de învelişul din material combustibil al cablurilor electrice avându-se în vedere următoarele:

- incendiile se dezvoltă relativ încet cu degajări de temperatură mici, cu fum dens şi iritant;

- incendiile se propagă cu repeziciune mai ales pe verticală (schimb puternic de gaze);

- se degajă mari cantităţi de oxid de carbon şi acid cianhidric fiind foarte nociv pentru personal;

- în tuneluri când cablurile nu sunt sub tensiune se poate utiliza spuma sau apa pulverizată iar în caz contrar se vor utiliza doar pulberi şi gaze inerte.

V.5. Stingerea incendiilor la fabrici de lacuri, vopsele , cauciuc

Aceste tipuri de incendii sunt caracterizate printr-o propagare violentă şi cu repeziciune. Au loc pe timpul arderii mari degajări de temperatură care afectează rezistenţa materialelor de construcţie. Există pericolul producerii unor amestecuri explozive.

Pentru stingere, binomul va utiliza spumă sau pulberi şi în condiţii impuse apă, dar numai în jeturi pulverizate.

CAP.VI. STINGEREA INCENDIILOR LA ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE

Activitatea de intervenţie a binomului de stingere va urmări întotdeauna studiul elementelor de construcţie şi importanţa abordării acestora. Astfel, întotdeauna binomul de stingere va urmări prioritar protejarea elementelor portante, a celor combustibile astfel încât să existe eficienţă în refularea substanţelor de stingere.

Materialele de construcţie utilizate au comportări diferite pe timpul incendiilor astfel că se impune cunoaşterea caracteristicilor acestora.

Pe timpul incendiului asupra materialelor acţionează temperaturi înalte ce pot determina scăderea rezistenţei lor, astfel că se impune protecţia prin răcire în unele situaţii, dar totodată există posibilitatea unei acţiuni negative pe timpul folosirii neraţionale a substanţelor de stingere.

VI.1. Stingerea incendiilor la etajele clădirilorPropagarea incendiului se realizează de regulă, în plan vertical de jos în

sus şi în plan orizontal. De regulă, se degajă mari cantităţi de fum ce pot inunda încăperile sau casa scărilor iar incendiul se poate propaga cu repeziciune când există goluri în construcţie.

ATENŢIE! Acţiunea de localizare – lichidare se va realiza după o atentă analiză a locaţiei şi a zonei focarului principal pentru evitarea surprinderii.DE REŢINUT! Comandantul intervenţiei va stabili sectoare de intervenţie pe toate etajele ce pot fi afectate persoanele sau bunurile.

Se vor avea în vedere următoarele:- binomul de stingere se va amplasa cât mai aproape de focar în încăperile

învecinate sau în exterior pe scările din dotare;

- de regulă, are loc răcirea sau umezirea elementelor de construcţie pe direcţia de propagare;

- apa va fi utilizată raţional pentru evitarea deteriorării celorlalte nivele;- bunurile ce nu pot fi evacuate vor fi protejate prin jeturi pulverizate sau

după caz acoperite cu prelate sau alte mijloace;- binomul de asigurare va acţiona pentru efectuarea unor deschideri în

elementele de construcţie pentru descoperirea căilor ascunse de propagare a incendiului, pentru evacuarea bunurilor.O teava poate fi amplasată pe sol sau în aer pentru a opri propagarea

focului spre exterior, la etajele superioare ale unui imobil.Seful de teava are grija sa nu dirijeze jetul direct inauntru, pentru a nu

rani binoamele angajate in actiune, sa nu impinga focul si sa nu perturbe iesirea fumului si a gazelor calde. El isi creeaza actiunea din momentul stoparii propagari focului.

In cazul utilizarii unei scari exterioare, ca si in cazul unui atac la inaltime, el are grija sa nu manevreze teava in plan orizontal pentru a nu antrena o reactie a scarii.

Fig. 38 Refularea apei folosindu-se: Teava de la sol Teava de pe o

scară DISPERSAREA FUMULUI ŞI TEMPERATURII PRIN JET DE APĂ

Aceasta este o procedură simplă, deşi limitată, pentru a facilita evacuarea de căldură, fum, gaze şi vapori a unui volum.

Această tehnică este utilizată pentru a aerisi un spaţiu cu fum după pătrundere, dacă acesta nu este afectat de un incendiu şi de posibilitatea unei propagări.

Dispersarea prin jet de apă constă în proiectarea din interior a unui volum de apă, jet pulverizat printr-o deschidere care să acopere cel puţin 90% din suprafaţă, vârful ţevii fiind plasat la circa 0,5m.

Aerul aspirat prin jetul pulverizat antrenează şi gazele produse de ardere. Principalul dezavantaj al acestei metode constă în riscul de a provoca, în anumite cazuri, daune suplimentare prin apa utilizată excesiv.

Jet nedirijat direct inauntru

Stoparea propagarii

Fig. 39 Dispersarea compuşilor de ardere prin jet de apă

Anihilarea gazelor calde şi a fumului de ardere

Pentru a evita riscul de aprindere a gazelor evacuate printr-o deschidere şi o eventuală propagare, ele pot fi annihilate prin intermediul unei ţevi cu jet pulverizat.

Şeful de ţeavă supraveghează dirijarea jetului lent spre deschidere, niciodată în interior, pentru a nu bloca evacuarea fumului şi pentru a facilita ventilarea.

Răcirea sau umidificarea unei suprafeţe

O ţeavă poate fi pusă de pe un plan drept sau o schelă procedând la răcire sau umidificarea unei suprafeţe, a unui volum sau a radiaţiei. Şeful de ţeavă poate efectua o măturare pentru a acoperi toată suprafaţa de răcit.

Fig. 40 Anihilarea compuşilor de ardere

Fig. 41Răcirea unei suprafeţe

Protecţia unui servant sau a unui binomO ţeavă sub presiune poate fi situată în apropiere pentru a securiza

acţiunea. Şeful de ţeavă trebuie să rămână atent în apropiere pentru a interveni în caz de pericol.

Fig. 42 Ţeavă de protecţie

VI.2. Stingerea incendiilor la podurile clădirilor

Aceste incendii se caracterizează prin propagare rapidă favorizată de combustibilitatea elementelor de construcţie ale acoperişului prin mari degajări de fum care pot pătrunde şi la etajele inferioare sau case de scări.

De regulă, binomul de stingere va utiliza jeturi pulverizate asupra elementelor şi materialelor combustibile şi jeturi compacte pentru desprinderea celor arse de cele nearse.

Se vor avea în vedere următoarele:- se va acţiona din acelaşi plan sau pe un plan superior celui afectat de

focarul principal;- se va executa desfacerea acoperişului pentru evacuarea fumului,

pătrunderea servanţilor sau după caz întreruperea continuităţii arderii;- se va crea o fâşie de siguranţă pe direcţia opusă propagării prin amplasări

de ţevi şi evacuări de materiale;- se recomandă acţiunea binomului de stingere pe scări şi autoscări pentru

protecţia acestuia;- se va evita refularea apei în cantităţi mari pentru reducerea daunelor

colaterale;- se va urmări lichidarea tuturor focarelor, urmărindu-se îndeosebi locurile

de îmbinare ale elementelor de construcţie;- se va urmări protecţia tuturor elementelor de construcţie prin utilizarea

jeturilor pulverizate.-

ATENŢIE! Binomul de stingere, în acţiune, va fi întotdeauna predispus căderii în gol datorită planşeelor şi tavanelor false ce se realizează în clădiri.

Binomul de siguranţă va realiza deschideri pentru evacuarea fumului, evacuarea persoanelor şi supravegherea elementelor de construcţie. După caz, se execută evacuarea bunurilor materiale.

VI.3. Stingerea incendiilor din subsoluriIncendiile la subsoluri se caracterizează prin posibilitatea propagării la

parter şi etaje, ventilaţie redusă prin degajarea unor mari cantităţi de fum şi gaze toxice şi prin creşterea rapidă a temperaturii, uneori peste 1000ºC.

Binomul de stingere va urmări întotdeauna să se amplaseze cât mai aproape de focarul principal şi va avea în vedere următoarele:

- daca accesul se face printr-o scara care da exact in zona afectata si daca penetrarea binomului e necesara, acesta se va proteza printr-un jet difuzat de protectie;

- după aplicarea regulilor de intrare binomul de atac adopta o atitudine defensiva;

- binomul ia o pozitie adaptata pentru a intra in acel loc, pentru a preveni orice cadere a elementelor de construcţie;

- seful de teava este protejat de coechiperul sau;- seful de teava are grija, deasemenea, sa protejeze echipa de iesirea

gazelor calde acumulate in partea inalta a volumului si sa raceasca stratul de fum cu ajutorul jetului pulverizat.Elemente de analiză la pătrunderea în subsol a binomului de stingere

Binomul de siguranţă va sprijini acţiunea executând următoarele:- va supraveghea zona unde acţionează binomul de stingere;- va urmări închiderea tuturor robinetelor, conducte de gaze, lichide din

zonă;- va asigura iluminarea subsolului;- va evacua materialele din zonă,- va executa demolări, tăieri, demontări de elemente de construcţie pentru

evacuarea fumului, a binomului de stingere în cazul surprinderii;- va proteja elementele de construcţie;- după stingere va evacua apa din subsol.

Fig. 43

Potential mare de gaz si fum

Protectia echipei impotriva iesirii gazelor calde;

Izolarea stratului de fum printr-un jet pulverizat

Pozitia de coborare adaptata; securizarea sefului de teava de catre coechipieri

Protectia in timpul penetrarii si

coborarii in spatiul respectiv printr-un

jet pulverizat.

CAP.VII. REGULI ŞI MĂSURI DE SECURITATE

VII.1. Reguli de securitate individuala si colectivăÎnainte de orice angajament, echipajul binomului de siguranţă controlează

fiecare componentele echipamentului de protecţie individual al echipajului binomului de stingere.

Control încucişat al protecţiei individuale Binom indisociabil

Fig. 44

Binomul de siguranţă operează pe sectorul desemnat lui de şeful de dispozitiv şi va rămâne indisociabil pe toată durata angajamentului oricare ar fi situaţia întâlnită (dificultăţi de acţiune, apariţia unui incident sau a unui accident, salvarea vreunei victime sau pompier).

Se realizează control încrucişat al protecţiei individuale; coechiperul oferă ajutor şi şefului de ţeavă, în special în manipularea furtunului, îl restabileşte în poziţia sa dacă este necesar. El obsevă mediul înconjurător în permanenţă pentru a asigura acţiunea binomului.

În cazul unei vizibilităţi reduse (întuneric, fum gros), binomul de siguranţă trebuie, pentru a rămâne indisociabili, să foloseasca o legătură personală (cod de semne şi semnale).

Când se foloseste cordiţa de legatura:─ daca este necesară o libertate mai mare de mişcare pentru a asigura

acţiunea, coechiperii pot să se ţină unul de altul prin cordiţa de legătură la 1 – 2 m;

─ în caz de necesitate de evacuare urgentă (ex.prabuşire iminenta) şi de vizibilitate redusă care nu garantează drumul de întoarcere prin intermediul furtunului care alimentează ţeava, binomul va utiliza cordiţa de legătură pentru a găsi ieşirea în siguranţă.

Stabilitatea structurilor clădirilor trebuie evaluată în împrejurimile clădirilor sinistrate înainte de a intra şi a acţiona (fragilitatea elementelor de susţinere, fisura peretilor,etc).

Fig. 45Evaluarea stabilitatii structurilor

Binomul de siguranţă trebuie să aprecieze stabilirea solului şi să supravegheze părţile ce îşi pot schimba poziţia.

Şeful de ţeavă are grijă să nu dirijeze jetul tevii sale spre un alt binom în acţiune, pentru a evita orice accident.

Controlul refulării substanţelor de stingereFig. 46

ATENŢIE! Este interzisă utilizarea ţevii pentru a proiecta pe hainele de protecţie a unui coechiper care a fost supus la temperaturi mari, pentru a-l raci.

De fapt, producerea de vapori la temperatura ridicată, indusă de apă proiectată pe hainele de protecţie, riscă să rănească (opărească) grav purtatorul.

Totusi, racirea unui coechiper cu ajutorul unei tevi este posibilă doar daca poarta o haina de protectie adaptata.

Analiza fenomenelor prin observare – ascultare(primul servant va analiza de regulă sus – jos, al doilea stânga - dreapta)

Fig. 47

In general seful de teava isi inchide teava in timpul deplasarii sau cand nu mai observa foc el poate totusi, in anumite cazuri, sa pastreze teava deschisa pentru a purcede la deplasare (ex.radiere termica si portanta) sau pentru a se retrage.

In cazul unei alimentari cu apa, seful de teava va tine teava partial deschisa pentru a evita orice accident in caz de in presiune neanuntata (jet dirijat spre un alt binom, dezechilibru, lovitură de berbec).

ATENŢIE! In timpul deplasării, binomul de stingere va ramane atent la piedicile din jur, mai ales in absenta vizibilitatii (intuneric, fum): scari, gropi, cablu electric atarnat din tavan, materiale in curs de cadere

Prezenta scanteilor, trosniturilor, caracteristice in timpul unui incendiu, o senzatie de furnicaturi la nivelul mainilor sefului de teava pot indica prezenta echipamentelor sub tensiune (ricuri electrice) si trebuie sa antreneze punerea in siguranta a binomului si informarea sefului de dispozitiv.

In fata acestor riscuri electrice si in caz de necesitate absoluta de utilizare a tevii, binomul de stingere adapteaza distanta (deplasarea maxima ) iar seful de teava utilizeaza si orienteaza jetul potrivit necesităţilor (jet indepartat cu un unghi de deschidere de min. 30 de grade).ATENŢIE! In orice caz trebuie prevăzut şi repetat, itinerariul de intoarcere si de salvare!Se realizează prin:

- comunicatie existenta (scari, culoare, terase, acoperis );- deschizaturi (ferestre, usi, trape );- linia ghid la locul ei;- linia ghid reprezentata de asezare; in acest caz, seful de teava isi inchide

teava, iar binomul urmeaza furtunul pana la iesire;- scara portabila sau aeriana accesibila printr-o deschizatura (fereastra,

terasa ).

Membrii binomului de stingere comunica intre ei, precum si cu celelalte binoame in actiune. Binoamele informeaza despre evolutia situatiei si pot , in plus, să ceară mijloace pentru facilizarea acţiunii lor (punerea in functiune a unei ventilatii, sustinuta de un alt binom, binomul de securitate).

Ghidul Instructorului in Formarea Personalului Pentru Situatii de Urgenta

Documents

Transcript of Ghidul Instructorului in Formarea Personalului Pentru Situatii de Urgenta