G,,,

4 4.

,,,,s,

;;5-7

;1,

.,,..!..

..e:.,

,;(.1,

,;,;

.;,...

.,

.,-tre

-"..,..,,-4.

7,-7

.:-;#

*'it,

cz:.i

.4.

4-*.t

"..,:"

....

.),..

.1/.0.

..-,

,..cr

e;Iv

/iv.

..,. , , ..,.._

4-

-V

-"'

,i..

,+

1,--'

-tV.4

1."

-."`"' . "..,,,.;-

'-?k

,fife

,-It

1-'4

'A

t44)'

-',7'..i

P*;-1

7.:z

.,:::6

5.:P

:e49

'-')64

.

,...,..,....,..Pg

,.74

".---

efig

'...V

,i....

4"'

r1:

,-f;.r

.P.-:

;;;(41

11:14

4.1;4,

5;;.,

el:.

.V.;,

....,1

,4.0

... -1'1

,4 O

a CI

-41.

F6k1

",e!

.,,.0:

4%;/

4;;.Y

.. "e

ie?

.`,1"

,-.P

L-re

f';...

$1-k

Alr.

,,c.

,...

f..14

i'dr

i.s,

4;:r.

j2;....

.- ..-.7-

rle.il

et".

,t..

.7:V

1*,..

ire^,

,,.);'

A'- ` re

el72

4s.til

:i126

-

.;,,

,,ii,

:f.

;1".

'kec

h,,te

r-,..;

,.7..5(

.fii

e.;$5

'03;11

,Kf',4

.45.1r

4f11

4rt

'''-a

f'S 4

Xi e

,A - 4:

477).

,_,' . e-

F.,,,

,'.(1-

4:,W

.,'_2

4-:f.

-'.;t2

%...

*::,"

..P.4

.,6,1

,,,,,,

4ir,

''S.",

'-''"'

. ,..4.

7.'"'

'.4.

..411

7;""

Tr-7

,1'V

-e.:*

*,et

ie...

,':a

". 1

..424

.'1' -'

1-"A

tj'r.a.

""/"7

:(.%

a" '

At

".

''..,',

4.7 :.3

0,71

I?. 4

: .. .'...1.

...yo

lje;O

:IPV

. er

r:,

!,-.,.

.,....

,,..4.

--.tis

-'...

...,..

...v

;,....

4r- ?

,,....:f4

m, .

6-7-

-tk

e.:1

''''.."

-(61'1

I''.34

-17....y.

,,7.

,--.-----::

-:t

-.F-

--7.

.,-'

4,:if

,:.''''

'''k.;-

..''''...

2'...r;

",1-

* '

. 4

f.,.

e4,;?

,,,,,,

,,,.-3

f,:,..-... _ ,

....-e.

. A

,t"

-X-,:

';"k.

n,k-

ffix;

;;',f*

r.zt,-

"Z.4

-_,. --

,14

...,,-

",:1:

.p,,

,-,..-

,(4.

--.-,e

,,,fitt

,

w...,-r

-r,..r

xi,A

ve,

?z*,

,,-..y

.%:,-

--`-',

-(:;--

'.0

..,

- ,

Iat

-, ,V

''',1.

4:-

,S,

..1'

....7

....

,..,

;9'14

.til.4

7.:".

. .'

...,

,-

f .V

.:;-

... p-

j ',:

f';'it

'SPe

le ,.

:X.;"

"

--

.

,

.... e

.

71.,

h. fio

'M

; ces

.

-

4

,I

.

;1":

,,,--6

y-,,,

,L,

AP

It"-

.31

1/1F

F2

,

www.dacoromanica.ro

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFICAL

ROMINIEI

)( , 6 ) Mai ele Dulio a, Get pa& I ni. 1 i 1.

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMNAFUNDATA LA 15 IUNIE 1875

RECUNOSCUTX DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

DICTIONAR GEOGRAFIC

ALCTUIT I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETEDE

GEORGE IOAN LAHOVARIPRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,

PRWDINTE AL SOCIETATLI PENTRU 1NVXTXTURA POPORULUI ROMIN,SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROANE

GENERAL C. I. BRATIANUSUB-*EF AL STATULUI MAJOR GENERAL,

DIRECTORAL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

MARELE

AL

ROMiNIEI

VOLUMUL II.

BUCURETISTAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59

1899.

GRIGORE G. TOCILESCUMEMBRU AL ACADEME! ROMINE,

PROFESOR UNIVERSITAR,

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFICAL ROMNIEI

Bucureti (urmare). Edilitate.Organisafia aa'ministrativii.Inainte de secolul al XIX-Iea,Bucuresti era administrat de unconsili0 comunal, compus din ungIudet si 12 pirgarr, alesT de po-porul orasului. Pe la inceputulacestuT secol Bucuresti era admi-nistrat de un consilia comunalo parte ales si o parte numit destAptnire. El se numea Casa MO-ghistratuluf sail Cinstitul sfatoriifenesc al Poli/id Bucurefti.El se compunea din 5 membri,din cad unul-era prezident ; aveaca functionarl auxilian: 1 secre-tar, I ajutor, I easier, I regis-trator, 5 cinovnicT, I tist Cu 6dorobantI, I odlias si 1 rindas.Acesta era tot personalul comu-nal, asa cum il gAsim in dosa-rele PrimArieT de Bucuresti.

Sfatul orAsenesc se intruneade 3 orf pe sAptAmin1 : Martea,Joia si SimbAta si lucra cite 6ore pe zi.

AzI Bucuresti se administrea-zA de un consilia comunal, alesde cele doul colegil electorale,compus din 31 consilierT, din cadunul e primar si 2 ajutoare ; Cuun personal numeros de func-

BtionarT, arhitectI, ingineff, geo-metri, desenatorT, picherl, paz-nicT, gardianT si sergentl, totTnumitT de consilia

UrmAtoarele 9 servicir com-pun azT administratia Bucures-tilor.

I. Directia lucrArilor tecnice:Directia ;Serviciul alinierilor

studiilor ;69 planuluT ;

bunurilor ;. apelor podurflos. ;

I:) salubritAtef.II. Directia administrativA.

III. acciselor.IV. comptabilitgef.V. sanitarA.

VI. Serv. casierier centrale.VII. Secretariatul general.

VIII. Economatul general.IX. Oficiul stAreT civile.Min aci lista diferitelor Sfa-

turT orAsenestr din Bucuresti, cuincepere de la anul 1831:

1831. CAminarul Iorgu Bi-bescu (mg tirzia DomnitorulMuntenief), cAminarul Pavel siChir GhitA Opranu.

1833. Hatmanul Mihail Du-

mitrescu, clucerul Grigore GrA-disteanu, Chir Iancu ChiritA BA-lAceanu si aminarul Alex. Ghica.

1834. Hagi Mihala Flip escu,cAminarul Alexandra Ghica, clu-cerul Grigore GrAdisteanu, stol-nicul Stanch'', Scarlat PetrovicT,Dimitrie Dedu si Christofor Mus-tacov.

1835. Constantin Costacheut-u, Constantin Costache Bucl,

stolnicul IonitA DrAgAnescu, ser-darulAnagnosti,Christodor Mus-tacov, Nicolae Teodor si VamesuIordache.

1836. Postelnicul Costache1.1tu, serdarul Xenocrat, serda-

rul FAnutI, medelnicerul Cos-tache Creteanu, Christodor Mus-tacov, MdrgArit Ivanovid, Pas-cale Gazoti, postelnicul Alexan-dra Ghica, Anastase Polizu siMihalache Ionescu.

1837. CAminarul stefan 0-grAzeanu, polcovnicul loan am-pineanu, Anastasie Polizu, ser-darul stefan loan, postelniculManolache BAleanu, ChristodorMustacov si Pascale Gazoti.

1838. Ion Scarlat, Ion Ba-caloglu, slugerul Spirache Co-jescu, Aga Ion Filipescu, clu-

www.dacoromanica.ro

BUCURWI 6 BUCUREM

cerul Gr. Cantacuzino, MargaritIvanovid, paharnicul Ion Ro-setti, Nedelea Ion Mitescu i La-zar Calenderoglu.

1839. Aga Iancu Balaceanu,clucerul Alecu Ghica, slugeru/Spirache Cojescu, Lazar Calen-deroglu, serdarul Anasti, IonSerafim si George Balan.

1840. Slugerul Tomita, A-tanasie Dumitriu, Anghel H.Pandele, caminarul Dumitru Be-lu, carainarul Pavel si paharniculAlexandru Ghica.

1841. Paharnicul ScarlatRosetti, serdarul Pirvu Asan,serdarul Alecu Izvoranu, IonIlie, Christache H. Paraschiva

Teodor Balaban.1842. Marele postelnic Ion

Filipescu, paharnicul D. Ghica,Asan Ion Camineanu, paharni-cul Ion Mitica, Ion PolizuMargarit Ivanovid.

1843. Maior Teodor Po-pescu, serdarul Barbu Prisi-ceanu, Lazar CalenderogluIon Ioanidi.

Supleantl: Serdarul Ion Arionsi Ion Eftimiu.

1844. Vistierul CostacheBelu, maior D. Popescu, duce-ruI Ion Mihaescu, serdarul Geor-ge Papa si Lazar Calendero-glu.

Supleanti : Stan GheorghiuDimitrie Economu.

1845. Vornicul Ion Otete-lesanu, clucerul Costache Pe-trescu , paharnicul Mihalache Pen-covicT, pitarul Lazar Calendero-glu i Dumitru Ivanovid.

SupleantI: Enache IancuIon MinovicT.

1847. Polcovnicul ScarlatCretulescu , pitarul MihalacheBascoveanu, clucerul Ian cu Dinu,paharnicul Nicolae Lahovaripitarul Lazar Calenderoglu.

SupleantI Pitarul IanovicTIon Triandafil.

1848. Scarlat Cretulescu

(pana la Iunie) ; Constantin Cre-tulescu (JunieAugust) ; Dim.Polizu (August Octombrie) ;Constantin Len s (Octombrie-Decembrie).

1849. Constantin Len s (lainceputul anultli) ; Aga DimitrieFalcoianu ; Paharnicul NicolaeLahovari, Raducanu Simonidisi Ion Bacaloglu.

Supleantl : Nicolae Ghermansi Ion Triandafil.

1851. Mamie logofat Iorda-che Barcanescu, paharnicul Cos-tache Cirlova, Atanasie Chris-tea Manta, Costache Balacescu

Lazar Gherasim.SupleantI : Serdarul Nicolae

Herisescu si Ion Bacaloglu.1853. Marele logofat Gri-

gore Obedeanu, paharnicul Ev-ghenie Predescu, serdarul IonCreteanu i Nicolae Herisescu.

SupIeantI : Pitarul EnacheTrandafir i Raducanu Sinonidi.

1855. Aga Constantin loanFilipescu, clucerul Simeon Mar-covicT, Alecu Dumitrescu, ser-darul Nicolae Herisescu si Cos-tache Paltineanu.

Supleantl : Pitarul Teodor Sfe-tescu si Ion Ioanid.

1856. stefan H. Pandele,Panait Ionescu, Ion Polizu, clu-cerul Ion Dinu, alesT pentru ase complecta lipsurile a 4 mem-bri demisionatI.

1857. Printul Dimitrie Ghi-ca, serdarul Vasilache Paapa, IonPolizu, serdarul Costache Iliescu

Avram Gheorghiu.Supleanti : Panait Ionescu

pitarul Ion Penescu.1859. Printul Dimitrie Ghi-

ca, Ion Bratianu, Vasile Paapa,Tudor Arcon, Ghita Gherasi, Pa-nait Ionescu si Costache Iliescu.

186o.Vasile Constantinescu,Anton Arion, Alexandru Orascu. Aceste trer persoane s'at a-les in locul demisionatilor G.Gherasi, P. Ionescu si C. Iliescu.

i861. Anton Arlon, Dimi-trie Bratianu, Dimitriq Berin-deia, Cezar Boliac, Dimitrie Ghi-ca, George H. Anghel.

1866. Dimitrie Bratianu,Dr. P. Iatropolu, Grigore La-hayan, Simeon Mihailescu, Gri-gore Cantacuzino, Anton Arlon,Constantin Panaiot, ConstantinCiocirlan, Nicolae Blaremberg,Grigore Serurie, Dimitrie Cu-loglu, Pana Buescu, IordacheHagi Anghel, Radu loan, Cor-neliu Lapati, Vasile Toncovi-ceanu, din cad' era Primar Di-mitrie Bratianu.

Ca ajutorl sunt: Simeon Mi-hailescu, Gr. Lahovari, AntonI. Arion, Dr. Panait Iatropolu,Gr. C. Cantacuzino si Costa-che Panaiot. A demisionat Dr.Iatropolu si s'a inlocuit cu C.Ciocirlan ; a demisionat C. Cio-cirlan ; si s'a numit Gr. P. Se-rurie; a demisionat C. Panaiotsi s'a numit Dem. Culoglu.

S'a reinoit pe jumatate nu-marul membrilor i tragindu-sela sortf a esit Radu Ionescu,Dimitrie Bratianu, Anton I. A-rion si Dr. Iatropolu in loculcdrora s'a ales precum si in lo-cul altor 6 ce eraa demisionatTmal inainte:

Dimitrie Bratianu, Anton A-nion, Dr. Iatropolu, C. Panaiot,S. Mihailescu, Vasile Constan-tin, Barbu Protopopescu, Nico-lae Pancu, Iancu StefanescuVeniamin Hernia.

Dim. Bratianu fiind Primar, ia-ra ajutorT S. Mihalescu, Anton I.Arlon , Corneliu Lapati , Gri-gore C. Cantacuzino, CostachePanaiot i Veniamin Hernia.

1867. D. BrAtianu, demi-sionind din calitatea de Primar,a fost numit in locul lul C. Pa-naiot, iar in locul acestuia s'anumit ajutor pe Serurie Gr.

1 868 . S'a facut alegerea dinnoa a ConsiliuluT Comunal si

www.dacoromanica.ro

BUCUREVII 7 BUCUREM

rezultatul a fost: Dr. P. Iatro-polu Primar, N. Manolescu, P.Buescu, Gr. Serurie, S. R. Be-chianu, V. Constantin 0 V. Her-nia.

1869. S'a disolvat Consi-liul 0 s'a Inlocuit Cu o comi-sie interimar compusa din P.Dimancea, T. Christescu, Cor-neliu Lapati, E. Predescu, Sta-matt Atanasiu, P. Christu, I. G.Manu, T. Radulescu, P. Ata-nasiu, Anghel Solacolu 0 C.Panaiot.

Din comisia interimara aa de-misionat Petru T. ChrisLu, E.Predescu 0 C. Panaiot 0 s'adnumit in locul lor Dimitrie Teo-haridi, Anton Stoianovicr 0 Ghi-ta Dimitriadi,

x869. S'ail facut alegerr 0ail eit G. G. CantacuzinoPrimar, lara ajutoare P. Gil-diteanu, Dr. Daniilescu, C. A-ninoeanu, Menelas Germani, R.Dumitriu 0 Nae Raduleanu.

La 25 Ianuarie 1870, s'a fa-cut o noua alegere 0 s'a con-firmat Primar Eftimie Diaman-descu, in locul lur G. Canta-cuzino demisionat.

1871. S'a facut o noul ale-gere 0 s'a ales : Scarlat Cretu-lescu Primar, Graf. Sc. Rosetti,Dr. Daniilopau, General B. V15.-doianu, Const. Racota, Nicu Ra-covita 0 Ion I. Palla.

B. Viadoianu s'a numit inurma Primar in locul . Cretu-lescu.

1873. C. Bralloia a fostnumit Primar in locul Genera-lulur Vladoianu, iar ajutorr N. C.Tatranu, C. Valeanu, Teodor

Galita, Dr. Daniilopolu 0 C.Racota.

La 2 Septembrie 1873 Genera-lul Vadoianu s'a numit Primar inlocul lur C. Bralloia, demisionat.

1874. S'a facut alegere pen-tru intregul Consilia 0 la 2 Oc-tombrie s'a confirmat aiegerea,

numindu-se Primar Colonel G.Manu, lar ajutoare C. D. Atha-nasiu, Gr. Triandafil 0 V. Paapa.

1877. A demisionat intregulConsilia ; s'a facut convocare 0in ziva de 14 Maiti, aa fost aleI0 numitr: C. A. Rosetti primar,lar Dimitrie Giani, Ion Procopie-Dumitrescu 0 Nicolae Fleva,ajutoare.

1878. Expirind termenul Con-siliulur, s'a &cut alegere 0 afost numit Primar Dem. Ca-riagdi, iar ajutoare N. Fle-va, I. Pr.-Dumitrescu 0 Grig.Serurie.

1883. S'a facut alegere pen-tru intregul consilia 0 s'a ales :

Dimitrie Cariagdi Primar, Gr.Serurie, N. Manolescu, P. Bu-escu, V. Hernia, Colonel Barozi0 Anton Mavrus ajutoare.

La 5 Noembrie 1883 s'a di-solvat Consiliul comunal 0 s'anumit Comisiunea interimaracompusa din :

M. Torok, Dr. Sergiu, N.Hagi-Stoica, Spiru Haret, te-fan Petrescu, C. Danescu 0 Gr.Vulturescu.

1884. S'a constituit noulConsiliu comunal compus din :N. Fleva Primar, 0 Gr. Cer-chez, I. DobrovicT, Gr. Cape-leanu, D. Ionescu, C. Danescui St. Petrescu, ajutoare.

La 4 Noembrie 1884 s'a fa-cut alegere pentru jumatate dinnumar'ul membrilor e0tr la sortr,in urma careia procedindu-se laalegerea sortilor a eit N. Fle-va, Primar, I. Bibicescu, Gr. Cer-chez, Constantinescu Al., Do-brovicI I., Petrescu stefan 0Vladescu Al.

La 19 Iunie 1886 s'a ales Pri-mar N. Manolescu in locul N.Fleva.

La Noembrie 1886 s'ati facutdin noa alegerr de Consilierr 0rezultatul a fost : I. Cimpineanu,Primar, Gr. Cerchez, I. G. Bi-

bicescu, Gr. Serurie, I. Dobro-viel, St. Petrescu 0 Gh. Pe-trovicr ajutoare.

1888. S'a disolvat Consiliul0 s'a compus o Comisia interi-marl. din Em. Protopopescu-Pa-ke, loan Alexandrescu, Dr. De-metrescu-Severeanu, Chr. Cer-lenti, Dem. Naumescu, Saya Va-silia, Ion N. Lahovari 0 EfremGermani.

La 21 Maia 1888 s'a facutalegerea Consiliulur 0 rezultatula fost : Em. Protopopescu-Pake,Primar, Al. Rioeanu, N. Vra-biescu, Efrem Germani 0 Leo-nida Paciurea, ajutoare.

1892. Primar Grigore Tri-andafil.

1893. Primar P. Orbescu.1894. Primar N. Filipescu ;

Ajutoare : Al. Ciurcu, I. A.Bratescl ; Membrir : AlexandruTh., Arlon C. C., Balanolu I. P.,BdIdsanu Al., Balteanu Enia, Col-tescu I., Cosacescu N., Do-brescu N. G., Dumitrescu Mi-rea E., Eftimiu G. M., FlorianG., Gerassy N. I., Hagi PanteleD., Ioachimescu D., IonescuAl. Gr., Ionescu Petre, IonescuVictor, Nicolescu Luca P., 0-bedenaru I., Capitan, PopovicrAndrei, Rou D., Rusescu Ruse,Severeanu C. Dr., oimescu N.N., Tomescu N. Dr., Velescu

tefan, Zamfirescu Thoma.1895. Primar, C. F. Robescu;

Ajutoare: G. Bursan 0 AngheISolacolu; Membrir : AlexandriuChr., Assan G., Bibicescu I.G., Bolintineanu C. St., Chi-ritescu Al., Christescu C., Dirmitrescu Procopie I., DobrescuD. T., Eustatiu D., Fanuta Ath.Maior, Hernia V., Ionescu D.M., Ionescu N. blanaru, Meli-sianu N., Miclescu Al., Micp-nescu Gr., Musceleanu Iosef,Pdltineanu Barbu, Petrescu D.,Petrini Galati- Dr., Roseti Vin-till D., Solacolu C. Gr., Sta-

www.dacoromanica.ro

BUCUREqTI 8 BUCUREFI'l

nescu D., Sterie Nita, VanicAnton.

Finan/ele comuner.- In anul1832 budgetul comuneT Bucu-resti prezinta la veniturT sumade leT noT 218641 si la chel-tuell suma de 194814 1. n.

Pe anul 1859 prezinta la ve-niturT 474268 1. n. i la chel-tuelT 445730 1. n.

De la anul 1866 aa mers totcrescind atit veniturile citcheltuelile comuneT; urmatorultabel va da o idee exacta cuma crescut budgetul in ultimiT

la veniturl si 6828266 1. v. lacheltuelf, cum era budgetul co-mune! Bucuresti in anul 1866,s'a urcat pentru anul 1898 laveniturT 15458313 leT noT si lacheltueli 15660093 leT no!.

Datoria comuneT Bucuresti seurca in Ianuarie 1866 la sumade 2300729 le! vechT, 30 parale.AzT - dupa 32 - PrimariaBucuresti are contractate datoriTIn suma de 99255000 no!,din carT pana la I Martie 1897a amortizat suma de 11200000le!. Aceasta suma e impartidin 7 imprumuturT, pe cae area le achita treptat pana la anul1945, platind o dobinda la elede 4, 4'9 i 5 I0.

Ultimul budget.- latl in de-talia ultimul budget al comu-neT Bucuresti pe anul 1898:

Veniturl ordinare: venituridirecte, le! 1441100; veniturlindirecte (accise), le! 7874700 ;veniturT din bunurT comunale,le! 679500; veniturl din ser-vicif comunale, le! 1204500subventiunT, leT 561252; contri-butiunT pentru drumurl 1650000leT.

Veniturr extra-ordinareVeniturf Cu destinatie speciala,le! 424058, bam 40; diferiteveniturl, lei 176000; din exce-dentul esercitiuluI 1896-97, leT1447203, bani 43; total, le!15458313, bani 83.

Cheltueli: Datoria publica,leT 5624320, banT 8o; retribu-tiunea primaruluT i ajutoarelor,le! 45000; secretariatukgeneral,lef 204200 ; directia adminis-trativas leT 2268616, banT 10directia sanitara, lei 500884,banT So; lucrarile tecnice, le!4027482; oficiul stareT civile,leT 43020 ; directia contabilita-teT, lei 424855, banl 8o; servi-ciul accizelor, leT 696140; ca-s.cria centrala, le' 47760; lu-eral-1 extra-ordinare, lei 447203,

banT 43; deschiderT de credite,le! 128830, banT 90. Total le!15458313, ba.nT 83.

lata cum se repartizeaza ve-niturile i cheltuelile budgetuluTpe anul 1898:

Natura veniturilor.- Veni-turT directe: zecimi comunale a-supra contributiunilor catre stat

proprietatilor particulare, le!850000 ; taxa birjelor, carutelor,tramwaie, tram-care, etc., le!342000;- taxa de cal, livrele,servitorT si insigne, le! 130000;taxa libretelor de la servitorl,le! 40000 ; taxa pompelor fune-bre, le! ifl000; taxa balurilor,spectacolelor, panoramelor, etc.,leT 53000 ; taxa biletelor devinzarea vitelor, leT Iotoo.

Veniturf indirecte (accise) :taxa asupra bauturilor i lichi-delor, le! 3898300 ; taxa asupracomestibilelor, lei 1780300; taxaasupra combustibilelor, 1.992800;taxa asupra materialelor de con-structle, leT 344600; taxa asu-pra furagielor, leT 211000 ; taxaasupra diferitelor altor obiecte,le! 85200 ; taxa de intrare in o-ras, leT 465000; taxa de maga-sinaj, le! 44000; taxa din vin-zarea vitelor, le! 30000; taxachibriturilor i cartilor de joc,le! 20000; produsul vinzaref o-biectelor confiscate, le! i000 ;amenzI din contrabande, 1. 2500.

Veniturl din bunurl comunale:chiriilc diferitelor proprietalT alecomuneT, le! 460000; china pen-tru afisarf de anunciurT, leT l000;chirille din tirgul Mosilor, le!90000; china de la podul Vi-tan, leT 30000 ; produsul vinza-reT terenurilor de la cimitire, le!90000.

VeniturT din servicif comu-nale : abonamente la serviciul a-pelor, le! 525000 ; abonamentela serviciul curatireT gunoaelor,le! 180000 ; m arcatu 1 mlisurilor,lei 80000; coticul vaselor,

32 de anT :VeniturT Cheltuelf 1. v.

z866.- 7161564 6828266/867.- 4268706 7474982/868.- 3000000 3306091

leT noi1869.- 3417210 38198181870.- 3150501 3419352871.- 3211727 31227271872.- 4756529 46974821873.- 5632800 66204301874.- 5443634 63215071875.- 6106365 47813251876.- 6136515 6127781/877.- 5816639 58162681878.- 6175623 6169997r879.- 6728455 6678455/880.- 6471081 6448413/88/.- 7788916 77847001882.- 627636o 6265630r883.- 6434924 64065831884.- 8094660 7879180/885.- 7719660 7660312z886.- 7807820 78078201887.- 7539920 7519920z888.- 7889350 78893501889.- 9755000 9755000890.- 9625464 96231861891.-10479431 10673807J892.-10511014 105939131893.-12203050 12318620/894.-12515313 126169931895.-12546059 12833639896.-13148226 123450841897.-13528843 13758153/898.-15458313 15660093

Din suma de 7161564 1. v.

www.dacoromanica.ro

BUCURETI 9 BUCURETI

2000; mAsuratul cerealelor laObor, ler 2500; cintAritul la MoO

Abator, lei 3000 ; curAtitul la-trinelor, leT 15000; bilete delegitimatie, ler 8000 ; estractede pe actele stArei civile, ler6000; folie dotale, ler 25000 ;produsul din taxa tAerer vitelor,leT 240000; permisiunT de cl-dirr, ler 90000 ; produs din vizite

condicute pentru supraveghe-rea prostitutiuneT, 1. 20000; pro-dus de la blile populare, L 8000.

Subventiunr: subventia pen-tru tntretinerea grAdiner ame-

leI 6000; subventia pentruintretinerea sergentilor de ora.,ler 417600; subventia pentru a-jutoare bisericelor sArace, ler137652.

ContributiunT pentru drumurr:prestatir comunale, leT 370000;taxa 40/0 asnpra proprietAtilordin coprinsul comuner, 1. 935 000 ;subventia pentru intretinerea cli-lor nationale, leT 145000; sub-ventia pentru intretinerea ose-lelor care cad in sarcina sta-tulur (conform leger pentru ruAr-ginirea oraplur BucurWi), leT200000.

Veniturt extra- ordinare.Donatiunr i veniturr cu desti-natiunr speciale

Fondul dAruit de 4/. S.Regina, capital nominal 7000

procente 5Jo la acest capi-tal, pentru mAritatul fetelorrace, ler 350.

Fondul cAndrocle i Are.tia Fotino capital nominal ler20000, procente 50/r) la acestcapital, pentru intretinerea Azi-lulta de noapte, ler moo.

Foirdul econtesa Zoe Ro-setti, pentru facerea una operede bine-facere in memoria sa,ler 127963, banT 90.

d) Fondul AL Andonescu,capital nominal 10500 ler, pro-cente la acest capital, pentrucumpArarea de cArtr i hnbrA-

66760 Alarde Dtel(omar Goografta. FA II.

cArainte la copir sAracT i pentruintretinerea Azilulur de noapte.

Fondul 4Cutti, chirla ca-selor 15.sate Comuner pentru ase impArti la sAracT ca ajutoarede inmormintArT, lel 1235.

Fondul (Avramidis, ca-pital nominal 3000 ler, procente5/o la capital, pentru a se bu-pArti la sAracr, ler 150.

Fondul e Arhiereul Vale-rian-Rimniceanu , capital nomi-nal moo ler, procente 50/0 lacapital, pentru a se imprti laarad, ler 50.. h) Fondul (Panady, capital

nominal 4000 fl. v. a., parteace revine Comuner din procen-tele acestur capital pentru a seintrebuinta in folosul copiilor or-fa nr, ler 355.

Fondul cMaior Cioranu,china caselor lAsate comunerpentru burse i inzestrArT defete, ler 2100.

Fondul tProtopopul TudorEconomul, capital nominal ler260000 i agaria Turnescu,capital nominal m0000 ler, pro-centele la acest capital pentrufundatiunea Protopopul Tudor

Maria Turnescu, ler 18000.Fondul cEpiscopul Ino-

centie Kitulescu, dora zecimrdin venitul acestur legat pentrua se impArti OspItArieT popu-lare, Id 2415.

1) Fondul (Evlogie Gheor-hieff arenda moOelor Coteni-ta i Viioara, 2IS cuve-nite Comund conform testamen-tulur, 7600 ler; '/B SocietAtir pen-tru invAtatura PoporuluT Romin,3800 ler ; in total 11400 ler.

vi) Diferite : pentru intretine-rea mormintulur familieT Ec. Va-siliad, procente la capitalul no-minal de 2000 lei depus.

Idem pentru intretinerea mor-mintulur poetulur Eminescu, pro-cente la capitalul nominal demoo ler depus.

Produs din mincArT la Ospl-aria popularA, ler romo ; dife-rite donatir pentru sAracT, Azi-lul de noapte i OspItAria po-pular-A, ler 18000.

Fondul dAruit comuna' de Co-mitetul Romin al Expozitiunerdin Paris pentru intemeierea u-ner expositiunT permanente incapitall, capitalul nominal al e-fectelor de leI 41500 (din careefecte b valoare nominall de38500, fondul dAruit) plus pro-cente, leT 50000.

De la societAtile de tramvaie,pentru curdtitul gunoaelor de peliniile tramvaielor, ler 29652,banT 20.

Sume depuse de particularfpentru instalArT de conducte deapd, 40000.

Subventiunea de la Camerade Comercid pentru intretinerea

coalei comerciale de gr. I, ler3989, banT 30.

Diferitele veniturT Veniturrdin amenzT de contraventiunr,ler 20000.

VeniturT din amenzr de la an-treprenorl, ler 5000.

Procente la capitaluI consem-nat, ler 500o.

Diferitele venfturl de la cimi-tire, ler 15000.

Veniturr intimplAtoare , leT130000.

Cheltueli. Cheltuelile celemal principale ale comuner sunt :AnuitAtile diferitelor datorir pu-blice (7 imprum.) 5624520.8Q ler.

Personalul central i adminis-trativ 345060

Chirir pentru coalele insta-late in localurr particulare, ler55000.

Subventir celor dota leagAnepentru copir orfanT, 3000 ler.

Subventie Teatrulur National,55500 ler.

Subventir bisericelor slrace,178000 leT.

Subventir corurilor ce fun,ctio-

2

www.dacoromanica.ro

BUCUREM lo BUCUREg I

neaz la bisericele intrennute decomuna 34200 leT.

Politla administrativa, 1061520leT.

Serviciul pompierilor, 186000leT.

Premiul com. Bucure$ti, pen-tru imbunatatirea raser cailor,2000 leI.

Directia sanitara, 294480 leT.Eforiel Spitalelor Civile pen-

tru alienan, 30000 ler.Serviciul copiilor gasitT, 9900

leT.Fondul de epizootie, 66254.80

leT.Laboratoriul chimico - bacte-

reologic municipal, w000 el.Retribununea personalulur lu-

crarilor tecnice, le! 297120.Retributiunea lucratorilor tec-

niel, leT 1038840.Imprimate, carn, jurnale, re-

chizite de biurod pentru toateserviciile tecnice, afard de ser-viciul planuluT, leT 4000.

Material pentru reproductiunede desemnuff si scrierl, impri-mate pentru toate serviciile tec-nice, afard de serviciul planu-luT, leT 5000.

Intrennerea si reparatiuneacladirilor $i felefoanelor de laArcuda-Brezoaia, a basinelor $ifiltrelor de la Arcuda, a ape-ductuluT si accesoriile luT, nisippentru exploatarea filtrelor, a-parate pentru constatarea $i in-registrarea calitateT $i cantita-teT de apa, lei 35000.

Consolidarea digurilor si in-tretinerea canaluluI DimboviteTsi accesoriile luT, de la Brezoaiapana la Vitan, si despotmolireaacestur canal, cu deosebire inora, filtre caderea de apa dela Grozave$ti $1 Abator, , leT30000.

Intretinerea cladireT, turbine-lor, pompelor, a rezervoarelorde la Cotroceni, a canalizatiuneTde distributiunea aper in oras,

a fintinelor, basinelor si coloa-nelor de apa, aparate pentrumasurarea debituluT de apa inconducte, unsoare, stupa, com-bustibil $i material divers pen-tru exploatarea uzineT hidro-e-lectrice, miel* schimbarI in ca-nalizatiunile de apa existente,leT 83000.

InstalatiunT de noul conductepe diferite strade, ler 30000.

InstalatiunT de conducte par-ticulare, leT 40000.

Iluminatul ordinar al ora$uluTcu electricitate, gaz aerian, pe-trol si uleid mineral dens, -un-soare, stupd, combustibil si ma-terial divers pentru exploatareauziner electrice, intretinerea ma-sinelor, lampelor si liniilor destinate iluminatulul public cu e-lectricitate, plata diurnelor pen-tru verificarea puteriT luminatoa-re a gazuluT, leT 670000.

Iluminatul prin electricitate alabatoriuluT, combustibil, unsoare,stupa si material divers, sadtransformarea complecta a sis-temuluT de iluminat, leT 25000.

Nisip, pietri$, bolovanT, pavelede Turcoaia $1 transportul lor,astfalt, basalt, scule $i ma$inepentru intretinerea $1 transfor-marea actualelor pavage, $osele$i trotuare cum $i pavage notaca incercare, le! 550000.

Intretinerea, in comptul statu-luT, a cailor nationale din zonaCapitaleT dupa noua raza, per-sonal $i material, leT 200000.

Intretinerea si complectareaplantatiunilor de pe strade $i abancilor publice, le! 5000.

Material $i aparate pentru in-tretin erea $i curantul canalelor,transformarea recipientelor $iimbunatatirl in genere, 1. 20000.

Intretinerea, transformarea sicomplectarea materialulur de ma-turat, stropit $i ridicat gunoaele :pera*, forase, carucioare, tubur1de guilla, maturT mecanice, sa-

cale, stropitoare, plugurT de za-pada, cotige, furgoane, trAsurT,saniT, hamurT, cum $i e-ce altmaterial similar, leT 60000.

Intretinerea garilor de gunoae,facere qi intretinere de linif pen-tru ele, el I0000.

Lucratorl si carute suplimen-tare pentru ridicarea zapezeT,sumele disponibile ale alocatiu-neT putindu-se intrebuinta $i laameliorarl diverse ale serviciuluT,din carT pana la 30000 pentrucumpararea de ca!, leT 50000.

Nutrimentul cailor, 1. 170000.Iluminatul localurilor comu-

nale, lei 30000.Intrennerea orologiilor publi-

ce, telefoanelor, telegrafelor, so-neriilor $i complectarea lor, leT6000.

Fond pentru imprejmuirT, dincare 0000 leT pentru imprej-muirea ManutanteT, el i6000.

Imbunatatirl la cladirile ospi-ciulur Zerlendi, leT i0000.

Modificarea, transformarea siimbunAtAtirea interioruluT haleTAmza, leT 30000.

Unelte, seminte, rasadurT, ar-bustl, tutorl, pietri$ arat $1 altele,pentru intretinerea gradinilor, aplantatiunilor $i a noilor con-structiunT. Intretinerea taluzelorDimboviteT $isplaiete, leT 15000.

ConstructiunT din nod si im-bunatatie la cimitirul erban-Voda, leT 65 5 5 8.

Fond pentru serbArT natio-nale si decoratiunT publice, incare intrl si serbarea de la Bo-boteaz, leT 20000.

Fond pentru decorarea pavi-lionuluT de la Mo$T, precum $idiplome industria$ilor $i comer-ciantilor, leT 5000.

Fond pentru facerea unei o-pere de bine-facere in memoriaContesel Zoe Rosetti, conformtransactiuneT incheiata cu suc-cesoriT sal, leT 127963, batir 90.

Intretinerea constructiunilor

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

din cimitire, cum pi noT adause,lei 10000.

Diferite cheltuelf. Impozitepentru imobilele ComuneT, leT40000.

Remize serviciilor de perce-pere, agentilor de constatareaabonamentelor la serviciul gu-noaelor particulare, pi a treT a-vocatl insarcinatT cu proceselede contraventiunT, socotit avo-catilor de la 10-15 /o din inca-sarT, pentru fie-care, le11600oo.

MisiunT, diurne, indemnizati-unT de transport pi altele, gra-tificatiunT cameriptilor pi doro-bantilor, leT 40000.

Diurnele membrilor comisiu-nilor de recensemint, rechizitifpi recru tare, leT 14000.

Cheltuelf extra-ordinare.Pentru alimentarea fondului ri-dicareT unuT monument in a-mintirea eroilor Independenter,leT 70000.

Pentru a veni in ajutorul co-mitetuluT pentru ridicarea mo-numentulur I. C. Bratianu, leT50000.

Constructiunea uneT hale depasarT, legume, zarzavat, ota,lapte pi brinzeturT, linga halaGhica, leT 130000.

Complectarl pi adause la halaGrivita, leT 80000.

Pentru pavarea cu lemn acale Victoria, spre bulevardulElisabeta pi strada Fintiner, leT150000.

Constructiunea uneT pcoale inculoarea de Verde, leT woo00.

Idem in culoarea de Alba-stru, leT 90000.

Fond pentru terminarea pcoa-le! Ferdinand, lel 46203, b. 43.

Subventle coaleT pentru in-vata.tura poporuluT romtn, leTt0000.

ConstructiunT de canalurT descurgere din non pi transfor-marl, leT 120000.

ReparatiunT, transformarT pi

imbunatatirl la filtrele de la Bicu,leT 46000.

ConstructiunT de trotuare, lei40000.

ComplectarT pi adause la in-trepozite, leT 250000.

Cumpararea parculuT B MI easa,imbunatatirl pi lucrar referitoare,leT 65000.

ConstructiunT de pavage, tro-tuare pi imbunatatirr pe poseauaFilaret-Belu, ler 200000.

Fond pentru ridicarea planu-lid orapuluT, prin Statul-major alarmateT, ler 201780.

Numeirulfunclionarilor comu-nalf.La primaria de Bucureptieran la inceputul anuluT 1898:

La secretariat 11 persoane ;la biuroul statistic 5; la arhivacentrall pi registratura generala13 ; la intendenta. 40; la directiaadministrativa. 3; la biuroul cul-telor, instructiuneT pi asistenteTpublice IO ; la biuroul licitatiilor4; la azilul de noapte pi ospl-aria populara 2; la baile po-pulare 6; la cimitirele comu-nale 40; la politla comunala 7';la serviciul contencios 16; lapcoala profesionala cTudor Eco-nomul 17 ; la biuroul verifica-reT mdsurilor I i; la politia ad-ministrativa 117; sergentT de o-ra p sunt 1240; la biuroul deservitorl 24 ; la serviciul sani-tar 56; la serviciul veterinar28; la serviciul copiilor gasitl335 (din carr 330 moale); la os-piciul comunal (Zerlendi 20;la laboratoriul chimico-bactere-ologic municipal 9 ; la serviciulcentral tecnic 5; la serviciul stu-diilor tecnice 14 ; la serviciul a-pelor io; la serviciul de podurlpi posele o; la serviciul alinie-rilor 16; la serviciul bunurilor12; la sectiunea bunurilor pri-vate 7; la sectiunea captareT a-pelor 18 (afara de lucratoriT su-plimentarl cu ziva) ; la sectiuneadistributiuneT aper pi iluminatu-

11 BUCUREM

luT electric 41 ; la sectiunea pa-vagiilor 244 (afara de lucratorilsuplimentarT cu ziva) ; la sectiaplantatiunilor 6; la sectia ca-nalurilor 45; pentru maturatul,stropitul pi ridicatul gunoaelor567; pentru latrine 36; la sectia

- grajdurilor pi atelierelor 76; laatelierele comunale 31 ; la gra.-dinT pi cimitire 45 ; la serviciulstaxer civile 22; la comptabili-tate 45; la serviciul accizelor(central, inspectiune, Oil, ram-pa, fabricile de bere, otet, stea-fina., &lila) 96; la bariere 48;la guarda accizelor 379; la ca-sierie 32. In total functionarTdiverpI platitT de comuna Bu-curepti sunt in numar de 3903.

Primaria platepte ajutoare la72 functionarT Ira drept depensiune, celor infirmT pi yac:1u-velor, o suma de 50000 leT pean; maT pldtepte la 107 func-tionarT, cu drept de pensiune,o suma de 210000 leT.

Serviciul mdsurilor fi greu-Id filor me/rice. Pe linga Pri-maria CapitaleT e atapat un ser-vida pentru verificarea masuri-lor metrice.

Acest servichl a fost condusin 1897 de un verificator-pef pide 5 ajutoare de verificator. Fie-care ajutor are in sarcina sainspectiunea uneT culorT, fiindinsotit de un dorobant care tre-bue sa aduc la biurotI masu-rile confiscate de la diferitT co-merciantT.

Serviciul interior de adminis-tratie, precum : corespondenfa,verificarea msurilor pi greuta-tilor noT, ce urmeaza a fi puseIn comerciii, se indeplinepte depeful-verificator, ajutat de unuldin ajutoriT-verificatorT de ser-vicia saptaminal in biurod numaldimineata, iar dupa amiazT, dela 2-5 ore, acest ajutor-verifi-cator face serviciul la vama Fi-laret, liberind certificate de im-

www.dacoromanica.ro

BUCURETI 12 BUCURETI

port comerciantilor carl intro-duc masurT in capitala.

lata numarul verificarilor e-fectuate in ceT din urma. 4anT:

1893-94, 74987; 1894--95,93141; 1895-96,124285;189697, 137609.

Serviciul sanitar. ServiciuligieneT publice, al politier sani-tare i veterinare, depinde deprimAria orawluT, sub controlulministerulur de interne (al di-rectiuniT generale a serviciuluTsanitar). Acest servicia se com-pune din i medic-wf, cu perso-nalul de cancelarle; 14 medidcomunalT, insarcinatT cu cauta-rea gratuita a bolnavilor slracr,cu privegherea sanitara a woa-lelor, cu prevenirea boalelor in-fectioase i cu alte lucrari depolitie sanitara, cu ingrijirea me-dican a copiilor gasitl, a infir-milor din ospiciul comunal ;veterinar primar i 4 veterinarTcomuna% insArcinatT cu politiaveterinara, cu serviciul abato-riuluT i al oboruluT de vite, cuprivegherea alimentelor de ori-gine animan din comercia, cucultivarea de vaccin animal ; 2chim4tT municipalT ; 6 vaccina-torl ; 9 moaw comunale ; 6 a-gentI sanitarT, insarcinati cu pri-vegherea salubritatiT publiceCu dezinfectarea; i mecanic pen-tru aparatele de dezinfectare;

revizor al copiilor gAsitT ;comisar sanitar. Ca autoritateconsultativa, In chestiunT sani-tare, functioneaz, pe linga pri-mar i consiliul comunal, unconsilia de igiena publica al o-rawluT, compus din primar, caprewdinte, din medicul-wf, cavice-prewdinte, din 16 medid,

arhitect, i inginer, i farma-cist, 4 veterinarT i I secretar.Primaria a mArit in acest an(1898) laboratoriul saa, adaogin-du-T i o sectie bactereologica

de analize. Anual se fac1200-1500 expertize.

Numdrul medicilor.La 31Decembrie 1897 eraa in capi-tala : 228 doctorr in medi-cina; 22 medicT veterinarT ; I Ident4tT cl. I; 5 dentit1 cl. II;32 farmackt1 dirigen; 26 far-macitT ; 50 asistentr in farma-cie ; 27 elevi- in farmacie ; isimoaw ; 9 vaccinatorl; 137 sub-chirurgT ; 14 droghitT.

Serviciul sanitar adat o ordonanta prin care o-prWe ridicarea i intrebuinta-rea ghieter provenita din toatelacurile din interiorul orawluT

din lacurile Valea-PlingeriT,Ghencea, Colentina, de la Zal-hana, din fintina BrincovenesiT,Ciurel, din cat. BirzeT (com. Du-dqti), Ciorogirla, din riul Dtmbo-vita, de la com. Row In jos, In totparcursul eT prin capitald i panadincolo de Vitan, cu 5 kil, lavale; toate lacurile din apropie-rea VitanuluT, carT se alimen-teaza cu apa Dimboviter; pri-valul situat intre str. Martiwr

oseaua VAcareti ; lacul depe cimpia Ganescu din oseauaVilior ; lacul din tre liniile ferateGiurgiu i jonctiunea Filaret-Gara-de-Nord, situat in dosulfabriceT Mandrea ; lacul Stiffierde pe oseaua DoamneT, in drep-tul str. Coriolan.

Este permisa introducereavInzarea in oras a ghieter carese va constata ca provine dinurmdtoarele elqtae, carr se vorfi curdtit inainte de a se formaghiata pe ele O. anume : laculCignegia, eletaele Floreasca,HerastrIul, TeiT-DoamneT, Popa-Toma, Mogowaia, Pasarea, BrA-nqti, Fundeni-Doamner, Fun-deni-Gherasi, riul Dimbovita dela com. Row in sus, Ciorogirlade la Bragadiru in sus, riul Bre-bina de l'higa c. Domneti-d.-s.

Top- proprietariT i arenda-

toril ele4aelor a caror ghiataeste admisa in capita% sunt o-bliga in fie-care an, spretoamna, sA curete elqtaelelibereze, celor carT mampara ghia-ta, certificate liberate de Prima-ria tocan, constatatoare cd ghia-ta provine din aceste eletaeca aa fost ciratite inainte deinghet. Aceste certificate se pre-zinta Primarier capitaleT (servi-ciul sanitar), care, pe baza lor, a-corda autorizatiunT de intrare inoras; carutele carr nu sunt in-sotite de un asemenea certificatcu vizA, se resping la bariera.

in Bucurqti sunt 9bal sistematice de abur!, de pu-tina, cu basin, hydroterapie, ma-sagiu, InhalatiunT, etc. Mara deacestea maT este la fie-care spi-tal cite o bae. Dupa calculelefacute luind ca baza cifrelede la diferitele bal se poateconsidera ca 14 din locuitorifBucuretilor frecuenta localurilede MI calde. In timpul vereT,mahalagiii i lucratorili se scaldaIn Dimbovin.

Siguranta publici. Prefec-tura PoNief.Siguranta pu-blica in capitall se exercita dePrefectura PolitieT. Din acestpunct de vedere Bucureti seimpart In 5 inspectorate i in50 sectiunT, avind urmatorul per-sonal: i Prefect de politie,comisar-director, 2 comisarT-in-spectorT clasa I, 3 comisarr-in-spectorT clasa II, 50 comisar!de sectie din carT 10 de clasaI si 40 de clasa II; I comisarclasa II special pe linga BancaNationala, I comisar clasa II,special PalatuluT JustitieT, 5 co-misar! specialT de sigurantA cla-sa II; 6 comisar! specialf deurmArire clasa II (cite unul pelinga fie-care judecaorie de pacedin capitall) ; i comisar specialclasa II la gara de Nord ; 50sub-comisan! clasa I, 5 sub-co-

www.dacoromanica.ro

BUCUREM 13 BUCURETI

misad specialf clasa I de sigu-ranta ; 1 oo sub-comisad clasaII, 10 sub-comisarr clasa II (spe-Cali de siguranta).

Osebit de acestia sunt marmultr agentr secretr.

Pe lingd Prefectura Politier eatasat un atelier fotografic, unbiuroti antropometric, un biurotitelegrafo-postal si un arest.

Osebit de subventia de leT1074240 ce o acord comunapazer orasulur, in budgetul Mi-nisterulur de interne se mar pre-vede o suma de 517320 ler;ded siguranta orasulur costa intotal 1591560 ler.

Biuroul de servitorr. Tot pelinga. Prefectura Politier capita-ler functioneaza, conform leger a-supra servitorilor, un biuroti deservitorr.

Osebit, tot pentru plasarr deservitorT precum si pentru bone,guvernante, doler, etc., s'a per-mis de maT mult timp functio-narea amar multor biurourr par-ticulare, de oare-ce s'a consta-tat ca singur biuroul de pe lingdPrefectura nu putea satisfacecererile multiple ces i se pre-zintaa.

Activitatea biuroulur de ser-vitorT in anul 1897 a fost ur-matoarea :

S'a liberat 5506 condicute dinnoti, pentru care s'a incasat sis'a varsat la casa comunala intotal 16518 la

S'ati vizat 1709 condicutevechr, incasindu-se taxe In to-tal de 1709 Id.

Pentru functionarea acesturbiurofi de servitorr, Primaria inacest an a cheltuit 21600 leTsalad! pentru personal si 4000imprimate, registre, condicute,combustibil si alte materiale ne-cesare.

Corpul sergenfilor de ora'.Legea comunala dispune ca. Co-muna este datoare a procura

mijloacele pentru paza si sigu-ranta publica in comuna.

Conform obligatiunilor impuseprin lege, Primaria a intretinutin anul 1897 corpul sergentilorde oras, pldtind si salariul aI To sub-comisad de Casa II-a.

Acest corp e sub conducereaPrefecturer PolitieT.

Pentru acoperirea cheltuelilornecesare in aceasta privinta, Pri-maria a prevazut in anu11897,in budgetul respectiv, suma de1074240 leT, din carT 1029240el pentru plata de personal, larrestul de 45000 ler pentru ma-terial, chirle de cazarme, medi-camente, etc.

Statul a venit in ajutorul co-muner in anul 1897, oferindu-Io subventiune de 417600 leT.

Efectivul batalionulur de si-guranta publica in 1897 a fostde 17 ofited si 1228 oamenT detrupa.

Intreg corpul acesta a fostimpartit in 5 companir dupa cu-lorile Capitaler, fie-care compa-nie formindu-se din trer schim-burr, ast-fel ea un om in timpde 24 ore face numar 8 ore inpost si I ora la cazarma pen-tru teorie.

Impartirea celor 1228 oamenTpentru serviciti este : 356 laschimbul ma, 294 la schimbulal II-lea si 578 la sehimbul denoapte.

Sergentir de strada se recru-teaza din cer carT ati facut ar-mata si cu stiinta de carte.

Corpul are ateliere proprilpentru croitorie si cizmrie, incarT se lucreaz. : mantale, tunicT,pelerine, bluze, cizme, etc.; lucra-toril sunt luatT dintre sergentircarT cunosc aceste mestesugurT.Atelierele functioneaza pana cetermina confectionarea coman-de! anuale, apor contingentullucratorilor se micsoreazd, men-tinindu-se in ateliere, pentru re-

paratir, 5 amen!' la croitorie sicite un om de companie pen-tru reparatia cizmelor.

Politia comunald. Pentrupazirea curatenier in oras sicontrolul in hale a carnurilor si aalimentelor, Primaria are un ser-viciil de politie special, intreti-nut de ea si sub directiunea e!,compus din urmatorul personal:1 sef de politie; 3 comisad-in-spector!, din care unul ajutoral sefulur politiel; 6 comisar!cl. I; zz comisar! cl. II; 30 can-tonierr; 4 portad cl. I; 5 por-tad cl. II.

Tot politier comunale ir in-cumba datoria de a inspectastarea sanitara a capitaleT (la-trine, locuinte insalubre), a ob-serva hrana si bautura ce se o-fer. locuitorilor orasulur.

In anul 1897, Politia comu n alaa inspectat 168 case, a talcut O. seevacueze 109 case, a darimat 83case; de asemenea a darimatsi 91 latrine.

A rezolvat si a dat o solu-tiune la 12577 hirtir, carT suntrepartizate in urmatoarele ca-tegorir: 127 cartr de judecata,executate ; 2345 cercetArr cerutede serviciul tecnic, oprirr de lu-crad, cererr de reparatir etc.;2348 cercetarr relative la dispen-se de armata, taxe scolare, livretede tutun, etc. ; 715 publicatiunTde licitati! si contracte de in-chiriere ; 2321 corespondentecu atas:60.0e administrativeprin directiuni; 2494 procesede contraventie simple ; 2217procese-verbale pentru defectulcclerajulur.

Para barierelor. Pentrupaza barierelor, e organizat unserviciti al accizelor, care secompune din urmatorul perso-nal: 1 comandant; 3 ofiterr;8 aghiotaltr; I furier ; 16 ser-gentr majorl; 320 guard ; 1 sefal grajdurilor ; 10 rindasr; 1 ar-

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI 14 BUCUREM

murier ; I talonar ; 2 croitor1;2 cameristl; 2 potcovari ; 9 vi-zitiT.

Scutul oraEulut BucureEti.Scutul Bucurestilor in vechimea fost Buna-Vestire, dupa hra-mul bisericeT Curtea-Vechie. Undocument inedit ce se aft inpdstrarea d-luT V. A. Urechil,emanat de la DragotA, giudetul(Primarul) orasulul din 1670, arepe el aplicat sigiliul rotund, cuBuna-Vestire la mijloc, si de jurinscriptiunea orasuluT Bucuresti.Scutul orasuluT Bucuresti, ast-fel cum este azT, a fost stabilitIn principia printr'un decret alfostuluT Domnitor Alexandruloan. I, din 7 Decembrie 1864.

DAm ad in extenso o copieexactA dupA acel decret, pe care-IgIsim publicat In Monitorul O-ficial al Principatelor Unite Ro-mine, No. 2771, decret plin, cumse vede, de eroff contra stiinteIeraldice :

Alexandru loan I,Cu mila luT Dumnezea i vo-

inta Nationall,Domn Principatelor-Unite

;

La totT de fatl i viitorlnAtate:

Asupra raportului MinistruluTNostru, Secretar de Stat la De-partamentul de interne, Agri-culturl i LucrArT publice;

VAzind chibzuirea ConsiliuluTcomund Bucuresti, asupra ar-melor ce ar urma sA se adoptepentru Bucuresti ;

Am decretat i decretAm ceurmeazA :

Art. I. Armele comuneT Bu-curesti se vor compune in mo-dul urmAtor:

Un scut cu sfintul marelemartir Demetria (patronul ora-suluT) naturale, pe chnp de azur,surmontat de o coroanA murale

terminat de o esarpl trino-lora, av?nd de tenentil, la dex-

tra, un pAstor cu un cAine, insuvenirea origineT traditionalea orasulur (Bucur pAstorul, fun-datorul Bucurestilor) si la se-nestra un herald cu armele tl-rer sub coroana Domneascl, casemn de oras capitale.

Art. Il. i cel din urml. Mi-nistrul Nostru Secretar de Statla Departamentul de Interne,Agriculturl. i LucrArr publice,este insArcinat cu aducerea laindeplinire a acestuT Decret.

Dat in Bucuresti la 7 De-cembrie 1864.

Alexandru Ion.Ministra de Stat la Depar-tamental de Interne, Agri-culturit el Lucrad publico.

M. Cogalniceanu.No. 1740.

De atuncT acest cusson afost modificat prin omitereatoruluT si a ctinetuf i prin a-dausul devizel: Patria fi drep-tul meti.

Dupd un proiect pregAtitprezentat de d. Stefan Greceanu,fost senator, mult cunoscdtorIn ale eraldiceT, scutul CapitaleTBucuresti ar fi a se hotAr? Inmodul urmAtor :

Scut de zmalt lAzuriti (albas-tru, d'azur) Incastrat cu Sf. Di-mitrie Basaraboff, tinind cruceain dextra i sulita in senestra,toate d'auria (cf or).

Coroanl muralA.Deviza : Patria si dreptul

mea d'auriti (d'or), pe ghiur-ghiuli (gueules).

Se stie cl in biserica Mitro-polier se pAstreazA intr'un si-cria de argint masiv moasteleSf. Dumitru Basaraboff, devenitpatronul Bucurestilor de la a-ducerea moastelor sale din Bul-garia de care generalul rusSolticoff, din ordinul ImpArA-teser Ecaterina. Asezarea sfin-tuluT in biserica MitropolieT s'aflcut la 13 Iulie 1774, sub dom-nia tul VodA Ipsilante.

Paza orafului. Corpu/pom-pierilor din Bucuresti face partedin Reg. al 2-lea de Arti-lerie si se compune din 3 ba-teril destinate pentru stingereaincendiurilor. Fie-care baterieare ca efectiv 150 oamenT50 cal, cu pompe i aparatetrebuincioase. Din intregul e-fectiv al acestor baterff, 150oamenT s int insArcinatT esclusivcu serviciul de incendir si o-bligati a esi la toate focurilece s'ar ivi. ET sunt 11111)144Tactualmente la urmAtoarele pos-tal-1 principale, al/1nd locas pro-pria :

Postul de la PrefecturaPolitieT CapitaleT.

Pentru coloarea de galben,postut de pe soseaua Bonaparte,colt cu str. Cometa.

Pentru coloarea de verde,postul de pe bulevardul Inde-pendenteT.

Pentru coloarea de albas-tru, postal de pe cheiul Dlin-bovitet, la Radu-VodA.

Pentru coloarea de negru,postal de pe bulevardul Fer-dinand, la rezervoriul de apl.

Corpul este ?nzestrat i ope-reazA cu aparate din cele malmoderne i mar perfectionate.

Pentru serviciile ce pompieriTaduc locuitorilor CapitaleT, Pri-mlria pllteste statultff, sub tittutde subventiune, suma de leT186000 pe an.

Bateriite de rezervl sunt laCazarma Malmezon, unde facservida de artiterie si suntscoase numai la incendiT marT.Deosebit de aceasta mal suntafectatT pentru diferite localurTpublice 20 afma cu 7 pompesi 7 sacale miel.

Turnul de observalie. Ina-inte-vreme ca turn de observatiein CapitalA servea Turnul Col-tei, dar acum e foisorul clAditanume pe bulevardul Ferdinand,

www.dacoromanica.ro

BUCUREVTI 15 BUCUREVTI

in inaltime de 45 metri. In in-teriorul sat, foisorul de foc are,In partea-T de sus, un rezervoriapentru apa, cu un volum dewoo m. c. Acest rezervoriaserva ca regulator pentru re-teaua de conducte a alimenta-rei orasuluT Cu apa.

Numrul incendiilor. Inanul 7897 s'aa intimplat incapitala. 97 de incendiT, dincarT cele mal multe in lunilede vara, Iulie (18) si August(I0) 0 cele mal putine in Mar-tie si Iunie (cite 4).

Re&edinte regale. Palatulregal din Calea VictorieT e ocladire vasta, fara pretentiunTmarT arhitectonice. A fost claditin 7815 de Constantin Golescu,supra numit Dinicu, pe loculunor case marl ce apartineaaunuT boier, Colfescu, despre caretraditiunea spune ca ar fi hie-cat pe Mitropolitul Antim inDurare. Intrind in proprietateastatuluT, o parte a PalatuluT servica locuinta tuturor Domnitorilorce s'aa succedat de atuncT, iaro parte servi pentru serviciileadministrative.

In acest Palat, DomnitorulAlexandru Ion I Cuza abdicain ir ,Februarie 1866 si la roMaia, acelas an, Domnitorul Carolfu primit ca Suveran al RominieT.

Palatul regal se compune azTdin treT corpurT de cladirr.

In starea-T primitiva, Palatulregal nu avea de cit aripa dinstinga. Aripa dreapta si o partedin mijloc aa fost construite!litre aniT 7882-85. Treptat-trep tat s'a adus mal multe 'fin-bunatatirT i 1176 umusetarT.

In aripa stinga se afla apar-tamentele particulare ale M. S.RegeluT, cabinetul sail de lucrucompus din treT camere, in carTse remarca mobilierul foarte fru-mos si artistic executat in ate-lierul de ebenisterie, atasat pe

lingl Administratiunea CurteIregale.

Mal multe tablourT semnatede Titien, P. Veronese, Bra-mantino, Luca Cranach, Anto-nello da Missina, etc. impodo-besc interiorul acestor trel ca-mere. Tot aci se gasesc colec-tiunT de diferite arme vechT, e-mailiT, faiante italiane si ger-mane, diferite bronzurl, etc.

Biblioteca, instalata in vechiasail a tronuluT, e o piesa impu-natoare prin bogatia mobilelorsale artistice, a plafonuluT sag sia vitrailurilor sale. Biblioteca nu-mara peste z0000 de vol. cu cu-prins militar si istoric; arta siliteratura moderna, precumqtiintele sunt bine reprezentate.De remarcat sunt mal multeeditiT de lux elzeviriene, vechT

rare. Inscripp pe tapiteriT, dis-puse in cartuse printre frizacare inconjoara sala, amintescfaptele mar insemnate ale dom-niel M. S. RegeluT Carol I.

Biblioteca e precedata de unmare salon circular in stilul re-nastereT italiane. Mal multe ta-blourl de pret decoreaza acestsalon ; intre cele mal principalese pot cita cele ale luT Greco,Zuccaro, Sebastian del Piom-bo, etc. E de semnalat de ase-menea in acest salon si o mo-bill empire, care a apartinutluT Napoleon I, o capodoperdin acea epoca, cu decoratiunTde carnee, de mozaicurl i cu a-plicatiunT de bronz, fin cise-late.

Din acest salon, la stinga,dal' in mal multe saloane, intrecarT se AA un salon de au-dienta, o sail de biliard, un sa-lon de gobelinurl, etc.

Din coridor se poate infra,prin o said in stil mauresc, incare se afla una din cele malfrumoase marine, datorita luTAiwasowsky, in sera, care des-

parte apartamentele M. S. Re-gineT de ale M. S. RegeluI.

Apartamentele RegineT secompun din o mare sail de mu-zica, in care sunt de observat ta-b/ourile : Lupta dintre Hercule fiCentaurul, de Ribera; ExtasulS-tel Magdalene, de Antolinez ;Estera fiAman, de Rembrandt;un Buchet, de Breughel ; un por-tret al luT Gluck, de Greuze ;portretul until Cardinal, de Ve-lasquez ; o Madond, de Ikens ; oSjintei Familie, de dei Rossi, etc.

Din sala de muzica se pa.-trunde in salonul de audientesi in biblioteca, amindoua mo-bilate cu multa arta. Mar multebibelourr rare si bronzurl vechTimpodobesc aceste saloane. Ede remarcat aci in mod specialfrumosul biuroa lucrat in ivoria,argint, aur i pietre scumpe,opera lul Froment Meurice, ces'a oferit M. S. RegineT, de ca-tre femeile romine, cu ocaziu-nea nunter de argint; de ase-menea nu trebue de trecut cu ve-derea statueta reprezintind Cu-getarea desfacindu-se din ma-terie, opera gratioasa a sculpto-ruluT francez Boucher.

Biblioteca M. S. Regina cu-prinde mal cu seama. opere cucontinut literar, intre altele o-perile Carmen SylveT (originale

traducerl in toate limbele)ocupa, maT multe rafturi.

In apropierea acestor tref sa-loane se afla si atelierul de pic-tur5. al RegineT, plin de obiectede arta, bibelourr, busturT, etc.

MaT multe tablourT modernesemnate de Bendzur, Lecomtede Nouy, Grigorescu, Simonide,etc. complecteaza podoaba ate-Herald.

In corpul central construitin 7883 de arhitectul Gotte -reau se afla apartamentele dereceptie. Intrarea se face prino usa centrald. La stinga se a-

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI

fla o mare sail de mas caree legata ca salonul de astep-tare si ca sala de fumat.

Din vestibulul corpuluT cen-tral, o scarA de marmorA duceIn etagiul I-in. Un plafon lucratde pictorul vienez Veith, se alade asupra screi si represintAApoteoza Rominiei.

Scara de marmorl d inteunvestibul tapetat cu mAtasA rosie,si foarte elegant. De remar-cat ad grupul de marmorl, lu-crat de sculptorul Carol Storck,reprezintind pe Regina Elisa-beta ingrijind un dorobant r-nit in timpul rAzboiulur din1877-78. Acest grup a fostoferit RegineT de corpul ofite-resc, in semn de 'Malt omagiti,dup rAzb oiul independenteT. Totaci se afta busturile MM. LL.lucrate de sculptorul Hegel;douA portrete marl reprezintindpe MM. LL. in tinut de ce-remonie, lucrate de pictorul JeanLecomte de Nouy ; tabloul celmare lucrat de pictorul polonezTaden Adjukevicz, reprezintindrevista cea mare a trupelor inAugust 1896, in fata ImpAra-tuluI Francisc Iosif al Austria.

Din acest vestibul se intr insala cea mare de serbArl, instil Ludovic al XIV-lea, In fun-dul careia se afl sala tronuluT,ornatA in stil bizantin. Tronul,lucrare bogatA de sculpturA, e delemn, reproducind motive deco-rative ale catedralei de la Arges.

In vitrinele din stinga tro-nuluT se af1 coroana regalA aRomind, turnatA in otel, dintunurile luate de la Turd intimpul rIzboiuluI romino-ruso-turc, precum i coroana Re-gind, simplA de aur.

Tot in acest corp de clAdirese aflA un salon in stilul Ludo-vic al XVI-lea, un salon In stilMaria Teresa, o sail a bufetuft!! in stil empire si un salon

16 BUCURE$T1

Ludovic al XIV-lea,. tus-patrumobilate elegant si artistic decasa Damon din Paris.

Palatul regal din Calea Vic-torieI cuprinde in total peste116 camere i saloane, osebitde vestibulurl i coridoare.

In parter, la dreapta, se aflladministratia Prefecturd Pala-tuluT i cancelaria regala.

Palatul servA. SuveranuluI nu-mar ca resedintl de iarnA; varacurtea e stabilitl la Sinaia. (VezTacest cuvint). Palatul e iluminatca electricitate. Mal multe depen-dinte vaste se aflA in dosul luI.

Cotroceni. Palatul de la Co-troceni e un castel zidit cugust ; servea acum IC) anT ca re-sedintA regalA pentru Suveranpriml-vara si toamna. AzI e re-sedinta perecheT princiare.

Resedinta de la Cotroceni afost reflcutA in anul 1893 subdirectia arhitectuluI Gottereau,pe locul arhondariculur mAnAs-tireT Cotroceni, de la care arAmas numar biserica.

Cu coloanele vechd mauls-tirl s'a %cut o galerie deschisA,ca Ice de preumblare.

De desubtul casteluluI suntpivnite vechT, foarte spatioasesi Cu bolt' inalte.

La intrare se aflA un marevestibul, care cuprinde amin-doul etagiele ; fundul galeride lucrat a jour ; la stinga se de-taseazA o mare scarl de mar-moll care duce direct in salade receptiune si in cabinetul delucru al PrintuluT. Tot sus e sisalonul de receptie al PrinceseT,precum si sala mare de masA.

La dreapta vestibululuT se afllo mare scarl de stejar, frumoslucratA, care duce la etagiulsuperior, unde se afil instalateapartamentele private, camerelede culcare, toalet, bar, garde-robl, etc.

Apartamentul Micilor Prin-

cipr se aflA b etajul al II-lea;de ad i se des(Asoarl una dincele mal frumoase vederf asu-pra Bucurestilor.

Parcul din jurul rezidentd ecel mal frumos din Bucuresti;situatia lui e in amfiteatru. Acise aflA mormintul princeser Ma-ria, ica MM. LL. Regele SiRegina.

Palatul de la Cotroceni elucrat in stilul vilelor si cu-prinde peste 50 de camere.

Grajdurile sunt inclptoarepentra 30 de cal.

Iluminatul se face cu electricitate.

Justitia. Ochire generala.Cele mal vechT institutiunI inri.dicein Bucuresti, ca si in res-tul TAriI-Rominestr, an fost detreI grade, Ora la inceputul se-coluluI al XVIII-lea.

VechiI mar' cApitanr, cuputerI considerabile administra-tive si judecAtorestI. Constan-tin Mavrocordat a infiintat,locul lor, ispravniciI, separindputerea militar de cea admi-nistrativA i judiciarl. In fie-carejudet man dol ispravnicr, earljudecan impreunA san separatr.

Alexandru Ipsilante infiln-teaza cite un judecAtor de ju-det. Tot dinsul infiinteazg inBucuresti departamente compe-tiate a judeca locuitoril capi-tald, din can departamentul de7 i cel de 8, earl forman doulseep ale aceluiasT tribunal. Peacea vreme nu exista tribunalde comert ca instantl aparte.

Al doilea grad de instantAjudecAtoreascl in Bucuresti eraDivanul velitilor boerT, careavea insArcinarea sjudece ape-lurile in contra prime! instante.Se compunea din Mitropolitl,EpiscopT, Banul cel Mare, MarifVornid, LogofetiT i Vistierulcel mare.

Al treilea grad de instantA

www.dacoromanica.ro

BUCURETrI 17 BUCURETI

judecatoreasca era Inaltut Di-van, care se compunea dinpersoanele enumerate la instantade gradul al II-lea si din boerirmar micr. Inaltul Divan era pre-zidat de insusT Domnitorul t-rer i judeca hotaririle pricine-lor infatisate la Divanul veli-tilor boerr.

Ast-fel a fost justitia pana. la1831. In acest an introducin-du-se Regulatrientul organic, in-stantele judecatorestr s'aft. modi-ficat i anume in douA juris-dictif ordinare i extraordinare.In cele extraordinare gasim:

Judecatoriile de india' grad,adica judecatoriile ordinare dejudet, carr judecati i afacerilecomerciale. In anul 1863 s'a in-fiintot in Bucuresti un tribunalspecial de comert.

Al doilea grad, cuprindeajudecatoriile de apel, carT ju-decat hotaririle pronuntate deinstantele de intiiul grad. InBucuresti, aceasta instanta secosnpunea din 5 membri, 3numitT de Domn si 2 alesT denegustorT.

hbil Divan, ca mar sus.De la 1865 incoace justitia

a primit diferite organizatiunr,intre carT vom cita cele marprincipale Inflintorea de jade-catorir comunale, de judecatorirde pace (de ocoale), de tribu-nale, de curtr de apel si deCurte de Casatie.

Sta rea actualit. Azr in Bu-curesti sunt armatoarele instantejudecAtorestr

Sase judecatorir de ocol ;Tribunal cu 5 sectir

anume : 3 civile-corectionale,comerdiala i r de notariat.

r Curte de apel cu 3 sectir.malta Curte de Casatie ca

doul sectir.Ministerul public e reprezen-

tat printr'un parchet la tribu-nal, cu 5 cabinete, la carT ofi-

667ti1. Ltql.laar Googralto. VoL IL

ciaza. 5 procurorT (din carTprim-procuror), 5 judecatorr deinstructie; printe un paxchet laCurtea de apel, la care oficiaza4 procurorT (din cari I procu-ror general) ; printr'un parchetla Malta Curte de Casatie, re-prezentat prin 2 procurorT (dincarT anal procaror-general).

Pe linga tribunal si Curtea deapel e atasat un corp de por-tar& compus din un personalde 30 functionarr.

Baroul. In Bucarest' ati fostinscrisr in barca, la sfirsitul a-nular 1897, un mimar de 388avocatr, din carr 38 stagiarT.Avocatii ati un consilia de dis-ciplina, prezidat de un decan.

In Bucuresti apar 3 ziare ju-ridice i 2 buletine oficiale dejurispradenta.

BucureEti militar. Cazarmestabilimente militare aflate in

raza orasulur in anal 1898 suntIn numar de 30 si anume ;

a) Stabilimente de servicit mi-litare mal principale sunt :

1. Palatul Corpulut al 2-leade armat, situat in strada Stir-beiti-Voda, construit in anul 1894pe ruinele vechiulur spital

incendiat in anul 1.890. Adisunt instalate urmatoarele ser-vicir militare

Serviciile ComandamentulutCorpulut 2-lea de arma/d, subcomanda generalulur de divizieHeracle Arion, comandant alcorpulur al 2-lea de armata.

Servicille comandamentulutDivizit a pa de infanterie,sub comanda GeneraluluT de bri-gada Alexandru Carcilleleazu,comandantul Divizier a 4-a deinfanterie.

Comandantul brigada a 8-ade infanterie, sub comanda Ge-neralutur de brigada A. S. R.Prinfulut moftenitor Ferdinand,comandantul brigada a 8-a deinfanterie.

Comandantul brigada a 2-ade artilerie, sub comanda Ge-neraluluT de brigada G. Maca-rovict, comandantul brigader a2-a de artilerie.

Comandantul brigada a 2-ade cavalerie, sub comanda Cc-lonelulur Gr. Zossima, coman-dantul brigadeT a 2-a de cava-lerie.

Instan/ele _fustiga militare,ale corpuluT al 2-lea de armatasi ale armater,

Serviciile comandamentulufcetetlet Bucurefti, sub comandaGeneralutur de brigada Mili.Fas/ja, guvernatorul cetater Bu-carest'.

Marele Stat-Major al arma-ta, sub comanda Generalulur deDivizie C'. Barozzi, eful Statu-lur-Major General al armatel.

Institutul Geografic al arma-ter, sub directia Generalutur debrigada C. Brdtianu, sub-sefulStatutur-Major General al ar-mate!.

Comanclamentul Pie/el Bu-curefti.

Depozitul central de imfiri-mate al Ministerutur de razboiti.

Escadronul al 2-lea de escora,care se afla asezat sub directiaStatulur-Major General.

In gradina din fata a acesturvast palat militar se aft insta-lat bustul decedatulur Generalde divizie Alexandru Cernat, co-mandant sef al armater rominela asediul Plevner in Bulgariapentru razboiul de independentanationala din 1877-1878.

2. Observatorul astronomic alarma/el, situat pe colina Fila-retal, in strada Pisculur, cu unpavilon al primulta meridian cetrece prin Bucarest', construit in1895; 'ara in proiect pentru ase construi inca alte dota pa-vilioane ; acela al primulur ver-tical si pentru ecuatorial astro-nomic.

8

www.dacoromanica.ro

BUCUREVIT 18 BUCUREFTI

Acest stabiliment stiintific esteo anexa a InstitutuluT geografical armateT, insarcinat special curedactia i retinerea in curent aharte! regatuluT. In acest scop,Institutul Geografic coprinde insine ease servid!: geodesia,astronomia, topografia, nivel-mentul geometric lireproducereacartografica a harte! %asir $1 aplanurilor de toata natura ne-cesare armatel i serviciurilorpublice. Numai personalul dedirectie face parte din cadreleserviciuluT ; operatorT technic! innuralr de 70 sunt ofiterT de toatearmele detasati timporal de lacorpurile de trupa ; lar pentrupartea artistica a lucrarilor seangajaza, dupd trebuinta, lucratorT civil!.

Pana acum s'a ridicat pe te-ren si s'a publicat 8472600hectare din cuprinsul tare! carein total este de 13287600 hect.;ramin ast-fel de ridicat inca la4815000, in partea din tara cu-noscuta sub numirea de Olte-nia pan in valea Dimbovitel.

Spitalul militar central,situat pe strada Fracmasonilor,e o constructiune model, in caresInt puse in practica principiilemoderne ale constructiuniT despitale. Se compune din 8 pavi-lioane de bolnavT, din 5 pavi-lioane anexe pentru administra-tie, bar, laboratoriT, companiasanitara, etc. si este destinat aprimi in timp de pace 326, intimp de razboiu 560 de bol-navl. In spital fac serviciu 17doctor! militad, 15 farmacisd siun numar variabil de internidoctorand i studentr in medi-cina.

Ninisterul de rdzboia, o-cupa o vasta cladire, proprie-tate particulara (casa Ioanide)asezata pe Bulevardul Carol. A-ceasta administratie centrall arazboiulur e impartita in seapte

directiunT, sub conducerea Ge-neraluluT de divizie Anton Be-rendei, actualul Ministru de raz-boid (1898).

b) Stabilimente de inveltdmintmilitar. In d'ara de fcoalele re-gimentare, organizate la fie-casecorp de &upa, pentru formareagradelor inferioare i instruireasoldatilor, in Bucuresti sunt inca.

).S'coale militare speciale, pen-tru formarea oficerilor i spe-cializarea acestora pe arme siservicir, anume :

r. .,Scoala de oficer!, situata indealul Spiref, pe strada Isvorul,cu douT anT de studiT, e desti-nata a da oficerr de toate ar-mele. Ad i sunt admisT absol-ventiT scoalelor militare de filde militad din Ia$i i Craiova.

prin concurs: absolventif scoaleT militare de sub-oficerT de laBistrita i absolventit liceelor.

S'coala specialti de arti-lerie ,si Kenia, situata pe caleaGrivita, cu patru anT de studie,e destinata a forma oficerT pen-tru artilerie i genid. Ad, suntadmisT prin concurs absolven-ti! $colelor de fiT de militad siabsolventiT liceelor StatuluT cuaptitudine pentru matematici.CeT dintliu do! anT de studiuconstitue invatamintul militar sipolitecnic ; jara pentru ceT dinurma doui anT, eleviT sunt avan-satl sub-locotenentl i urmeazainvatamentul de aplicatiunT militare speciale de artilerie i ge-nid.

S'coala superiora de ras-ball, sanata pe strada Coltea,In vechia cazarma a Jandarmi-lor calad, cu dour anT de studif,e destinata a forma oficed pen-tru serviciul de Stat-major. Acisunt admisT prin eoncurs oficeride toate armele pana la gradulde cpitan. Are cel putin cite20 oficed elevf in fie-case ande studiti.

S'coala de administra/je,cladita in curtea ManutanteTcentrale a armateT, cu don! anTde studiT, e destinata a formaoficeri de administratie comp-tabllf in banT i materie, pentrutrupele de infanterie, cavalerie

alte serviciT militare.Aci sunt admisT eleviT scole-

lor de fi! de milita"l si princoncurs absolventif din scoa-1ele comerciale i liceele statuluTprecum i sub-oficed de toatearmele.

coala de guarol de arti-lerie, cladita in curtea scoaleTspeciale de artilerie si genid, cudon! anT de studif, e destinataa forma oficed guare de arti-lerie i geniti comptabilT in banTsi in materie. Ad sunt admisTelevI tinen in conditiunile pre-vazute i pentr coala de ad-ministratie. Aceasta scoall e a-sezata sub directia ScoaleT deartilerie si genid.

.,Scoala militar de medi-cina, stabilita linga spitalul mi-litar central, cu cinc! anT de stu-dif, ca i facultatea de medi-cina, e destinata a forma me-did militad. In aceasta $coala,cunoscuta si sub numirea deInstitutul medico-militar, suntadmisT elevT din seoalele de firde militan si absolventiT licee-lor sad studentiT la facultateade medicina. EleviT sunt insar-cinatI a face si serviciul de in-ternT la spitalul militar.

.,Scoala de arte grafice, laInstitulul Geografic; coala demeserir la Arsenalul armaterS'coala de artzficiert, la Pyro-tecnia armater, sunt create inscopul de a admite tinerl ab-solventT din clase/e primare pen-tru a-T forma ca maestri si lu-cratorf pentru atdierele militareale armateT si pen'ru stabili-mentele publice.

Un dmp de tragere per-

www.dacoromanica.ro

BUCUREFTI 19 BUCUREM

manent este organizat pe pla-toul Cotroceni. Acest cimp esteorganizat pentru toate liniilemar prindpale de ochire. El po-sed toate instalatiunile nece-sare pentru ca corpurile de trupldin garnizoanA sl fie servitefrA intrer apere in mersul in-structiunii lor.

9. Tabere militare perma-nente sunh organizate pentruinfanterie pe platoul Cotroceni.

Ele apartin regimentelor deinfanterie din garnizoanA. Adiprimesc instructiunea lor tru-pele in chestiune primAvara sitoamna.

c) Stabilimente de construc-liunt )s.i fabricaliunt militaremal principale sunt :

t. Arsenalul de construclital armatet, situat In strada Mi-haid-VocIA, pe Dealul-SpireT, peruinele unde altA datA in ve-chime era un palat Domnesc.Acesta arzind, localitatea a Os-trat mult timp numele de Cur-tea - ArsA. Chiliile rAmase dinacest incendia an fost utilizateca temnitA (inchisoare) a ora-sului pAnA la strImutarea el'in mAnAstirea VAcAresti. Bise-rica Domneascl a fost atuncitransformatA de TurcT in geamie.

Acum nu se mal vede nimicdin aceste restud ale trecutuluTunde pompieriT orasulul s'atiilustrat prin eroica lor ciocnirecu TurciT, ce nAvAliserA in tarsub cuvint de a potoli mica-rea nationall din 1848. Unstabiliment militar de construc-tiunl s'a ridicat pe aceastA lo-calitate, destinat sa fabrice sisA. repare armatura si materia-lul de rzboiti al armateT ; s,formeze lucrdtorl de artilerie siarmurierT necesarT corpurilor,precum si a face studiile siexperientele chimicale de toat.natura. Ad se pstreazA arma-tura si materialul clq rezervA

al armatei. El depinde directde Ministerul de rAzboi si de In-spectoratul General de artilerie.Este legat prin cale feratA culiniile statului si impArtit in treTP541 :

a) Directiunea Generan, Ser-viciul tecnic pentru. studiT si in-formatiunT, Comptabilitatca, Ca-siena; b) LemnAria, Debitul siprepararea lemnelor, Timplarl simodele, RotAria, FerAria, Cal-dArAri a, Mecanica, Incheere (mon-tare), Topitorie, Proectile si fo-coase, ArmurAria, Vopsitoria,Intretinerea uneltelor si masi-nelor, Nichelagia ; c) Depozite:pentru materiale prime, pentrumateriale confectionate, pentrumasinT, scule, instrumente deprecizie, muzeti si cazarmare,receptia materialelor.

Personalul superior al acestuTasezAmint se compune din :

1 Director militar, Colonel ;1 Sub-Director, Loct. Colonel ;i Maior, seful atelierelor ; 5 CA-pitanT ; 2 Locotenentl; 9 GuarzT ;302 SoldatT ; 1 Inginer sef ci-vil; 12 Ajutoare; 45 Desenatod.

Personalul civil al lucrAtorilorvariazA dupl lucrAri si in medianumArul lucrAtorilor este de 500;pe timpul cinc' lucrArile suntmal active numArul lucrAtorilortrece peste 80o.

2. Pirotechnia armatet de-pinde asemenea de DirectiuneaArtilerieT. Ea a fost construitAin anul 1868. Este situatA in Ca-lea CotrocenT, in apropiere depalatul princiar. Se compune deo cazarml pentru lucrAton mi-litad si de o serie de atelierepentru facerea cartuselor si altemunitiunT de rezbel, faceri deartificil, etc. Din aceste cele marprincipale sunt: TurnAtoria degloante, atelierul de facerea tu-burilor de cartuse In hirtie sialt atelier de incIrcare si impa-chetare, magazinul de iarbA, ma-

gazinul de depozit provizoriii decartuse si munitiunT.

Tot stabilimentul este incon-jurat de un sant si de un pa-rapet. Fie-care atelier este sepa-rat printr'o traversA sprijinitA inpAtnint, spre a opri, pe cit esteposibil, efectul une eventuale ex-plozil acte la unul din ate-liere.

Personalul acestuT atelier secompune din :

i Locot.-Colonel, Director; iMaior, Sub-Director; 4 CApitanI,seff de ateliere; 1 Locotenent,ajutor ; 5 Guarzi, ajutorl ; 238Soldatr.

Atelierul de confecliuntmilitare, situat pe platoul Co-trocenilor e destinat a confec-tion a imbrAcAmintea, echipamen-tul si_ materialul de campamental armater.

Manutanla centraM a ar-mata, situatA la Malmaisonpe strada ManutanteT, e desti-nat a fabrica piinea garnizoa-nd Bucuresti si toate speciilede conserve alimentare ale ar-mater, pentru campanie.

Depozitul de furagig fi delemne al Corpulut al 2-lea dearmatel, situat pe platoul Co-trocenilor, e destinat a procurafuragiul si lemnele trebuincioasegarnizoaneT Bucuresti.

5. Deposite de arme fi ma-gazine de pulbere, de cartufe,sunt situate pe mar multe pante,lingl platoul Cotrocenilor, pro-tejate de paratonere sistematice.

Fabrica de pulbere fttrfum, creatA in 1896 la, Dudesti,ling5. Bucuresti, se afil aseme-nea, ca toate stabilimentele deconstructiunT si confectiuni, subdirectia imediatA a Ministerulur

, de- rlzboiti.d) Cazarme mal principale

pentru trupe sunt:t. Cazarma L'Iza, in dealul

SpireT, construitA in 1862, a cos-

www.dacoromanica.ro

BUCUREM 20 BUCUREM

tat 150000 leT ; are 183 inca.-perT.

Arsa in parte in 1897, s'a re-parat. E ocupad de regimentulMihaiti-Viteazul No. 6 pi de ba-talionul 6 de vinatorT, detapattimporal din divizia activa aDobrogeI pentru serviciul gar-nizoaneT Bucurepti.

Casarma ?Ad/ardor, indealul Spird, la E. de cazarmaCgza, construit in anul 1886,a costat 290000 leT; are 74 ca-mere pi e ocupat de batalio-nul 2 de vinatorT.

Cazarma dorobanlilor, si-tuad pe strada Francmasonilor,In dreptul spitalulul militar, con-struid in 1886, a costat 365000leI. Fa e ocupat de regimen-tul Ilfov No. 21.

Cazarma Sf. Gheorghe,cunoscuta si sub numirea deCazarma Mahnaison, dupd nu-mele localitateT, este cea maivasta cazarma din Bucurepti ; e si-tuad in partea vestica a orapu-lul, pe poseaua ManutanteT. Con-struid. in 1846, in sistemul Vau-ban, are 483 camere pi a cos-tat 1120000 leT. Ea a fost in-cendiad. in 1861. Actualmentee ocupata de regimentul 4 ro-piod, pi de reg. 2, 6 pi io deartilerie.

Cazarma Alexandria, indealul SpireI, alaturT de Arsenal,s'a construit in 1863, costind343000 Id. Ea e ocupad debatal. i de vinatorl pi de compa-niite de meseriapT militad aleArsenaluluT. Cazarma poarta nu-mele de Alexandria, dupa nu-mele fondatorulur miceT cazarmr,ce se afla construit in curteinca. din anul 1846, DornnulAlexandru-Ghica-Voda. Ad i s'aintimplat ultima faza a ciocnireTpompierilor cu TurciT la 1848,cind santinela care pazca te-zaurul regim. i infanterie a re-fuzat sa o predea la somatia

Turcilor, caff 1-ati omorit dupao lupa eroica.

Cazarma jandarmilorfosta cazarma a calmpilor,

de constructie moderna, situadin catea PlevneT, este ocupatde divizionul jandarmilor calar!,format de 2 escadroane.

Cazarma jandarmilor pe-deFtri, situata pe calea VictorieT,in curtea prefectureT orapuluT, infosta casa Baron Meitani. E o-cupad de o companie a jan-darmilor pedeptri forte de 274oamenT.

Cazarma si-tuad pe platoul Cotrocenilor,construid In anul 1899, e ocu-pad de regimentul No. 3 de ca-lArapT.

Cazartna escadronulur tre-nulur, situad pe platoul Cotro-cenilor e ocupad de trenul cor-puluI al 2-lea de armad.

Io. Cazarma geniulur, situadla vestul orapuluT, pe platoulCotrocenilor, compusa din treTmad pavilioane, pentru trup

serviciT, i maT multe corpurlde das:11re pentru conservatulmaterialuluT de razboili pi in-structiune. E inconjurad de unparc frumos pi poseda un po-ligon pentru lucdrile de varI.S'a constrt in 1875; irisa aprimit de atuncT ameliorArT suc-cesive pi importante. Este re-pedinta regimentuluT i de geniti,compus din 13 companiT pi elegad cu calle ferate ale sta-tuluT printr'o linie exploatatade trupele de geniti, deservindmarile stabilimente militare depe platoul Cotrocenilor.

Inchisoarea militara', con-structiune moderna, coprindedona corpud de c15.dire, a4ezateIn fata arsenaluluT, pe strada Mi-haid-Voda.

Cimitirul militar.cimitirul Serban-Voda se afla uncimitir propriil pentru

Pompierit. Legea impunecom. Bucurepti intretinerea depompierT, pentru care cheltuiepteanual i 860001. Serviciul de pom-pierT este incredintat une! com-paniT, impartid in 5 sectil, care fa-ce parte din Regimentul 2 de ar-tilerie. Comanda companieT esteincredintata unuI capitan, avind5 oficien, comandantl al sectii-lor. Efectivul e de 247 oamenTToo cal. Fie-care sectiune arecazarma sa proprie, pe diferitepuncte ale orapuluT.

Contingentul anual. Rezul-tatul operatiunelor de recrutarea contingentuldi pe 1897 pecalor!' :

Ropu, inscripT 506, perm. 302,cal. 3, dorob. 18. Galben,seripT 479, perm. 292, cal. 1,dorob. 23. Verde, inscripT 664perm. 376, CAL 2, dorob. 36.Albastru, inscripT 353, perm. 177,cal. 2, dorob. 13. Negru, in-scripT 520, perm. 289, cal. 4, do-rob. 16. Total, inscripT 2522,perm. 1436, cal. 12, dorob. 106.

Inztetiiimintul militar. Mip-carea invtamintuluT militar dinBucurepti pe anul 1897:

,Scoala superioard de rdsboifi,cu un personal de comanda-ment de 5; cu 3 profesor! pi30 elevi, din carT 19 absol-ventT.

5.coala de aplicalie, cu 36 e-levT, din cal< 45 absolventT.

.5'coala de artileriecu 85 de elevf, din carT 27 ab-solventl.

.,Scoala de guara, cu 9 elevI,Aceste treT pcol! a avut un

personal comun i anume : per-sonalul de comandament 26, 23profesor! titulad pi IO ajuforf.

S'coala de oficeri, cu un per-sonal de comandament de 26,profesor! 20; elevI 270, din carT01 absolventl.

y5coala militard de adminis-tiwfie, cu un personal de co-

www.dacoromanica.ro

BUCURE8TE 21 BUCUREM

mandament de 8; 13 profesorT;elevr 39.

Forja garnizoanel. lat untablo de forta truper O a ofi-terilor garnizoner Bucureti peanul 1898:Reg. 6 Mibaiii:Viteazul

a 4 'Hoy No. 211 geniti

Batel. 2 vIniitoriReg. 2 artilerie

a 6 artileriea IO artilerie2 4 rofiorI

3 cilliirasIDivizionul jandarmIEscadronul 2 trenComp. jandarmI

a arsenaluluIa photechnieIy 2-a administratie s

2-a subsistentit D2-2 sanitari. *depozitelor *

Depoz. de mun. de rrtzb. aCorp. 2 arm., stat, major aIntendenta corp. 2 arm. aBrigada de cavalerie 3,

a de artilerie *Serv. san. al corp. II arm. *

de genift a o aDivizia 4-a infanterie aConsiliul de rizboiii *Consiliul de revizie a8coala de rilzboiu aComandam. cefitil Buc. aInstit. geogr. al armateI aMinisterul de riizboiii s

coala mil. de art, qi gen..a a de adminstr. a

Spititlul milit. central aAtel, central de confecOe aInspect. jandarm. rur. a8 coala de ofiterI *Internad medico-milit. aComandam. pieteI Buc. aDepozitul de furage a

In Bucureti se afla stabilitT13 generalT in activitate, 7 in re-tragere O I 14 oficien l superiorT.

Autorittillf publice. Autoritltromine. In BucurOd ig adsediul toate autoritatile centraleO superioare, intre carT citarape cele mal principale :

Casa civila Regala ; Casa mi-litar a M. S. Regelur ; Casa ci-vill a M. S. Regina; Admini-

of. 4! sold. 90744 774

a 52 a 142213 42430 a 42/

a22 ; 269a24 257

32 57322 a 259

a 16 249a: 435 622147425

s 3 a 2206 x7x2 * 282

a 3517 a 894 704a 57I a I3a 24 I3 _

7 44 2I a I

34 a 357 274 a 30

s

4 a 2644 a 16

31 76 24 a 6o

23 a 4384 706 23 2

stratia Domeniilor Coroaner ;Sfintul Sinod ; Cancelaria Mi-tropolieT ; Consillul Min4trilor ;malta Curte de CompturT ;Ministerul de interne (Admi-nistratia centran., Directiuneageneran a. serviciuluT sanitar,Directlunea penitenciarelor); Di-rectiunea generan a telegrafelorli pWelor, Imprimeria statuluT,Prefectura politieT capitaleT liPrefectura judetuluT Ilfov; Prima-ria; Ministerul afacerilor strai-ne ; Ministerul de finante ; Di-rectiunea contributiunilor direc-te, Directiunea vamilor, Direc-tiunea comptabilitatiT generale astatuluT, Casieria centran a te-zauruluT, birectiunea generan. amonopolurilor statuluT, Manufac-tura de tutun ; Fabrica de chi-briturT ; Directiunea generan acreditelor agricole; Casieria ge-nerala. d e Ilfov ; Monetaria statuluTIl fabrica de timbre; Casa de de-punerT, consemnatiunT O econo-raie ; Ministerul lucrarilor pu-bfice (Administratia centran);Calle ferate nomine ; Servicilleidraulice ale porturilor fluviale

maritime, Serviciul de studiTconstructiunT de cal ferate,

Serviciul lucrarilor nouT, Servi-ciul docurilor li podurilor liServiciul maritim, coala de po-dur4i osele); Ministerul agricul-tureT, industrieT, comerciuluT idomeniilor (Administratia cen-tran, Directiunea domeniilor ipadurilor statuluT, Directiuneastatisticer, Serviciul de arhitec-tura, Serviciul minelor, apelorminerale, sta.tiunilor balneare licarierelor); coala superioara demedicina. veterinara, coala cen-tra1 de agricultura (Herastra,a);Statia agronomica ; $coala dearte i mesen!; colile comer-ciale de I-iul i II-lea grad ; Bur-sa li Camera de comercia; In-stitutul Meteorologic ; Ministerulde justitie (Administratia cen-

trala, Directia personaluluT O acomptabilitatil, Directia judici-ara), malta curte de casatie,Curtile de apel, Tribunalele deIlfov, Judecatoriile de pace; Mi-nisterul de razboia (Administra-tia centran, Marele stat major,Directia I. infanterie, D. II. ca-valerie, D. III. artilerie, D. IV.genia, D. V. genia, D. VI. sa-nitara., D. VII. intendenta, D.VIII. control), Institutul geo-grafic, Casa de dotatie a oasteT ;Ministerul cultelor O instructi-unii publice (Administratia cen-tran, Directiunea invatamintuluTprimar O normal, DirectiuneainvatamintuluT secundar O su-perior, Divizia comptabilitatiT,Serviciul constructiunilor si con-tenciosului).

Pe tina Ministerul Instructi- .uneT publice, i sub a sa admi-nistratie, functioneaz casa coa-lelor care administreaza 33 defondatiunT cu un capital de2121897 le!. Din acest fond secheltue0e pentru cladirT wolare,burse, subventiT, stipendiT, etc.

Misiunt strdine. In Bucu-reti sunt reprezintate urm5.-toarele state :

Angli a Austro-Un garia, suntreprezintate prin cite o legati-une i cite un consulat ; Belgiae reprezintata prin o legatiune;Bulgaria are o agentie diplo-matica; Elvetia are un consulatgeneral ; Franta li. Germaniasuat reprezintate prin cite o le-gatiune i cite un consulat ;Grecia e reprezintata:printeunministru plenipotentiar, dar inlipsa acestuia secretarul legatiu-ner rusqt1 reprezinta intereselesupuilor elenT ; Italia prin o le-gatinne O un consulat; Olan da iRusia prin cite o legatiune icite un consulat ; Serbia numaTprin o legatiune ; Statele-Uniteprin un consulat general;, Tur-cia prin o legatiune O consulat.

www.dacoromanica.ro

BUCURWI 22 BUCURW1

Oteluri. Inainte cu o sutAde ani, lumea strAinA de orasse servea de asa numitele ha-nurl, carl servean i ca adApostcAlAtorilor si, mal cu seamA, camagaziI pentru mArfurI. Hanu-rile Bucurestilor ati dispArut maltoate azI.

Pe vremea luI Serban-VodA,Bucuresti daca nu era un oraseuropean, cel putin avea o ori-ginalitate invederatA arhitec-tura religioas1 ca i cea civilAeran expresiunea timpuluI si toa-te zidirile se presintati cu co-loarea epoceT. Pana aci insA co-merciul, bazat pe sigurantAincredere, nu prinsese rAdAcindintiun oras ata de expus caBucuresti. erban-VodA pentrua-I incuraja, introduce tipul edi-ficiilor comerciale despre carlvorbim Hanurile. ReproducindpAnA la oare-care fidelitate ti-pul arhitectureI monastice dinItalia, clAdirea are forma unuIpAtrat coprinzind in zidurile elsolide un spatin foarte intins.In mijlocul sAti, o curte de a-ceeasI forrad servea pentru a-dApostirea caravanelor. ToateincIperile de jos, destinate sto-felor pretioase, banilor, aure-turilor si in general producte-lor industria OrientuluI si Euro-per, eran boltite i, prin solidi-tatea ion, apArate de foc si despiritul de rApire al timpuluI.Sus eran alte inaperi pentru lo-cuinte, i toatA clAdirea era in-conjurat de galeriI cu arcadepentru inlesnirea comunicatid.Acesta fu tipul hanurilor, ade-vArate fortArete ale comercialuI,care adesea servirl chiar pen-tru asigurarea averilor i vieteIorAsenilor.

Tunusli spune cA in Bucu-resti, la inceputul acestuI secol,eran urmAtoarele mAnAstirl cuhanurI

Mitropolia, Sf. Gheorghe, Col-

tea, Radu-Vocld, Mihaid- VodA,Sf. Ion, SArindarul, Stavropo-leos, Pogonianis, ZIAtarI, Arhi-mandritul, Bis. Tutulor-Sfintilor,Sf. Spiridon -Vechin, Sf. Spiri-don-Non, Coltea, erban-VodA,Domnita BAlasa, Hagiica, Sf.nase, Foisorul i Biserica CurtiI.

Din toate acestea azI n'ati ra-mas nimic. In schimb avem o-telurl marl si elegante, carl potconcura in toate privintele cu o-telurile cele mal marI din Occi-dent. In Bucuresti sunt azI 27otelurI, afarl de 90 miel ha-nurI, tot un fel de otelurl sineavind nicI o asemAnare cu ve-chile hanurl.

AfarA de otelurf, mal suntin Bucuresti 133 de restauran-te ; 109 cafeneie i cofetAriI; 32berArli si 1817 circiume.

lstoria Bucureftilor. Bucures-ti, odinioarl capitalaminestI, astAd capitala Regatu-lui

Numele acestuI oras vine dela un Bucur, care a avut, invremurl bAtrine, proprietAtI pemalurile de aci ale DimboviteIsi pe colinele din apropiere.

CA acest Bucur ar fi fost un du-ce al Dacid Australe cu numelede Hilarius, care pe slavonestese zice Bucur, cum seria A.Treb. Laurian in gCoup d'oeilsur l'histoire des Roumains(1846) ; cl numele de Bucureftivine de la verbul gml bucur,cum afirmA KogAlniceanu in asa gHistoire de la Dacie; caacest Bucur saa Radu era unfiu al unuI LaiotA-VodA, cumpretindea D. Pelimon in nuvelasa Bucur ; cl un neam de oa-meni anume Bukurli sau Bukuria fundat Bucurefti, cum credeaFuelek von Wittinghausen,toate acestea noI nu le stim is-toriceste, i niel* un documentautentic nu ne vorbeste despredinsele.

StrAinil ad scris i pronuntatnumele orasuluI Bucurefti inmil $i in mil de felurI. Bu ne-oarl, din anul 1500 i pAnA invremurile noastre, el aii scrisBokoresch, Bocorest, Boceres-

.

tya, Bukuresch, Bocoresti,kureszti, Bukaresztach, Buko-ryschia, Bogrest, Bochioresti,Buijuresti, Bucresi, Bogrest, Bu-koreszcie, etc. etc.

and cu sApAturile de la Ar-cuda, s'an gAsit multe topoarede silex i alte obiecte ale o-m iluT din epoca preistoricA.Lingl san in Bucuresti a fostdecI o statiune preistoricA (To-cilescu).

In epoca ante-romank malu-rile Dimboviter si colinde vecinea fost locuite. Urne cinerare,oseminte omenestI calcinate,resturl de arme si costume,sAbiI, obiecte de argint, aratAcA locurile pe carI s'an ridicatmal ttrzin Bucuresti an fost lo-cuite.

CAr'dmizile romane, gAsite laPantelimon i provenind din cas-telele cari apAran faimosul Tro-ian, adicA gvall im ce incepeade la Giurgin, pe atuncI Sexan-ta Prista i mergea pe la Bucu-resti la N. spre Carpa, prinPrahova (unde si azI i se mal;ad urmele), ne vorbesc de Bu-curesti din epoca romanl capunct cel putin de trecAtoaresi, decT, locuit (Tocilescu).

Troianul, adicA acest g vall u mdin epoca romanA, a rAmas infinta pana la fi iele secoluluI alXVII-lea chiar prin Bucuresti.In Ocolnica locurilor Mitropo-

coprinsl in hrisovul luIRadu-VodA-Leon din 4 Iunie1668 (Arhive g Con dica Mitro-polieI, No. 2), e vorba de ca-pub TroianuluI, lingl helesteullul erban e VodA (Grammont-Suter) pe la stilpul de piatrAal ArmeanuluI.

www.dacoromanica.ro

De la 274 si pinit la vtnireaprin invaziunile con-

tinue ale Gotlor, Hunilor, Ge-pizilor i Avarilor, s'a sterspn i amintirea usoarelor ase-zAminte romane.

Intre secolli V si VIII, loculBucurestilot face parte din Sla-vonia dunAreanA, care se in-tindea de la BrAila prin BuzdlipinA la Tirgoviste, si de laTirgovistea prin Bucurefti laOltenita sa CAlArasi pe Du-nAre larAsT pana la BrAila. A-tund se botezarA riurile si lo-

buneoarl Dlmbovita(foaie de stejar), Ialomita (stear-pa), Prahova, Ilfov, Cricov (Has-deti).

Dimbovita, foaie de stejar,aratA poate intinderea nemAr-ginitl a p5.durilor carT se aflaiiIn Ilfov si in deosebr impreju-rul Bucurestilor.

Intr'adevAr, inc5. din epocaromand, de pe timpurile luIMarid, propretorul Curione, a-juns la fruntariele Dacid, sesperie de intilnecimea codrilor(Hasdeu).

de atuncl pAnA in secolulnostru, pAnA /a 1821, pAdurileali persistat imgrejurul Bucu-restilor. De esial din bisericaOltenilor spre E. daT In pa.dure, zicea un Memorialistal lul Tudor Vladimirescu.

Printre cele 570 de pAdurlmar! ale Tdre-Rominesti, Fo-tino citeazA pe ale Ilfovulurprintre cele mal marl. In se-colul al XVIII-lea, Sulzer po-meneste de pAdurea de la SEElefterie, Sestini de pAdureaCotrocenilor pe care o numesteaun vasto bosco ; del Chiaronu uita pAdurile dintre Bucu-resti i Tirgoviste. In marelehrlsov al Cotrocenilor, erban-VodA Cantacuzino ne vorbestede marea pAdure a GrozAve.;;-tilor, din care o parte a fost

curAtitA de dinsul ca sa facaloc de Sat.

La 1640, Baksid, un misio-nar catolic, zice in povestireacAlAtorieI sale : apotl merge ozi fr sl esI din pAdure prinprejurul Bucurestilor. Paul dinAleppo, in cAlAturiile Patriar-culuI Macarius, vorbeste de a-semenea de pAdurile cele deseale Bucurestilor. Intre Bucu-resti i DunAre, zice un alt cl-lAtor, sunt locurr pAduroase sinepracticabile tecta et invialoca inter Danubium et Boche-restium. N. Iorga). DacA nudocumentele, cel putin tradi-tiunea vorbeste la 1354 de pl-durile cele rnArete ale Bucures-tibor.

SA nu uitAm cele ce ni sespun prin traditiune rala deceT bAtrinT in privinta marilorpadurT VIAsia, Riioasa, Cocio-cul, Lupesti, Brosteni.

Sat, cAtun, trecAtoare pe dru-mul cel vechiti al Romanilot dela Giurgili in sus spre Carpay,Bucuresti, dupA invaziunea ul-tima si grozavA a TAtarilot dela 1243-1245, trebue A. fi in-ceput a se constitu.

Radu-Negru, cel de la 1245,al *MI Fotino, fondeazA Bucu-resti, cum a fundat Pitesti, Ar-gesul, Tirgoviste. Unde suntdocumentele?

Cela ce e sigur prin insAsTfirea lucrurilor e faptul urmd-tor : Giurgiul, colonie genovezA,cu un comercia de o insemnA-tate netntrecutd in istoria pri-milor BasarabI al Muntenid,prin relatiunile sale cu cetateafoarte comerciantA a Brasovu-luI, Giurgiul pe unde ave oaresA isI ducl mdrfurile, dacA nupe ling vechiul vallum al Ro-manilor, pe lingA urmele ve-chielor Castella, pe unde locu-rile de drumuff nu eratI tocmaTinvia et tecta?.

Flinta Bucurestilok din sutaa doul-spre-zecea i a trel-spre-zecea este legatd de avintulcomercial al GiurgiuluT, dupAcum maf tirzirt soarta cetAtiidunArene a Genov