DICŢIONAR GEOGRAFIC UNIVERSAL DE NUME...

DICŢIONAR GEOGRAFIC UNIVERSAL DE NUME PROPRII(PRONUNŢIE ŞI AŞEZAREA GEOGRAFICĂ)

EDIŢIA A DOUA REVIZUITĂ ŞI ADĂUGITĂ

ANDREI C. INDRIEŞ (Coordonator)

ANDREI A. INDRIEŞ ROBERT A. INDRIEŞ

Cuvânt înainte

Lucrarea prezentă constituie o încercare temerară de a prezenta principalele elemente geografice de pe planeta noastră: continente, oceane şi mări, lacuri, insule şi peninsule, oraşe, munţi şi alte forme de relief, etc., etc. Se pune accent pe pronunţarea numelor şi pe aşezarea lor geografică în teritoriu (în funcţie de localităţi mai importante, sau alte elemente geografice).

Toate aceste elemente, fie naturale, fie antropice, sunt înşiruite în ordine alfabetică, de la litera A şi până la litera Z inclusiv. Sunt peste 62 500 de termeni geografici proprii, de pe tot globul terestru, şi prin faptul că unele denumiri se repetă de mai multe ori, considerăm că de fapt sunt circa 100 000 de denumiri.

Denumirea geografică este scrisă cu bold. Dacă în surse diferite am întâlnit altă formă de scriere a obiectului geografic, am menţionat în paranteză forma, formele întâlnite.

În cele mai multe cazuri, cu caractere italice (înclinate), am încercat să menţionăm pronunţia, cât mai exact posibil sau cu aproximaţie. De exemplu, Bahia = baia, Calais = cale, Cordoba = cordova etc. Acolo unde nu sunt parantezele de pronunţie, numele se pronunţă cum se scrie, sau pur şi simplu nu ştim cum (în acest caz, cititorii, dacă ştiu, sunt rugaţi să ne scrie pe adresa [email protected]).

Acolo unde există mai multe elemente geografice cu acelaşi nume, ele sunt menţionate cu numere arabe de tip bold (îngroşate), ca de ex.; 1. 2. 3. 4. şi aşa mai departe.

În cazul unor state cu suprafeţe mari, ca S.U.A., în paranteze sunt menţionate şi statul din care fac parte. În cazul României, localităţile rurale au fost menţionate administrativ, adică grupate în comune sau cele care aparţin oraşelor şi municipiilor. La comune, în enumerarea satelor componente se începe cu satul de reşedinţă. În cazul Ungariei, enumerarea localităţilor rurale dar şi urbane se face şi

după judeţul în care se găsesc, scrise în paranteză.

Pentru a scurta cât de cât textul, şi aşa foarte amplu, am utilizat unele prescurtări: com.= comună, reg. adm. = regiune administrativă, reg. natură. = regiune naturală, Rep. = Republica, Republicii; lac de acum. = lac de acumulare; depr. = depresiune, jud. = judeţ, loc. = locuitori, loct. = localitate, kmp = kilometri pătraţi, m = metri, mp = metri pătraţi, N = nord, S = sud, V = vest, E = est, NV = nord-vest, NE = nord-est, SV = sud-vest, SE = sud-est, NNV = nord-nord-vest; str. = strâmtoare, oc = ocean, ins. = insulă, pen. = peninsulă. În schimb, v. (v mic) semnifică "vezi".

Suprafeţele şi altitudinile au fost date grupate câte trei, ca de pildă, 1 250 m. Însă anii au fost scrişi fără această regulă, ca de exemplu, 1578, 1978 etc.

Autorii

2

A

Aa. 1. Râu în Elveţia, afluent al râului Aare. 2. Râu în NE Franţei, cu vărsare în Marea Mânecii între oraşele Dunkerque (la E) şi Calais (la V). 3. Râu în N Belgiei, afluent al râului Schelde. 4. Râu în Germania, affluent al Weserului, aproape de oraşul Bielefeld.Aabach. (aabah). Râu în partea central-nordică a Elveţiei, afluent al râului Aare.Aabadiyé. (abadii ie). Localitate în partea central-vestică a Libanului, la ESE de Beirut.Aabbassiyé. (abasii ie). Localitate în SV Libanului, aproape de ţărmul Mării Mediterane, la NE de oraşul Soûr. Aabeïdat. Localitate în NV Libanului, aproape de ţărmul Mării Mediterane, la NE de localitatea Halat.Aabenraa. Oraş în SE peninsulei Iutlanda, pe teritoriul Danemarcei, la stâmtoarea Beltul Mic.Aach. (aah). 1. Loct. în SV Germaniei, pe râul cu acelaşi nume, la SE de oraşul Tutlingen, la NE de Lacul Boden. 2. Râu în SV Germaniei, afluent al Dunării. Trece prin loct. cu acelaşi nume.Aachen. (ahen). Oraş în Germania (Renania de Nord-Westfalia), la graniţa cu Belgia; circa 600 000 loc.Aadorf. Loct. în NE Elveţiei, la SE de oraşul Winterthur.Aalen. Oraş în SV Germaniei, pe râul Jagst, la E de Stuttgart.Aalisjärvi. (alis iervii). Lac în V Finlandei, la NV de oraşul Rovaniemi.Aalsmer (Aalsmeer). Loct. în V Olandei, la SV de Amsterdam.Aalst. (alst). 1. Aalst sau Alost (alost). Oraş în Belgia (Flandra Orientală). 2. Loct. în SSE Olandei, la SE de Eindhoven.Aalten. Loct. în E Olandei, aproape de graniţa cu Germania, la SE de Arnhem.Aalter. Loct. în V Belgiei, la V de Gent.Äänekoski. (enecoschii). Oraş în VSV Finlandei, la NE de Tampere.Aanqoun. (ancun). Localitate în SV Libanului, la SE de oraşul Saïda.Aansluit. (ansluit). Localitate în N Republicii Africa de Sud, aproape de graniţa cu Botswana, pe uedul Kuruman, la SV de localitatea Severn.

Aapajärvi. (apaiervii). Loct. în Finlanda, la N de loct. Suvanto, pe râul Kitinen.Aapua. Loct. în NE Suediei, la graniţa cu Finlanda, la SE de Gällivare.Aaqoura. (acura). Loct. în N Libanului, la NE de Beiurut.Aar. Râu în Germania, affluent al râului Ems.Aarau. (arau). Oraş în N Elveţiei, pe Aare, centru administrativ al cantonului Aargau; circa 60 000 loc.Aarberg. Loct. în NV Elveţiei, la E de lacul Bieli, la NV de Bern.Aarburg. Loct. în N Elveţiei, pe râul Aare, la SV de Aarau.Aardenburg. Loct. în SV Olandei, aproape de graniţa cu Belgia.Aare (Aar). Râu (294 km) în Elveţia, afluent stâng al Rinului la Waldshut.Aargau. (argau). Canton în N Elveţiei care are 1 400 kmp şi circa 500 000 loc. Centrul administrativ este Aarau.Aarschot. (aarşot). Loct. în partea central-nordică a Belgiei, pe râul Demer, la NE de Bruxelles.Aartrijke. (aartriiche). Loct. în V Belgiei, la SV de Brugge (Bruges).Aarwangen. (aarvanghen). Loct. în NV Elveţiei, la NE de Solothurn, pe râul Aare.Aasiaat. Loct. în V Groenlandei, pe o Ins. situată la S de ins. Disko.Aavasaksa. Vârf deluros în Finlanda (242 m). Se găseşte aproape de Golful Botnic.Aba. 1. Oraş în SE Nigeriei (Imo), la nord de Port Harcourt cu circa 250 000 loc. 2. Oraş (de circa 20 000 loc.), în China (Tibet). 3. Loct. în R.D. Congo, în NE ţării, aproape de graniţa cu Sudan. 4. (obo). Loct. în Ungaria, la SV de Budapesta şi la SE de Székesfehérvár.Abā ad Dūd. Loct. în NNE Arabiei Saudite, la NNE de oraşul Burayda.Abā al Hinshan. (aba al hinşan). Loct. în NV Arabiei Saudite, la graniţa cu Iordania. Abab. Loct. în partea central-sudică a insulei Sumatra (Indonezia), la VSV de Palembang.Abacaxis. (abacasis). Râu în Brazilia, afluent al lui Madeira (Amazon).Abacija. (abaţii ia). Loct. în partea central-nordică a Albaniei, pe râul Fani, la NE de Tirana şi la SE de Shkodra.Abackij. (abachii). Loct. în Rusia asiatică, pe râul Ishim, la ENE de oraşul Işim.

Abaco. Insule (Abaco Mare şi Abaco Mic) în arhipelagul Bahamas.Abadan. Oraş în sud-vestul Iranului, port petrolier pe Shat al'Arab; circa 350 000 loc.Abadeh. Loct. în partea central-vestică a Iranului, la jumătatea distanţei dintre oraşele Isfahan (la NNV) şi Shiraz (la SSV).Abadeh Ţashk. (abadeh ţaşc). Loct. în partea central-sudică a Iranului, la NE de oraşul Shiraz.Abades. (abadis). Loct. în centrul Spaniei, la VSV de oraşul Segovia.Abadia dos Dourados. (abacie dos dorados). Loct. în Brazilia, la ENE de oraşul Uberlândia.Abadiânia. Loct. în Brazilia, la SV de capitala Brasilia.Abadín. Loct. în NV Spaniei, pe râul Támoga, la NNE de oraşul Lugo.Abadla. Oraş mic în Algeria, pe râul Saoura, la baza Munţilor Atlas.Abádszalók. (obad soloc). Loct. în Ungaria, în partea central-vestică a ţării, la NE de Szolnok, pe Tisa, la SV de Tiszafüred.Abaeté. Loct. în NE Braziliei, la SV de Belem, pe dreapta golfului Marajo.Abaété. Centru minier în Brazilia, la E de izvorul fluviului São Francisco şi la V de Itabira.Abaetetuba. (abaetetuva). Oraş mic din Brazilia, nu departe de oraşul Belem, în apropierea fluviului Amazon.Abagacs (Abagaci). Oraş în NNE Chinei, la NV de capitala ţării.Abai. Loct. în SE Paraguay-ului, la SE de capitala ţării.Abaiang. Ins. în arhipelagul Gilbert, la NE de ins. Noua Guinee (Pacific).A Baiuca. Loct. în NV Spaniei, pe ţărmul Oc. Atlantic, la SV de oraşul La Coruña.Abaj. (abai). Oraş mic în Kazahstan, nu departe de Karaganda.Abaja. (abaia). Lac situat în Etiopia (în Podişul Etiopiei).Abaji. Loct. în Nigeria, la SV de Abuja.Abak. Oraş în SE Nigeriei, pe ţărmul Golfului Guineea, la E de Port Harcourt.Abakaliki. (abacalichii). Oraş în SE Nigeriei, la E de oraşul Enugu.Abakan. 1. Râu în Federaţia Rusă, afluent de stânga al fluviului Enisei; 512 km, izvorăşte din Munţii Saian de Vest şi

Altai. 2. Oraş pe râul cu acelaşi nume, la confluenţa cu Enisei, centrul administrativ al Regiunii Autonome Hakassia; are circa 160 000 loc.Abakanskij Hrebet. (abacanschiii hrebet). Lanţ muntos în Rusia asiatică, la V de râul Abakan, la E de oraşul Barnaul. Are 2 858 m în vf. Gora Azhu-Tayga.Abala. Loct. în Congo, la SE de oraşul Ewo.Abalak. Loct. în Niger, la NE de oraşul Tahoua şi la SV de oraşul Agadez.Abalessa. Loct. în SSE Algeriei, la VNV de oraşul Tamanrasset.Abaliget. (obo lighet). Loct. în Ungaria, la baza Munţilor Mecsek, nu departe de Pécs.Abalti. (abaltii). Loct. în partea central-sud-vestică a Etiopiei, pe râul Omo, la SV de capitala ţării.Abana. Loct. în N Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la V de oraşul Sinop.Abana Merekes. Râu intermitent în NE Etiopiei, cu vărsare în lacul Abbe.Abancay. (avancai). Loct. în partea central-sudică a statului Peru, în Anzi, la VSV de Cuzco.Abancourt. (abancur). Loct. în NE Franţei, pe râul Epte, la SV de Amiens şi la NE de Rouen.Abanga. Râu în NV Gabonului, cu vărsare în Oc. Atlantic, lângă Port Gentil.Abanilla. (abanii ia). Loct. în SE Spaniei, la NNE de oraşul Murcia.Abano Terme. Loct. în NE Italiei, la VSV de Padova.Abapó. Loct. în partea central-sudică a Boliviei, la SSV de Santa Cruz.Abapuszta. (obo pusto). Loct. în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la SE de Balkány şi la NE de Debrecen.Abarán. Loct. în SE Spaniei, pe râul Segura, la NV de oraşul Murcia.Abarghu. Loct. în centrul Iranului, la SE de Isfahan şi la NE de Shiraz.Abarqū. (abarcuu). Loct. în partea central-sudică a Iranului, la SE de oraşul Isfahan.A Barrela. Loct. în NV Spaniei, pe un afluent al râului Miño, la NE de oraşul Ourense. Abasár. (oboşar). Loct. în N Ungariei (Heves), la NE de Gyönyös.Aba Sa′ūd. Loct. în SV Arabiei Saudite, la graniţa cu Yemen, la SV de oraşul Najran.

Abashiri. (abaşirii). 1. Golf în N Insulei Hokkaido (Japonia). 2. Port pentru pescuit în nordul Insulei Hokkaido, în golful cu acelaşi nume. 3. Lac în Japonia, în NE insulei Hokkaido, la V de oraşul cu acelaşi nume.Abasolo. 1. Loct. în NE Mexicului, aproape de Golful Mexic, la NNV de Tampico. 2. Loct. în centrul Mexicului, la SV de oraşul Irapuato.Abasolo del Valle. (abasolo del vaii). Loct. în SE Mexicului, la NE de oraşul Oaxaca de Juarez.Abasto. Loct. în NE Argentinei, la SE de Buenos Aires şi la V de La Plata.Abau. Loct. în SE statului Papua-Noua Guinee, pe ţărmul Mării Coralilor, la SE de Port Moresby.Abaújalpár. (obo ui olpar). Loct. în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SE de loct. Encs.Abaújdevecser. (obo ui devecer). Loct. în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la V de Encs. Abaújkér. (obo ui chier). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SE de Encs.Abaújlak. (obo uiloc). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc.Abaújszántó. (aba ui santo). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc şi la N de Szerencs.Abaújszolnok. (oboui solnoc). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc.Abaújvár. (obo ui var). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Hernád, la graniţa cu Slovacia.Abava. Râu în Letonia, afluent al râului Venta.Abay. Oraş în Kazahstan, la SV de oraşul Karaganda.Abaya. (abaia). Lac natural în SSV Etiopiei, la SV de capitala ţării, Addis Abeba.Abay Wenz. Râu în N Etiopiei, cu vărsare în Lacul Tana.Abaza. Loct. în S Siberiei (Rusia), pe cursul superior al fluviului Obi, la S de Abakan.Abba. Loct. în V Republicii Centrafricane, la NV de Bangui.

Abbadia San Salvatore. Loct. în NV Italiei Pen.re, la SV de lacul Trasimeno şi la SV de Perugia.Abbai. Numele la izvor al afluentului Nilului, Nilul Albastru (în Etiopia).Abbaretz. (abareţ). Centru de exploatare a staniului, în NV Franţei, la V de Angers.Abbasabad. Loct. lângă Teheran (Iran).Abbasanta. Loct. în partea central-vestică a insulei Sardinia (Italia), la SSE de oraşul Sassari.Abbazia. v. Opatiia.Abbekås. (abecos). Loct. în S Suediei, pe ţărmul Mării Baltice, la SE de oraşul Malmö.Abbeville. (abvil). 1. Loct. în NV Franţei (Picardia). Circa 25 000 loc. 2. (abevel). Loct. în S.U.A. (Louisiana), la SV de oraşul Lafayette. 3. (abevel). Loct. în S.U.A. (Georgia), la SE de oraşul Macon. 4. (abevel). Loct. în S.U.A. (Carolina de Sud), la SE de oraşul Greenville.Abbey. (abii). Loct. în Canada (Saskatchewan), la SV de oraşul Sasqatoon.Abbeyfeale. (abbi ifil). Loct. în SV Irlandei, la SV de oraşul Limerick.Abbey Head. (abii hed). Cap în SSV Scoţiei (Marea Britanie), la SV de oraşul Dumfries.Abbeyleix. (abiileics). Loct. în Irlanda, la SV de oraşul Portlaoise.Abbey Peak. (abii pic). Vârf (585 m) în NE Australiei, la S de Capul Melville.Abbey Town. (abii taun). Loct. în NV Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Carlisle.Abbiategrasso. Loct. în NV Italiei, la V de Milano.Abbot Bay. (abot bei). Golf al Pacificului (Marea Coralilor), situat în NE Australiei.Abbots Bromley. (abots bromlii). Loct. în centrul Angliei (Marea Britanie), la E de Stafford.Abbotsbury. (abotsbării). Loct. în S Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Mânecii, la SV de oraşul Dorchester.Abbott. Loct. în NE Argentinei, la SV de Buenos Aires.Abbottabad. Loct. în NE Pakistanului, la graniţa cu India, la NE de Islamabad.Abbotts. (abots). Loct. în V Australiei, între Munţii Robinson (la N) şi Nicholson (la S).

Abbotsford. 1. Oraş în SV Canadei, la graniţa cu S.U.A., la SE de oraşul Vancouver. 2. Loct. în S.U.A. (Wisconsin), la VNV de oraşul Green Bay.Abda. (obdo). Loct. în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la V de oraşul Győr.Abd al-Kuri. (abd al curii). Ins. în Oceanul Indian, la V de ins. Socotra. Aparţine de Yemen.Abdanan. Loct. în VNV Iranului, aproape de graniţa cu Irakul, la SV de oraşul Khorramabad.Abdi. (abdii). Loct. în Rusia europeană, la ENE de oraşul Kazan.Abdja. (abdgia). Loct. de lângă Teheran (Iran).Abdulabad. Loct. la SV de Teheran (Iran).Abdulino. Loct. în Rusia, la NE de fostul Kuibîşev, astăzi Samara.Abdurrahim. Loct. în SV Turciei europene, la V de Istanbul.Abéché. (abeşe). Oraş în E Ciadului central, la NE de N'Djamena, având circa 75 000 loc.Abeïbara. Loct. în NE statului Mali, la NE de oraşul Kidal.Abejar. (avehar). Loct. în Spania, la NV de oraşul Soria.Abejuela. (avehuela). Loct. în E Spaniei, la NV de oraşul Valencia.Abejukolo. Loct. în partea central-sudică a Nigeriei, la NV de oraşul Makurdi.Abela. (abiala). Loct. în SV Portugaliei, la SE de loct. Melides.Abel Tasman. Parc Naţional în N Insulei de Sud (Noua Zeelandă).Abemama. Ins. coraligenă situată în arhipelagul Gilbert (Oceanul Pacific).Abengouru. (abenguru). Oraş în ESE statului Côte d′Ivoire, aproape de graniţa cu Ghana, la SSE de Yamoussoukro.Abenójar. (avenohar). Loct. în centrul Spaniei, la SV de oraşul Ciudad Real.Abenra. Loct. în Danemarca (în cadrul peninsulei Iutlanda).Abens. (abinz). Râu în S Gemaniei, afluent al Dunării. Trece prin Abensberg. Abensberg. (abinzberc). Oraş în Germania (Bavaria).Abeokuta. Oraş în V Nigeriei, port pe fluviul Ogun; circa 350 000 loc.

Aberaeron (Aberayron). (abir airăn). Loct. în Marea Britanie, în V Ţării Galilor, la Golful Cardignan.Abercarn. (abircorn). Loct. în S Ţării Galilor (Wales) din Marea Britanie, la NNE de oraşul Cardiff. Abercastle. (abircasăl). Loct. în SV Ţării Galilor (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlandei, la NE de loct. St. Davis.Aberchirder. (abercirdăr). Loct. în ENE Scoţei (Marea Britanie), la NV de Aberdeen.Abercrombie. (abircrombii). 1. Munte la NE de Washington (S.U.A.). 2. Râu în ESE Australiei, affluent al râului Lachtan.Aberdare. (abirder). 1. Loct. în SSV Ţării Galilor (Marea Britanie), la NV de Cardiff. 2. Parc Naţional în S Kenyei, la NV de Nairobi.Aberdaron. (abirderon). Loct. în SV pen. Lleyn (Ţara Galilor-Marea Britanie), pe coasta Mării Irlandei.Aberdeen. (abărdin). 1. Oraş în Marea Britanie (Scoţia), port la Marea Nordului; circa 220 000 loc. 2. Loct. în Africa de Sud, în partea central-sudică, la NV de oraşul Port Elizabeth. 3. Loct. în Australia, în ESE continentului, la NV de oraşul Newcastle. 4. Loct. în V insulei Hong Kong (China), la SV de Victoria. 5. Loct. în NE S.U.A., pe ţărmul de NV al Golfului Chesapeake, la NE de Baltimore. 6. Loct. în SE S.U.A. (Mississippi), la NE de Jackson şi la VNV de Birmingham. 7. Loct. în N S.U.A. (Dakota de Sud), pe râul James, la SE de Bismarck. 8. Loct. în NV S.U.A. (Washington), la V de Olympia şi la SV de Seattle.Aberdeen Lake. (abărdin leic). Lac în N Canadei, pe râul Thelon, la NNE de lacul Dubawnt.Aberdeen Road. (abărdin road). Loct. în partea central-sudică a Rep. Africa de Sud, la SE de loct. Aberdeen.Aberdeenshire. (abărdin şeor). Regiune administrative în NE Scoţiei, cu centrul la Aberdeen.Aberdyfi. (abărdifii). Loct. în V Ţării Galilor (Marea Britanie), pe coasta Golfului Cardigan (Marea Irlandei).Aberfeldy. (abărfeldii). Loct. în centrul Scoţiei, la NE de lacul Tay şi la NV de Dundee.

Aberfoyle. (abărfoil). Loct. în S Scoţiei (Marea Britanie), la NE de lacul Lomond şi la NV de Stirling.Abberffraw. (ebirfro). Loct. pe ţărmul SV al Insulei Anglesey (Marea Britanie), la Marea Irlandei.Aberfoyle. (ebirfoil). Loct. în centrul Scoţiei (Marea Britanie), la NNV de Glasgow. Abergawenny. (abărgevănii). Loct. în Marea Britanie (SE Ţării Galilor), la NE de Cardiff.Abergele. (ebirgol). Loct. în N Ţării Galilor (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlandei.Abergynolwyn. (abirginouin). Loct. în VNV Ţării Galilor (Marea Britanie), la SE de loct. Barmouth de pe ţărmul Mării Irlandei.Abernathy. (abirnatii). Loct. în S.U.A. (Texas), la N de oraşul Lubbock.Abernety. (aber atii). Loct. în SE Scoţiei (Marea Britanie), la SE de oraşul Perth.Aber See. (abăr zii). (Sankt Wolfgang See: zanct volgan zii). Lac în Austria, în Alpii Salzburg.Abersoch. (ebirsec). Loct. în S pen. Lleyn (Ţara Galilor-Marea Britanie), la Golful Tremadog.Abertillery. (abirtării). Loct. în SE Ţării Galilor (Marea Britanie), la N de Cardiff.Aberystwyth. (abăristuis). Oraş în Marea Britanie (Wales), la Golful Cardigani.Abetone. Loct. în Italia, pe râul Lima, la NV de oraşul Pistoia.Abez. Loct. în NE Rusiei europene, pe râul Usa (afluent al fluviului Peciora), la NE de oraşul Pita, la baza V a Munţilor Ural.Abha. Loct. în Arabia Saudită, în partea sa de sud-vest.Abhanpur. Loct. în India, la SE de oraşul Bhilai.Abhar. Oraş în NV Iranului, pe râul Abhar Rūd, la SV de oraşul Qazvin.Abhar Rūd. Râu în NV Iranului, afluent al râului Safid.Abhazia. Republică autonomă în Gruzia, între ţărmul Mării Nege şi V Munţilor Caucaz; 8 600 kmp şi circa 550 000 loc. Capitala este Suhumi.Abia. Stat în SE Nigeriei, având centrul la Umuahia.Ābīata Hayk′. Lac în Etiopia, la SSE de capitala Addis Abeba.

Abi Addi. (abii adii). Loct. în NV Etiopiei, la NE de vârful Ras Dashan (4 685 m).Abiad. Cap geografic în N Tunisiei, la N de oraşul Binsert, pe ţărmul Mării Mediterane.Ab-i Dez. Râu în SV Iranului care împreună cu Kherkheh se varsă în fluviul Shatt al Arab. Trece prin oraşul Dizful.Abidiya. (abiidii ia). Loct. în NE Sudanului, pe Nil, la N de Atbara.Abidjan. (abidgian). Oraş în Côte d'Ivoire cu 2,5 milioane loc. Port important care deserveşte şi statele Burkina Faso şi Mali.Abiego. (aviego). Loct. în NNE Spaniei, la ESE de oraşul Huesca.Ab-i-Istada. Lac în E Afganistanului, pe râul Lora Tarnak.Abijata-Shalla. (abigiata şala). Parc naţional în Etiopia, la SSV de Addis Abeba.Abilene. (abelin). 1. Oraş S.U.A. (Kansas), la SV de Topeka. 2. Oraş în S.U.A. (Texas), la SV de Fort Worth şi de Dallas, cu circa 110 000 loc.Abingdon. (abingdăn). 1. Loct. în Anglia de S, la SV de Oxford, pe Tamisa. 2. Loct. în S.U.A. (Illinois), la S de Rock Island. 3. Loct. în S.U.A. (Virginia), la NE de Johnson City.Abington. (abingtăn). Oraş situat în S.U.A. (Pennsylvania) la NV de Philadelphia.Abinsk. Loct. în Rusia europeană, la SV de oraşul Krasnodar.Abión. (avion). Râu în Spania, afluent al fluviului Duero.Ab-i-Safed. Râu în NNV Afganistanului.Abiseo. (aviseo). Parc naţional (Patrimoniu mondial) în Peru, în Cordiliera Centrală, la SE de oraşul Cajamarca.Abisinia. 1. Vechea denumire a Etiopiei. 2. Podişul Abisiniei, podiş înalt în NE Africii. Altitudinea maximă este de 4 620 m (vf. Ras Dashan). Se mai numeşte Podişul Etiopiei (Ethiopiei) sau Masivul Ethiopian.Abisko. 1. Abisko Östra. Loct. în N Suediei, pe ţărmul sudic al lacului Torneträsk. 2. Parc Naţional în N Suediei, la S de lacul Torneträsk.Abita Springs. (abire sprengz). Loct. în S S.U.A. (Louisiana), la NNE de oraşul New Orleans.

Abitau Lake. (abita leic). Lac în Canada, la NE de lacul Athabasca.Abitibi. (abetibii). 1. Loct. cu hidrocentrală în Canada, pe râul Moose, care se varsă în Golful Hudson. 2. Râu în SSE Canadei, în lungime de 370 km. 3. Lac în SSE Canadei, la NE de Timmins. Are 906 kmp.Abja-Paluoja. Loct. în SV Estoniei, la graniţa cu Letonia, la SE de oraşul Pärnu.Abkaik. Loct. în NE Arabiei Saudite, nu departe de Golful Persic, respectiv de Ins. Bahrein.Abkit. Loct. în E Siberiei (Rusia), la baza Munţilor Kolîma.Abkoude. (abcud). Loct. în V Olandei, la SSE de Amsterdam.Abla. Loct. în SE Spaniei, pe râul Naciemento, la NV de oraşul Almeria.Ablis. (ablii). Loct. în SV Parisului (Franţa).Ablach. (ablah). Râu în SSV Germaniei, la N de lacul Boden.Ablis. (ablii). Loct. în Franţa, la SV de Paris.Abminga. (obienga). Loct. în Australia, la SE de Munţii Mac Donnell.Abnub. Oraş în centrul Egiptului, pe Nil, aval de Asyut.Abo. v. Turku.Abod. (obod). Loct. în N Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de oraşele Edelény şi Miskolc.Abohar. Loct. în NV Indiei, aproape de graniţa cu Pakistanul, la NV de Delhi.Aboisso. Loct. în SE statului Côte d′Ivoire, la NE de Abidjan.Aboke. Loct. în Sudan, la NE de oraşul Malakal.Abomey. Oraş în SE Beninului, având circa 55 000 loc., nu departe de capitala statului, Porto Novo.Abondance. (abondans). Loct. în SE Franţei, aproape de graniţa Elveţiei, la SSE de lacul Geneva. Abong-Mbang. Loct. în SE Camerunului, la E de Yaoundé.Abony. (oboni). Loct. în SE capitalei Ungariei, Budapesta (Pest).Abooso. Loct. în SV Ghanei, la V de Accra.Aborigen. Vârf aflat în S Munţilor Cerski (Siberia), de 2 586 m altitudine.

Aborlan. Loct. în E insulei Palawan (Filipine), pe ţărmul Mării Sulu, la S de oraşul Puerto Princesa.Aboshi. (aboşii). Loct. în SE insulei Honshu (Japonia), la Golful Harima, la NV de Kobe.Abou, Mount. (abu). Loct. în India, la NV de oraşul Udaipur.Abou Déia. (abu deia). Loct. în Ciad, la SV de oraşul Abéché.Abourasséin, Muntele. (aburasein). Munte (1 113 m) în V Sudanului, la graniţa cu Rep. Centrafricană.Aboyne. (eboin). Loct. în E Scoţiei (Marea Britanie), pe râul Dee, la SV de Aberdeen.Abqaiq. (abchec). Loct. în Arabia Saudită, înspre Golful Persic.Abrahám. Loct. în SV Slovaciei, pe râul Gidra, la NE de Bratislava.Abraham′s Bay. (ebrehems bei). Loc. în ins. Mayaguana (Bahamas). Abram. (abrem). Loct. în NV Angliei (Marea Britanie), la NE de Liverpool.Abrantes. (abrantis). Loct. în Portugalia (Santarém), pe Tejo, la NE de Lisabona.Abra Pampa. (avra pampa). Loct. în N Argentinei, la NNV de oraşul San Salvador de Jujuy.Abraveses. (abravesis). Loct. situată aprox. în partea centrală a Portugaliei, la N de oraşul Viseu.Abre Campo. (abrii campu). Loct. în Brazilia, la SE de oraşul Belo Horizonte.Abrego. (avrego). Loct. în NE Columbiei, la NV de Cucuta.Abreiro. (abreiru). Loct. în NNE Portugaliei, la NE de oraşul Vila Real.Abreojos. (abreohos). Cap în V peninsulei California (Mexic), la Golful Ballenas (Pacific).Abreschwiller. (abreşvil). Loct. în E Franţei, la NV de Strasbourg.′Abri. (abrii). Loct. în N Sudanului, pe Nil, la SV de lacul Nasser.Abriès. (abrie). Loct. în SE Franţei, pe râul Guil, afluent al lui Durance, la graniţa cu Italia.Abriola. Loct. în S Italiei, la S de Potenza.Abritus. Oraş în Moesia inferioară. Astăzi, oraşul bulgar Razgrad.Abrosovo. Loct. în Rusia europeană, la V de lacul Rîbinsk.Abrud. 1. Depresiune intramontană, în Munţii Apuseni. Suprafaţa 36 kmp. 2.

Oraş în jud. Alba, în depresiunea menţionată. Are circa 7 000 loc. Sate componente: Abrud-Sat, Gura Cornei, Soharu.Abruka. Ins. a Estoniei, în Marea Baltică, la S de ins. Saaremaa.Abruzzi. (abruţii). 1. Munţi calcaroşi în centrul Italiei, parte componentă a Munţilor Apenini. Altitudinea maximă 2 912 m (vf. Corno Grande din masivul Gran Sasso d'Italia). 2. Regiune în Italia centrală, cu 10 800 kmp şi circa 1,3 milioane loc. Centrul administrativ este L'Aquilla. 3. Parc Naţional în munţii cu acelaşi nume.Absaroka-Beartooth Wilderness. (absaroche bertuf vildernes). Parc Naţional în munţii Absaroka Range (S.U.A.), pe teritoriul statului Montana.Absaroka Range. (absaroche rengi). Munte în S.U.A., în Munţii Stâncoşi, cu altitudinea de 3 901 m (vf. Granite Peak).Absdorf. (abzdorf). Loct. în NE Austriei, pe râul Schmida, la NV de Viena.Absecon. (absecăn). Loct. în E S.U.A. (New Jersey), la NV de oraşul Atlantic City.Abşeron. Pen. (Azerbaidjan) în Marea Caspică, la E de oraşul Baku.Abtenau. Loct. în Austria, pe râul Lammer, la SE de Salzburg.Abtsgmünd. Loct. în Germania, la NV de oraşul Aalen.Abu. 1. Vârf (1 722 m) în Munţii Aravalli din NV Indiei. 2. Loct. în NV Indiei, la N de Ahmebad.Abū ad Duhūr. Loct. în Siria, la NE de oraşul Hamah.Abu Ahil. Loct. în centrul Irakului, pe fluviul Tigru, la NV de Bagdad.Abu Ali. (abu alii). Ins. în Golful Persic, (Arabia Saudită), la NV de Ras Tanurah.Abu al Kaşhib. Loct. în SE Irakului, pe Shat el Arab, la NV de oraşul Abadan.Abu Arish. (abu ariş). Loct. în SV Arabiei Saudite, aproape de graniţa cu Yemen şi aproape de Marea Roşie, la SV de Zahran şi la SE de Abha.Abu Aweigîla. (abu aueigîla). Loct. în NE peninsulei Sinai (Egipt), pe uedul Wadi Huraydin, la SE de oraşul El ′Arîsh.Abu Ballāş. Vârf (645 m) în SV Egiptului, în NE Deşertului Libian.

Abu Bhar. (abu bar). Regiune deşertică în partea centrală a peninsulei Arabia, în Arabia Saudită, la SSE de capitala ţării.Abucay. (abucai). Loct. în Filipine, la Golful Manila, în NE peninsulei Bataan, la NV de Manila.Abu Deleiq. (abu deleic). Loct. în NE Sudanului, la NE de Khartoum.Abu Dhabi (Abu Zaby). (abu dabii). 1. Emirat în SE peninsulei Arabia, pe ţărmul Golfului Persic, făcând parte din Emiratele Arabe Unite. Suprafaţa 67 350 kmp şi circa 67 000 loc. Centrul administrativ Abu Dhabi. 2. Capitala Emiratelor Arabe Unite şi centrul administrativ al emiratului omonim. Are circa 385 000 loc.Abu Dhiaba'a. (abu diaba). Loct. în V Arabiei Saudite, la SE de Al-Madina.Abu-Dibis. Lac în centrul Irakului, la SV de Bagdad.Abu Duhur. Loct. în NV Siriei, la SV de Haleb (Alepo).Abu el-Matamir. Loct. în N Egiptului, în delta fluviului Nil, la NV de capitala ţării.Abu Durba. Loct. în VSV pen. Sinai (Egipt), pe ţărmul golfului Suez.Abu el Jurdhan. Loct. în VNV Iordaniei, la NE de oraşul Ma′an.Abufari. (abufarii). Loct. în Brazilia, la SV de oraşul Manaus, pe râul Purus.Abu Gubeiha. Loct. în Sudan, la SE de oraşul El Obeid.Abu-Hadridzsa (Abu Hadriya). (abu hadrija, hadrii ia). Loct. în NE Arabiei Saudite, înspre Golful Persic, la SE de oraşul Safaniya.Abu Haggag. Loct. în NV Egiptului, pe coasta Mediteranei, la V de Alexandria.Abu Hallan. Râu în Irak, afluent al fuviului Tigru, în SV Bagdadului.Abu-Hamed. Oraş în Sudan, pe fluviul Nil, la NNV de oraşul Atbara.Abu Hammad. Loct. în NE Egiptului, în delta fluviului Nil, la NE de Cairo.Abu Hashim. (abu haşim). Loct. în ENE Sudanului, pe râul Dinder, la SE de capitala ţării.Abu Hareira. Loct. în Siria, pe Eufrat, la SE de oraşul Haleb (Alepo).Abu Hummus. Loct. în NE Egiptului, în delta fluviului Nil, la SE de capitala ţării.Abuja. (abuia). Capitala federală a Nigeriei, în Platoul Jos din centrul ţării. Circa 100 000 loc.

Abu Kamal. Loct. în E Siriei, la graniţa cu Irak, pe fluviul Eufrat.Abu Kasha. (abu caşa). Loct. în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Aqaba (Marea Roşie), la NV de Tabuk.Abu Kebir. Loct. în NE Egiptului, în delta fluviului Nil, la NNE de oraşul Zagazig.Abu Kemal. Loct. în ENE Siriei, pe Eufrat, la graniţa cu Irakul.Abukir (Abu Qir). 1. Loct. în NE Egiptului, pe ţărmul Mării Mediterane, la NE de Alexandria. 2. Golf în NE Egiptului, la NE de loct. cu acelaşi nume şi de Alexandria.Abuku. Loct. în Sudan, la NE de oraşul El Fasher.Abukuma. 1. Munţi în Japonia (Ins. Honshu, în partea E, la N de Tokyo). 2. Râu (227 km) situat la V de Munţii Abukuma, cu vărsare în Pacific, la SE de oraşul Sendai.Abu Latt Island. Ins. a Arabiei Saudite, situată în Marea Roşie, la SSE de oraşul Jiddah (Jeddah).Abu Madd. Cap în NV Arabiei Saudite, în Marea Roşie, la NV de oraşul Medina.Abu Matariq. (abu mataric). Loct. în VSV Sudanului, la SV de oraşul El-Nahud.Abumena (Abu Mena). Sit al Patrimoniului Mondial situat în N Egiptului, la SV de Alexandria.Abumombazi. (abumombazii). Loct. în NV R.D. Congo, pe râul Mongala (afluent al fluviului Congo), la NV de Kisangani.Abu Musa. Ins. a Emiratelor Arabe Unite, situată în Golful Persic, la NNV de oraşul Dubai.Abuña. (abunia). Loct. braziliană, pe Madeira, afluent al Amazonului, la graniţa cu Bolivia.Abunai. Loct. în NV Braziliei, pe râul Japurá (afluent al Amazonului). Abuna Josef. (abuna iosef). Vârf (4 193 m) în Etiopia, la izvoarele râului Takkaze (afluent al lui Atbara).Abu Nujaym. (abu nugiaim). Loct. în N Egiptului, la SE de Tripoli. Abu Qa′ţūr. Loct. în E Siriei, la E de oraşul Hims.Abu Qurcas. (abu curcas). Loct. în Egipt, pe fluviul Nil, la N de Asyut.Aburatsu. (aburaţu). Loct., port pescăresc, în SE Insulei Kyushu (Japonia).

Abu Road. (abu rud). Loct. în VNV Indiei, la VSV de oraşul Udaipur.Abu Rudeis (Abu-Rudeisz). (abu rudeis). Loct. în Republica Arabă Egipt, în Pen. Sinai, la Golful Suez.Abu Saida. Loct. în ENE Irakului, pe râul Diyala, la NE de capitala ţării.Abu Salama. Loct. în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii, la NV de Medina.Abu Shagara. (abu şagara). Cap în NE Sudanului, în Marea Roşie, la N de Golful Dungunabi, la N de Port Sudan.Abu Shanab. (abu şanab). Loct. în Sudan, la NV de oraşul El Obeid.Abu Simbel. 1. Loct. în S Egiptului, pe Nil, în SV lacului Nasser. 2. Sit al Patrimoniului Mondial situat la NV de loct. cu acelaşi nume.Abu Sir. Loct. în NE Egiptului, la SV de Cairo şi la NV de Memphis.Abu Somas. Cap în E Egiptului, în Marea Roşie, la NE de Port Safaga.Abuta. Loct. în SV insulei Hokkaido (Japonia), la NV de oraşul Muroran.Abut Head. (obot hed). Golf al Pacificului, situat în V Insulei de Sud (Noua Zeelandă).Abu Tig. Loct. în Egipt, pe fluviul Nil, la SE de Asyut.Abu Tughara. (abu tugara). Loct. în V Irakului, pe fluviul Eufrat, la NV de Bagdad.Abu ′Uwayqilah. (abu uaichilah). Deşert în NE pen. Sinai (Egipt).Abuye Meda. Vârf (3 599 m) în Pod. Etiopiei (Etiopia), la SSE de oraşul Desē.Abuyog. (abuiog). Loct. în E insulei Leyte (Filipine), la S de oraşul Tacloban.Abu Zabad. Loct. în Sudan, la SV de oraşul El Obeid, pe uedul Wadi El Ghalla.Abu Za'bal. Loct. în NE Egiptului, la NE de Cairo.Abu Zabi. v. Abu Dhabi.Abu Zenima. Loct. în NE Egiptului, în V peninsulei Sinai, pe ţărmul Golfului Suez.Abwong. (abvong). Loct. în SE Sudanului, pe râul Sobat, la SE de Malakal.Åby. (obii). Loct. în SE Suediei, la N de oraşul Norrköping.Abyad. Loct. în partea central-vestică a Sudanului, la V de oraşul El-Obeid.Åby älv. (obii elv). Râu în NE Suediei, cu vărsare în Golful Botnic între localităţile Pitea (la N) şi Rönskär (la S).

Åbybro. (obibro). Loct. în NNV pen. Iutlanda (Danemarca), la NV de oraşul Ålborg.Abydos. 1. Unul dintre cele mai vechi oraşe ale Egiptului antic, amonte de Teba. Astăzi, lângă Araba el-Madfuna. 2. (obidos). Loct. în V Australiei, la SSE de oraşul Port Hedland.Abyei. Loct. în S Sudanului, la NE de oraşul Wau.Åbyn. (obin). Loct. în ENE Suediei, pe ţărmul Golfului Botnic, la NE de oraşul Skellefteå.Abymes, Les. Oraş în N insulei Guadelupa (Antilele Mici), cu 125 000 loc.Abzakovo. Loct. în Munţii Ural (Rusia), la NV de oraşul Magnitogorsk.Abzi. (abzii). Loct. în NV Etiopiei, la SE de Adigrat (Addi-Gratt).Absbogd úl. Vârf (3 761 m) în Munţii Altaiul Mongol, în SV Mongoliei.Acacias. (acasias). Loct. în centrul Columbiei, la SV de oraşul Villavicencio.Acacoyagua. Loct. în SE Mexicului, aproape de graniţa cu Guatemala, la NV de oraşul Tapachula.Acadia. (achelia). Parc naţional în NE S.U.A. (Maine), pe coasta atlantică.Acadie. (acadii). Vechea denumire a provinciei Nova Scoţia (Canada).Açaí. (asaii). Loct. în Brazilia, la SE de oraşul Londrina.Açaílândia. (asaiilânde). Oraş în Brazilia, la NNE de oraşul Imperatriz şi la SE de Belem.Acajutiba. Loct. în E Braziliei, pe coasta Oc. Atlantic, la NNE de oraşul Salvador.Acajutla. (acahutla). Loct. în SV Salvadorului, la V de San Salvador, pe ţărmul Oceanului Pacific.Acala. Loct. în SE Mexicului, la SE de oraşul Tuxtla Gutierrez.Acámbaro. (acamvaro). Oraş în centrul Mexicului, la NE de Morelia şi la VNV de capitala ţării.Acambay. (acambai). Loct. în centrul Mexicului, la NV de capitala ţării.Ačan. (acian). Loct. în SE Rusiei asiatice, la NE de oraşul Habarovsk.Acancéh. (acansii). Loct. în NV pen. Yukatan (Mexic), la SE de oraşul Mérida.Acandí. (acandii). Loct. în NV Columbiei, pe ţărmul golfului Urabá (Marea Caraibilor), aproape de graniţa cu Panama.

A Cañiza. (a caniisa). Loct. în NV Spaniei, la SV de oraşul Ourense.Acaponeta. 1. Loct. în V Mexicului, aproape de ţărmul Oceanului Pacific, la SE de Mazatlán, pe râul omonim. 2. Râu în V Mexicului, cu vărsare în Pacific, la Novillero. Trece şi prin loct. cu acelaşi nume.Acapulco. Oraş în Mexic (Guerrero), port la Pacific, cu circa 640 000 loc. Renumită staţiune balneară şi turistică.Acará. 1. Loct. în NE Braziliei, la SE de Belem. 2. Râu în NE Braziliei, ce se varsă în estuarul Rio de Pará. Trece prin loct. cu acelaşi nume.Acará Miri. (acara mirii). Râu în Brazilia, afluent al râului Acará. Acarai. Munţi în America de Sud (Brazilia, Guyana şi Surinam) cu altitudini în jur de 1 000 m.Acaraú. 1. Râu în Brazilia, în NE ţării, cu vărsare în Atlantic, la loct. omonimă. 2. Loct. în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de Fortaleza, la gura de vărsare a râului cu acelaşi nume.Acaray. (acarai). Râu în E statului Paraguay, cu vărsare în fluviul Parana la oraşul Ciudad del Este.Acarí. (acarii). 1. Loct. în ENE Braziliei, la V de Natal şi la NV de Recife. 2. Loct. în VSV Peru-lui, pe coasta pacifică, la SE de oraşul San Juan, pe râul omonim. 3. Râu în VSV statului Peru, la SE de oraşul San Juan. Acarigua. Loct. în V Venezuelei, la SV de Valencia.Acate. Loct. în SSE insulei Sicilia (Italia), la NV de oraşul Vittoria.Acatenango. Loct. în Guatemala, la SV de capitală.Acateno. Loct. în E Mexicului, la SE de oraşul Poza Rica.Acatlan. Loct. în Mexic, la SSE de oraşul Puebla. Acatlán. Loct. în E Mexicului, la N de oraşul Jalapa Enríquez.Acatlán de Juárez. (acatlan de huarez). Loct. în Mexic, la SV de oraşul Guadalajara.Acatlán de Osorio. Loct. în S Mexicului, la SSE de oraşul Puebla.Acatlán de Pérez Figueroa. (acatlan de periţ figheroa). Loct. în E Mexicului, la SV de oraşul Veracruz.

Acâş. Com. în jud. Satu Mare, cu circa 3 250 loc. Satele componente sunt: Acâş, Ganaş, Mihăieni, Unimăt.Acatzingo. (acaţângo). Loct. în Mexic, la E de Puebla.Acăţari. Com. în jud. Mureş (circa 4 700 loc.). Satele componente: Acăţari, Corbeşti, Găieşti, Gruişor, Murgeşti, Roteni, Stejeriş, Suveica, Vălenii.Acayucan (Acayucá). (acaiucan). Loct. în SE Mexicului, la NE de Oaxaca şi la V de Villahermosa.Accadia. Loct. în Italia Pen.ră, la SV de Foggia.Accettura. (acetura). Loct. în SE Italiei, partea Pen.ră, la SE de oraşul Potenza.Acciaroli. (aciarolii). Loct. în SV Italiei Pen.re, pe ţărmul Mării Tireniene, la SE de Salerno.Accomac. (ocomec). Loct. în NE S.U.A. (Maryland), la SE de Washington.Accord. Loct. în S.U.A. (New York), la SV de oraşul Kingston.Accous. (acuu). Loct. în SV Franţei, în Pirinei, la SV de oraşul Pau.Accra. Capitala Ghanei, port la Golful Guineea (Atlantic); circa 1,25 milioane loc.Accrintgton. (ecrintăn). Oraş în Marea Britanie (Anglia).Accumoli. Loct. în partea centrală a Italiei, pe râul Tronto, la SV de Ascoli Piceno şi la NE de Terni.Acebal. (aseval). Loct. în NE Argentinei, la SV de Rosario, pe dreapta fluviului Parana.Acedera. (asedera). Loct. în centrul Spaniei, la N de fluviul Guadiana, la NE de oraşul Mérida.Acedo. (asedo). Loct. în N Spaniei, la SV de Pamplona.Aceguá. (asigua). Loct. în SE Braziliei, la graniţa cu Uruguay, la S de oraşul Bagé.Acelor. 1. Curentul. Curent oceanic în S Africii. 2. Capul. v. Agulhas. 3. Bancul. Banc de nisip situat la S de Africa. 4. Platoul. Platou submarin situat la S de Africa.Acered. (asered). Loct. în ENE Spaniei, la SV de Zaragoza.Acerenza. (acerenţa). Loct. în S Italiei Pen.re, pe Bradano, la NE de Potenza.Acerno. Loct. în Italia Pen.ră, la SE de oraşul Avellino.Acera. Loct. în Italia, la NE de Napoli.

Acevedo. (asevedo). Loct. în ENE Argentinei, la NE de Pergamino, la SE de râul Medio (afluent al Paranei).Ach. (ah). 1. Râu în Austria, în N ţării, afluent al râului Inn. 2. Loct. în N Austriei, la graniţa cu Germania, pe râul Inn. Se găseşte la V de râul cu acelaşi nume. 3. Râu în SSE Germaniei, afluent al râului Lech.Achacachi. (acacacii). Loct. în Bolivia, pe malul ESE al lacului Titicaca, la NV de La Paz.Achaguas. (aciaguas). Loct. în partea central-vestică a Venezuelei, la V de oraşul San Fernando de Apure.Achalpur. (acialpur). Loct. în centrul Indiei, la NE de Akola şi la NV de Nagpur.Achampet. (aciampet). Loct. în India, la SE de Hyderabad.Achar. (aciar). Loct. în partea central-nordică a Uruguay-ului, la SE de Salto şi la SV de Tacuarembó.Ach′ara. (aciara). Regiune adm. în SV Georgiei, cu ieşire la Marea Neagră, cu centrul la Batumi.Achberg. (ahberg). Loct. în SE Germaniei, în Alpi, pe râul Argen, la NE de lacul Boden.Ache. (ahe). Râu în NV Austriei şi în S Germaniei, ce traversează lacul Chiem. Este afluent al Innului ce-şi are izvorul în Alpii Kitzbühel.Achegour. (acegur). Loct. situată într-o oază în NE statului Niger, la NV de Bilma.Acheloos. v. Aheloos.Achen. (ahen). 1. Pas (941 m) între Austria şi Germania, la E de lacul Sylvenstein. 2. Lac de acumulare pe râul cu acelaşi nume, afluent al Innului. 3. Râu în NV Austriei, afluent al Innului, la NE de Innsbruck.Acheng. (aceng). Oraş în NE Chinei, la SE de Harbin.Achenkirch. (ahenkirh). Loct. în Austria, la graniţa cu Germania, la N de lacul Achensee.Achensee. (ahănzii). Lac în Austria, în Alpii Bavarezi, pe un afluent al râului Isar; are suprafaţa de 7,3 kmp iar adâncimea maximă 123 m.Achental. (ahental). Loct. în NV Austriei, între lacurile Achen (Austria) şi Sylvenstein (Germania).

Achern. (ahern). Loct. în SV Germaniei, la SV de Stuttgart şi la ENE de Strasbourg (Franţa).Achill. (achil). 1. Ins. în NV Irlandei. Are suprafaţa de 180 kmp. 2. (Achill Head). (achil hed). Cap în NV insulei cu acelaşi nume din NV Irlandei.Achilleio. Loct. în E Greciei, la N de loct. Glyfa.Achim. (ahim). Loct. în VNV Germaniei, pe Weser, la SE de Bremen (Brema).Achin. (acin). Loct. în ENE Afganistanului, la graniţa cu India, la SE de Kabul.Achiras. (aciras). Loct. în Argentina, la NE de oraşul Mercedes.Achladochori. (acladociorii). Loct. în NNE Greciei, aproape de graniţa cu Bulgaria.Achnasheen. (acnişiin). Loct. în NV Scoţiei, la VNV de oraşul Inverness.Achno. (acno). Loct. în SE Ciprului, la NE de Larnaka.A′Chrailag. (a creilag). Vârf (1 120 m) în NV Scoţiei (Marea Britanie), în Munţii Scoţiei de Nord.Achstetten. (aştetin). Loct. în SSV Germaniei, pe valea Dunării, la S de Erbach.Achterwehr. (ahtervir). Loct. în NV Germaniei, în Pen. Iutlanda, la V de oraşul Kiel, pe canalul Kiel.Achupallas. (aciupaias). Loct. în ENE Argentinei, la SSV de oraşul Chivilcoy.Aci Castello. (acii castelo). Loct. în E insulei Sicilia (Italia), pe ţărmul E al Mediteranei, la NE de Catania.Aci Catena. (acii catena). Loct. în E Siciliei (Italia), la NE de oraşul Catena, pe ţărmul E al Mediteranei.Acigöl. Lac în SV Turciei asiatice, la ENE de oraşul Denizli.Ačikulak. (acii culac). Loct. în S Rusiei europene, la SE de Stavropol.Ačimovy. (acii movii). Loct. în Siberia (Rusia), la SE de oraşul Surgut.Acinsk. Oraş în Federaţia Rusă, în S Siberiei Centrale, pe râul Ciulîm, la V de Krasnoiarsk. Are circa 125 000 loc. Nod feroviar pe Transsiberianul.Acipayam. Loct. în SV Turciei asiatice, la SE de Denizli şi la SV de lacul Burduri, respectiv la SE de râul Menderes.Acireale. Loct. în E Siciliei, la N de Catania, la baza vulcanului Etna.

Acisai. Centru minier (minereuri complexe) în Kazahstan, la E de Lacul Aral.Ačit. (acit). Loct. în Munţii Ural (Rusia), la V de Ekaterinburg.Acit núr. Lac în NV Mongoliei, la N de oraşul Bajannur.Ackerman. (achermăn). Loct. în S.U.A. (Mississippi), la NE de Jackson.Ackley. (aclii). Loct. în S.U.A. (Iowa), la VNV de oraşul Waterloo.Acklin (Aklins Island). Ins. în America Centrală, în arhipelagul Bahamas.Ackworth. (acuors). Loct. în centrul Angliei (Marea Britanie), la SE de oraşul Leeds.Acle. (acol). Loct. în E Angliei (Marea Britanie), la E de Norwich.Acme. (acmii). Loct. în S Canadei (Alberta), la NE de oraşul Calgary.Acobamba. Loct. în Peru, la NV de oraşul Ayacucho, pe râul Mantaro.Acolin. (acolen). Râu în Franţa, cu vărsare în Canal lateral á la Loire.Acomayo. (acomaio). 1. Loct. în Peru, în centrul ţării, pe Huallaga, la NE de Lima şi de oraşul Huanaco. 2. Loct. în SE statului Peru, la SE de Cuzco.Aconcagua. 1. Cerro. (aconcagua sero). Vulcan stins în Anzii Argentinieni (la graniţa dintre Chile şi Argentina). 2. Râu în Chile, ce izvorăşte din masivul omonim, cu vărsare în Pacific, la N de Viña del Mar.Açongu. (asongu). Loct. în SE Braziliei, la NE de oraşul Curitiba.Acopiara. Oraş în NE Braziliei, la SV de oraşul Fortaleza.Acopilco. Loct. în Mexic, la SV de Ciudad de Mexico.Acora. Loct. în Peru, pe ţărmul V al lacului Titicaca, la SE de oraşul Puno.Açores. (asori). Arhipelag (2 305 kmp) portughez în E Oceanului Atlantic (v. Azore).Acorizal. Loct. în V Braziliei, pe râul Cuiaba (afluent al fluviului Paraguay), la NV de Cuiabá.Acornhoek. (ecornhec). Loct. în NE Rep. Africa de Sud, la NV de Parcul Naţional Kruger.A Coruña. 1. v. La Coruña. 2. Provincie în NV Spaniei, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.

Acostambo. Loct. în Peru, pe râul Mantaro, la SE de oraşul Huancayo.Acoyapa. Loct. în Nicaragua, la E de lacul Nicaragua.Acquacalda. (acua calda). Loct. pe ţărmul N al insulei Lipari (Italia).Acqualagna. (acua lania). Loct. în E Italiei Pen.re, la SE de San Marino şi la V de oraşul Ancona.Acquapendente. (acua pendente). Loct. în V Italiei Pen.re, la N de lacul Bolsena, la SE de Grosseto.Acquarossa. (acvarosa). Loct. în S Elveţiei, pe un afluent al râului Ticino, la N de Lacul Maggiore.Acquasanta Terme. (acuasanta terme). Loct. în E Italiei Pen.re, la SV de oraşul Ascoli Piceno.Acquasparta. (acuasparta). Loct. în Italia Pen.ră, la NV de oraşul Terni.Acquaviva di Fonti. (acuaviva di fontii). Loct. în SE Italiei Pen.re, la SV de Bari.Acquaviva Picena. (acuaviva picena). Loct. în E Italiei Pen.re, la NE de oraşul Ascoli Piceno.Acquedolci. (acue dolcii). Loct. în NNE insulei Sicilia (Italia), pe ţărmul Mării Tireniene.Acqui. (acuii). Loct. în V Italiei continentale, la NV de Genova.Acquigni. (achinii). Loct. în Franţa, pe râul Eure (afluent al Senei), la SE de Rouen.Acqui Terme. (acuii terme). Loct. în SV Italiei continentale, la NV de Genova.Acra. Loct. în N S.U.A. (New York), la SV de oraşul Albany.Acre. 1. (acre). Stat în V Braziliei, cu suprafaţa de 152 600 kmp şi peste 400 000 loc. Centrul administrativ Rio Branco. 2. v. Akko. 3. (acrii). Râu în VSV Braziliei, afluent al râului Purus. Acreúna. Loct. în Brazilia, la SV de oraşul Goiânia.Acri (Acri Uffugo). (acrii ufugo). Loct. în SV Italiei Pen.re, în Calabria, la NNV de Catanzaro şi la NE de Cosenza.Acroma. Loct. în NE Libiei, nu departe de ţărmul Mării Mediterane, la SE de El-Beida.Acron. (acrăn). Oraş în S.U.A., statul Ohio, aproape de Lacul Erie.A Cruz de Incio. (a crus de insio). Loct. în NV Spaniei, pe râul Cabe, la NE de oraşul Ourense.

Ács. (aci). Loct. în NV Ungariei (Komárom-Esztergom), nu departe de Duna, la E de Győr.Acsa. (ocio). Loct. în N Ungariei (Pest), la NE de Budapesta, pe râul Galga.Acsád. (ociad). Loct. în V Ungariei (Vas), la NE de Szombathely.Acsalag. (ociolog). Loct. în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la V de Győr şi la NV de Csorna.Acseng. (aceng). Loct. în NE Chinei, la SE de Harbin.Ácsteszér. (aci tesier). Loct. în Ungaria (Komárom-Esztergom), la SV de Tatabánya şi de Oroszlány.Actaeon (Actéon). (acteon). Insule în Oceanul Pacific, în grupul Touamotou.Actéon. v. Actaeon.Acteopan. Loct. în centrul Mexicului, la SV de oraşul Puebla.Acton. (actăn). 1. Oraş în Marea Britanie, la NV de Wolverhampton. 2. Loct. lângă Londra, capitala Angliei şi a Marii Britanii. 3. Loct. lângă Canberra (Australia). 4. Loct. în Canada, la V de Toronto.Acton Vale. (actăn vel). Loct. situată în Canada, la NE de Montreal.Actopan. Loct. în E Mexicului, la NV de Veracruz.Actopán. Loct. în E Mexicului, la NE de oraşul Pachuca.Açú. (asu). Loct. în Brazilia, în ENE ţării, la NV de oraşul Natal, pe râul Piranhas.Açuçena. (asusena). Loct. în E Braziliei, la NE de Belo Horizonte.Açude Araras. (asude araras). Regiune adm. în NNE Braziliei.Açude Boa Esperança. (asude boa esperansa). Regiune adm. a Braziliei, în NNE, la SV de oraşul Teresina.Açude Orós. (asude oros). Regiune adm. în NE Braziliei, la V de oraşul Natal.Aculco de Espinosa. Loct. în centrul Mexicului, la ESE de oraşul Querétaro. Acultzingo. (acultsingo). Loct. în ESE Mexicului, la SE de Puebla.Acungui. (acunghii). Loct. în SE Braziliei, pe râul Ribeira, la NV de Curitiba.Acuracay. (acuracai). Loct. în NE statului Peru, pe Ucayali, la SV de Iquitos.Acurenam. Loct. în SSE statului Guineea Ecuatorială, la graniţa cu Gabon.Acushnet. (acuşnet). Loct. în NE S.U.A. (Massachusetts), la SSE de Boston.

Ada. 1. Loct. în Ghana, pe ţărmul Atlanticului, la E de oraşele Accra şi Tema. 2. Loct. în NE Serbiei, pe Tisa, la SE de Zenta. 3. (eda). Loct. în S.U.A. (Minnesota), la NE de oraşul Fargo. 4. (eda). Loct. în S.U.A. (Oklahoma), la SE de Oklahoma City.Adab. Loct. istorică în Irak, azi aflat în ruine, la SE de Bagdad, într-o regiune mlăştinoasă.Ādaba. Loct. în Etiopia, la E de loct. Āwasa.Adabîya. Loct. egipteană, situată pe ţărmul NV al Golfului Suez, la SV de oraşul Suez (El Suweis).Adacao. Loct. în E insulei Guam (S.U.A.), la Pacific.Ada Ciganlija. (ada ciganliia). Ins. fluvială, pe râul Sava (Serbia), la V de capitala Serbiei.Adács. (odaci). Loct. în Ungaria (Heves), pe râul Tarna, la SE de oraşul Gyöngyös.Ada-Huja. (ada huia). Ins. pe Dunăre, la E de Belgrad (Serbia).Adaile. Loct. în E Eritreei, pe ţărmul Mării Roşii, la SE de Massawa.Adair. (eder). Cap în NE insulei Baffin (Canada), la Golful Baffin.Adairville. (edervel). Loct. în S.U.A. (Tennessee), la NNV de oraşul Nashville.Adaja. (adaha). Râu (123 km) în Spania, afluent al fluviului Duero, aval de oraşul Valladolid. Izvorăşte din Munţii Castiliei.Adak. 1. Centru minier (fier, cupru) în N Suediei, la SSV de Kiruna. 2. (arec). Loct. în ins. cu acelaşi nume, din cadrul Insulelor Aleutine (S.U.A.). 3. (arec). Str. în cadrul Insulelor Aleutine, între insulele Kanaga (la V) şi Adak (la E). 4. (arec). Ins. în grupul Aleutine (S.U.A.) din Pacific.Ada-Kaleh. Fostă Ins. situată în albia Dunării, la 1 km de Orşova; avea 1 750 m lungime şi 500 m lăţime. Este acoperită de apele lacului de acumulare Porţile de Fier.Adala. Loct. în Turcia, pe dreapta râului Gediz (sau Hermos), la E de Izmir.Adalen. Loct. lângă capitala Suediei, Stockholm.Ådalen. (odalen). Râu în ENE Suediei, cu vărsare în Golful Botnic, la Önsköldsvik.Ådalsliden. (odalsliden). Loct. în ENE Suediei, pe râul Fjällsjöälven.Adam. (adem). 1. Ins. din grupul de insule Aukland (Noua Zeelandă). 2. Loct. în

centrul Omanului, pe Wadi Turban, la SV de Masqat.Adama. Loct. etiopiană în Podişul Etiopiei, pe stânga râului Avas.Adamantina. Loct. în Brazilia, la SV de oraşul Araçatuba.Adamas. Loct. în Ins. Milos (Grecia), la SE de loct. Milos.Adamawa. 1. (adamaua). Platou vulcanic în V Africii, între Golful Biafra şi Lacul Ciad (în Camerun şi Nigeria), străbătut de râul Benue. Altitudinea maximă este de 2 650 m. 2. Reg. adm. în Camerun, cu centrul la Ngaoundéré.Adamclisi. (adamclisii). Com. în jud. Constanţa cu circa 2 300 loc. În apropiere sunt ruinele monumentului "Tropaeum Traiani". Satele componente sunt: Adamclisi, Abrud, Haţeg, Urluia, Zorile.Adamello. Vârf (3 539 m) în Munţii Alpii Italiei.Adaminaby. (aremainebii). Loct. în SE Australiei, la SV de Canberra.Ādamī Tulu (Adamitullo). (adamii tulu). Loct. în Etiopia, pe malul SV al lacului Ziway Hāyk′.Adamov. Loct. în Cehia, la N de Brno, pe râul Svitava.Adamów. (adamuf). Loct. în E Poloniei, la NV de Lublin.Adams. (edems). 1. Loct. în S.U.A. (Massachusetts), la V de Greenfield. 2. Loct. în S.U.A. (New York), la marginea de E a lacului Ontario, la SV de oraşul Watertown. 3. Loct. în S.U.A. (Wisconsin), la V de lacul Michigan, la NV de oraşul Madison. 4. Munte (2 316 m) în Alaska (S.U.A.), la SV de loct. Stewart.Adam's Bridge. (adems bridgi). Insule în SE Indiei, între str. Palk (la N) şi Golful Mannari (la S), spre Sri Lanka (fost Ceylon).Adams Island. (arems ailend). Ins. a Noii Zeelande, la S de ins. Auckland (grupul de insule Auckland şi Campbell din Pacific.Adams Lake. (arems leic). Lac de acumulare în Canada, în Munţii Columbiei, la NE de oraşul Kamloops.Adamstown. (edămztaun). Loct. în ins. Pitcairn (SE Oceanului Pacific), centrul administrativ al teritoriului, cu circa 70 loc.

Adam's Peak. (edems pic). Vârf (2 243 m) în partea central-sudică a statului Sri Lanka, la SE de Colombo.Adamsville. (erimsvel). Loct. în S.U.A. (Tennessee), pe râul Tennessee, la E de Memphis.Adamuz. (adamus). Loct. în S Spaniei, la NE de Córdoba.Adana (Seyhan). 1. Oraş în S Turciei asiatice, având circa 800 000 loc. 2. Regiune adm. în S Turciei asiatice, cu centrul în oraşul omonim.′Adan (Aden). v. Aden.Ádánd. (adand). Loct. în Ungaria (Somogy), la SE de lacul Balaton şi de oraşul Siófok.Adanero. Loct. în centrul Spaniei, la V de oraşul Segovia.Adão. (adau). Loct. în E Portugaliei, la SE de oraşul Guarda.Adapazan. Oraş în Turcia asiatică, nu departe de Izmit (la Marea Marmara).Adapazari. (adapazarii). Oraş în NV Turciei asiatice cu circa 160 000 loc. Vechiul nume a fost Adabazar.Adarama. Loct. în NE Sudanului, pe râul Atbara, la SE de oraşul Atbara şi la NE de capitala ţării.Adare. (ader). 1. Loct. în SV Irlandei, la SV de oraşul Limerick. 2. Cap în Antarctica, la Oceanul Pacific, nu departe de Marea Ross.Adămuş. Com. în jud. Mureş, pe Târnava Mică, având circa 6 000 loc. Satele componente: Adămuş, Chinciuş, Corneşti, Crăieşti, Dâmbău, Herepea.Adâncata. 1. Com. în jud. Ialomiţa, cu circa 3 300 loc. Satele componente: Adâncata, Patru Fraţi. 2. Com. în jud. Suceava cu circa 8 000 loc. Satele componente: Adâncata, Arţari, Bereşti, Călugăreni, Feteşti, Hânţeşti.Adarza. (adarsa). Vârf (1 250 m) în V Munţilor Pirinei, la graniţa Franţa-Spania, la NE de oraşul spaniel Pamplona.Adásztevel. (odas tevel). Loct. în Ungaria (Veszprém), la SE de oraşul Pápa.Adavale. (adevel). Loct. în partea central-estică a Australiei (Queensland), pe râul Blackwater (afluent al râului Bulloo), la S de Longreach.Adaven. (adeven). Loct. în Nevada (S.U.A.), la ESE de Carson City.Adda. 1. Râu intermitent în SV Sudanului. 2. Râu în Italia, afluent stâng al Padului,

lângă Cremona, în lungime de 313 km. Izvorăşte din E Alpilor Retici, străbate Lacul Como şi trece prin Lecco şi Lodi.Ad Dahnā. Regiune deşertică în partea central-sudică a Arabiei Saudite.

Ad Dakhla. Loct. în SV Saharei Occidentale, pe ţărmul Atlanticului, la SV de loct. Al Argoub.Ad Dāli′. (ad dalii). Loct. în V Siriei, la SE de loct. de pe ţărmul Mediteranei, Jablah.Ad Dammām. Oraş în NE Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Persic, la NV de ins. Bahrain.Ad Daqhlīyah. (ad daclii iah). Reg. adm. în N Egiptului, la S de Delta Nilului.Ad Dār al Hāmra′. Loct. în NV Arabiei Saudite, la SE de oraşul Tabuk.Addatigala. Loct. în SE Indiei, la NE de oraşul Rajahmundi, la NE de râul Godavari.Ad Dawādimī. (ad dauadimii). Loct. în centrul Arabiei Saudite, la V de capitală.Ad Dawhah. v. Doha.Ad Dawr. (ad daur). Loct. în Irak, pe Tigru, la N de oraşul Sāmārrah′.Adderbury. (arebării). Loct. în Anglia (Marea Britanie), pe râul Cherwell, la SE de oraşul Coventry.Ad Dibdibah. Reg. naturală în NE Arabiei Saudite. Aici se află loct. Al Qayşūmah.Ad Diffah. Denumirea arabă a Pod. Libian. Se află în NV Egiptului.Addi-Grat. (adii grat). Oraş în N Etiopiei, la graniţa cu Eritrea.Ad Dīmās. (ad diimaas). Loct. în V Siriei, la NV de Damasc.Addington. (adingtăn). Loct. lângă Londra (Anglia-Marea Britanie).Addis Abeba (Addis-Ababa, Ādīs Ābeba). Capitala Ethiopiei, în Podişul Abisiniei. Are circa 1,5 milioane loc.Addison. (arisăn). Loct. în S.U.A. (New York), pe râul Canisteo, la V de oraşul Elmira.Ad Dīwānīyah. (ad diaunii ia). Oraş în Irak, pe Eufrat, la E de oraşul An Najaf.Addo. (ero). Loct. în SSE Rep. Africa de Sud, la NNE de Port Elizabeth.Addo Elephant. (ero elefent). Parc naţional în SSE Rep. Africa de Sud, la NNV de loct. Addo.

Ad Duwayd. (ad duaid). Loct. în N Arabiei Saudite, aproape de hotarul cu Irak, la SE de oraşul ′Ar′ar.Adel. (edel). Loct. în S.U.A. (Iowa), la V de oraşul Des Moines.Adelaide. (areleid). 1. Loct. în Rep. Africa de Sud, în SSE, la NE de Port Elizabeth şi la NV de oraşul Bisho. 2. Oraş în Australia, centrul administrativ al Australiei de Sud, port la Oceanul Indian (Golful St. Vincent), cu peste 1 milion loc. 3. Loct. în Bahamas, în V insulei Nassau. 4. Ins. din Antarctica, la V de pen. Graham. Aici se găseşte o staţiune de cercetări britanice. 5. Râu în N Australiei, cu vărsare în Marea Timor la E de oraşul Darwin.Adelaide River. (areleid rivăr). Loct. în N Australiei, în Pen. Arnhem, S de Darwin.Adelboden. Loct. în SV Elveţiei, la NE de lacul Boden şi la SV de lacul Thuni.Adele. (arel). Ins. australiană la NV de continent, în Oceanul Indian, la V de regiunea Kimberley.Adelebsen. (adelibsin). Loct. în Germania centrală, la NV de Göttingen.Adele Island. (adel ailănd). Ins. australiană, în Oc. Indian, situată la NV de continent.Adelfia. Loct. în SE Italiei Pen.re, la S de oraşul Bari.Adelia María. Loct. în N Argentinei, la SE de oraşul Río Cuarto.Adélie. (adelii). Ţara (Terre Adélie). Porţiune a coastei antarctice, cu suprafaţa circa 900 000 kmp. Constituie un imens câmp de gheaţă, cu grosimi de circa 2 000 m.Adelong. (erilon). Loct. în SE Australiei, la SV de capitala Canberra.Adelsberg. v. Postojna.Adelsdorf. (adelzdorf). Loct. în Germania, la NV de Nürnberg.Adelsheim. (adelşaim). Loct. în centrul Germaniei, la SV de Würzburg.Adelunga. Loct. în NE statului Uzbekistan, la graniţa cu Kîrgîstan şi Kazahstan.Ademuz. (ademus). Loct. în Spania, pe râul Turia, la SV de oraşul Teruel.Aden (′Adan). 1. Golf al Oceanului Indian, între coasta sudică a Arabiei şi peninsulei Somalia. Adâncimea maximă 3 681 m. Comunică cu Marea Roşie prin str. Bab el-Mandeb. Aici se află şi insulele

Socotra şi Perim. 2. Oraş şi port la golful cu acelaşi nume în Yemen, având circa 400 000 loc. A fost capitala R.P.D. Yemen.Adenau. Oraş în partea de V a Germaniei.Adendorp. (edindorp). Loct. în S Rep. Africa de Sud, la SV de oraşul Cradock.Aderbissinat. Loct. în Niger, la S de oraşul Agadez.Aderklaa. Loct. în Austria, la E de Viena.Adesar. Loct. în V Indiei, la NV de oraşul Ahmadabad.Adgiyn Tsagaan Nuur. Lac în S Mongoliei, la SV de oraşul Bayanhongor.Adhi Kot. (adii cot). Loct. în Pakistan, la VNV de Sargodha.Adhoi. Loct. în V Indiei, la NE de oraşul Gandhidham.Adi. (adii). 1. Loct. în NE Rep. Democratice Congo, aproape de graniţa cu Uganda şi Sudan. 2. Ins. în SV Insulei Noua Guinee. Aparţine de Indonezia.Adi Arkai. (adii arcai). Loct. în NV Etiopiei, la NE de lacul Tana.Adicia (Adicea, Adyča). Afluent în Siberia, al fluviului Jana. Izvorăşte din Munţii Cerski. Are 650 km lungime.Adícora. Loct. în E pen. Paraguana (Venezuela).Adige. Râu în NE Italiei, având 410 km lungime, izvorăşte din Alpii Retici, traversând oraşele Merano, Trento, Verona şi se varsă în Marea Adriatică la S de Chioggia.Adi Gemtela. (adii gemtela). Loct. în NV Etiopiei, aproape de graniţa cu Eritreea.Adighei. Regiune autonomă în Federaţia Rusă. Suprafaţa 7 600 kmp cu peste 430 000 loc. Centrul administrativ este Maikop.Adigrat. v. Addi-Grat.Adigüzel Baraji. (adii ghiuzel barajii). Lac de acumulare situat în V Turciei asiatice, pe râul Büyükmenderes.Adi Keyih. v. Adi Kaie.Adi Kaie (Adi Keyih). (adii caie). Loct. în SE statului Eritreea, la SE de Asmara.Adi Kwala. v. Adi Quala.Adilabad. Loct. în centrul Indiei, între oraşele Nagpur (la NE) şi Hyderabad (la SV).Adilanga. Loct. în NE Ugandei, la ESE de oraşul Gulu.Adilcevaz. (adilcivaz). Loct. în E Turciei, pe malul N al lacului Van.

Adin. (eden). Loct. în S.U.A. (California), la NE de oraşul Pedding.Adi Quala (Adi Kwala). (adii cala). Loct. în S statului Eritreea, la SSV de Asmara.Adirampattinam. Loct. în SE Indiei, pe ţărmul strâmtorii Palk, la SE de Thanjavur.Adīrī. (adiirii). Loct. în partea central-vestică a Libiei, la NV de oraşul Sabhā.Adirondack. (ariirondec). Grup muntos în NE S.U.A. (New York), constituind sectorul nordic al Munţilor Appalachi. Altitudinea maximă este de 1 629 m (în vf. Mount Marcy).Ādīs Ābeba. 1. v. Addis Abena. 2. Reg. adm. în jurul capitalei Etiopiei.Adiščevo. (adişcevo). Loct. în Rusia europeană, la ESE de oraşul Kostroma.Adi Ugri. (adii ugrii). Loct. aflată în SE statului Eritreea, la SE de Asmara.Ādīs Zemen. Loct. în Etiopia, la E de lacul Tana.Adiyaman. 1. Loct. în SE Turciei asiatice, la SSV de oraşul Malatya. 2. Reg. adm. în SSE Turciei asiatice, cu centrul în oraşul omonim.Adjaria (Adjar). Republică autonomă în Gruzia, la ţărmul Mării Negre; suprafaţa este de 3 000 kmp iar numărul locuitorilor 400 000. Capitala este Batumi.Adjdabida. (adgi dabida). Loct. în Libia, la Golful Sidra, nu departe, spre S, de Bengazi.Adjerar. (adgerar). Regiune naturală în SSE Algeriei, la N de Munţii Hoggar.Adjoantali. (adgioantalii). Regiune naturală aflată în SSE Algeriei, la SE de Munţii Hoggar.Adjud. Oraş în jud. Vrancea, cu circa 20 000 loc. Declarat oraş în 1948. Satele componente: Burcioaia, Adjudu Vechi, Şişcani.Adlavik Islands. (adlavic ailends). Insule canadiane situate în E pen. Labrador, în Marea Labrador.Adlebert. Regiune muntoasă în NE statului Papua-Noua Guinee, din ins. Noua Guinee, înspre ţărmul Oceanului Pacific.Adler. Loct. pe ţărmul de NE al Mării Negre, la NV de Suhumi (Gruzia).Adlershof. (adlerşof). Loct. lângă Berlin (Germania).Adlington. (edlingtăn). Loct. în NV Angliei (Marea Britanie), la NV de oraşul Bolton.

Adliswil. (adlisvil). Loct. în Elveţia, la S de oraşul Zürich, pe malul V al lacului Zürich.Admiral. Loct. în S Canadei (Saskatchewan), la VSV de oraşul Regina.Admiralty. (admiroltii) 1. Înălţime (3 850 m), situată în Antarctica, în regiunea Mării Ross, respectiv regiunea Viktoria. 2. Ins. (Canada) situată în arhipelagul Alexander (Alexandru), din Oceanul Pacific. 3. Parc Naţional în ins. cu acelaşi nume (2).Admiralty Bay. (admiroltii bei). Golf al Oc. Arctic, situat în N pen. Alaska (S.U.A.), la S de Insulele Plower.Admiralty Gulf. (admiroltii galf). Golf în NV Australiei, la E de Arhipelagul Bonaparte.Admiralty Gulf Abor. RSV. Regiune în NV Australiei, spre Insulele Bonaparte.Admiralty Inlet. (admiroltii inlet). Golf situat în NV insulei canadiene Baffin.Admont. Loct. în centrul Austriei, pe râul Ems.Ado-Ekiti. (ado echitii). Oraş în SV Nigeriei (Ogun), la V de Lagos. Circa 300 000 loc.Adok. Loct. în SE Sudanului, pe Nil, la SV de oraşul Malakal.Adolfo Alsina. Loct. în centrul Argentinei, la N de Sierra Ventana.Adolfo Gonzáles Chaves. (adolfo gonsales ciavez). Loct. în E Argentinei, la NE de oraşul Bahía Blanca ş la V de oraşul Mar del Plata.Adolfovac. (adolfovaţ). Loct. în N Croaţiei, aproape de graniţa cu Ungaria, la SE de râul Drava.Adonara. Ins. indoneziană aflată la E de ins. Flores.Adoni. (edonii). Oraş în S Indiei, la SV de oraşul Hyderabad.Adony. (odoni). Loct. în Ungaria (Fejér), pe Dunăre, la N de oraşul Dunaújváros.Adorf. 1. Loct. în SE Germaniei, aproape de graniţa cu Cehia, la SV de Chemnitz (fost Karl Marx-Stadt). 2. Loct. în Germania, la V de Kassel.Adorjánháza. (odor ian hazo). Loct. în Ungaria (Veszprém), pe râul Marcal, la SV de oraşul Pápa.Adorjánpuszta. (odor ian pusto). Loct. în Ungaria (Tolna), pe râul Koppány (afluent al râului Kapos), la SE de Tamási.

Adorjás. (odor iaş). Loct. în SV Ungariei (Baranya), la baza sud-vestică a Muntelui Villány şi la SV de Pécs.Adoufe. (adofii). Loct. în N Portugaliei, la N de oraşul Vila Real.Adoumandjali. (adumandgialii). Loct. în SV Rep. Centrafricane, la SSE de oraşul Berbérati.Adoumré. (adumre). Loct. situată în N Camerunului, pe râul Benue.Adour. (adur). Fluviu în SV Franţei, având 335 km lungime. Izvorăşte din N Munţilor Pirinei (Masivul Tourmulet), trece prin Tarbes şi Bayonne şi se varsă în Golful Biscaya, lângă Berlitz.′Adrā′. Loct. în Siria, la NE de Damasc.Adra. 1. Loct. în S Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de oraşul Almeria. 2. Râu în S Spaniei, cu vărsare în Marea Mediterană la loct. omonimă.Adradas. Loct. în Spania, la S de oraşul Soria, la N de Sierra Ministra.Adranga. Loct. în NE R.D. Congo, aproape de graniţa cu Uganda, la NNE de oraşul Bunia.Adrano. Loct. în Sicilia (Italia), la baza vestică a vulcanului Etna.Adrar. 1. Loct. în Sahara, în partea centrală a Algeriei. 2. Reg. adm. în Mauritania. 3. Munţi în NV Mauritaniei, înspre Sahara Occidentală.Adrar des Iforas (Ifôghas). Platou nisipos în S Masivului Ahaggar (Sahara). Altitudinea maximă 853 m (vf. Hebgone).Adrar Souttouf. (adrar sutuf). Reg. naturală deşertică în SV Saharei Occidentale.Adrar Tamgak. Vârf (1 988 m) în Masivul Aïr/Azbine din Niger.Adrasmon. Loct. în Tadjikistan, la NE de oraşul Kujand.Adré. Loct. în E Ciadului, la graniţa cu Sudan, la ESE de oraşul Abéché şi la V de oraşul sudanez El Geneina.Adria. Oraş în NE Italiei, pe râul Tartaro, la SE de Padova.Adria Corato. Loct. în SE Italiei, la NV de Bari.Adrian. (edrien). 1. Loct. în S.U.A. (Georgia), la SE de oraşul Macon. 2. Loct. în N S.U.A. (Michigan), la SV de Detroit şi la SE de Jackson. 3. Loct. în S.U.A. (Texas), la V de oraşul Amarillo.Adrianopol. Oraş în Turcia europeană (astăzi are numele de Edirne), renumită

loct. istorică (încheierea tratatului de pace Ruso-Turc din anul 1829).Adriatică, Marea. Mare în bazinul Mediteranei, cuprinsă între Pen. Italică şi Pen. Balcanică; comunică cu Marea Ionică prin str. Otranto. Are suprafaţa de 144 000 kmp. Adâncimea maximă este de 1 230 m.Aďr (Azbine). Podiş muntos în SE Saharei (Niger). Altitudinea maximă este 2 022 m (Muntele Bagzane).Adrigole. (arigol). Loct. în SV Irlandei, la Golful Bantry, la SV de loct. Glengarriff.Adrogué. (adrughe). Loct. situată la SSE de Buenos Aires (Argentina).Adsai. Râu în NE Indiei (113 km lungime) afluent al fluviului Gange.Aduana Pejerrey. (aduana peherei). Loct. în Chile, la SE de oraşul Linares.Adula. Munţi în SE Elveţiei, la SV de râul Rinul Posterior. Urcă la 3 402 m. Adunaţi. Com. în jud. Prahova cu circa 2 800 loc. Satele componente: Adunaţi, Ocina de Jos, Ocina de Sus.Adunaţii-Copăceni. Com. în jud. Giurgiu, pe râul Argeş. Are circa 6 700 loc. Satele componente: Adunaţii-Copăceni, Dărăşti-Vlaşca, Mogoşeşti, Varlaam.Adusa. Loct. în ENE R.D. Congo, la SSE de oraşul Isiro.Aduwa. (Adowa, Adua). (aduua). Oraş în N Ethiopiei. Circa 30 000 loc.Aduz. Loct. în N Marocului, pe ţărmul Mării Mediterane, la V de oraşul Alhucemas.Ādwa. (adua). Loct. în N Etiopiei, la NV de oraşul Mek′elē.Adyča. (adicea). v. Adicia.Adygejsk. (adigeisc). Loct. în S Rusiei europene, la SE de Krasnodar.Adyk. Loct. în S Rusiei europene, la SE de oraşul Elista.Adyrnas. Râu în NV Turciei cu vărsare în Marea Marmara. Adzaneta. (adsaneta). Loct. în Spania, la NV de oraşul Castelló de la Plana.Adzopé. Oraş în SE statului Côte d′Ivoire, la NNE de Abidjan.Adz′vavom. Loct. în NE Rusiei, partea europeană, pe râul Usa, la NV de oraşul Inta.Æbelø. (ebelo). Ins. daneză aflată la N de ins. Fyn.Aebeltoft. (ebeltoft). Loct. în NE peninsulei Iutlanda (Danemarca), pe

ţărmul strâmtorii Kattegat, la E de oraşul Århus.Aegna. Ins. estoniană situată în Golful Finic, la NNE de Tallin.Aegviidu. Loct. în N Estoniei, la SE de Tallinn.Aeon, Capul. Cap în SE insulei Kiritimati (Christmas) din grupul Kiribati, Pacific.Æerö (Ærø). (eru). Ins. daneză în Marea Baltică, la S de ins. Fyn.Aeron. Râu în V Ţării Galilor (Marea Britanie), cu vîrsare în Marea Irlandei la loct. Aberaeron.Aeroprague. (aeroprag). Aeroport al oraşului argentinian Buenos Aires.Ærøskøbing. (eroşcubing). Loct. în cadrul insulei Æerö din Danemarca.Aerzen. (erţin). Loct. în Germania, la SV de Hannover.Aesch. (eş). Loct. în NV Elveţiei, pe râul Birs, la SE de oraşul Basel.Aeschi. (eşii). Loct. în Elveţia, la SE de lacul Thun.A Estrada. Loct. în NV Spaniei, la NE de oraşul Vigo.Aetos. (etos). 1. Loct. în NV Greciei, la SE de loct. Florina. 2. Loct. în Peloponez (Grecia), la NV de Kalamata.Aewol. (euol). Loct. în V insulei Cheju (Coreea de Sud), la V de oraşul Cheju.′Afak (Afaq). Loct. în Irak, la ENE de oraşul Ad Dīwānīyah.Afam. Centru de extracţie a ţiţeiului, situat în SE Nigeriei, la SE de Port Harcourt.Afaq. v . ′Afak.Afar. 1. (Denakil, Dancalia, Dancalla). Depresiune în E Africii (Ethiopia şi Djibouti), la Marea Roşie, în unele puncte fiind sub nivelul mării (-155 m). 2. Reg. adm. în Etiopia, la V de statul Djibouti.Afareaitu. Loct. în SE insulei Faéroné (arhipelagul Tahiti) din Oceanul Pacific.Afdam. Loct. în SE Etiopiei, la ENE de capitala statului.Afdayrak. v. Fort Gourad.Aff. (af). Râu în NV Franţei, în pen. Bretagne, afluent al râului Isac.Affeln. Loct. în Germania, în zona Ruhr, la NE de Lüdenscheid, în regiunea Munţilor Lenne.Afféri. (aferii). Loct. în SE statului Côte d′Ivoire, la SE de oraşul Bongouanou.Affi. (afii). Loct. în N Italiei, pe ţărmul de SE al lacului Garda.

Affoltern. Loct. în N Elveţiei, la SV de Zürich.Afghanistan (Afganistan). Republică în partea central-sudică a Asiei. Suprafaţa 652 200 kmp, circa 16 milioane loc. Capitala este Kabul.Afgesloten. (afghesloten). Loct. lângă Amsterdam (Olanda).Afgooye. Loct. în E Somaliei, la V de Mogadiscio.Afif. Loct. în centrul Arabiei Saudite, la ESE de oraşul Al-Medina şi la SV de capitala ţării.Afife. (afifii). Loct. în NV Portugaliei, pe ţărmul Atlanticului, la N de oraşul Viana do Castelo.Afikpo. Oraş în SE Nigeriei, la SE de oraşul Enugu şi la NE de oraşul Port Harcourt.A-fjord. (afiord). Fiord norvegian, situat la nord de marele fiord Sogne.Af Keua. Loct. în NE statului Eritreea, la NV de Massawa.Aflaj. (aflagi). Regiune deşertică în centrul Arabiei Saudite, la SV de capitala statului.Aflandshage. (aflandşaghe). Cap în SSE insulei Amager cu pătrundere în Marea Baltică, Ins. situată la E de ins. Sjaeland (Danemarca).Aflao. Loct. în SE Ghanei, la graniţa cu Togo, pe ţărmul Golfului Guineii, la V de Lomé.Aflenz Kurort. (aflenţ curort). Loct. în partea central-estică a Austriei, la NE de oraşul Leoben.Aflou. (aflu). Loct. în N Algeriei, la SE de oraşul Mascara şi la SV de oraşul Blida.Afmadow (Afmadu). Oraş în S Somaliei, la NV de oraşul Kismayo.Afognak. (afagnec). Ins. din SV Alaskăi, în Oceanul Pacific, din arhipelagul Kodiak (S.U.A.).A Fonsagrada. Loct. în NV Spaniei, la NE de oraşul Lugo.Afonso Cláudio. (afonsu claudiu). Loct. în E Braziliei, la NV de oraşul Vitória.A Forxa. Loct. în NV Spaniei, la VNV de Ourense.Afram. Râu în Ghana, cu vărsare în Lacul Volta.Afrânio. (afrâniu). Loct. în Brazilia, la NV de oraşul Petrolina.Āfrēra Terara. Vârf (1 200 m) în NE Etiopiei.

Africa. Continent cuprins între Oceanul Atlantic (la V), Marea Mediterană (la N), Marea Roşie şi Oceanul Indian (la E); suprafaţa 30,3 milioane kmp, cu insulele învecinate. Peste 800 milioane loc.Africa Centrală. v. Centrafricană, Republica.Africa de Sud, Republica. Stat în S Africii; suprafaţa 1,22 milioane kmp; circa 47 milioane loc. Capitala Pretoria (reşedinţa guvernului) şi Cape Town (reşedinţa parlamentului).Africa de Sud-Vest. v. Namibia.Africano-Antarctic, Bazin. Bazin oceanic între Africa şi Antarctica.Africano-Antarctică, Dorsala. Dorsală submarină între Africa şi Antarctica.Afrin. Loct. în NV Siriei, la NV de oraşul Haleb (Alepo).Afsluitdijk. (afşletdec). Barajul (digul) lacului Iisselmeer din Olanda.Afritz. (afriţ). Loct. în S Austriei, la SE de lacul Millstatt, la NNV de Villach.Afşin. Loct. în partea central-sudică a Turciei asiatice, la NE de oraşul Kahramanmaraş.Afton. (aftăn). 1. Loct. în S.U.A. (New York), la NE de oraşul Bighamton. 2. Loct. în S.U.A. (Oklahoma), la NE de Tulsa. 3. Loct. în S.U.A. (Wyoming), la NE de lacul Bear.Afuá. Loct. în NE Braziliei, pe ţărmul estuarului Amazonului, pe ţărmul nordic al insulei Bananal.Afula (′Afula ′Illit). Loct. în N Israelului, la SSE de oraşul Nazareth.Afumaţi. 1. Com. în jud. Dolj cu circa 3 800 loc. Satele componente: Afumaţi, Boureni, Covei. 2. Com. în Jud. Ilfov cu circa 6 500 loc. Satul component este Afumaţi.Afyon. 1. Oraş în V Turciei asiatice, nu departe de oraşul Izmir. 2. Reg. adm. în Tucria, partea asiatică, cu centrul în oraşul omonim.Afyonkarahisar. Loct. în V Turciei, în Podişul Anataliei, la SV de Ankara.Afzalgarh. Loct. în N Indiei, la NE de Delhi.Ág. (ag). Loct. în SV Ungariei (Baranya), între oraşele Pécs (la S) şi Kaposvár (la N).Aga. 1. Loct. în NE Egiptului, în delta Nilului, la SV de oraşul El-Mansura. 2.

Râu în Rusia asiatică, afluent al râului Olon.Agadem. Loct. în E statului Niger, la S de oraşul Bilma.Agadès (Agadez). 1. Loct. în partea centrală a ţării Niger, la SV de platoul muntos Aïr. 2. Reg. adm. în NE Nigerului, cu centrul în oraşul omonim.Agadir. 1. v. Agadir (Agadyr). 2. v. Agadîr (Agadir).Agadir (Agadyr). Loct. în partea central-estică a Kazahstanului, la SE de Karaganda şi la NV de lacul Balhaş.Agadîr (Agadir). Oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. Are circa 115 000 loc.Aga-Djari. (aga giarii). Loct. în SV Iranului, aproape de Golful Persic.Agadyr. v. Agadir.Agaete. Loct. în NV insulei Gran Canaria (insulele Canare-Spania) din Atlantic.Agaie. Loct. în Nigeria, la V de capitala Abuja.Agalega. Insule ce aparţin arhipelagului Mauritius (Oceanul Indian).Agalta. Parc naţional în NE statului Honduras în Sierra de Agalta.Agamor. Loct. în SE statului Mali, la NE de curbura fluviului Niger, la NE de Bourem.Agana. v. Agańa.Agańa (Agana). (agania). Oraş în V insulei Guam, port şi centru administrativ al insulei. Are circa 45 000 loc.Agano. Râu (349 km) în partea central-nordică a insulei Honshu (Japonia), cu vărsare în Marea Japoniei, la oraşul Niigata.Agany. Afluent de dreapta al fluviului Obi, vărsându-se în apele fluviului în apropierea oraşului Szurgut (Siberia).Aganchou. (aganciu). Loct. minieră (cărbuni-huilă) în partea centrală a Chinei, lângă oraşul Lanzhou.Agapia. Com. în jud. Neamţ, cu circa 3 900 loc. Satele componente: Agapia, Filioara, Săcăluşeşti, Varatec.Agapovka. Loct. în Munţii Ural (Rusia), la S de oraşul Magnitogorsk.Agara. Oraş în India, la SE de Delhi, pe fluviul Gange.Agárd. (ogard). Loct. în N Ungariei (Fejér), pe marginea SE a lacului Velence, la E de Székesfehérvár.Āgaro. Loct. în Etiopia, la NV de Jīma.

Agartala. Oraş în NE Indiei, centru administrativ al statului Tripura. Circa 135 000 loc.Agár-tetö. (ogar teteo). Vârf (513 m) în Munţii Bakony (Ungaria), la V de lacul Balaton.Agăş. Com. în jud. Bacău. Are circa 6 000 loc. Satele componente: Agăş, Beleghet, Coşnea, Cotumba, Diaconeşti, Goioasa, Preluci, Suliţa.Ágasegyháza. (agoş egi hazo). Loct. în Ungaria (Bács-Kiskun), la SV de Kecskemét şi la NE de Izsák.Agastya Malai. Vârf (1 654 m) în extremitatea sudică a Indiei.Agassiz. 1. Zonă de fractură în Pacific, în sudul oceanului. 2. Parc naţional în N S.U.A. (Minnesota).Ágasvár. (agoş var). Vârf (789 m) în Munţii Mátra din NNE Ungariei.Agat. Loct. în SV insulei Guam (S.U.A.), la Pacific.Agata. Loct. în Federaţia Rusă, în Podişul Siberiei Centrale, în apropiere de Cercul Polar de Nord.Agathonisi. (agatonisii). Ins. grecească la SE de ins. Samos, aproape de Turcia.Agats. Loct. în V Insulei Noua Guinee (Irianul de Vest), cu ieşire la Marea Arafura.Agatti. (agatii). Ins. în arhipelagul Lakshadweep din SE Marii Arabiei (Oceanul Indian), aparţinând de India.Agattu. (egatiu). 1. Ins. în Arhipelagul Aleutine (S.U.A.), şi anume în Insulele Apropiate. 2. Str. în cadrul insulelor Aleutine, între insulele Attu (la NV) şi Agattu (la SE).Agava. (egava). Loct. în SE Canadei, pe ţărmul estic al lacului Superior.Agawa. (egauă). Golf în cadrul Lacului Superior (America de Nord), la V de loct. Agava.Agawam. (egauam). Oraş situat în S.U.A. (Montana), la NV de oraşul Great Falls.Agay. (aghei). 1. Loct. în SE Franţei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de Cannes. 2. Golf situat în SE Franţei (Marea Mediterană) în dreptul localităţii cu acelaşi nume.Agbor (Agbor Bojiboji). Loct. în S Nigeriei, la V de oraşele Bende şi Onitsha şi respectiv la E de oraşul Benin City.Agbor Bojiboji. v. Agbor.

Agboville. (agbovil). Loct. în statul Côte d'Ivoire, la N de Abidjan.Ağcabädi. (agcabedii). Loct. în Azerbaidjan, la V de Baku.Agçacay. (agciacai). Loct. în SE Turciei asiatice, la E de lacul Van.Agdam (Ağdam). Loct. în SE Azerbaidjanului, la NE de oraşul Susa.Ağdam. v. Agdam.Ağdaş. Loct. în Azerbaidjan, la NE de oraşul Yevlax.Agde. (agd). 1. Loct. în S Franţei (Languedoc), la SE de Béziers, pe ţărmul Mării Mediterane. 2. Cap în SE Franţei, la SE de loct. cu acelaşi nume.Agedabia. Loct. în NE Libiei, pe ţărmul Golfului Sidra (Marea Mediterană), la SE de Benghazi. Ageki. (aghechii). Loct. în ins. Honshu (Japonia), la VNV de oraşul Nagoya.Agen. (ajă). Oraş în Franţa (Guyenne et Gascogne), pe fluviul Garonne.Agenais. (ajăne). (Agénois-ajenois). Regiune în SV Franţei.Ager. (agher). Mic afluent (în Austria) al râului Traun (afluent de dreapta al fluviului Dunărea). Izvorăşte din Munţii Alpi.Ágerdömajor. (agherdeo moior). Loct. în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la graniţa cu România.Äger. (egăr). Lac (7,2 kmp) în centrul Elveţiei, la NE de lacul Vierwaldstätt.Àger. (aher). Loct. în NE Spaniei, la NE de oraşul Lérida.Agerbæk. (eerbec). Loct. în pen. Iutlanda (Danemarca), pe râul Sneum, la NE de oraşul Esbjerg.Āgere Maryam. Loct. în S Etiopiei, la poala SV a Munţilor Mendebo.Ägerisee. (egrezii). Lac în Austria, la E de lacul Zug.Agernæs. (eernis). Golf situat în N insulei Fyn (Danemarca).Agerskov. Loct. aflată în S pen. Iutlanda (Danemarca), la NV de oraşul Åbenrå.Agersø. (ersu). Ins. daneză situată în str. Beltul Mare, la V de ins. Sjælland.Agerup. (agherup). Loct. în Danemarca, în ins. Sjaelland, la V de capitala statului.Ágfalva. (ag folvo). Loct. în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la graniţa cu Austria, la V de Sopron.Aggas. Ins. la E de Groenlanda, în str. Dania (Oceanul Atlantic).

Aggeneys. (agheniz). Loct. în NV Rep. Africa de Sud, la NE de oraşul Okiep.Agger. (aghe). Râu în Germania, afluent al Rinului, la E de Köln.Aggersund. (agherşund). Loct. în N pen. Iutlanda (Danemarca), pe malul N al fiordului Lim, la V de oraşul Ålborg.Aggius. (agius). Loct. în Insulei Sardinia (Italia), la NE de oraşul Sassari.Aggsbach. (agsbah). Loct. în NE Austriei, pe Dunăre, la NV de oraşul St. Pölten.Aggtelek. (og telec). Loct. în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), în zona carstică cu acelaşi nume, aproape de graniţa cu Slovacia.Aggtelek-Jósfavö. (ogtelec ioşfoveo). Peşteră renumită în N Ungariei, la NV de Miskolc; lungimea este de 22 kilometri.Agesta. (aghesta). Loct. (cu centrală atomo-electrică), la SV de Stockholm (Suedia).Agha Jari. (aga giarii). Centru de extracţie a ţiţeiului, în SV Iranului, aproape de Golful Persic.Agheila, El. Loct. în N Libiei, la Golful Sidra (Marea Mediterană).Aghil. Pas (4 779 m) în Munţii Karakorum.Aghireşu. Com. în jud. Cluj, având circa 8 200 loc. Satele componente sunt: Aghireşu, Aghireşu-Fabrici, Arghişu, Băgara, Dâncu, Dorolţu, Inucu, Leghia, Macău, Ticu, Ticu-Colonie.Aghouavil. (aguavil). Reg. naturală deşertică în E Mauritaniei.Aghvan. Loct. la SE de Bagdad (Irak).Agia Anna. Loct. în NE insulei Eubeea (Grecia).Agiabampo. (ahiavampo). 1. Loct. în Mexic, pe ţărmul E al Golfului Californiei, la NV de oraşul Los Mochis. 2. Golf al Golfului Californiei situat între oraşele Navojoa şi Los Mochis. Aici se află loct. omonimă.Agia Galini. (agia galinii). Loct. în S insulei Creta (Grecia), la Golful Ormos Mesara (Mediterana).Agia Marina. Loct. în E Greciei Pen.re, spre Ins. Eubeea, la NE de Atena.Agia Napa. Loct. în SE insulei Cipru, la SE de oraşul Famagusta.Agia Pelagia. 1. Loct. în NE insulei greceşti Kytira, pe ţărm. 2. Loct. în N insulei Creta (Grecia), la NV de Heraklion, pe ţărm.

Agiasos. Loct. în ins. grecească Lesvos (Lesbos).Agia Triada. 1. Loct. în VNV pen. Peloponez (Grecia), la S de oraşul Patras. 2. Loct. în NE pen. Peloponez (Grecia), la SV de oraşul Corint.Agia Vervara. Loct. în partea central-sudică a insulei Creta (Grecia).Agigea. Com. în jud. Constanţa. Aparţine de oraşul Techirghiol împreună cu Lazu.Agighiol. Liman fluvio-maritim între braţul Sf. Gheorghe şi Lacul Razim; are o suprafaţă de 280 ha.Ağin. (aiin). Loct. în partea central-estică a Turciei asiatice, la NV de oraşul Elaziğ.Aginskij Burjatskij Avtonomyi Okrug. Reg. adm. în Siberia (Rusia), la E de lacul Baikal, cu centrul la Ulan-Ude.Aginskoe. v. Aginskoie (2).Aginskoie. 1. Loct. în S Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Krasnoiarsk. 2. (Aginskoe). Loct. în SSE Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Cita.Agiofyllo. Loct. în Grecia, la NE de oraşul Ioannina.Agioi Apostoloi. Loct. în Grecia, la NE de Atena, pe ţărmul golfului Eubeea.Agioi Deka. Loct. în S insulei Creta (Grecia), la NV de loct. Pyrgos.Agioi Theodoroi. 1. Loct. în Grecia, la SV de oraşul Kozani. 2. Loct. în Grecia, la V de capitala Atena.Agiokampos. Loct. în Grecia, pe ţărmul Mării Egee, la ENE de oraşul Larisa.Agion Oros. Reg. adm. în pen. cu acelaşi nume (Grecia).Agios Andreas. Loct. în Grecia, în E Peloponezului, pe ţărmul Golfului Argolidei, la ESE de oraşul Tripoli.Agios Charalampos. Loct. în NE Greciei continentale, pe ţărmul Mării Egee, la SSE de oraşul Komotini.Agios Dimitrios. 1. Loct. în Grecia, la SE de Atena, pe ţărm. 2. Loct. în Grecia continentală, la SE de oraşul Kozani. 3. Loct. în SE pen. Peloponez (Grecia), la SE de Sparta.Agios Efstratios. 1. Loct. în NV insulei omonime (Grecia). 2. Ins. grecească în Marea Mediterană, la SV de ins. Limnos.Agios Geogios. 1. Loct. în Grecia, pe râul Spercheios, la VNV de oraşul Lamia. 2. Ins. a Greciei aflată la E de Peloponez şi la V de ins. Kythos.

Agios Ioannis. Loct. în SE pen. Peloponez (Grecia), pe ţărmul Mediteranei.Agios Kirykos. Loct. în ENE insulei Ikaria (Grecia).Agios Konstantinos. 1. Loct. în partea central-estică a pen. Peloponez (Grecia), la E de oraşul Tripoli. 2. Loct. în Grecia, pe ţărmul V al Golfului Voros, la SE de oraşul Lamia.Agios Loukas. (agios lucas). Loct. în N Greciei, la NV de Salonic.Agios Mamas. Loct. în partea central-vestică a Ciprului, la NV de Limassol.Agios Matthaios. Loct. în partea central-sudică a insulei Kerkira (Corfu), Grecia.Agios Myron. Loct. grecească în ins. Creta, la SV de Heraklion.Agios Nikolaos. 1. Loct. în ins. Zante (Zakyntos), Grecia. 2. Loct. în NV Greciei, la graniţa cu Albania, la VNV de oraşul Ioannina. 3. Loct. în NE pen. Sithonia (Grecia), pe ţărmul Golfului Muntelui Athos. 4. Loct. în E Cretei (Grecia), pe ţărm, la NV de loct. Sfaka. 5. Loct. în S Peloponezului (Grecia), la S de Sparta. 6. Loct. în Grecia, la VSV de oraşul Lamia.Agios Paraskevi. (agios paraschevii). Loct. în centrul insulei Lesbos (Grecia).Agios Petros. 1. Loct. în N Greciei continentale, pe râul Axios, la NV de Salonic. 2. Loct. în partea central-estică a pen. Peloponez (Grecia), la SE de oraşul Tripoli.Agios Seryios. Loct. în E insulei Cipru, pe ţărmul Mediteranei (Golful Famagusta), la NV de Famagusta.Agios Theodoros. Loct. în ENE Ciprului, pe ţărmul Golfului Famagusta (Marea Mediterană).Agios Vasileios. 1. Loct. în Grecia, la E de oraşul Salonic, pe ţărmul lacului Koronia. 2. Loct. în Peloponez (Grecia), la SV de oraşul Corint. 3. Loct. în Grecia, pe ţărmul NE al golfului Corint, la SV de Thiva (Teba).Agira. Loct. în partea central-estică a insulei Sicilia (Italia), pe Simeto, la NV de Catania.Agirwat Hills. (aghiruat hils). Lanţ muntos în E Sudanului, la V de râul Atbara.Agkistri. (agchistrii). Ins. a Greciei, la E de pen. Peloponez, în Golgul Saronik.

Aglientu. Loct. în N insulei Sardinia (Italia).Agloloma. Loct. în SV insulei Luzon (Filipine), pe ţărmul Chinei de Sud.Agly. (aglii). Râu în S FranţeiS, cu vărsare în Golful Lion (Mediterana), la N de Perpignan.Agnantero. Loct. în Grecia continentală, pe râul Pineios, la VSV de Larisa.Agnew. (egniu). Loct. în V Australiei, la E de oraşul Sandstone.Agnibilékrou. (agnibilecru). Loct. în E statului Côte d′Ivoire, la graniţa cu Ghana, la NE de oraşul Abengourou.Agnita. Oraş în jud. Sibiu, pe valea Hârtibaciului. Are circa 14 000 loc. A fost declarat oraş în 1950. Satele componente: Coveş, Ruja.Agno. 1. Loct. în S Elveţiei, pe ţărmul NV al lacului Lugano. 2. (anio). Râu în NE Italiei, afluent al râului Fratta.Agnone. (anione). Loct. în centrul Italiei, la NV de oraşul Campobasso.Ágó. (ago). Râu în partea central-nordică a Ungariei, afluent al râului Zagyva. Izvorăşte din Munţii Mátra.Agogna. (agonia). Râu în Munţii Alpi, cu izvorul în apropierea Lacului Maggiore-Italia, subafluent al fluviului Pad (Po).Agogo. Loct. în S Ghanei, la ENE de oraşul Kumasi.A Golada. Loct. în NV Spaniei, la SE de Santiago de Compostela.Agön. (agheon). Ins. a Suediei, în Golful Botnic, la S de gura de vărsare a râului Svågan.Agona Swedru. (aghena suidro). Loct. în S Ghanei, la V de Accra.Agoncillo. (agonsii io). Loct. în Spania, pe fluvial Ebro (Ebru), la E de oraşul Logroño.Agon-Coutainville. (agon cutenvel). Loct. în N Franţei, pe coasta V a pen. Cotentin, la V de loct. Coutances.Agong. Loct. în China, la S de oraşul Xining şi la V de oraşul Lanzhou.Agordat. Loct. în N statului Eritreea, la V de Asmara.Agordo. Loct. în N Italiei, în Munţii Alpi.Agost. Loct. în E Spaniei, la NV de Alicante.Agostyán. (ogoştian). Loct. în NNV Ungariei (Komárom-Esztergom), la NV de Tatabánya.

Agoura. (egura). Loct. în S.U.A. (California), la V de Los Angeles.Agout. (agu). Râu în Franţa, afluent al râului Tarn (afluent al fluviului Garonne). Izvorăşte din Munţii Ceveni.Agovo. Loct. în SV Ucrainei, la V de oraşul Velikie Luki.Agra. 1. Loct. în V insulei Lesbos (Lesvos), Grecia. 2. Oraş în India (Utar Pradesh), pe râul Yamuna. Are circa 800 000 loc. Aici se află celebrul mausoleu Taj-Mahal.Agraciada. (agrasiada). Loct. în SV statului Uruguay, aproape de fluviul Uruguay, la SV de oraşul Mercedes.Agrafiotis. Râu în Grecia, cu vărsare în lacul Kremaston.Agrakanskij Poluostrov. Golf al Mării Caspice, la N de oraşul Mahalačkala (Rusia).Agramón. Loct. în ESE Spaniei, la SE de oraşul Albacete.Agramunt. Loct. în NE Spaniei, la NE de oraşul Lérida.Agreda. Loct. în Spania, la NE de oraşul Soria.Agrelo. Loct. în VNV Argentinei, la SSV de Mendoza.Agri. (agrii). Râu în S Italiei, cu vărsare în Golful Taranto.Ağri. (agrii). 1. Oraş în E Turciei asiatice, la N de lacul Van. 2. Reg. adm. în E Turciei asiatice cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.Agria Gramvousa. (agria gramvusa). Ins. grecească aflată în Marea Mediterană, la NV de Ins. Creta.Agricola Romana. Loct. lângă Roma (Italia).Agri Dagi. (agrii daghii). v. Ararat.Agrigento. 1. Oraş în Italia (Sicilia); circa 60 000 loc. 2. Reg. adm. în SV insulei Sicilia (Italia), cu centrul în oraşul omonim.Agrihan. Ins. în arhipelagul Mariane (S.U.A.), în Oceanul Pacific.Agrij. 1. Râu, afluent stâng al Someşului la Jibou, cu o lungime de 44 km. Izvorăşte din Munţii Meseş. Este cunoscut şi sub numele de Agriş. 2. Com. în jud. Sălaj, pe râul cu acelaşi nume, cu circa 2 400 loc. Satele componente: Agrij, Bozna, Răstolţu Deşert, Treznea.Agrilos. Loct. în V Peloponezului, pe ţărmul Mării Ionice.

Agrinio (Agrinion). Loct. în SV Greciei, aproape de Golful Patras.Agriovotano. Loct. în NE insulei Eubeea (Grecia), pe ţărmul Mării Egee.Agriz. Loct. în E Rusiei europene, pe râul Kama (afluent al Volgăi), la SV de Perm.Agropoli. (agropolii). Loct. în SV Italiei Pen.re, pe ţărmul Mării Tireniene, la SV de Salerno.Agro Pontino. Regiune naturală de ţărm, în V Italiei, la SV de Roma şi la V de Latina.Agros. Loct. în centrul insulei Cipru.Agryz. Loct. în Rusia, la S de oraşul Iževsk.Ågskaret. (ogscaret). Loct. în V Norvegiei, la NE de insulele Trænfjorden.Ağstafa. Loct. în Azerbaidjan, la NV de oraşul Gäncä.Ağsu. Loct. în Azerbaidjan, la NV de Baku.Agua Blanca. 1. Loct. în Argentina, la SV de oraşul Santa Rosa. 2. Loct. în SE Mexicului, în pen. Yukatan, pe râul Hondo, la graniţa cu Belize.Agua Blanca Iturbide. Loct. în ENE Mexicului, la NE de oraşul Pachuca.Ágoa Boa. Loct. în ESE Braziliei, la VSV de oraşul Teófilo Otoni.Agua Buena. Loct. în Panama, la N de Canalul Panama şi la SE de lacul Madden.Agua Caliente. 1. Râu în E Boliviei, afluent al râului Blanco (iar acesta al lui Guapore). 2. Loct. în NV Mexicului, pe Rio Verde, la SE de oraşul Ciudad Obregon.Água Clara. 1. Loct. în N Boliviei, pe un afluent al râului Beni, la V de lacul Laguna Rojo Aguado. 2. Loct. în SV Braziliei, pe râul Verde, la SV de oraşul Rubinéia. 3. Râu în V statului Panama, ce ajunge în lacul Gatun din zona Canalului Panama.Aguaclara. Loct. în centrul Columbiei, la ENE de Bogota.Aguada. Loct. în SV pen. Yukatan (Mexic), pe ţărmul Golfului Campeche, la NE de oraşul Ciudad del Carmen.Aguada Cecillo. (aguada sesii io). Loct. în partea sudică a Argentinei, la S de râul Rio Negro şi la SV de oraşul Bahia Blanca.Aguada de Guerra. (aguada de ghera). Loct. în S Argentinei, la SV de oraşul Bahia Blanca.

Aguada de Pasajeros. (aguada de pasaheros). Oraş în Cuba, la SV de oraşul Santa Clara.Aguade de Cachina. (aguade de cacina). Loct. în N statului Chile, în deşertul Atacama, la SE de oraşul Antofagasta.Agua de Correra. Loct. în V Mexicului, pe coasta Pacificului, la SE de oraşul Zihuatanejo.Agua de Oro. Loct. în N Argentinei, la NNV de oraşul Córdoba.Aguadilla. (aguadii ia). Oraş în Puerto Rico, în NV insulei, pe ţărmul Oceanului Atlantic.Aguado Cecilio. (aguado sesilio). Loct. în E Argentinei, la SE de oraşul Santa Rosa.Agua Doce do Norte. (agua dose du norce). Loct. în E Braziliei, la NE de oraşul Governador Valadares.Agua Dulce. (agua dulse). 1. Loct. în Bolivia, pe râul Yacuma (afluent al râului Mamoré). 2. Loct. în Mexic, pe coasta Golfului Campeche (Golful Mexic), la E de oraşul Coatzacoalcos.Aguadulce. (aguadulse). 1. Loct. în SE statului Panama, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de capitala ţării. 2. Loct. în SSE Spaniei, pe ţărmul Mediteranei, la SV de oraşul Almeria. 3. Loct. în SV Spaniei, la SE de Sevilla.Agua Linda. Loct. în SV Venezuelei, aproape de graniţa cu Columbia.Aguamilpa. Loct. în V Mexicului, pe râul Ameca, la NE de oraşul Puerto Vallarta.Aguan. Râu în E Hondurasului, cu vărsare în Marea Antilelor.Aguanaval. Râu în partea central-nordică a Mexicului.Aguanga. Loct. în S.U.A. (California), la SE de Los Angeles şi la NE de San Diego.Agua Nueva. Loct. în NV Mexicului, la NV de oraşul Mazatlán.Aguanus. (eguenes). Râu în Pen. Labrador (Canada).Aguapeí. (aguapei). 1. Loct. în V Braziliei, la graniţa cu Bolivia, la V de oraşul Cáceres. 2. Râu în V Braziliei, afluent al Paranei, aval de oraşul Três Lagoas.Aguapeú. Râu în SE Braziliei, în regiunea São Paulo, afluent al râului Rio Branco.Aguapey. Râu în NE Argentinei, afluent al fluviului Uruguay la loct. Alvear.

Agua Prieta. Loct. în NV Mexicului, la graniţa cu S.U.A., la SV de oraşul mexican Ciudad Suárez.Aguaray. Loct. în N Argentinei, la graniţa cu Bolivia.Aguaray Guazú. (aguarai guasu). Râu în Paraguay, afluent al fluviului Paraguay.Aguarico. Râu în NE Ecuadorului, subafluent al Amazonului.Aguaro. Parc Naţional în centrul Venezuelei.Aguas. 1. Loct. în NE Spaniei, la NE de oraşul Huesca. 2. Râu în SE Spaniei, cu vărsare în Mediterană la S de loct. Garrucha.Aguas Belas. (aguas bilăz). Loct. în ENE Braziliei, la NV de oraşul Maceió.Aguascalientes. (aguascalientis). 1. Oraş în Mexic, centrul administrativ al statului cu acelaşi nume; are circa 370 000 loc. 2. Stat în Mexic, cu 5 600 kmp şi peste 620 000 loc.Aguas Calientes. (aguas calientis). Loct. în E Perului, pe un afluent al râului Ucayali, la NE de Lima.Aguas Corrientes. (aguas corientis). Loct. în S Uruguay-ului, la NV de Montevideo.Aguas de Busot. Loct. în E Spaniei, pe ţărmul mediteranean, la NE de Alicante.Águas Formosas. (aguas formozes). Loct. în E Braziliei, la NE de oraşul Teófilo Otoni.Águas Vermelhas. (aguas virmelias). Loct. în E Braziliei, la NV de oraşul Almenara.Agua Sucia. (agua susia). Râu în Panama, cu vărsare în lacul Gatun.Agua Verde. Loct. în V Mexicului, pe ţărmul pacific, la SE de oraşul Mazatlán.Agua Viva. Loct. în NV statului Venezuela, la E de laguna Maracaibo, pe râul Motatán, la SE de oraşul Mene Grande.Aguaviva. Loct. în NE Spaniei, pe râul Bergantes (afluent al râului Guadalope), la ESE de oraşul La Mata de los Olmos.Aguasvivas. Râu în NE Spaniei, afluent al fluviului Ebro, aval de Zaragoza.Aguaytia. Loct. în E Peru-lui, la SV de oraşul Pucallpa.Agua Zarca. (agua sarca). Loct. în NV Mexicului, aproape de graniţa cu S.U.A., la S de oraşul Nogales.

A Gudiña. (a gudinia). Loct. în NV Spaniei, la graniţa cu Portugalia, la SE de Ourense.Agudo. Loct. în centrul Spaniei, la S de fluviul Guadiana, la NV de Puertollano.Agudos. Loct. în Brazilia, la SV de oraşul Aracaguara şi de Belo Horizonte.Agueda. Râu în V Spaniei, afluent al fluviului Duero.Águeda. 1. Loct. în N Portugaliei, la SE de oraşul Porto. 2. Râu în ENE Portugaliei, la graniţa cu Spania, afluent al lui Duero.Aguelhok. (aghelhoc). Loct. în NE Mali-ului, la NV de Kidal.Aguema. (aghema). Loct. în E Gabonului, la SE de oraşul Luena.Aguemour. (aghemur). Reg. naturală în partea central-estică a Algeriei.Agüera. Râu în N Spaniei, cu vărsare în Atlantic, la NV de Bilbao.Aguglia. (agulia). Ins. din arhipelagul Galite (Tunisia), în Marea Mediterană.Agugliano. (aguliano). Loct. în E Italiei Pen.re, la VSV de Ancona.Aguia. Capul cel mai E al Americii de Sud.Aguiar da Beira. (aghii iar da beira). Loct. în N Portugaliei, la NE de oraşul Viseu.Aguié. (aghie). Loct. în S Nigerului, la graniţa cu Nigeria, la ESE de oraşul Maradi.Aguijan. (aguii ian). Ins. în Pacific, la N de ins. Guam şi la SV de ins. Saipan. Aparţine Insulelor Mariane de Nord (S.U.A.).Aguila. (aguiila). Loct. în S.U.A. (Arizona), la NV de Phoenix.Aguilafuente. (avilafonte). Loct. în Spania, la SE de Valadolid.Aguilar de Campóo. (aghilar de campo). Loct. în N Spaniei, pe râul Pisuerga, la NV de Burgos şi la SV de Bilbao.Aguilar de la Frontera. (aghilar de la frontera). Loct. în Spania (Córdoba), în SV Spaniei.Aguilas (Águilas). (aghilas). Loct. în SE Spaniei, la Marea Mediterană, la SV de Cartagena.Aguililla. (aghilii ia). Loct. situată în SV Mexicului, la SE de oraşul Colima şi la SV de oraşul Morelia.Agüimes. (aghiuimis). Loct. în SE insulei Gran Canaria (arhipelagul Canare-Spania).

Aguisan. (aghisan). Loct. în partea centrală, în Ins. Negros (Filipine).Aguisejo. (aviiseho). Râu în Spania, afluent al lui Duero.Aguja. (aguha). 1. Cap în NV Perului, la Oceanul Pacific. 2. Cap în N Columbiei, la SV de capul Gallinas, la NE de Cartagena.Agula. Loct. în SE Eritreei, la SE de Asmara.Āgula′i. Loct. în Etiopia, la NE de oraşul Mek′elē. Agulhas. 1. Loct. în SV Rep. Africa de Sud, lângă Capul Acelor (Agulhas). 2. Parc naţional în SV Rep. Africa de Sud, la NV de Capul Acelor. 3. Bazin suboceanic în SE Africii, la întâlnirea oceanelor Pacific şi Atlantic.Agulhas Cape. (agolhes cheip). Cel mai sudic punct din Africa (Capul Acelor), la SE de Capul Bunei Speranţe.Agulhas Negras. (agules negras). Vârf (2 787 m) în Brazilia, la NV de oraşul Volta Redonda.Agulo. Loct. în NE insulei La Gomera (Insulele Canare-Spania), la Atlantic.Agung (Gunung Agung). Vulcan activ în NE insulei Bali (Indonezia); altitudinea de 3 142 m.Aguni-Jima. (agunii gima). Ins. japoneză în arhip. Okinawa.′Agur. Loct. în centrul Israelului, la SV de Ierusalim.Agusan. Râu în NE insulei Mindanao (Filipine), cu vărsare în Pacific la Butuan.Agushki. (aguşchii). Loct. în SSE Iranului, pe ţărmul strâmtorii Hormuz.Agustin Roca O′Higgins. Loct. în Argentina, la NV de oraşul Junín.Agutaya. 1. Loct. în ins. cu acelaşi nume din cadrul arhip. Filipine. 2. Ins. filipineză situată în Marea Sulu (Pacific), la NE de Palawan, la V de Panay şi la S de Mindoro.Agvali. (agvalii). Loct. în S Rusiei, în Rep. Dagestan, la SE de oraşul Vladikavkaz.Agyagosszergény. (ogiogoş serghieni). Loct. în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la V de Kapuvár.Agyimi. (agiimii). Loct. în SE Siberiei (Rusia), pe ţărmul Mării Japoniei, la NE de Vladivostok.Ağziaçik. (agziacic). Loct. în NE Turciei asiatice, la NV de oraşul Erzurum.

Ahaggar (Hoggar). Masiv muntos în Sahara centrală, cu altitudinea maximă de 2 908 m (Mt. Tahat).Ahalcihe. Loct. în Gruzia, în SV ţării, la SV de Tbilisi.Ahalkalaki. (ahalcalachii). Loct. în SV Gruziei, la SV de Tbilisi.Ahamasu. Loct. în ESE Ghanei, la graniţa cu Togo.Ahar. Loct. în NV Iranului, la NE de Tabriz.Ahascragh. (ahescrog). Loct. în V Irlandei, la SV de oraşul Roscommon.Ahaus. (ahoz). Loct. în NV Germaniei, la NV de oraşul Münster.Ahdar. Munţi în NE Libiei, pe litoralul Mării Mediterane, la E de Golful Sirta. Vârful maxim este la 876 m.Ahé. Ins. în arhipelagul Toamotu (Pacific).Aheloj. (aheloi). Râu în E Bulgariei, cu vărsare în Golful Burgas (Marea Neagră), la NE de oraşul Burgas.Aheloos. Râu în SE Greciei, cu vărsare în Marea Ionică. Izvorăşte din Munţii Pindului.Aherlow. (aherlo). Râu în S Irlandei, afluent al râului Suir.Ahihud. Loct. în NV Israelului, la NE de Haifa.Ahillones. (aionis). Loct. în VSV Spaniei, la SE de loct. Llera.Ahiköy. (ahicheoi). Loct. în SV Turciei asiatice, la SV de oraşul Denizli.Ahipara. (o ipara). 1. Loct. în NV Insulei de Nord (Noua Zeelandă), pe ţărmului Pacificului. 2. (Ahipara Bay o ipara bei). Golf al Pacificului situat în NV Insulei de Nord (Noua Zeelandă).Ahiri. (ahirii). Loct. în India, pe râul Kanhan (afluent al lui Godavari), la NE de Hyderabad.Ahklun, Mountains. (aculen munteins). Lanţ muntos în SV pen. Alaska Mare (S.U.A.), cu vf. Pistuk Peak (1 312 m).Ahlainen. Loct. în SV Finlandei, pe ţărmul Golfului Botnic, la N de oraşul Pori.Ahlat. Loct. lângă Ankara (Turcia).Ahlbeck. Loct. în NE Germaniei, pe ţărmul Mării Baltice, la graniţa cu Polonia.Ahlden (Aller). Loct. în N Germaniei, la SE de Bremen, pe râul Aller.Ahlen. (alăn). Oraş în Germania (Renania de Vest-Westfalia), la NE de oraşele

Dortmund şi Hamm şi la SE de oraşul Münster.Ahm. Râu în NE Italiei, subafluent al râului Adige.Ahmadabad. v. Ahmedbadad.Ahmadābād. Loct. în E Iranului, la graniţa cu Afganistan, la SE de oraşul Torbat-e Jām.Ahmadi-Al. (ahmadii al). Oraş în Kuwait, la SE de capitală. Circa 300 000 loc.Ahmadnagar (Ahmednagar). Oraş în V Indiei (Maharashtra) pe râul Sina, la E de Mumbay = Bombay). Circa 200 000 loc.Ahmadpur (Ahmadpur Sial). Loct. în E Pakistanului, pe râul Chenab, la SV de oraşul Lahore.Ahmadpur East. (ahmadpur est). Loct. în ESE Pakistanului, la S de oraşul Multan.Ahmadpur Sial. v. Ahmadpur.Ahmar, Munţii. Lanţ muntos în Etiopia, la S de Depresiunea Afar. Altitudinea 3 381 m.Ahmedabad (Ahmadabad). (amadabad). Oraş în V Indiei, centru administrativ al statului Gujarat. Are peste 2,5 milioane loc.Ahmednagar. v. Ahmadnagar.Ahmetli. (ahmetlii). Loct. în V Turciei asiatice, pe râul Lydina, la ENE de Izmir.Ahoghill. (ahag hel). Loct. în NE Irlandei de Nord (Marea Britanie), la NV de Belfast.Ahome. (aomii). Loct. în NV Mexicului, la NV de oraşul Los Mochis.Ahore. Loct. în VNV Indiei, la SV de oraşul Pali.Ahorn. Loct. în Germania, pe râul Itz (afluent al lui Main), la SV de oraşul Coburg.Ahornspitze. (ahornspiţe). Vârf (2 973 m) în Alpii Zillerthal (Austria).Ahoskie. (ehoschii). Loct. în S.U.A. (Carolina de Nord), la SV de oraşul Norfolk.Ahr. 1. Munţi în V Germaniei, la SV de Bonn. 2. Râu în V Germaniei, la SE de Munţii Ahr, afluent al Rinului.Ahram. Loct. în V Iranului, la SE de oraşul Būsher.Ahrensbök. (ahinzbeoc). Loct. în NV Germaniei, la NV de Lübeck.Ahrensburg. (ahinzburg). Loct. în N Germaniei, între oraşele Hamburg (la SV) şi Lübeck (la NE).

Ahrenshagen. (ahrinzhaghin). Loct. în NNE Germaniei, la gura râului Recknitz, la NE de Rostock.Ahrensdorf. (ahinzdorf). Loct. lângă Berlin (Germania).Ahrensfelde. (ahinzfelde). 1. Loct. lângă Berlin (Germania). 2. Loct. lângă oraşul Hamburg (Germania).Ahse. (ahze). Râu în regiunea Ruhr, afluent al râului Lippe la oraşul Hamm.Ahta Daği. (ahta daghii). Vârf (2 750 m) situat la E de lacul Van (Turcia).Ähtäri. (ehterii). Loct. în V Finlandei, la NV de lacul Tarjannevesi.Ähtärinjärvi. (ehtetin iervii). Lac în V Finlandei.Ähtävä. (ehteve). Loct. în V Finlandei, la NE de Vaasa (Vase).Ähtävänjoki. (ehteven iochii). Râu în V Finlandei, cu vărsare în Golful Botnic la loct. Jakobstad.Ahtirka. Loct. în Ucraina, pe râul Vorskla, la NV de Harkov.Ahtopol. Loct. în SE Bulgariei, pe ţărmul Mării Negre.Ahtuba. Râu în Rusia, la E de Volga, cu care curge în paralel în sectorul inferior.Ahtubinsk. Loct. pe râul Ahtuba (Rusia).Ahty. (ahtii). Loct. în S Rusiei europene, în Rep. Dagestan, pe râul Samur, la graniţa cu Azerbaidjan, la SV de oraşul Derbent.Ahu. Loct. în E Chinei, la ENE de oraşul Xuzhou.Ahuacatlán. (auacatlan). Loct. în V Mexicului, la NV de Guadalajara.Ahuachapán. (auaciapan). Loct. în Salvador, în NV ţării, la NV de capitala statului.Ahualulco. (aualulco). 1. Loct. în Mexic, în V ţării, la V de Guadalajara. 2. Loct. în Mexic, la NV de San Luis Potosi.Ahuatempan. (auatempan). Loct. în Mexic, la SE de Puebla.Ahuazotepec. (auasotepec). Loct. în E Mexicului, la SE de oraşele Pachuca şi Tulancingo.Ahuehuetes. (aueuetis). Loct. lângă capitala Mexicului, Mexico City.Ahuijullo. (aui huio). Loct. în V Mexicului, la SE de oraşul Colima.Ahun. (aun). Loct. în centrul Franţei, pe Creuse, la SE de oraşul Guéret.Ahunui. Ins. coraligenă din arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).

Ahuréi. Loct. în ins. Rapa din arhipelagul Tuamotu (Pacific).Ahurian. Râu în NV Armeniei.Ahuriri. (ahăririi). Râu în ESE Insulei de Sud (Noua Zeelandă), cu vărsare în Pacific la Glenavy.Ahus. Loct. în SE Suediei, pe ţărmul Mării Baltice (Golful Hanö), la SE de Kristianstad.Åhus. (ohus). Loct. în S Suediei, pe ţărmul NE al pen. Skania, la Marea Baltică.Ahuzzam. Loct. în partea central-vestică a Israelului, la SV de Ierusalim.Ahvar. Loct. în S Yemenului, la Golful Aden, la E de Aden.Ahvāz. v. Ahwaz.Ahvenanmaa. (în suedeză Åland sau Åaland). Arhipelag finlandez în Marea Baltică, la intrarea în Golful Botnic, format din circa 300 de insule. Suprafaţa lor este de 1 550 kmp şi au circa 25 000 loc. Oraşul principal este Marianhamina (Marienhamn).Ahwa. (ahua). Loct. în V Indiei, la SV de oraşul Surat.Ahwar. (ahuar). Loct. în SE Yemenului, pe ţărmul Golfului Aden, la NE de oraşul Aden.Ahwaz (Ahvāz). (ahuaz). Oraş în V Iranului, port pe Karun; are circa 480 000 loc.Aiaguz. 1. Râu în Kazahstan, tributar lacului Balhaş. 2. Loct. în Kazahstan, la NE de lacul Balhaş, situat pe râul Aiaguz.Aian. Loct. în Siberia de Est (Rusia), pe ţărmul Oceanului Pacific, la Marea Ohotsk.Ai-Ais. Loct. în SSV Namibiei, pe râul Fish, aproape de graniţa cu Rep. Africa de Sud, la marginea sudică a Parcului Naţional Ai-Ais Hot Springs and Fish River Canyon Park.Ai-Ais Hot Springs and Fish River Canyon Park. (ais hot springz and fiş rivăr cheniăn parc). Parc naţional în SSV Namibiei, pe râul Fish.Aiakagâtma, Depresiunea. Depresiune în Uzbekistan, la N de oraşul Buhara.Aiani. (aianii). Loct. în Grecia, la V de lacul Limni Aliakmonas şi la SSE de oraşul Kozani.Aianteio. Loct. în Grecia, la VSV de Atena.Aiapuá. Loct. în N Braziliei, pe râul Purus, la SV de Manaus.

Aibag Gol. Râu intermitent în Mongolia, la N de oraşul Baotou.Aibaq. Loct. în NE Afganistanului, la SV de oraşul Khanabad.Aibar. (aivar). Loct. în Spania, la SE de Pamplona.Aichach. (aihah). Loct. în SSV Germaniei, pe râul Paar (afluent al Dunării), la NV de München şi la NE de Augsburg.Aichi. (aichii). Regiune în ins. Honshu (Japonia), în zona oraşelor Nagoya şi Kyoto.Aichstetten. (aihşteten). Loct. în S Germaniei, la NE de lacul Boden şi de Ravensburg, respectiv la NV de Kempten.Aidar (Ajdar). Râu (220 km) în Ucraina, în bazinul Doneţk, afluent al rîului Doneţ.Aidenbach. (aidenbah). Loct. în SE Germaniei, la S de Dunăre, la V de Passau.Aidone. Loct. în E Siciliei, la SE de Enna.Aidrie. (ădrii). Oraş în Marea Britanie (Scoţia).Aiea. Loct. în ins. Hawaii (Hawaii-S.U.A.), lângă Honolulu, la Golful Pearl Harbor.Aiello Calabro. (aielo calabro). Loct. în S Italiei Pen.re, în Calabria, pe ţărmul Mării Tireniene, la SV de oraşul Cosenza. Aigeira. Loct. în N Peloponezului (Grecia), pe ţărmul Golfului Corint, la NV de oraşul Corint.Aigeiros. Loct. în NE Greciei continentale, la SV de oraşul Komotini.Aigen. (aigăn). 1. Loct. lângă Linz, la NE de oraş (Austria). 2. (Aigen im Mühlkreis aigăn miulcrais). Loct. în N Austriei, pe râul Mühl (afluent al Dunării), la NV de Linz.Aigen im Mühlkreis. v. Aigen (2).Aigialousa. (aigialusa). Loct. în NE Ciprului, în pen. Karpa.Aigina. 1. Loct. grecească în ins. omonimă. 2. Ins. grecească în Marea Egee, la SV de Atena.Aiginio. Loct. în Grecia continentală, pe râul Aliakmonas, la SV de Salonic.Aigio. Loct. în N pen. Peloponez (Grecia), la Golful Corint, la E de Patras.Aigion. Loct. în N Peninsulei Peloponez (Grecia), la Golful Korintos (Corint).Aigle. (eglî). Loct. în SV Elveţiei, la SE de lacul Geneva, în Munţii Alpi.

Aiglun. (egliun). Loct. în SE Franţei, în Alpii Maritimi, pe râul Esteron, la NV de Nice.Aignay-le-Duc. (egne leo duc). Loct. în ENE Franţei, la NV de Dijon şi la SE de Troyers, în platoul Langresir.Aigospotamol. Fluviu în Chersonesul Tracic (astăzi Kumali, Turcia).Aigosthena. Loct. în Grecia, pe ţărmul E al Golfului Corint, la NV de Atena.Aigre. (egrî). Loct. în V Franţei, la NV de oraşul Angoulême.Aigrefeuille-d′Aunis. (egrî feoi dunii). Loct. în V Franţei, la SE de oraşul La Rochelle.Aiguá. Loct. în S Uruguay-ului, la NE de Montevideo.Aiguafreda. Loct. în NE Spaniei, la N de Barcelona.Aiguebelle. (egbel). Loct. în Franţa, pe râul Arc (afluent al râului Isère), la ESE de oraşul Chambéri.Aigueperse. (ighipers). Loct. în Franţa, la NE de Clermont-Ferrand.Aigues. (eg). Râu în SE Franţei, afluent al Ronului.Aigues-Mortes. (ig mort). Loct. în S Franţei (Languedoc), la ESE de Montpellier.Aiguille. (eghil). Cap în NV Algeriei, la NE de oraşul Oran.Aiguille d'Argentiéres. (eghil darjentier). Vârf (3 900 m) în SV Elveţiei, la SE de lacul Geneva.Aiguille de la Grande Sasièrre. (iglii deo la gran sassier). Vârf (3 747 m) în Alpii Francezi, la graniţa cu Italia, la S de vf. Mont Blanc.Aiguille de Scolette. (iglii deo scolet). Vârf (3 508 m) în Alpii Francezi, la graniţa cu Italia, la SV de Pasul Mont-Cenis.Aiguille du Midi. (iglii diu midii). Vârf (3 842 m) în Alpii Francezi, la S de oraşul Chamonix Mont-Blanc.Aiguilles d′Arves. (igli darv). Vârf (3 510 m) în Alpii Francezi, la S de Valea Arc.Aiguilles des Glaciers. (iglii de glasier). Vârf (3 816 m) în Alpii Francezi, la S de vf. Mont Blanc.Aiguille Verte. (ighil vert). Vârf (4 122 m) în Alpii Pennini, în SE Franţei.Aiguillon. (eghii ion). Loct. în SV Franţei, în apropierea oraşului Agen.

Aigun. Loct. în NE Chinei, pe fluviul Amur.Aigurande. (egurond). Loct. în centrul Franţei, la SE de Châteauroux.Aija. (aiha). Loct. în Peru, la SE de oraşul Huaráz.Aijal. (aigial). Loct. în NE Indiei, la E de oraşul Agartala.Aikawa. (aicaua). Loct. în Ins. Sado (la V de Ins. Honshu) din Japonia, în Marea Japoniei.Aiken. (ecăn). Loct. în statul Georgia (S.U.A.).Ailao Shan. (ailao şan). Lanţ muntos în SV Chinei, la SV de Kunming, între râurile Babian Jiang (la V) şi Lishe Jiang (la E).Aileron. (elerăn). Loct. în centrul Australiei, la baza nordică a Munţilor Macdonell, la N de Alice Springs.Aileu. Loct. în ins. Timor, în Timorul de Est, la SV de oraşul Dili.Ailigrandi. (ailiigrandii). Loct. în Panama, pe coasta Mării Caraibilor.Ailinginae. Ins.-atol în Oceanul Pacific, în arhipelagul Marshall.Ailinglapalap. Ins.-atol în cadrul Insulelor Marshall.Aillant-sur-Tholon. (aion siur tolon). Loct. în Franţa, pe râul Ouanne (afluent al râului Yonne), la NV de Auxerre.Aille. (ai). Râu în SE Franţei, cu vărsare în Marea Mediterană la Fréjus.Ailly-le-Haut-Clocher. (ai leo ot cloşe). Loct. în N Franţei, la NV de oraşul Amiens.Ailly-sur-Noye. (ai siur noa). Loct. în Franţa, la SE de Amiens.Ailly-sur-Somme. (ai siur som). Loct. în N Franţei, pe râul Somme, la NV de oraşul Amiens.Ailsa Craig. (else creg). Ins. engleză (Marea Britanie), la S de ins. Holy şi la NE de Irlanda de Nord.Ailuk. Ins.-atol în arhipelagul Marshall din Oceanul Pacific.Aimargues. (imarg). Loct. în SSE Franţei, la NE de oraşul Montpellier.Aime. (em). Loct. în SE Franţei, la E de oraşul Chambéry.Aimogosta. Loct. în NV Argentinei, la VSV de oraşul Catamarca.Aimorés. Loct. în E Braziliei, pe râul Doce, la SE de oraşul Governador Valadares.

Ain. (en). 1. Râu în Franţa (190 km lungime), afluent al Ronului, confluenţa având loc la Lyon. 2. Departament în E Franţei cu centrul la Bourg-en-Bresse.Aïn Aarab. Loct. în E Libanului, aproape de graniţa cu Siria.Aïn Aata. Loct. în E Libanului, aproape de graniţa Siriei, la SV de loct. Aïn Aarab.Ainata. Loct. în N Libanului, la SE de oraşul Tripoli.Ainaži. (ainajii). Loct. în V Letoniei, pe ţărmul golfului Riga (Baltica), la N de Riga.Ain-Beida. Loct. minieră (minereuri de fier) în NE Algeriei, la SE de oraşul Constantine.Aïn-Beïda. Loct. în NE Algeriei, la SE de oraşul Constantine (Qacetina).Aïn Beni Mathar. (ain benii matar). Loct. în NE Marocului, la graniţa cu Algeria, la S de oraşul Oujda.Ain ben-Tili (′Aïn Ben Tili). (ain ben tilii). Loct. în NV Mauritaniei, la graniţa cu Sahara Occidentală.′Aïn Ben Tili. v. Ain ben-Tili.Ain Dar. Loct. petrolieră în Arabia Saudită, la NE de capitală.Ain Defali. (ain defalii). Loct. în NV Marocului, la NE de capitala ţării.Aïn Defla. Loct. în N Algeriei, la SV de capitala Alger.Aïn Deheb. Loct. în N Algeriei, la SE de oraşul Mohammadia Tiaret.Ain Divar. Loct. în SE Turciei, la graniţa cu Siria, pe fluviul Tigru.Ain Draham. Loct. în NV Tunisiei, la graniţa cu Algeria.Aïn Draham. Loct. în NV Tunisiei, la graniţa cu Alger.Ain el-Beida. Loct. în NV Arabiei Saudite, situată într-o oază, nu departe de graniţa cu Iordania.Ain el-Ghazal. (ain el gazal). Loct. în SE Libiei, la graniţa cu statele Egipt şi Sudan.Ain el-Kom. Loct. situată într-o oază în centrul Siriei.Aïn el Melh. Loct. în N Algeriei, la S de oraşul Bou Saâda.Aïn Mdila. Lac de acum. în NE Algeriei, la SE de oraşul Khenchela.Aïn-M′Lila. Loct. în NE Algeriei, la S de oraşul Constantine.Ainos. Parc naţional în SE insulei Cefalonia (Grecia).

Ain Oussera. (ain usera). Loct. în N Algeriei, la SSV de Alger.Ainring. Loct. în SE Germaniei, la graniţa cu Austria, pe râul Salach, la V de oraşul austriac Salzburg.Ainsa. Loct. în NE Spaniei, în Munţii Pirinei, pe râul Cinca, la NE de oraşul Huesca.Ain Salah (In-Salah). Loct. în Algeria, în Deşertul Sahara, la SE de Podişul Tademait.Ainsdale. (ensdel). Loct. în NV Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlandei, la NV de Liverpool.Ain-Sefra (Aïn Sefra). Loct. în NV Algeriei, la baza Munţilor Atlasul Saharian.Aïn Sefra. v. Ain-Sefra.Ainslie. (enslii). 1. Loct. lângă Canberra (Australia). 2. Vârf (842 m) în NE capitalei Australiei, Canberra.Ain Souf. (ain suf). Loct. într-o oază în centrul Algeriei, în Sahara, la NNV de Ain Salah.Ainsworth. (ensvors). Loct. în S.U.A. (Nebraska), la V de oraşul Sioux City.Ain-Témouchent (Aïn Temouchent). (ain temuşen). Loct. în NV Algeriei, în apropierea Mării Mediterane.Aïn Temouchent. v. Ain- Témouchent.Aintree. (eintrii). Loct. în Marea Britanie (Anglia).Ain-Zalah. Loct. minieră (petrol) în NV Irakului.Ainzón. (ainson). Loct. în NE Spaniei, pe râul Huecha (afluent al lui Ebro), la NV de Zaragoza.Aioi. Loct. în partea central-estică a insulei Hokkaido (Japonia), la SE de oraşul Kitami.Aion. Ins. (2 000 kmp) în NE Siberiei (Rusia), la Marea Siberiei de Est (Golful Ceaun).Aion-Ilias. Munte (968 m) în Ins. Lesvos (Grecia), în Marea Egee.Aioun-el-Atrouss. (aiun el atrus). Loct. în SSE Mauritaniei.Aipe. Loct. în Columbia, pe fluviul Magdalena, la N de oraşul Neiva.Aiquile. (echil). Loct. în centrul Boliviei, la SV de Santa Cruz.Air. Ins. a Indoneziei, aflată în Marea Chinei de Sud, în grupul Kepulauan Anambas, la E de Malaysia.

Air (Azbine). Munţi în Niger (1 900 m în vf. Bagzane), în nordul ţării.Airaines. (iren). Loct. în N Franţei, la NV de Amiens.Airão. (airau). Loct. în NV Braziliei, pe fluviul Amazon, la NV de Manaus.Airdrie. (erii). Loct. în SV Scoţiei (Marea Britanie), la E de Glasgow.Aire. (er). 1. Râu (141 km) în Anglia, în zona oraşului Leeds. 2. Loct. în SV Franţei, pe râul Adour, la NV de oraşul Tarbes. 3. Loct. în NE Franţei, la SE de Calais. 4. Loct. lângă Geneva (Elveţia).Aire-sur-l′Adour. v. Aire (2).Air-sur-la-Lys. v. Aire (3).Air Force Island. (er fors ailend). Ins. a Canadei aflată în bazinul Foxe, la V de ins. Baffin.Airgin Sum. Loct. în N Chinei, la graniţa cu Mongolia, la N de oraşul Hohhot.Airhitam. Râu în SV insulei Borneo (Kalimantan), cu vărsare în Marea Java.Air Jerneh. (air gerneh). Loct. în E Malaysiei Pen.re, la N de oraşul Kuantan.Airlie Beach. (erlui bici). Loct. în E Australiei, la E de loct. Cannonvale.Airole. Loct. în NV Italiei, la graniţa cu Franţa, pe râul Roya, la NE de oraşul Monaco.Airolo. Loct. în Elveţia, în Munţii Alpi, la SE de trecătoarea St. Gothard.Airpanas. Loct. în V insulei Tanjung Eden (Timorul de Est), spre ins. Liran.Airputih. Loct. în E Malaysiei Pen.re, la NV de oraşul Kuantan.Aïr et Ténéré. Sit patrimoniu mondial în Niger, la NE de Masivul Aïr/Azbine.Airvault. (ervo). Loct. în NV Franţei, pe râul Thouet (afluent al fluviului Loire), la NV de Poitiers.Airwa. (erua). Loct. în N Indiei, la SE de oraşul Agra.Aisatung Mountains. Vârf (2 742 m) în Munţii Rongklang Range din Myanmar.Aisch. (aiş). Râu în partea central-sudică a Germaniei, afluent al râului Main. Izvorăşte din Munţii Franconiei şi se uneşte cu Main aval de oraşul Nürnberg.Aiscia. Loct. în E Etiopiei, la NE de oraşul Diredawa, aproape de graniţa cu Djibouti.Aisén. (aisen). Reg. adm. în partea central-sudică a statului Chile, cu centrul în Coihaique.Aisey-sur-Seine. (ezii siur sen). Loct. în Franţa, pe Seine, la NV de Dijon.

Aishalton. (eşoltăn). Loct. în SV Guyanei, la SE de oraşul Lethem.Ai Shan. (ai şan). Vârf (818 m) în N pen. Shandong (China).Aishihik. (eişehic). Loct. în NV Canadei, pe malul NV al lacului omonim, la NV de oraşul Witehorse.Aishihik Lake. (eişehic leic). Lac în NV Canadei, la NV de Witehorse.Aisjaure. (aiseura). Lac în NV Suediei, la V de loct. Arjeplog.Aisne. (esnî). 1. Râu în N Franţei, afluent de stânga al râului Oise la Compiegne. Lungimea este 266 km. Izvorăşte din Podişul Argonne şi trece prin Soissons. 2. Departament în NE Franţei cu centrul la Leon.Aissey. (esii). Loct. în E Franţei, la SE de râul Doubs, la ENE de oraşul Besançon.Aisymi. (aisimii). Loct. în NE Greciei, la NE de Alexandroupoli şi la SE de Komotini.Aisy-sur-Armançon. (ezii siur armanso). Loct. în Franţa, pe râul Armançon, la NV de Dijon.Aita Mare. Com. în jud. Covasna. Circa 1 800 loc. Satele componente: Aita Mare, Aita Medie.Aitana. Vârf (1 558 m) în ESE Spaniei, la NE de Alicante.Aitape. Loct. în NV statului Papua-Noua Guinee (Ins. Noua Guinee).Aiterach. (aiterah). Râu în SE Germaniei, afluent al fluviului Donau la Platting.Aitik. Loct. minieră (cupru) în N Suediei, aproape de Kiruna.Aitkin. (etchen). Loct. în N S.U.A. (Minnesota), pe Mississippi, la SV de Duluth.Aitoliko. Loct. în V Greciei continentale, la SSV de Agrinio.Aiton. Com. în jud. Cluj. Circa 1 900 loc. Satele componente: Aiton, Rediu.Aitona. Loct. în NE Spaniei, la SV de Lérida.Aitos. v. Ajtos.Aitrach. (aitrah). Loct. în S Germaniei, pe râul Iller, la SSE de Ulm şi la NNV de Kempten.Aitutaki. (aitutachii). Ins.-atol în Arhipelagul Cook (Pacific). Suprafaţa este de 18,13 kmp.Aiud. Oraş în jud. Alba, pe dreapta Mureşului. Circa 30 000 loc. Satele componente sunt: Aiudul de Sus, Gâmbaş,

Măgina, Păgida, Ciumbrud, Gârbova de Jos, Gârbova de Sus, Gârboviţa, Sâncrai, Ţifra.Aiún (Aaiún), El (Lâayoune). Centru administrativ al Saharei Occidentale. Are circa 95 000 loc.Aivan-i-Kaif. Loct. în N Iranului, la SE de Teheran.Aiviekste. Râu în E Letoniei, afluent al râului Daugava.Aiwa. (aiua). Ins. în arhipelagul Fidji, în grupul Lau.Aiwo. (aioo). Loct. în VSV insulei Nauru, la Pacific, la NV de loct. Yaren.Aix. (ecs). Râu în Franţa, afluent al lui Loire aval de Balbigny.Aix-en-Othe. (ecs on ot). Loct. în Franţa, pe Vanne (afluent al râului Yonne), la VSV de oraşul Troyes.Aix-en-Provence. (ecs ăn provans). Oraş în SE Franţei (Provence). Circa 127 000 loc.Aixe-sur-Vienne. (ecs siur vien). Loct. în partea central-vestică a Franţei, pe râul Vienne, la SV de Limoges.Aix-la-Chapelle. (ecs la şapel). Denumirea franceză a oraşului german Aachen.Aix-les-Bains. (ecs le ben). Oraş în SE Franţei (Savoia) la NV de oraşul Chambéry.Āīy Ādī. (aii adii). Loct. în N Etiopiei, la VNV de oraşul Mek′elē.Aiyang. (aiang). Loct. în NE Chinei, la SE de Benxi.Aiyetero. Loct. în SV Nigeriei, la graniţa cu Benin, la VSV de Ibadan.Aizawl (Aijal). (aizaul, aigial). Oraş în V Indiei, centru administrativ al statului Mizoram, având circa 75 000 loc.Aizenay. (ezine). Loct. în NV Franţei, la S de Nantes.Aizkraukle. Loct. în S Letoniei, pe Daugava, la SE de Riga.Aizpute. Loct. în SV Letoniei, la SV de Riga, nu departe de Marea Baltică.Aizuwakamatsu (Aizu-wakamatsu). (aizu uacamatsu). Loct. în centrul Insulei Honshu (Japonia).Ajaccio. (ajacsio). 1. Golf în V Insulei Corsica. 2. Oraş în SE Franţei (Corsica), port la Marea Mediterană, cu circa 55 000 loc.Ajacuba. (ahacuva). Loct. în E Mexicului, la V de oraşul Pachuca.

Ajagöz (Ajaguz). (aiagheoz, aiaguz). Oraş în E Kazahstanului, la NE de Lacul Balhaş.Ajai Game Reserve. (agiei ghem rezerv). Parc naţional în NV Ugandei.Ajaigarh. (agiaigar). Loct. în N Indiei, la SV de Allahabad.Ajajū. (ahau). Râu în SSE Columbiei, afluent al râului Unilla.Ajak. (oioc). Loct. aflată în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la SV de oraşul Kisvárda.Ajalpán. (ahalpan). Loct. în Mexic, la SE de oraşul Tehuacán.Ajan. (aian). Loct. în E Siberiei (Rusia), la Marea Ohotsk (Oceanul Pacific).Ajana. (aiana). Loct. în V Australiei, la Oceanul Indian, la N de Perth.Ajanta. (agianta). Loct. în S Indiei (Mahărăshtra), în NE Podişului Deccan, în culmea muntoasă cu acelaşi nume.Ajaokuta. (agiocuta). Loct. în partea central-sudică a Nigeriei, pe Niger, la S de Lokoja.Ajatskoie. (aiatscoie). Loct. în Kazahstan, centru de exploatare a fierului, în N ţării.Ajaure. (aiaure). Lac în VNV Suediei, pe râul Umeäalven.Ajaureforsen. (aiaureforşen). Loct. în VNV Suediei, pe malul S al lacului Ajaure.Ajayan Bay. (agiaien bei). Golf al Pacificului situat în S insulei Guam (S.U.A.).Aj Bogd Uul. (ai bogd ul). Vârf (3 802 m) în SV Mongoliei, în Munţii Altai.Ajdābiyā. (agi dabii ia). Oraş în NE Libiei, pe ţărmul golfului Sirta, la SE de Benghazi.Ajdar. v. AidarAjdemir. (aidemir). Loct. în NE Bulgariei, pe Dunăre, la NV de oraşul Silistra.Ajdirlinskii. (aidirlinschii). Loct. în V Siberiei (Rusia), la SE de Magnitogorsk.Ajdovšcina. (aidovşcina). Loct. în SV Sloveniei, pe Vipava, la SV de Ljubljana.Ajena. (aiena). Loct. în Ghana, pe Volta.Ajhal. (aihal). Loct. minieră (pietre preţioase) în Siberia (Podişul Siberiei Centrale), pe râul Marha, afluent al Viliului (iar acesta din urmă este afluent de stânga al fluviului Lena).Ajho. (agi ho). Râu în NE Chinei, afluent al râului Caoho, la NE de oraşul Antung.

Ajhun. (agi hun). Loct. în NE Chinei, la graniţa cu Rusia, pe Amur, în dreptul oraşului rus-siberian Blagovescensk.Aji. (agii). Loct. lângă Teheran (Iran).Ajiá. (agia). Loct. în NNE Greciei, aproape de Marea Egee, la ENE de oraşul Larisa.Ajiá Ánna. (agia ana). Loct. în NE insulei Eubeea (Grecia), pe ţărmul Mării Egee.Ajigasawa. (agigasaua). Port la Marea Japoniei, în partea de NV a Insulei Honshu (Japonia).Ajil. (agil). Loct. în E Malaysiei Pen.re, la S de oraşul Kuala Terengganu.Ajion (Hagion). (agion). Pen. în Grecia (Pen. Calcidică), prelungire în Marea Egee, unde se află şi Muntele Athos (2 033 m).Ajios Efstratios (Hagios Evstratios). Ins. grecească în Marea Egee.Ajios Germános. (agios germanos). Loct. în NV Greciei, la graniţa cu Macedonia, pe ţărmul de SE al lacului Prespa.Ajios Nikólaos. (agios nicolaos). Loct. în NE insulei Creta (Grecia), pe ţărmul Mării Cretei (Marea Mediterană).Ajiu-Órus. (agiu orus). v. Hagion-Óros.Ajka. (oico). Loct. în Ungaria (Veszprém), la baza Munţilor Bakony.Ajkino. (aikino). Loct. în Rusia europeană, pe râul Vičegda, la NV de oraşul Sytkyvtkar.Ajkarendek. (oicorendec). Loct. în NV Ungariei (Veszprém), la N de Ajka.Ajlun (′Ajlūn). (agi lun). 1. Loct. în NV Iordaniei, la NV de Amman. 2. Regiune naturală în NV Iordaniei, unde se află şi loct. cu acelaşi nume.′Ajlūn. v. Ajlun (1,2).Ajman (′Ajman). (agi man). 1. Emirat în cadrul Emiratelor Arabe Unite, pe ţărmul Golfului Persic. Are o suprafaţă de 250 kmp şi circa 65 000 loc. Centrul administrativ este Ajman. 2. Loct. în NV Emiratelor Arabe Unite, pe ţărmul Golfului Persic, la NE de Dubai.′Ajman. v. Ajman.Ajmer. (agi mer). Oraş situat în NV Indiei (Răjăsthan). Circa 400 000 loc.Ajnala. (agi nal). Loct. în NV Indiei, pe râul Ravi, la graniţa cu Pakistan, la NV de Amritsar.Ajni. (ainii). Loct. în Tadjikistan, pe râul Zeravsan, la N de Duşanbe.

Ajo. (aio). 1. Loct. minieră (cupru), în SV S.U.A., la SV de oraşul Phoenix (Arizona). 2. (aho). Loct. în ENN Spaniei, la NE de Santander. 3. (aho). Cap în N Spaniei, la E de Santander şi la NE de loct. omonimă, în Golful Biscaya (Atlantic).Ajod. (agiod). Loct. în Sudan, pe un canal (dreapta Nilului Alb) al Nilului.Ajofrín. (ahofrin). Loct. în centrul Spaniei, la SV de Madrid.Ajoie. (ajo). Reg. naturală în NV Elveţiei, la graniţa cu Franţa.Ajon. v. Aion.Ajoquentla. (ahochentlia). Loct. în E Mexicului, pe coasta Golfului Mexic, la S de Tampico.Ajoya. (ahoia). Loct. în NV Mexicului, la N de Mazatlán.Ajrestan. (agi restan). Loct. în Afganistan, la VSV de oraşul Ghaznī.Ajuchitlán. (ahucitlan). Loct. în S Mexicului, pe râul Balsas, la VSV de oraşul Iguala.Ajsan. (agi san). Vârf (836 m) în Pen. Shantung (China), în partea sa de NE.Ajtos. (aitos). 1. Loct. în SE Bulgariei, la NV de Burgas. 2. Munţi (627 m) situaţi în ESE Bulgariei, prelungirea estică a Munţilor Balcanici.Aju. (agiu). Insule coraligene din grupul de insule Asia (Indonezia), la NV de ins. Noua Guinee.Ajusco. (ahusco). Munte în Mexic.Ajuy. (ahui). Loct. în E insulei Panay (Filipine), la Marea Visaya.Ajvadza. (aivadza). Loct. în Tadjikistan, la graniţa cu Afganistan, la SSV de Duşanbe.Aka. (oco). Loct. în Ungaria (Komárom-Esztergom), la SV de Tatabánya.Akaba (Al-'Aqaba). 1. v. Aqaba (1). 2. v. Aqaba (2).Akabira. Loct. în ins. Hokkaido, la NE de Sapporo.Akabli. (acablii). Loct. în centrul Algeriei, la SV de oraşul In Salah.Akagera. Parc naţional în E Ugandei.Akaishi. (acaişii). Munţi şi Pisc în Japonia (în S insulei Honshu). Altitudinea 3 192 m.Āk′ak′ī Beseka. (acachii beseca). Loct. în Etiopia, la S de capitală.Akalacspuszta. (oco loci pusta). Loct. lângă Paks (Ungaria), la NV de acest oraş.Akalkot. Loct. în India, la SE de Solapur.

Akan. Parc naţional în E insulei japoneze Hokkaido.Akanthou. (acantu). Loct. în N insulei Cipru, pe ţărmul Mediteranei.Akarnika. Lanţ muntos în SV Greciei continentale, în dreptul insulei Lefkada.Akaroa. (acheroa). Loct. în E Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la SE de Christchurch, în E pen. Banks.Akaroa Harbour. (acheroa harbor). Golf al Pacificului situat în S pen. Banks (Ins. de Sud-Noua Zeelandă).Akas. 1. Râu în N Indiei, ce vine de pe teritoriul Bhutanului. 2. Lanţ muntos în N Indiei.Akasha. (acaşa). Loct. în N Sudanului, pe Nil, la SV de loct. Wadi Halfa.′Akāshāt. (acaşat). Loct. în V Irakului, la graniţa cu Siria.Akashi. (acaşii). 1. Oraş în Japonia (Honshu), port la Golful Osaka. Circa 270 000 loc. 2. Str. între insulele Honshu (la N) şi Awaji (la S), în dreptul oraşului cu acelaşi nume.Äkäsjärvi. (eches iervii). Lac în NV Finlandei, pe râul Äkäsjoki.Äkäsjoki. (eches iochii). Râu în NV Finlandei, pe care se află lacul Äkäsjärvi.Akasztó. (ocosto). Loct. în Ungaria (Bács-Kiskun), la NV de Kiskörös.Akasztó-bérc. (ocosto bierţ). Regiune naturală în N oraşului Miskolc (Ungaria).Akbakay. Loct. în Kazahstan, la V de lacul Balhaş.Akbalyk. Loct. în E Kazahstanului, pe malul E al lacului Balhaş.Akbar. Loct. în Afganistan, la SE de Kabul.Akbarpur. Loct. în NNE Indiei, la ESE de oraşul Luknow.Akbeit. Loct. în Kazahstan, la NV de oraşul Astana.Akbou. (acbu). Loct. în NE Algeriei, la SE de Alger şi la VNV de Constantine (Qacentina).Ak-Bulak. Loct. în Rusia, pe râul Ilek, la SE de Orenburg.Akbük. (acbiuc). Loct. în SV Turciei asiatice, pe ţărmul Golfului Mendalia (Marea Egee), la SV de oraşul Aydin.Akçaabat. (acciabat). Loct. în NE Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la V de Trabzon.

Akçakale. (acciacale). Loct. în SE Turciei asiatice, la graniţa Siriei, la SE de Gaziantep.Akçakoca. (acciacoţa). Loct. în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la SV de Zonguldak.Akçali Dağlari. (acciacalii daglarii). Reg. muntoasă în S Turciei asiatice, la S de Munţii Taurus.Akçaova. (acciaova). Loct. în SV Turciei asiatice, la SE de oraşul Aydin.Akchatau. (accatau). Loct. în Kazahstan, la jumătatea distanţei dintre Karaganda (N) şi lacul Balhaş (S).Akchâr. Reg. deşertică în V Mauritaniei.Akcsatau (Akciatau). Loct. în partea central-estică a Kazahstanului, la NV de lacul Balhaş şi la SE de oraşul Karaganda.Akdag (Akdağ acdag). 1. Vârf 2 135 m în S Turciei, la S de lacul Beyheşir. 2. Munte şi vârf (3 086 m) în SV Turciei, în Munţii Taurus de Vest. 3. Vârf (2 089 m) în V Turciei, la NV de Uşak. 4. (Ak-Dag). Munţi în partea centrală a Turciei asiatice, la SE de râul Kizil-Irmak.Ak Daği. (ac daghii). 1. Lanţ muntos în E Turciei asiatice, la NV de lacul Van. 2. v. Akdag (1).Akdagmadeni (Akdağmadeni). (acdag madenii). Loct. în centrul Turciei asiatice, la E de Ankara şi la SV de Tokat.Akdepe. Loct. în Turkmenistanului, la SV de oraşul Nukus din Uzbekistan.Aken. Loct. în ENE Germaniei, pe râul Elster Negru (Schwarze Elster), la SE de Magderburg.Åkerån. (ocheron). Râu în V Suediei, afluent al râului Indalsälven.Åkersberga. (ocherşberga). Loct. în Suedia, la NE de capitala Stockholm.Akerselva. Râu ce traversează oraşul Oslo (Norvegia).Akershus. Reg. adm. în SE Norvegiei, în zona oraşului Oslo.Åkersjön. (ocherş ieon). Lac în V Suediei.Akespe. Loct. în Kazahstan, la NE de lacul Aral.Aketi. (achetii). Loct. în Congo (Kinshasa), pe un afluent al fluviului Congo.Akhalgori. (achalgorii). Loct. în Georgia, la NE de loct. Gori.Akhalk′alak′i. (achalcalachii). Loct. în SV Georgiei, în Munţii Caucazul Mic.

Akhalskaja Oblast. Reg. adm. în centrul Turkmenistanului, în zona deşertului Karakum.Akhalts′ikhe. (achaltşiche). Loct. în S Georgiei, pe râul Kura, la S de Kutaisi.Akhiok. (echaiec). Loct. în ins. Kodiak (S.U.A.) din Golful Alaska (Oceanul Pacific).Akhmim. Loct. în Egipt, pe Nil, la SE de oraşul Asyut.Akhisar. Loct. în Turcia asiatică, la NE de Izmir şi Manisa.Akhmîm. Loct. în Egipt, pe Nil, la SE de oraşul Asyut.Akhnoor (Aknur). (acnur). Loct. în NV Indiei, la NV de oraşul Jammu.Akhnur. v. Akhnoor.Akhtme. Loct. în NE Estoniei, la N de lacul Ciud.Aki. (achii). Loct. în SE insulei japoneze Shikoku, la Golful Tosa, la SE de Kochi.Akiachak. (achiacec). Loct. în SV pen. Alaska Mare (S.U.A.), pe râul Kuskokwim.Akiak. Loct. în SV pen. Alaska Mare (S.U.A.), pe Kuskokwim, la E de Akiachac.Aki Aki (Akiaki). (achii achii). Ins. în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Akiaki. v. Aki Aki.Akiéni. (achienii). Loct. în E Gabonului, pe râul Lékoni, la NE de oraşul Franceville.Akimiski (Island). (echimischii). Ins. în Canada, în S golfului James (Golful Hudson).Akinci. (achincii). Cap în SE peninsulei Asia Mică, în Mediterană, la Golful Iskenderun.Akinci Burnu. (achincii burnu). Golf în SE Turciei asiatice, la S de Golful Iskenderun.Akincilar. Loct. în NE Turciei asiatice, la NV de oraşul Erzincan.Åkirkeby. (ochirchebii). Loct. în S insulei daneze Bornholm din Marea Baltică.Akita. 1. Oraş în Japonia (Honshu), port la Marea Japoniei. Circa 300 000 loc. 2. Reg. adm. în NV insulei Hondo (Honshu) din Japonia, cu centrul în oraşul omonim.Ak′jar. (ac iar). Loct. în Rusia europeană, la NV de oraşul Orsk.Akjouit. (acjuit). Loct. în partea de V a Mauritaniei, la NE de Nouakchott.

Akka. Loct. în SE Marocului, aproape de graniţa cu Algeria, la SE de oraşul Agadir.Akkajaure. (acaiaure). Lac (210 kmp) în NV Suediei, în sectorul superior al râului Luleälv.Akkala. Loct. în N Uzbekistanului, la N de oraşul Nukus.Akkani. (acanii). Loct. în extremitatea estică a Rusiei siberiene, la Str. Bering.Akkerendam Nature Reserve. (acher endem natur rezerv). Parc naţional în V Rep. Africa de Sud.Akkerman. Denumirea turcă a Cetăţii Albe.Akkeshi. (acheşii). Loct. în E insulei Hokkaido (Japonia), la ENE de Kushiro.Akkişla. Loct. în partea centrală a Turciei, la SE de Ankara.Akko (Acre). Loct. în NV Israelului, la NNE de Haifa.′Akko. Loct. în NV Israelului, pe ţărmul Mediteranei, la N de Haifa.Akkol (′Akkol). Loct. în Kazahstan, la SE de lacul Balhaş.′Akkol. 1. v. Akkol. 2. Loct. în Kazahstan, la N de oraşul Astana. 3. Loct. în S Kazahstanului, la NE de oraşul Karatau.Akköprü. (acheopriu). Loct. lângă capitala Turciei, Ankara.Akköy. (acheoi). Loct. în SV Turciei, partea asiatică, la Marea Mediterană, la SSV de oraşul Söke.Akkrum. Loct. în N Olandei, la E de lacul Sneeki, la SSE de oraşul Leeuwarden.Akku. Loct. în NE Kazahstanului, pe fluviul Irtîş, la SE de Pavlodar.Akkum. Loct. în S Kazahstanului, la VNV de oraşul Kyzylorda.Akkuş. Loct. în N Turciei asiatice, la SV de Ordu.Aklampa. Loct. în centrul Beninului.Aklavik. (eclovec). Loct. în NV Canadei, la vărsarea fluviului Mackenzie în Golful cu acelaşi nume (Oceanul Arctic).Aklera. Loct. în India, la SE de oraşul Kota.Aklins. Ins. ce aparţine de arhipelagul Bahamas.Akmenrags. Golf al Balticii situat în V Letoniei.Akmeqit. (acmechit). Loct. în Tibet (China), la V de oraşul Hotan.Akmola. Oraş în Kazahstan, pe râul Isim, la NV de oraşul Karaganda.

Akmolinsk. Loct. minieră (bauxită) în Siberia-Rusia, la NV de Karaganda.Akmolinskaya Oblast. Reg. adm. în Kazahstan.Akniste. Loct. în SSE Letoniei, la SE de Riga.Aknoul. (acnul). Loct. în N Marocului, la NE de oraşul Fes.Ako (Akō). Loct. în SE insulei japoneze Honshu, la Golful Harima, la V de Kobe.Akō. v. Ako.Akoafim. Loct. în SE Camerunului, la graniţa cu Gabonul, la SE de Yaoundé.Akobo. 1. Loct. în SE Sudanului, la hotarul cu Etiopia, la SE de oraşul Malakal. 2. Râu în Ethiopia (formează graniţa cu Sudan), afluent al râului Sobat (afluent al fluviului Nil). Se mai numeşte Akobo Wenz.Akobo Wenz. v. Akobo (2).Akodia. Loct. în India, la NE de oraşul Indore.Akola. 1. Loct. în V Indiei, la NE de Mumbai. 2. Oraş în India (Mahărăshtra), la SV de Nagpur, pe râul Murna. Are circa 230 000 loc.Akom II. Loct. în SV Camerunului, la SV de oraşul Ebolowa.Akonolinga. Loct. în S Camerunului, la ESE de capitala Yaoundé.Akop. Loct. în S Sudanului, la NE de oraşul Wau.Akordat. Oraş în Eritrea, la NV de Asmara.Akören. (acheoren). Loct. în SSV Turciei asiatice, la SSV de Konya.Akosombo Dam. Barajul lacului de pe fluviul Volta (Ghana).Akot. 1. Loct. în centrul Indiei, la V de Nagpur. 2. Loct. în S Sudanului, la SE de oraşul Rumbek.Akouménaye. (acuminai). Loct. în SE Guyanei Franceze, la hotarul cu Brazilia, pe râul Oyapock.Akoupé. (acupe). Loct. în SE statului Côte d′Ivoire, la SV de oraşul Abengourou.Akpatok (Akpatok Island). Ins. canadiană situată în Golful Ungava, în N peninsulei Labrador.Akpinar. Loct. în NE Turciei europene, pe ţărmul Mării Negre.Akqi. (achii). Loct. în NV Chinei, pe râul Toxcan He, la V de oraşul Aksu.Akra. Loct. lângă Calcutta (India).

Akra Achlades. Golf în S insulei Ios (Grecia).Akra Agia. Golf al Golfului Corint aflat la S de loct. Paralia.Akra Agia Aikaterini. (acra agia aicaterinii). Golf al Mării Ionice în N insulei Kerkira (Grecia).Akra Agios Dimitrios. Golf în S insulei Kythnos (Grecia).Akra Agios Fokas. Golf în S insulei Lesbos (Grecia).Akra Agios Ioannis. Golf al Mării Cretei, în NE insulei Creta (Grecia).Akra Agios Kosmas. Golf al Mării Egee, situat în E insulei Andros (Grecia).Akra Agios Vasilios. Golf al Mării Egee, aflat în NE insulei greceşti Eubeea.Akra Agiou Andreou. (acra agiu andreu). Golf al Mării Ionice situat în S insulei Itaka (Grecia).Akra Akrathos. Golf al Mării Egee situat în S pen. Agion Oros (Grecia).Akra Almyrou. (acra almiru). Golf egean aflat în SE Greciei continentale.Akra Angistri. (acra angistrii). Golf al Mării Egee siatut în SE Greciei continentale, la S de oraşul Volos.Akra Arapis. Golf egean aflat în NE pen. Agios Oros (Grecia).Akra Araxos. Golf al Golfului Patra situat în NV pen. Peloponez (Grecia).Akra Arkitsa. Golf al Golfului Voros aflat la SE de loct. Arkitsa.Akra Armenopetra. Golf al Mării Ionice aflat la V de ins. Kythira (Grecia).Akra Aspros Gremnos. Golf situat în N insulei Ios (Grecia).Akra Atheras. Golf al Mării Ionice aflat în N insulei greceşti Cefalonia.Akra Axenos. Golf al Mării Egee situat în E insulei Tinos (Grecia).Ak-Rabat. Loct. în Turkmenistan, pe fluviul Amu-Daria.Akra Cheilous. (acra cheilus). Golf al Mării Cretei aflat în S insulei greceşti Astypalaia.Akra Dafnoudi. (acra dafnudii). Golf al Mării Ionice aflat în N insulei Cefalonia (Grecia).Akra Doukato. (acra ducato). Golf al Mării Ionice situat între insulele greceşti Lefkada (la N) şi Cefalonia (la S).Akra Drapano. Golf al Mării Cretei aflat în NV insulei elene Creta.

Akra Drepano. Golf al Mării Egee, situat la S de pen. Sithonia (Grecia).Akra Fanari. (acra fanarii). Golf situat în NE insulei elene Ikaria.Akrafjorden. (acrafiorden). Fiord în SV Norvegiei, la S de fiordul Hardanger.Akra Flouda. (acra fluda). Golf în N insulei elene Astypalaia.Akra Geraki. (acra gerachii). Golf al Mării Ionice aflat între pen. Peloponez (la E) şi ins. Zante (la V).Akra Gerogompos. Golf al Mării Ionice situat la SV de ins. Cefalonia (Grecia).Akra Ierax. Golf al Mării Attice în SE pen. Peloponez (Grecia).Akraifnio. Loct. în Grecia, la NV de Thiva (Teba).Akra Iraio. Golf al Golfului Corint situat în E acestuia.Akra Iria. Golf al Golfului Argolida aflat în E pen. Peloponez (Grecia).Akra Kafireas. Golf al Mării Egee situat în SE insulei elene Eubeea.Akra Kalamos. Golf al Mării Cretei în E insulei Anafi (Grecia).Akra Kamili. (acra camilii). Golf al Mării Attice găsit în SE pen. Peloponez (Grecia).Akra Kampanos. Golf al Mării Egee poziţionat în NE insulei elene Andros.Akra Kapello. Golf al Mării Cretei găsit în S insulei Kytira (Grecia).Akra Kassandras. Golf al Mării Egee aflat în VSV pen. Kassandra (Grecia).Akra Kastellou. (acra castelu). Golf al Mediteranei, în S insulei Karpathos (Grecia).Akra Katakolo. Golf al Mării Ionice situat în V pen. Peloponez (Grecia).Akra Katomeri. (acra catomerii). Golf în SV insulei Naxos (Grecia).Akra Kefalos. Golf situat în NE insulei elene Kythnos.Akra Kitries. Golf al Mediteranei aflat în SSV Peloponezului (Grecia).Akra Kolona. Golf situat în V insulei greceşti Kythnos.Akra Korakas. Golf situat la NE de ins. Paros (Grecia).Akra Koraxas. Golf mediteranean în SV insulei Amorgos Grecia).Akra Kremmidi. (acra kremidii). Golf al Mării Attice în SE pen. Peloponez (Grecia).Akra Kyklops. Golf al Mării Attice poziţionat în SV insulei Serifos (Grecia).

Akra Kyllinis. Golf în VNV pen. Peloponez (Grecia).Akra Kymis. Golf al Mării Egee situat în E insulei Eubeea (Grecia).Akra Liakas. Golf al Mării Ionice, în S insulei Cefalonia (Grecia).Akra Lindos. Golf situat în E insulei Rodos (Grecia). Aici se află şi loct. Lindos.Akra Lipso. Golf al Mării Ionice aflat la S de ins. Cefalonia (Keffalinía).Akra Lithino. Golf al Mediteranei în S Cretei (Grecia).Akra Livada. Golf al Egeei situat la E de ins. elenă Tinos.Akra Marathia. Golf al Mării Ionice aflat la S de ins. Zakynthos (Zante).Akra Masticho. Golf al Mării Egee situat în S insulei greceşti Chios.Akra Mavropetra. Golf situat în N insulei Thira (Grecia).Akra Mavros. Golf aflat în S insulei Paros (Grecia).Akra Meston. Golf situat la SV de ins. Chios (Grecia).Akra Mounta. (acra munta). Golf al Golfului Lakonia, aflat în S Peloponezului (Grecia).Akranes. Loct. în V Islandei, pe ţărm, la N de Reykjavik.Akra Ochthonia. (acra octonia). Golf al Mării Egee situat în E insulei elene Eubeea.Akra Pagania. Golf al Golfului Lakonia situat în SSE Peloponezului (Grecia).Akra Pagkalos. Golf al Golfului Corint aflat în S Greciei continentale.Akra Paliouri. (acra paliurii). Golf al Mării Egee aflat în SE pen. Kassandra (Grecia).Akra Papas. Golf aflat la SV de ins. Ikaria (Grecia).Akra Paraspori. (acra parasporii). Golf mediteranean poziţionat în NV insulei Karpathos (Grecia).Akra Paximadi. (acra pacsimadii). Golf al Mării Attice aflat în S insulei Eubeea (Grecia).Akra Pervelos. Golf aflat la N de ins. elenă Kea.Akra Petalida. Golf situat la S de ins. Antiparos (Grecia).Akra Pounta. (acra punta). Golf al Mării Egee situat la E de ins. Eubeea (Grecia).

Akra Prasonisi. (acra prasonisii). Golf aflat la SV de ins. Rodos (Grecia).Akra Psalidis. Golf al Mării Cretei în SV insulei Milos (Grecia).Akra Sampatiki. (acra sampatichii). Golf al Mării Attice aflat în E Peloponezului (Grecia).Akra Sarakiniko. Golf egean situat în NE insulei greceşti Eubeea.Akra Sideros. Golf al Mării Cretei aflat în NE insulei Creta (Grecia).Akra Sigri. (acra sigrii). Golf egean aflat în V insulei Lesbos (Lesvos)-Grecia.Akra Skinari. (acra schinarii). Golf al Mării Ionice poziţionat în N insulei Zakynthos (Zante)-Grecia.Akra Scrofa. Golf al Golfului Patra, situat în SV Greciei, partea continentală.Akra Spatha. Golf al Mării Cretei aflat în NV insulei Creta (Grecia).Akra Spathi. (acra spatii). 1. Golf al Mării Attice aflat în E pen. Peloponez (Grecia). 2. Golf al Mării Cretei aflat în N insulei Kytira (Grecia).Akra Stavros. 1. Golf al Mării Cretei aflat în N insulei Creta (Grecia). 2. Golf aflat la N de ins. Naxos (Grecia).Akra Steno. Golf aflat în NV insulei Tinos şi la SE de ins. Andros (Grecia).Akra Stili. (acra stilii). Golf al Mării Cretei poziţionat la SE de ins. Milos (Grecia).Akra Tamelos. Golf aflat în S insulei Kea (Grecia).Akra Tigani. (acra tiganii). Golf al Mării Ionice situat în S pen. Peloponez (Grecia).Akra Tourkovigla. 1. Golf al Mării Ionice aflat în SV Greciei continentale. 2. Golf al Mării Attice în E pen. Peloponez (Grecia).Akra Trachila. Golf în S pen. Peloponez (Grecia).Akra Trikeri. (acra tricherii). Golf al Mării Attice aflat în E pen. Peloponez (Grecia).Akra Tripiti. (acra tripitii). Golf al Mării Ionice găsit în VNV pen. Peloponez (Grecia).Akra Trofali. (acra trofalii). Golf al Mării Ionice situat în V Greciei continentale, spre ins. Paxoi.Akra Trypiti. (acra tripitii). Golf al Mării Cretei situat în NNV insulei greceşti Creta.Akra Xodoto. Golf aflat în NE insulei elene Amorgos.

Akra Xylis. Golf în SE pen. Peloponez (Grecia).Akra Zourvas. (acra zurvas). Golf al Mării Attice situat în E Peloponezului (Grecia).Åkrehamn. (ocrehamn). Loct. în SV Norvegiei, pe ţărmul Atlanticului, la NV de Stavanger.Akreïjit. (acreigit). Loct. şi oază în SE Mauritaniei.Akrérèb. Loct. în Niger, la NE de Agadez.Akritas. Cap în Grecia, în SV peninsulei Peloponez, pe ţărmul Golfului Messini.Akron. (acrăn). 1. Oraş în S.U.A. (Colorado). 2. Loct. în S.U.A. (New York), la NE de Buffalo şi la NE de lacul Erie. 3. Oraş în S.U.A. (Ohio), cu aproximativ 650 000 loc. 4. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la NV de Philadelphia.Akrotiri. (acrotirii). 1. Golf în S insulei Cipru (Marea Mediterană). 2. Loct. în S Ciprului, la Golful Episkopi.Akrotirion. Golf în S insulei Cipru.Aksa (Akša). (acşa). Loct. în Siberia (Rusia), pe râul Onon, aproape de graniţa cu Mongolia, la SSV de oraşul Cita.Akša. v. Aksa.Aksai Chin. v. Akasay-chinAksaiskaia. Loct. în regiunea Doneţk (Ucraina).Aksakovo. Loct. în NE Bulgariei, la NV de Varna.Aksan. Loct. în E Turciei asiatice, la NV de lacul Van.Aksaray. (acsarai). 1. Loct. în Turcia, în partea centrală a Podişului Anatoliei, la SE de lacul Tuz. 2. Reg. adm. 208d3Aksarka. Loct. în NV Siberiei (Rusia), pe Obi, la E de oraşul Salehad.Aksay. (acsai). Oraş în China, în apropierea Pasului Tangcsin (3 519 m), la V de Yumen.Aksay-chin (Aksai Chin, Akasai-Chin). (aksaicin). Regiune adm. în V Chinei, la S de Deşertul Tarim.Aksayqin Hu. (acsaichin huu). Lac temporar în NV Chinei, în Tibet.Akseki. (acsechii). Loct. în SSV Turciei asiatice, la NE de Antalya.Akselhovde. Vârf (794 m) în SE Norvegiei, la V de oraşul Hamar.Aksenovo-Zilovskoie. Loct. în SE Siberiei (Rusia), la NE de oraşul Cita.

Aks-e Rostam. Râu în S Iranului, cu vărsare în Str. Ormuz.Akshatau. (acşatau). Loct. în NNV Kazahstanului, pe râul Uil, la SV de oraşul Aktobe (Aktiubinsk).Akshiganak. (acşiganac). Loct. aflată în Kazahstan, la SV de loct. Turgay.Akshiy. (acşii). Loct. în SE Kazahstanului, la N de Almaty.Akshukur. (acşucur). Loct. în Kazahstan, la N de Aktau, pe ţărmul E al Mării Caspice.Aksimrau. Loct. în Kazahstan, la ENE de Marea Caspică.Aksoran. Vârf (1 566 m) în Munţii Kazah (în Kazahstan).Aksu. 1. Oraş în V Chinei, la N de Deşertul Tarim, pe râul Aksu. 2. Râu în NV Chinei, afluent al râului Tarim. 3. Loct. în SE Kazahstanului, la ESE de Almaty. 4. Loct. în ESE Kazahstanului, la NE de oraşul Taldykorgan. 5. Loct. în NE Kazahstanului, la NE de oraşul Astana. 6. Râu în SE Kazahstanului, cu pătrundere în Lacul Balhaş. 7. Râu în SSV Turciei asiatice, având vărsare în Golful Antalya (Marea Mediterană). 8. Loct. în SE Turciei asiatice, la SE de oraşul Diyarbakir. 9. Râu în SE Turciei, pe care se găseşte oraşul Kahramanmaraş (sau Maraş).Aksuat. 1. Loct. în N Kazahstanului, la NV de oraşul Arkalyk. 2. Loct. în SE Kazahstanului, la NE de lacul Balhaş şi la SV de lacul Zaysan.Aksu-Ayuly. (acsu aiui). Loct. în E Kazahstanului, la S de Karaganda.Aksu He. Râu în NV Chinei, în zona Tarim.Aksum. Loct. în Eritreea, la graniţa cu Etiopia, la SV de oraşul Asmara.Āksum. 1. Loct. în N Etiopiei, aproape de graniţa cu Eritreea. 2. Sit al Patrimoniului mondial situat aproape de graniţa cu Eritreea, lângă loct. omonimă.Akşehir. 1. Loct. în Turcia, la SV de Ankara. 2. Lac în SV Turciei, la Vde loct. cu acelaşi nume şi la SV de Ankara.Akşehir Gölü. v. Akşehir (2).Aksüme. (acsiume). Loct. în NV Chinei, pe râul Bortala He, la graniţa cu statul Kazahstan, la N de oraşul Yining.Aktanyš. (actaniş). Loct. în E Rusiei europene, la NV de oraşul Ufa.Aktaş. Loct. lângă Ankara (Turcia).

Aktas Daği. (actas daghii). Vârf (2 034 m) în E Turciei, partea asiatică, la E de lacul Van.Aktau. 1. Loct. în Kazahstan, la N de Karaganda. 2. Loct. în Kazahstan, la SV de Karaganda. 3. Oraş în Kazahstan, pe ţărmul E al Mării Caspice.Aktepe. Loct. în SSE Turciei asiatice, la NE de Iskenderun.Aktiubinsk (Aktobe, Aktyubinsk). Oraş în NV Kazahstanului, pe Ilek, cu circa 260 000 loc.Aktiuz. Loct. minieră în Kirghizia (minereuri complexe), la V de Lacul Issik-kul şi la E de fostul Frunze, azi Biskek (Bishkek).Akto. Loct. în NV Chinei, la S de oraşul Kashi.Aktobe. v. Aktiubinsk.Aktöbe. (acteobe). Oraş în NV Kazahstanului.Aktogai. Oraş în Kazahstan, la NE de Lacul Balhaş.Aktogay. 1. Loct. în Kazahstan, la SE de Karaganda. 2. Loct. în Kazahstan, la SE de oraşul Karaganda, la SE de loct. omonimă (2). 3. Loct. în NE Kazahstanului, pe Irtîş, la NV de Pavlodar. 4. Loct. în E Kazahstanului, la NE de lacul Balhaş.Aktsyabrski. (actsiabrîschii). Loct. în SE Belarusiei, la SV de oraşul Babruysk.Aktumsyk. Loct. în Kazahstan, la ESE de oraşul Atyrau.Ak-Tüz. (ac tiuz). Loct. în Kîrgîstan, la graniţa cu Kazahstan, la ENE de Bişkek.Aktyubinsk. v. Actiubinsk.Aktyubinskaya Oblast. Reg. adm. în NV Kazahstanului cu centrul la Aktobe (Aktiubinsk).Aktyuz. Centru de exploatare a cuprului situat în Kirghistan.Akubuma-kōchi. (akubuma cocii). Lanţ montan în E insulei Honshu (Japonia).Akugdlit. Loct. în VSV Groenlandei, la SE de loct. Christanshåb.Akula. Loct. în NV R.D. Congo, pe râul Ebola (afluent al fluviului Congo), la SE de oraşul Gemena.Akune. Oraş în SV insulei Kyushu (Japonia), pe ţărmul Mării Chinei de Est.Akun Island. (acăn ailănd). Ins. a S.U.A. aflată în arh. Aleutine, la SV de pen. Alaska.

Akure. Oraş în SV Nigeriei, la NV de Lagos, centrul administrativ al statului Ondo; are circa 130 000 loc.Akureyri. (acureirii). Oraş în N Islandei, la capătul sudic al fiordului Eyia.Akuroa. (achăroa). Loct. în N Insulei de Nord (Noua Zeelandă), la N de Auckland.Akuse. Loct. în SE Ghanei, la NE de Accra.Akuseki (Akuseki-jima). (acusechii). Ins. din arhipelagul Tokara (Japonia) din Oceanul Pacific.Akuseki-jima. v. Akuseki.Akutan. (acuten). 1. Loct. în NE insulei cu acelaşi nume din Insulele Aleutine (S.U.A.). 2. Ins. din cadrul Aleutinelor (S.U.A.).Akutan Pass. (acuten pas). Str. situată între insulele Unalaska şi Akutan (arh. Aleutine-S.U.A.).Akwa Ibom. Reg. adm. în SE Nigeriei, pe ţărmul Golfului Guineea.Akwanga. (acuanga). Loct. în centrul Nigeriei, la SE de capitala Abuja.Akyab. v. Sittwe.Akyaka. Loct. în NE Turciei asiatice, la graniţa cu Armenia, la SE de lacul Çildir.Akyazi. (achiazii). Loct. în NV Turciei asiatice, la SE de oraşul Sakarya.Akyurt. Loct. în Turcia, partea asiatică, la NE de Ankara.Akzhal. Loct. în Kazahstan, la jumătatea distanţei dintre Karaganda şi lacul Balhaş.Akzhar. 1. Loct. în S Kazahstanului, la V de oraşul Kyzylorda. 2. Loct. în E Kazahstanului, la S de lacul Zaysan. 3. Loct. în S Kazahstanului, la NE de oraşul Taraz.Akzaykyn. Lac în Kazahstan, la E de oraşul Kyzylorda.Alziyaret. (alzii iaret). Loct. în SSE Turciei asiatice, la N de oraşul Şanliurfa.Ål. (ol). Loct. în S Norvegiei, pe râul Hallingdal, la SV de oraşul Gol.Ala. Munte în NE insulei Sardinia (Italia) cu altitudinea de 1 094 m.Alabama. (alebama). 1. Fluviu în S.U.A., având 1 064 km (de la izvorul râului Coosa). Izvorăşte din S Munţilor Appalachi, trece prin Montgomery şi Mobile şi se varsă în Golful Mexic printr-o deltă. 2. Stat în S.U.A., cu o suprafaţă de 133 900 kmp şi 4 130 000 loc. Centrul administrativ este Montgomery.

Alabaster. (alabester). Loct. în S.U.A. (Alabama), la S de oraşul Birmingham.Ala-Buka. Loct. în V Kîrgîstanului, la SV de loct. Kerben.Al Abyad. Loct. în Libia, la V de loct. Sabhā.Al Abyār. Loct. în NE Libiei, la E de oraşul Benghazi.Alaca. Loct. în Turcia, partea asiatică, la SV de oraşul Çorum.Alacahan. Loct. în centrul Turciei asiatice, la SE de oraşul Sivas.Alaçali. (alacialii). Loct. în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la E de str. Bosfor.Alaçam. (alaciam). Loct. în N Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la NV de oraşul Samsun.Alaçati. (alaciatii). Loct. în SV Turciei asiatice, la SV de Izmir, spre ins. elenă Chios.Alacska. (oloci co). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NV de Miskolc.Aladag. (aladag). 1. Vârf (3 134 m) în NE Turciei asiatice. 2. Loct. în SE Turciei, la SE de Konya.Ala Dağlar. Lanţ muntos în E Turciei asiatice, la NNE de lacul Van.Ala Dağlari. (ala daglarii). Lanţ montan în S Turciei asiatice, la N de oraşul Adana.Al′Adasīyah. (al adasii iah). Loct. în VNV Iordaniei, la SV de Amman.Alà dei Sardi. (ala dei sardii). Loct. în ENE insulei Sardinia (Italia), la SV de Olbia.Alad′ino. Loct. în Rusia europeană, la SE de oraşul Rjazan.Alaejos. (alaihos). Loct. în Spania, la NE de Salamanca.Al Aflāy. Oază în Arabia Saudită, la S de Ar Riyadh.Alag. (olog). Loct. lângă Budapesta (Ungaria).Alagadiço. (alagadisu). Loct. în N Braziliei, la NE de oraşul Boa Vista.Alagi. (alaghii). Vârf (3 438 m) în NV Etiopiei.Alagi major. (ologhii moior). Loct. lângă Budapesta (Ungaria).Alagir. (alaghir). Loct. în SV Rusiei, la SE de oraşul Nalcik.Alagna (Alagna Valsesia). (alania). Loct. în NNV Italiei, pe râul Sesia, la V de lacul Maggiore.

Alagna Valsesia. v. Alagna.Alagnon. (alanion). Râu în partea central-sudică a Franţei, afluent al râului Allier (iar acesta al fluviului Loara).Alagoa Grande. Loct. în NE Braziliei, la NE de Campina Grande şi la NV de Recife.Alagoas. Stat în E Braziliei, având 27 700 kmp şi circa 2,5 milioane loc. Centrul administrativ este Maceió.Alagoinhas. (alaguinas). Oraş în E Braziliei, la NV de oraşul Salvador.Alagón. (alaron). 1. Loct în Spania, pe Ebro, la NV de Zaragoza. 1. Râu în Spania, afluent de dreapta al fluviului Tajo. Izvorăşte din Munţii Castiliei, având 292 km lungime. 2. Lac în V Spaniei, situat pe râul cu acelaşi nume.Alah. Râu în SV insulei Mindanao (Filipine).Alahanpanjang. (alahanpangiang). Loct. în Ins. Java (Indonezia), la E de Padang.Alahärmä. (alaherme). Loct. în V Finlandei, la NE de oraşul Vaasa.Alai. Culme muntoasă în Kirghizia şi în Tadjikistan. Lungimea este de 400 km iar altitudinea maximă ajunge la 5 064 m (vf. Skobeleva).Alaigne. (aleni). Loct. în S Franţei, la SV de oraşul Carcassonne.Alaior. Loct. în Ins. Menorca (Spania).Ālaivān. Loct. în N Iranului, la E de Teheran.Alaja. (alagia). Loct. în NV Siriei, pe ţărmul Mării Mediterane, la N de Latakia.Alajärvi. (alaiervii). Loct. în V Finlandei, la SE de lacul Lappajärvi şi la SE de Vaasa.Alajaure naturreservat. (alaiaura natur rezervat). Parc Naţional aflat în N Suediei.Al Ajaylāt. (al agiailat). Loct. în NV Libiei, la SV de capitala Tripoli.Alajero. (alahero). Loct. în S insulei La Gomera (Insulele Canare-Spania).Alajõe. Loct. în NE Estoniei, la N de lacul Peipus.Alajuela. (alahuela). 1. Oraş în Costa Rica, în provincia omonimă, în NV statului, la Golful Nicoyai, la V de capitala ţării. 2. Provincie în Costa Rica, cu centrul administrativ în oraşul omonim.Alakanuk. (olacanac). Loct. în V Alaskăi (S.U.A.), pe ţărmul Mării Bering.Al Akhdar. (al acdar). Loct. în NV Arabiei Saudite, la SE de oraşul Tabūk.

Alakitka. Lac în E Finlandei, lângă loct. Käyla.Ala-Kol (Alakol, Alaköl). (alacheol). Lac situat în Kazahstan, la E de Lacul Balhaş, la 340 m altitudine. Suprafaţa 2 650 kmp iar adâncimea maximă 54 m.Alakurtti. (alacurtii). Loct. în Rusia, în N ţării, la V de Marea Albă, aproape de graniţa Finlandei.Alakylä. (alachile). Loct. în NV Finlandei, pe râul Ounasjoki, la NV de Rovaniemi.Alakeiki. (alacheichii). Str. marină între insulele Maui (la E) şi Kahoolawe (la V) din arhipelagul Hawaii.Alalaú. Râu în N Braziliei, afluent al râului Camananaú (Amazon).Al′Ālūk. Loct. în Siria, la N de Amman şi la NV de oraşul Az Zarqā′.Alama. Loct. în SV Somaliei, la graniţa cu Etiopia, la NV de oraşul Xuddur. Al′Amādīyāh. (al amadii iah). Loct. în N Irakului, la NE de oraşul Mosul.Alamagan. (alemeghen). Ins. pacifică din cadrul Insulelor Mariane de Nord (S.U.A.).Al′Amār. Loct. în Arabia Saudită, la SE de oraşul Buraydah.Al′Amārah. Oraş în Irak, pe râul Nar Dijlah, la N de Basra.Ālamat′ā. Loct. în N Etiopiei, la S de oraşul Mek′elē. Alameda. 1. Loct. lângă Ciudad de Mexico (Mexic). 2. (elămidă). Oraş în S.U.A. (California). 3. Provincie în S.U.A. (California).Alamein, El. (el alamain). Loct. în Egipt, la V de Alexandria.Alam Halfa. Înălţimi în N Egiptului (Platoul Libian), la graniţa cu Libia, în apropierea ţărmului Mării Mediterane.Alamicamba. Loct. în E Nicaraguei, la SV de Puerto Cabezas.Alamillo. (alamii io). Loct. în S Spaniei, la N de Córdoba.Alaminos. Loct. în V insulei Luzon (Filipine), la V de oraşele Lingayen şi Dagupan.Alam Lek. Loct. în NV Afganistanului, la NV de oraşul Mazar-e Sharif.Álamo. Loct. în E Mexicului, la NV de oraşul Poza Rica şi la V de oraşul Tuxpan.Alamo. 1. Râu în S Spaniei, cu vărsare în Atlantic la loct. Barbate de Franco. 2.

(alămo). Loct. în S.U.A. (Nevada), la N de Las Vegas.Alamogordo. (elamogordo). Loct. în SV S.U.A. (New Mexico), în regiunea munţilor Sacramento, la NE de El Paso.Alamo Heights. (alămo haigs). Loct. în S.U.A. (Texas), lângă San Antonio. Alamos. 1. Loct. în Argentina, la N de oraşul Bahía Blanca. 2. Loct. în NV Mexicului, la E de oraşul Navojoa şi la SE de Ciudad Obregon, pe râul Fuerta. 3. Râu în NE Mexicului, afluent al râului Salado.Alamosa. (elamosa). Loct. în S.U.A. (Colorado), pe Rio Grande, la SV de Denver.Alamos de Marquez. (alamos de marches). Loct. în N Mexicului, la NE de oraşul Ciudad Delicias.Alampur. Loct. în partea central-sudică a Indiei, pe râul Tungabhadra, la NE de oraşul Kurnool şi la SV de oraşul Hyderabad.Alanäs. v. Alänas.Alänas (Alanäs). (alenas). Loct. în partea centrală a Suediei, pe ţărmul lacului Flåsjön.Al Anbār. Reg. adm. în NV Irakului. Åland. (oland). v. Ahvenanmaa.Aland. Râu în Germania, afluent al fluviului Elba.Al Andarīn. Loct. în N Siriei, la NE de oraşul Hamāh.Åländern. (olendern). Lac în Suedia, la E de lacul Vättern.Alandroal. Loct. în ESE Portugaliei, la NE de oraşul Évora.Alandur. Loct. în SE Indiei, la V de Madras (Chennai).Alang. Loct. în NE insulei Kalimantan, pe râul Sebuku, la NV de oraşul Tarakan.Alang Besar. Ins. a Indoneziei situată la E de Sumatra, în str. Malacca.Alange. (alanhii). Loct. în Spania, pe fluviul Guadiana, la ESE de Badajoz.Alanggantang. Ins. indoneziană aflată la E de ins. Sumatra şi la V de ins. Bangka.Alanís. Loct. în SV Spaniei, la NE de Sevilla şi la NV de Córdoba.Alantika, Munţii. Lanţ montan situat între Camerun şi Nigeria.Alanno. Loct. în partea central-estică a Italiei, aproape de Pescara.Alanya. Loct. în S Turciei, la Golful Antalya.

′Alā′ od Dīn. (alaod din). Loct. în centrl Iranului, la SV de oraşul Yazd.Alaotra. Lac în NE Madagascarului.Alap. (olop). Loct. în Ungaria (Fejér), la SV de Dunaújváros.Alapaha. 1. Loct. în SE S.U.A. (Georgia), la NV de Jacksonville şi la SV de Savannah, pe râul omonim. 2. Râu în SE S.U.A., afluent al râului Suwanhee.Alapajevsk (Alapaevsk). (alapaievsc). Centru al industriei metalurgiei feroase în Rusia, în Munţii Ural, lângă Nijni Taghil.Alapli. (alaplii). Loct. în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la SV de Zonguldak.Al ′Aqabah (Aqabah). 1. Loct. în SV Iordaniei, la golful cu acelaşi nume (Marea Roşie). 2. Reg. adm. în SV Iordaniei, cu centrul în oraşul omonim.′Alāqān. Loct. în NV Arabiei Saudite, aproape de hotarul cu Iodania.Al-Aqaila. (al acaila). Loct. şi oază în NV Arabiei Saudite.Alaquàs. Loct. în E Spaniei, la VSV de Valencia.Alaquines. (alachinis). Loct. în E Spaniei, la NV de oraşul Ciudad de Valles.Alaraz. (alaras). Loct. în partea central-vestică a Spaniei, la SE de Salamanca.Alarcón. Loct. în E Spaniei, pe râul Júcar, la SE de lacul de acum. Embalse de Alarcón.Alar del Rey. (alar del rei). Loct. în N Spaniei, pe râul Pisuerga, la NV de Burgos.Al Argoub. (al argub). Loct. în V Saharei Occidentale, pe ţărmul Atlanticului, la N de Tropicul Racului.Al-Aridij. (al aridigi). Loct. în Arabia Saudită, la V de capitala ţării.Alaro. Centru de exploatare a cărbunelui brun situat în ins. Mallorca (Spania).Al Artāwīyah. (al artauii iah). Loct. în NE Arabiei Saudite, la ENE de Buraydah.Alarupi. (alarupii). Loct. minieră (lignit) în E Albaniei, la N de Körce.Alas. Loct. aflată în NV insulei Sumbawa (Indonezia).Alaš. (alaş). Râu în Siberia (Rusia), afluent al lui Enisei.Al-Asfar. Loct. în SV Arabiei Saudite, la SE de oraşul Mecca.Al ′Asharāh. (al aşarah). Loct. în SE Siriei, pe Eufrat, la SE de oraşul Dayr az Zawr.

Ala Shan (Alasan). (alaşan). 1. Culme muntoasă în N Chinei, între deşertul cu acelaşi nume şi valea fluviului Huanghe. Lungimea este de circa 270 km, iar altitudinea maximă 3 230 m (vf. Ningshuo). Se mai numeşte Helanshan. 2. Regiune deşertică în N Chinei, între culmile muntoase Ala Shan (la E) şi Nan Shan (la S). Suprafaţa circa 1 milion kmp. Altitudinea: 835-1 600 m. Se mai numeşte şi Alxa Shamo.Alas. Str. între insulele indoneziene Lombok (la V) şi Sumbawa (la E).Alaska. (alasca). 1. Mare Pen. în NV Americii de Nord, mărginită de Oceanul Arctic (la N), Marea Bering (la V) şi Oceanul Pacific (la S), pe teritoriul căruia se află statul american cu acelaşi nume. Lungimea 700 km, lăţimea 10-170 km. Suprafaţa este de 1 500 000 kmp. 2. Pen. îngustă în NV Americii de Nord, limitată de Marea Bering (la V), Golful Bristol (la SV) şi Oceanul Pacific (la SE). Este parte a marii peninsule cu acelaşi nume. Altitudinea maximă este de 2 714 m (vf. Pavlof). Are suprafaţa de 22 000 kmp. 3. Culme muntoasă în S peninsulei Alaska. Lungimea circa 1 000 km iar altitudinea maximă de 6 194 m (vf. McKinley); după alte date, 6 193 m. 4. Golf al Oceanului Pacific, pe coastele Americii de Nord, între Pen. Alaska şi arhipelagul Alexandru (Alexander). Adâncimea maximă ajunge la 5 660 m. 5. Curent cald în NE Oceanului Pacific (Golful Alaska şi Marea Bering). 6. Stat al S.U.A., situat în Pen. omonimă, având suprafaţa 1 530 000 kmp şi peste 510 000 loc. Centrul său administrativ este oraşul Juneau.Al ′Assāfīyah. (al asafii iah). Loct. în NNV Arabiei Saudite, la ESE de oraşul Tabūk.Alassio. Loct. în NV Italiei, la Golful Genova, la SV de oraşul Genova.Alaşan. v. Ala Shan (2).Alaşehir. Oraş în Turcia asiatică, la E de oraşul Izmir, pe râul Gediz.Alastaro. Loct. în SV Finlandei, pe râul Loimijoki, la SE de Pori.Alat. Loct. în SV Uzbekistanului, la graniţa cu Turkmenistan, la SV de Buhara.Älät. (elet). Loct. în E Azerbaidjanului, pe ţărmul caspic, la S de Baku.Alatanaola. v. Hsinparhuinci.

Alatau. Denumirea unor masive muntoase din Kirghizia şi Kazahstan la SE de Lacul Balhaş: Djungarski Alatau (4 464 m), Kunghei Alatau (4 771 m), Kirghizki Alatau (4 875 m), Talaski Alatau (4 482 m), Terskei Alatau (5 216 m), Zalaiski Alatau (4 973 m), Kokša (5 982 m).Alatir (Alatyr′). Loct. în E Rusiei, pe râul Alatyr′ (afluent al râului Sura şi subafluent al Volgăi), la SV de Kazan.Alatna. (aletna). Râu în Alaska, afluent al râului Koyukuk.Alatoz. (alatos). Loct. în SE Spaniei, la ENE de Albacete şi la SV de Valencia. Alatri. (alatrii). Loct. în Italia Pen.ră, la N de oraşul Frosinone.Alatyr′. 1. v. Alatir. 2. Râu în Rusia, afluent al râului Sura (Volga).Alattyán. (olotian). Loct. în Ungaria (Jász-Nagykun-Szolnok), pe râul Zagyva, la SE de Jászberény şi la NV de Szolnok.Al-Auda. Loct. în NE Arabiei Saudite, la NV de capitala statului.Alausí. (alausii). Oraş situat în centrul Ecuadorului, la E de Guayaquil.Alava. Reg. adm. în N Spaniei, cu centrul la Vitoría Gasteiz.Álava. Loct. istorică în N Spaniei, în regiunea Vascongadas (zona oraşului Bilbao).Alaverdi. (alaverdii). Centru al cuprului, în SV Armeniei.Alavieska. Loct. în V Finlandei, pe râul Kalajoki, la SV de oraşul Oulu.Ala-Vuokki. (ala vuochii). Loct. în E Finlandei, la NE de oraşul Kajaani.Alavus. Loct. în VSV Finlandei, pe râul Lapunanjoki, la SE de oraşul Vaasa. Alawalpur. (alaualpur). Loct. în N Indiei, la NE de oraşul Jalandhar.Alawa Ngandi Aboriginal Land. (aleua ngandii aboriginal lend). Parc naţional în N Australiei, în pen. Arnhem.Alawoona. (aleuna). Loct. în SSE Australiei, la NE de Adelaide.Al ′Ayn. (al ain). Loct. în VNV Arabiei Saudite, la NV de Medina.Al ′Aynā. (al aina). Loct. în V Iordaniei, pe uedul Wadi al Haşah, la SE de oraşul Al Karak.Alayunt. (alaiunt). Loct. în partea V a Turciei asiatice, la SV de oraşul Eskişehir.Al-'Azair. Loct. în SE Irakului, pe Tigru, la SE de Bagdad.

Al-Azamiyah. (al azamii iah). Cartier al oraşului Bagdad (Irak).Alazeia (Alazeya). Fluviu în Federaţia Rusă, în NE Siberiei. Lungimea este de 1 590 km (împreună cu râul Nel'kan). Izvorăşte din podişul omonim, de la 954 m altitudine şi se varsă prin două braţe în Marea Siberiei Orientale.Alazeya. v. Alazeia.Al-'Aziziyah. (al azizii iah). 1. Loct. în Irak, pe Tigru, la SE de Bagdad. 2. Oraş în NV Libiei, la SV de Tripoli. Are circa 35 000 loc. Este locul unde s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură pe glob (58oC la umbră).Al Azraq al Janūbī. (al azrac al gianubii). Loct. în N Iordaniei, la ESE de Amman.Alb. 1. Lac în N Rusiei, la SE de Lacul Onega. 2. Râu în Germania, afluent al Rinului; traversează Karlsruhe.Alba. 1. Judeţ în partea central-vestică a României, pe cursul mijlociu al Mureşului. Suprafaţa 6 231 kmp, circa 420 000 loc. Reşedinţa Alba Iulia. 2. Loct. (cu cetate) în V Spaniei, pe râul Tormes, afluent al fluviului Duero. 3. Loct. în NV Italiei, pe râul Tanaro, la SV de oraşul Asti. 4. Loct. în S.U.A. (Michigan), la E de lacul Michigan. 5. Loct. în S.U.A. (Texas), la E de Dallas.Al Bāb. Loct. în NNV Siriei, la NE de Alep.Albac. Com. în jud. Alba; circa 2 700 loc. Satele componente: Albac, Bărăşti, Budăieşti, Cioneşti, Costeşti, Dealu Lămăşoi, Deve, După Pleşe, Faţa, Pleşeşti, Potionci, Rogoz, Roşeşti, Ruseşti, Sohodol, Tamboreşti.Albacete. (alvasetii). 1. Oraş în S Spaniei (Castilla-La Mancha), cu circa 130 000 loc. 2. Reg. adm. în SE Spaniei, cu centrul în oraşul omonim.Al Bad′. Loct. în NV Arabiei Saudite, la V de oraşul Tabūk, la golful Aqaba.Al Badā′i′. (al badaii). Loct. în NV Arabiei Saudite, la SE de Tabūk.Alba de Tormes. (alva de tormes). Loct. în V Spaniei, pe râul Tormes, la SE de Salamanca.Al-Badia. Cap în ENE Arabiei Saudite, la Golful Persic, la N de oraşul Ras Tanurah şi de ins. Bahrain.

Al Badī′ah. (al badii iah). Loct. în NV Arabiei Saudite, la hotarul cu Iordania, la NV de Tabūk.Al Bādiyah al Janūbīyah. (al badii iah al gianubii iah). Regiune de râuri aflată în S Irakului, la SV de fluviul Eufrat.Al Bahah. 1. Loct. în SV Arabiei Saudite, la NV de oraşul Abha. 2. Reg. adm. în SV Arabiei Saudite, cu centrul în loct. omonimă.Albaida. (alvaida). Loct. în E Spaniei, la N de oraşul Alcoy.Al Bā′ij. (al baigi). Loct. în NNV Iordaniei, la NE de oraşul Al Mafraq.Alba Iulia. Municipiu în partea central-vestică a ţării, pe dreapta râului Mureş, reşedinţa jud. Alba. Circa 75 000 loc. Centru istoric. Denumirea veche Bălgrad. Satele componente sunt: Bărăbanţ, Miceşti, Oarda, Pâclişa, Ciugud, Drâmbar, Dumbrava, Hăpria, Şeuşa, Teleac.Albal. (alval). Loct. în E Spaniei, la SV de Valencia.Albaladejo. (alvaladeho). Loct. găsită în SSE Spaniei, la SV de Albacete.Albaladejo del Cuende. (alvaladeho del cuende). Loct. în partea central-estică a Spaniei, la SV de oraşul Cuenca.Albalate de Arzobispo. (alvalate de arsovispo). Loct. în NE Spaniei, pe râul Martín, la SE de Zaragoza.Albalate de Cinca. (alvalate de sinca). Loct. în NE Spaniei, pe râul Cinca, la NV de Llerida (Lérida).Albalate de las Nogueras. (alvalate de las nogheras). Loct. în Spania, la NV de oraşul Cuenca.Alba-Longa. Oraş în Latium, la SE de Roma. Locul de naştere legendar al lui Romulus şi Remus.Al Balqa. Reg. adm. în NV Iordaniei cu centru la As Salt.Alban. (albo). Loct. în S Franţei, la SE de oraşul Albi şi la NE de oraşul Toulouse.Albánchez. (alvanciz). Loct. în SE Spaniei, la NE de Alméria.Albanel. (albenol). Lac situat în Pen. Labrador (Canada).Albania. Stat în V Peninsulei Balcanice. Suprafaţa 28 700 kmp, numărul populaţiei 3,2 milioane loc. Capitala Tirana.Albaniei, Alpii. Munţi în N Albaniei, cu altitudinea maximă de 2 694 m.Albano. 1. Lac de crater vulcanic în Munţii Albai, la S de Roma; suprafaţa 6

kmp iar adâncimea maximă 170 m. 2. Loct. lângă lacul omonim, la SE de capitala Italiei.Albano di Lucania. (albano dii lucania). Loct. în S Italiei Pen.re, la SE de Potenza. Albano Laziale. (albano laţiale). Loct. italiană situată la SE de Roma.Albany. (albenii). 1. Loct. în NE insulei Jamaica, pe coasta Mării Antilelor, la NV de oraşul Annotto Bay. 2. Loct. în S.U.A. (Kentuky), la SV de Lexington. 3. Loct. în S.U.A. (Texas), la V de Fort Worth şi la NE de Abilene. 4. Reg. adm. în statul New York (S.U.A.) cu centrul în aceeaşi localitate. 5. Fluviu în Canada, cu lungimea de 981 km. Izvorăşte din Câmpia înaltă a Marilor Lacuri şi se varsă în Golful James (Golful Hudson) la Fort Albany. 6. Oraş în NE S.U.A., port pe fluviul Hudson, centrul administrativ al statului New York. Circa 120 000 loc. 7. Loct. în SV Australiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de Perth. 8. Oraş în SE S.U.A. (Georgia), pe râul Flint, la SE de oraşul Atlanta. 9. Loct. în S.U.A. (Tennessee), pe ţărmul lacului de acumulare Dale Hollow, la NE de Nashville. 10. Loct. în S.U.A. (Minnesotta), la NV de Minneapolis şi la V de oraşul St. Cloud. 11. Loct. în NV S.U.A. (Oregon), la SV de oraşul Portland.Albany Downs. (albenii dauns). Loct. în Australia, pe râul Maranoa, la V de loct. Surat.Albardão do João Maria. (albardo du jo marie). Parc naţional în SE Braziliei, la S de oraşul Pelotas, pe ţărmul Atlanticului. Al Bardī. (al bardii). Loct. în NE Libiei, la graniţa Egiptului, pe ţărmul Mării Mediterane.Albardón. (alvardon). Loct. în Argentina, la NV de oraşele Mendoza şi San Juan.Albares. (alvaris). Centru de exploatare a fierului situat în NV Spaniei.Albarine. (albarin). Râu în ESE Franţei, afluent al Rhonului la E de Lyon.Albaron. (albaro). Loct. în S Franţei, în Delta Ronului.Albarracín. (alvarasin). Loct. în partea central-estică a Spaniei, pe râul Turia, la SV de Zaragoza.Albarragena. (alvar rahena). Râu în V Spaniei, afluent al fluviului Tago (Tejo).Al Barrah. Loct. în Arabia Saudită, la NV de capitala Ar Riyadh.

Al Basiri. (al basirii). Loct. în V Siriei, la SE de oraşul Hims (Homs).Al Basra (Al Başra, Basora). Oraş în SE Irakului, la vărsarea fluviului Shatt al Arab (care se formează prin unirea fluviilor Tigru şi Eufrat) în Golful Persic.Al Başrah. v. Al Basra.Albaştri, Munţii. Munţi în ESE Australiei, la NV de Sydney. 2. Munţi în NE R.D. Congo, la V de lacul Albert. 3. Munţi în NV S.U.A. (statul Oregon).Albatana. (alvatana). Loct. în SE Spaniei, la SE de Albacete. Albatera. (alvatera). Loct. în SE Spaniei, la SV de Alicante.Al Bathā. Loct. în SE Irakului, pe Eufrat, la NV de Basra.Al-Batina. Regiune de coastă a Omanului în NE ţării, la Golful Oman (Marea Arabiei).Albatros. 1. Golf al Golfului Carpentaria aflat în V pen. York (Australia). 2. Platou oceanic (Pacific), la V de America Centrală. Aici se află Ins. Clipperton.Albatross Bank. (albetros benc). Banc nisipos situat la ESE de ins. Jamaica. Albatross Point. (albetros point). Cap în S insulei Antipozilor (Pacific).Albă. 1. Ins. situată în Oceanul Arctic (în Marea Kara), la N de Pen. Iamal. 2. Albă, Marea. v. Marea Albă.Al Baydā′. (al baii da). Loct. în SSV Yemenului, la NE de oraşul Aden.Albay Gulf. (alvai gulf). Golf al Mării Filipinelor aflat în SE insulei filipineze Samar.Ålbæk. (olbec). Loct. daneză situată în NE pen. Iutlanda, pe ţărmul str. Kattegat.Ålbæk Bugt. (olbec bugt). Golf al str. Kattegat aflat în NE pen. Iutlanda. Aici se găseşte localitatea Ålbæk.Albegna. (albenia). Râu în V Italiei, partea Pen.ră, cu vărsare în Marea Tireniană la S de oraşul Grosseto.Albelda. (alvelda). Loct. în NE Spaniei, la NV de Lérida.Albemarle. (albemarel). 1. Loct. în S.U.A. (Carolina de Nord), pe ţărmul V al lacului de acumulare High Rock (râul Pee Dee), la NE de Charlotte. 2. (Sound). Golf în E S.U.A. (Atlantic), la NV de capul Hatteras, la SE de Norfolk. 3. Reg. adm. în cadrul statului Virginia (S.U.A.).Albermarle Sound. (albemarel saund). V. Albemarle (2).

Albenga. Loct. în NV Italiei, pe ţărmul Mării Ligurice (Golful Genova), la SV de Genova.Albeni. Com. în jud. Gorj, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Albeni, Bârzeiu de Gilort, Bolboceşti, Doseni, Mirosloveni, Pruneşti.Albens. (albo). Loct. în Franţa, la NE de lacul Bourget şi la NV de oraşul Chambéry.Al Béqaa. Reg. adm. în NE Libanului.Alberche. (alvercii). Râu în centrul Spaniei, afluent al fluviului Tajo. Are 178 km lungime, curgând la SV de Madrid.Alberdi. (alverdii). Loct. în NE Argentinei, pe fluviul Parana, la NV de oraşul Rosario.Alberene. (albrin). Loct. în S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Charlottesville.Alberga. (alberga). 1. Loct. în Australia (Australia de Sud), la NV de lacul Eyre şi la NV de William Creek, pe râul omonim. 2. Râu intemitent în Australia, cu vărsare în Lacul Eyre.Albergaria-a-Velha. (albergaria a vela). Loct. în VNV Portugaliei, la E de oraşul Aveiro.Albergaria dos Doze. (albergaria dus dozii). Loct. în V Spaniei, la S de oraşul Cimbra.Alberic. (alveric). Loct. în E Spaniei, pe râul Júcar, la SV de Valencia.Alberite. (alverite). Loct. în NNE Spaniei, pe râul Iregua (afluent al lui Ebro), la SSE de oraşul Logroño.Alberique. (alveric). Loct. în SE Spaniei, pe râul Júcar, la SV de Valencia.Albern. Loct. lângă Viena (Austria). Alberobello. Loct. în SE Italiei Pen.re, nu departe de oraşul Bari.Albersdorf. (alberzdorf). 1. Loct. lângă Leipzig (Germania). 2. Loct. în N Germaniei, în Pen. Iutlanda, la V de Canalul Kiel, la SV de Rendsburg.Albert. 1. Râu în NNE Australiei, cu vărsare în Golful Carpentaria. 2. Lac în Africa (fost Mobutu Sese Seko), în R.D. Congo. Lac tectonic în E Africii (Marele Graben Est-African), la graniţa dintre R.D. Congo şi Uganda. Suprafaţa 5 300 kmp, adâncimea maximă 51 m. Din acest lac îşi are izvorul unul dintre izvoarele Nilului (Bahr-el-Jebel). S-a numit Albert (Albert-Nyanza) iar din 1998 şi-a reprimit vechiul nume. 3. Canal în Belgia, construit între

oraşele Maastricht şi Antwerpen (Anvers). Are 129 km lungime. 4. Loct. în NE Franţei, la NE de Amiens. 5. Munte în ins. Noua Guinee, în statul Papua-Noua Guinee (3 690 m în Muntele Nelson). Alberta. (alberta). 1. Loct. în S.U.A. (Alabama), la VSV de oraşul Montgomery. 2. Loct. în S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Richmond. 3. Provincie în V Canadei. Suprafaţa 644 400 kmp şi circa 2,5 milioane loc. Centrul administrativ este Edmonton.Albertfalva. (olbert folvo). Loct. lângă Budapesta (Ungaria).Albert Falls Nature Reserve. (albărt fols netur rezerv). Parc naţional în E Rep. Africa de Sud, la NV de Durban şi la N de oraşul Pietermaritzburg.Alberti. (alvertii). Loct. în E Argentinei, pe Rio Saledo, la SV de oraşul Chivilcoy.Albertinia. (albărtinia). Loct. în S Rep. Africa de Sud, la SV de oraşul George.Albertirsa. (olbertirşa). Loct. în Ungaria (Pest), la SE de Budapesta, pe râul Gerje.Albert Kanaal. v. Albert (3).Albertkázmérpuszta. (olbert cazmer pusto). Loct. în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la graniţa cu Austria, la VSV de oraşul Mosonmagyaróvár.Albert Lea. (albărt le). Loct. în S.U.A. (Minnesota), pe râul Shelrock (afluent al fluviului Mississippi), la S de Minneapolis.Albert Nil. Denumirea Nilului la ieşirea din lacul Albert.Alberto de Agostini. (alverto de agostinii). Parc naţional în S Chile-ului, în SV insulei Ţara de Foc.Alberton. (albertăn). 1. Oraş în NE Republicii Africa de Sud (Transvaal), în aglomeraţia Johannesburg. Peste 230 000 loc. 2. Loct. în NE Insulei Edward (Canada), pe ţărmul atlantic. 3. Loct. în S.U.A. (Montana), la SV de lacul Flathead şi la SE de oraşul Spokane.Albert Town. (albărt taun). Loct. în insulele Bahamas (Atlantic).Albertville. (albervil). 1. Staţiune montană în Munţii Alpi (Franţa). 2. Numele vechi al oraşului fost zairez (R.D. Congo) Kalemie (v.). 3. Loct. în S.U.A. (Alabama), la S de oraşul Huntsville.Albese. Loct. în N Italiei, la SE de lacul Como.

Albeşti. 1. Com. în jud. Botoşani, cu circa 6 200 loc Satele componente sunt: Albeşti, Buimăceni, Coştiugeni, Jijia, Măşcăteni, Tudor Vladimirescu. 2. Com. în jud. Constanţa, cu circa 3 200 loc. Satele componente: Albeşti, Arsa, Coroana, Cotu Văii, Vârtop. 3. Com. în jud. Ialomiţa; circa 2 800 loc. Satele componente: Albeşti, Bataluri, Bueşti, Marsilieni. 4. Com. în jud. Mureş (circa 5 700 loc.), suburbană municipiului Sighişoara. Satele componente sunt: Albeşti, Bârlibăşoaia, Boiu, Jacu, Şapartoc, Ţopa, Valea Albeştiului, Valea Dăii, Valea Şapartocului. 5. Com. în jud. Vaslui cu peste 3 100 loc. Satele componente: Albeşti, Corni-Albeşti, Crasna, Gura Albeşti.Albeştii de Argeş. Com. în jud. Argeş, pe râul Argeş. Circa 6 100 loc. Satele componente: Albeştii Pământeni, Albeştii Ungureni, Brăteşti, Doblea, Dobrotu, Dumireşti, Florieni.Albeştii de Muscel. Com. în jud. Argeş. Aproape 5 000 loc. Reşedinţa comunei este satul Bughea de Sus. Satele componente: Bughea de Sus, Albeşti, Cândeşti.Albeşti-Paleologu. Com. în jud. Prahova cu circa 6 200 loc. Satele componente ale comunei: Albeşti-Paleologu, Albeşti-Muru, Cioceni, Vadu Părului.Albestroff. (albistrof). Loct. în E Franţei, la NE de Nancy şi la NV de Strasbourg.Albeuve. (albeov). Loct. în SV Elveţiei, la NE de lacul Geneva.Albi. (alb). Oraş în S Franţei, pe râul Tarn, afluent al fluviului Garonne, la NE de Toulouse.Albia. (albia). Loct. în S.U.A. (Iowa), la SE de Des Moines şi la V de Ottumwa.Al Bi′āj. (al biagi). Loct. în NV Irakului, la VSV de Mosul.Albidona. Loct. în S Italiei Pen.re, în Calabria, pe ţărmul Golfului Taranto, la SV de Taranto.Albigna. (albinia). Hidrocentrală în SE Elveţiei, pe râul Inn.Albignasego. (albiniasego). Loct. în NE Italiei, la SE de Padova şi la SV de Veneţia.Albina. Loct. în NE statului Surinam, la graniţa cu Guyana Franceză, la ESE de Paramaribo.

Albinia. Râu în V Italiei Pen.re, la SE de Grosseto şi la N de Muntele Argentario (635 m).Albino. Loct. în N Italiei, la NE de Bergano.Albion. (albiăn). 1. Loct. în S.U.A. (Illinois), la SE de St. Louis. 2. Loct. în S.U.A. (Michigan), la E de Jackson şi la SV de Detroit. 3. Loct. în NE S.U.A. (New York), aproape de lacul Ontario, la V de Rochester. 4. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la E de Cleveland şi la SV de oraşul Erie. 5. Loct. în NV S.U.A. (Washington), la S de Spokane. 6. Denumirea veche a Angliei.Al Bi′r. Loct. în NV Arabiei Saudite, la NV de oraşul Tabūk.Albires. (alviris). Loct. în NNV Spaniei, la SE de oraşul León.Albis. Munte în N Elveţiei.Albisgütli. (albisghiutlii). Loct. lângă Zürich (Elveţia).Albisrīyah. (albisrii iah). Loct. în NNV Iordaniei, la ENE de oraşul Az Zarqa′.Albisola Marina. Loct. italiană aflată pe ţărmul NV al golfului Genova, la SV de Genova şi la NE de oraşul Savona.Albisola Superiore. Loct. în Italia, la VSV de Genova, la NV de Savona.Al Biyādh. (al bii iadh). Podiş în Arabia Saudită, la SSE de capitala statului.Alblasserdam. Loct. în Olanda, la E de Amsterdam.Albocácer. (alvocaser). Loct. în NE Spaniei, la NE de oraşul Castellóde la Plana.Alboloduy. (alvolodui). Loct. în SE Spaniei, la NV de Almería.Albolote. (alvolote). Loct. în S Spaniei, la N de oraşul Granada.Alboran. (alvoran). 1. Ins. spaniolă în S Spaniei, în Marea Mediterană, la jumătatea distanţei dintre Spania şi Maroc, în marea cu acelaşi nume. 2. Mare a Mediteranei aflată în S Spaniei (Costa del Sul şi parţial Costa de America).Alboraya. (alvoraia). Loct. în E Spaniei, pe ţărmul Golfului Valencia (Marea Mediterană), la N de Valencia.Alborea. (alvorea). Loct. în E Spaniei, la NE de Albacete.Ålborg (Aalborg). (olborg). 1. Oraş în N Danemarcei (Iutlanda), port de pescuit la canalul Limfjorden. Are circa 155 000 loc. 2. Golf al Str. Kattegat situat în E pen.

Iutlanda. Comunică cu oraşul omonim prin Canalul Langerak.Alborn. Loct. în S.U.A. (Minnesota), la NV de oraşul Duluth.Alborz (Elburz). v. Elburz.Albota. Com. în jud. Argeş. Peste 4 000 loc. Satele componente: Albota, Cerbu, Frăteşti, Cândeşti.Albox. (alvocs). Loct. în SE Spaniei, la SV de Cartagena.Albrechtice nad Orlici. (albrectiţe nad orliţe). Loct. în NE Cehiei, pe râul Orlice, la NE de oraşul Pardubice.Albright. (olbraigt). Loct. în S.U.A. (Virginia de Vest), la NV de oraşul Oakland.Albrighton. (albraităn). Loct. în Anglia, la NV de Wolverhampton şi de Birmingham.Albro. Loct. în E Australiei, pe râul Belyando, la NE de oraşul Longreach.Albstadt. (albştat). Loct. în Germania, la S de Stuttgart.Albuch. (albuh). Regiune muntoasă în Germania, la N de oraşul Ulm şi la S de Aalen.Albuen. Golf al situat între insulele daneze Lolland şi Langeland, în str. Langeland.Albufeira. (albufeire). Loct. în S Portugaliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la V de oraşul Faro.Albufera. Lac în Spania, la S de Valencia.Al Buhayrāt al Murrah. Lac în Egipt, la E de canalul Suez, la NV de oraşul Suez.Albujón. (albuhon). Loct. în SE Spaniei, la N de Cartagena.Albula. 1. Râu în Elveţia, afluent al Rinului. Are 36 km lungime. 2. Pas în Alpii Retici (Elveţia) situat la 2 312 m. 3. Hidrocentrală în loct. cu acelaşi nume din SE Elveţiei. Albula Alpen. Lanţ montan al Alpilor situaţi în SE Elveţiei, la E de Alpii Lepontini.Albuñol. (albuniol). Loct. în SE Spaniei, aproape de Marea Mediterană, la jumătatea distanţei dintre Almeria (E) şi Malaga (V).Albuñuelas. (albuniuelas). Loct. în S Spaniei, la S de oraşul Granada.Albuquerque. (elbuchărchii). 1. Oraş în SV S.U.A. (New Mexico), pe Rio Grande. Circa 500 000 loc. 2. Loct. în VSV

Spaniei, aproape de graniţa cu Portugalia, la NV de Badajoz.Al Burayj. (al buraigi). Loct. în V Siriei, la S de oraşul Hims.Al Buraymī. (al buraimii). Loct. în NE Emiratelor Arabe Unite, la graniţa cu Oman, la E de oraşul Al ′Ayn.Al Burbaytah. Loct. în V Iordaniei, la NNE de oraşul At Tafilah, la SE de Marea Moartă.Al Burj. (al burgi). Loct. în SV Iordaniei, pe ţărmul NE al golfului Aqaba, la S de oraşul Aqaba.Alburquerque. (alburcherchii). Loct. în V Spaniei, pe râul Alcomeo, la N de Badajoz.Albury. (alberii). Loct. în SE Australiei, pe ţărmul N al lacului Hume, la NE de Melbourne.Al-Busaiya. Loct. în S Irakului.Al Buşayrah. Loct. în ENE Siriei, pe Eufrat, la SE de oraşul Dayr az Zawr.Al Busaytā. Podiş în N Arabiei Saudite.Al Buşayyah. (al buşaiah). Loct. în SE Irakului, la SV de Basra.Alby. (albii). Loct. în centrul Suediei, centru al industriei chimice.Alby-sur-Chéran. (albii siur şera). Loct. în Franţa, la SV de oraşul şi de lacul Annecy.Alca. Loct. în Peru, la SV de Cuzco.Alcácer-do-Sal. (alcaser do sal). Loct. în S Portugaliei, la SE de Lisabona, pe râul Sado.Alcáçovas. (alcasofas). 1. Loct. în partea central-sudică a Portugaliei, pe râul omonim, la SE de Setūbal. 2. Râu în Portugalia, cu vărsare în Atlantic la S de Setūbal.Alcadozo. (alcadoso). Loct. în ESE Spaniei, la SV de Albacete.Alcafozes. (alcafozis). Loct. în E Portugaliei, la graniţa cu Spania, la NE de oraşul Castelo Branco.Alcains. Loct. în centrul Portugaliei, la N de Castelo Branco.Alcála de Chivert. (alcala de civert). Loct. în NE Spaniei, aproape de Marea Mediterană, la NE de Castellón.Alcála de Guadaira. Oraş în SV Spaniei, la SE de oraşul Sevilla.Alcalá de Gurrea. Loct. în NNE Spaniei, la NE de Zaragoza şi la SV de oraşul Huesca.

Alcalá de Henares. (alcala de enaris). Oraş în Spania centrală (Castilla-La Mancha), la NE de Madrid. Circa 150 000 loc.Alcalá de la Selva. Loct. în E Spaniei, la NV de oraşul Castelló de la Plana.Alcalá del Júcar. (alcala del hucar). Loct. în E Spaniei, pe râul Júcar, la NE de Albacete.Alcalá de los Gazules. (alcala de los gasulis). Loct. în S Spaniei, pe malul N al lacului Embalse de Barbate, la NV de Algeciras.Alcalá del Río. Loct. în SV Spaniei, pe fluviul Guadalquivir, la NE de Sevilla.Alcalá de Real (Alcalá la Real). Oraş în S Spaniei, la NV de oraşul Granada.Alcalá la Real. v. Alcalá de Real.Alcamo. Loct. în NV Siciliei (Italia), la SV de Palermo.Alcanadre. Râu în NE Spaniei, afluent al râului Segre (iar acesta al fluviului Ebro).Alcanar. Loct. în NE Spaniei, pe ţărmul Mediteranei, la gura râului Servol, la SV de delta fluviului Ebro.Alcanede. (alcanegii). Loct. în V Portugaliei, la NV de oraşul Santarém.Alcanena. (alcanina). Loct. în V Portugaliei, la N de Santarém.Alcañices. (alcaniisis). Loct. în NV Spaniei, la graniţa cu Portugalia, la NV de Zamora.Alcañiz. (alcaniiz). Oraş în NE Spaniei, pe un afluent al fluviului Ebro.Alcántara. Loct. în V Spaniei, pe Tajo.Alcântara. (alcantara). 1. Loct. în NE Braziliei, la estuarul São Marcos, la NV de São Luis, respectiv la SE de Belem. 2. Loct. lângă Lisabona (Portugalia).Alcantarilha. (alcantarilia). Loct. în S Potugaliei, la NV de oraşul Faro.Alcantarilla. (alcantarii ia). Loct. în SE Spaniei, la V de oraşul Murcia.Alcantilado. (alcanciladu). Loct. în Brazilia, în Pod. Mato Grosso, la ENE de oraşul Rondonópolis.Alcaracejos. (alcarasehos). Loct. în Spania, la NV de oraşul Córdoba.Alcaraz. (alcaras). Loct. în SSE Spaniei, pe Guadalmena, la SV de Albacete.Alcarázi, Munţii. (alcaras). Munţi în SE Spaniei (altitudinea maximă 1 797 m).Alcaraz Segundo. (alcaras segundo). Loct. în NE Argentinei, la NE de oraşul Paraná.

Alcaria Ruiva. Loct. în SE Portugaliei, la SSE de oraşul Beja.Alcarrache. (alcaracii). Râu în VSV Spaniei, afluent al fluviului Guadiana.Alcarràs. Loct. în NE Spaniei, la SV de Lérida.Alcarria (La Alcarria). Regiune în zona centrală a Spaniei, centrul principal fiind Alcalá.Alcaudete. (alcauvetii). Loct. în S Spaniei, la NV de Granada. Alcazar de San Juan. (alcasar de san huan). Loct. în Spania (Ciudad Real), în partea centrală a ţării, pe râul Cigüela (afluent al Guadianei), la SE de Madrid.Alcazarquivir. (alcasarchivir). (El Ksar el Kebir-el csor el chebir). Oraş în N Marocului.Alcázar Seguer. (alcasar segur). Loct. în N Marocului, pe ţărmul strâmtorii Gibraltar, la E de Tanger.Alcester. (elstăr). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la SE de Birmingham.Alchevs′k. (alcevsc). Loct. în SE Ucrainei, la SE de oraşul Lugansk.Al-Chi'achi. (alciacii). Loct. şi oază în VSV Irakului.Alcira. (alsira). 1. Loct. în N Argentinei, la S de Córdoba. 2. Loct. în E Spaniei, pe râul Jucar, aproape de Golful Valencia.Alcoa. (alcoa). Loct. în S.U.A. (Tennessee), pe râul Tennessee, la SV de oraşul Knoxville.Alcoba. (alcova). Loct. în centrul Spaniei, la NV de Ciudad Real şi la SV de Madrid.Alcobaça. (alcobasa). 1. Loct. în E Braziliei, pe ţărmul Atlanticului, la gura râului Itanhém. 2. Loct. în Portugalia, la N de Lisabona, aproape de Oceanul Atlantic.Alcobendas. (alcovendas). Loct. în centrul Spaniei, la NNE de Madrid.Alcobertas. (alcobertes). Loct. în V Portugaliei, la NV de oraşul Santarém.Alcocer. (alcoser). Loct. în Spania, pe malul N al lacului Embalse de Buendia de pe râul Guadelia, la E de oraşul Alcalá de Henares.Alcoentre. (alcoentri). Loct. în V Portugaliei, la NNE de Lisabona.Alcoi. Râu în E Spaniei, cu vărsare în Mediterană la Gandía, la S de Valencia.Alcolea. Loct. în SE Spaniei, la NV de Almería.

Alcolea de Cinca. (alcolea de sinca). Loct. în NE Spaniei, pe râul Cinca, la NV de Lérida.Alcolea del Pinar. Loct. în partea central-nord-estică a Spaniei, la NE de Madrid.Alcolea del Río. Loct. în SV Spaniei, pe Guadalquivir, la NE de Sevilla.Alcollarín. (alco iarin). Loct. în V Spaniei, la NE de Badajoz.Alcolu. Loct. în E S.U.A. (Carolina de Sud), la SE de oraşul Columbia.Alconchel. (alconcel). Loct. în VSV Spaniei, la SSV de Badajoz.Alcora. Loct. în E Spaniei, la NV de oraşul Castelló de la Plana.Alcorcón. Oraş în centrul Spaniei, la SV de Madrid.Alcorisa. Loct. în ENE Spaniei, la NV de oraşul Castelló de la Plana.Alcorn. Loct. în S.U.A. (Mississippi), pe Mississippi, la SV de Jackson.Alcorneo. Râu în V Spaniei, afluent al Guadianei la Badajoz.Alcorta. Loct. în NE Argentinei, la SV de Rosario.Alcossebre. (alcosevri). Loct. în ENE Spaniei, pe coasta mediterană, la NE de Castelló de la Plana.Alcoutim. Loct. în SV Spaniei, la graniţa cu Potugalia, pe Guadiana, la NV de Huelva.Alcover. Loct. în NE Spaniei, la NNV de oraşul Tarragona.Alcoy. Loct. în SE Spaniei, între oraşele Alicante şi Valencia.Alcsútdoboz. (olciut doboz). Loct. în N Ungariei (Fejér), la NE de Székesfehérvár şi la SV de Budapesta.Alcubierre. (alcuviere). Loct. în NE Spaniei, la NE de Zaragoza.Alcubilla de Avellaneda. (alcuvii ia de aveianeda). Loct. în Spania, la SE de oraşul Burgos.Alcubillas. (alcuvii ias). Loct. în Spania, pe râul Jabalón, la SE de oraşul Ciudad Real.Alcublas. Loct. spaniolă situată la NV de Valencia.Alcudia. Râu în Spania, afluent al fluviului Guadiana.Alcúdia. Loct. în NE Insulei Mallorca (Insulele Baleare)-Spania.Alcudia de Guadix. Loct. în S Spaniei, pe râul Verde (afluent al lui Fardes), la E de Granada.

Alcuéscar. Loct. în V Spaniei, la SE de oraşul Cáceres.Aldabra. (aldabra). Mic arhipelag în Oceanul Indian, la NV de Ins. Madagascar, compus din patru insule. Suprafaţa 104 kmp în total. Circa 150 loc. Aparţine Republicii Seychelles.Aldabra Atoll. Sit al Patrimoniului mondial în ins. cu acelaşi nume din cadrul Insulelor Aldabra (Seychelles).Aldama. 1. Loct. în N Mexicului, la NE de oraşul Chihuahua. 2. Loct. în Mexic, pe ţărmul Golfului Campeche, la NV de oraşul Villahermosa. 3. Loct. în E Mexicului, pe coasta Golfului Mexic, la NNV de Tampico.Aldan. 1. Râu în Iakuţia (Federaţia Rusă), cu lungimea de 2 273 km. Izvorăşte din Munţii Stanovoi şi se varsă în Lena la Batamaj. Afluenţii principali: Amga, Maia. Are un bazin de circa 702 000 kmp. 2. Podiş în Siberia Orientală, între Munţii Stanovoi şi râul cu acelaşi nume. Altitudinea medie este 1 300-1 600 m. 3. Loct. pe râul omonim.Aldbourne. (oldburn). Loct. în S Angliei (Marea Britanie), la S de oraşul Swindon.Aldbrough. (oldbreo). Loct. în E Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la NE de oraşul Kingston upon Hull.Alde. (ald). Râu în E Angliei (Marea Britanie), cu vărsare în Marea Nordului la Aldeburgh.Aldeadavila. (aldea davila). Hidrocentrală în V Spaniei, la graniţa cu Portugalia, pe Duero.Aldea del Cano. Loct. în V Spaniei, la SSE de oraşul Cácérés.Aldea del Rey. (aldea del rei). Loct. în Spania, la SSE de oraşul Ciudad Real şi la NE de oraşul Puertollano.Aldea de Trujillo. (aldea de truhii io). Loct. în Spania, la NE de oraşul Cácérés.Aldealpozo. (aldeal poso). Loct. în Spania, la NE de oraşul Soria. Aldea Moret. Centru de exploatare a fosforului în V Spaniei, aproape de graniţa cu Portugalia, la S de fluviul Tajo.Aldeanueva de San Bartolomé. 191e5Aldearrodrigo. 190e3Aldeavieja. 190f4Aldeávila. Hidrocentrală în VNV Spaniei, la graniţa cu Portugalia, pe fluviul Duero.

Aldebrö. (oldebreo). Loct. în Ungaria (Heves), pe râul Kigyó, la SV de Eger.Aldeburgh. (oldbărg). Loct. în SE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordice, la NE de oraşul Ipswich.Aldecoa. Loct. lângă Havana (Cuba).Aldeia Campista. Cartier al oraşului Rio de Janeiro (Brazilia).Aldeia de João Pires. (aldeia de jo pirs). Loct. în E Portugaliei, la NE de oraşul Castelo Branco.Aldeia dos Elvas. (aldeia duz ilofez). Loct. în S Portugaliei, la N de lacul Barragem do Monte da Rocha de pe râul Sado.Aldeia Velha. (aldeia velia). Loct. în Brazilia, pe râul Arroios do Araguaia (afluent al lui Araguaia), la SV de oraşul Araguaína.Aldenhoven. Loct. în VNV Germaniei, la SV de Dortmund.Alder. (oldăr). Loct. în NV S.U.A. (Montana), la S de oraşul Helena.Aldermaston. (oldirmastăn). Loct. în S Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Reading.Alderney. (oldărnii). Ins. britanică în Marea Mânecii (Insulele Normande).Alder Peak. (older pic). Vârf 1 141 m situat în Munţii Santa Lucia Range (V S.U.A.).Aldersbach. (alerzbah). Loct. aflată în SE Germaniei, la V de Passau.Aldershot. (oldărşat). Oraş în SE Angliei (Marea Britanie), la SV de London.Alderson. (oldersăn). Loct. în S.U.A. (Virginia), pe râul Kanawha, la SE de oraşul Charleston.Alder Springs. (oldir springz). Loct. în V S.U.A. (California), situat la NV de oraşul Willows.Aldford. (oldford). Loct. în VNV Angliei (Marea Britanie), pe râul Dee, la SE de oraşul Chester şi de Liverpool.Aldinac. (aldinaţ). Loct. în E Serbiei, aproape de graniţa Bulgariei, la NE de Niš.Aldinga Beach. (oldinghe bici). Loct. în SSE Australiei, pe ţărmul Golfului St. Vincent, la S de Adelaide.Aldridge-Brownhils. (eldridgi braunhels). Oraş în Anglia (Marea Britanie), la NV de oraşul Birmingham.Aledo. (aledo). Loct. în S.U.A. (Illinois), la SSV de oraşele Davenport şi Rock Island.

Alefa. Loct. în Etiopia, la V de lacul Tana.Aleg. Loct. în SV Mauritaniei, aproape de fluviul Senegal.Alegani (Alleghany sau Alleggheny). (elăgheini). Culme muntoasă în V Munţilor Appalachi (S.U.A.), cu altitudinea maximă de 1 482 m.Alegranza. (alegransa). Ins. din arhipelagul Canare (Spania) din Atlantic.Alegre. (alegrii). 1. Loct. în E Braziliei, la NV de oraşul Cachoeiro de Itapemirim. 2. Râu în Brazilia, afluent al lui Guaporé.Alegrete. (alegreţii). Loct. în SV Braziliei (Rio Grande do Sul), la NE de Uruguaiana şi la VSV de Santa Maria.Allegros Mountain. (allegros maunten). Vârf (3 122 m) în S.U.A. (New Mexico), la SV de Albuquerque, în Black Ranger.Alej. (alei). Râu în Rusia, afluent al lui Obi, la S de oraşul Barnaul.Alejandro de Humboldt. (alehandro de Humboldt). Parc Naţional în SE Cubei.Alejandro Korn. (alehandro corn). Oraş în NE Argentinei, la S de Buenos Aires.Alejandro Roca. (alehandro roca). Loct. în N Argentinei, pe râul Cuarto, la SE de oraşul Río Cuarto.Alejandro Selkirk. (alehandro selchirc). Ins. din arhipelagul Juan Fernandez (Chile), în Pacific. Se mai numeşte Robinson Crusoe.Alejandro Stefenelli. (alehandro stefeneii). Loct. în Argentina, la ESE de oraşul Neuquén, pe râul Negro.Alejo Ledesma. (aleho ledesma). Loct. în Argentina, la SV de Rosario.Alejsk. (aleisc). Loct. în Rusia (Siberia), la SV de Barnaul, în apropierea fluviului Obi.Aleknagik. (alecnagec). Loct. în SV pen. Alaska Mare (S.U.A.), la NNE de loct. Dillingham.Alekovo. Loct. în partea central-nordică a Bulgariei, la NNV de oraşul Veliko Tirnovo.Aleksandrija. (alecsandrii ia). Loct. în ESE Ucrainei, la NV de oraşul Ekaterinoslav.Aleksandro-Nevskij. (alecsandro nevschii). Loct. în Rusia, la SE de oraşele Moscova şi Rjazan.Aleksandrov. Oraş în Rusia europeană, la NE de Moscova.

Aleksandrovac. (alecsandrovaţ). Loct. în Serbia, pe cursul superior al Moravei, la NV de oraşul Niš.Aleksandrov Gaj. (alecsandrov gai). Loct. în S Rusiei, la graniţa cu Kazahstan, pe râul Uzeny, la SE de oraşul Saratov.Alecsandrovka. Loct. în Rusia, la SSE de oraşul Samara.Aleksandrovo. Loct. în N Bulgariei, pe râul Osim, la SE de oraşul Pleven.Aleksandrovsk. 1. Loct. în Ucraina, în bazinul Doneţk, la SV de Doneţk. 2. Loct. în bazinul Doneţk din Ucraina, la V de Lugansk.Aleksandrovskoe. 1. Loct. în Rusia, partea europeană, la SE de Stavropol. 2. v. Aleksandrovskoie (1).Aleksandrovsk-Sahalinski. (alecsandrovsc sahalinschii). Oraş în ins. Sahalin (Rusia), la str. Tătară.Aleksandrovski-Zavod. (alecsandrovschii zavod). Loct. în ESE Siberiei (Rusia), la graniţa cu China, la SE de oraşul Cita.Aleksandrovskoie. 1. (Aleksandrovskoe). Loct. în Siberia, pe stânga fluviului Obi, la NV de oraşul Tomsk. 2. Loct. lângă Sankt Petersburg (Rusia).Aleksandrów. (alecsandruf). Loct. în SE Poloniei, la SE de Lublin.Aleksandrów Kujawski. (alecsandruf cuiavschii). Loct. în partea centrală a Poloniei, la SE de Torun şi de Bydgoszcz.Aleksandrów Lódzki. (alecsandruf loţchii). Loct. în partea central-sudică a Poloniei, la V de Lodz.Alekseevka. Loct. în Rusia europeană, la SV de oraşul Voronej.Alekseievka. 1. Loct. în SE Kazahstanului, la graniţa cu China, la E de lacul Zaisan. 2. Loct. în SE Rusiei europene, la SE de Samara (fost Kuibîşev). 3. Loct. în S Rusiei europene, pe râul Krinka, la NV de oraşul Rostov.Alekseyevka. (alecseievca). 1. Loct. în Kazahstan, la NE de Karaganda. 2. Loct. în Kazahstan, la N de oraşul Kokshetau.Alekseievsk. Loct. în SE Siberiei (Rusia), pe fluviul Lena, la NNV de lacul Baikal şi la NE de Bratsk.Aleksin. Loct. la S de Moscova (Rusia).Aleksinac. (alecsinaţ). Loct. în Serbia, pe râul Morava de Sud.

Alekšince. (alecşinţe). Loct. în Slovacia, la NV de oraşul Nitra.Alemania. Loct. în NV Argentinei, la NV de San Miguel de Tucuman.Alèmbé. (alembee). Loct. în NV Gabonului, pe râul Ogoué, la SE de Libreville.Alem Dag. Vârf (448 m) în NV Turciei asiatice, la NE de oraşul Üsküdar (Skutari).Alemdar. Loct. în NV Turciei asiatice, la NE de Üsküdar (Skutari) şi de Haydarpaşa.Além Paraíba. (alim paraiba). Loct. în E Braziliei, pe Paraiba do Sul, la ESE de oraşul Juiz de Fora.Ålen. (olen). Loct. în E Norvegiei, pe râul Gaula, la SE de oraşul Trondheim.Alençon. (alenson). Oraş în NV Franţei, pe râul Sarthe, la N de oraşul Le Mans.Alencul. Loct. în N Marocului, la S de oraşul Alhucemas.Alène. (alen). Râu în Franţa, afluent al fluviului Loire.Alenquer. (alinchir). 1. Loct. în N Braziliei, pe Amazon, la NNV de oraşul Santarém. 2. Loct. în V Portugaliei, la N de Lisabona.Alentejo. (alenteju). 1. Reg. adm. în ESE Portugaliei. 2. Reg. naturală în partea central-sudică a Portugaliei.Alep (Aleppo, Halab). Oraş în N Siriei, cu circa 1,3 milioane loc.Alépé. (alepe). Loct. în SE lui Côte d′Ivoire, la NE de Abidjan.Alenquer. (alencher). Loct. în N Braziliei, pe Amazon, amonte de vărsarea râului Tapajos în fluviu.Alenuihaha. Str. între insulele Hawaii (la SE) şi Maui, respectiv Kahoolawe (la NV) din arhipelagul Hawaii.Aleppo. v. Haleb.Aléria. Oraş în E insulei Corsica (Franţa), pe ţărmul Mării Tireniene.Alerce Andino. (alersii andino). Parc Naţional în Anzi, la graniţa Chile-Argentina, la NV de oraşul argentinian Esquel.Aléria. Loct. în E insulei Corsica (Franţa), pe ţărmul Mediteranei, la gura râului Tavignano.Alert. Loct. aflată în NE insulei canadiene Ellesmere, pe ţărmul Oc. Arctic.Alerta. Loct. în ESE Perului, pe cursul superior al râului Purús.

Alert Point. (alert point). Staţie meteorologică şi de retransmisie radio pe ţărmul de NE al insulei Ellesmere (Arhipelagul Arctic Canadian). Cel mai nordic punct de pe glob locuit permanent.Ales. Loct. în VSV Sardiniei, la SE de oraşul Oristano.Alés. (ale). Oraş francez, în SE ţării, pe râul Gard, afluent al fluviului Ron (Rhône).Aleški. (aleşchii). Loct. în Rusia europeană, la E de Voronej.Alessandria. 1. Oraş în Italia (Piemont), pe râul Tanaro, la SE de Torino şi la SV de Milano. Circa 95 000 loc. 2. Reg. adm. în Italia continentală, cu centrul în oraşul omonim.Alessandria della Roca. Loct. în Sicilia, în partea central-vestică, la VNV de oraşul Caltanisetta.Alessano. Loct. în Italia Pen.ră, în SE pen., la S de oraşul Lecce.Ålestrup. (olistrup). Loct. daneză în N pen. Iutlanda, la NE de oraşul Viborg.Ålesund (Aalesund). (olăsund). Oraş în SV Norvegiei, în ins. cu acelaşi nume, la SV de oraşul Molde.Aleşd. Oraş în jud. Bihor, pe dreapta Crişului Repede, în depresiunea Vad-Borod cu circa 11 000 loc. A fost declarat oraş în anul 1968. Satele componente: Pădurea Neagră, Peştiş, Tinăud şi comuna Aştileu (cu satele: Aştileu, Călăţea, Chistag, Peştere).Aletsch. (aleş). Cel mai mare gheţar de vale din Europa (Alpii Bernezi). Lungimea 26,8 km, suprafaţa 160 kmp.Aletschhorn. (aletşorn). Vârf în Alpii Bernezi, în Elveţia (4 195 m).Aleutin. Bazin marin al Pacificului situat la S de pen. Ciukotsk.Aleutine. 1. Arhipelag de 110 insule vulcanice, înşirate pe o distanţă de 2 740 km, între peninsulele Alaska şi Kamceatka, despărţind Marea Bering de Oceanul Pacific. Suprafaţa este de 37 800 kmp iar numărul locuitorilor ajunge la 8 500 loc. Loct. principală este Unalaska. 2. Mare fosă oceanică în N Oceanului Pacific, în lungul arhipelagului omonim. Lungimea circa 3 500 km, adâncimea maximă 8 100 m.Aleutini, Munţii (Aleutian Range). (eleutiăn rengi). Lanţ muntos vulcanic de-a lungul coastei sudice a peninsulei

Alaska. Lungimea circa 850 km. Altitudinea maximă 3 108 m (vf. Redoubt).Alevin. Cap geografic în Siberia, la Marea Ohotsk. Este aproape de oraşul Magadan.Alexander. (eligzendăr). 1. Loct. în Canada (Manitoba), pe râul Assiniboine, la V de oraşul Winnipeg. 2. v. Alexandru.Alexander Bay. (aligzendăr bei). 1. Oraş în NV Republicii Africa de Sud, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la graniţa cu Namibia, la vărsarea lui Orange în ocean. 2. Golf al Atlanticului, în zona de vărsare a fluviului Orange în ocean.Alexander City. (eligzendăr sitii). Loct. în S.U.A. (Alabama), la SE de Birmingham.Alexander Island. (eligzendăr aislănd). Ins. a Antarcticii, aflată în Marea Bellingshausen, la V de pen. Graham.Alexandra. 1. (elecsăndră). Loct. în SSE Australiei, la NE de Melbourne. 2. (alecsandra). Ins. din Arhipelagul Franz Josef (Rusia) din Oceanul Arctic. 3. (alecsandra). Cap geografic în SE Rusiei, la Marea Ohotsk. 4. (elecsăndră). Loct. în partea central-sudică a Insulei de Sud din Noua Zeelandă. 5. (elecsăndră). Loct. în partea SV a Insulei de Sud (Noua Zeelandă).Alexandra Channel. (elecsăndră cianel). Str. marină între insulele Great Coco şi Little Coco (Insulele Andaman şi Nicobar-India).Alexandreia. Loct. în Grecia, la V de Salonic.Alexandria (El Iskandarîyah). (el iscandarii ia). Oraş în Egipt, port la Marea Mediterană. Circa 3,5 milioane loc.Alexandria. 1. Municipiu în Câmpia Română, pe râul Vedea, reşedinţa jud. Teleorman, cu circa 60 000 loc. A fost declarat municipiu în anul 1979. Îi aparţin: comuna Nanov (cu satele: Nanov), comuna Poroschia (cu următoarele sate: Poroschia, Calomfireşti). 2. (aleczendria). Loct. în NE Australiei, la E de lacul Polygonum, la SV de Podişul Barkly. 3. Loct. în ENE Braziliei, la SV de Natal. 4. Loct. în Canada (British Columbia), la NE de Vancouver. 5. Loct. în Canada, la E de Ottawa. 6. Loct. în SSE Republicii Africa de Sud la E de oraşul Port Elizabeth. 7. Loct. în S.U.A. (Indiana), la NE de Indianopolis. 8. Oraş în S.U.A.

(Louisiana), pe râul Red River, la NV de Baton Rouge. 9. Loct. în S.U.A. (Minnesotta), pe Mississippi, la NV de Minneapolis. 10. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de oraşul Altoona. 11. Loct. în S.U.A. (Tennessee), la SE de Nashville. 12. Oraş în E S.U.A. (Virginia), port pe râul Potomac, la S de Washington, cu circa 110 000 loc.Alexandria Bay. (aleczendria bei). Loct. în S.U.A. (New York), pe Sf. Laurenţiu, la N de oraşul Watertown.Alexandrina. (alegzendrina). Lac în SE Australiei, la SE de fluviul Murray, în statul Victoria.Alexandrov. Loct. la NE de Moscova (Rusia), centru al industriei de maşini.Alexandroupoli (Alexandropolis). v. Alexandrúpoli.Alexandru (Alexander). Arhipelag în NV Americii de Nord (S.U.A.), în Golful Alaska. Este format din circa 1 100 insule, cu o suprafaţă totală de 36 800 kmp.Alexandru Odobescu. Com. în jud. Călăraşi, cu circa 3 300 loc. Satele componente: Alexandru Odobescu, Fântâna Doamnei, Paicu.Alexandrúpoli (Alexandroupoli, Alexandrúpolis). Oraş în E Greciei, aproape de graniţa cu Turcia europeană. Turcii îi spun Dedeagaç.Alexandru Vlahuţă. Com. în jud. Vaslui, cu circa 3 200 loc. Satele componente: Alexandru Vlahuţă, Buda, Ghicani, Ibăneşti, Mânzaţi, Morăreni, Puţu Olarului.Alexânia. (alecsania). Loct. în Brazilia, la NE de oraşul Goiânia.Alexeni. Com. în jud. Ialomiţa, peste 2 500 loc. Satele componente: Alexeni.Alexis. Râu în SE pen. Labrador (Canada), cu vărsare în Atlantic.Alexis Creek. (alecsis cric). Loct. în SV Canadei (Columbia Britanică), pe râul Chilcotin (afluent al lui Fraser), la SSV de oraşul Prince George.Aley. Loct. în Liban, la SE de Beirut.Alezio. (aleţio). Loct. în SE Italiei, în Pen. Salentina, la SV de Lecce.Alf. Loct. în VSV Germaniei, pe râul Mosel, la SV de Koblenz şi la NV de Trier.Alfadena. Loct. în SE Italiei, pe râul Sangro, la NV de Campobasso.

Alfafar. Loct. în E Spaniei, la S de Valencia.Alfaiates. (alfaiatis). Loct. în ENE Portugaliei, aproape de graniţa cu Spania, la SE de oraşul Guarda.Alfajarín. (alfaharin). Loct. în NE Spaniei, pe Ebro, la SE de Zaragoza.Alfajayucan. (alfahaiucan). Loct. în E Mexicului, la NV de oraşul Pachuca.Al-Falluja. (al falugia). Loct. în centrul Irakului, la V de Bagdad, pe fluviul Eufrat.Alfambra. 1. Centru de exploatare a manganului situat în NE Spaniei, la SE de Zaragoza, pe râul omonim. 2. Râu în NE Spaniei, afluent al râului Jiloca.Alfambras. Loct. în SV Portugaliei, pe coasta Atlanticului.Alfamén. (alfamin). Loct. în NE Spaniei, la SV de Zaragoza.Alfántega. (alfantera). Loct. în NE Spaniei, pe râul Cinca, la NV de Lérida.Alfaques. (alfachis). Golf (aparţinând de Marea Mediterană) situat în NE Spaniei, la S de delta fluviului Ebro.Alfarelos. Loct. în V Portugaliei, pe râul Mondego, la SV de Coimbra.Alfarnate. (alfarnatii). Loct. în S Spaniei, la NE de oraşul Málaga.Alfaro. Loct. în ENE Spaniei, pe fluviul Ebro, la SE de oraşul Logruño.Alfarràs. Loct. în NE Spaniei, la NV de oraşul Lérida.Al Farwānīyah. (al faruaunii iah). Loct. în E Kuwait-ului, pe ţărmul Golfului Arabiei, la S de capitală.Al Fathah. (al fatah). Loct. în Irak, pe fluviul Tigru, la S de Mosul.Alfatar. Loct. în NE Bulgariei, aproape de Silistra.Alfavaca. Ins. (Brazilia) în Oceanul Atlantic, la S de Rio de Janeiro.Al Faw (Al Fāw). (al fao). Loct. în SE Irakului, centru al petrolului.Al Fāw. v. Al Faw.Al Fayhā. Loct. în NV Iordaniei, la SV de Amman şi la ENE de Marea Moartă.Alfândega da Fé. (alfendiga da fe). Loct. în NE Portugaliei, la ENE de oraşul Vila Real.Alfedena. Loct. în Italia Pen.ră, la NV de oraşul Campobasso.Alfeios. Râu în V pen. Peloponez (Grecia), cu vărsare în Marea Ionică la loct. Epitalio.

Alfeizerão. (alfiizero). Loct. în V Portugaliei, pe ţărmul Oc. Atlantic, la NV de Santarém.Alfeld. Loct. în partea central-nordică a Germaniei, pe râul Leine, la SE de Hannover.Alfen. Loct. în S Olandei, la SV de oraşul Tilburg, aproape de graniţa cu Olanda.Alfenas. Loct. în Brazilia, la ESE de oraşul Ribeirão Preto.Alfhausen. (alfhauzin). Loct. în NV Germaniei, la NV de oraşul Osnabrück.Alfenz. (alfinţ). Râu în V Austriei, afluent al râului Ill (iar acesta al râului Inn).Al-Fihahi. Ins. (Emiratele Arabe Unite) în Golful Persic.Alfios. Râu în NV Peninsulei Peloponez (Grecia), cu vărsare în Marea Ionică (Marea Mediterană), în Golful Kyparissia.Alföld. (olfeold). Sector al Câmpiei Panonice (Ungaria), la E de Dunăre.Alfonsine. Loct. în Italia, la NV de Ravenna.Alfonso. Loct. în Argentina, la VSV de oraşul Pergamino.Alford. (alfărd). 1. Loct. în E Angliei (Marea Britanie), la ENE de Lincoln. 2. Loct. în NE Scoţiei (Marea Britanie), pe râul Don, la VNV de Aberdeen. Alfortville. (alfortvil). Loct. lângă Paris (Franţa).Alfragide. Vârf (209 m) la V de Lisabona (Portugalia).Alfred. 1. Loct. în S.U.A. (New York), la NE de oraşul Belmont şi la SE de Buffalo. 2. Parc Naţional în SE Australiei.Alfred and Marie Range. (alfred and marii rengi). Lanţ montan situat în partea central-vestică a Australiei, la S de Deşertul Gibson.Alfredo M. Terazas. (alfredo m. terasas). Loct. în E Mexicului, la SV de Tampico.Alfredo Chaves. (alfredo ciaviz). Loct. în E Braziliei, la SV de Vittoria.Alfreton. (alfretăn). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la NV de Nottingham. Alfta. Loct. în E Suediei, la NV de oraşul Gävle.Al Fuhayhīl. (al fuha iil). Loct. în Kuwait-ului, pe ţărmul Golfului Arabic, la S de capitală.Al Fuhjayrah. (al fugiairah). Loct. în E Emiratelor Arabe Unite, pe ţărmul Golfului Oman.

Al Fuqahā. (al fucaha). Loct. în centrul Libiei.Al Furāt. v. Eufrat.Alga. Loct. în Kazahstan, pe râul Ilek, la SE de oraşul Aktybinsk.Algajola. (algajula). Loct. în NNV insulei Corsica (Franţa), pe ţărmul Mediteranei.Algámitas. (algamitas). Loct. în SV Spaniei, la SE de Sevilla.Ålgård. (olgord). Loct. în SV Norvegiei, la SE de Stavanger.Algarinejo. (algarineho). Loct. în S Spaniei, la NE de lacul Embalse de Iznajar şi la NV de Granada.Algarrobal. (algaroval). Loct. în Chile, la NE de oraşul La Serena.Algarrobitos. (algarovitos). Loct. în NE Argentinei, la NE de oraşul Rosario.Algarrobo. (algarovo). Centru de exploatare a fierului situat în N statului Chile.Algarrobo del Águila. (algarovo del aghila). Loct. în centrul Argentinei, pe râul Alue, la SE de Mendoza şi de San Rafael.Algarve. (olgarvii). 1. Regiune naturală în S Portugaliei. 2. Reg. adm. în S Portugaliei, suprapusă regiunii naturale.Algatart. Loct. în Kazahstan, pe râul Ciu, la SV de lacul Balhaş. Algatocín. (algatosin). Loct. în SSV Spaniei, pe râul Guadiaro, la NV de Marbella.Algäu (Algäuer Alpen). Munţi în Germania (Bavaria şi Tirol). Algebuckina. (algebachina). Loct. în Australia, la NV de lacul Eyre, la SE de Alice Springs.Algecira (Algeciras). (alheşiras). Oraş în S Spaniei (Andaluzia), port la Marea Mediterană. Circa 100 000 loc.Algeciras. (alheşiras). Golf în SV Spaniei, între oraşul cu acelaşi nume şi Gibraltar (Marea Britanie), în zona strâmtorii Gibraltar.Algemesí. (alhemesii). Loct. în E Spaniei, la SV de Valencia. Algena. Loct. în NE Eritreei, la S de loct. Karora.Alger, Algir (El Djeza'ďr sau Al Jaza'ir). 1. Capitala Algeriei, port la Marea Mediterană (Golful Alger). Circa 2,6 milioane loc. 2. Cap în N Algeriei, la Marea Mediterană.

Algeria, (Republica Algeriană Democratică şi Populară). Stat în NV Africii, cu ieşire la Marea Mediterană. Suprafaţa este de 2 381 741 kmp şi are circa 32 milioane loc. Capitala Alger.Al Ghammās. Loct. în Irak, la SE de oraşul An Najaf.Al Ghāriyah. (al gharii iah). Loct. în S Siriei, la graniţa cu Iordania, la SSE de oraşul As Suwaydā.Al Gharrāf. Loct. în Irak, la N de oraşul An Nāshirīyah.Al Ghāt. Loct. în Arabia Saudită, la NV de Ar Riyad şi la E de oraşul Buraydah.Al Ghawr. (al gaur). Depr. Izraeliano-iordaniană, situată la N de Marea Moartă.Al Ghaydah. (al gaidah). Loct. în SE Yemenului, pe ţărmul Mării Arabiei.Algés. (aljes). Loct. lângă Lisabona (Portugalia).Alghero. Loct. în NV insulei Sardinia (Italia), pe ţărmul Mării Mediterane, la SSV de oraşul Sassari.Al Ghizlānīyah. (al ghizlanii iah). Loct. în Siria, la SE de Amman.Algibre. (aljibris). Râu în SV Portugaliei, cu vărsare în Atlantic la loct. Quarteira.Alginet. (alhinet). Loct. în E Spaniei, la SV de Valencia.Algoa. Golf situat pe coasta de S a Africii (Republica Africa de Sud) între capurile Recife (la V) şi Padrone (la E). Adăposteşte oraşul Port Elizabeth.Algodón. Râu în NE statului Peru, afluent al râului Putumayo.Algodonales. Loct. în SV Spaniei, la SE de Sevilla.Algodor. 1. (algudur). Loct. în SE Portugaliei, la SE de oraşul Beja. 2. Râu în centrul Spaniei, afluent al fluviului Tajo.Algoma. (algomă). Loct. situată în S.U.A. (Wisconsin), pe ţărmul V al lacului Michigan, la NE de oraşul Green Bay.Algoma Mills. (algomă mils). Loct. în Canada (Ontario), pe ţărmul lacului Huron.Algona. (algonă). Loct. în S.U.A. (Iowa), pe râul Des Moines, la NV de Des Moines.Algonquin Park. (algonchin parc). Parc naţional în Canada (Ontario), la NV de Ottawa.Algood. (algăd). Loct. în S.U.A. (Kentuky), la E de Nashville.Algora. Loct. spaniolă aflată la NE de oraşul Guadalajara.

Algorta. 1. Loct. în N Spaniei, pe ţărmul Golfului Biscaya, la N de Bilbao. 2. Loct. în Uruguay, în NV ţării, la E de oraşul Paysandu.Algoso. (algozu). Loct. în NE Portugaliei, la SE de oraşul Bragança.Algoz. (algos). Loct. în S Portugaliei, la NV de oraşul Faro.Algrange. (algranj). Loct. în ENE Franţei, la SE de Ducatul Luxemburg.Alguaire. (alguairii). Loct. în NE Spaniei, la N de Lérida.Alguazas. (alguasas). Loct. în SE Spaniei, pe Segura, la NV de oraşul Murcia.Algueña. (alghenia). Loct. în SE Spaniei, la V de Alicante.Algyö. (algeo). Loct. minieră (gaze naturale) în Ungaria (Csongrád), la N de Szeged.Al Habbānīyah. (al habanii iah). Loct. în Irak, la V de Bagdad.Alhabia. (alavia). Loct. în SSE Spaniei, la NV de Almería, pe râul Nacimiento. Al Hadbah. Podiş în V Arabiei Saudite, la SE de oraşul Medina.Al-Hadhm. Loct. situată în NV Arabiei Saudite, aproape de graniţa cu Iordania.Al-Hadhr (Al Hadr). Loct. în N Irakului, la SV de Mosul.Al-Hadida. Loct. în SE Arabiei Saudite. Al Hadīdīyah. (al hadii dii iah). Loct. în Siria, la NNE de oraşul Hamāh.Al Hadīthah. 1. Loct. în V Irakului, la graniţa cu Iordania. 2. Loct. în Irak, pe fluviul Eufrat, la NV de oraşul Ar Ramādī. Al Hadr. v. Al-Hadhr.Al Haffah. Loct. în V Siriei, pe ţărmul Mediteranei, la ENE de Latakia.Al Haggounia. (al hagunia). Loct. în NV Saharei Occidentale, la graniţa cu Marocul, la NE de Laâyoune.Al-Hai. Loct. în SE Irakului, pe Tigru, la SE de Bagdad.Al Hajar al Gharbī. (al hagiar al garbii). Munţi în N Omanului, cu vârful Jabal Sham (3 018 m).Alhama. (alama). Râu în S Spaniei, cu izvorul în Cordiliera Betică, afluent al râului Anzur.Al Hamād. Hamadă în NE Arabiei Saudite şi în SE Iordaniei.Al Hamādah al Hamrā′. Reg. deşertică în NV Libiei.Alhama de Almería. (alama de almeria). Loct. în S Spaniei, la NV de Almería.

Alhama de Aragon. (alama de aragon). Loct. în NE Spaniei, la SV de Zaragoza, pe râul Jálon (afluent al fluviului Ebro).Alhama de Granada. (alama de granada). Loct. în S Spaniei, la SV de oraşul Granada.Alhama de Murcia. (alama de mursia). Loct. în SE Spaniei, la SV de oraşul Murcia.Al Hamar. Loct. în centrul Arabiei Saudite, la SV de capitala regatului.Alhambra. 1. (alambra). Loct. istorică (cetate) în S Spaniei, în apropierea oraşului Granada. 2. (alhembra). Cartier al oraşului Los Angeles (California-S.U.A).Al Hamīdiyah. (al hamii dii iah). Loct. în SV Siriei, pe ţărmul Mediteranei, la graniţa Libanului.Al Hamla. Loct. în V Qatar-ului.Al Hammah. Loct. în SV Siriei, la hotarul cu Iordania, la SE de lacul Tiberiadei (Marea Galileii).Al Hamrā′. Loct. în Siria, la NE de Hamāh.Al Hamzah. Loct. în Irak, la SE de An Najaf.Al Hanākīyah. (al hanachii iah). Loct. în Arabia Saudită, la ENE de Medina.Al Hanīsh al Kabīr. (al haniş al cabir). Ins. a Yemenului aflată în Marea Roşie. Al Haniyah. (al hanii iah). Lanţ montan în SE Irakului.Al-Haql. Loct. în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Aqaba, la graniţa Iordaniei.Al Harrah. Reg. naturală în N Arabiei Saudite.Al Hārrah. Loct. în VSV Siriei, la SE de oraşul Al Qunaitirah.Alharting. Loct. lângă oraşul Linz (Austria).Al Harūj al Aswad. (al harugi al asuad). Reg. naturală în centrul Libiei.Al Hasā. Loct. în V Iordaniei, la NV de lacul Qa′ al Jinz şi la SE de oraşul At Tafīlah.Al Hasakah. 1. Oraş în NE Siriei, pe râul Nahr al Khabur, centrul regiunii adm. cu acelaşi nume. 2. Reg. adm. în NE Siriei.Al Hasāni. (al hasanii). Ins. a Arabiei Saudite aflată în Marea Roşie în dreptul loct. Umm Lajj.Al Hāshimīyah. (al haşimii iah). 1. Loct. în Iordania, la NE de oraşul Az Zarqā′. 2.

Loct. în Iordania, la NE de oraşul Ma′an. 3. Loct. în Irak, la SSE de Bagdad.Al Haurín de la Torre. (al aurin de la tore). Loct. în S Spaniei, la SV de Málaga.Al Haurín el Grande. (al aurin el grande). Loct. în S Spaniei, la SV de Málaga şi la NE de oraşul Marbella.Al-Hatataba. Loct. în SSV Arabiei Saudite, la SE de Mecca şi la NE de oraşul Abha.Al-Hautah. Loct. în Arabia Saudită, pe uedul Birk (wadi Birk), la SSE de capitala ţării.Al Hawījah. (al hauii giah). Loct. în Irak, la SV de oraşul Kirkūk.Al Hawrā. (al haura). Loct. în S Yemenului, pe ţărmul Golfului Aden, la egală distanţă de Aden (V) şi Mukalla (E).Al Hayy. (al hauii). Oraş în E Irakului, la SE de oraşul Al Kūt.Al Hījānah. (al higianah). Loct. în Siria, la SE de Damasc.Al Hilla (Al Hillah). Oraş în Irak, pe fluviul Eufrat, în Câmpia Mesopotamiei.Al Hillah. v. Al Hilla.Al Hishwah. (al hişauah). Munţi în NV Yemenului.Al-Himeida. Loct. în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Aqaba.Al-Hisma. Regiune naturală de deşert, în S Iordaniei şi NV Arabiei Saudite.Al Hişn. Loct. în NV Iordaniei, la SE de Irbid.Al Hoceimo. (al hoseimo). Loct. în N Marocului, pe ţărmul Mării Mediterane.Alhóndiga. (alondiga). Loct. în Spania, la SE de Guadalajara.Alhuampa. (aluampa). Loct. în NNV Argentinei, la NE de Santiago de Estera.Alhucemas. (alhusemas). 1. Loct. în N Marocului, pe ţărmul Mării Mediterane. 2. (Penon de Alhucemas). (penon de alusemas). Mic arhipelag în SV Mediteranei, aproape de coasta nordică a Marocului, alcătuit din trei insule. Suprafaţa este de 1,2 hectare. Posesiune spaniolă.Al Hudaydah. (al hudaidah). Oraş în V Yemenului, pe ţărmul Mării Roşii, la SV de oraşul Sanaa. Al Hudūd-ash-Shamālīyah. (al hudud aş şamalii iah). Reg. adm. în N Arabiei Saudite, la graniţa cu Irak.Al Hufrāh. Podiş deşertic în NV Arabiei Saudite.

Al Hufuf (Al Hufūf). Loct. în NE Arabiei Saudite.Al Hufūf. v. Al Hufuf.Al-Huj (Al Hūj). (al hugi). Regiune în N Arabiei Saudite, străbătută de uedul Fajr.Al Hūj. v. Al-Huj.Al Humaymah al Jadidah. (al humaimah al giadidah). Loct. în SV Iordaniei, la SV de oraşul Ma′an.Al Huwaylah. (al huailah). Loct. în NE Qatar-ului, pe ţărmul Golfului Persic.Al Huwayyit. (al huaiit). Loct. în V Arabiei Saudite, la NE de Medina.Ali. (alii). 1. Loct. în China, în Tibet, pe râul Gar Zangbo. 2. Loct. în NE insulei Sicilia, la SV de Messina, pe ţărmul Mării Mediterane.Alia. Loct. în ins. Sicilia, la SE de Palermo.Alía. Loct. în V Spaniei, la SV de oraşul Talavera de la Reina.Aliabad. v. ′ Alīābād (2). Alīābād. Loct. în N Afganistanului, la S de oraşul Kondūz.′ Alīābād. 1. Loct. în NE Iranului, la NE de oraşul Gorgān. 2. (Aliabad). Loct. în Iran, la SV de Teheran.Aliade. Loct. în Nigeria, la S de oraşul Makurdi.Aliaga. Loct. minieră (lignit) în NE Spaniei, la S de Zaragoza.Aliağa. Loct. în V Turciei asiatice, la NV de Izmir, pe ţărmul Mării Mediterane.Aliakmonas (Aliákmonas, Aliákmon). Râu în Grecia, care se varsă în Golful Salonic (Thermai).Aliákmonas. v. Aliakmonas.′Alī al Gharbī (Ali Gharbii). (alii al garbii). Loct. în E Irakului, pe râul Nahr Dijlah, la E de oraşul Al Kūt.Aliamanu. Crater vulcanice în ins. Hawaii (arhipelagul Hawaii), la V de Honolulu.Aliambata. Loct. în ins. Timor (Timorul de Est), la SE de oraşul Dili.Aliano. Loct. în S Italiei Pen.re, la SE de Potenza.Aliartos. Loct. în Grecia, la NV de Atena.′Alī ash Sharqī. (alii aş şarchii). Loct. în E Irakului, pe râul Nahr Dijlah, la NV de oraşul Al Amarah.Alibag. Loct. în V Indiei, pe ţărmul Mării Arabia (Oceanul Indian), la SE de Mumbai.Ali Bandar. Loct. în SE Pakistanului, la graniţa cu India, la SE de Hyderabad.

Alibánfa. (oliban fo). Loct. în SV Ungariei (Zala), la NE de oraşul Zalaegerszeg.Äli Bayrami. (alii bairamii). Loct. în E Azerbaidjanului, pe râul Kura, la SV de Baku.Alibej. (alibei). Lac de tip lagună situată în SE Ucrainei, pe ţărmul Mării Negre, la vărsarea râului Hadsider în mare (la V de gura de vărsare a râului Nistru).Alibej Suyu. (alibegi suiu). Râu în SE Turciei europene, cu vărsare în str. Bosfor la Istanbul.Alibori. (aliiborii). Râu în NE Beninului, afluent al fluviului Niger.Alibunar. Loct. în NE Serbiei, la SV de Vršac.Alicant. 1. v. Alicante (2). 2.Reg. adm. în SE Spaniei, cu centrul în oraşul omonim.Alicante. 1. Golf al Mării Mediterane, pe coasta de SE a Peninsulei Iberice (Spania), între Cabo de la Nao (în N) şi Cabo de Palos (în S). 2. (Alicant). Oraş în SE Spaniei (Valencia), port la Marea Mediterană, în golful omonim. Are circa 260 000 loc.Alice. 1. (ales). Loct. în Australia, pe râul cu acelaşi nume, la SE de oraşul Longreach. 2. (ales). Loct. în S.U.A. (Texas), la V de Corpus Christi. 3. (alice). Cap în E Peninsulei Calabria (Italia), la N de Crotone. 4. (ales). Râu în Australia, afluent al râului Cooper Creek.Alice Arm. (ales erm). Loct. în Canada (Columbia Britanică), la SE de loct. Stewart.Alicedale. (elesii del). Loct. în SE Rep. Africa de Sud, la NE de Port Elizabeth. Alice Downs. (elis daunz). Loct. în NNV Australiei, la SE de Pod. Kimberley.Alice Shoal. (elis şoal). Ins. în Marea Caraibilor; aparţine Columbiei.Alice Springs. (elis springs). Oraş în partea centrală a Australiei, aproape de Munţii Macdonell (1 510 m).Aliuchur. (aliciur). Loct. situată în SE Tadjikistanului.Alicia. (alisia). 1. Loct. în NE Argentinei, la SE de Córdoba. 2. Loct. în SSV insulei Mindanao (Filipine), la SV de oraşul Pagadian.Alick Creek. (alic cric). Râu de tip ued în NE Australiei, afluent al râului Elinders.

Alicoto. Loct. în SE Guyanei Franceze, la graniţa Braziliei, pe râul Oyapock, la ESE de loct. Bienvenue.Alicudi. (alicudii). Ins. în arhipelagul Lipari (Italia), în Marea Tireniană. Are suprafaţa de 5,1 kmp.Alicūn de Ortega. (alichiunii de Ortega). Loct. în Spania, la NE de Granada.Alife. Loct. în Italia Pen.ră, la NE de Napoli, la SV de oraşul Campobasso.Alifuru. v. Arafura. Alifuuto Nature Reserv. (ălaifuro natur rezerv). Parc Naţional în Somalia, la E de râul Webi Shabeellee.Aliganj. (aligangi). Cartier în Delhi (India).Aligarh. Oraş în N Indiei (Uttar Pradesh); are circa 360 000 loc.Ali Gharbi. v. ′Alī al Gharbī.Ali Gudarz (Alīgudārz). Loct. în VNV Iranului, pe râul Ab-i-Dez, la SV de oraşul Arak.Alīgudārz. v. Ali Gudarz.Alihe. Loct. în NE Chinei, pe râul Gan He, la N de oraşul Qiqihar.Alijó. Loct. în NE Spaniei, la E de Vila Real.Alijos. (aliihos). Ins. mexicană în Pacific.Ali Khel. v. Alī Kheyl.Alī Kheyl (Ali Khel). (alii cheil). Loct. în Afganistan, la graniţa cu Pakistanul, SE de Kabul.Alima. Râu în Congo, afluent al fluviului Congo.Aliman. Com. în jud. Constanţa, cu circa 3 400 loc. Satele componente sunt: Aliman, Adâncata, Dunăreni, Floriile, Vlahi.Alimena. Loct. în partea central-nordică a Siciliei (Italia), la NNE de Caltanissetta.Alimia. Ins. a Greciei aflată la V de ins. Ródos.Alimpaya Point. Loct. situată în SV insulei filipineze Mindanao, la Marea Sulu.Alimpeşti. Com. în jud. Gorj, pe Olteţ, având circa 2 400 loc. Satele componente: Alimpeşti, Ciupercenii de Olteţ, Corşoru, Nistoreşti, Sârbeşti.Alindao. Loct. aflată în SE Republicii Centrafricane, la ENE de Bangui.Alinghar. Râu în NE Afganistanului şi NV Pakistanului, afluent al fluviului Indus.

Alingsas (Alingsås). Loct. în SV Suediei, aproape de Göteborg.Alingsås. v. Alingsas.Alipore. Cartier al oraşului Calcutta (India).Alipur. 1. Loct. situată la N de oraşul Delhi (India). 2. Loct. în E Pakistanului, pe râul Panjnad, la VSV de oraşul Bahawalpur.Alipur Duar. Oraş în India, la NE de oraşul Koch Bihar.Aliquipa. (elichipa). Oraş situat în S.U.A. (Pennsylvania), la NV de Pittsburgh.Alirajpur. (aliragi pur). Loct. în V Indiei, la E de oraşul Vadodara.Ali Sabieh. Loct. în SSE statului Djibouti, la graniţa Etiopiei.Al ′Isāwīyah. (al isaauii iah). Loct. în NV Arabiei Saudite, la graniţa cu Iordania.Aliseda. Loct. în V Spaniei, la SV de oraşul Cáceres.Al Iskandarīyah. (al iscandarii iah). Loct. în Irak, la S de Bagdad.Aliste. Râu în NV Spaniei, afluent al râului Tera (iar acesta al fluviului Duero.Alistrati. (alistratii). Loct. în NNE Greciei, pe râul Angitis (afluent al lui Strimonas).Alitåive. (aliitoive). Vârf (1 584 m) în NV Suediei, la N de loct. Ritsem.Alitak Bay. (alaitec bei). Golf al Pacificului, în SV insulei Kodiak (S.U.A.).Ali Terme. (alii terme). Loct. în NE insulei Sicilia (Italia), la str. Messina, la SV de oraşul Messina.Al-Itihad. v. Al-Shaab.Aliskerovo. Loct. în partea de E a Siberiei, pe Aniuiul Mic, afluent al fluviului Kolîma.Aliveri. (aliiverii). Loct. în V insulei Eubeea (Grecia), la Golful Eubeea.Alivérion. Loct. în SE insulei Eubeea (Grecia), pe ţărmul golfului Evripos.Aliwal. (aliual). Loct. în India, la VSV de oraşul Ludhiana.Aliwal North. (elieăl nors). Loct. în Republica Africa de Sud, pe fluviul Orange.Alizai. Loct. în VNV Pakistanului, la graniţa cu Afganistan, la SV de oraşul Peshawar.Al Jabal al Akhda. (al giabal al acda). Lanţ muntos în NE Libiei, la E de Benghazi.

Al Jafr. Loct. în Iordania, la lacul Qa′ al Jafr.Al Jāfūrāh. (al giafurah). Reg. deşertică în E Arabiei Saudite, la SE de oraşul Al Hufūf.Al Jahrah. (al giahrah). Loct. în Kuwait, la V de Al Kuwayt.Al Jālamīd. (al gialamiid). Loct. în N Arabiei Saudite, la graniţa cu Irak, la NV de oraşul ′Ar′ar.Al Jamalīyah. (al giamalii iah). Loct. în Qatar, la NV de Doha.Aljat-Pristan. (aliat pristan). Loct. în Azerbaidjan, pe ţărmul Mării Caspice.Al Jawb. (al giaub). 1. Loct. în Arabia Saudită, la NE de oraşul Tabūk. 2. Loct. în ESE Libiei, la SV de loct. Al Khufrah. 3. Reg. adm. în N Arabiei Saudite, cu centrul în loct. omonimă. Al Jaws. (al giaus). Loct. în NV Libiei, la VSV de oraşul Yafran.Al Jazā′ir. (al giazaaiir). Reg. naturală de câmpie extinsă pe teritoriul statelor Siria şi Irak, la NE de fluviul Eufrat.Al-Jazir. (al giazir). Loct. în ESE Omanului, pe ţărmul Mării Arabice (Oceanul Indian).Aljezur. Loct. în SV Portugaliei, pe coasta atlantică.Aljevin. (alievin). Cap în NE Siberiei (Rusia), la Marea Ohotsk, la SE de Magadan.Al Jibāb. (al gibab). Loct. în Siria, la SE de Damasc.Al Jībān. (al giban). Reg. în E Arabiei Saudite, la S de statul Qatar.Al-Jilaia. (al gilaia). Cap în NE Arabiei Saudite, în Golful Persic, spre Kuwait.Al Jilh. (al gil). Lanţ montan în NE Arabiei Saudite, la NV de capitală şi la SE de Buraydah.Al Jīzah. (al gizah). Loct. în VNV Iordaniei, la S de capitală.Aljmaš. (alimaş). Loct. în Serbia, la confluenţa Dunăre-Drava.Aljojuca. (alhohuca). Loct. aflată în ESE Mexicului, la NE de oraşul Puebla.Aljubarrota. Loct. în V Portugaliei, la SSV de oraşul Leiria.Al Jubayl. (al giubail). 1. Oraş în E Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Persic, la N de oraşul Ad Dammām. 2. Reg. naturală situată în Arabia Saudită, la E de Ar Riyadh.

Aljucén. (alhusen). 1. Loct. în V Spaniei, pe râul cu acelaşi nume, la N de oraşul Mérida. 2. Râu în V Spaniei, afluent al fluviului Guadiana.Al Jufra Oasis. (al giufra oazis). Oază în Libia, în partea central-nordică a ţării.Al Jurayfah. (al giuraifah). Loct. în Arabia Saudită, la jumătatea distanţei dintre oraşele Ar Riyadh (SE) şi Buraydah (NV).Al Jurdhāwīyah. (al giurdauii iah). Loct. în Arabia Saudită, la SV de Buraydah.Aljustrel. (aljustrel). Loct. în S Portugaliei, la SE de Lisabona. Al-Juwara. (al giuvara). Loct. în ESE Omanului, pe ţărmul Oceanului Indian, la SV de oraşul Ras Duqm.Al-Kadhimain. Loct. în E Irakului, pe Tigru, la NV de Bagdad. Al Kafhah. Loct. în NE Arabiei Saudite, la NV de oraşul Al Jubayl.Al Kahlā. (al cahlaa). Loct. în Irak, la SE de oraşul Al ′Amarah.Alkali Flat. (alchelai flat). 1. Mlaştină în S.U.A. (Nevada), în Big Smokey Valley, la SSE de oraşul Austin. 2. Lac temporar în S.U.A. (Nevada), la NV de oraşul Austin.Al Kamari. (al camarii). Loct. în SE Nigerului, la graniţa Nigeriei, la SE de Zinder.Al Karak. 1. Loct. în V Iordaniei, la SE de Marea Moartă. 2. Reg. adm. în V Iordaniei, cu centrul în oraşul omonim.Al Karāmah. Loct. în VNV Iordaniei, la NV de Amman.Al-Kazimiyah. Cartier al Bagdadului (Irak).Al Kāzimīyah. (al cazimii iah). Oraş în Irak, pe fluviul Tigru, la NV de Bagdad.Alken. Loct. în Belgia, aflată la VNV de Maastricht. Al Khābūrah. (al caburah). Loct. în N Omanului, la Golful Oman, la NV de Masqat.Al Khafjī. (al cafgii). Loct. în NE Arabiei Saudite, la graniţa cu statul Kuwait.Al Khālidīyah. (al calidii iah). Loct. în NNV Iordaniei, la NE de oraşul Az Zarqa′.Al Khalīf. Loct. în E Omanului, pe coasta Mării Arabiei, în dreptul insulei Masīrah.Al Khālis (Al Khāliş). Loct. în Irak, pe Tigru, la N de Bagdad.Al Khāliş. v. Al Khālis.

Al-Kharj. (al cargi). Regiune naturală situată la SE de capitala Arabiei Saudite. Al-Karradah. 1. Cartier SV al Bagdadului (Irak). 2. Ins. la SV de Bagdad, pe Tigru.Al Kharārah. Loct. în S statului Qatar, la SV de capitala Doha.Al Khaşab. Loct. în N statului Oman, pe ţărmul Golfului Oman.Al Khatam. Loct. în E Emiratelor Arabe Unite, la graniţa cu Omanul.Al Kawr. (al caur). Loct. în E Qatar-ului, pe ţărmul Golfului Persic, la N de Doha.Al Khawtamah. (al cautamah). Ins. a Yemenului, situată în Marea Roşie.Al Khobar. Oraş în E Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Persic, la S de Ad Dammām.Al Khufrah. Loct. în ESE Libiei, la NE de loct. Al Jawr.Al Khums. Oraş în NNV Libiei, pe ţărmul Mării Mediterane, la ESE de Tripoli.Al-Khuraiba. Loct. situată în V Arabiei Saudite, la NV de Mecca.Al-Khureiba. Loct. în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii, aproape de Golful Aqaba.Al Khushnīyah. (al cuşnii iah). Loct. în VSV Siriei, la S de oraşul Al Qunaytirah.Al-Kifl. Loct. în partea central-sudică a Irakului, pe Eufrat, la NE de An-Najaf.Al Kir′ānah. (al chiranah). Loct. în SV statului Qatar.Al Kiswah. (al chisuah). Loct. în Siria, la SSV de Damasc.Alkmaar. Oraş în V Olandei, la N de Amsterdam, pe canalul Zaandam-Den Helder. Circa 125 000 loc.Al-Kufa (Al Kūfah). Loct. în Irak, pe Eufrat, la NE de oraşul An-Najaf.Al Kūfah. v. Al-Kufa.Al-Kumait (Al Kumayt). Loct. în SE Irakului, pe Tigru (pe ţărmul de NE al lacului de acumulare Hor Sanniya), la NV de oraşul Amara (Al′ Amārah).Al Kumayt. v. Al-Kumait.Al Kūt. Oraş în ESE Irakului, pe fluviul Tigru, la SE de Bagdad.Al Kuwait. (al cuveit). Capitala statului Kuwait, cu circa 50 mii loc.Al La′bān. Loct. în V Iordaniei, la S de oraşul Al Karak.Al Labbah. Podiş în NV Arabiei Saudite.Allach. (alah). Loct. lângă München (Germania), pe râul Würm.

Al Lādhiqīyah. (al ladichii iah). 1. (Latakia). Oraş în V Siriei, pe ţărmul Mediteranei. 2. Reg. adm. în VNV Siriei, cu centrl în oraşul cu acelaşi nume.Allagadda. Loct. în India, la E de oraşul Guntakal.Allagash. (alagaş). Râu în NE S.U.A. (Maine), afluent al lui St.John.Allahabad (Hahabad). Oraş în N Indiei (Uttar Pradesh), port pe Gange, cu circa 650 000 loc.Allah-Jun′. v. Allah-Juny.Allah-Juny. (alah iunii). Loct. în Extremul Orient, în E Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Ohotski-Perevoz şi la NV de oraşul Ohotsk.Allaines-Mervilliers. (alen merii ie). Loct. în Franţa, la SV de Paris.Alaire. Loct. în NV Franţei, la SV de Rennes şi la NV de Nantes.Al Lajā. (al lagia). Lac sărat intermitent în Siria.Allakaket. (elacachet). Loct. în Alaska (S.U.A.), pe Koyukuk (afluent al lui Yukon).Allamanit. Masiv muntos în centrul Albaniei, cu altitudinea de 2 097 m.Allamok. Ins. (Argentina), la SE de ins. Ţara Focului, în Oceanul Atlantic.Allan. (alen). Loct. situată în Canada (Saskatchewan), la SE de oraşul Saskatoon.Allanche. (alonş). Loct. în Franţa, la SSV de oraşul Clermobt-Ferrand.Ålland (Aaland). v. Ahvenanmaa.Allanmyo. Loct. în Myanmar, pe fluviul Irrawaddy, la N de oraşul Prome.Allanridge. (elănridgi). Loct. în Rep. Africa de Sud, la NV de oraşul Welkom.Allapey. Oraş în SV Peninsulei India, pe Coasta Malabar.Allard Lake. (alerd leic). Centru de exploatare a fierului în Pen. Labrador (Canada).Allariz. (aiaris). Loct. în NV Spaniei, la SSE de Ourense.Allassac. (alesac). Loct. în Franţa, pe râul Vézére, între Limoges (NV) şi Brive (SE).Allatona Lake. (aletona leic). Lac de acum. pe râul Etowah (S.U.A.), la NV de oraşul Atlanta.Allauch. (aluş). Loct. în SSE Franţei, la NE de Marsilia.Alldays. Loct. în NE Rep. Africa de Sud, aproape de graniţa cu Zimbabwe.

Alle. 1. Loct. în SE Belgiei, pe râul Semois, aproape de graniţa cu Franţa. 2. Loct. în NV Elveţiei, la NV de oraşul Biel, aproape de graniţa cu Franţa.Allegan. (aleghen). Loct. în S.U.A. (Michigan), pe râul Kalamazoo, la SV de oraşele Grand Rapids şi Wyoming şi, respectiv, la NV de oraşul Kalamazoo.Allegany. (alegănii). 1. Loct. în S.U.A. (New York), la SE de oraşul Buffalo şi de lacul Erie. 2. Reg. adm. (New York) în S.U.A. (New York), cu centrul în Belmont. 3. Reg. adm. în S.U.A. (Virginia de Vest), cu centrul la Cumberland.Alleghe. (aleve). Loct. în NE Italiei, la SV de Cortina d′Ampezzo şi la E de Bolzano.Allegheny. (alegeni). 1. Râu (465 km) în NE S.U.A., cu vărsare în Lacul Erie. 2. v. Alegani.Allegheny Reservoir. (aleghenii rezervoar). Lac de acum. în S.U.A. (New York şi Pennsylvania), la SE de lacul Erie.Allègre. (alegrî). Loct. franceză aflată la SE de Clermont-Ferrand.Allemond. (alimo). Loct. în E Franţei, în Alpi, la SE de oraţul Grenoble.Allen. 1. (a iin). Loct. în Argentina, la E de oraşul Neuquén. 2. (a iin). Loct. în NV insulei Samar (Filipine), la str. San Bernardino, la V de oraşul Catarman. 3. (elen). Loct. în S.U.A. (Texas), la N de Dallas. 4. (elen). Ins. în NV Irlandei, în Oceanul Pacific. 5. (elen). Lac (36,3 kmp) în N Irlandei, pe râul Shannon, aproape de graniţa cu Ulster (Irlanda de Nord).Allendale. (alendel). Loct. în SE S.U.A. (Carolina de Sud), la NV de Charleston.Allendale Town. (alendel taun). Loct. în N Angliei (Marea Britanie), la SV de Newcastle.Allende. (aiendii). 1. Loct. în NE Mexicului, la SV de oraşul Piedras Negras şi la NE de Nueva Rosita, nu departe de graniţa S.U.A. 2. Loct. în NE Mexicului, la SE de Monterrey. 3. Loct. în SE Mexicului, la Golful Campeche, la E de oraşul Coatzacoalcos.Allende Nagar. v. Haidarabad.Allendorf. Loct. în Germania, în regiunea Ruhr, pe Sorpew, la S de Neheim-Hüsten.Allensbach. (alensbah). Loct. în SE Germaniei, la V de lacul Boden şi la NV de oraşul Konstanz (Constanţa).Allensville. (alensvel). Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de oraşul Altoona.

Allentown. (alentaun). Oraş în NE S.U.A. (Pennsylvania), cu circa 125 000 loc.Allentsteig. (alenştaig). Loct. în NNE Austriei, pe râul Thaia, la NV de Viena.Allenwood. (alen uud). Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Susquehanna, la N de oraşul Lewisburg.Alleppey (Allepey). Oraş situat în S Indiei (Kerala), port pe Coasta Malabar a Mării Arabiei. Circa 170 000 loc.Allepuz. (aiepus). Loct. în NE Spaniei, pe Alfambra, la NV de oraşul Castelló de la Plana.Aller. 1. Râu în N Germaniei, afluent al Weser-ului. Are 160 km şi 15 600 kmp. 2. (aiir). Oraş în NV Spaniei, la SE de oraşul Oviedo.Allermöhe. (alermeohe). Cartier al oraşului Hamburg (Germania).Allersberg. (alerzberc). Loct. în Germania, la SE de Nürnberg.Allershausen. (aleshauzin). Loct. în S Germaniei, la N de München.Allevard. (alevar). Loct. în V Franţei.Allgäu. 1. Alpii (Allagäuer Alpen). Culme muntoasă în Europa Centrală, ramură vestică a Alpilor Bavariei, desfăşurată la E de Lacul Constanţa, la frontiera Germaniei cu Austria. Altitudinea maximă este de 2 655 m (vf. Mädelgabel). De aici izvorăsc râurile afluente ale Dunării, Iller şi Lech. 2. Reg. naturală situată la N de munţii omonimi.Allgreave. (algriv). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la SE de Manchester.Allianc. (alianţ). Loct. în NE Surinamului, pe coasta Atlanticii, la E de Paramaribo.Alliance. (aliens). 1. Loct. în Canada (Alberta), pe râul Battle, la SE de Edmonton. 2. Loct. în S.U.A. (Nebraska), la NV de oraşul St. Paul. 3. Oraş în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Cleveland.Alliabaudières. (aliabudier). Loct. în Franţa, pe râul Aube, la NV de oraşul Troyes.Allier. (alie). 1. Râu în centrul Franţei, afluent stâng al Loarei în aval de oraşul Nevers. Lungimea de 410 km, izvorăşte din Munţii Ceveni şi trece prin Vichi şi Moulins. 2. Departament în centrul Franţei, cu centrul în oraşul Moulins.Alligator. Ins. aparţinând de Singapore, situată în str. Singapore.

Alligator Pond. Oraş în SE insulei Jamaica, pe ţărmul Mării Antilelor (Caraibilor), la V de Kingston.Alligny-en-Morvan. (alinii on morvon). Loct. în E Franţei, la SV de oraşul Dijon.Allihies. (alais). Loct. în SV Irlandei, pe ţărmul Atlanticului, la SV de loct. Ardgroom.Allingåbro. (alingobro). Loct. în E pen. Iutlanda (Danemarca), la capătul SE al fiordului Randers.Allinges. (alinj). Loct. în E Franţei, la E de lacul Geneva, la NE de Geneva.Allinge-Sandvig. Loct. în N insulei Bornholm (Danemarca), pe ţărmul Balticii.Alliston. (alistăn). Loct. în S Canadei, la NV de Toronto.Al Līth. Loct. în V Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii, la SSE de oraşul Mecca.Allmendingen. (almendinghen). Loct. în Germania, la SV de oraşul Ulm.Allo. (aio). Loct. în NNE Spaniei, la NE de Logroño.Alloa. Loct. în Scoţia (Marea Britanie), pe râul Forth, la NE de Glasgow.Ålloluokta. (ololuocta). Loct. în NV Suediei, pe malul V al lacului Stora Lullevaten, la NNV de Jokkmokk.Allonby. (alănbii). Loct. în NV Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Golfului Solway, la SV de oraşul Carlisle.Allones. (alon). Loct. în Franţa, pe Loire, la SV de oraşul Tours.Allonzier-la-Caille. (alonzie la caie). Loct. în E Franţei, la SV de lacul Geneva.Allora. (elora). Loct. în E Australiei, la VSV de Brisbane.Allos. (alo). Loct. în SE Franţei, în Alpi, pe râul Vendon, la SE de loct. La Foux d′Allos.Allow. (elau). Râu în SV Irlandei, afluent al râului Blackwater.All Saints. (ol sents). Loct. în centrul insulei Antigua (Antigua şi Barbuda).Allschwil. (alşvil). Loct. în N Elveţiei, la SV de Basel, la graniţa Franţei.Allumiere. Loct. în V Italiei Pen.re, la NV de Roma.Allur. Loct. în E Indiei, pe Coasta Coromandel, la ENE de oraşul Nellore. Alluru Kottapatnam. Loct. în E Indiei, pe ţărmul Golfului Bengal, la SE de oraşul Ongole.

Al-Lussuf. Oază şi Loct. în SSV Irakului.Allyn. (alen). Loct. situată în NV S.U.A. (Washington), la VSV de Seattle.Alm. 1. Loct. în Austria, pe râul Saalach, la SV de Salzburg. 2. Râu în Austria, afluent al râului Traun iar acesta al Dunării aval de Linz.Alma. 1. (alma). Râu în S Crimeii (Ucraina), ce se varsă în Marea Neagră la N de Sevastopol. 2. (olma). Loct. în SE Canadei, pe ţărmul de est al lacului St. John, la NV de Québec. 3. (olma). Loct. în S.U.A. (Arkansas), pe râul Arkansas, la NE de oraşul Fort Smith. 4. (olma). Loct. în S.U.A. (Georgia), la NV de Jacksonville. 5. (olma). Loct. în S.U.A. (Michigan), la VSV de Saginaw. 6. (olma). Loct. în S.U.A. (Nebraska), pe râul Republican (Republican River) la SV de Lincoln. 7. (olma). Loct. în S.U.A. (Wisconsin), pe Mississippi, la SE de St. Paul.Al Ma′ānīyah. (al maanii ia). Loct. în VSV Irakului, în apropierea graniţei cu Arabia Saudită, la SV de loct. Ash Shabakah.Alma-Ata. Fosta capitală a Kazahstanului, situată în SE ţării. Circa 1 200 000 loc.Almacelles. (almaseies). Loct. în NE Spaniei, la NNV de oraşul Lérida.Almaciles. Pas (1 100 m) în Munţii Andaluziei, ce face legătura între Andaluzia şi Murcia.Almada. 1. Loct. în Argentina, la NV de oraşul Gualaguaychu. 2. Cartier al oraşului Lisabona (Portugalia).Almaden. (almeden). Loct. în NE Australiei, în Munţii Great Dividing (Munţii Marii Cumpene de Ape).Almadén de la Plata. Loct. în SV Spaniei, la NNV de Sevilla.Almadenejos. (almadenehos). Loct. în VSV Spaniei, la VNV de oraşul Puertollano.Almadies. Cel mai vestic punct (cap) al continentului african, în apropierea Capului Verde.Al Madina (Al Madinah). v. Medina.Al Madīnah. Reg. adm. în V Arabiei Saudite, cu centrul în oraşul omonim.Al Mafjar. (al mafgiar). Loct. în N Qatarului, pe ţărmul Golfului Persic.Al Mafraq. 1. Oraş în N Iordaniei, la NE de oraşul Az Zarqa′. 2. Reg. adm. în N Iordaniei, având centrul în oraşul omonim.

Almafuerte. Loct. în NNE Argentinei, la SSv de oraşul Córdoba.Almagor. Loct. în NE Israelului, la graniţa cu Siria, la N de lacul Tiberiada.Almagre. Loct. în E Mexicului, la jumătatea distanţei dintre oraşele Ciudad Victoria (NV) şi Tampico (SE).Almagro. Loct. în partea central-sudică a Spaniei, la SE de Ciudad Real.Al Mahākīk. Râu de tip ued în SE Arabiei Saudite.Al Mahallah al-Kubra. v. Mahallah al-Kubra.Al Mahbas. Loct. în NE Saharei Occidentale, aproape de hotarul cu Maroc şi Algeria.Al Mahmūdīyah. (al mahmudii iah). Loct. în Irak, la SV de Bagdad.Al Mahrah. Reg. naturală găsită în SSE Yemenului.Al-Maisari. (al maisarii). Loct. şi oază în partea de N a Arabiei Saudite, nu departe de graniţa cu Iordania.Almăj (Almăjului). 1. Munţi din grupa Munţilor Banatului, la N de Defileul Dunării. Altitudinea maximă 1 224 m (vf. Svinecea Mare). 2. Depresiune intramontană în sudul Banatului, între Munţii Semenicului, Almăjului şi Locvei, drenată de râul Nera. Suprafaţa 250 kmp. Este cunoscută şi sub numele de Depresiunea Bozovici. 3. Com. în jud. Dolj, cu circa 4 200 loc. Satele componente sunt: Almăj, Beharca, Bogea, Coţofenii din Faţă, Moşneni, Şitoaia.Almajano. (almahano). Loct. în NNE Spaniei, la NE de oraşul Soria.Al Majma′ah. (al magi maah). Loct. în NNE Arabiei Saudite, la NV de capitală.Almalik. v. Almalîk.Almalîk (Almalik, Almalyk). Oraş în S Uzbekistanului, la SE de Taşkent. Are circa 115 000 loc.Almalyk. v. Almalîk.Almamellék. (olmoliec). Loct. în Ungaria (Baranya), pe râul Almás, la NV de Pécs.Al Manākhir. Loct. în Iordania, la SE de Amman.Al Manāmah. v. Manama.Almansa. Loct. în SE Spaniei (la NV de Alicante şi la SV de Valencia).Almansil. Loct. în S Portugaliei, pe ţărmul Oc. Atlantic.Al Manşūrah. Loct. în Siria, la SV de oraşul Ar Raqqah.

Almanza. (almanţa). Loct. în NNV Spaniei, pe râul Cea, la ENE de León.Almanzor. (almansor). Vârf (2 592 m) în Munţii Sierra de Gredos (Spania).Almanzora. (almansora). Râu (125 km) în SE Spaniei, cu vărsare în Marea Mediterană între Cartagena (la NE) şi Almeria (la SV).Almar. Râu în V Spaniei, afluent al râului Tormes.Almār. (almaar). Loct. poziţionată în NNV Afganistanului, la SV de oraşul Meymaneh.Almaraz. (almaras). Loct. în V Spaniei, la VSV de oraşul Talavera de la Reina.Almargen. (almarhen). Loct. în SV Spaniei, la jumătatea distanţei dintre Sevilla (NV) şi Málaga (SE).Al Marj. (al margi). Oraş în NE Libiei, la NE de Benghazi.Almarza. (almarţa). Loct. în NNE Spaniei, la N de Soria.Almas. Râu în E Braziliei, afluent al râului Tocantins.Almás. (olmaş). Râu în Ungaria, în judeţul Baranya, subafluent al râului Drava.Almåsaberget. (almosaberghet). Vârf (706 m) în V Suediei, la NV de lacul Näldsjön, la N de loct. Offerdal.Almásfüzitö. (olmaş fiuziteo). Loct. în NV Ungariei (Komárom-Esztergom), pe Dunăre, la E de Komárom.Almásháza. (olmaş hazo). Loct. în Ungaria (Zala), la E de Zalaegerszeg şi la NV de lacul Balaton.Almáskamarás. (olmaş comoraş). Loct. în SE Ungariei (Békés), la SE de Békéscsaba, nu departe de graniţa cu România.Almáskeresztúr. (olmaş cherestur). Loct. în SV Ungariei (Baranya), la NV de Pécs.Almaş. 1. Râu, afluent stâng al Someşului, cu lungimea de 63 km. Izvorăşte de sub culmea Meseşului. În cursul superior se mai numeşte şi Fildu. 2. Com. în jud. Arad, având circa 3 000 loc. Satele componente: Almaş, Cil, Joia Mare, Rădeşti.Almaş-Agrij. Depresiune pe teritoriul jud. Sălaj, la contactul Munţilor Meseş cu Podişul Someşan, la 350-400 m altitudine, în lungul văilor Almaş şi Agrij. Suprafaţa este de circa 600 kmp.

Almassora. (almasora). Loct. în E Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la S de oraşul Castelló de la Plana.Almaşu. Com. în jud. Sălaj cu circa 3 400 loc. Satele componente: Almaşu, Băbiu, Cutiş, Jebucu, Mesteacănu, Petrinzel, Sfăraş, Stana, Ţăudiu.Almaşu Mare. Com. în jud. Alba, având circa 2 000 loc. Satele componente: Almaşu Mare, Almaşu de Mijloc, Brădet, Cheile Cibului, Cib, Glod, Nădăştia.Al-Mat. Loct. şi oază în V Irakului, pe uedul Wadi Hauran.Almatinskaya Oblast. Reg. adm. în SSE Kazahstanului, la S de Lacul Balhaş, cu centrul în Almaty.Almaty. v. Alma Ata.Al Mawsli. (al mauslii). v. Mosul.Al Mayādīn. (al maiaadiin). Loct. în Siria, pe Eufrat, la SE de oraşul Dayr az Zawr.Almazán. (almasan). Loct., în partea central-nordică a Spaniei, pe Duero.Almaznaia. Loct. în Ucraina, în regiunea Doneţului, la NE de oraşul Doneţk.Almaznyj. (almaznii). Loct. în E Rusiei asiatice (Siberia), la S de loct. Mirnyj.Almazor. (almasor). Vârf (2 592 m) în Munţii Sierra Gredos (Spania).Al Mazra′ah. (al mazraah). Loct. în V Iordaniei, pe malul E al lacului Marea Moartă.Amazul. (amasul). Loct. în NNE Spaniei, pe râul Henar, la SE de Soria.Alm Berg. Vârf (1 139 m) în ESE Germaniei, în Munţii Šumava, la graniţa cu Cehia.Almedina. Loct. în SSE Spaniei, la SE de oraşul Ciudad Real.Almedinilla. (almedii nii ia). Loct. în S Spaniei, la NV de Granada.Almeida. Loct. în NE Portugaliei, pe râul Côa (afluent al lui Douro), aproape de graniţa cu Spania, la NE de oraşul Guarda.Almeida de Sayago. Loct. în VNV Spaniei, la NV de Salamanca.Almeirim. 1. Loct. în NE Braziliei, pe Amazon, amonte de confluenţa cu râul Xingu. 2. Loct. în V Portugaliei, pe Tejo, la SE de loct. Santarém.Almelo. Loct. în Olanda, la NV de Enchede.Almenar. Loct. în NE Spaniei, la N de Lérida.Almenara. 1. Loct. în E Braziliei, pe râul Jequitinhonha, la SV de Salvador. 2. Loct.

în E Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la jumătatea distanţei dintre Castellon (la N) şi Sagunto (la S).Almenar de Soria. Loct. în Spania, la SE de oraşul Soria.Almendares. (almendaris). 1. Cartier al capitalei Cubei, La Habana. 2. Râu ce trece prin La Habana, cu vărsare în Golful Mexic.Almendral. Loct. în V Spaniei, la SE de oraşul Badajoz.Almendralejo. (almendraleho). Loct. în SV Spaniei, la SE de oraşul Badajoz.Almendricos. Loct. în SE Spaniei, la SSV de Lorca şi respectiv la SV de Cartagena.Al′menevo. (almenevo). Loct. în Rusia, la SE de Celeabinsk. Almere. Loct. în Olanda, pe ţărmul lacului Markeni, la E de Amsterdam.Almeria (Almería). 1. Oraş în S Spaniei (Andaluzia), la SE de Granada, port la Marea Mediterană, cu circa 155 000 loc. 2. Golf al Mării Mediterane la SE de oraşul omonim (Spania). 3. Reg. adm. în SE Spaniei, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.Almería. v. Almeria.Almerimar. Loct. în SSE Spaniei, pe ţărmul Mediteranei, la SV de oraşul Almería.Almese. Loct. în NV Italiei, la V de Torino.Almetevsk. Oraş în Republica Autonomă Tătară (Federaţia Rusă), pe Zai, la SE de Kazan. Are circa 130 000 loc.Älmhult. (elmhult). Loct. în S Suediei, pe ţărmul lacului Åsne, la N de Kristanstad.Almina. Cap în N Marocului, în str. Gibraltar, la NE de oraşul Ceuta (Spania).Al Mindhnab. Loct. în Arabia Saudită, la SE de oraşul Buraydah.Al Mihrād. Râu de tip ued în SE Arabiei Saudite.Almind. Loct. în partea central-estică a pen. Iutlanda (Danemarca), la NNV de oraşul Kolding.Almira. (olmira). Loct. în NV S.U.A. (Washington), la V de Spokane.Almirante. Loct. în Panama, la Marea Antilelor (Caraibilor).Almirante Brown. (almirante braun). Oraş în E Argentinei, în S aglomeraţiei Buenos Aires, având circa 335 000 loc.

Almirante Tamandaré. (almirensii tamandare). Loct. în SE Braziliei, la NNV de Curitiba.Al-Mirfa. Loct. în N Emiratelor Arabe Unite, pe ţărmul Golfului Persic, la SV de Abu Dhabi.Almiros. Loct. în E Greciei Pen.re, la SV de Volos, pe ţărmul golfului Volos.Almiru. Golf în NV Insulei Creta (Grecia).Al-Mishab. (al mişab). Cap în NE Arabiei Saudite, în Golful Persic, la NV de Safaniya.Al Mismīyah. (al mismii iah). Loct. în Siria, la SE de Damasc.Almodovar. Râu în SSV Spaniei, ce trece prin lacul Janda şi se varsă în Oceanul Atlantic la V de oraşul Tarifa.Almodôvar. (almodovar). Loct. în SE Portugaliei, la SE de loct. Rosário.Almodóvar del Campo. Oraş în partea central-sudică a Spaniei, la NV de oraşul Puertollano şi la SV de oraşul Ciudad Real.Almodóvar del Pinar. Loct. în E Spaniei, la SE de Cuenca.Almodóvar del Río. Loct. în SV Spaniei, pe Guadalquivir, la NE de Sevilla.Almogía. (almohia). Loct. în S Spaniei, la NV de Málaga.Almoguera. (almoghera). Loct. spaniolă, situată la SE de oraşul Alcalá de Henares.Almoharín. (almorin). Loct. în V Spaniei, la SE de oraşul Cáceres şi la NE de oraşul Mérida.Almoloya. (almoloia). Loct. în SV Mexicului, la V de oraşul Iguala.Almonacid del Zorita. (almonasid del sorita). Loct. în Spania, la SE de oraşul Alcalá de Henares.Almond. (almănd). Râu în ESE Scoţiei (Marea Britanie), afluent al râului Tay.Almondbank. (almăndbenc). Loct. în ESE Scoţiei (Marea Britanie), pe râul omonim, la V de Dundee.Almont. (almănt). Loct. în S.U.A. (Michigan), la NV de Detroit.Almonte. 1. (almăntei). Loct. în Canada, la SV de Ottawa. 2. (almontii). Loct. în N statului Chile, la E de Iquique. 3. (almontii). Loct. în SV Spaniei, la SV de Sevilla. 4. (almontii). Râu în V Spaniei, afluent al fluviului Tajo.Almora. Loct. minieră (cupru) în India, în Munţii Himalaya, la NE de Delhi.

Almoradí. (almoradii). Loct. în SE Spaniei, la SV de Alicante.Almorchón. (almorcion). Loct. în Spania, pe râul Zujar (afluent al fluviului Tajo), la NE de Pueblonuevo. Almorox. (almoros). Loct. în centrul Spaniei, la SV de Madrid.Álmosd. (almoşd). Loct. în ENE Ungariei (Hajdú-Bihar), la SE de Debrecen, aproape de graniţa cu România.Almoustarat. (almustarat). Loct. în Mali, la SV de oraşul Kidal.Älmsta. (elmsta). Loct. în E Suediei, pe ţărmul Golfului Botnic, la NE de Stockholm.Al-Mubarraz (Al Mubarrez). Oraş în E Arabiei Saudite, la N de oraşul Al Hufūf.Al Mubarrez. v. Al-Mubaraz.Al Mudawwarah. (al mudauarah). Loct. în S Iordaniei, la SSE de loct. Ar Ramlah.Almudema. Loct. în SE Spaniei, pe râul Argos, la V de Murcia.Almudévar. Loct. în NE Spaniei, la SV de Huesca.Al-Mughaira. Loct. şi oază în N Arabiei Saudite.Al Muharraq. Loct. în NE insulei şi statului Bahrain, pe ţărmul Golfului Persic.Al Muqallā. Oraş în S Yemenului, pe ţărmul Golfului Aden.Al Mukhā. Loct. în SV Yemenului, la Marea Roşie, la SV de oraşul Ta′izz.Al Mukhaylī. (al mucailii). Loct. în NE Libiei, la SV de oraşul Darnah.Almuñécar. (almuniesar). Loct. în S Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la E de Malaga.Al-Muntar. Loct. şi oază în partea central-vestică a Irakului, pe uedul Wadi al-Ghadaf.Al Muqdādīyah. (al mucdaadii iah). Oraş în Irak, pe fluviul Tigru, la NE de Bagdad.Almuradiel. Centru de exploatare a antimoniului situat în partea central-sudică a Spaniei, la SE de Puertollano.Al-Murair. Loct. în E Emiratelor Arabe Unite, aproape de graniţa cu Oman, pe ţărmul Mării Arabia.Al Muraygaht. Loct. în SV Iordaniei, la SV de oraşul Ma′an.Almuro. (almuru). Râu în ESE Potugaliei, afluent al râului Lupe.Almus. Loct. în N Turciei asiatice, la ENE de oraşul Tokat.

Al-Musaiya. (al musaia). Loct. în centrul Irakului, pe Eufrat, la SV de Bagdad.Al Musayfira. (al musaifira). Loct. în SV Siriei, la ENE de oraşul Dar′a.Al Musayyib. (al musaiib). Loct. irakiană aflată la SV de Bagdad.Almussafes. (almuşafes). Loct. în E Spaniei, la SV de Valencia.Al Muwaqqar. (al muacar). Loct. în Iordania, la SE de Amman.Al-Muwailih (Al Muwaylih). (al muailih). Loct. în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii.Al Muwaylih. (al muailih). V. Al-Muwailih.Almyropotamos. (almiiropotamos). Loct. în S insulei Eubeea (Grecia).Almyros. (almiiros). Loct. în E Greciei continentale, la SV de oraşul Volos.Alness. (olnes). Loct. în N Scoţiei (Marea Britanie), la Golful Nigg, la NV de Inverness.Alnif. Loct. în E Marocului, la ESE de oraşul Marrakech.Alnmouth. (alnmous). Loct. în NE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la NE de Newcastle.Alnön. (alneon). Ins. suedeză situată în Golful Botnic, în dreptul oraşului Sundsvalt.Alnwick. (alnuic). Loct. în NE Angliei (Marea Britanie), la V de Alnmouth, la N de Newcastle.Alo. 1. Loct. în SE Ciadului, pe râul Bahr Azoum, la SE de oraşul Abéché. 2. Loct. în S insulei Futuna (Franţa) din Oc. Pacific.Alofi. (alofii). 1. Oraş în V insulei Niue (Noua Zeelandă), port şi centru administrativ al teritoriului. Circa 1 000 loc. 2. Ins. în arhipelagul Wallis şi Futuna (Franţa) din Pacific.Alofitai. Loct. în V insulei Alofi (Insulele Futuna-Franţa).Aloi. Loct. în N Ugandei, la SE de oraşul Gulu.Aloja. (aloa). Loct. în N Letoniei, la NNE de Riga.Alone. Loct. în centrul Myanmar-ului, la V de oraşul Mandalay.Along. Loct. în NE Indiei, pe râul Dihang (afluent al Brahmaputrei).Alonissos. 1. Loct. în SV insulei omonime (Grecia). 2. Ins. în arhipelagul Sporadele

de Nord (Grecia) din Marea Egee, la NE de ins. Skopelos.Alonon Point. Golf al Mării Chinei de Sud situat între insulele filipineze Busuanga (la N) şi Coron (la S).Alor. Ins. în Indonezia (Sondele Mici), la V de Ins. Timor şi la E de Ins. Flores. Are suprafaţa de 2 345,8 kmp.Alora. Loct. situată în S Spaniei, pe râul Guadalhorce, la NV de Malaga.Alor Gajah. Loct. în Malaysia Pen.ră, la SE de Kuala Lumpur şi la NV de oraşul Melaka.Alor Setar (Alor Star). Oraş în N Malaysiei (Malaya), în apropierea graniţei cu Thailanda, centrul administrativ al statului Kedah; peste 70 000 loc.Alós d′Ensil. Loct. în NE Spaniei, în Pirinei, la NV de statul Andorra.Alosno. Loct. în SV Spaniei, la VNV de Sevilla.Alost (Aalst). Loct. în Belgia, pe râul Dender, afluent al râului Schelde.Alot. Loct. în India, la N de oraşul Indore. Alota. Loct. în SV Boliviei, la SV de Potosi.Alotau. Loct. în E Insulei Noua Guinee (în E statului Papua-Noua Guinee).Aloxe-Corton. (alocsii corto). Loct. în E Franţei, la SV de Dijon.Alozaina. (alosaina). Loct. în SSV Spaniei, la N de oraşul Marbella şi la V de Málaga.Alp. Loct. spaniolă în Pirinei, la SE de statul Andorra.Alpachiri. (alpacirii). Loct. în Argentina, la SE de oraşul Santa Rosa.Alpa Corral. Loct. în N Argentinei, la NV de oraşul Río Cuarto.Alpalhão. (alpalio). Loct. în E Potugaliei, la SV de oraşul Castelo Branco şi la NV de oraşul Portoalegre.Alpár. (olpar). Loct. în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de Kecskemét, pe un braţ mort al Tisei.Alpaugh. (olpa). Loct. în S.U.A. (California), la NV de oraşul Bakersfield.Alpbach. (alpbah). Loct. în partea central-vestică a Austriei, la NE de Innsbruck.Alpe di Succiso. (alpe dii susiso). Vârf (2 017 m) în Munţii Appennini, la SV de Modena şi la NE de Carrara (Italia).Alpedrinha. (alpedrinie). Loct. situată în E Portugaliei, la N de oraşul Castelo Branco.

Alpen. Loct. în Germania, în regiunea Ruhr, pe râul Ley (afluent al Rinului), la NV de Duisburg. Alpena. (alpina). 1. Loct. aflată în S.U.A. (Arkansas), la NE de Fort Smith. 2. Loct. în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul de NV al lacului Huron, la NE de oraşul Bay City.Alpera. Loct. în E Spaniei, la ESE de Albacete.Alpercatas. (alpercates). Râu situat în NNE Braziliei, afluent al râului Itapicuru.Alpes Basse. (alp bas). Departament în Franţa de SE, cu centrul Digne. Alpes-de-Haute-Provence. (alp deo ot provans). Reg. adm. în SE Franţei.Alpes Hautes. (alp ot). Departament în Franţa de SE, cu centrul Gap.Alpes-Maritimes. (alp maritim). Departament în SE Franţei, cu centrul Nice (Nisa).Alpe Sovrana. (alp sovrana). Loct. în SE Elveţiei, la SV de St. Moritz.Alpha. (alfe). 1. Loct. în E Australiei, la ESE de oraşul Longreach. 2. Loct. în S.U.A. (Illinois), la SE de oraşul Rock Island.Alpha, Cordiliera. (alfa). Lanţ muntan submarin situat în Oc. Arctic, la E de Dorsala Lomonosov.Alpha Creek. (alfe cric). Râu de tip creek (intermittent) situat în E Australiei, ce trece prin loct. omonimă.Alpharetta. (alfarera). Loct. în S.U.A. (Georgia), la N de Atlanta.Alphen an den Rijn. (alfen an den rin). Loct. în Olanda, la E de Haga şi Leiden.Alphonse. (alfons). Ins. în arhipelagul Seychelles (Oceanul Indian).Alpi. Cel mai mare şi totodată mai înalt sistem muntos din Europa; se întinde între Marea Mediterană (Golful Genova) şi SE Europei centrale (Bazinul Vienei), pe circa 1 200 km. Lăţimea 135-260 km. Altitudinea 4 807 m.Alpi Apuane. (alpii apuane). Regiune muntoasă şi loct. în NV Italiei Pen.re, unde se exploatează marmură şi mangan.Alpiarça. (alpiiarsa). Loct. în V Portugaliei, pe Tejo, la ENE de oraşul Santarém.Alpi di Succiso. v. Alpe di Succiso.Alpii Albanezi. Masiv muntos în V peninsulei Balcanice (Albania), continuare a Alpilor Dinarici, cuprins între izvoarele

râurilor Drin şi Drina. Altitudinea maximă 2 751 m (vf. Korab).Alpii Australieni (Great Dividing Range). Lanţ muntos în SE Australiei. Sunt cei mai înalţi munţi ai continentului. Altitudinea maximă este de 2 228 m (vf. Kosciusko). Lungimea este de circa 450 km.Alpii Neozeelandezi. Culme muntoasă în Noua Zeelandă (Ins. de Sud). Altitudinea maximă 3 764 m (Mt. Cook).Alpii Scandinavici. Sistem muntos în V Peninsulei Scandinave. Altitudinea maximă este de 2 472 m (vf. Glittertinden).Alpine. (alpain). 1. Loct. aflată în S.U.A. (Arizona), la ENE de Phoenix. 2. Loct. în S.U.A. (Texas), aproape de graniţa cu Mexicul, la SE de oraşul El Paso. 3. Parc Naţional în Australia, în munţi, la NE de Melbourne.Alpinópolis. Loct. în Brazilia, la ESE de oraşul Franca.Alpkoy. Loct. în partea central-estică a Turciei asiatice, pe râul Firat, la SV de oraşul Erzincan.Alpnach. (alpnac). Lac în centrul Elveţiei, continuarea SV a lacului Vierwaldstatt.Alpu. Loct. în NV Turciei asiatice, pe râul Porsuk, la ENE de oraşul Eskişehir.Alpujarras. (alpuharas). Loct. în SSE Spaniei, la S de oraşul Granada şi la NV de oraşul Almeria.Alpullu. Loct. în partea centrală a Turciei europene, pe râul Evros, la NV de Istanbul.Al Qa′āmīyāt. (al camii iat). Râu de tip ues în S Arabiei Saudite, la graniţa cu Yemen.Al Qaddāhīyah. (al cadaahii iah). Loct. în NNV Libiei, la SE de Tripoli. Al Qadmūs. (al cadmuus). Loct. în SV Siriei, la SE de oraşul Latakia.Al-Qaim. (al caim). Loct. în VNV Irakului, pe fluviul Eufrat, la graniţa cu Siria.Al Qaiyara. (al caiara). Loct. în NE Irakului.Al Qalībah. (al caliibah). Loct. în NV Arabiei Saudite, la SE de oraşul Tabūk.Al Qāmishlī. (al caamişlii). Oraş în NE Siriei, la graniţa cu Turcia.Al Qaryatayn. (al cariatain). 1. Loct. în N Iordaniei, la E de oraşul Az Zarqa′. 2.

Loct. în Siria, la SE de oraşul Hims (Homs).Al Qaşabāt. (al caşabaat). Loct. în NV Libiei, la SE de Tripoli.Al Qaşim. Reg. adm. în Arabia Saudită, cu centrul la Buraydah.Al Qaşr. (al caşrî). Loct. în Iordania, la ESE de Marea Moartă.Al Qaşş Abū Sa′īd. (al caş abuu saiid). Ued în partea central-vestică a Libiei.Al Qastal. Loct. iordaniană aflată la S de Amman.Al Qatif (Al Qatīf). (al catif). Loct. în E Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Persic.Al Qatīf. v. Al Qatif.Al Qatrānah. (al catranaah). Loct. în Iordania, la SE de loct. Al Karak.Al Qatrūn. (al catruun). Loct. în SSV Libiei.Al Qayşūmah. (al caişuumah). Loct. în NE Arabiei Saudite, la NE de oraşul Buraydah.Alquería de la Condensa. (alcheria de la condensa). Loct. în E Spaniei, pe coasta Mediteranei, la SE de oraşul Gandía. Alquerías. (alcheriias). Loct. în SE Spaniei, pe râul Segura, la NE de Murcia.Alquife. (alchife). Centru de exploatare a minereului de fier situat în S Spaniei.Al Qunaytirah. 1. Loct. siriană aflată la SV de Damasc. 2. Reg. adm. în Siria cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.Al-Qunfidha (Al Qunfidhah). (al cunfidha). Loct. în SV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii, la vărsarea în mare a uedului Wadi Qanuna, la SE de oraşul Jiddah (Jeddah).Al Qunfidhah. v. Al-Qunfidha.Al Qurayyah. (al curia iah). 1. Loct. în Arabia Saudită, la SV de oraşul Buraydah. 2. Loct. în E Emiratelor Arabe Unite, pe ţărmul Golfului Oman. 3. Loct. în SV Siriei, la S de oraşul As Suwaydā.Al Qurayyāt. (al curaiat). Loct. în N Arabiei Saudite, la graniţa cu Iordania, la SSV de loct. Kāf.Al-Qurna (Al Qurnah). (al curna). Loct. în SE Irakului, pe Nahr Djilah, la N de BasraAl Qurnah. v. Al-Qurna.Al Quşaybah. Loct. în SV Siriei, la SE de oraşul Al Qunaitirah.Al Quşayr. Loct. în Siria, la SV de oraşul Hims.

Al Qutayfah. (al cutaifah). Loct. siriană situată la NE de Damasc.Al Quway′īyah. (al cuaii iah). Loct. în centrul Arabiei Saudite, la SV de capitală.Al Quwayrah. (al cuairah). Loct. în SV Iordaniei, la NE de oraşul Aqaba.Alrewas. (alreues). Loct. în Anglia (Marea Britanie), pe Anker, la SV de Nottingham.Alrø. (alur). Ins. daneză aflată la E de pen. Iutlanda şi la V de ins. Samsø, la intrarea fiordului Horsens.Alroy Downs. (olroi danz). Loct. în NNE Australiei, la SE de lacul Sylvester, la ENE de oraşul Tennant Creek.Als. (elş). 1. Loct. daneză în NE pen. Iutlanda, la str. Kattegat, la N de fiordul Mariager. 2. Ins. în Danemarca, la SV de Ins. Fyn (Fionia). 3. Fiord situat în SE pen. Iutlanda (Danemarca).Alsace. v. Alsacia.Alsacia (Alsace). (alzas). Provincie istorică în NE Franţei, cuprinsă între Munţii Vosgi şi Rin. Oraşul principal este Strasbourg.Alsaciei, Câmpia. Câmpie în ENE Franţei, de-a lungul fluviului Rhin.Al Samha. Loct. în Emiratele Arabe Unite, pe ţărmul Golfului Persic, la ENE de Abu Dhabi.Alsask. (alsesc). Loct. situată în Canada (Saskatchewan), la SV de Saskatoon şi la ENE de Calgary. Alsásua. Loct. în ENE Spaniei, la NE de Vitoria şi la SE de Bilbao.Alsdorf. (alzdorf). Oraş în V Germaniei, la NE de oraşul Aachen.Alsensjön. (alsensiăn). Lac în V Suediei, la NV de lacul Storjön şi de oraşul Östersund.Alsenz. (alsenţ). Râu în Germania, afluent al râului Nahe, iar acesta al Rinului.Alsergrund. (alzergrund). Cartier al Vienei (Austria).Alserio. Lac în N Italiei, la SE de lacul Como.Alsfeld. (alzferd). Loct. în centrul Germaniei, la NV de Fulda.Al-Shaab. (al şaab). Loct. în SV Yemenului, pe ţărmul Golfului Aden, la V de Aden.Alsina. Loct. în NE Argentinei, pe dreapta fluviului Parana, la SV de Rosario.Alsína. Loct. în NE Argentinei, la NV de Buenos Aires.

Alsleben. (alzlibnî). Loct. germană situată la NV de oraşul Halle.Alslev. (elsliv). Loct. în V pen. Iutlanda (Danemarca), la NNV de oraşul Esbjerg.Alsóadacs. (olşo odoci). Loct. în S Ungariei (Bács-Kiskun), la V de oraşul Kecskemét.Alsó-Bánáti-földek. (olşo banatii feoldec). Regiune naturală în Ungaria, la SSE de Szeged.Alsóberecki. (olşo bereţchii). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la E de Sárospatak, aproape de graniţa cu Slovacia.Alsódobzsa. (olşo dobjo). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Hernád, la E de Miskolc.Alsógagy. (olşo gogi). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc, aproape de graniţa cu Slovacia.Alsóhalom. (olşo holom). Loct. lângă Budapesta (Ungaria).Alsómégy. (olşo miegi). Loct. în SE Ungariei (Bács-Kiskun), la SE de Kalocsa. Alsómocsolád. (olşo mociolad). Loct. în SSV Ungariei (Baranya), la NNE de Komló şi la SE de Dombóvár.Alsónána. (olşo nano). Loct. în SE Ungariei (Tolna), la SV de Szekszárd. Alsónémedi. (olşo niemedii). Loct. în Ungaria (Pest), la SE de Budapesta.Alsónemesapáti. (olşo nemeş opatii). Loct. în SV Ungariei (Zala), la E de Zalaegerszeg.Alsónyék. (olşo niec). Loct. în S Ungariei (Tolna), la SE de Szekszárd.Alsóörs. (olşo eorş). Loct. în Ungaria (Veszprém), pe ţărmul de NV al lacului Balaton.Alsópáhok. (olşo pahoc). Loct. în SV Ungariei (Veszprém), la V de Keszthely şi de lacul Balaton.Alsópakony. (olşo poconi). Loct. la SE de Budapesta (Pest-Ungaria).Alsópetény. (olşo petieni). Loct. în N Ungariei (Nógrad), la NE de Vác.Alsórajk. (olşo roic). Loct. în SV Ungariei (Zala), la SE de Zalaegerszeg şi la SV de lacul Balaton.Alsóregmec. (olşo regmeţ). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la graniţa cu Slovacia, la NNV de Sátoraljaújhely.

Alsó-Tápio. (olşo tapio). Râu, în N Ungariei, care împreună cu Felsö-Tápio formează râul Tápio (afluent al râului Zagyva iar acesta al Tisei).Alsótelekes. (olşo telecheş). Loct. în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la N de Miskolc.Alsótold. (olşo told). Loct. în N Ungariei (Nógrád), pe Szuha, la SE de Balassagyarmat şi la NE de Budapesta.Alsószenterzsébet. (olşo sent erjiebet). Loct. în SV Ungariei (Zala) aproape de graniţa cu Croaţia, pe Kerka, la SV de Zalaegerszeg.Alsószentiván. (olşo sent ivan). Loct. în Ungaria (Fejér), la SV de Dunaújváros.Alsószentmárton. (olşo sent marton). Loct. în SSV Ungariei (Baranya), la SSE de Siklós, nu departe de graniţa cu Croaţia.Alsószölnök. (olşo seolneoc). Loct. în V Ungariei (Vas), aproape de graniţa cu Austria, la SV de Szentgothard.Alsószuha. (olşo suho). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe râul Szuha, la NV de Kazincbarcika.Alsóújlak. (olşo uiloc). Loct. în NV Ungariei (Vas), la SE de Szombathely şi la SV de Sárvár.Alsóvadász. (olşo vodas). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc.Alsó-Válicka. (olşo valiţco). Râu în SV Ungariei, afluent al râului Cserta (iar acesta al râului Kerka şi care, la rându-i, se varsă în râul Mura, la graniţa cu Slovenia).Alsózsolca. (olşo jolţo). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), la ESE de Miskolc.Ålsrode. (olsrudii). Loct. în E pen. Iutlanda, la str. Kattegat, la NE de oraşul Århus.Ålstad. (olstad). Loct. în Norvegia, în S insulei Engeløya, la fiordul Sagfjorden.Al. Stamboliiski. Hidrocentrală în N Bulgariei, pe râul Rosiţa.Alstätte. (alştete). Loct. în NV Germaniei, pe râul Schipbeck, la NV de Nordhorn.Ålstaten. (olstaten). Loct. lângă capitala Suediei, Stockholm.Alsten. Ins. în partea central-vestică a Norvegiei.Alster. 1. Loct. lângă Hamburg (Germania). 2. Râu în N Germaniei, ce trece prin Hamburg şi este afluent al fluviului Elba (Elbe).

Alsterån. (alsteron). Râu în SE Suediei, cu vãrsare în str. Kalmarsund (între uscat şi ins. Öland).Alsterbro. Loct. în SE Suediei, la NV de oraşul Kalmar.Alsterdorf. (alşterdorf). Loct. lângă Hamburg (Germania).Alston. (alstăn). Loct. în N Angliei (Marea Britanie), pe râul Tyne (de Sud), la SV de Newcastle.Alsunga. (alsung). Loct. în V Letoniei, la NE de oraşul Liepāja.Alšvanga. (alşvanga). Loct. în V Letoniei, aproape de ţărmul Balticii, la V de Riga. Alsvik. Loct. în V Norvegiei, la S de oraşul Bodø.Alta. 1. Loct. în N Norvegiei, la gura de vărsare a râului Altaelva. 2. Loct. în N Argentinei, pe râul Tercero, la V de Rosario.Altaelva. Râu în N Norvegiei, cu vărsare în Oceanul Arctic.Alta-fjord (Altafjorden). (alta fiord). Fiord în N Norvegiei, în Oceanul Arctic.Altafjorden. v. Alta-fjord.Alta Floresta. Loct. în Brazilia, pe râul Teles Pires, afluent al lui Tapajos. Alta Gracia. (alta grasia). 1. Loct. în N Argentinei, la SV de Cordoba. 2. Loct. în Nicaragua, în NE insulei Ometepe din Lacul Nicaragua.Altagracia. (altagrasia). Loct. în NV Venezuelei, la laguna Maracaibo şi la Golful Venezuelei (Marea Caraibilor).Altagracia de Orituco. (altagrasia de orituco). Loct. în N Venezuelei, la SE de Caracas.Altai. Sistem muntos în Asia central-estică, la hotarul dintre Comunitatea Statelor Independente şi Mongolia şi China. Sistemul este divizat în Altaiul Înalt şi Altaiul Mongol. Lungimea este de 2 000 km, altitudinea maximă 4 506 m (vf. Beluha).Alta Italia. Loct. în Argentina, la NV de oraşul General Pico.Altaiul Gobian. Munţi în S Mongoliei.Altaiul Înalt (Gov' Altain). Sistem muntos în Asia Centrală (Comunitatea Statelor Independente, Mongolia). Lungimea circa 500 km, altitudinea maximă 4 506 m (vf. Beluha).Altaiul Mongol (Mongol Altain Nuruu). Sistem muntos în SV Mongoliei.

Lungimea circa 1 500 km, altitudinea maximă 4 362 m (vf. Najramdal Uul).Altaiski. (altaischii). Loct. în SV Siberiei (Rusia), la SE de Barnaul.Altajskij Kraj. (altaischii crai). Reg. adm. în Rusia asiatică, cu centrul la Barnaul.Által-ér. (altol i er). Râu în NNE Ungariei, afluent al fluviului Dunărea, cu izvoarele în Munţii Vértes.Altamachi. (altamacii). 1. Loct. în partea central-vestică a Boliviei, la SE de La Paz. 2. Râu în Bolivia, afluent al râului Cotacajes.Alt Lichtenwarth. (alt lihtenvart). Loct. în NE Austriei (rafinărie de petrol).Altamaha. (altemaha). Râu (630,8 km) în SE S.U.A. (Georgia), cu vărsare în Atlantic la SSV de Savannah. Izvorăşte din Appalachi.Altamira. 1. Peşteră în Spania, la V de Santander (Cantabria). Este celebră prin picturile rupestre. 2. Loct. în Brazilia, pe râul Xingu (afluent al Amazonului), la SV de oraşul Porto de Mos (de pe Amazon). 3. Loct. în Chile, la jumătatea distanţei dintre Antofagasta (NNV) şi Copiapo (S). 4. Loct. în Columbia, pe fluviul Magdalena, la NV de oraşul Florencia. 5. Loct. în Costa Rica, în N, la NV de capitala San José. 6. Oraş în N Spaniei, la SV de Santander.Altamíra. Loct. în E Mexicului, la NNV de Tampico, pe coasta Golfului Mexic.Altamirano. 1. Loct. în Argentina, la SSE de Buenos Aires. 2. Loct. în SE Mexicului, la NE de oraşul San Cristóbal de las Casas. 3. Loct. în ESE Mexicului, la V de Veracruz.Altamont. (altemont). Loct. în S.U.A. (Illinois), la E de St. Louis. Altamura. Loct. în SE Italiei Pen.re, la SV de oraşul Bari. Altan. Loct. în Siberia (Rusia), la graniţa cu Mongolia, la SE de lacul Baikal.Altanbulag. 1. v. Altan Bulak. 2. Loct. în Mongolia, la S de Ulan Bator.Altan Bulak (Altanbulag). Loct. în N Mongoliei, la NV de capitală.Alta Paraiso de Goiás. (alta paraizu de goias). Loct. în centrul Braziliei, la NNE de capitala Brasilia.Altapirire. Loct. în Venezuela, pe râul Pao (afluent al fluviului Orinoco), la NV de oraşul Ciudad Bolívar.

Altar. 1. Loct. în NV Mexicului, pe râul Concepcion, la NNV de Hermosilo. 2. Deşert în NV Mexicului, la N de Golful Californiei, la graniţa cu S.U.A.Altare. Loct. în Italia, la VSV de Genova.Al-Tarif. Loct. şi oază în N Emiratelor Arabe Unite, la SV de Abu-Dhabi. Altân Tagh (Aerjinshanmai, Altun Shan). Culme muntoasă în China, desprinsă din Munţii Kunlun, în N Tibetului; desparte depresiunea Taidam de deşertul Takla-Makan. Lungimea atinge 800 km, iar altitudinea maximă la 6 303 m (vf. Tuokusidawan Ling).Altario. (alterio). Loct. în Canada (Alberta), la NE de Calgary şi la SE de Edmonton.Altata. Loct. în NV Mexicului, la Golful Californiei, la V de oraşul Culiácan.Altaussee. (altausii). Loct. în partea central-nordică a Austriei, la NE de lacul Hallstatt, la SE de Salzburg. Altavilla Irpina. Loct. în Italia Pen.ră, la jumătatea drumului dintre oraşele Benevento (la N) şi Avellino (la S). Altavilla Silentina. Loct. în VSV Italiei Pen.re, la SE de Salerno.Altavista. (altevista). Loct. în S.U.A. (Virginia), pe Roanoke, la SE de Roanoke şi la SV de Richmond. Altay. Oraş în NV Chinei, la baza Munţilor Altai.Altdorf. 1. Loct. în SE Germaniei, la S de Regensburg şi la NV de Landshut. 2. Oraş în Elveţia la S de Lacul Celor Patru Cantoane, centrul administrativ al cantonului Uri. Circa 10 000 loc.Altdorf bei Nürnberg. (altdorf bai niurnbarg). Loct. în Germania, la SE de oraşul Nürnberg.Alte. (alţii). Loct. în S Portugaliei, la NV de oraşul Faro.Altea. Loct. în SE Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, între Valencia şi Alicante.Altefähr. (altifer). Loct. în SV insulei Rügen (Germania).Alteidet. (oltaidet). Loct. în N Norvegiei, la VNV de loct. Alta.Älten. (elten). Lac lângă Stockholm (Suedia).Altena. 1. Loct. în Germania, în regiunea Ruhr, la SE de Dortmund, pe râul Lenne. 2. Regiune în partea centrală a Olandei,

între râurile Maas şi Waal, la SE de Rotterdam.Altenau. Loct. situată în partea centrală a Germaniei, la NE de Göttingen. 2. Râu în Germania, afluent al râului Diemel.Altenbeken. Loct. în N Germaniei, la SE de Detmold şi la NE de Padelborn.Altenberg. 1. Loct. în E Germaniei, la graniţa cu Cehia, la SV de Dresden. 2. Cartier al oraşului Berna (Elveţia).Altenberge. (altenberghe). Loct. în NV Germaniei, la NV de Münster.Altenbora. Loct. în E Germaniei, la V de Dresden.Altenbruck (Altenbruck-Westerende). Loct. în NV Germaniei, la estuarul fluviului Elba, la SE de oraşul Cuxhaven.Altenbruck-Westerende. (altenbruc vesterende). v. Altenbruck.Altenburg. Oraş în E Germaniei (Saxonia), la SSE de Leipzig, cu circa 55 000 loc.Altenfelden. (altinfeldin). Loct. în NV Austriei, la NV de Linz.Altenholz. (altinholţ). Loct. în N Germaniei, la NNV de Kiel.Altenkirchen. (altenchirhen). Loct. în centrul Germaniei, pe râul Wied, la SE de Bonn.Altenkirchen (Westerwald). (altinchirşin vestervald). Loct. în Germania, pe râul Wied, la E de oraşul Bonn.Altenmarkt. 1. Loct. în partea central-estică a Austriei, pe râul Enns, la SE de Linz. 2. Loct. în SE Germaniei, pe râul Alz, la NE de lacul Chiem, respectiv ENE de München.Altenmarkt bei St. Gallen. (altinmarct bai zanct galen). Loct. în Austria, pe râul Enns, la SE de Linz.Altenmedingen. (altinmidinghin). Loct. în N Germaniei, la SE de Hamburg.Altenqoke. Loct. în N Chinei, la VSV de oraşul Golmud.Altenstadt. (altinştat). 1. Loct. în Germania, la NE de Frankfurt am Main. 2. Loct. în Germania, pe râul Iller, la SV de oraşul Augsburg.Altensteig. (altinştaig). Loct. situată în SV Germaniei, la SV de Stuttgart.Altentreptow. (altintreptuf). Loct. în NE Germaniei, pe râul Trebel, la SV de Anklam şi la NNE de Neubrandenburg.Altenwerder. (altinverder). Cartier al oraşului Hamburg (Germania).

Alte Older. (altii olda). Râu în NE Germaniei, la graniţa cu Polonia, afluent al fluviului Oder (Odra).Alter do Chão. (altir du şau). 1. Loct. în N Braziliei, la gura de vărsare a râului Tapajós în Amazon, la V de oraşul Santarém. 2. Loct. în E Portugaliei, la SV de oraşul Portalegre.Altevatn (Altevantnet). Lac în NE Norvegiei, pe râul Barduelv.Altevatnet. v. Altevatn. Altheim. (althaim). Loct. în N Austriei, la graniţa cu Germania, pe râul Ach (afluent al Innului), la NE de Salzburg.Altheimer. (elhteimăr). Loct. în S.U.A. (Arkansas), la SE de oraşul Little Rock.Althofen. (althofin). Loct. în S Austriei, pe râul Gurk, la NE de Klagenfurt.Althus. Loct. în Norvegia, în regiunea fiordului Sogne.Altier. (altii). Râu în S Franţei, afluent al râului Chassezac (iar acesta al lui Ardeche-Ron).Altindag. Cartier al capitalei Turciei, Ankara.Altinkaya Baraji. (altincaia barajii). Lac de acum. în N Turciei asiatice, pe Kizilmark.Altin Köpru. (altin cheopru). Loct. în N Irakului, la NV de Kirkūk.Altinoluk. Loct. în VNV Turciei asiatice, pe ţărmul Mediteranei, la VSV de Balikesir.Altinópolis. Loct. în Brazilia, la ENE de oraşul Ribeirão Preto.Altinova. Loct. în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Egee, la str. Mytiléné. Altin Tagh. (altin tag). Munte în VNV Chinei, la N de Munţii Kunlun.Altintaş. Loct. în V Turciei asiatice, la SE de oraşul Kütayha.Altinyayla. Loct. în centrul Turciei asiatice, la SV de oraşul Sivas.Altiplanicie de Hakelhuincul. (altiplanisie de achel uincul). Podiş în Argentina, la S de râul Limay.Altiplanicie de Nuria. (altiplanasie de nuria). Podiş în E Venezuelei, la S de Delta fluviului Orinoco.Altiplano. Podiş înalt în Munţii Anzi, extins pe teritoriul statelor Peru şi Columbia. Altitudinea este de 3-4 000 m.Altkirch. (altchirş). Loct. în E Franţei, aproape de graniţa cu Elveţia, la SV de Mulhouse şi la NV de Basel (Elveţia).

Altlinchtenwarth. (altlinc tenvart). Centru de extracţie a gazelor naturale în NE Austriei.Altköy. (altcheoi). Loct. în N Turciei asiatice, la NV de Erzincan.Altmannsdorf. (altmanzdor). Loct. lângă Viena (Austria).Altmannstein. (altmanştain). Loct. în SSE Germaniei, la SV de Regensburg.Altmark. Regiune în N Germaniei, la NE de râul Ohre (afluent al Elbei), oraşul principal fiind Stendal.Altmittweida. (altmitvaida). Loct. în E Germaniei, pe râul Zschopau, la NE de fostul oraş Karl Marx-Stadt (astăzi Chemnitz).Altmühl. (altmiul). Râu (195 km, 3 257 kmp) în Germania, afluent al Dunării.Altnaharra. (oltnehara). Loct. în N Scoţiei (Marea Britanie), la V de lacul Meadie. Altnau. Loct. în NE Elveţiei, pe ţărmul vestic al lacului Boden, la SE de oraşul Konstanz.Alto. (altăo). Loct. în S.U.A. (Texas), la SE de Dallas.Alto Alegre. Loct. în N Argentinei, la ENE de oraşul Villa María şi la SE de Córdoba.Alto Alentejo. (altu alentehu). Provincie istorică în SE Portugaliei, aproape de graniţa cu Spania.Alto Araguaia. (altu araguaia). Loct. în V Braziliei, în regiunea Mato Grosso.Alto Cedro. (alto sedro). Loct. în E Cubei, la SE de oraşul Holguin.Alto Chandless. (alto ciandles). Râu în ESE Peru-lui, cu trecere în Brazilia (unde se numeşte Chandless).Alto Chicapa. (alto cicapa). Loct. în Angola, la NV de oraşul Luena.Alto Coité. (altu cuite). Loct. în Brazilia, pe râul Poguba, la NNE de oraşul Rondonópolis.Alto Cuchumatanes. (alto cuciumatanes). Lanţ montan în NV Guatemalei.Alto da Bôa Vista. (altu da boa vişta). Loct. lângă Rio de Janeiro.Alto da Serra. (altu da siera). Munte situat la SE de oraşul São Paulo (Brazilia).Alto de Cabbaleros. (alto de cavaleros). Loct. în ENE Mexicului, la NNV de Ciudad Victoria.

Alto de Carrizal. (alto de carisal). Vârf (2 200 m) în Anzii Columbieni, la NV de Medellín.Alto del Buey. (alto del vuei). Vârf (1 810 m) în V Columbiei, în Serranía de Baudo.Alto del Moncayo. Vârf (2 316 m) în NNE Spaniei, la NV de loct. Purujosa.Alto de Pencoso. Lanţ muntos situat în N Argentinei, la NV de oraşul San Luis. Alto de Quimari. (alto de chimarii). Vârf (2 022 m) în Munţii Serranía de las Palomas (Columbia), la NE de loct. Turbo.Alto de Tamar. Vârf (2 350 m) în Anzii Columbieni, la NE de loct. Segovia.Altofonte. Loct. în NV Siciliei (Italia), la SE de Palermo.Alto Garças. (altu garsăs). Loct. în Brazilia, la SE de oraşul Rondonópolis.Alto Jahuel. (alto hau il). Loct. în Chile, la SSE de Santiago.Alto Ligonha. (altu ligonia). Loct. în Mozambic, la SE de Nampula.Alto Longa. (altu longa). Loct. în ENE Braziliei, la SE de oraşul Teresina.Alto Lucero. (alto lusero). Loct. în E Mexicului, la NE de oraşul Jalapa Enríquez.Alto Molócuè. (altu molocue). Loct. în Mozambic, pe râul Molocue, la SV de oraşul Nampula.Altomünster. (altomiunzter). Loct. în S Germaniei (Bavaria), pe râul Ilm (afluent al Dunării), la NV de München.Alton. (altăn). 1. Loct. în S Angliei (Marea Britanie), la SV de Londra (London). 2. Loct. situată în S.U.A. (Illinois), pe Mississippi, la NE de St. Louis. 3. Loct. în S.U.A. (Kentuky), la VNV de Lexington. 4. Loct. în S.U.A. (Missouri), pe râul Eleven Point, la SE de Springfield. 5. Loct. în S.U.A. (New Hampshire), la NE de Concord.Altona. (altona). 1. Loct. lângă Melbourne (Australia). 2. Cartier al oraşului Hamburg (Germania).Alton Downs. (altăn dauns). Loct. în Australia, în Deşertul Sturt, la NE de lacul Eyre.Alto Nevado. Vârf (2 035 m) în Anzi, în Chile, în cadrul Parcului Naţional Queulat.Altoona. (altuna). Oraş situat în NE S.U.A. (Pennsylvania), la E de Pittsburgh, la poalele Munţilor Alegani. Circa 130 000 loc.

Alto Pacajá. (altu pacajaa). Râu în NE Braziliei, afluent al Amazonului.Alto Paraguay. Reg. adm. în NE Paraguay-ului, cu centrul la Fuerte Olimpo.Alto Paraná. Reg. adm. în E statului Paraguay.Alto Parnaiba (Alto Parnaíba). (altu parnaiba). Loct. în ENE Braziliei, pe râul Parnaiba, la SV de oraşul Teresina.Alto Parnaíba. v. Alto Parnaiba.Altopascio. (altopaşio). Loct. în VNV Italiei Pen.re, la ESE de oraşul Lucca.Alto Pelado. Loct. în Argentina, la SV de Mercedes.Alto Pencoso. Loct. în NNV Argentinei, la SV de San Luis.Alto Piquiri. (altu pichirii). Loct. în Brazilia, la SV de oraşul Maringá.Alto Purús. Râu în ESE statului Peru, afluent al râului Purus.Alto Rio Doce. (altu riu dosii). Loct. în ESE Braziliei, pe râul Doce, la NE de oraşul Barbacena şi la SE de Belo Horizonte.Alto Río Senguerr. (alto rio sengoro). Loct. în VSV Argentinei, pe râul Sebguerr (affluent al râului Chico).Alto Rio Verde. (altu riu verdii). Loct. braziliană situată pe râul Verde (afluent al fluviului Paraná), la NE de oraşul Campo Grande.Altorricón. Loct. în NE Spaniei, la NV de oraşul Lérida.Altos. (altus). Loct. în NE Braziliei, la NE de oraşul Teresina.Altos de Cabrejas. (altos de cabrehas). Lanţ muntos în partea central-estică a Spaniei.Altos de Chacaya. (altos de ciacaia). Loct. în N Chile-ului, la SE de oraşul Arica.Altos de Chinchilla. (altos de cincii ia). Lanţ montan în ESE Spaniei, la S şi SE de oraşul Albacete.Altos de Chipión. (altos de cipion). Loct. în NNE Argentinei, la NE de Córdoba.Alto Sucuriú. (altu sucuriu). Loct. în Brazilia, pe râul Sucuriú (afluent al Paranei), la NV de oraşul Paranaíba.Altöting. (alteoting). Loct. în SE Germaniei, la NE de oraşul München, aproape de graniţa cu Austria.Altotonga. Loct. în E Mexicului, la NV de oraşul Jalapa Enríquez.

Altötting. (alteoting). Loct. în Germania, la NE de München, la graniţa cu Austria.Alto Uruguai. Loct. în ESE statului Uruguay, pe râul Uruguay, la graniţa cu Argentina.Altrincham. (eltrinciăm). Oraş în NV Angliei (Marea Britanie), la E de Liverpool.Alţina. Com. în jud. Sibiu. Satele componente: Alţina, Beneşti, Chiajna de Sus.Alt Ruppin. Loct. în NE Germaniei, la NV de Berlin.Altsasu. Loct. în NNE Spaniei, pe râul Zadorra, la ENE de oraşul Vitoria Gasteiz.Altshausen. (alţhauzăn). Loct. în SV Germaniei (Bavaria), la NV de Ravensburg şi la SV de Ulm.Alstätten. (altştetăn). Loct. în NE Elveţiei, la graniţa cu Austria, la SSE de lacul Boden.Altuhovo. Loct. în Rusia europeană, la S de oraşul Brjansk.Altun Köprü. (altun cheopriu). Loct. în N Irakului, la SE de oraşul Mosul.Altun Shan. (altun şan). Lanţ montan în Tibet (China), la N de Munţii Kunlun.Altura. Loct. în E Spaniei, pe râul Palancia, la NV de Valencia.Alturas. (eltures). Loct. în S.U.A. (California), pe râul Pit (afluent al râului Sacramento), la NE de San Francisco.Altus. (altes). Loct. în S.U.A. (Oklahoma), la SV de Oklahoma City, pe un afluent al râului Red River.Altusried. (altuzrid). Loct. în S Germaniei, pe râul Iller, la NV de Kempten. Altynkul′. Loct. în Uzbekistan, pe Amadura, la NV de oraşul Nukus. Altyševo. (altişevo). Loct. în Rusia, partea europeană, la NE de oraşul Saransk.Al-Ubayyid. Loct. în SV Sudanului, în regiunea Kordofan.Alucra. Loct. în NNE Turciei asiatice, la SE de Ordu şi la SV de Trabzor.Alūksne. Loct. în NE Letoniei.Alula. Loct. în E Somaliei, pe ţărmul Oceanului Indian.Al-Ula (Al ′Ulā). Loct. în NV Arabiei Saudite, la NV de Medina.Al ′Ulā. 1. v. Al-Ula. 2. Reg. naturală în SSV Yemenului.Alūm. Loct. în V Iranului, la NE de oraşul Dezfūl.

Alum Bank. (alăm benc). Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la NV de oraşul Bedford.Aluminé. 1. Loct. în VSV Argentinei, pe râul Limay (afluent al râului Rio Negro). 2. Râu în V Argentinei, afluent al râului Collón Curá. Trece prin loct. omonimă.Alunadpur West. Loct. în E Pakistanului, pe fluviul Indus, la SV de oraşul Rahimyar Khan.Ålund. (olund). Loct. în ENE Suediei, pe ţărmul Golfului Botnic, pe râul Piteälven.Alunda. Loct. în E Suediei, la NE de Uppsala.Alung Gangri. (alung gangrii). Vârf (7 315 m) în V Chinei, în Munţii Transhimalaya.Aluniş. 1. Com. în jud. Cluj, cu circa 1 800 loc. Satele componente: Aluniş, Corneni, Ghirolt, Pruneni, Vale. 2. Com. în jud. Mureş, având circa 3 500 loc. Satele componente sunt: Aluniş, Fiţcău, Lunca Mureşului. 3. Com. în jud. Prahova, cu circa 4 400 loc. Satele componente: Aluniş, Ostrovu.Alunu. Com. în jud. Vâlcea, cu circa 4 500 loc. Satele componente: Alunu, Bodeşti, Colteşti, Igoiu, Ilaciu, Ocracu, Roşia.Alupka. Loct. în Ucraina, în SE peninsulei Crimeea, la SV de Ialta, pe ţărmul Mării Negre.Al ′Uqaylah. (al ucaila). Loct. în N Libiei, pe ţărmul Golfului Sirta, la SE de oraşul Surt.Al Urayq. (al uraic). Reg. naturală în N Arabiei Saudite.Alusta. Loct. în S Ucrainei, în SE peninsulei Crimeea, pe ţărmul Mării Negre, la NE de Ialta.Alushta. (aluşta). Loct. în E pen. Crimeea (Ucraina), pe ţărmul Mării Negre, între oraşele Ialta (la SV) şi Sudak (la NE).Alustante. (alustantii). Loct. în ENE Spaniei, pe Guadalaviar, la NV de Teruel.Alut. Loct. în ESE Turciei asiatice, la SE de Malatya.Aluta. Loct. în ENE R.D. Congo, pe râul Lowa (afluent al râului Lualaba), la SE de Kisangani.Al-Uwaisat. (al uauaisat). Loct. şi oază în NV Arabiei Saudite, la graniţa cu Iordania.Al ′Uwaynāt. (al uauainat). 1. Loct. în SE Libiei, la graniţa cu Sudan şi Egipt. 2. Loct. în SV Libiei, aproape de graniţa cu Algeria, la NE de loct. Ghāt.

Al ′Uwaynidhijah. (al uainid higiah). Ins. în Marea Roşie, la NV de loct. Al Wajh. Aparţine Arabiei Saudite.Al ′Uwayqīlah. (al uaichilah). Loct. în N Arabiei Saudite, aproape de graniţa cu statul Irak.Al ′Uyaynah. (al uainah). Loct. în NE Arabiei Saudite, la NV de oraşul Ad Dammām.Al ′Uzaym. 1. Loct. în Arabia Saudită, la VNV de oraşul Buraydah. 2. Loct. în Irak, la NNE de Bagdad.Al ′Uzayr. Loct. în SE Irakului, pe râul Nahr Dijlah, la NNV de oraşul Basra.Alva. 1. (alve). Râu în Portugalia, la N de oraşul Coimbra. 2. (alva). Loct. în S.U.A. (Oklahoma), la NV de oraşul Oklahoma City.Alvaiázere. (alvaiazirii). Loct. în partea central-vestică a Portugaliei, la E de oraşul Leiria.Alvajärvi. (alva iervii). Lac în Finlanda, la NV de lacul Saimaa.Alvalade. (alvalagii). Loct. în SV Portugaliei, la SE de loct. Ermidas do Sado.Alvaneu. Loct. în ESE Elveţiei, la SV de oraşul Davos.Älvängen. (elvenien). Loct. în SV Suediei, la NE de Göteborg.Alvarado. 1. Loct. în ESE Mexicului, pe ţărmul Golfului Mexic, la SE de Veracruz. 2. (alveraro). Loct. în S.U.A. (Texas), la SV de Dallas.Alvarães. (alvarais). Loct. în VNV Braziliei, pe Amazon, la V de Manaus.Álvares. (alvaris). Loct. în Portugalia, la SE de oraşul Coimbra.Álvares Machado. (alvaris maşado). Loct. în Brazilia, la NV de oraşul Presidente Prudente.Alvarez. (alvares). Loct. în NE Argentinei, la SV de oraşul Rosario.Álvarez. (alvaris). Loct. în Argentina, la SV de Rosario.Álvarez Jonte. (alvaris honte). Loct. în ENE Argentinei, pe ţărmul estuarului Rio de La Plata, la SE de oraşul La Plata.Álvaro Obregón. Loct. în E Mexicului, la SSE de oraşul Ciudad de Valles.Alvaye (Alwaye). Oraş în SV Indiei, situat pe ţărmul Oceanului Indian.Alvdal. Loct. în ESE Norvegiei, pe râul Glomma, la SE de Trondheim.

Älvdalen. (elvdalen). Loct. în V Suediei, pe râul Österdalälven, la NV de lacul Siljan.Alvear. Loct. în NE Argentinei, pe Parana, la SE de oraşul Rosario.Alvechurch. (alveciărci). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la SSV de Londra.Alverca. Loct. în SV Portugaliei, pe fluviul Tejo, la NE de Lisabona.Alveringem. (alveringhem). Loct. în NV Belgiei, la graniţa cu Franţa, la SV de oraşul Oostende (Ostende).Alvesta. Loct. în S Suediei, la V de lacul Helgasjön, la NV de Kalmar şi la SE de Jönköping.Alveston. (elvesten). Loct. în SSV Angliei (Marea Britanie), la NNE de Bristol.Alvignac. (alvinac). Loct. în Franţa, la SV de oraşul Aurillac.Alvik. (olvic). Loct. în Suedia, la N de oraşul Sundsvall. Loct. în SV Norvegiei, la fiordul Hardinger.Ålvik. (olvic). Loct. în SV Norvegiei, la fiordul Hardinger.Alvin. (alven). Loct. în S.U.A. (Texas), aproape de ţărmul Golfului Mexic, la SE de Houston.Alvinópolis. Loct. în Brazilia, la SE de oraşul Belo Horizonte.Alvito. Loct. în SSE Italiei, la NV de Campobasso.Älvkarleby. (elvcarlebii). Loct. în ESE Suediei, la SE de oraşul Gavle.Alvnes. Loct. în VNV Norvegiei, la NE de oraşul Bodø.Alvord. (alvărd). Loct. în S.U.A. (Texas), la NV de Dallas.Alvøy. (olveii). Ins. norvegiană aflată în Marea Norvegiei, la NV de Bergen.Älvros. (elvrus). Loct. în Suedia, pe râul Norrälven, la NV de loct. Rulbo.Älvsborg. (elvsborg). Regiune în SV Suediei, la SV de lacul Vänern şi la NE de Göteborg.Älvsbyn. (elvsbin). Loct. în NE Suediei, pe râul Storforsen, la VNV de oraşul Luleå.Ålvund. (olvund). Loct. în Norvegia, la E de oraşul Molde.Al Wafrah. (al uafrah). Loct. în SSE Kuwait-ului, la graniţa cu Arabia Saudită.Al Wajh. (al uagi). Loct. în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii.

Al Wakrah. (al uacrah). Loct. în E Qatar-ului, pe ţărmul Golfului Persic, la S de Doha.Alwand. (aluand). Loct. în ENE Irakului, la graniţa cu Iran, centru de rafinare a ţiţeiului.Al Wannān. (al uanan). Loct. în NE Arabiei Saudite, la NV de Ad Dammām.Alwar. (aluar). Oraş în India, situat la SV de capitală.Al Warī′ah. (al uariiah). Loct. în NE Arabiei Saudite, la NV de loct. Manīfah.Alwaye. v. Alvaye.Al Widyān. (al uidian). Reg. de deşert situată pe teritoriul statelor Irak-Arabia Saudită.Al Wīgh. (al uig). Loct. în S Libiei.Alyangula. (alii enghila). Loct. în NV insulei Groote Eylandt (Australia).Al Ya′rūbīyah. (al iarubii iah). Loct. în NE Siriei, la graniţa cu Irak, la SE de oraşul Al Qāmīshli.Alyawarra Aboriginal Land. (alioara aboriginal lend). Reg. a aborigenilor australieni în Australia de Nord, la E de oraşul Stirling.Alyki. (alichii). Loct. în Grecia, la golful Amvrakikos Kolpos (Marea Ionică), la SE de oraşul Arta.Alyth. (alet). Loct. în E Scoţiei (Marea Britanie), la NV de oraşul Dundee.Alytus. Loct. în Lituania, pe râul Nemunas, la SV de Vilnius.Alz. (alţ). Râu (45 km) în Austria şi Germania, afluent al Innului.Alzada. (olzara). Loct. în S.U.A. (Montana), la NV de oraşul Rapid City.Álzaga. (alsara). Loct. în E Argentinei, la VNV de oraşul Mar del Plata. Alzamajv (Alzamaj). (alzamaiv, alzamai). Loct. în Siberia (Rusia), la SE de Krasnoiarsk.Alzate. Loct. în N Italiei, la S de lacul Como şi la SE de oraşul Como.Alzette. Râu ce traversează capitala Luxemburgului.Alzey. (alţei). Loct. în SV Germaniei, la SV de Mainz.Alzira. (alsira). Loct. în E Spaniei, la SV de Valencia, pe râul Júcar.Alzo. (alţo). Loct. în N Italiei, pe ţărmul SV al lacului Ortai şi la SV de lacul Maggiore.Alzon. (alzo). Loct. în S Franţei, la NV de oraşul Montpellier.

Amacayacu. Parc Naţional în SE Columbiei, la graniţa cu Peru, la VNV de oraşul Leticia.Amacuro. Râu la graniţa Venezuela-Guyana, cu vărsare în Oc. Atlantic.Amacuzac. (amacusac). Râu în Mexic, affluent al râului Mezcala.Amada Gaza. Loct. în V Rep. Centrafricane, pe râul Boumbél, la NV de oraşul Berbérati.Amadeus. (amadeas). Lac sărat în Australia centrală, la S de Munţii Macdonnell, cu suprafaţa variabilă (5-8 000 kmp).Amadi. (amadii). Loct. în S Sudanului, la NV de oraşul Juba.Amadia. Loct. în N Irakului, pe râul Zab (afluent al Tigrului), la graniţa cu Turcia.Amadjuak (Amadjuak Lake). (emediuac leic). Lac (2 415 kmp) situat în S insulei Baffin (CanadaAmadjuak Lake. v. Amadjuak.Amador. (emedor). Reg. adm. în statul California (S.U.A.), cu centrul la Jackson.Amadora. Loct. în Portugalia, la NV de Lisabona.Amadror. Reg. naturală muntoasă situată în SE Algeriei, la NE de Munţii Hoggar.Amaga. (amada). Loct. în Columbia, la SV de oraşele Envigado şi Medellín.Amagansett. (emeghenset). Loct. în ESE insulei Long Island (S.U.A.), pe ţărmul Oc. Atlantic.Amagasaki. (amagasachii). Oraş în Japonia (Honshu), port la Golful Osaka. Peste 500 000 loc.Amager. (amagher). Ins. daneză situată în str. Øresund, la E de ins. Sjaeland, la SE de Copenhaga şi la V de Malmö (Suedia).Amagi. (amaghii). Loct. în N insulei Kyushu (Japonia), la SE de oraşul Fukuoka.Amahai. Loct. situată în S insulei Seram (Indonezia), pe ţărmul Mării Banda.Amajak. (amahac). Râu în E Mexicului, afluent al râului Moctezuma.Amak Island. (emec ailend). Ins. din cadrul arhipelagului Aleutine (S.U.A.).Amakusa. 1. Insule (570 kmp) situate în V Insulei Kyushu (Japonia), în Marea Chinei de Est. 2. Mare (Oceanul Pacific) la SV de ins. Kyushu.Amakusa-nada. Golf al Mării Chinei de Est (Oc. Pacific), situat la V de ins. Kyushu (Japonia).

Åmål. (omol). Loct. în SV Suediei, pe ţărmul de V al lacului Vänern.Amalapuram. Loct. în E Indiei Pen.re, pe Coasta Coromandel, pe ţărmul Golfului Bengal (Oceanul Indian), la S de gura de vărsare a fluviului Godavari, la SV de oraşul Makinada.Amalat. Râu în S Siberiei (Rusia), afluent al fluviului Lena.Amalfi. (amalfii). 1. Loct. în Columbia, la NE de oraşul Medellín. 2. Loct. în VSV Italiei Pen.re, pe ţărmul Mării Tireniene, la V de Salerno şi la SE de Napoli. Amalia. (omolia). Loct. în N Rep. Africa de Sud, pe râul Harts, la SV de oraşul Klerksdorp.Amaliada. Loct. în NV pen. Peloponez (Grecia), pe coasta Mării Ionice.Amaliai. Loct. în V Lituaniei, pe râul Venta, la NV de oraşul Šiauliai.Amaliás. Loct. în NV peninsulei Peloponez (Grecia), pe ţărmul Mării Ionice.Amaliendor. Loct. în NE Austriei.Amalner. Oraş în NV Indiei Pen.re, pe râul Girna, la E de oraşul Surat.Amambaí. (amambaii). 1. Loct. în SV Braziliei, aproape de graniţa cu Paraguay, la V de fluviul Paraná. 2. Râu în Brazilia, afluent al fluviului Paraná.Amambay. (amambai). Reg. adm. în E Paraguay-ului, cu centrul la Pedro Juan Caballero.Amami. (amamii). 1. Insule (718 kmp) în arhipelagul Ryuku (Japonia), în Pacific. 2. (Amami-Ō-shima). Ins. din grupul Amami (Ryuku-Japonia).Amami-Ō-shima. v. Amami (2).Amami-shottō. (amamii şoto). Ins. japoneză în grupul Okinawa.Amamula. Loct. în NE R.D. Congo, pe Lindi (afluent al lui Congo), la SE de Kisangani.Amån. (amon). Râu în Suedia, afluent al râului Våmån.Amana. Lac în Brazilia, la N de fluviul Amazon, la NE de loct. Tamaniqus.Amanbidji Aboriginal Land. (amonbidgii aboriginal lend). Reg. a băştinaşilor australieni situată în N Australiei, la E de Pod. Kimberley.Amance. (amans). 1. Loct. în E Franţei, la NE de oraşul Dijon. 2. Râu în Franţa, afluent al râului Saône.

Amancey. (amansii). Loct. în E Franţei, la SE de Besançon.Amanda. (amenda). Loct. în S.U.A. (Ohio), la SE de oraşul Columbus.Amandola. Loct. în E Italiei, pe râul Tenna, la SV de oraşul Ascona.Amandsberg. Loct. în NNV Belgiei, la E de oraşul Gent.Amangeldi. (amangheldii). Loct. în N Kazahstanului, pe Turgai (Torgai), la NV de Karaganda.Amangel′dy. (amangeldii). Loct. în Kazahstan, pe râul Kara-Turgay, la SV de oraşul Arkalyk.Amankaragay. Loct. în Kazahstan, la SE de oraşul Kostana.Åmänningen. (omeninghen). Lac în S Suediei, la SE de oraşul Fagersta.Amantea. Loct. în SV Italiei Pen.re, în Pen. Calabria, pe ţărmul Mării Tireniene, la SV de Cosenza.Amanu. Ins. coraligenă în arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Amanzamnyama. Râu în Zimbabwe şi Botswava, cu vărsare în lacul Makgadikgadi.Amanzimtoti. (amenzimtorii). Loct. în E Rep. Africa de Sud, pe ţărmul Oc. Indian, la SV de oraşul Durban.Amapa. Loct. în V Braziliei, la SV de oraşul Rio Branco, pe râul Iaco (afluent al râului Purus).Amapá. 1. Teritoriu federal în N Braziliei, la Oceanul Atlantic, cu o suprafaţă de 140 300 kmp şi circa 250 000 loc. Centrul administrativ este Macapá. 2. Loct. în NE Braziliei, la NE de Macapá, aproape de Oceanul Atlantic.Amapala. Loct. în Honduras, situată pe ţărmul Oceanului Pacific.Amapari. (amaparii). Râu în N Braziliei, afluent al Amazonului.Amara. 1. Liman fluviatil în Lunca Buzăului, cu suprafaţa de 600 hectare. Se mai numeşte şi Balta Amară. 2. Liman fluviatil cu apă sărată pe cursul inferior al Ialomiţei, lângă Slobozia. Suprafaţa 156 hectare, adâncimea maximă 3 m. 3. Com. în jud. Ialomiţa, pe malul lacului cu acelaşi nume, având peste 7 300 loc. Staţiune balneoclimaterică celebră. Satele componente: Amara, Amara Nouă, Motâlva. 4. Oraş în SE Irakului, pe fluviul Tigru, la NNE de oraşul Basra.

Amaradia. Râu, afluent al Jiului (România).Amarah, Al. Oraş în SE Irakului, port pe Tigru, în Câmpia Mesopotamiei. Peste 130 000 loc.Amáranta. Loct. în NV Greciei, la E de lacul Dojrani şi la V de lacul Kerkinis.Amarante. (amarenţii). 1. Loct. în NE Braziliei, pe râul Parnaiba, la SSV de oraşul Teresina. 2. Loct. în N Portugaliei, la ENE de oraşul Porto.Amarante do Maranhão. (amarenţii du maraniu). Loct. în NNE Braziliei, la ESE de oraşul Imperatriz.Amaranto. Loct. în Grecia continentală, la E de oraşul Ioannina.Amarapura. Oraş în Myanmar, la S de oraşul Mandalay.Amaravati. (amaravatii). Râu în S Indiei, afluent al râului Coleroon.Amardalay. Loct. în Mongolia, la SSV de capitala Ulan Bator.Amareleja. (amarileje). Loct. în SE Portugaliei, la SE de lacul de acum. Barragem do Alqueva.Amares. (amaris). Loct. în NV Portugaliei, la NE de oraşul Braga.Amargosa. 1. (amargoza). Loct. în E Braziliei, la V de Salvador. 2. (amargosa). Râu intermitent în Death Valley (S.U.A.).Amargosa Desert. (amargosa desert). Deşert în S.U.A. (California), la NE de Valea Morţii.Amarguillo. (amarghii io). Râu în centrul Spaniei, afluent al râului Záncara.Amaria. Loct. în N Indiei, la NE de oraşul Bareilly.Amarillo. (emărilo). Oraş situat în S S.U.A. (Texas), pe Red River, cu circa 200 000 loc.Amarkantak. Loct. în India, pe râul Narmada, la SE de oraşul Jabalpur.Amaro Leite. (amaru leite). Loct. în partea centrală a Braziliei, pe râul Santa Teresa, afluent al râului Tocantins, la NV de Brasilia.Amarpatan. Loct. în N Indiei, la SE de oraşul Satna.Amarpur. Loct. în NE Indiei, la E de gura de vărsare a fluviului Gange, la SE de Agartala.Amarti. (amartii). Loct. în SE Eritreei, pe ţărmul Mării Roşii, la SE de Asmara.Amaru. Com. în jud. Buzău, cu aproape 3 000 loc. Satele componente sunt: Amaru,

Câmpeni, Dulbanu, Lacu Sinaia, Lunca, Scorţeanca.Amarume. Loct. în NV insulei Honshu (Japonia), la SE de oraşul Sakata.Amaryntos. Loct. în V insulei Eubeea (Grecia), pe ţărmul Golfului Eubeea.Amasa. (emesa). Loct. situată în S.U.A. (Michigan), aproape de lacul Superior.Amaseno. Loct. în V Italiei Pen.re, la E de oraşul Latina.Amasine. Loct. în Sahara Occidentală, la SV de loct. Boukra.Amasra. Loct. în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la E de Zonguldak.Amasya. 1. Loct. în N Turciei, pe Yesil-Irmak. 2. Reg. adm. în N Turciei asiatice, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.Amatán. Loct. în SE Mexicului, la S de oraşul Villahermosa.Amataurá. Loct. în NV Braziliei, pe Amazon, între localităţile Fonte Boa (la E) şi Benjamin Constant (la V).Amatenango. Loct. în SE Mexicului, la SE de oraşul San Cristóbal de las Casas.Amatenango de la Frontera. Loct. în V Guatemalei, la graniţa cu Mexic.Amatepec. Loct. în S Mexicului, la SV de Ciudad de Mexico.Amatignak Island. (ametignec ailend). Ins. a S.U.A. situată în Arhip. Aleutine. Amatikulu. (emeliculu). Loct. în NE Rep. Africa de Sud, pe ţărmul Oc. Indian, la NE de Durban.Amatique. (amatic). Golf în E Americii Centrale istmice, între statele Belize, Guatemala şi Honduras, în Marea Caraibilor.Amatitán. Loct. în Mexic, la NV de oraşul Guadalajara.Amatitlán. Loct. în Guatemala, la S de oraşul Guatemala.Amatlán. Loct. în Mexic, la SE de oraşul Córdoba.Amatlán de Cañas. (amatlan de canias). Loct. în Mexic, pe râul Ameca, la V de Guadalajara.Amato. Râu în SV Italiei Pen.re (Calabria), cu vărsare în Marea Tireniană (în Golful Santa Eufemia).Amatrice. (amatrice). Loct. în Italia, pe râul Tronto, la SV de Ascoli Piceno, la V de Teramo şi la E de Terni.Amay. Loct. în centrul Belgiei, pe Meuse, la SV de Liège şi Seraing şi la NE de Namur.

Amaya. Loct. în Filipine, în ins. Luzon, la Golful Manila, la SV de Manila.Amazon. 1. Rio Amazonas. Fluviu în America de Sud (Perú, Columbia şi Brazilia). Are două izvoare, Marańon (considerat izvorul principal) şi Ucayali (care confluează în amonte de Iquitos) îşi au originea în Anzi. Se varsă în Oceanul Atlantic printr-un estuar. Lungimea fluviului este de circa 6 400 km de la izvoarele râului Marañon; 7 025 km de la izvorul râului Apurimac, afluent al lui Ucayali. Bazinul hidrografic este de 7,18 milioane kmp. Este fluviul cu cel mai mare debit din lume (212 377 mc/s la vărsare) şi fluviul care îşi are originea la cea mai mare altitudine. Are 100 m adâncime. Fenomenul pororoca. Lăţimea fluviului în zona de vărsare este de circa 80-100 km. 2. Câmpia Amazonului (Amazonia). Câmpie aluvială, cea mai mare din America de Sud (circa 5 milioane kmp), în zona ecuatorială, în bazinul fluviului Amazon. Lungimea circa 3 000 km (V-E) iar lăţimea 300-2 000 km.Amazonas. 1. Stat în NV Braziliei, cu suprafaţa 1,56 milioane kmp, circa 2 milioane loc. Centrul administrativ este Manaus. 2. Reg. adm. al Columbiei, situat în SE ţării, cu centrul la Leticia. 3. Reg. adm. în NV Peru-lui, cu centrul la Chacapoyas. 4. Teritoriu federal în S Venezuelei, având 175 800 kmp şi circa 85 mii loc. Centrul administrativ este Puerto Ayacucho.Amazónia. Parc Naţional în N Braziliei, la S de fluviul Amazon, la SV de oraşul Itaituba.Amărăşti. Com. în jud. Vâlcea, cu circa 2 700 loc. Satele componente: Amărăşti, Mereşeşti, Nemoiu.Amărăştii de Jos. Com. în jud. Dolj, cu circa 6 300 loc. Satele componente: Amărăştii de Jos, Ocolna, Prapor.Amărăştii de Sus. Com. în jud. Dolj, cu circa 4 200 loc. Satele componente: Amărăştii de Sus, Dobroteşti, Nisipuri, Zvorcea.Amb. Loct. în N Pakistanului, pe Indus, la NV de oraşul Islamabad.Amba. Loct. în India, la NV de Hyderabad.Āmba Ālagē. Vârf (3 941 m) în Etiopia, la NE de lacul Tana.

Amba Bishoi. (amba bişoi). Mănăstire în N Egiptului, la V de fluviul Nil, în SV deltei fluviului.Ambad. Loct. în V Indiei, la SE de oraşul Aurangabad.Amba Farit. Vârf (3 975 m) în Etiopia, la SE de lacul Tana.Ambahikily. (ambahichilii). Loct. în VSV insulei Madagascar, la SE de loct. Antongo.Ambahita. Loct. în S Madagascarului, pe râul Menarandra.Ambajogai. Oraş în India, la NE de Solapur.Ambala. Oraş în N Indiei (Haryana), la NV de Delhi. Are circa 235 000 loc.Ambalakida. Loct. situată în NV insulei Madagascar, pe ţărmul Canalului Mozambic.Ambalamanasy. (ambalamanasii). Loct. în NE insulei Madagascar.Ambalangoda. Loct. în SV insulei Sri Lanka, pe ţărmul Oc. Indian. Ambalavao. Loct. sitaută în ESE insulei Madagascar, la SV de oraşul Fianarantsoa.Ambalindum. (embalendam). Loct. în centrul Australiei, la NE de oraşul Alice Springs.Ambam. Loct. în Camerun, în SV ţării, la graniţa cu Gabon, la SV de Yaoundé.Ambanja. (ambangia). Loct. în NV Madagascarului, aproape de ţărmul Oceanului Indian, la NE de Majunga.Ambar. Loct. în Iran, la NE de oraşul Kerman.Ambarcik (Ambarčik). Loct. în Siberia (Rusia), la ţărmul Mării Siberiei de Est, la gura estuarului fluviului Kolîma.Ambarčik. v. Ambarcik.Ambares. (ambar). Loct. în SV Franţei, la NE de Bordeaux.Ambarès-et-Lagarve. (ombar e lagarv). Loct. în V Franţei, la NE de Bordeaux.Ambarnyj. (ambarnii). Loct. în N Rusiei europene, aproape de ţărmul Mării Albe, la NE de loct. Karelaksa. Ambasa. Loct. în NE Indiei, la E de delta fluviului Gange, la NE de Agartala.Ambasaguas. Loct. în NNV Spaniei, la NE de oraşul Léon, pe râul Poma.Ambathala. (embetala). Loct. în Australia, la N de lacul Darthmouth, la SE de Munţii Gowan.

Ambato. (ambato). Oraş situat în centrul Ecuadorului, la S de Quito, la baza vulcanului Chimborazo. Are 225 000 loc.Ambato Boeny. (ambato boenii). Loct. în Madagascar, la SE de oraşul Mahajanga.Ambato Finandrahana. Loct. în partea central-sudică a insulei Madagascar.Ambatolahy. (ambatolahii). Loct. în partea central-vestică a insulei Madagascar.Ambatolampy. (ambatolampii). Loct. în centrul insulei Madagascar, la SV de capitala ţării.Ambatomainty. (ambatomaintii). Loct. în partea central-nord-vestică a insulei Madagascar.Ambatondrazaka. Loct. în Madagascar, la NE de Antananarivo.Ambatosoratra. Loct. în ENE insulei Madagascar, la NE de capitala Antananarivo.Ambazac. (ambazacî). Loct. în Franţa, la NE de Limoges.Ambela. Loct. în Pakistan, la NV de Islamabad.Ambelau. Ins. indoneziană aflată la SE de ins. Buru, în Oc. Pacific.Amber. (embă). Loct. în S.U.A. (Iowa), la NE de oraşul Cedar Rapids.Amberg. (ambarc). Oraş în SE Germaniei, situat la E de Nürnberg.Ambergris. Ins. (Mexic) situată în Marea Caraibilor, la E de Pen. Yukatan.Ambergris Cay. (ambergris cai). Ins. a statului Belize, în Marea Caraibilor.Ambérieu-en-Bugey. (amberieo an bujii). Loct. în ESE Franţei, la NE de Lyon.Amberley. (emberlii). Loct. în E Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la N de oraşul Christchurch.Ambert. (amber). Loct. în Franţa, pe un afluent al râului Allier, la NV de St. Etienne şi la SE de Clermont-Ferrand.Ambès. (ambe). Loct. în VSV Franţei, la NV de Bordeaux.Ambidédi. (ambidedii). Loct. în V statului Mali, la graniţa cu Senegal, la V de Kayes.Ambikapur. Loct. în India, la E de Jabalpur.Ambilobe. Loct. în NV Madagascarului.Ambinaninony. (ambinanii nonii). Loct. în E insulei Madagascar, pe coasta Oc. Indian, la SV de oraşul Toamasina.Ambite. Loct. în centrul Spaniei, la ESE de Madrid.

Ambie. (embii). Loct. în NE Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la vărsarea râului Coquet în mare, la NE de Newcastle.Ambjörby. (embieorbii). Loct. în Suedia, pe râul Klarälven. Ambla. Loct. în N Estoniei, la SE de Tallin.Amble. (embol). Loct. în NE Angliei (Marea Britanie), pe coasta Mării Nordului.Ambler. (emblă). Loct. în Alaska (S.U.A.), pe râul Kobuk, la V de loct. Kobuk.Ambleside. (embolsaid). Loct. în NV Angliei (Marea Britanie), pe râul Wendermere.Ambleteuse. (ombleteoz). Loct. în NNE Franţei, pe ţărmul Mării Mânecii, la SV de oraşul Calais.Amblève. (amblev). 1. Loct. în ESE Belgiei, pe râul cu acelaşi nume, aproape de graniţa cu Germania. 2. Râu (85 km) în E Belgiei, afluent al râului Meuse, împreună cu Ourthe.Ambo. Loct. în Peru, pe râul Marañon, la SE de oraşul Huanuco.Amboasary. (amboasarii). Loct. în SE insulei Madascar. Ambodifotatra. Loct. aflată în S insulei Nosy Boraha (R. D. Madagascar).Ambohidratrimo. Loct. în Madagascar, la NV de capitala Antananarivo.Ambohimahaosa. Loct. situată în ins. Madagascar, la NV de oraşul Fianarantsoa.Ambohipaky. (ambohipachii). Loct. în VNV insulei Madagascar, la SV de oraşul Mahajanga.Ambohitra. Vârf (1 475 m) în NE insulei Madagascar.Amboise. (amboaz). Loct. în partea central-vestică a Franţei (Touraine), pe Loara (Loire); circa 11 000 loc.Ambon (Amboina). 1. Ins. în arhipelagul Moluce (Indonezia); suprafaţa este de 761 kmp, cu circa 75 000 loc. 2. Oraş în E Indoneziei, port la Marea Banda, pe ins. omonimă, principalul centru al arhipelagului Moluce, cu circa 210 000 loc.Ambondro. Loct. în S insulei Madagascar.Ambon Ganga. Râu în E statului Sri Lanka, afluent al râului Mahaweli Ganga.

Amboseli. (amboselii). Parc Naţional situat în S Kenyei şi în N Tanzaniei.Ambositra. Loct. în Madagascar, la S de capitală, în partea centrală a insulei.Ambovombe. Loct. în SE Madagascarului.Amboy. (emboi). Loct. în S.U.A. (Illinois) la SV de Aurora şi la NE de oraşul Rock Island.Ambra. Cap geografic în N Madagascarului.Ambrakikós. Golf în NV Greciei (Marea Ionică).Ambrault. (ambro). Loct. în centrul Franţei, la ESE de oraşul Châteauroux.Ambridge. (embridgi). Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), pe Ohio, la NV de Pittsburgh.Ambrières-les-Vallées. (ambrier le valee). Loct. în Franţa, pe râul Mayenne, la NE de oraşul Rennes.Ambrim (Ambrym). Ins. din arhipelagul Noile Hebride (Vanuatu), din Pacific.Ambriz. Loct. în NV Angolei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la N de Luanda.Ambrizete. Loct. în NV Angolei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de Luanda.Ambronay. (ombrone). Loct. în E Franţei, la NE de Lyon.Ambrose. (embros). Canal maritim la SE de New York (S.U.A.).Ambrosio (Ambrósio). (ambruziu). Loct. în VNV Braziliei, pe râul Iça (afluent al Amazonului).Ambrósio. v. Ambrosio.Ambrózfalva. (ombroz folvo). Loct. în SE Ungariei (Csongrád), la NE de Szeged.Ambruosi. (ambruosii). Loct. în Italia, la E de Napoli, la E de vulcanul Vezuviu.Ambrym. Ins. 74 FAmbuklao. Hidrocentrală în NE insulei Luzon (Filipine).Ambulombo. Vârf (2 149 m) în Ins. Flores (Indonezia).Ambunten. Loct. în NE insulei Madura (Indonezia), pe ţărmul Mării Java.Ambunti. (ambuntii). Loct. situată în NV statului Papua-Noua Guinee, pe râul Sepik. Ambur. Oraş în SE Indiei, pe râul Palar, la SE de Bangalore.Amchitka (Amchitka Island). (emcitca). Ins. în Arhipelagul Aleutinelor (S.U.A.).Amchitka Island. v. Amchitka.

Amdabad. v. Ahmedabad.Am Dam. Loct. în E Ciadului, pe râul Oued Batha, nu departe de graniţa cu Sudanul.Amden. Loct. în NE Elveţiei, la SE de lacul Zürich, la N de lacul Wallen şi la NE de Weesen.Amderma. Loct. în N Rusiei, pe ţărmul Mării Kara, la E de loct. Habarovo.Am Djéména. (am dgemena). Loct. în Ciad, la NV de lacul Fitri, la VSV de oraşul Abéché.Amdo. Regiune în Tibet (China), cu loct. principală Ed Dzong.Amdo-Conak-Cso. (amdo conac cio). Lac sărat în regiunea Amdo (Tibet-China).Amealco. Loct. în centrul Mexicului, la SE de oraşul Querétaro.Ameca. 1. Loct. în V Mexicului, la SV de Guadalajara. 2. Loct. în VNV Mexicului, la la VNV de oraşul Zacatecas. 3. Râu în V Mexicului, cu vărsare în Pacific la NNV de oraşul Puerto Vallarta.Amecameca. Loct. în Mexic, la SE de capitală.Amedamit. Vârf (3 296 m) în Etiopia, la S de lacul Tana şi de oraşul Bahir Dar.Ameghino. Loct. în Argentina, la VSV de oraşul Junín.Ameisberg. (amisbarc). Vârf (940 m) în N Austriei, în Munţii Mühlviertel.Ameixial. (ameicsiel). Loct. găsită în SE Portugaliei, pe râul Vascão.Ameland. Ins. (56 kmp) din arhipelagul Frisice de Vest (Olanda).Amelandi. (amelandii). Str. situată între insulele olandeze Terschelling şi Ameland din Frisicele de Vest.Amelia. Loct. în centrul Italiei Pen.re, la NE de Roma şi la V de Terni.Amelinghausen. (amelinghauzăn). Loct. în N Germaniei, la E de Bremen şi la SV de Lüneburg.Ameln. Loct. în V Germaniei, la SV de Düsseldorf şi la NV de Köln.Amendoeira. Loct. în SE Portugaliei, pe fluviul Guadiana.Amendolara. Loct. în S Italiei Pen.re (Calabria), la Golful Taranto, la NE de loct. Sibari.Ameni. (amenii). Ins. din arhipelagul Laccadive (India) din Marea Arabiei (Oceanul Indian).Amenia. Loct. în S.U.A. (New York), la SE de oraşul Kingston.

Amer. 1. Loct. în NE Spaniei, la NV de oraşul Gerona. 2. Erg în SE Algeriei.Amerang. Loct. în SE Germaniei, la NV de lacul Chiem şi la NE de Rosenheim.America. Continent în emisfera vestică, cuprins între Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific şi Oceanul Arctic (Îngheţat). Suprafaţa 42,2 milioane kmp şi circa 800 000 000 loc. Atinge circa 18 000 km lungime. America este compusă din două vaste mase continentale, America de Nord şi America de Sud, unite prin America Centrală istmică şi ins.ră.America Centrală. Constituie o legătură istmică şi ins.ră între cele două Americi. Suprafaţa este de 1,2 milioane kmp, cu circa 60 milioane loc. Lungimea este de 2 923 km. Lăţimea variază între 70 km (Istmul Panama) şi 860 km (Pen. Yukatan). Relieful este în cea mai mare parte muntos cu numeroşi vulcani (majoritatea în activitate). Altitudinea maximă 3 975 m (vf. Acatenango).America de Nord. Suprafaţa este 24,4 milioane kmp (inclusiv insulele învecinate) şi circa 400 milioane loc. Este cuprinsă între Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific şi Oceanul Arctic. Altitudinea maximă este în vf. McKinley din Munţii Alaskăi, de 6 194 m.America de Sud. Suprafaţa este de 17,84 milioane kmp iar populaţia circa 300 000 milioane loc. Altitudinea maximă este 6 959 m (vf. Aconcagua).America Latină. Denumire generică a ţărilor care ocupă America de Sud şi America Centrală istmică şi ins.ră (la S de Rio Bravo sau Rio Grande del Norte). Denumirea provine de la faptul că în aceste ţări predomină limbile de origine romanică (mai ales spaniola şi portugheza). Pe teritoriul Americii Latine sunt 33 de state şi câteva teritorii dependente, însumând o suprafaţă de 21,6 milioane kmp şi o populaţie de circa 450 000 000 loc. Prin comparaţie, Canada şi S.U.A. poartă denumirea de America Anglo-Saxonă, deoarece populaţia este de origine anglo-saxonă (englezi şi francezi).American. (americhen). Râu în S.U.A. (California), afluent al lui Sacramento. Trece prin oraşul Sacramento.American, Bazinul de Nord. Parte a Oc. Atlantic situat la SE de America de Nord.

Americana. (americhene). Oraş în Brazilia, la NV de São Paulo.American Falls. (americăn fols). Loct. în S.U.A. (Idaho), pe Snake (afluent al fluviului Columbia), la N de Marele Lac Sărat.American Falls Reservoir. (americhen fols rezervoar). Lac de acum. în S.U.A. (Idaho), pe râul Snake.Americii Centrale, Groapa. Fosă a Pacificului aflată la V de America Centrală Istmică.Americus. (emericăs). Loct. în S.U.A. (Georgia), la S de Atlanta şi la SE de Columbus.Ameringkogel. (amering coghel). Vârf (2 187 m) în ESE Austriei, în Stub-Alpen.Amersfoort. 1. (emărsfort). Loct. în ENE Rep. Africa de Sud, la N de oraşul Newcastle. 2. (amersfort). Oraş în Olanda centrală, cu circa 130 000 loc. Amery. (amerii). 1. Loct. în Canada, pe râul Nelson, la SV de Port Nelson. 2. Gheţar în Antarctica, în partea de E a Antarcticii, la Oceanul Indian.Ames. (ems). Loct. în S.U.A. (Iowa), pe râul Des Moines, la NV de oraşul Des Moines.Amesbury. (emsbării). 1. Loct. în S Angliei (Marea Britanie), pe râul Avon, la NV de oraşul Southampton. 2. Loct. în NE S.U.A. (Massachusetts), la NE de Boston.Amet. Loct. în India, la NE de oraşul Udaipur.Ameyalco. (ameialco). Loct. situată la SV de capitala Mexicului.Amfikleia. Loct. în Grecia, pe râul Kifisos, la SE de Termopile.Amfilochia. (amfilocia). Loct. în V Greciei, la Golful Arta, la NV de oraşul Agrinion.Amfipoli. (amfiipolii). Loct. în N Greciei, pe Strimonas, la N de loct. Nea Kerdylia.Amfissa. Loct. minieră (bauxită) în S Greciei continentale, aproape de Golful Korinthos.Amfreville-la-Campagne. (amfrî vil la campani). Loct. în N Franţei, la SV de oraşul Rouen.Amga. Râu în Siberia Centrală (Federaţia Rusă), afluent stâng al râului Aldan. 1 462 km şi circa 71 500 kmp. Izvorăşte din Munţii Aldan. 2. Loct. situată pe râul Amga.

Amgu. Loct. în SE Siberiei (Rusia), pe ţărmul Mării Japoniei, la NE de Vladivostok.Amguema. Râu în NE Siberiei (Rusia), cu vărsare în Oc. Arctic.Amguid. (amghid). Loct. în SSE Algeriei, la NV de loct. Djanet.Amguny (Amgun). Râu (644 km lungime) în E Rusiei, afluent al fluviului Amur. Izvorăşte din Munţii Bureja.Amgyerma. (amgierma). Loct. în N Rusiei europene, pe ţărmul Mării Kara.Amhara. 1. Regiune naturală în Etiopia, în jurul Lacului Tana, fiind partea cea mai înaltă a Podişului Abisiniei. Oraşul principal este Gondar. 2. Reg. adm. în N Etiopiei, cu centrul la Bahir Dar.Amherst. (emărst). 1. Loct. în Canada, în V peninsulei Noua Scoţie, la NV de Halifax şi la E de Moncton. 2. Loct. în S.U.A. (Massachusetts), la NNE de oraşul Springfield. 3. Loct. în Myanmar, pe ţărmul de E al Golfului Martaban, la SE de Rangoon şi la S de Moulmein. 4. Loct. în S.U.A. (New York), la NE de lacul Erie şi de Boston. 5. Loct. în S.U.A. (Ohio), pe malul lacului Erie, la V de Cleveland. 6. Loct. în S.U.A. (Virginia), la NE de oraşul Lynchburg.Amherstburg. (amerstbărg). Loct. în Canada, pe ţărmul NV al lacului Erie, la S de Windsor şi la SE de Detroit (S.U.A.).Amiandos. Centru de exploatare a cuprului în SSE insulei Cipru.Amidon. (emidon). Loct. în S.U.A. (Dakota de Nord), la SV de oraşul Bismarck.Amiens. (amié). Oraş în N Franţei (Picardia), pe râul Somme; circa 160 000 loc.Amik Ovasi. (amic ovasii). Lac în S Turciei asiatice, la NE de oraşul Antakya.Amili. (amilii). Loct. în China, la graniţa cu India, la E de cursul Brahmaputrei.Amilly. (amii ii). Loct. în Franţa, la NE de Orléans.Amindivi. (amindivii). Insule (India), în Marea Arabiei, la SV de Mangalore.Amini. (aminii). Ins. în arhipelagul Lakshadweep (India) din Marea Arabiei, la V de Coasta Malabar.Amino. Loct. în S Etiopiei, pe râul Cenalē Wenz, la graniţa cu Somalia.Aminteon. Loct. în NNV Greciei, la V de lacul Vegoritis.

Aminuis. Loct. în E Namibiei, în Deşertul Kalahari, la SE de Windhoek.Amipshahr. (amipşar). Loct. în N Indiei, la SE de Delhi, pe Gange.Amīrābād. Loct. în VNV Iranului, la graniţa cu Irak, la SV de oraşul Īlām.Amiralităţii, Insulele (Admiralty Islands). Arhipelag format din 22 insule vulcanice şi coraligene în Pacific (Melanezia), la N de Ins. Noua Guinee, în componenţa statului Papua-Noua Guinee. Suprafaţa este de circa 2 100 kmp şi are circa 22 000 loc.Amirante. 1. Arhipelag coraligen în Oceanul Indian, în NE insulei Madagascar, format din 150 de insule; aparţine Republicii Seychelles. Suprafaţa 10,3 kmp şi circa 200 loc. 2. Loct. în E statului Panama, pe ţărmul Caraibilor.Amir Chah. (amir ciah). Loct. în VSV Pakistanului, la graniţa cu Afganistan, la E de oraşul iranian Zāhedān.Amisk. (emesc). Loct. în Canada (Alberta), la SE de Edmonton.Amisk Lake. (emesc leic). Lac în Canada (Saskatchewan), la N de râul Saskatchewan.Amistad Reservoir. (emisted rezervoar). Lac de acum. pe fluviul Rio Grande (Rio Bravo), la graniţa S.U.A. – Mexic, amonte de oraşul mexican Ciudad Acuña.Amity. (ametii). Loct. situată în S.U.A. (Pennsylvania), la SV de Pittsburgh.Amizmiz. Loct. în Maroc, la SV de oraşul Marrakech.Amjhera. (amgira). Loct. în India, la SV de oraşul Indore.Amla. Loct. în India, la NV de Nagpur.Am Laim. Cartier al oraşului München (Germania).Amlamé. Loct. în Togo, la NV de Lomé.Amlash. (amlaş). Loct. în N Iranului, pe ţărmul Mării Caspice, la SE de oraşul Rasht.Amlekhganj. (amlecgangi). Loct. în SSE Nepalului, la graniţa cu India, la SV de Katmandu.Åmli. (omlii). Loct. în SE Norvegiei, pe râul Nidelv, la NE de Kristiansand.Amlia Island. (emlie ailănd). Ins. din cadrul arhip. Aleutine (S.U.A.).Amlwch. (emluici). Loct. în NV Ţării Galilor, pe ţărmul Mării Irlandei.Amm Adam. Loct. în NE Sudanului, la NV de oraşul Kassala.

Amman. 1. Capitala Iordaniei, la NE de Marea Moartă; circa 1,3 milioane loc. 2. Reg. adm. în Iordania, la SE de capitală.Ammanazar. Loct. în Turkmenistan, la SE de oraşul Nebitdag.Ammanford. (emenfărd). Loct. în SV Ţării Galilor (Marea Britanie), la NV de Swansea.Ämmänsaari. (emensaarii). Loct. situată în E Finlandei, la NE de oraşul Kajaani.Ammarfjället. (amarfielet). Munte în NNV Suediei, la SV de lacul Hornavan.Ammarnäs. (amarnes). Loct. în NV Suediei, pe râul Vindelälven.Ammassalik. Loct. în SE Groenlandei, la Oceanul Atlantic.Ammeberg. Loct. în Suedia, pe ţărmul nordic al Lacului Vättern.Åmmeberg. (omeberg). Loct. în Suedia, la NE de lacul Vättern.Ammeloe. Loct. în NV Germaniei, la graniţa Olandei, pe râul Berkel (afluent al lui Ijssel).Ammer. 1. Lac (48 kmp) în Germania (Bavaria), pe râul Ammer, afluent al Dunării. 2. Râu (175 km) în S Germaniei, afluent al râului Isar. Pe acest râu se află lacul cu acelaşi nume.Ammerån. (ameron). Râu în centrul Suediei, la NE de oraşul Östersund.Ammergau, Alpii. Munţi în SE Germaniei, la graniţa cu Austria.Ammergebirge. (amerghebirghe). Lanţ montan în S Germaniei.Ammerland. Reg. naturală aflată în NV Germaniei.Ammerman Mountain. (amermen mauntein). Vârf (994 m) în NE Alaskăi (S.U.A.), la graniţa cu statul Canadian.Ammerschwihr. (amerşvir). Loct. în ENE Franţei, la NV de oraşul Colmar.Ammersee. (amarzii). Lac în S Germaniei, la SV de München.Ammochostos (Famagusta). (amociostos). v. Famagusta.Ammotopos. Loct. în V Greciei continentale, la SE de oraşul Ioannina.Amnok. Râu la graniţa Coreea de Nord-China.Amnokkang (Amnok). Denumirea coreeană a fluviului Yalujiang.Amo. 1. v. Song Da. 2. Loct. în Siberia Centrală, pe Tunguska Inferioară, la SE de oraşul Tura.Amoj. v. Hsiamen.

Amo Jiang. (amo giang). Râu în S Chinei care pe teritoriul Vietnamului s numeşte Lixian Jiang.Amol. Oraş în N Iranului, pe ţărmul Mării Caspice, la NE de Teheran.Amolar. Loct. în VSV Braziliei, pe Paraguay, la graniţa cu Bolivia.Amontada. (amontadă). Loct. în NE Braziliei, la NV de Fortaleza.Amora. (amoare). Loct. în VSV Portugaliei, pe malul S al estuarului fluviului Tejo, la S de Lisabona.Amores. (amoris). Râu în NE Argentinei, afluent al fluviului Paraná.Amorgos. 1. Loct. în E insulei cu acelaşi nume (Grecia). 2. Ins. grecească în arhipelagul Ciclade. Are suprafaţa de 120 kmp.Amori. (amorii). Loct. în NE Greciei continentale, la graniţa cu Turcia, pe Evros.Amorinópolis. Loct. în Brazilia, la VSV de oraşul Goiânia.Amory. (emorii). Loct. situată în S.U.A. (Mississippi), la SE de Memphis.Amos. Loct. în SE Canadei, la NV de Québec, pe râul Harricanaw.Åmose. (omosii). Râu în V insulei Sjælland (Danemarca), cu vărsare în str. Beltul Mare la loct. Gorlev.Åmot. (omut). 1. Loct. în SE Norvegiei, la VSV de Oslo. 2. Loct. în S Norvegiei, în regiunea Telemark. 3. Loct. în Norvegia, la NE de loct. Dalen. Amotape. Loct. în NV Perului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la NV de Piura.Åmotfors. (omutfuş). Loct. în VSV Suediei, la NV de oraşul Krlstad.Amou. (amu). Loct. în SV Franţei, pe râul Luy de Béarn, la NV de oraşul Pau.Amourj. (amurj). Loct. în SE Mauritaniei, la SV de loct. Néma. Amozoc. (amosoc). Loct. în Mexic, la NE de oraşul Puebla.Ampah. Loct. în SSE insulei Kalimantan (Indonezia), la NNV de oraşul Amuntaj.Ampanefena. Loct. aşezată în NE insulei Madagascar, pe ţărmul Oc. Indian.Ampanihy. (ampanihii). Loct. în SV Madagascarului.Amparafaka. Golf al Canalului Mozambic situat în N insulei Madagascar, la SV de oraşul Mahajanga.

Amparafaravola. Loct. în partea central-nordică a Madagascarului, la NV de oraşul Toamasina.Amparai. Loct. în E insulei Sri Lanka, aproape de coasta Oc. Indian.Amparo. (împaru). Loct. în Brazilia, la NNE de São Paulo.Ampasimanolotra. Loct. în Madagascar, pe ţărmul Oc. Indian, la SSV de oraşul Toamasina.Ampato. Vârf în Anzii Peruvieni (6 310 m).Ampelokipi. (ampelochipii). Cartier al oraşului Atena (Grecia).Ampelón. Loct. în Grecia, pe râul Pinios, la SV de oraşul Katerini.Ampelonas. Loct. în E Greciei continentale, pe râul Titarisios, la NNV de oraşul Larisa.Ampelos. Cap al peninsulei Longos sau Sithonia (Pen. Calcidică-Grecia).Ampelum. v. Zlatna.Amper. 1. Râu în S Germaniei, afluent al Dunării. 2. Loct. în Nigeria, la SE de oraşul Jos.Ampere. (ampirii). Loct. în Brazilia, la graniţa cu Argentina, la SSE de oraşul Cascavel.Ampezzo. (ampeţo). Hidrocentrală în NE Italiei, pe râul Togliamento.Ampfing. Hidrocentrală în S Germaniei, pe un afluent al Innului.Amphilokhia. (amfilochia). Loct. în Grecia, la capătul din amonte al golfului omonim (V ţării).Amphitrite Group. (amfitrite grup). Insule în Marea Chinei de Sud, revendicate de statele China, Taiwan şi Vietnam.Ampibaku. Loct. în E insulei Sulawesi (Indonezia), pe coasta Golfului Tomini.Ampisikinana. Loct. în NE insulei Madagascar, pe ţărmul Oc. Indian.Amplepuis. (amplepui). Loct. în Franţa, la NV de Lyon.Ampoa. Loct. în ins. Sulawesi (Indonezia), pe ţărmul S al Golfului Tomini.Ampoi. Râu, afluent de dreapta al râului Mureş, la Alba Iulia. Are 53 km, izvorăşte din S Munţilor Metaliferi şi străbate Depresiunea Zlatna.Amposta. Oraş în E Spaniei, pe fluviul Ebro, la SE de oraşul Tortosa.

Amposta Marino. Centru de extracţie a petrolului, în Marea Mediterană, la E de gura de vărsare a fluviului Ebro (Spania).Ampudia. Loct. în Spania, la NNV de Valladolid.Ampuero. Loct. în N Spaniei, la SE de oraşul Santander.Ampus. (ompu). Loct. în SE Franţei, la NE de Marsilia.Amqui. (emchii). Loct. în SE Canadei, aproape de estuarul Sf. Laurenţiu, la NE de Québec.Amrah. Loct. în N Sudanului, pe Nil, la NV de Atbara.Amran. Loct. în centrul Yemenului, la NV de Sanaa.Amras. (amraz). Loct. în V Austriei, în zona Innsbruck.Amravati. (amravatii). Oraş în centrul Indiei (Maharastra); circa 270 000 loc. Vechiul nume Amraoti.Amreli. (amrelii). Loct. în NV Indiei, în Pen. Kathiawar.Amring. Loct. în NE Indiei, la E de Shillong.Amriswil. (amrisvil). Loct. în NE Elveţiei, aproape de lacul Boden, la SE de Konstanz.Amrit. Oraş (în ruine) situat în V Iordaniei, pe ţărmul Mării Mediterane.Amritsar. Oraş în NV Indiei (Punjab). Circa 600 000 loc.Amroha. Oraş situat în NNV Indiei, la NE de Delhi.Amrum. Ins. (7,2 kmp) în arhipelagul Frisice de Nord (Germania).Amsel. Loct. în SSE Algeriei, la SSV de Edjele.Åmsele. 154g4Amsteg. Hidrocentrală în Elveţia, pe râul Reuss.Amstel. Canal în zona Amsterdam (Olanda).Amsteelmeer. Lac în N Olandei, la NV de Ijsselmeer. Amstelland. Regiune în S Amsterdamului (Olanda). Amstelveen. v. Amstelween.Amstelween (Amstelveen). Loct. situată la S de capitala Olandei, Amsterdam.Amsterdam. 1. Oraş-capitală constituţională a Olandei, port maritim; este legat de Marea Nordului prin Noordzee Kanaal; aproape 2 milioane loc. 2. Ins. în S Oceanului Indian, posesiune

franceză. Suprafaţa 66 kmp. Relieful este vulcanic (altitudine maximă 911 m). Se mai numeşte Nouvelle-Amsterdam. 3. Loct. în Rep. Africa de Sud, la V de statul Swaziland. 4. Loct. în S.U.A. (New York), la NE de Albany.Amsterdamse. Parc Naţional în NV Olandei.Amstetten. (amştetin). Loct. în Austria, pe un afluent (Ybbs) al Dunării.Amtali. (amtalii). Loct. în SSV statului Bangladesh, în delta fluviului Gange-Brahmaputra, aproape de Golful Bengal.Am Timan (Am-Timan). Loct. în SE Ciadului, pe râul Bahr Azoum (afluent al lui Chari).Am-Timan. v. Am Timan.Am Truim. v. Trim.Amtzell. (amţel). Loct. în SSV Germaniei, la NE de lacul Boden, la SE de Ravensburg.Amuay. Loct. în Venezuela, pe ţărmul Mării Caraibilor (Antilelor).Amuda. Loct. în NE Iordaniei, la graniţa cu Turcia, la V de oraşul Qameshlive şi la S de oraşul turcesc Mardin.Amudaria (Amu-Daria). 1. v. Amu-Daria. 2. Loct. în Turkmenistan, pe fluviul omonim.Amu-Daria (Amudaria). Râu în Asia central-sudică. Are 2 540 km şi 465 000 kmp. Izvorăşte din Munţii Hindukush, trece prin statele Kirghizia, Tadjikistan, Uzbekistan (formează graniţa cu Afghanistanul), Turkmenia şi se varsă printr-o deltă în Lacul Aral. Vechiul nume: Oxus.Amukta Island. (amiucta ailend). Ins. a S.U.A. din arhip. Aleutine (Oc. Pacific). Amukta, Pass. (amiucta). Str. oceanică între ins. Amukta (la E) şi Seguam (la V) din cadrul arhip. Aleutine (S.U.A.).Amukulang. v. Hszinparhucuocsi.Amulree. (elurii). Loct. în centrul Scoţiei (Marea Britanie), pe râul Braan, la VNV de Dundee.Amund Ringenes. (emănd rinăns). Ins. (6 514 kmp) în arhipelagul arctic canadian (Oceanul Arctic).Amundsen. 1. Mare în partea sudică a Oceanului Pacific, în Antarctica, în dreptul Ţării Byrd, cu adâncimi de peste 1 000 m, acoperită permanent de gheţuri. 2. Golf al Mării Beaufort (Oceanul Arctic) cuprins între insulele Banks şi respectiv Victoria şi

litoralul nordic canadian. Datele: lungimea 445 km, lăţimea 213 km iar adâncimea maximă 285 m. 3. Golf în Antarctica, la NE de ţărmul Enderby, în Oceanul Indian. 4. Gheţar în Marea Ross (Antarctica). 5. Câmpie abisală în S Oc. Pacific.Amundsen-Scott. Staţiune americană de cercetări ştiinţifice în Antarctica, la Polul Sud, la 2 885 m altitudine. Înfiinţată în 1957 şi reamenajată în 1975, constituie cel mai sudic punct de pe glob locuit permanent.Amungen. (amunghen). Lac în centrul Suediei.Amuntai. Loct. în SE Insulei Kalimantan (Borneo) din Indonezia.Amur. 1. Amur (Heilongjiang). (heilong giang). Fluviu în E Federaţiei Ruse şi NE Chinei, format prin unirea râurilor Şilka (izvorăşte din Munţii Iablonovîi) şi Argun cu Kerulen (izvorăşte din Munţii Hinganul Mare). Se varsă în Pacific (Marea Ohotsk); lungimea este de 2 846 km. Suprafaţa bazinului hidrografic atinge 1 432 000 kmp. Afluenţii principali Ussuri, Sungari (pe dreapta) şi Zeia, Burela (pe stânga). Cursul mijlociu formează graniţa dintre Rusia şi China. 2. Regiune în SE Siberiei (Rusia), cu centrul la Habarovsk, străbătută de Amur.Amurang. Oraş în NE insulei Sulawesi (Celebes) din Indonezia.Amuri. (amurii). Golf în SE Siberiei (Rusia), în Marea Japoniei, la SV de Vladivostok.Amurrio. Loct. în N Spaniei, pe râul Izalde, la SSV de Bilbao.Amursk. Oraş (Rusia-Siberia) pe fluviul Amur.Amurskaja Oblast. (amurscaia oblast). Reg. adm. în SE Siberiei (Rusia), cu centrul la Blagoveščensk.Amurzet. Loct. în SE Rusiei siberiene, pe Amur, la V de Habarovsk.Amusco. Loct. în N Spaniei, la NNE de oraşul Palencia.Amvrakiai. Golf în V Greciei, în Marea Ionică.Amvrakikos Kolpos. Golf al Mării Ionice situat în SV Greciei continentale. Amvrosievka. 1. Loct. lângă oraşul Moscova (Rusia). 2. (Amvrosiyivka). Loct. în Ucraina, în zona Doneţ, la SE de oraşul Doneţk.Amvrosiyivka. v. Amvrosievka (2).

Amwlch. (emloci). Loct. în Anglia (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlandei, la V de Liverpool.Amyntaio. Loct. în NV Greciei continentale, pe malul S al lacului Limni Petron, la NV de oraşul Kozani.Amzacea. Com. în jud. Constanţa. Circa 3 000 loc. Satele componente sunt: Amzacea, Dulceşti, Moşneni.Amzhong. (amţong). Loct. în China, în Podişul Tibet.Am-Zoer. Loct. în E Ciadului, la NE de oraşul Abéché.An. Loct. în VSV Myanmar-ului, aproape de ţărmul Golfului Bengal, la SE de loct. Arakan.Ana. 1. Lac glaciar în Munţii Retezat, la 1 930 m altitudine, cu suprafaţa de 3,1 ha şi adâncimea maximă 11,6 m. 2. Loct. în Irak, în NV ţării, pe Eufrat.Anaa. Ins. coraligenă situată în arhipelagul Tuamotu din Oceanul Pacific.Anaba. Loct. în V Nigeriei, la VNV de oraşul Kaduna.Anabanua. Loct. în SV insulei Sulawesi (Indonezia).Anabar. 1. Loct. în NE insulei Nauru, pe ţărmul Pacificului. 2. Râu siberian (Rusia) care se varsă în Marea Laptev (Oceanul Arctic). Are 924 km şi 82 000 kmp.Ana Branch. (ene brenci). Râu în Australia, afluent al râului Darling.Anacapri. (anacaprii). Loct. în S insulei Capri (Italia).Anacetaba. (anasetabă). Loct. în NE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NV de Fortaleza.Anaco. Oraş în NNE Venezuelei, la SSE de oraşul Barcelona.Anacoco. (enecoco). Loct. în S.U.A. (Louisiana), la SE de oraşul Shreveport.Anaconda. (eneconda). Loct. în statul Montana (S.U.A.).Anacortes. (anacoris). Loct. (rafinărie) în NV S.U.A. (statul Washington).Anacostia. (enecostia). 1. Cartier al oraşului Washington din S.U.A. (38,6 kmp). 2. Râu ce curge prin Washington (S.U.A.), şi se varsă în Golful Potomac.Anadarko. (enedarco). Loct. în S.U.A. (Oklahoma), la SV de Oklahoma City.Anadia. (anaţie). Loct. în Portugalia, la NNV de oraşul Coimbra.Anadîr (Anadir, Anadyr). 1. Fluviu în Siberia de Est (Federaţia Rusă), având 1

146 km. Izvorăşte din Podişul Anadîr şi se varsă în golful omonim (din Marea Bering). Suprafaţa bazinului atinge 200 000 kmp. 2. Culme muntoasă în Siberia. Altitudinea maximă 2 320 m. Se mai numeşte şi Culmea Ciukotsk. 3. Golf al Oceanului Pacific (la Marea Bering) pe ţărmurile de NE ale Siberiei, limitat la N de Pen. Ciukotsk. Adâncimea medie este 100-150 m. 4. Oraş în NE Siberiei, pe ţărmul golfului cu acelaşi nume (Pacific) şi la vărsarea în golf al râului omonim.Anadolufeneri. (anadolufenerii). Loct. în NV Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la vărsarea râului Kuri Deresi în mare.Anadoluhisari. (anadoluhisarii). Loct. în NV Turciei asiatice, pe ţărmul strâmtorii Bosfor, la NE de oraşul Scutari (Üsküdar).Anadolukavagi. (anadolucavaghii). Loct. în NV Turciei asiatice, pe ţărmul strâmtorii Bosfor, înspre Marea Neagră.Anafi (Anáfi). (anafii). 1. Loct. în ins. grecească omonimă. 2. Ins. (28,8 kmp) grecească în arhipelagul Cicladelor, la E de Ins. Thira (Santorin).Anáfi. v. Anafi.Anafonitria. Loct. în NV insulei greceşti Zante (sau Zakynthos).Anagé. (enejee). Loct. în Brazilia, la NV de oraşul Vitória da Conquista. Anaghit. Loct. în N statului Eritreea, la NV de Asmara.Anagni. (ananii). Loct. în Italia centrală (Latium), cu circa 20 000 loc.′Ānah. Loct. în Irak, pe fluviul Eufrat, la NV de oraşul Ar Ramādī.Anaheim. (enehaim). Oraş în SV S.U.A. (California), în aglomeraţia urbană Los Angeles-Long Beach; populaţia ajunge la circa 250 000 loc.Anahim Lake. (enehim leic). Loct. în SV Canadei (Columbia Britanică), pe râul Dean, la SV de oraşul Prince George.Anahola. Loct. în Hawaii (S.U.A.), în ins. Hanalei.Anáhuac. (anauac). 1. Loct. în NE Mexicului, la SV de oraşul Nuevo Laredo. 2.Loct. în E Mexicului, la SSE de Tampico. 3. Podiş în Mexicul central, între culmile muntoase Sierra Madre Occidental şi Oriental. Altitudinea medie 1 150 m (în N) şi 2 750 m (în S).Anaimalai Hills. Lanţ muntos în SV Indiei, la SV de oraşul Coimbatore.

Anai Mudi (Anai Mudi Peak). (anai mudii pic). Vârf în S Indiei (2 695 m).Anai Mudi Peak. v. Anai Mudi.Anaiza. Loct. în centrul Arabiei Saudite, la S de Buraida.Anajás. (anajaz). Loct. în NE Braziliei, în regiunea Marajó, la NV de oraşul Belem.Anajatuba. (anajutuba). Loct. în NE Braziliei, la SV de oraşul São Luis.Anak. Loct. în SV Coreei de Nord, la SV de capitală.Anakapelle. (anacapel). Loct. în ESE Indiei, pe coasta Coromandel, pe ţărmul Golfului Bengal (Oc. Indian), la SV de oraşul Vishakhapatnam.Anakie. (enachii). Loct. în Australia (Queensland), la VSV de oraşul Emerald.Anaktuvuk. (enacciuvec). Râu în N Alaskăi (S.U.A.), cu vărsare în Oc. Arctic.Anaktuvuk Pass. (enacciuvec pas). Loct. în Alaska (S.U.A.), pe râul omonim.Analalava. Loct. în NV insulei Madagascar, pe ţărmul strâmtorii Mozambic, la NE de oraşul Majunga.Analavelona. Lanţ montan în SV insulei Madagascar.Analândia. (enalangie). Loct. în SE Braziliei, la NV de oraşul Araras.Anamã. (anamia). Loct. în NV Braziliei, pe Amazon, la SV de Manaus.Ana Maria. Golf în Cuba, la Marea Caraibilor (Antilelor). Este situat aproximativ în partea central-vestică a ţării.Anambas. Insule coraligene (673,3 kmp) situate între Pen. Malacca şi, respectiv, ins. Kalimantan (Borneo). Aparţin Indoneziei.Anambra. 1. Stat în S Nigeriei centrale, pe Niger. Suprafaţa 17 700 kmp şi circa 8 milioane loc. Centrul administrativ este Enugu. 2. Râu în Nigeria, affluent al Nigerului la Onitsha.Amanita, Cordiliera. Lanţ muntos situat la graniţa Vietnam-Laos.Anamosa. (enemosa). Loct. în S.U.A. (Illinois), la NE de oraşul Cedar Rapids.Anamu. Râu în N Braziliei, afluent al râului Trombetas.Anamur. 1. Loct. în S Turciei asiatice, lângă capul cu acelaşi nume. 2. Cap geografic în S Turciei asiatice, la Marea Mediterană, între golfurile Antalya şi Mersin.

Anamur Burnu. Golf al Mării Mediterane situat în S Turciei asiatice, la S de loct. omonimă.Anan. Oraş în E insulei Shikoku (Japonia), la str. Kii.Ananas. Ins. lângă Rio de Janeiro (Brazilia).Ananavero, Barajul. Baraj la graniţa Guyana-Surinam, pe râul Courantyne (Corantijn).Anand. Oraş în V Indiei, la SE de Ahmadabad.Anadapur. Loct. în India, la NE de Cuttack.Anandpur. 1. Loct. în V Indiei, la SE de oraşul Rajkot. 2. Loct. în N Indiei, la NE de oraşul Ludhiana. 3. Loct. în NE Indiei, la NNE de Cutack.Anan′ev. (ananiev). Loct. aflată în SE Kazahstanului, pe malul N al lacului Issîk-Kul.Anano. Ins. indoneziană situată în Marea Banda, la SE de ins. Sulawesi. Anantapur. Oraş în S Indiei, pe râul Penner, la NE de Bangalore.Anantnag. Loct. în NNV Indiei, în Munţii Himalaya, la SE de Sinagar.Ananyev. (ananiev). Loct. situată în SV Ucrainei, la SE de oraşul Balta.Ananyevo. (ananievo). Loct. în Kirghistan, în N ţării, la NE de lacul Issik-kul, la graniţa cu Kazahstan.Anan′yiv. (ananiiv). Loct. în Ucraina, la NV de Odessa. Anapa. Loct. în SV Rusiei, pe ţărmul Mării Negre, la NV de Novorosiisk.Anápolis. Oraş în centrul Braziliei (Goiás), la SV de Brasilia, la capătul căii ferate São Paulo. Circa 230 000 loc.Anapú. Râu în N Braziliei, afluent al lui Rio do Pará.Anar. Loct. în partea central-sudică a Iranului, pe râul endoreic Shur, la NE de Shiraz.Anār. (anaar). Loct. în Iran, la NV de oraşul Rasfanjān.Anárak (Anaraq, Anārak). Loct. minieră (cupru) în Iran. Se află la NE de Istafan.Anaraq. v. Anárak.Anārak. v. Anárak.Anārbar. (anaarbar). Râu în N Iranului, ce traversează oraşul Qom, afluent al Qareh Chāi.

Anarcs. (onorci). Loct. în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la SE de Kisvárda.Anardara (Anardärrä). (anardere). Loct. în V Afganistanului, la NV de oraşul Farāh.Anardärrä. v. Anardara.Anargyroi. Loct. în N Greciei, la NV de oraşul Kozani.Annarjokka. (anar ioca). Râu în NE Norvegiei, afluent al râului finlandez Vaskojoki.Añasco. (aniasco). Loct. în V insulei Puerto Rico (S.U.A.), pe râul Guanajibo.Anastácio. (enestasiu). Loct. în V Braziliei, la VSV de oraşul Campo Grande.Anastazewo. (anastazevo). Loct. în partea centrală a Poloniei, la SE de Gliezno.Anastasievka. Loct. în S Ucrainei, pe râul Mokrij Jelencik, la SE de oraşul Doneţk.Anasztáziapuszta. (onostazio pusto). Loct. lângă capitala Ungariei, Budapesta.Anatahan. Ins. din arhipelagul Mariane (S.U.A.), din Pacific.Anatoli. (anatolii). Loct. în NV Greciei continentale, la S de oraşul Ioannis, pe malul SV al lacului Ioanninon.Anatolia. 1. Denumirea în antichitate a Asiei Mici, iar astăzi a părţii asiatice a Turciei. 2. Podişul Anatoliei, podiş în centrul Turciei asiatice, limitat de Munţii Pontici la N de Taurus şi Antitaurus la S. Altitudinea medie este de 1 200 m.Anatolichis Frangista. Loct. în SSV Greciei continentale, la NNE de lacul Kremaston. Anatoliki Makedonia kai Thraki. (anatolichii machedonia kai trachii). Reg. adm. în NE Greciei continentale, cu centrul la Komotini. Anatoliko. Loct. în N Greciei continentale, la NNV de oraşul Kozani.Anatom (Aneithyum). Ins. din Pacific, din arhipelagul Noile Hebride (Vanuatu).Änättijärvi. (enetii iarvii). Lac în E Finlandei, la graniţa cu Rusia (la V de lacul Ozero Kammenoe).Añatuya. (aniatuia). Loct. în NE Argentinei, pe râul Salado, la NE de Cordoba.Anauá. Râu în NNV Braziliei, afluent al lui Rio Branco (iar acesta al lui Rio Negro).

Anaurilândia. (enauriilange). Loct. în Brazilia, pe fluviul Paraná, la V de oraşul Presidente Prudente.Anavra. Loct. în SE Greciei continentale, la NE de oraşul Lamia.Anaya de Alba. (anaia de alba). Loct. în V Spaniei, la SE de Salamanca.Anbyon. Loct. în SE Coreeii de Nord, pe ţărmul Mării Japoniei, la SE de Wonsan.An Cabhán. v. Cavan.Ancash. (ancas). Reg. adm. în V Peru-lui, cu centrul la Huaráz.Ancaster. (encaste). Loct. în E Angliei, la ENE de Nottingham.Ance. (ons). Râu în Franţa, afluent al lui Allier.Ancenis. (anseni). Loct. în NV Franţei, pe fluviul Loara, la V de Angers.Ancerville. (anservil). Loct. în Franţa, la VSV de Nancy. Anchán. (ancian). Loct. în E Argentinei, la NV de oraşul Trelew.Anchau. (encau). Loct. în N Nigeriei, la NE de Kaduna.Anchieta. (anşieta). Loct. în E Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de Vitoria.Anchodaya. (anciodaia). Loct. în NV Boliviei, la graniţa cu Peru.Anchorage. (encoregi). Oraş situat în S.U.A. (Alaska), la Cook Inlet. Circa 220 000 loc.Anchorena. (anciorena). Loct. în Argentina, la V de oraşul General Pico.Anchor Point. (encor point). Loct. în SV Alaskăi (S.U.A.), la SV de oraşul Anchorage.Anci. Loct. în NE Chinei, între Beijing (la NV) şi Tiencin (la SE).Anciferovo. Loct. în N Rusiei europene, la SE de oraşul Tihvin.Anco. Loct. în SSV Perului, la SE de Huancayo.Ancon. 1. Loct. în S statului Panama, pe ţărmul Oceanului Pacific, lângă Rio Abajo. 2. (Ancón). Loct. în V statului Peru, pe ţărmul Oceanului Pacific, la NV de Lima. 3. Loct. în E Ecuadorului.Ancón. 1. Loct. în Argentina, la SV de oraşul Junin. 2. v. Ancon (2).Ancona. 1. Oraş în Italia, în partea centrală (Marche), port la Adriatica, cu circa 105 000 loc. 2. Reg. adm. în E Italiei Pen.re, cu centrul în oraşul omonim.

Ancram. (encrem). Loct. în S.U.A. (New York), la SE de Albany.Ancrum. (encram). Loct. în SE Scoţiei (Marea Britanie), la SE de oraşul Newton St. Boswells.Ancsin. (ancin). Loct. în NE Chinei (Shantung), la E de oraşul Posan.Ancsing. (ancing). Oraş în ESE Chinei, pe Chang Jiang, la SV de Nanking.Ancuabe. Loct. în NE Mozambicului, la V de oraşul Pemba.Ancud. 1. Loct. în Chile, situată în N Insulei Chiloe. 2. Golf în SV statului Chile, între continent şi ins. Chiloe.Ancy-le-Franc. (onsii leo fronc). Loct. în Franţa, pe râul Armançon, la NV de Dijon.Anda. 1. Oraş în NE Chinei, la NV de Harbin. 2. Ins. a Indoneziei, la N de ins. Sangir, la S de Filipine. 3. Loct. în VSV Norvegiei, la NE de oraşul Bergen.Andacollo. (andacoio). 1. Loct. în V Argentinei, în Anzi, pe râul Neuquén. 2. Loct. în Chile, în apropierea capitalei Santiago.Andado. (endado). Loct. în Australia, în deşertul Simpson, la SE de oraşul Alice Springs.Andahuaylas. (andauailas). Oraş în Peru, în Munţii Anzi, la SE de Lima. Andai. Loct. în NV insulei Noua Guinee (Indonezia), pe ţărmul Pacificului (Golful Irian).Andaingo Gara. Loct. în Madagascar, la NE de capitala Antananarivo.Andalgalá. Loct. în N Argentinei, la SV de oraşul San Miguel de Tucuman.Andalsnes (Åndalsnes). Loct. în V Norvegiei, la vărsarea râului Lagen.Åndalsnes. v. Andalsnes.Andalucía. (Andalusia). Reg. adm. în S Spaniei, cu centrul la Córdoba.Andalusia. (endelazia). Loct. în SE S.U.A. (Alabama), pe Conecuh, la SSV de Montgomery.Andaluzia (Andalucia). 1. (andaluşia). Regiune naturală în S Spaniei, străbătută de Guadalquivir. Are circa 90 000 loc. Oraşul principal este Sevilla. 2. Câmpie în SV Spaniei. 3. Munţi în S Spaniei (3 478 m în masivul Sierra Nevada).Andaman. 1. Arhipelag indian situat în Oceanul Indian, între Golful Bengal şi Marea Andaman, în teritoriul Andaman şi Nicobar, format din 6 insule vulcanice şi coraligene. Suprafaţa este 6 500 kmp şi

circa 132 000 loc. 2. Marea Andaman. Mare a Oceanului Indian, cuprinsă între Pen. Malacca la E, arhipelagul Andaman şi Nicobar la V şi ins. Sumatra la S. Suprafaţa 602 000 kmp, adâncimea maximă 4 198 m.Andaman şi Nicobar. Teritoriu autonom al Indiei, cuprinzând arhipelagul cu acelaşi nume din Oceanul Indian (Golful Bengal). Suprafaţa este 8 300 kmp şi circa 190 000 loc. Centrul administrativ este Port Blair (în Arhipelagul Andaman).Andamanul de Mijloc. Ins. în Arhipelagul Andaman (India) din Oceanul Indian, între Golful Bengal şi Marea Andaman.Andamanul de Nord. Ins. în Arhipelagul Andaman (India) din Oceanul Indian, între Golful Bengal şi Marea Andaman.Andamanul de Sud. Ins. în Arhipelagul Andaman (India) din Oceanul Indian, între Golful Bengal şi Marea Andaman.Andamanul Mic. Ins. în Arhipelagul Andaman (India) din Oceanul Indian, între Golful Bengal şi Marea Andaman.Andamarca. Loct. în SV Boliviei, la V de lacul Poopó.Andamooka. (endemuca). Loct. în SSE Australiei, la V de lacul Torrens.Andance. (ondons). Loct. în S Franţei, pe valea fluviului Ron, la S de Lyon.Andapa. Loct. în NE Madagascarului.Andara. Loct. în SE Angolei, la graniţa cu Namibia, la SE de loct. Dirico.Andarāb. (andaraab). Loct. în Afganistan, la NNE de Kabul.Andaraí. 1. Loct. în E Braziliei, pe râul Paraguaçu, la V de Salvador. 2. Cartier al oraşului Rio de Janeiro (Brazilia).Andarax. (andaracs). Râu în S Spaniei, cu vărsare în Mediterana la Almería.Andarob. Loct. în Tadjikistan, la hotarul cu Afganistan, la SV de oraşul Khorugh.Andau. Loct. în E Austriei, la graniţa cu Ungaria, la E de lacul Nieusiedl (Fertö).Ande. (and). Râu în SSV Franţei, ce se varsă în Canal du Midi.Andeer. Hidrocentrală în SE Elveţiei, pe râul Rinul Posterior.Andeg. Loct. în NE Rusiei europene, pe Peciora, la N de oraşul Narian Mar.Andelfingen. (andelfingăn). Loct. în NE Elveţiei, pe râul Thur, la NV de Winterthur.

Andelle. (ondel). Râu în N Franţei, afluent al fluviului Seine.Andelot-Blancheville. (andelu blanşevil). Loct. în Franţa, la SV de oraşul Nancy.Andelot-en-Montagne. (andelo ăn montani). Loct. în E Franţei, la SSV de Besançon.Andenes. Loct. în Norvegia, în Arhipelagul Vesteralen.Andenne. (anden). Loct. în Belgia, pe râul Meuse, la E de Namur şi V de Liège.Andéramboukane. (anderambucan). Loct. în E statului Mali, la frontiera cu Niger, la SE de loct. Ménaka. Ånderbaktindan. (onderbactindan). Vârf (1 235 m) în Norvegia, la NE de Nordfold.Anderlecht. (anderlect). Cartier al oraşului Bruxelles, Belgia.Anderlues. (anderlu). Loct. în SV Belgiei, la SV de Namur şi la SE de Mons.Andermatt. Loct. în Elveţia, pe râul Reuss, la N de trecătoarea St. Gothard.Andernach. (andernah). Loct. în Germania, pe fluviul Rhin, aval de Koblenz.Andernos-les-Bains. (anderno le ben). Loct. în VSV Franţei, pe coasta Oc. Atlantic, la SV de Bordeaux.Anderslöv. (andersleov). Loct. situată în SV Suediei, la SE de Malmö.Anderson. (endersăn). 1. (anderson). Loct. în Argentina, la SE de oraşul Junín. 2. Râu în NV Canadei, cu vărsare în Oc. Arctic. 3. Loct. în Alaska (S.U.A.), pe râul Nenana, la SV de oraşul Fairbanks. 4. Oraş în S.U.A. (Indiana), la NE de Indianapolis. 5. Loct. în S.U.A. (Carolina de Sud), la NV de Columbia. 6. Loct. în S.U.A. (Missouri), la SV de oraşul Springfield.Anderson Bay. (endersăn bei). Golf al Oc. Pacific situat în NE insulei Tasmania (Australia).Anderstorp. Loct. în S Suediei, la SV de oraşul Jönköping.Andevoranto. Loct. în E Madagascarului, pe ţărmul Oceanului Indian, la SV Tamatave şi la E de Antananarivo.Andfjorden. (andfiorden). Fiord în NV Norvegiei, în zona Hinnoya.Andheri. (anderii). Loct. situată la N de Mumbai (India).Andhra Pradesh. (andra pradeş). Stat în SE Indiei, având suprafaţa de 276 800

kmp şi circa 55 milioane loc. Centrul administrativ este Hyderabad.Andhui. Loct. în N Afganistanului.Andhur. Loct. în SV Omanului.Andijan. (andii ian). Oraş în Uzbekistan, cu circa 290 000 loc.Andijk West. (andiic vest). Loct. în NV Olandei, pe ţărmul V al lacului Ijssel.Andikíthira. Ins. (Grecia) situată la NV de ins. Creta.Andilamena. Loct. în Madagascar, la NV de oraşul Toamasina.Andilanatoby. (andilanatobii). Loct. în ins. Madagascar, la NNE de Antananarivo.Andīmeshk (Andimesk, Andimishk). (andiimeşc). Oraş în VNV Iranului, la NV de oraşul Dezfūl.Andimesk. v. Andīmesk.Andimishk. v. Andīmeshk.Andirá. (engira). Loct. în Brazilia, la NE de oraşul Londrina.Andir He. Râu în China, cu izvorul în Munţii Kunlun, cu pătrundere în deşertul Takla Makan.Andirin. Loct. în SSE Turciei asiatice, pe râul Ceyhan, la NE de Adana.Andirlangar. Loct. în China, în SE deşertului Takla Makan.Andirrio. Loct. în SV Greciei continentale, pe ţărmul N al golfului Patra, la N de oraşul Patra (Patras).Andissa. Oraş în Ins. Lesbos (Grecia).Andizhan. Oraş în Uzbekistan, la SE de oraşul Namangan.Andizhanskaya Oblast. Reg. adm. în Uzbekistan, cu centrul la Andizhan.Andkhui. Loct. în NV Afganistanului, aproape de graniţa cu Turkmenistan. Andkhvoy. (andcvoi). Loct. în NV Afganistanului, la NV de oraşul Mazar-e-Sharif.Andlau. (andlo). 1. Loct. în Franţa, la SV de Strasbourg. 2. Râu în NE Franţei, afluent al fluviului Rin.Andoain. Loct. în N Spaniei, la SV de oraşul Donostia-San Sebastián.Andoany. (andoanii). Loct. în S insulei Nosy Bé (R.D. Madagascar).Andoas. Loct. în NV Perului, pe râul Pastaza (afluent al lui Marañon), la graniţa cu statul Ecuador.Andoas Nuevo. Loct. în NV statului Peru, la graniţa cu Ecuador.

Andocs. (ondoci). Loct. în Ungaria (Somogy), la SE de lacul Balaton şi la NNE de Kaposvár.Andogskaja Grjada. (andogscaia griada). Lanţ montan în N Rusiei europene, la NV de lacul Rîbinsk.Andol. Loct. în India, la NV de Hyderabad.Andolsheim. (andolşaim). Loct. în NE Franţei, la E de oraşul Colmar.Andomskii Pogost. Loct. în NV Rusiei, pe ţărmul SE al lacului Onega.Andong. 1. Loct. în E Chinei, în SE golfului Hangzhou, la E de oraşul Hangzhou. 2. Oraş în SE Republicii Coreea, pe râul Naktong. Are circa 115 000 loc.Andongwei. (andongvei). Loct. în E Chinei, la Marea Galbenă (Oc. Pacific), la SV de oraşul Rizhao.Andoom. (endum). Loct. în NV pen. York (Australia), la S de oraşul Mapoon.Andorf. Loct. în N Austriei, pe râul Pram, la NV de Linz.Andørja. (andor ia). Loct. şi Ins. în NV Norvegiei, în Golful Vågsfjord.Andornaktálya. (ondornoc taio). Loct. în Ungaria (Heves), la SSE de Eger.Andorra. 1. Loct. în NE Spaniei, la SE de oraşul Zaragoza. 2. Stat mic în SV Europei, în partea estică a Munţilor Pirinei. Suprafaţa 468 kmp şi circa 70 000 loc. Capitala Andorra la Vella.Andorra la Vella. (vella). Capitala principatului Andorra. Circa 16 000 loc.Andovce. (andovţe). Loct. în partea central-sudică a Slovaciei, la NV de Nove Zámk.Andover. (endovăr). 1. Loct. în SE Canadei, pe St. John, la graniţa cu S.U.A., la NV de Fredericton. 2. Loct. în S Angliei (Marea Britanie), la SV de Londra şi Aldershof şi la NE de Salisbury. 3. Loct. în S.U.A. (New Hampshire), la NV de Concord. 4. Loct. în S.U.A. (Massachusetts), la N de Boston. 5. Loct. în S.U.A. (New York), la SE de Buffalo. 6. Loct. în S.U.A. (Ohio), la S de lacul Erie, la ENE de oraşul Cleveland.Andøy (Andøya). (andoi, andoia). Ins. situată în N Norvegiei (arhipelagul Vestenalend).Andøya. v. Andøy. Andradas. (endrades). Loct. în SE Braziliei, la NE de oraşul Campinas.

Andradina. Loct. în Brazilia, pe Parana, la NV de oraşul Araçatuba.Andraitx. (andraiş). Loct. în V insulei Mallorca (Spania), pe ţărmul Mediteranei.Andranomavo. Loct. în Madagascar, în NV insulei, la SV de oraşul Mahajanga. Andarnopasy. (andarnopasii). Loct. în VSV Madagascarului, pe ţărmul Canalului Mozambic, la SV de loct. Belo.Andranovondrina. Loct. în extremitatea N a insulei Madagascar.Andranovory. (andranovorii). Loct. în SV insulei Madagascar, la NE de oraşul Toliara.Andrásfa. (ondraş fo). Loct. în SV Ungariei (Vas), la SE de Körmend.Andráshida. (ondraş hido). Loct. în SV Ungariei (Zala), la NV de Zalaegerszeg.Andrăşeşti. Com. în jud. Ialomiţa, cu circa 2 300 loc. Satele componente sunt: Andrăşeşti, Orboeşti.Andratx. (andratucs). Loct. în V insulei Mallorca (Spania).Andravida. Loct. în NV pen. Pelopones, la SV de oraşul Patras.Andreafsky. (endriufschii). Râu în SV Alaskăi (S.U.A.), afluent al fluviului Yukon.Andreanof Islands. (endriunof ailends). Ins. a arhip. Aleutine (S.U.A.).Andreapol. Loct. în NV Rusiei, pe râul Dvina de Vest, la NV de Moscova.Andreas. Cap geografic în NE Ciprului.André Félix. Parc Naţional în NE Rep. Centrafricane, pe râul Yata, la SE de oraşul Birao.André Fernandes. (andree fernandis). Loct. în E Braziliei, la NV de oraşul Almenara.Andreiaşu de Jos. Com. în jud. Vrancea, cu circa 2 400 loc. Satele componente: Andreiaşu de Jos, Andreiaşu de Sus, Arşiţa, Fetig, Hotaru, Răchitaşu, Titila.Andreianov. Insule în Arhipelagul Aleutine (S.U.A.).Andrejevka. (andreievca). Loct. în Ucraina, în bazinul Doneţ, la SSV de oraşul Doneţk.Andrelândia. (andrelandia). Loct. în E Braziliei, la VSV de Belo Horizonte.Andrequicé. (andrechise). Loct. în Brazilia, la NV de Belo Horizonte. Andresito. Loct. în Uruguay, la NE de oraşul Mercedes.

Andrespol. Loct. în Polonia, la SE de Łódź.Andreville. (endrevil). Loct. în SE Canadei, la estuarul Sf. Laurenţiu, la NE de Québec.Andrew Bay. (endriu bei). Golf al Golfului Bengal, situat în V Myanmar-ului.Andrews. (endriu). Loct. în S.U.A. (Carolina de Nord), la SV de Asheville.Andrézieux-Bouthéon. (andrezieo buteo). Loct. în SE Franţei, la NV de oraşul St.-Étienne.Andria. Loct. în SE Italiei Pen.re, la NV de Bari.Andriamena. Loct. în Madagascar, la NNV de Antananarivo.Andriandampy. (andriandampii). Loct. în partea central-sudică a insulei Madagascar, la SV de oraşul Fianarantsoa.Andriba. Loct. în Madagascar, la NV de capitala Antananarivo.Andricena. Loct. în partea central-vestică a Peloponezului (Grecia).Andrid. Com. în jud. Satu Mare, având aproximativ 3 000 loc. Satele componente: Andrid, Dindeşti, Irina.Andrieşeni. Com. în jud. Iaşi, cu aproximativ 5 000 loc. Satele componente: Andrieşeni, Buhăeni, Drăgăneşti, Fântânele, Glăvăneşti, Iepureni, Spineni.Andriesvale. (endriusvel). Loct. în N Rep. Africa de Sud, la hotarul cu Botswana. Andries Vosloo Kudu Nature Reserve. (endris vaslu kudu nature rezerv). Parc Naţional în SSE Rep. Africa de Sud, la NE de oraşul Port Elizabeth.Andrijevica. (andrii ieviţa). Loct. în S Muntenegrului, pe râul Lim.Andringitra. Munte şi vârf (2 658 m) în Madagascar, în partea de SE a insulei.Andritsana. Loct. în V pen. Pelopones (Grecia).Andrjušino. (andriuşino). Loct. în V Siberiei (Rusia), la SE de oraşul Serov.Androka. Loct. în SV Madagascarului, pe ţărmul strâmtorii Mozambic.Andros. 1. Loct. în SE insulei cu acelaşi nume (Grecia). 2. Ins. grecească în Marea Egee (Arhipelagul Cicladelor). Suprafaţa 405 kmp şi peste 20 000 loc. Loct. principală poartă aceeaşi denumire. 3. Cea mai mare Ins. a Arhipelagului Bahamas. Suprafaţa 4 200 kmp. Circa 8 300 loc.

Androscoggin. (endroscoghin). Râu (252,7 km) în NE S.U.A. (cu vărsare în Golful Maine din Atlantic), la SE de Lewiston şi la NE de Portland.Androsovka. Loct. în Rusia europeană, la SV de oraşul Samara.Andros Town. (endros taun). Loct. în E insulei Andros (Bahamas).Androth. (andros). Ins. în Arhipelagul Laccadive (astăzi Lakshadweep) aparţinând de India din Marea Arabiei.Andrott. Ins. a Indiei, aflată în arhip. Lakshadweep.Andrupene. Loct. în SE Letoniei, la NE de oraşul Daugavpils.Andrushivka. (andruşivca). Loct. în Ucraina, la SV de capitala Kiev.Andrusovo. Loct. în Federaţia Rusă, la S de Smolensk.Andrychów. (andriciuf). Loct. industrială în Silezia poloneză, la E de Bielsko-Biala.Andselv. Loct. în N Finlandei, la SV de oraşul Tromsø.Ands-fjord. (ands fiord). Fiord în NV Norvegiei, în regiunea insulelor Vesterålen.Andsnes. Loct. în N Finlandei, la NE de Tromsø.Andudu. Loct. în NE R.D. Congo, la SE de Isiro.Andujar. (anduhar). Loct. în S Spaniei, pe fluviul Guadalquivir, la E de Cordoba.Andújar. (anduhar). Loct. în Spania, pe Guadalquivir, la NE de Córdoba.Andul. Loct. lângă oraşul Calcutta (India).Andulo. Loct. în centrul Angolei.Anduze. (onduz). Loct. în S Franţei, la NE de Montpellier.Aneby. (anebii). Loct. în SE Suediei, la NE de oraşul Jönköping şi la ESE de lacul Vättern.Anéfis. Loct. în E statului Mali, la SV de oraşul Kidal.Anegada. 1. Ins. în Antile, la E de ins. Puerto Rico, posesiune a Marii Britanii. 2. Str. între ins. Anegada (la NV) şi Sombrero (la SE) din arhipelagul Antilele Mici. 3. Golf al Oceanului Atlantic, situat în E Argentinei, la S de golful Bahia Blanca, în regiunea de vărsare în ocean a râului Rio Colorado.Anehó (Anecho). Loct. în statul Togo (Africa), pe ţărmul Golfului Guineea, la E de capitală, Lomé.Aneityum (Anatom). v. Anatom.

Anelghowhat. (enlauhat). Loct. în V insulei Anatom sau Aneityum.Añelo. (anielo). Loct. în partea central-estică a Argentinei, pe râul Neuquén (afluent al lui Rio Negro), la NV de Neuquén.Anemomilos. Cap în S insulei Creta (Grecia).Anenii Noi. Loct. în Rep. Moldova, la SE de Chişinău.Anet. (ane). Loct. în Franţa, pe râul Eure, la V de Paris.Aneto, Pico de. Cel mai înalt vârf (3 404 m) din Munţii Pirinei (Spania), în masivul Maladetta.Aney. (anei). Loct. în NE Nigerului, la S de loct. Séguédine şi la N de loct. Dirkou.Anfeng. Loct. în E Chinei, la NV de Sanghai.Anfo. Loct. în N Italiei, pe ţărmul lacului Idro, la V de lacul Garda.Anfu. Loct. în SE Chinei, la SE de oraşul Pingxiang.Angadoka. 1. Cap în NV insulei Madagscar. 2. Golf al Canalului Mozambic situat în NV insulei Madagascar.Angahook Lorne State Park. (enghehuc lorn stet parc). Parc Naţional în SSE Australiei, la SV de Melbourne.Angamos. Cap în NV statului Chile, la NV de oraşul Antofagasta.Angang. Loct. în SE Coreeii de Sud, la ENE de oraşul Taegu.Angangueo. Loct. în Mexic, la VNV de Ciudad de Mexico.Ang′angxi. (angangşii). Loct. în NE Chinei, la SV de oraşul Qiqihar. Angara. Râu în Federaţia Rusă, în Siberia, cu lungimea de 1 779 km (suprafaţa circa 1 060 000 kmp). Izvorăşte din Lacul Baikal şi se varsă în Enisei.Angaradébou. (angaradebu). Loct. în NE Beninului, la NE de oraşul Kandi.Angareb. Râu în NV Etiopiei şi în E Sudanului, afluent al râului Atbara.Angarsk. Oraş în Federaţia Rusă, în Siberia, pe Angara. Circa 270 000 loc.Angas Downs. (enghes dauns). Loct. în Australia, la S de Munţii MacDonnell.Angathia. Loct. în N Greciei, pe râul Aliakmonas, la VSV de Salonik.Angatuba. Loct. în Brazilia, la V de oraşul Sorocaba.

Angaur. Ins. din cadrul arhipelagului Palau (S.U.A.) din Oceanul Pacific.Ängby. (engbii). Loct. lângă Stockholm (Suedia).Ånge. (onghe). Loct. în centrul Suediei, la SE de lacul Storsjön şi la NV de Sundsvall.Angel. 1. Râu în NV Germaniei, afluent al râului Weser la E de oraşul Münster. 2. (Salto de Angel). (anhgel). Cascada cu cea mai înaltă cădere de apă din lume (979 m; după alte date 1 018 m). Situată pe platoul Auyán-tepui (Podişul Guyanelor), în SE Venezuelei. Este formată de Rio de Carrao, afluent al lui Rio Caroni (bazinul Orinoco).Angela. (engela). Loct. în S.U.A. (Montana), pe râul Yellowstone, la NE de oraşul Billings.Angelau. Ins. coraligenă din arhipelagul Tuamotu (Oceanul Pacific).Angel de la Guarda (Ángel de la Guarda). (ansel de la guarda). Ins. (Mexic) în Golful California, la E de Pen. California. Are suprafaţa de 25,8 kmp.Ángel de la Guarda. v. Angel de la Guarda.Angeles. (angheles). Oraş în Filipine (ins. Luzon), la N de Manilla, cu circa 190 000 loc.Angel Etcheverry. (anghel etceverii). Loct. în Argentina, la SV de oraşul La Plata.Angelholm. (anghelholm). Loct. situată în Suedia, la str. Kattegat.Angeli. (anghelii). Loct. în NV Finlandei, la graniţa cu Suedia, pe râul Kietsimäjoki.Angélica. (anhelica). Loct. în NE Argentinei, la VNV de oraşul Santa Fe. Angelina. (engiolina). Râu în S.U.A. (Texas), afluent al râului Neches.Angellala Creek. (enghelala cric). Râu de tip creek situat în Australia, afluent al râului Warrego.Angelniemi. (anghelniemii). Loct. în SV Finlandei, în NE insulei Perniö, la SE de oraşul Turku.Angelo. (engelo). Râu de tip creek situat în V Australiei, afluent al râului Ashburton.Angelokastro. Loct. în SV Greciei continentale, la SV de oraşul Agrinio.Ángel R. Cabada. (anhel er cavada). Loct. în SE Mexicului, aproape de Golful

Campeche, la SE de oraşele Veracruz şi Alvarado. Angels Camp. (engiols chemp). Loct. în S.U.A. (California), la NE de oraşul Stockton.Anger. (angher). 1. Loct. în SE Austriei, pe râul Feistritz, la NE de Graz. 2. Râu în Germania, în regiunea Ruhr, afluent al Rinului. Trece prin Ratingen. 3. Cartier al oraşului Leipzig (Germania).Angera. Loct. în Italia, pe ţărmul SE al lacului Maggiore.Ängerån. (engheron). Râu în Suedia, afluent al râului Voxnan.Āngereb Wenz. (anghereb venţ). Râu în NV Etiopiei şi E Sudanului, afluent al Atbarei.Ångerman (Ångermanälven). (ongherman, onghermanelven). Fluviu în partea central-nordică a Suediei. Izvorăşte din Alpii Scandinaviei şi se varsă în Golful Botnic. Lungimea este de circa 450 km (31 900 kmp suprafaţa bazinului).Ångermanälven. v. Ångerman.Ångermanbalen. (anghermanbalen). Vârf (488 m) în Suedia, la NV de oraşul Umeå.Angermund. (anghermund). Loct. în NV Germaniei, în Ruhr, la NV de Düsseldorf.Angermünde. (anghermiunde). Loct. în NE Germaniei, aproape de graniţa cu Polonia, la NE de oraşele Berlin şi Eberswalde.Angern (Anghern an der March). (anghern an der march). Loct. în NE Austriei, la graniţa cu Slovacia, pe râul Morava, la NE de Viena.Anghern an der March. v. AnghernAngers. (ănje). Oraş în V Franţei (Anjou), pe Mayenne, afluent al fluviului Loire. Circa 200 000 loc.Ångersjö. (onghersieo). Loct. în Suedia, la ENE de loct. Olingdal.Ängesån. (engheson). Râu în NE Suediei, afluent al râului Kalixälven.Ängesön. (engheseon). Ins. a Suediei aflată în Golful Botnic, în grupul Norra Kvarken.Angerville. (anjervil). Loct. în Franţa, la SV de capitala ţării, Paris.Angervilliers. (anjervilier). Loct. în apropierea capitalei Franţei, Paris.Ängesön. (engheseon). Ins. (Suedia) în NV Golfului Botnic, în grupul Kvarken de Nord.

Anggana. Loct. în E insulei Borneo (Kalimantan), la SE de oraşul Samarinda.Anghagobe. (angagobe). Loct. situată în E Madagascarului, pe ţărmul Oceanului Indian.Anghiari. (anghiarii). Loct. în N Italiei Pen.re, pe râul Tevere, la NE de Arezzo.Angical. (enjical). Loct. în Brazilia, la NE de oraşul Barreiras.Angicos. (anghicos). Loct. în NE Braziliei, la VNV de oraşul Natal.Angikuni Lake. (engiicunii leic). Lac în N Canadei, la V de Golful Hudson.Angitis. Râu în NNE Greciei, afluent al lui Strimonas.Angke. 1. Râu ce curge la V de capitala statului Indonezia, Jakarta. 2. Cartier al oraşului Jakarta (Indonezia).Angkor. (Ankor Wat). Loct. în Cambodgea, veche capitală a Imperiului khmer omonim, aflată la N de lacul Tônlé.Angkor Wat. (angcor oat). v. Angkor.Angle. (engol). Loct. în SV Ţării Galilor (Marea Britanie), la SV de oraşul Haverfordwest.Angle Inlet. (engol inlat). Loct. în S Canadei, la SE de oraşul Winnipeg, pe malul lacului Woods.Anglés. (anglis). Centru de exploatare a plumbului situat în NE Spaniei, aproape de graniţa cu Franţa.Anglesey. (englesii). 1. Ins. britanică în Marea Irlandei, în apropierea Ţării Galilor. Suprafaţa 715 kmp şi peste 60 000 loc. 2. Regiune în NV Angliei, în ins. cu acelaşi nume. Centrul este oraşul Llangefni.Angles-sur-l′Anglin. (onglî siur longle). Loct. în Franţa, la SE de oraşul Poitiers.Anglet. (ongle). Loct. în SV Franţei, pe ţărmul Oc. Atlantic, la SV de oraşul Bayonne.Angleton. (engletăn). Loct. în S.U.A. (Texas), aproape de ţărmul Golfului Mexic, la S de Houston şi la SV de Galveston.Angleur. (angleor). Loct. în Belgia, pe râul Ourthe, la SE de Liège.Anglia (England). (englănd). Denumire a părţii din Marea Britanie cuprinsă între Scoţia şi Ţara Galilor (Wales). Suprafaţa 130 400 kmp şi circa 50 milioane loc. Oraşul principal este Londra (London).Angliers. (englier). Loct. în Canada, la NE de lacul Timiskaming (Ontario), la NE de Sudbury.

Anglin. (ongle). Râu în Franţa, afluent al râului Creuse. Anglo-Normande, Insulele. v. Channel Islands.Anglona. Regiune naturală în NV insulei Sardinia (Italia), la NE de oraşul Sassari.Anglure. (ongliur). Loct. în Franţa, pe fluviul Sena, la NV de oraşul Troyes.Angmagssalik. Loct. în SE Groenlandei, la Oceanul Atlantic.Ango. Loct. în NE R.D. Congo, pe râul Uele, la NE de Kisangani.Angoche. (angoci). Ins. pe ţărmul de NE al Mozambicului, la NE de gura de vărsare al râului Ligonha şi la SE de oraşul Nampula.Angol. Loct. în partea central-sudică a statului Chile, la SE de Conceptión.Angola. 1. Republica Populară Angola. Stat în partea central-sudică a Africii, cu ieşire la Oceanul Atlantic. Suprafaţa 1,25 milioane kmp şi circa 13 milioane loc. Capitala Luanda. 2. (engola). Loct. în S.U.A. (Indiana), la NE de Fort Wayne. 3. (engola). Loct. în S.U.A. (New York), pe ţărmul NE al lacului Erie, la SV de oraşul Buffalo.Angolei, Bazin. Bazin oceanic în Atlantic, pe ţărmul V al Africii.Angolo. Loct. în N Italiei, pe râul Oglio, la N de Brescia.Angontsy. (angontsii). Golf al Oc. Indian situat în NE insulei Madagascar.Angoon. (enghiun). Loct. în SV insulei Admiralty (S.U.A.), pe ţărmul str. Chatham.Angora. Vechea denumire a oraşului Ankara (Turcia).Angoram. Loct. în NE insulei Noua Guinee, pe teritoriul statului Papua-Noua Guinee, pe ţărmul Oc. Pacific.Angostura. 1. Loct. în Mexic, în NV ţării, aproape de ţărmul Golfului California, la NV de oraşul Culiacán. 2. Loct. în Mexic, la NE de oraşul San Luis Potosi. 3. Cascade în Columbia, pe un afluent al râului Guaviare, Prima, şi pe râul Guaviare, a Doua.Angoulême. (angulem). Oraş în V Franţei, pe râul Charente, la E de Cognac.Angoulement. (agulmen). Oraş în V Franţei (Angoumois). Circa 105 000 loc.Angoumois. (angumoa). 1. Reg. naturală în V Franţei, pe valea râului Charente, la NV de oraşul Angoulême. 2. Regiune

adm. (departament) în VSV Franţei, cu centrul Angoulême.Angra do Heroismo. (angra du eroismu). Loct. principală în ins. Terceira (Azore-Portugalia) din Oceanul Atlantic.Angra dos Reis. Oraş în Brazilia, pe ţărmul Oc. Atlantic, la V de Rio de Janeiro.Angrapa. Râu în NE Poloniei şi în enclava rusă Kaliningrad, afluent al râului Pregolja.Angras Juntas. (angras huntas). Loct. în SV Namibiei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la N de gura de vărsare a fluviului Orange în ocean, la SV de Aus.Angren. Loct. minieră (cărbune brun) lângă Almalîk (Uzbekistan).Ängsfjärden. (engsfierden). Lac în V Suediei, la graniţa cu Norvegia, la NV de oraşul Östersund.Ang Thong. Loct. în Thailanda, la N de capitala Krung Thep (Bangkok).Angu. Loct. în N R.D. Congo, pe râul Uele, la NV de oraşul Isiro.Angualasto. Loct. în V Argentinei, pe râul Blanco, la NV de oraşul San Juan.Anguang. Loct. în NE Chinei, la V de Harbin.Angüés. (angues). Loct. în NE Spaniei, la ESE de oraşul Huesca.Anguiano. (anghiano). Loct. în Spania, la SV de oraşul Logroño.Anguil. (anghii). Loct. în Argentina, la NE de oraşul Santa Rosa.Anguilla. (anghila). 1. Ins. vulcanică în Antilele Mici, în Marea Caraibilor, la E de ins. Puerto Rico. Suprafaţa 96 kmp şi circa 7 000 loc. Centrul administrativ este The Valley. Este un teritoriu autonom administrat de Marea Britanie. 2. Insule coraligene cubaneze, situate în N Cubei.Anguillara Veneta. Loct. în ENE Italiei, pe râul Adige, la S de oraşul Padova.Angul. Loct. în E Indiei, la NV de Calcutta.Anguli Nur. (angulii nur). Lac în N Chinei, la NE de oraşul Hohhot.Anguran. Loct. în SSE Iranului, la SE de Bandar Abbas.Angurugu. (enghirughiu). Loct. în V insulei Groote Eylandt (Australia).Angus. (engăs). Reg. adm. în E Scoţiei, cu centrul la Forfar.

Angustura. (angusture). Loct. în Brazilia, pe râul Jiparaná (afluent al lui Madeira), la ESE de oraşul Porto Velho.Angyalföld. (ongial feold). Loct. lângă Budapesta (Ungaria).Angyalháza. (ongiol hazo). Loct. în Ungaria (Hajdú-Bihar), la V de Debrecen.Angwa. (angua). Râu în N statului Zimbabwe.Angwin. (enguen). Loct. situată în S.U.A. (California), la NE de oraşul Santa Rosa.Anhanduí. (enenduii). 1. Loct. în Brazilia, la SSE de oraşul Campo Grande. 2. Râu în Brazilia, afluent al râului Pardo. Trece prin loct. omonimă.Anhanguera. (enenghire). Loct. în Brazilia, la NE de oraşul Uberlândia.Anhée. (anee). Loct. în S Belgiei, pe râul Lesse (afluent al lui Meuse), la S de Namur.Anholt. Ins. (Danemarca) situată în str. Kattegat, la N de ins. daneză principală Sjaelland.Anhszi. (ansi). Loct. în NNV Chinei, la NV de Jümen.Anhua. Loct. în China, la V de oraşul Changsa.Anhui. Provincie în E Chinei, pe cursul inferior al fluviului Yangtze. Suprafaţa 139 900 kmp şi circa 55 milioane loc. Centrul administrativ este Hefel.Anhumas. (eniumas). Loct. în Brazilia, la SSE de oraşul Rondonópolis.Ani. (anii). Loct. în NV insulei Honshu (Japonia), la NE de oraşul Akita.Aniak. (eniac). Loct. în Alaska (S.U.A.), pe râul Kuskokwim, la NE de loct. Bethel.Aniakchak National Monument and Preserve. (enieccec naşional maniment and prezerv). Parc Naţional în S pen. Alaska Mică (S.U.A.).Aniane. (anian). Loct. în S Franţei, la NV de Montpellier.Anibare Bay. (eniber bei). Golf al Pacificului aflat în E insulei Nauru.Aniche. (aniş). Loct. în NE Franţei, între oraşele Douai (la V) şi Denain (la E).Anicuns. Loct. în Brazilia, la SV de Brasilia.Anié. (aniee). Loct. în centrul statului Togo, la NV de lacul de acum. Nangbéto.Aniene. Râu, afluent al fluviului Tibru la Roma.Anif. Loct. la S de Salzburg (Austria).

Anihovka. Loct. în Rusia asiatică (Siberia), la NE de oraşul Orsk.Anikovo. Loct. în Rusia europeană, la ENE de oraşul Vologda.Anin. 102g8 Cartier al oraşului Varşovia (Polonia).Anina. 1. Munţii Aninei. Masiv muntos în Munţii Banatului, între văile Caraşului la N şi Nerei la S. Vârful maxim este de 1 160 m (vf. Leordiş). La baza lor se găsesc oraşele Anina şi Oraviţa. 2. Oraş în jud. Caraş-Severin, cu circa 12 000 loc. A fost declarat oraş în anul 1952. Satele componente: Steierdorf.Aninkya. (aninchia). Loct. în centrul Turciei asiatice.Aninoasa. 1. Oraş în jud. Hunedoara, în depresiunea Petroşani. Circa 5 000 loc. Declarat oraş în anul 1989. Cuprinde satul Iscroni. 2. Com. în jud. Argeş cu circa 3 600 loc. Satele componente: Aninoasa, Broşteni, Slănic, Valea Siliştii. 3. Com. în jud. Dâmboviţa cu peste 6 000 loc. Este com. suburbană a municipiului Târgovişte. Satele componente: Aninoasa, Săteni, Viforâta. 4. Com. în jud. Gorj, cu peste 4 800 loc. Satele componente: Aninoasa, Bobaia, Costeşti, Groşerea, Sterpoaia.Anisimovo. Loct. în Siberia (Rusia), la N de oraşul Barnaul.Anitaguipan Point. Golf al Oc. Pacific situat în E insulei filipineze Samar, între localităţile Sulat şi Borongan. Anitkaya. (anitcaia). Loct. în Turcia, partea asiatică, la NV de oraşul Afyon.Aniva. Cap în SE insulei Sahalin (Rusia) din Pacific.Anivorano Avaratra. Loct. în N insulei Madagascar, la S de oraşul Antsiranana.Aniwa. (eniua). Ins. din arhipelagul Noile Hebride-Marea Britanie (Pacific).Aniui. Râu în SE Siberiei (Rusia), afluent al fluviului Amur.Aniuiu Mare. Râu în Siberia (Rusia), afluent al fluviului Kolîma.Aniuiu Mic. Râu în Siberia (Rusia), afluent al fluviului Kolîma.Aniusk. Loct. în NE Siberiei (Rusia), pe râul Aniuiu Mic.Anjalankoski. (anialancoschii). Loct. în SE Finlandei, pe râul Kymijoki, la NNV de oraşul Kotka.Anjan. (anian). 1. Loct. în V Suediei, pe malul lacului omonim, la V de loct.

Kaltsedet. 2. Lac în V Suediei, la VNV de lacul Kallsjön.Anjang. (angiang). Oraş în NE Chinei, la SV de Beijing, respective, la SV de Hantan.Anjar. (angiar). Loct. în V Indiei, la VNV de Ahmedabad.Anjengo. (angengo). Loct. în SV Indiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la NV de oraşul Trivandrum.Anjer. (anger). Loct. în NV insulei Java (Indonezia), pe ţărmul strâmtorii Sunda.Anjero-Sudsensk. (aniero sudsensc). Oraş în Federaţia Rusă, la E de Tomsk, pe magistrala Transsiberiană. Are circa 110 000 loc.Anji. (angii). Oraş în E Chinei, pe stânga fluviului Huanghe, la V de Lojang.Anjihai. (angihai). Loct. în N Chinei, la SE de oraşul Kuysun şi la NV de oraşul Ürümqi.Anjou. (ănju). 1. Provincie istorică în V Franţei, pe cursul inferior al Loirei. Oraşul principal este Angers. 2. Insule care mai sunt cunoscute sub numele de Noua Siberie. 3. Munţi în Siberia, în partea de E.Anjozorobe. Loct. în Madagascar, la NE de capitală.Anjouan. (anjuan). Ins. (230,5 kmp) din Comore (Oceanul Indian).Anjouar. (anjua). Ins. a grupului Comore, aflată la SE de ins. Grande Comore, în Oc. Indian.Anju. 1. (angiu). Loct. în E Chinei, la SV de oraşul Jining. 2. (aniu). Insule din grupul Noua Siberie (Rusia) din Oceanul Arctic.Anjŭ. (angiu). Loct. în V Coreii de Nord, la N de capitala Phenian.An׳judin. (aniudin). Loct. rusă în Munţii Urali, pe râul Ilyc, la SE de oraşul Vutkyl.Anjum. (anium). Loct. în NNE Olandei, pe ţărmul Mării Watt (Marea Nordului-Oceanul Atlantic), la NE de Leeurwarden.Anjuman. (angiuman). Lanţ muntos în NE Afganistanului, la V de râul Karan.Ankaboa. 1. Golf în SV insulei Madagascar. 2. Cap în SV Madagascarului.Ankang. Loct. în China, pe râul Han, afluent al fluviului Chang Jiang.Ankara. 1. Capitala Turciei, situată în centrul Podişului Anatoliei, cu circa 2,5 milioane loc. S-a numit şi Angora. 2. Reg. adm. în Turcia, în jurul capitalei Ankara.

Ankara Çayi. (ancara ciaii). Râu (140 km) ce traversează capitala Turciei, Ankara.Ankaramena. Loct. în ESE insulei Madagascar.Ankaratra. 1. Lanţ muntos în Madagascar, având vârful omonim. 2. Vârf (2 643 m) în munţii Madagascarului, în partea centrală a insulei.Ankarede. Loct. în NV Suediei, aproape de graniţa cu Norvegia, în regiunea de izvoare a râului Faxälven.Ankarsrum. Loct. în SE Suediei, aproape de Marea Baltică, la SE de Linköping.Ankarsund. Loct. în VNV Suediei, la NV de lacul şi de loct. Storuman.Ankavandra. Loct. în Madagascar, în partea de V a insulei.Ankazobe. Loct. situată în centrul insulei Madagascar, la NV de Antananarivo.Anker. (encăr). Râu în Anglia (Marea Britanie), afluent al Trentului, la NE de Birmingham.Ankilizato. Loct. în V insulei Madagascar.Anklam. Loct. în NV Germaniei, pe râul Peene.Ankleshwar. (ancleşuar). Loct. în V Indiei, la NE de Surat şi la SV de Vadodara.Anklesvar. Loct. în V Indiei, la N de Mumbay (Bombay).Ankogel. (ancoghel). Vârf (3 246 m) în Alpii Austrieci, în Masivul Tauernul Mic.Ankoro. Loct. în SE R.D. Congo, la confluenţa râurilor Lualaba-Luvua.Ankpa. Loct. în Nigeria, la NE de oraşul Enugu şi la SV de oraşul Makurdi.Ankuang. Loct. în NE Chinei, la NV de lacul Ciakanhu, la VSV de Harbin.Ankum. Loct. în Germania, la NV de Osnabrück.Anlaby. (enlebii). Loct. în E Angliei (Marea Britanie), la V de oraşul Kingston upon Hull.Anlièr. (anlie). Loct. în SE Belgiei, la NV de Arlon.Anlinhu. Lac în NE Chinei, la NV de oraşele Beijing şi Kalgan (Zhangjiakou).Anloga. Loct. în SE Ghanei, pe ţărmul Golfului Guineii, la E de gura fluviului Volta.Anlong. Loct. în China, la E de oraşul Kunming.

Anlu. Loct. în ESE Chinei, la NV de Uhan (Wuhan).Anlung. Loct. situată în S Chinei, pe râul Hungsujho, la ESE de Kunming.Anma. Ins. (Coreea de Sud) situată în Marea Galbenă.Anmjan. (anmgian). Ins. (Coreea de Sud), în Marea Galbenă.Ann. 1. Cap geografic în E Antarcticii, la Oceanul Indian. 2. Cap în NE S.U.A., la Golful Maine (Atlantic), la NE de Gloucester.Ånn. (on). Lac în V Suediei, la V de lacul Storsjön.Anna. 1. Loct. în S Rusiei europene, la SE de Voronej. 2. Loct. în E Spaniei, la SV de Valencia. 3. Anna-hegy. (ono hegi). Vârf (267 m) lângă Budapesta (Ungaria). 4. Insule situate la SE de Filipine, la NNV de Noua Guinee şi la SV de insulele Palau. Aparţin S.U.A.Annaba. 1. Oraş în NE Algeriei, port la Marea Mediterană. Are peste 300 000 loc. Vechiul nume Bône. 2. Cap în NE Algeriei, la Marea Mediterană.Annaberg. 1. Loct. în NE Austriei, la SV de Viena. 2. Loct. în partea centrală a Austriei, la SE de Salzburg.Annaberg-Buchholz. (anaberg bucolţ). Oraş în E Germaniei, la SE de Chemnitz.An Nabk. 138 e2Annaburg. Loct. în ENE Germaniei, la NE de Leipzig.An-Nafud. v. Nafud.An-Nahiya. Loct. în V Irakului, pe Eufrat, la V de Bagdad.Annai. Loct. în SSV statului Guyana, pe râul Rupununi.An-Najaf. (an nagiaf). Oraş în partea central-sudică a Irakului, pe Eufrat, la SV de Bagdad.Annalee. (enolii). Râu în N Irlandei, afluent al râului Fane.Annalong. (enelong). Loct. în SE Irlandei de Nord (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlandei.Annan. (enăn). 1. Râu (80,5 km) în S Scoţiei, cu vărsare în Solway Firth, la loct. cu acelaşi nume. 2. Loct. pe ţărmul NE al golfului-estuar cu acelaşi nume din SV Scoţiei.Annam. 1. Denumire veche a Vietnamului. 2. Denumire a Vietnamului Central între anii 1884 şi 1945.

Annamită, Cordiliera. Munţi situaţi în E peninsulei Indochina.Annandale. (enăndel). 1. Loct. în S.U.A., la V de New York. 2. Râu în S Scoţiei (Marea Britanie), afluent al râului Annan.Annandale-on-Hudson. (enăndeil on hadsăn). Loct. în S.U.A. (New York).Anna Paulowna. (ana paulovna). Loct. în NNV Olandei, la SV de oraşul Den Helder.Anna Pink. Golf în SV statului Chile, la S de ins. Chile şi la N de Pen. Taitao, în zona insulelor Chonos.Anna Plains. (ene pleins). Loct. în NV Australiei, la NE de loct. Mandora.Annapoint. (enepoint). Golf şi cap în NV insulei Nauru din Oc. Pacific.Annapolis. (enăpoles). Oraş în E S.U.A., centrul administrativ al statului Maryland. Are circa 70 000 loc.Annapolis Royal. (enepolis roiel). Loct. în SV insulei Nova Scotia (Canada), la Golful Fundy.Annapurna. Numele a patru vârfuri din masivul Himalaya (Nepal), şi anume: Annapurna I (8 078 m; după alte date 8 091 m), Annapurna II (7 937 m); Annapurna III (7 577 m) şi Annapurna IV (7 524 m).Ann Arbor. (en abo). Oraş în N S.U.A. (Michigan), pe râul Huron, la V de Detroit. Are peste 260 000 loc.Anna Regina. (ene regiaina). Loct. în N statului Guyana, la NV de Georgetown.An Nashābīyah. (an naşabii iah). Loct. în Siria, la E de Damasc.An-Nasiriya. (an nasirii ia). Loct. în SSE Irakului, pe fluviul Eufrat, la SE de Bagdad.An Nāşirīyah. 1. v. An-Nasiriya. 2. Loct. în Siria, la NE de capitala Damasc.An Nawfalīyah. (an naufalii iah). Loct. în N Libiei, pe ţărmul Golfului Sirta (Marea Mediterană).Anne Arundel. (en arăndo). Reg. adm. în S.U.A. (în statul Maryland), în jurul oraşului Baltimore.Anneberg. Loct. în SV Suediei, la SE de oraşul Göteborg.Annecy. (ănesii). 1. Oraş în E Franţei (Dauphiné), pe malul lacului omonim, la E de Lyon, având circa 115 000 loc. 2. Lac în Alpii francezi.Annecy-le-Vieux. (ănesii leo vieo). Loct. în Franţa, la NE de oraşul Annecy.

Annelöw. (aneleov). Loct. situată în SV Suediei, la NE de Malmö.Annemasse. (anemas). Loct. aproape de Lyon şi la N de Grenoble (Franţa).Annenkovo. Loct. în Rusia europeană, la SE de oraşul Penza.Annet. (enet). Ins. din grupul Scilly (Marea Britanie).Annette. (enet). Loct. în ins. omonimă, Ins. ce aparţine S.U.A.Annette Island. (ene hailend). Ins. a S.U.A., ce face parte din arhipelagul Alexander (Oc. Pacific).Annezin. (anezo). Loct. în NE Franţei, la VSV de Lille.An Nhón. (an non). Loct. în SE Vietnamului, la N de oraşul Qui Nhón.An Nimārah. Loct. în Siria, la ENE de oraşul As Suwaydā.Anning. Centru al metalurgiei feroase în S Chinei, la SV de Kunming.Anniston. (enistăn). Oraş situat în S.U.A. (Alabama).Annobón. Denumirea până în anul 1973 a insulei Pagalu (18, 1 kmp suprafaţa).Annonay. (anone). Loct. la N de Lyon (Franţa).Annone. Lac (5, 7 kmp) în N Italiei, la SE de Lacul Como.Annopol. Loct. în SE Poloniei, pe Vistula, la SV de Lublin.Annot. (anno). Loct. în SE Franţei, la NE de Marseille şi la NV de Cannes.Annotto Bay. (anoto bei). Loct. în NE insulei Puerto Rico, pe ţărmul Caraibilor.An Nu׳ayrīyah. (an nuairii iah). Loct. în NE Arabiei Saudite, la NV de oraşul Ad Dammām.An-Nuhud. Loct. în SV Sudanului, în regiunea Kordofan.An-Numas. Loct. în SV Arabiei Saudite, la NNE de oraşul Abha.Annville. (envel). Loct. în S.U.A. (Pennsylvania) la NE de oraşul Harrisburg.Annweiler am Trifels. (anvaile am trifles). Loct. în Germania, la NV de Karlsruhe.Annyenskii Most. Loct. în NV Rusiei europene, la SE de lacul Onega.Ano Agios Vlasios. Loct. în SV Greciei continentale, la NE de oraşul Agrinio.Ano Drosini. (ano drosinii). Loct. în NE Greciei, la NE de oraşul Komotini.

Anogeia. Loct. în S Peloponezului (Grecia), la SV de oraşul Sparti (Sparta).Anogyra. (anogira). Loct. în SV insulei Cipru, la NV de oraşul Limassol.Anoka. (enoca). Loct. în S.U.A. (Minnesota), pe Mississippi, la NV de oraşele Minneapolis şi St. Paul.Ano Komi. (ano comii). Loct. în N Greciei, la SE de oraşul Kozani.Ano Lechonia. (ano leconia). Loct. în Grecia, la Golful Pagasitikos Kolpos, la SE de Volos.Ano Lefkimmi. (ano lefchimii). Loct. în SE insulei Kerkira (Corfu).Anoma. Loct. în NE Sudanului, aproape de graniţa cu Etiopia, la NE de oraşul Kassala.Ano Mera. Loct. în E insulei Mykonos (Grecia), din arh. Ciclade.Ano Poroia (Ano Poroïa). Loct. în NV Greciei, aproape de graniţa cu Bulgaria, la NV de lacul Kerkinis.Ano Poroïa. v. Ano Poroia.Anori. (anorii). Loct. în NV Braziliei, pe Amazon, la SV de Manaus.Anorontany. (anorontanii). Cap în NV insulei Madagascar.Anosibe An׳Ala. Loct. situată în E insulei Madagascar, la SE de Antananarivo.Ano Synoikia Trikala. Loct. în N pen. Peloponez (Grecia).Anotaie. (enotai). Râu în NE Braziliei, afluent al râului Oyapock.Anou Meniet. (anuu meniet). Lac de acum. în partea central-estică a Algeriei, pe uedul Oued Tirahart.Anno Viannos. Loct. în SSE insulei Creta (Grecia), la NV de loct. Myrtos.Anoya. (onuia). Lac în Norvegia, la SSV de oraşul Trondheim.Anpei. Loct. în NNE Chinei, pe Huanghe, la V de oraşul Baotou.Anping. 1. Loct. în China, la SE de oraşul Kaifeng. 2. Loct. în ENE Chinei, pe râul Cujaho, la SV de Beijing.Anpo. Loct. chineză, în NE ţării, în Pen. Liaotung.Anpu. Loct. în SE Chinei, la Golful Anpu Gang, la NV de oraşul Zhanjiang, la gura râului Jiuzhou Jiang.Anpu Gang. Golf al Golfului Tonkin, unde se află loct. cu acelaşi nume.Anqing. (anching). Oraş în E Chinei (Anhui), port pe Yangtze. Circa 450 000 loc.

Anqiu. Loct. în China, la SSE de oraşul Weifang.Anquela del Ducado. (anchela del ducado). Loct. în NE Spaniei, la NE de oraşul Guadalajara.Anrath. Loct. în Germania, în regiunea Ruhr, la SV de Duisburg.Anren. Loct. în SE Chinei, la SSE de oraşul Changsa.Ans. Loct. în Iutlanda (Danemarca), la SE de oraşul Viborg.Ansager. (enser). Loct. în pen. Iutlanda (Danemarca), la NE de oraşul Esbjerg.Ansai. Loct. în China, la NNV de Yanan (Yan'an).Ansan. v. Anshan.Ansariya Djebel. (ansariia dgebel). Lanţ muntos în Siria.Ansbach. (anzbah). Oraş în partea central-sudică a Germaniei, la SV de Nürnberg.Anschlag. (anşlag). Loct. în regiunea Ruhr (Germania), la SE de Wuppertal.Anse. (ons). Loct. în ESE Franţei, pe Saône, la N de Lyon.Anse-à-Galets. (ons a ghele). Loct. în SE insulei Île de la Gonâve (Haiti).Anse à la Mouche. (ons a la muş). Loct. în SV insulei Seychelles, pe coasta Oc. Indian.Anse-à-Pitre. (ons a pitrî). Loct. în SV Rep. Dominicane, la graniţa cu Haiti, pe ţărmul Mării Caraibilor.Anse-à-Vreau. (ons a vro). Loct. în SV insulei Haiti, pe ţărmul Mării Caraibilor, la ESE de oraşul Jérémie.Anseba. Râu în NV statului Eritreea.Anseba Shet. (anseba şet). Râu de tip ued în Eritrea.Anse Boileau. (ons bolu). Loct. în V insulei Seychelles, la Oc. Indian.Anse de Sigave. (ons deo sigav). Golf al Pacificului situat în V insulei Futuna (aparţine Franţei).Anse d׳Hainault. (ons deino). Loct. în SV insulei Haiti, pe ţărmul Mării Caraibilor.Ansedonia. Loct. în V Italiei Pen.re, la V de oraşul Viterbo.Anseküla. (ansechiula). Loct. în SV insulei Saaremaa (Estonia), în cadrul peninsulei Sorvemaa, pe ţărmul Mării Baltice.Anseremme. (anziireme). Loct. în S Belgiei, la SSE de oraşul Namur.Anserma. Loct. în Columbia, la NV de oraşul Manizales.

Anse Royal. (ons roial). Loct. în SE insulei Seychelles, pe ţărm, la Oc. Indian.Ansfelden. (anzfeldin). Loct. în NV Austriei, la S de Linz.Anshan (Ansan). (anşan). Oraş în NE Chinei (Liaoning). Peste 1,3 milioane loc.Anshu. (anşu). Oraş în Coreea (Heian).Anshun. (anşun). Oraş în S Chinei (Guizhou), la SV de Guiyang. Circa 220 000 loc.Ansião. (ensio). Loct. în centrul Portugaliei, la S de oraşul Coimbra.Ansilta. Vârf (5 300 m) în Anzi, în NV Argentinei.Ansina. Loct. în N statului Uruguay, la SE de oraşul Tacuarembó.Ansjö. (ansieo). Loct. în Suedia, la ENE de loct. Gällö.Ansley. (enslii). Loct. în S.U.A. (Nebraska), la VNV de Omaha.Ansnes. (onsnes). Loct. în N Norvegiei, pe ţărm, la SV de ins. Sørøy.Ansó. Loct. în NE Spaniei, în Pirinei, pe râul Veral.Anson. (ensăn). Loct. în S.U.A. (Texas), pe râul Brazos, la NE de oraşul Abilene.Anson Bay. (ensăn bei). Golf al Mării Timor (Oc. Indian), la vărsarea râului Daly.Ansongo. Loct. în E statului Mali, pe fluviul Niger, aproape de graniţa cu statul Niger.Ansonia. (ensonia). Loct. aflată în S.U.A. (Connecticut), la NV de oraşul New Haven.Ansonville. (ensănvil). Loct. în S.U.A. (Carolina de Nord), la SE de Charlotte.Ansprung. (anzprung). Loct. în Germania, la SE de Chemnitz, nu departe de graniţa Cehiei.Ansted. (ensted). Loct. în S.U.A. (Virginia de Vest), pe Kanawha, la SE de Charleston.Anston. (enstăn). Loct. în Anglia (Marea Britanie), în partea sa central-estică, la SE de Sheffield.Anstruther. (enstrăter). Loct. în ESE Scoţiei, pe ţărmul Mării Baltice, la NE de oraşul Kircaldy.Ansun. Oraş în S Chinei, la SV de Kujjang.Anszöng. (anseong). Loct. în V Coreii de Sud, la SSE de capitala ţării.Ant. 1. Atol în Arhipelagul Caroline (Micronezia), lângă Ins. vulcanică Ponape

(Pacific). 2. (ent). Râu în E Angliei (Marea Britanie), cu vărsare în Marea Nordului la loct. Sheringham.Anta. 1. Oraş în NE Chinei, la NV de Harbin. 2. Loct. în SE Perului, la NV de Cuzco.Antabamba. (antavamva). Loct. în SE Perului, pe râul Apurimac, la SV de Cuzco.Antagnod. (antaniod). Loct. în N Italiei, nu departe de graniţa cu Elveţia, la V de lacul Maggiore.Antakya. Oraş în S Turciei asiatice, situat în apropierea Golfului Iskenderun. Circa 110 000 loc.Antalaha. Loct. în NE Madagascarului, pe ţărmul Oceanului Indian.Antaliepte. Loct. în NE Lituaniei, pe râul Vyžuona.Antalovci. (antalovţii). Loct. în Ucraina, în VSV ţării, la NE de Ujgorod şi la NV de Mukacevo.Antalya. 1. Oraş în SV Turciei, port la Marea Mediterană, la golful cu acelaşi nume. Circa 265 000 loc. Vechiul nume a fost Adalia. 2. Reg. adm. a Turciei asiatice cu centrul în oraşul omonim. 3. Golf în Marea Mediterană, pe ţărmul SV al Turciei.Antanambao Manampotsy. (antanambao manampotsii). Loct. în E insulei Madagascar, la SE de capitală.Antanambe. Loct. în Madagascar, în NE insulei, pe ţărmul Oc. Indian, la NE de oraşul Toamasina.Antananarivo. 1. Capitala statului Madagascar, în partea central-estică a insulei. Peste 1 milion loc. 2. Reg. adm. în Madagascar, cu centrul în capitala statului R.D. Madagascar.Antanifotsy. (antanifotsii). Loct. în Madagascar, la SV de Antananarivo.Antanimora Atsimo. Loct. situată în S Madagascarului.Antanmieva. Loct. în SV insulei Madagascar, la NE de oraşul Toliara.Antarctica. 1. Regiune polară în S Pământului, care include Antarctida şi părţile de S ale Oceanului Pacific, Oceanului Atlantic şi Oceanului Indian. Suprafaţa este de circa 52,5 milioane kmp. În Antarctica se includ şi arhipelagurile din apele preantarctice: Georgia de Sud, Sandwich de Sud, Orkney de Sud,

Shetland de Sud ş.a. 2. Pen. în Antarctica. Se mai numeşte Palmer.Antarctida. Continent în emisfera sudică, cuprinzând partea centrală a regiunii polare, scăldat de apele oceanelor Pacific, Atlantic şi Indian. Suprafaţa 13,97 milioane kmp. Continentul este acoperit de gheaţă.Antas. 1. Râu în E Braziliei, la N de Porto Alegre. 2. Loct. în NV Portugaliei, la VNV de oraşul Braga. 3. Loct. în SE Spaniei, pe râul cu acelaşi nume, la NE de Almería. 4. Râu în SE Spaniei, cu vărsare în Marea Mediterană. Antas de Ulla. (antas de ula). Loct. în NV Spaniei, la SE de oraşul Santiago de Compostela.An Teallach. (an tilec). Vârf (1 062 m) în NV Scoţiei (Marea Britanie), la SV de loct. Ullapool.Antelope Valley. (entilop valii). Râu în California (S.U.A.), la N şi NV de oraşul Lancaster.Anten. (ontin). Lac în SV Suediei, la S de lacul Vänern.Antenne. (onten). Râu în V Franţei, afluent al râului Boutonne.Antenor Navarro. (antenor navaru). Loct. în ENE Braziliei, pe râul Piranhas, la NV de Campina Grande.Antequera. (antechera). Loct. în S Spaniei, la N de Malaga.Anterselva. Loct. în NE Italiei, nu departe de graniţa cu Austria, la NE de Bolzano.Anteuil. (onteoi). Loct. în E Franţei, la NE de oraşul Besançon.Antey San André. Loct. în NNV Italiei, aproape de graniţa cu Elveţia, la NE de staţiunea Aosta şi la N de Torino.Anthili. (antilii). Loct. în SE Greciei continentale, pe râul Spercheios, la SE de oraşul Lamia.Anthony. (entonii). Loct. în S.U.A. (New Mexico), pe fluviul Rio Grande, la NV de El Paso.Anthony Lagoon. (entonii lagun). Loct. în N Australiei, la NV de mlaştinile Polygonum, la baza SV a Platoului Barkly.Antiatlas (Anti-Atlas, Atlas Es-Sarhâr). Masiv muntos în S Marocului. Lungimea sa este de circa 600 km iar altitudinea maximă 3 304 m (Djebel Siroua).Antibes. (antibe). 1. Oraş în SE Franţei (Provence), pe Coasta de Azur, la SV de Nisa, port la Marea Mediterană. Circa 65

000 loc. 2. Cap în SE Franţei, la NE de Cannes şi la SV de loct. cu acelaşi nume.Anticosti. (enticostii). Ins. canadiană (7 881 kmp) în faţa estuarului Sf. Laurenţiu.Antiesen. (antizen). Râu în NNV Austriei, afluent al râului Inn (iar acesta al Dunării), amonte de oraşul german Passau.Antiesenhofen. (antizănhofen). Loct. în NNV Austriei, pe râul Antiesen, la graniţa cu Germania.Antifer. (antife). Cap în NNE Franţei, pe ţărmul Mării Mânecii, la NE de Le Havre.Antigo. (entigo). Oraş situat în S.U.A. (Wisconsin), la NE de Wausau.Antigonish. (entigheneş). Loct. în NE insulei Nova Scotia (Canada), la SE de oraşul New Glasgow.Antigonos. Loct. în NV Greciei, la N de oraşul Kozani, la S de lacul Limni Vegoritis.Antigua. 1. Loct. în partea central-sudică a Guatemalei, la SV de capitala statului. 2. Loct. în centrul insulei Fuerteventura (Insulele Canare-Spania) din Atlantic.Antigua şi Barbuda. Stat în America Centrală ins.ră, format din insulele omonime şi ins. Redonda din N Antilelor Mari (Marea Caraibilor). Suprafaţa este de 442 kmp şi peste 85 000 loc. Capitala este Saint John's.Antiguo-Morelos. (antigo morelos). Loct. în E Mexicului, la SV de oraşul Ciudad Mante.Antikira (Antikyra). Loct. în Grecia, la Golful Corint.Antikyra. v. Antikira.Antikythira. Ins. a Greciei aflată în Marea Mediterană, la NV de ins. Creta.Antilhue. (antilue). Loct. în S statului Chile, la E de Valdivia.Antile. 1. Insulele Antile. Arhipelag între Oceanul Atlantic şi Marea Caraibilor, care constituie America Centrală ins.ră. Suprafaţa 222 000 kmp şi peste 30 milioane loc. La V se află Antilele Mari ce au 208 000 kmp. La E se găsesc Antilele Mici (14 000 kmp). 2. Curentul Antilelor. Curent cald în Oceanul Atlantic (NE Antilelor Mari), care scaldă Arhipelagul Bahamas. 3. Marea Antilelor. v. Caraibilor, Marea.Antilelor, Marea de Sud. v. Marea Scoţiei.Antilele Mari. v. Antile (1).Antilele Mici. v. Antile (1).

Antilele Olandeze. Grup de cinci insule din Antilele Mici (Curaçao, Bonaire, Sint Maarten, Saint Eustatius şi Saba) în bazinul sudic şi estic al Mării Caraibilor. Suprafaţa este 800 kmp şi aproape 200 000 loc. Centrul administrativ este la Willemstadt (în ins. Curaçao).Antiliban (Jebel Esh Sharqi) (gebel eş şarchii). Masiv muntos între Siria şi Liban, lung de 150 km. Altitudinea maximă atinge 2 814 m, în Muntele Hermon (Jebel esh Sheikh).Antilla. (antii ia). 1. Loct. în N Argentinei, la NE de San Miguel de Tucuman. 2. Oraş în SE Cubei, la NNV de Santiago de Cuba şi la SE de Holuin.Antillo. (antiilo). Loct. în NE Siciliei, la SV de oraşul Messina.Antimacheia. Loct. în centrul insulei Kos (Grecia).Antimilos. Ins. grecească în V insulelor Ciclade.Anting. Loct. în E Chinei, la VVN de Shanghai.Antioch. (entioc). Loct. aflată în S.U.A. (Wisconsin), la V de lacul Michigan, la SV de Milwaukee.Antioche. (antioş). Str. în V Franţei, la Golful Biscaya (Atlantic), la SV de La Rochelle, între insulele Ré (N) şi Oléron (S).Antiohia. v. Antakya.Antiope. Ins. recifală în Oceanul Pacific, la NE de insulele Tonga şi la SV de insulele Samoa Americană. Aparţine de arhipelagul Cook (Noua Zeelandă).Antioquia (Antioquiá). (antiochia). 1. Departament în VNV Columbiei. 2. Loct. în VNV Columbiei, pe râul Cauca (afluent al fluviului Magdalena), la NV de Medelin.Antioquiá. v. Antioquia.Antipajuta. (antipaiuta). Loct. în NV Rusiei siberiene, pe malul golfului Tazov (estuarul fluviului Obi).Antiparos. 1. Loct. în NE insulei Paros (Grecia). 2. Ins. a Greciei, aflată în grupul Cicladelor.Antipaxoi. Ins. a grupului Ionice, situată la SE de ins. Kerkira (Corfu).Antipodes (Antipozilor, Insule). v. Antipozilor, Insule.Antipozilor, Insule. Insule situate în Bazinul Pacificului de Sud, la V de Noua Zeelandă.

Antipsara. Ins. a Greciei aflată în Marea Egee, la V de ins. Psara.Antisana. Vulcan (5 705 m) în Anzii central-nordici (Cordiliera Oriental), în N statului Ecuador, la SE de Quito.Antissa. v. Ántissa.Ántissa (Antissa). Loct. în NV insulei Lesvos (Grecia) din Marea Egee.Antitaurus. Lanţ muntos (cu altitudinea maximă în Erclyas Dag-3 917 m) în Turcia asiatică, de-a lungul ţărmului Mediteranei, cu două ramuri: Tahtali Daglari (cu Bey Dag-3 054 m) şi Binboga Dag (2 830 m).Antjol. (antgiol). 1. Cartier în capitala Indoneziei, Jakarta. 2. Canal ce traversează capitala Jakarta (Indonezia).Antlers. (entlărs). Loct. situată în S.U.A. (Oklahoma), la NE de Dallas.Antofagasta. 1. Oraş în Chile, în NV statului, port (inclusiv pentru Bolivia) la Pacific. Peste 200 000 loc. 2. Reg. adm. în Chile, cu centrul în oraşul omonim.Antofagasta de la Sierra. Loct. în NV Argentinei, la NV de San Miguel de Tucuman.Antofalla. (antofaia). Vulcan în Anzii sudici (Puna de Atacama), în NV Argentinei, în apropierea frontierei cu Chile. Are 6 370 m. Este cel mai înalt vulcan activ de pe glob.Antoing. (antoan). Loct. în SV Belgiei, pe râul Scarpe (afluent al lui Schelde), la SE de Tournai, nu departe de graniţa cu Franţa.Antón. Loct. situată în Panama, pe ţărmul Pacificului, la SE de oraşul Penoromé.Antongil. (antonghil). Golf pe ţărmul NE al Madagascarului (Oceanul Indian).Antongila. Golf al Oc. Indian aflat în NE insulei Madagascar.Antonibé (Antonhibe). (antonibe). Loct. în NV Madagascarului, la NE de oraşul Majunga (Mahajanga), pe ţărmul Oceanului Indian.Antonhibe. v. Antonibé.Antonina. Loct. în SE Braziliei, la E de Curitiba.Antonio Amaro. Loct. în Mexic, la NE de oraşul Durango.Antônio Carlos. (antoniu carlos). Loct. în Brazilia, la SV de oraşul Barbacena.António Enes. Loct. în ENE Mozambicului, pe ţărmul strâmtorii Mozambic, la SE de oraşul Nampula.

Antonio de Biedma. (antonio de viedma). Loct. în ESE Argentinei, la SE de oraşul Comodoro Rivadavia.Antônio Dias. (antoniu gies). Loct. în Brazilia, la ENE de Belo Horizonte.Antônio Inácio. (antoniu inaţiu). Loct. în E Braziliei, la SV de Belo Horizonte, pe Rio Grande.Antônio João. (antoniu gioau). Loct. în SV Braziliei, la graniţa cu Paraguay, la jumătatea distanţei dintre fluviile Parana şi Paraguay.Antônio Lemos. (antoniu lemus). Loct. în NE Braziliei, la S de Amazon, la NV de oraşul Breves. Antonito. (antonito). Loct. în S.U.A. (Colorado), pe Rio Grande, la SV de Denver.Antón Lizardo. (anton lisardo). Loct. în Mexic, pe ţărmul Golfului Mexic, la SE de Veracruz.Antonovka. Loct. în Ucraina, la SV de Balta.Antony. (antonii). Loct. situată la S de Paris, pe râul Bièvre.Antopal. Loct. în SV Belarusului, la E de oraşul Kobryl.Antracit. Oraş în Ucraina, la SV de Lugansk, în regiunea Doneţk.Antrain. (ontre). Loct. în NV Franţei, la NE de oraşul Rennes.Antrim. (entrem). 1. Comitat în NE Irlandei de Nord (Marea Britanie), în zona Belfast. 2. Munţi în NE Irlandei de Nord (vf. Trostan-554 m). 3. Loct. în NE Irlandei de Nord (Ulster), la NV de Belfast, pe ţărmul lacului Neagh.Antrim Hills. v. Antrim (2).Antrim Plateau. (entrem plato). Podiş în N Australiei, la SE de Pod. Kimberley.Antrodoco. Loct. în centrul Italiei Pen.re, la SE de Terni, pe râul Nera.Antronopiana. Loct. în NNV Italiei, la NV de lacul Maggiore.Antropovo. Loct. în Rusia europeană, la NE de Kostroma.Antsalova. Loct. în V Madagascarului, aproape de ţărmul strâmtorii Mozambic, la V de Antananarivo.Antsiafabositra. Loct. în Madagascar, la SSE de oraşul Mahajanga.Antsirabe. Loct. în NE insulei Madagascar, pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de oraşul Antsiranana.

Antsirabé. Oraş în centrul Madagascarului, la poalele Munţilor Ankaratra, la SV de Antananarivo, cu circa 150 000 loc.Antsirabe Avaratra. Loct. în NE R.D. Madagascar, pe coasta Oc. Indian.Antsiranana. 1. Oraş în NE Madagascarului, port la Oceanul Indian, având peste 100 000 loc. Vechiul nume a fost Diégo Suarez. 2. Reg. adm. în NE insulei Madagascar, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.Antsla. Loct. în SE Estoniei, la SV de oraşul Tartu.Antsohiby. Loct. în NV Madagascarului.Antsohihy. (antsohihii). Loct. în N R.D. Madagascar, la NE de oraşul Mahajanga.Anttis. Loct. în NE Suediei, la NE de Gällivare. Anttola. Loct. în Finlanda, la N de lacul Saimaa.Antu. Loct. în NE Chinei, la SE de oraşul Tasitou şi la NV de oraşul Jencsisi.Antuco. Loct. în Chile, la ENE de oraşul Los Ángeles.An Tuco. Loct. în Vietnam, la SSV de oraşul Da Nang şi la NV de oraşul Qui Nhon.Antung. 1. Oraş în NE Chinei, în E peninsulei Liaotung, la estuarul râului Amnok. 2. Loct. în China, în SE peninsulei Liaotung, la SV de Antung.Antwerpen (Anvers). (antverpen, anver). 1. Oraş în N Belgiei, mare port maritim la estuarul fluviului Schelde. Peste 1,1 milioane loc. 2. Provincie în Belgia.Antykiythira. Ins. grecească situată la NV de Ins. Creta.An Uaimh. Loct. în NE Irlandei, la NV de Dublin.Anuanuraro. Ins. din cadrul Polineziei Franceze, ce se află în arh. Tuamotu (Oc. Pacific).Anuanurunga. Ins. din cadrul Polineziei Franceze, în arh. Tuamotu (Oc. Pacific).Anucino. Loct. în SE Siberiei (Rusia), la NE de Vladivostok.Anui. Loct. în S Coreeii de Sud, la SV de oraşul Taegu.Anula. Ins. din cadrul Insulelor Solomon (Oc. Pacific).Anundsjö. (anundsieo). Loct. situată în E Suediei, la SV de oraşul Umea.Anupgarh. Loct. în NV Indiei, la graniţa cu Pakistanul, în Deşertul Thar.

Anuradhapura. Oraş aflat în N statului Sri Lanka, cu circa 40 000 loc.Anvers. (anver). 1. Denumirea valonă a oraşului belgian Antwerpen (v.). 2. Ins. în Antarctida, la V de Pen. Graham (Antarctica).Anvik. (envec). 1. Loct. în VSV Alaskăi (S.U.A.), pe fluviul Yukon. 2. Râu în Alaska (S.U.A.), afluent al fluviului Yukon la loct. cu acelaşi nume.Anvil Peak. (envel pic). Vârf (1 306 m) în centrul insulei Semisopochnoi (arh. Aleutine-S.U.A.).Anvin. (onve). Loct. în NE Franţei, la NV de oraşul Arras.Anwadhiba. v. Nouadhiba.Anxi. (anşii). 1. Loct. în SE Chinei, la N de oraşul Xiamen. 2. Loct. în China, în partea central-nordică, aproape de graniţa cu Mongolia, la S de Munţii Pej.Anxian. (anşian). Loct. în China, la NE de Chengdu.Anxiang. (anşiang). Loct. în China, la V de oraşul Yueyang.Anxious Bay. (enşăs bei). Golf al Oc. Indian situat în S Australiei, la V de pen. Eyre.Anyama. Oraş în SE Coastei de Fildeş, la N de Abidjan.Anyang. (anii ang). 1. Oraş în E Chinei (Henan), cu circa 550 000 loc. 2. Loct. în China, pe râul Du He, la NE de oraşul Shiyan. 3. Loct. în NV statului Coreea de Sud, la SSV de capitala Seul.Anyar. (anii ar). Loct. în NV insulei Jawa (Indonezia), la V de Serang, la str. Sunda.Anydro. Ins. a Greciei, la SV de ins. Amorgos şi la NE de ins. Thira.A׳nyêmaqên Shan. (aniiemachen şan). Lanţ muntos (6 282 m) în N Chinei.Anykščiai. (aniicşciai). Loct. în NE Lituaniei, pe râul Šventoji, la SE de oraşul Panevežys.Anyikovo. (aniicovo). Loct. în NNE Rusiei europene, la NE de Vologda.Anyiva. (aniiva). Cap geografic în SE insulei Sahalin (Rusia).Anyuan. (aniuan). Loct. minieră (wolfram) în SE Chinei, la N de Guangzou (fost Canton).Anyue. Loct. în China, la SE de Chengdu.Anza. (ansa). 1. (Anzá). Loct. în NV Columbiei, pe râul Cauca, la NV de Medelin. 2. (anţa). Râu în N Italiei, afluent al râului Toce.

Anzá. v. Anza (1).Anze. Loct. în China, la ENE de oraşul Linfen.Anzegem. (anzeghem). Loct. găsită în NV Belgiei, la SV de oraşul Gent.Anzelberg. (anţelbarg). Înălţime (547 m) în Germania, la NE de oraşul Nürnberg.Anžero-Sudžensk. (anjero sudjensc). Loct. în Rusia siberiană, la SE de oraşul Tomsk.Anzi. 1. (ansii). Loct. în S Italiei Pen.re, la SSE de oraşul Potenza. 2. Loct. în centrul R.D. Congo, la SV de oraşul Kisangani. 3. (Cordiliera andină). Sistem muntos în America de Sud pe circa 9 000 km (cel mai lung de pe glob). Culmile sunt paralele cu ţărmul, care închid între ele podişuri vulcanice înalte (3 500-4 500 m), numite "puna". De la N la S se evidenţiază trei sectoare: Anzii Nordici care au lăţimea cea mai mică (150 km) iar altitudinea maximă este de 6 272 m (vulcanul Chimborazo); Anzii Centrali, ale căror cordiliere închid între ele Podişul Peruvian (Altiplano de Perú) şi respectiv Podişul Bolivian (Altiplano Boliviano), cu peste 6 000 m; Anzii Sudici, cu lăţimea medie de 175-200 km. Altitudinea maximă este de 6 959 m (vf. Aconcagua).Anzin. (anzen). Loct. în NE Franţei, aproape de Lille.Anzio. (anţio). Oraş în V Italiei centrale (Latium), port la Marea Tireniană, la SE de Roma; are circa 30 000 loc.Anzoátegui. (ansoateghii). Stat în N Venezuelei, pe coasta Oceanului Atlantic, cu circa 900 000 loc. Se extinde pe 43,3 mii kmp. Centrul administrativ este Barcelona.Anzur. (ansur). Râu în S Spaniei, afluent al râului Genil.Aoba. Ins. din arhipelagul Noile Hebride (Vanuatu) din Oceanul Pacific.Ao Ban Don. Golf al Mării Chinei de Sud (Pacific) situat în SE Thailandei, la N de oraşul Surat Thani.Aob Luang. Parc Naţional în NV Tailandei.Aoga. Ins. aparţinând de Japonia, la SE de Ins. Honshu (Insulele Izu Sichite), în Pacific.Aohanci. Loct. în NE Chinei, la NV de Csincsou şi la VNV de Shenyang.Aoiz. (aois). Loct. în NE Spaniei, la ESE de Pamplona.

Aojiang. (aogiang). Loct. în E Chinei, pe ţărmul Mării Chinei de Est, la SV de oraşul Wenzhou.Aojiri. (aogirii). Oraş în NE Coreei de Nord, la graniţa cu China, la NV de oraşul Unggi.Aokal. Loct. în VNV Afganistanului, pe râul Harut, la SSV de Herat.Aomen. 1. Oraş, centru administrativ al teritoriului omonim, port la Marea Chinei de Sud, cu circa 450 000 loc. Se mai numeşte Santo Nome de Deus de Macau. 2. Teritoriu chinez administrat până în 1999 de Portugalia, revenit Chinei. Cuprinde Pen. cu acelaşi nume de pe coasta de SE a Chinei, la vărsarea lui Sikiang, şi insulele Taipa şi Coloane. Suprafaţa este de 16,9 mii kmp şi circa 500 000 loc.Aomori. (aomorii). 1. Oraş în Japonia (Honshú), port în Golful Mutsu. Circa 300 000 loc. 2. Reg. adm. în N insulei Honshu (Japonia), cu centrul în oraşul omonim.Aonach Urmhumban, Nenagh Aopei. v. Nenagh.Aonla. Loct. în N Indiei, la SV de Bareilly.Aoos. Râu în NV Greciei, afluent al râului Vjöje.Ao Phang Nga. (ao fang nga). Parc Naţional în Tailanda, la NE de oraşul Phuket, atât în partea continentală cât şi în partea ins.ră.Aorangi, Munţii. (eorenghii). Munţi în SE Insulei de Nord (Noua Zeelandă), cu vf. Mount Ross (983 m).Aorere. (eorieor). Râu în NV Insulei de Sud (Noua Zeelandă), cu vărsare în Oc. Pacific.Aoshanwei. (aoşan uei). Loct. în S pen. Shandong, la NE de oraşul Qingdao. Aosta. Oraş în NV Italiei, centru administrativ al regiunii Valle d'Aosta. Circa 40 000 loc.Aoste. (aost). Loct. în SE Franţei, pe fluviul Rhone, la SE de oraşul Lyon.Aoto. Cartier al capitalei Japoniei, Tokyo.Aouderas. (ouderas). Loct. în centrul Nigerului, la NE de oraşul Agadez.Aoudéras. Loct. în partea central-vestică a Nigeriei.Aouïnet Legraa. Loct. şi oază în VSV Algeriei, aproape de graniţa cu Mauritania.

Aouk. Râu în Africa, afluent al fluviului Charri. Formează graniţa dintre statele Africa Centrală şi Ciad.Aoukâr. (aucâr). Reg. naturală deşertică în NE Mauritaniei şi în NV statului Mali.Aoulef. (aulef). Loct. în partea central-sudică a Algeriei, la SE de loct. Adrar.Aoulet Arab. (ulet arab). Loct. în partea central-sudică a Algeriei.Aourou. (aoruu). Loct. în NV statului Mali, la NNV de oraşul Kayes.Aozou. (ozu). Loct. în N Ciadului.Apa. Com. în jud. Satu Mare, în lunca Someşului, cu circa 3 300 loc. Satele componente: Apa, Lunca Apei, Someşeni.Apá. Râu (201 km) afluent al fluviului Paraguay, la graniţa Brazilia-Paraguay.Apac. Loct. în centrul Ugandei, la NNV de lacul Kyoga.Apácatorna. (opaţo torna). Loct. în Ungaria (Veszprém), pe râul Torna, la NV de lacul Balaton şi la SV de Pápa.Apace. (apace). Loct. în NE Sloveniei, la graniţa cu Austria, pe râul Mura, la NE de oraşul Maribor.Apach. (apaş). Loct. în ENE Franţei, la graniţa cu statele Luxemburg şi Germania, pe râul Mosell.Apache. (opacii). Loct. în S.U.A. (Oklahoma), la SV de oraşul Oklahoma City.Apache Junction. (opacii giancsăn). Loct. în S.U.A. (Arizona), la ESE de oraşul Phoenix.Apaga. Râu în N Peru-lui, afluent al râului Pastaza.Apagy. (opogi). Loct. în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la ENE de Nyíregyháza.Apahida. Com. în jud. Cluj, pe Someşul Mic, având aproximativ 7 200 loc. Satele componente: Apahida, Bodrog, Câmpeneşti, Corpadea, Dezmir, Pata, Sânnicoară, Sub Coastă.Apaj. (opoi). Loct. în Ungaria (Pest), la E de Dunăre, la NE de Dunaújváros.Apalachee (Apalaci, Apalachee Bay). (epeleci). Golf al Golfului Mexic, în SE S.U.A., între delta râului Apalachicola (la V) şi Pen. Florida (la E).Apalachicola. (epeleci cola). 1. Râu (144,8 km) în SE S.U.A., format din confluenţa râurilor Chattahochee şi Flint. Se varsă în Golful Mexic printr-o deltă. 2. Loct. în SE S.U.A. (Florida), în ins. St.

George, Ins. situată la SE de delta râului Apalachicola.Apalachicola Bay. (epelici cola bei). Golf al Mării Mexicului, la V de pen. Florida.Apalachin. (apelacen). Loct. în S.U.A. (New York), la VSV de oraşul Bighamton.Apan. Loct. în Mexic, la NE de oraşele Ecatepec şi Ciudad de Mexico.Apango. Loct. în S Mexicului, la NE de oraşul Chilpancingo.Apaporis. Râu în Columbia, afluent al râului Japura (Brazilia), care este, la rându-i, afluent al Amazonului.Aparecida. (apariside). Loct. în SE Braziliei, la NE de oraşul Pindamonhangaba.Aparecida do Rio Doce. (apariside du riu dosii). Loct. în Brazilia, la SV de oraşul Rio Verde.Aparecida do Tabuado. (apariside du tabuadu). Loct. în Brazilia, pe Paranaiba, la confluenţa cu râul Grande.Aparhant. (oporhont). Loct. în Ungaria (Tolna), la V de Szekszárd.Aparico. Loct. în E Argentinei, la ENE de oraşul Bahía Blanca.Aparima. Râu în S Insulei de Sud (Noua Zeelandă), cu vărsare în Pacific la oraşul Invercargill.Aparri. (aparii). Loct. în N Filipinelor, la str. Luzon.Aparurén. Loct. în SE Venezuelei, la SE de oraşul Curatabaca.Apaseo El Grande. (apaseo el grandii). Loct. în Mexic, la ENE de oraşul Celaya.Apastovo. Loct. în Rusia europeană, la SV de oraşul Kazan.Apataki. (apatachii). Ins. coraligenă din arhipelagul Polinezia Franceză din Pacific.Apátfalva. (opat folvo). Loct. în SE Ungariei (Csongrád), la SE de oraşele Szeged şi Makó, pe râul Mureş, la graniţa cu România.Apatin. Loct. de graniţă între Serbia (căreia îi aparţine) şi Croaţia. Este situată pe Dunăre.Apátistvánfalva. (opat iştvan folvo). Loct. în V Ungariei (Vas), la SE de Szentgothárd.Apatity (Apatyiti). (apatitii). Oraş în N Rusiei europene, în pen. Kola, la SE de oraşul Mončegorsk.Apát-kúti-patak. (opat cutii potoc). Râu în N Ungariei, afluent al Dunării la Visegrád.

Apatou. (apatuu). Loct. în NV Guyanei Franceze, pe râul Lawa, la graniţa cu Surinam.Apatovac. (apatovaţ). Loct. în Croaţia, la NE de Križevci şi la V de Koprivnica.A Patra Cataractă. Cataractă pe Nil, pe teritoriul Sudanului, la SV de loct. Kassinger.Apátvarasd. (opat voroşd). Loct. în Ungaria (Baranya), la NE de Pécs.Apatyiti. (apatitii). v. Apatity.Apatzingán. (apatţingan). Loct. în SSV Mexicului, la SE de Guadalajara.Apaţa. Com. în jud. Braşov, în lunca Oltului, cu circa 2 800 loc. Satele componente: Apaţa.Apauwor. (apauor). Loct. în N insulei Noua Guinee, în Irianul de Vest (Indonezia).Apaxtla. Loct. în Mexic, la SV de Iguala.Apc. (opţ). Loct. în Ungaria (Heves), la N de Hatvan.Ape. Loct. în NE Letoniei, la NE de Riga, la graniţa cu Estonia.Apecchio. (apechio). Loct. situată în Italia Pen.ră, la ENE de oraşul Arezzo.Apediá. Râu în V Braziliei, afluent al râului Jiparaná.Apeldoorn. (apeldorn). Oraş în centrul Olandei (Gelderland) cu circa 150 000 loc.Apeldoornsch Kanaal. (apeldornş canal). Canal în Olanda, la N de oraşul Apeldoorn.Apelern. (apilern). Loct. în NNV Germaniei, la SV de Hannover.Apele Vii. Com. în jud. Dolj, cu peste 2 600 loc. Satele componente: Apele Vii.Apen. Loct. în NV Germaniei, la VNV de oraşul Oldenburg.Apenini (Appennino). Sistem muntos care se întinde de-a lungul peninsulei Italice pe 1 190 km. Altitudinea maximă 2 914 m (vf. Corno Grande din masivul Gran Sasso d'Italia-Abruzzi).Apeninică, Pen.. v. Italică, Pen..Apensen. (apenzin). Loct. în NV Germaniei, la NV de Hamburg.Apere. Râu în N Boliviei, afluent al râului Matos.Aperé. Loct. în NE Braziliei, pe râul Paru (afluent al Amazonului), la NV de Almeirim.Aperi. (aperii). Loct. în partea de S a insulei Karpathos (Grecia).

Apetlon. Loct. în NE Austriei, la E de lacul Nieusiedl, la graniţa cu Ungaria.Apex. (epecs). Loct. în S.U.A. (Carolina de Nord), la SV de Raleigh şi la SE de Durham.Apex Mountain. (epecs maunten). Vârf (2 027 m) în NV Canadei, în Munţii Dawson Range.Apfelstädt. (apfelştedt). Râu în Germania, afluent al râului Gera la Erfurt.Api. (apii). 1. Loct. în NNE R.D. Congo, pe râul Uere, la VNV de oraşul Isiro. 2. Vârf (7 182 m) în Himalaya, în NV Nepalului.Apia. 1. Loct. în V Columbiei, la NV de oraşele Manizales şi Pereira. 2. Capitala statului Samoa, pe ins. Upolu. Circa 35 000 loc.Apiacá. Râu în Brazilia, afluent al râului Juruena.Apiaí. (apaii). Loct. în Brazilia, la NE de Curitiba.Apiaú. (apau). Râu în N Braziliei, afluent al râului Branco.Apic Pac. Loct. în SE Mexicului, pe malul SE al lacului Presa Nezahualcóyotl, la NV de Tuxtla Gutiérez.Apinajé. (apinaje). Loct. în ENE Braziliei, pe râul Tocantins, la N de Brasilia.Apipilulco. Loct. în Mexic, la SV de Iguala.Apiro. Loct. ENE peninsulei italice, la SV de Ancona.Apiti. (opitii). Loct. în S Insulei de Nord (Noua Zeelandă), la NE de oraşul Palmerston North.Apizaco. (apisaco). Loct. în Mexic, la SE de capitala ţării.Apizolaya. (apiisolaia). Loct. în NNE Mexicului, la NE de Torreón. Ap׳khazet׳i. (apcazetii). Reg. adm. în S Rusiei europene, cu centrul la Sokhumi (Suhumi).Aplahoué. Loct. în SV statului Benin, pe râul Mono, la graniţa cu Togo.Aplao. Loct. în SV Peru-lui, pe râul Camanã, la NV de Arequipa.Aplerbeck. Oraş în Germania (regiunea Ruhr), la SE de Dortmund.Apo. Vulcan activ în SE insulei Mindanao (Filipine), cel mai înalt vârf al ţării (2 965 m).A Pobra de Trives. Loct. în NV Spaniei, la ENE de oraşul Ourense.

Apodi. (apudii). 1. Loct. în ENE Braziliei, la SV de Mossoró şi la SE de Fortaleza. 2. Râu în NE Braziliei, cu vărsare în Atlantic la loct. Areia Branca.Apo East Passage. (apo ist pasagi). Str. în Filipine, la SV de ins. Mindoro.Apoera. Loct. în NV Surinamului, pe râul Corantijn.Apolakkia. Loct. în SV insulei Ródos.Apold. 1. Zonă depresionară în SV Podişului Transilvaniei, pe cursul superior al Secaşului. 2. Com. în jud. Mureş cu circa 2 700 loc. Satele componente sunt: Apold, Daia, Şaeş, Vulcan.Apolda. Oraş în partea central-estică a Germaniei, pe râul Saale, la NE de Weimar şi la SV de Leipzig.Apoldu de Jos. Com. în jud. Sibiu cu circa 1 700 loc. Satele componente: Apoldu de Jos, Sângătin.Apolima Strait. (opolime streit). Str. în cadrul insulelor Samoa (S.U.A.), între insulele Savai'i (la NV) şi Upolu (la SE).Apolo. Loct. în Bolivia, în NV ţării, la NV de La Paz.Apollo Bay. (apalo bei). Loct. în SSE Australiei, pe ţărmul Oc. Indian, la NE de Capul Otway şi la SV de Melbourne.Apollon. Loct. în NE insulei Naxos (Grecia).Apollona. Loct. în partea central-nord-estică a insulei Ródos (Grecia).Apollonia. Loct. în centrul insulei Sifnos (Grecia).Apolo. Loct. în VNV Boliviei, pe râul Turiapo, la NE de lacul Titicaca.Apomaoro. Loct. în V insulei Tahiti (Polinezia Franceză-Pacific), pe ţărm oceanic.Apon. Râu în NV Venezuelei, cu izvoarele în Sierra de Perija şi cu vărsare în Golful Maracaibo.A Pontenova. Loct. în NV Spaniei, pe râul Eo, la NE de oraşul Lugo.Aporé. (aporee). 1. Loct. în centrul Braziliei, la SV de oraşul Jataí. 2. Râu (1 580 km) în VSV Braziliei, afluent al fluviului Parana.Aporema. Loct. în NE Braziliei, pe râul Araguari, la NE de Macapá.Áporka. (aporco). Loct. în Ungaria, la E de Dunăre, la SV de Budapesta.Aporliget. (oporlighet). Loct. în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), pe

râul Bódvaj, la graniţa cu România (la NV de Carei).Apostag. (opoştog). Loct. în Ungaria (Bács-Kiskun), la SE de Dunaújváros.Apostle (Apostle Islands). (eposol ailends). Insule în SV lacului Superior, la NE de Duluth. Aparţin de S.U.A.Apostle Islands National Lakeshore. (eposol ailends neşionel lecşor). Parc Naţional situat în insulele Apostle (S.U.A.).Apostolache. Com. în jud. Prahova cu circa 2 900 loc. Satele componente: Apostolache, Buzota, Mârlogea, Udreşti, Valea Cricovului.Apóstoles. (apostolis). Loct. în NE Argentinei, la SE de Posadas, între fluviile Parana (la V) şi Uruguay (la E).Apostoloi. Loct. în centrul insulei Creta (Grecia).Apostolovo. Loct. în Ucraina, la SE de Krivoi Rog şi la V de lacul de acumulare Kahovka de pe Nipru.Apoteri. (apoterii). Loct. în partea central-sudică a Guyanei, pe râul Essequibo.Apo West Passage. (apo uest pasegi). Str. în Filipine, la NE de ins. Busuanga.Apozai. Loct. în Pakistan, lângă oraşul Zhob, la SV.Appalachi (apalaşi) (Appalachian Mountains). (apalaşian mauntinz). Sistem muntos în E S.U.A. şi Canadei, paralel cu ţărmul Oceanului Atlantic. Altitudinea maximă ajunge la 2 307 m (vf. Michell).Appalachia. (epelăciă). Loct. în S.U.A. (Virginia), la NV de Johnson City (Tennessee).Äppelbo. (epelbo). Loct. în partea central-sud-vestică a Suediei, pe râul Vesterdelälven, la V de Borlänge.Appelsga. Loct. în NE Olandei, la SV de Assen.Appeltern. Loct. în partea central-sudică a Olandei, pe Maas, la V de Nijmegen şi la SV de Arnhem.Appelviken. Cartier al capitalei Suediei.Appen. (apin). Loct. în NV Germaniei, la NV de Hamburg.Appenini. v. Apenini.Appenzell. (apănţel). Oraş în NV Elveţiei, centru administrativ al semicantonului Appenzell Innerhoden. Are circa 5 000 loc.Appenzell Ausserrhoden (Ausser-Rhoden). (apănţel ausarodan).

Semicanton în NE Elveţiei cu suprafaţa de 243,5 kmp şi circa 50 000 loc. Centrul administrativ este Herisau.Appenzell Innerrhoden (Inner-Rhoden). (apănţel inerrodăn). Semicanton în NE Elveţiei cu suprafaţa de 172,4 kmp şi circa 15 000 loc. Centrul administrativ este Appenzell.Appiano. Loct. în N Italiei, la SV de lacul şi oraşul Como.Appiano sulla Strada del Vino. Loct. în N Italiei, la VSV de oraşul Bolzano.Appignano. (apiniano). Loct. în E Italiei apeninice, la SV de Ancona.Appingedam. (apinghedam). Loct. în NE Olandei, pe canalul Eems, la NE de Groningen.Appleby (Appleby-in-Westmorland). (eplâbii in uestmorlend). Loct. în NV Angliei (Marea Britanie), pe Eden, la SE de Carlisle.Appleby-in-Westmorland. v. Appleby.Applecross. (aplii cros). Loct. în VNV Scoţiei (Marea Britanie), la str. Inner, la VNV de loct. Lochvarron.Aples. (aplî). Loct. în SV Elveţiei, la V de lacul Geneva şi de oraşul Lausanne.Appleton. (aplîtăn). 1. Loct. în S.U.A. (Minnesotta), pe râul Minnesotta, la VNV de oraşul St. Paul. 2. Oraş situat în N S.U.A. (Wisconsin), lângă lacul Michigan. Are circa 315 000 loc.Apple Valley. (epăl valii). Loct. în S.U.A. (California), la NNE de oraşul San Bernardino.Appomattox. (epămetăcs). Loct. în E S.U.A. (Virginia), cu peste 1 500 loc.Approuague. (apruag). Râu în NE Guyanei Framceze, cu vărsare în Atlantic la loct. Guisanbourg.Apra Harbor. (epra harbăr). Golf în V insulei Guam (S.U.A.).Apra Heights. (epra haigts). Loct. în VSV insulei Guam (S.U.A.) din Pacific.Aprelevka. Loct. în Rusia, la SV de Moscova.Aprelsk. Loct. în Siberia (Rusia), la NE de lacul Baikal, la SV de Svetlii.Apremont. (apremon). Loct. în NE Franţei, pe râul Ardennes, la ESE de oraşul Reims.Aprica. Loct. în N Italiei, la E de oraşul Sondrio.Apricena. Loct. în SE Italiei Pen.re, la NV de Foggia, în V peninsulei Gargano.

Aprigliano. (apriliano). Loct. în SSV Italiei Pen.re, la SE de oraşul Cosenza.Aprilia. Loct. în V Italiei Pen.re, la SSV de Roma.Apsalos. Loct. în N Greciei, la NNE de oraşul Edessa.Apşeron. Pen. în Azerbaidjan, la E de Munţii Caucaz, care înaintează în Marea Caspică pe o lungime de 60 km, lăţimea sa maximă fiind de 30 km. Suprafaţa 1 036 kmp. Pe coasta de SV se află Baku.Apšeronsk. (apşeronsc). Loct. în S Rusiei europene, la SV de Majkop şi la SE de Krasnodar.Apsley. (epslî). Loct. în SE insulei Tasmania (Australia), la NE de Hobart.Apt. Loct. în SE Franţei, la NNE de Marseille şi la ESE de Avignon.Apu. Râu în ins. Buru (Indonezia), cu vărsare în E, în Marea Maluku.Apucarana. Loct. în SV Braziliei, la SV de Londrina şi la NV de Curitiba.Apuka. Loct. în NE Siberiei (Rusia), pe ţărmul Mării Bering.Apulco. Loct. în Mexic, la NE de capitala statului.Apulia (Puglia). (pulia). Regiune în S Italiei, între Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafaţa 19,4 mii kmp şi circa 4,3 milioane loc. Centrul administrativ este Bari.Apulum. v. Alba Iulia.Apurahuan. (apurauan). Loct. în V insulei Palawan (Filipine), la Marea Chinei de Sud.Apure. (apurii). 1. Rio Apure. Râu în Venezuela, afluent stâng al fluviului Orinoco; lungimea este de 1 580 km. Izvorăşte din Cordiliera de Merida (Anzii Nordici) prin râurile Sarare şi Uribante. 2. Stat în S Venezuelei. Suprafaţa este de 76,5 mii kmp şi circa 250 000 loc. Centrul administrativ este San Fernando de Apure.Apurimac. 1. Râu în Perú, considerat izvorul stâng al râului Ucayali şi cel mai îndepărtat izvor al fluviului Amazon. Lungimea râului este de aproape 1 000 (965,6) km. Izvorăşte din Lacul Intyre (Anzii Peruvieni). 2. Reg. adm. în Peru cu centrul la Abancay.Apurito. Loct. în partea central-sudică a Venezuelei, pe râul Apure, la VNV de oraşul Achaguas.Apuseni, Munţii. Grupă muntoasă, parte componentă a Carpaţilor Occidentali,

încadrată de Câmpia şi Dealurile de Vest (Banato-Crişene) la V, de Podişul Transilvaniei (la E), de Podişul Someşan (la N) şi de culoarul Mureşului (la SE). Are subdiviziuni muntoase şi depresiuni.Aqaba (Akaba). 1. Golf strâmt şi alungit în NE Mării Roşii, între Pen. Sinai şi Pen. Arabia. Lungimea este de 180 km, lăţimea 28 km, adâncimea maximă 1 828 m. 2. Oraş în SV Iordaniei, singurul port al ţării, la Marea Roşie având circa 40 000 loc. v. Akaba. 'Aqabet-el-Hejaziya. (acabet el hegiazii ia). Loct. în S Iordaniei, nu departe de graniţa cu Arabia Saudită.Aqal. Loct. în N Chinei, la SV de Aksu.Aq-Chah. (ac ciah). Loct. în N Afganistanului, pe râul Band-i-Ami, la NV de Mazar.Āqchah. (acah). Loct. în N Afganistanului, la NV de oraşul Mazār-e-Sharīf.Aq Chai. (ac ciai). Râu în NV Iranului, afluent al râului Qotūr Chai.'Aqda. Loct. în Iran, la SE de Isfahan.'Aqig. (achig). Loct. în NE Sudanului, pe ţărmul Mării Roşii, nu departe de graniţa Etiopiei.Aqitag. Vârf (1 524 m) în N Chinei, la S de depresiunea Turfan.Aq-Kupruk. (ac cupruc). Loct. în N Afganistanului, pe râul Band-i-Ami, la SSV de Mazar.Aqqan. Loct. în China, la N de Munţii Kunlun.Aqqikkol Hu. Lac în N Chinei, la N de Munţii Kunlun şi la S de Munţii Altun.Aqra. (acra). Loct. în NE Irakului, la NE de Mosul, aproape de graniţa cu Turcia.'Aqrabah. Loct. în SV Siriei, la SV de Damasc.'Aqrah. Loct. în N Irakului, la NE de Mosul.Aquae (Ad Aquas). (acve, ad acvas). v. Călan.Aquas Calientes. (acvas calientes). Loct. mineră (petrol) în NE Perului, la graniţa Braziliei.Aquaviva delle Fonti. (acuaviva dele fontii). Loct. în SE Italiei Pen.re, la S de Bari.'Aquba. (acuba). Loct. în Irak, pe fluviul Eufrat, la VNV de Bagdad.

Aquebogue. (acuebog). Loct. în E insulei Long (S.U.A.), la Golful Great Peconic, la NE de oraşul Riverhead.Aquidabán. (achidaban). Râu în E Paraguay-ului, afluent al fluviului Paraguay.Aquidauana. (achidauana). 1. Loct. în SV Braziliei, în Mato Grosso do Sul, pe un afluent al fluviului Parana. 2. Râu în Brazilia, afluent al râului Pantanal do Taquarí.Aquila. (acuila). 1. (L'Aquila). Oraş în Italia Centrală. 2. Loct. în SSE Elveţiei, la N de Biasca, în Alpi.Aquilas. (achilas). Loct. minieră (cupru) în SE Spaniei, la SV de Cartagena.Aquileia. (acuileia). Loct. în NV Italiei, lângă Triest, cu circa 3 400 loc.Aquiles. (achilis). Loct. în N Mexicului, la SV de Chihuahua.Aquiles Serdán. (achilis serdan). Loct. minieră (cupru) în N Mexicului, la N de Madera.Aquin. (acuen). Loct. în SV statului Haiti, la ENE de oraşul Les Cayes.Aquino. (acuino). Loct. în centrul Italiei, la SE de Roma.Aquio. (achio). Râu în E Columbiei, afluent al râului Guainfa.Aquiperta. (achiperta). Loct. în N Braziliei, pe râul Tapajós, la SV de Santarém.Aquirás. (achiras). Loct. în NE Braziliei, pe ţărmul Atlanticului, la SE de Fortaleza.Aquismón. (achismon). Loct. în E Mexicului, la S de oraşul Ciudad de Valles.Aquitaine. v. Aquitania.Aquitania (Aquitaine-achiten). (achitania). Provincie istorică în SV Franţei.Aqui Terme. (acuii terme). Oraş în Italia (Piemont); 22 000 loc.Ara. 1. Oraş în India, pe râul Son, la VSV de oraşul Patna. 2. Râu (177 km, 3 130 kmp) în E insulei Honshu (Japonia) ce traversează capitala Tokyo şi se varsă în golful Tokyo. 3. Râu în NE Spaniei, în Pirinei, afluent al râului Cinca.Ara׳ar. Oraş în NE Arabiei Saudite, aproape de graniţa cu Irakul.Āra Ārba. Loct. în S Etiopiei, la SE de oraşul Megalo.

Arab. 1. Loct. în S Afganistanului, în S Pod. Registan. 2. (aireb). Loct. în S.U.A. (Alabama) la SSE de oraşul Huntsville.'Arabābād. Loct. în Iran, la VNV de oraşul Bīrjand.'Arab al Mulk. Loct. în V Siriei, pe ţărmul Mediteranei, la SE de Latakia.Araban. Loct. în SSE Turciei asiatice, la NE de oraşul Gaziantep.Arabelo. Loct. în SE Venezuelei, în Pod. Guyanei, la SV de loct. Guaina.Arabia. 1. Cea mai mare Pen. de pe Pământ, în SV Asiei, limitată la V de Marea Roşie, la NV de Golful Aqaba, Marea Moartă şi râul Iordan, la NE de Câmpia Mesopotamiei, la E de Golful Oman şi Golful Persic, iar la S de Golful Aden şi Marea Arabiei. Suprafaţa este de 2,73 milioane kmp, cu circa 32 milioane loc. 2. Marea Arabiei. Mare în bazinul Oceanului Indian, situată între Pen. Arabia şi India, cu suprafaţa 3,7 milioane kmp, adâncimea maximă 5 203 m. 3. Bazin Arab în Oceanul Indian, la SE de Marea Arabiei. 4. Deşertul Arabiei. Regiune deşertică în Egipt, între Nil şi Marea Roşie. Constituie zonă de podiş care spre Marea Roşie se ridică până la 2 187 m (vf. Sha'ib el Banat), iar spre sud trece în deşertul Nubiei. 5. Arabo-Indiană. Dorsală submarină în Oceanul Indian.Arabia Saudită (Regatul Arab Saudit). Stat în SV Peninsulei Arabia. Suprafaţa 2,24 milioane kmp şi circa 22 milioane loc. Capitala Riyadh.Arabopó. (aravopo). Loct. în SE Venezuelei, la graniţa cu Guyana.Arac. Râu în SSV Franţei, afluent al râului Garonne.Araç. (araci). Loct. în N Turciei, la SE de Cide, nu departe de ţărmul Mării Negre.Araça. (arase). Râu în N Braziliei, afluent al râului Demini.Aracaju. (aracaju). Oraş în Brazilia, centru administrativ al statului Sergipe, port la Atlantic. Populaţia numără circa 400 000 loc.Aracataca. (aracataca). Loct. în N Columbiei, la SE de Santa Maria.Aracati. (aracatii). Loct. în E Braziliei, la SE de Fortaleza.Aracatu. Loct. în E Braziliei, la NV de oraşul Vitória de Conquista.

Araçatuba. (arasatuba). Oraş în Brazilia, pe afluentul Tiete al fluviului Parana, la V de Ribeirãd Preto.Aracena. (arasena). Loct. în SV Spaniei, la NV de Sevilla.Arachnaio. 1. Loct. în NE pen. Peloponez (Grecia), la baza nordică a munţilor cu acelaşi nume. 2. Lanţ montan situat în NE pen. Peloponez (Grecia).Arachova. Loct. în S Greciei continentale, la NNV de Antikyra.Arachtos (Arachthós). (aractos). Râu în V Greciei, la Golful Ambrakikós (Marea Ionică). Izvorăşte din Munţii Pindului.Aracruz. Loct. în ESE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Vitória.Araçuaí. (arasuaii). 1. Loct. în Brazilia, pe râul omonim, la ESE de oraşul Monte Claros. 2. Râu în Brazilia, afluent al râului Jequitinhonha. Arad. Loct. în E Israelului, la V de Marea׳Moartă.Arad. 1. Câmpia Aradului. Zonă înaltă a Câmpiei de Vest, situată la N de Arad, între Mureş şi Crişul Alb. Altitudinea maximă este de 124 m. 2. Municipiu în extremitatea de V a ţării, în Câmpia de Vest, pe Mureş, reşedinţa jud. Arad. Aproape 200 000 loc. Comunele sale suburbane componente sunt: Fântânele (cu satele: Fântânele, Aluniş, Frumuşeni, Tisa Nouă); Livada (cu satele: Livada, Sânleani); Şofronea (cu satele: Şofronea, Sânpaul); Vladimirescu (cu satele: Vladimirescu, Cicir, Horia, Mândruloc). 3. Judeţ în extremitatea vestică a României, la graniţa cu Ungaria, în bazinele râurilor Mureş şi Crişul Alb. Suprafaţa 7 652 kmp (3,22% din suprafaţa ţării) şi peste 500 000 loc. Reşedinţa este municipiul Arad.Arada. Loct. în ENE Ciadului, la NNV de oraşul Abèchè.Arādān. Loct. în N Iranului, la SE de Teheran.Arade. (aragii). Râu în S Portugaliei, cu vărsare în Oc. Atlantic la loct. Portimão.Aradippou. Loct. în SSE insulei Cipru, la NV de oraşul Larnaka.Ara-Djargalant. (ara dgiargalant). Loct. în E Mongoliei, la S de oraşul Cioibalsan.Aradványpuszta. (orodvani pusto). Loct. în NE Ungariei (Hajdú-Bihar), la NE de Debrecen şi la SV de Nyiradony.

Arafali. (arafalii). Loct. în E statului Eritreea, pe ţărmul Mării Roşii, la SE de Massawa.Arafura, Marea. Mare în bazinul Oceanului Indian, între Australia şi ins. Noua Guinee. Are circa 1 milion kmp, adâncimea maximă 3 680 m. Se mai numeşte Alifuru.Aragarças. (aragarses). Loct. în Brazilia, la SSE de oraşul Barra do Garças.Aragats Lerr (Aragaţ). (aragaţ ler). Vârf (4 090 m) şi munte în Armenia, la NV de Erevan, în Caucazul Mic.Aragatsotn. Reg. adm. în Armenia, cu centrul la Ashtarak.Aragaţ. v. Aragats Lerr.Aragarças. (aragarsas). Loct. în V Braziliei, pe râul Araguaia, la SV de Brasilia.Aragón. 1. Regiune în N Spaniei, drenată de Ebru. Suprafaţa ajunge la 47,7 mii kmp şi peste 1,2 milioane loc. Oraşul principal este Zaragoza. 2. Câmpia Aragonului, situată în provincia Aragon. 3. Râu (191 km) în N Spaniei, afluent al fluviului Ebro.Aragona. Loct. în SSV Siciliei, pe râul Platani, la N de Agrigento.Aragoncillo. (aragonsii io). Loct. în Spania, în NNE, la SE de loct. Mazarete.Aragua. Stat în N Venezuelei, având suprafaţa de 7 000 kmp şi circa 1,3 milioane loc. Centrul administrativ este Maracay.Araguacema. (araguasema). Loct. în partea centrală a Braziliei, pe râul Araguaia (afluent al lui Tocantins).Aragua de Barcelona. (aragua de barselona). Loct. în NE Venezuelei, la SV de Barcelona.Aragua de Maturín. (aragua de maturiin). Loct. în NE Venezuelei, la NV de oraşul Maturín.Araguaia. Parc Naţional în Brazilia, la N de Brasilia.Araguaia, Rio. (araguaia riu). Râu în Brazilia, afluent stâng al râului Tocantins. Lungimea este de 2 630 km. Izvorăşte din Serra do Galapó (Podişul Braziliei) şi trece prin regiunea Mato Grosso.Araguaiana. Loct. în V Braziliei, pe râul Araguaia, la V de Brasilia.Araguaina (Araguaína). Oraş în Brazilia, în N Munţilor Estrondo, între râurile Araguaia şi Tocantins.Araguaína. v. Araguaina.

Araguainha. (araguaine). Loct. în Brazilia, pe râul Araguaia, la SE de oraşul Rondonópolis.Araguana. Loct. în Brazilia, la NV de oraşul Araguaína şi la SE de oraşul Marabá.Araguari. (araguarii). 1. Râu în NE Braziliei, cu vărsare în Atlantic, la N de estuarul Amazonului. Are 386,2 km lungime. 2. Râu în Brazilia, afluent al fluviului Parana. Trece prin Araguari. 3. Oraş în Brazilia, pe râul omonim, la SSV de Brasilia şi la NE de Uberlândia.Araguatins. Loct. în N Braziliei, pe râul Araguaia, amonte de confluenţa cu râul Tocantins.Aragvi. (aragvii). Râu în Georgia, afluent al râului Kura.Arai. Oraş în V insulei Honshu (Japonia), la N de Nagan.Araí. (araii). Loct. în Brazilia, la NNE de Brasilia.Araijakusi. (araigiacusii). Cartier al oraşului Tokyo (Japonia).Araioses. (araiosis). Loct. în NE Braziliei, pe ţărmul Atlanticului, la NV de Parnaiba.Arajosos. (arajoziz). Oraş în NNE Braziliei, la NV de oraşul Parnaíba.Arajärvi. (araiervii). Lac în NE Finlandei, la E de loct. Tanhua.Arak. 1. Oraş în partea central-vestică a Iranului, în Podişul Iranian, cu aproximativ 270 000 loc. Vechiul nume: Sultanabad. 2. Loct. în partea central-sudică a Algeriei, în deşert.Arakaka. Loct. situată în NNV Guyanei, aproape de graniţa cu Venezuela.Arakan (Rakhine). Stat în V Uniunii Myanmar, pe coasta de NE a Golfului Bengal. Suprafaţa măsoară 36,8 mii kmp şi are peste 2,1 milioane loc. Centrul administrativ este Sittwe. 2. Munţi în V Myanmarului cu altitudinea de 3 054 m.Arakan Yoma. Lanţ montan în V Myanmar-ului, la N de capitala Rangoon.Arakawa. (aracaua). Cartier al capitalei Japoniei, Tokyo.Arakkonam. Oraş în ESE Indiei, la V de oraşul Chennai (Madras).Arakli. (araclii). Loct. în NE Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la ESE de oraşul Trabzon.Araks (Aras). Râu în V Mării Caspice, afluent de dreapta al râului Kura. Are 1 072 km şi 102 000 kmp. Izvorăşte din

masivul Bingöl (Turcia), formând pe 605 km graniţa dintre Armenia, Azerbaidjan, Turcia şi Iran.Araku. Loct. în India, la NV de oraşul Vishakhapatnam.Aral. 1. Loct. în NV Chinei, pe râul Tarim He, la SE de oraşul Aksu. 2. Lac sărat în Asia central-vestică, cu suprafaţa de 51,1 mii kmp. Adâncimea maximă 61 m. Primeşte apele fluviilor Amu-Daria şi Sâr-Daria. Se mai numeşte Marea Aral.Aralsk. Loct. în Kazahstan, la NE de lacul Aral.Aralsol (Aralsor). Lac în NV Kazahstanului, la N de Marea Caspică.Aralsulfat (Aralsul׳fat). Loct. în Kazahstan, la NE de lacul Aral.Aralsul׳fat. v. Aralsulfat.Aramac. (eremac). Loct. în ENE Australiei (Queensland), la SE de Winton.Aramac Creek. (eremac cric). Râu în Australia, afluent al râului Thomson. Trece prin Aramac.Aramah. Pod. în partea central-estică a Arabiei Saudite.A Ramallosa. (a ramaiosa). Loct. în NV Spaniei, la SSE de oraşul Santiago de Compostela.Arambag. Loct. în NE Indiei, la NV de Calcutta.Aramberri. (aramberii). Loct. în NE Mexicului, la NV de Ciudad Victoria.Arame. (aramii). Loct. în NNE Braziliei, pe râul Zitiua, la SV de oraşul Lago da Pedra.Aramecina. (aramesina). Loct. în Honduras, la SV de Tegucigalpa, la graniţa cu Salvador.Aramită, Cordiliera. Lanţ montan (2 500 m) între statele Laos şi Vietnam.Aramits. (aramii). Loct. în SV Franţei, la SV de oraşul Pau.Aramon. (aramo). Loct. în S Franţei, pe Rhône, la SV de oraşul Avignon.Aran. (erăn). 1. Râu în India, afluent al râului Penganga. 2. Insule (46,6 kmp) în Atlantic, la V de Irlanda, de care şi aparţin. 3. Ins. (18,1 kmp) în V Irlandei, în Golful Galway, la Oceanul Atlantic.Äran. (aran). Râu în Suedia, afluent al râului Västerdalälven.Aranca. Râu, afluent stâng al Tisei, ce se desprinde din Mureş. Atinge 104 km pe teritoriul României. Izvorăşte din Câmpia

Aradului, trece prin Sânnicolau Mare şi se varsă în Tisa, pe teritoriul Serbiei, la Pade.Arancibia. (aransibia). Loct. situată în NV Argentinei, la N de oraşul San Juan.Aranda. Râu în NE Spaniei, afluent al râului Jalón.Aranda de Duero. Loct. în Spania, pe Duero, în Castilia Veche.Arandas. Loct. în Mexic, la ENE de Guadalajara şi la V de Irapuato.Arandelovac. (arandelovaţ). Loct. în Serbia, la SV de Belgrad.Arandis. Loct. în V Namibiei, la NE de oraşul Walvis Bay.Arang. Loct. în India, la SE de Raipur.Arani. (aranii). Loct. în centrul Boliviei, la SE de oraşul Cochabamba.Aranitasi. (aranitasii). Loct. în SV Albaniei, la NE de oraşul Vlora.Aranjuez. (aranhues). Oraş în Spania, la SE de Madrid.Aran Mawddwy. (erăn maudii). Vârf (905 m) în NV Ţării Galilor (Wales), în Munţii Cambrieni.Arano. Loct. în Argentina, la SE de oraşul Santa Rosa.Aranos. Loct. în E Namibiei, pe uedul Nossob, la NE de oraşul Mariental.Aransas Pass. (erensăs pes). Loct. în S.U.A. (Texas), pe ţărmul Golfului Mexic, la NE de Corpus Christi.Arantangi. Loct. în SE Indiei, la NE de Madurai.Arantes. (aranţis). Râu în Brazilia, afluent al râului Paranaíba.Aranuka. Ins. coraligenă în arhipelagul Gilbert (Oceanul Atlantic).Arany-hegy. (arani hegi). Vârf (177 m) situat la V de Budapesta (Ungaria).Aranyhegyi-patak. (aranhegii potoc). Râu la NV de Budapesta (Ungaria), cu vărsare în Dunăre, la N de oraş.Aranyaprathet. Loct. în Tailanda, la graniţa cu statul Cambodgia, pe râul Sa Keo, la E de Bangkok.Aranyosapáti. (oronioş opatii). Loct. în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), pe Tisa, la NV de Vásárosnamény şi la SE de Mándok.Aranyosgadány. (oronioş godani). Loct. în Ungaria (Baranya), la SV de Pécs.Aranyos-völgy. (aranioş veolgi). Regiune la N de Veszprém (Ungaria), pe stânga râului Séd.

Arao. Oraş în V Insulei Kyushu (Japonia), la NV de Kumamoto, pe ţărmul Golfului Amakusa.Araouane. (arauen). Loct. situată în Mali (Africa), în Deşertul Sahara.Arapahoe. (erapaho). Loct. situată în S.U.A. (Nebraska), la NV de oraşul Alma.Arapari. (araparii). Loct. în N Braziliei, pe râul Maicuru, la NNE de oraşul Santarém.Arapawa Island. (er epaua ailend). Ins. a Noii Zeelande aflată între cele două insule principale a statului.Arapey. Loct. în NV Uruguay-ului, la NV de oraşul Salto.Arapey Grande. (arapei grandii). Râu în Uruguay, afluent al râului Sopas.Arapicos. Loct. în E Ecuadorului, la S de oraşul Puyo.Arapiles. (arapilis). Loct. în V Spaniei (León), la SE de Salamanca.Arapiraca. Oraş în NE Braziliei, la VSV de Maceió.Arapiuns. Râu în N Braziliei, afluent al Amazonului amonte de oraşul Santaém.Arapixi. (arapişii). Loct. în NV Braziliei, pe râul Iaco (afluent al râului Purús), în regiunea Acre.Arapkir. Loct. în partea central-estică a Turciei, la NNE de oraşul Malatya.Arapongas. Oraş în S Braziliei, la SV de oraşul Londrina.Arapoti. (arapuţii). Loct. în SE Braziliei, la NNE de oraşul Ponta Grossa.Arapsun. Loct. în partea centrală a Turciei asiatice, pe râul Kizilirmak, la SE de Ankara.Arapuá. Loct. în Brazilia, la V de oraşul Três Lagoas şi de fluviul Paraná.Arapuni. (erepanii). Hidrocentrală situată în N Insulei de Nord (Noua Zeelandă).'Ar'ar. Oraş în N Arabiei Saudite, aproape de hotarul cu Irak. Araracaura. Loct. în SSE Columbiei, pe râul Capueta.Ararangua (Araranguá). Loct. în SE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de Pôrto Alegre şi la SV de Florianópolis.Araranguá. v. Ararangua.Ararapira. Loct. în SE Braziliei, pe ţărmul Atlanticului, la NE de Curitiba.Araraquara. Oraş în Brazilia, la NV de oraşul São Carlos.

Araras. 1. Loct. în V Braziliei, la NNV de oraşul Rio Branco. 2. Oraş în S Braziliei, la NV de oraşul Campinas. 3. Loct. în NV Braziliei, pe râul Madeira, la graniţa cu Bolivia. 4. Loct. în partea central-nordică a Braziliei, pe râul Curuá (afluent al râului Iriri iar acesta al lui Tapajos).Ararat. 1. (Agri Dagí (agrii daghii)). Vulcan stins în E Turciei, în Podişul Armeniei, dominat de două conuri cu altitudinea de 5 165 m (Marele Ararat) şi 3 925 m (Micul Ararat). 2. Loct. în Armenia, la E de vârful Ararat, la graniţa cu Iran şi cu Turcia. 3. (ererăt). Loct. în SE Australiei, la NV de Melbourne.Arareh. Loct. în N insulei Noua Guinee, în NE Irianului de Vest (Indonezia), pe ţărmul Oceanului Pacific, la V de oraşul Jayapura.Arari. (ararii). Loct. în NE Braziliei, la SV de São Luis.Araria. Loct. în NE Indiei, pe râul Panar, aproape de frontierele cu Bangladesh şi cu China.Araripe. (araripii). Loct. în NE Braziliei, la SE de Teresina.Araripina. Oraş în Brazilia, la SV de oraşul Juàzeiro do Norte.Araruama. Loct. în Brazilia, pe ţărmul Atlanticului, la E de Rio Janeiro.Aras. 1. (Arax) v. Araks. 2. Loct. în NNE Spaniei, la NE de oraşul Logroño. 3. Loct. în NE Turciei asiatice, la NE de oraşul Erzurum.Aras de Apuente. Loct. în E Spaniei, pe râul Turia, la NV de Valencia. Ar Asgat. Loct. în Mongolia, la NV de capitala Ulan Bator.Aras Nehri. (aras nerii). Râu în ENE Turciei asiatice, afluent al râului Arpa.Arata. Loct. în Argentina, la NV de oraşul General Pico.Arati. (aratii). Loct. în NV Braziliei, pe râul Tarauaca (afluent al râului Jurua iar acesta al Amazonului).Araticú. Loct. în NE Braziliei, pe braţul Marajó al Amazonului, la V de Belem.Aratos. Loct. în NE Greciei continentale, la SE de oraşul Komotini.Arau. Loct. în NV Malaysiei Pen.re, la NV de oraşul Alor Setar.Arauá. Râu în NV Braziliei, afluent al Amazonului.Arauca. 1. Râu în Columbia şi Venezuela, afluent stâng al fluviului Orinoco.

Lungimea este de 900 km. Izvorăşte din Cordiliera răsăriteană columbiană (Anzii Nordici) şi formează pe o porţiune graniţa dintre Columbia şi Venezuela. 2. Oraş pe Arauca, în NE Columbiei, la graniţa cu Venezuela. 3. Reg. adm. în Columbia, cu centrul în oraşul omonim.Araucanía. Reg. adm. în Chile cu centrul la Temuco.Araucaria. Loct. în Brazilia, la SV de Curitiba.Arauco. 1. Loct. în V statului Chile, pe ţărmul Oceanului Pacific, la golful cu acelaşi nume. 2. Golf în V statului Chile (Oceanul Pacific), în dreptul oraşului Concepción.Arauquita. (arauchita). Loct. situată în E Columbiei, la graniţa cu Venezuela, la V de oraşul Arauca.Araure. Oraş în NNV Venezuelei, la S de oraşul Barquisimeto.Aravaca. Loct. lângă Madrid (Spania), la NV de capitală.Aravalli, Munţii. Lanţ muntos în V Indiei, la VNV de oraşul Udaipur.Araviana. Râu în NNE Spaniei, afluent al fluviului Duero.Aravis. (aravii). Lanţ muntos în ESE Franţei, în Alpii Francezi.Aravissos. Loct. în N Greciei continentale, la NV de Salonic.Arawa. (araua). Loct. în V insulei Bougainville, din arhipelagul Melanezia (Insulele Solomon-Pacific).Arawalli. (araualii). Munţi în NV Indiei, cu altitudinea de 1 722 m.Arawhana. (erauana). Vârf (1 440 m) în Munţii Raukumara (în E Insulei de Nord-Noua Zeelandă).Arawhata. (erouara). Râu în SV Insulei de Sud (Noua Zeelandă), cu vărsare în Oc. Pacific, în Golful Jackson Bay.Araxá. (araşa). Loct. în SE Braziliei, la V de Belo Horizonte.Araya. Pen. în NE Venezuelei, la V de Pen. Paria, la S de ins. Margarita.Arayit Dagi. (araiit daghii). Vârf (1 819 m) în Turcia asiatică, la N de râul Sakarya, la SV de oraşul Polatli.Arazati. (arasatii). Loct. în SSV Uruguay-ului, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la V de Montevideo.Arazede. (arazegii). Loct. găsită în VNV Portugaliei, la VNV de oraşul Coimbra.

Arba. 1. Loct. în NV Tunisiei, pe râul Medjerda. 2. (arva). Râu în NE Spaniei, afluent al fluviului Ebro, la loct. Gallur.Arba de Biel. (arva de biel). Râu în NE Spaniei, afluent al râului Arba. Izvorăşte din Munţii Pirinei.Arba de Luesia. (arva de luesia). Râu în NNE Spaniei, cu izvorul în Pirinei. Împreună cu Arba de Biel formează râul Arba.Arba Jahan. (arba giahan). Loct. în NE Kenyei, la NE de Nairobi.Arba-Mincs (Arba Minch). (arba minci). Vârf (4 200 m) în sudul Podişului Etiopiei, în apropierea lacului Abaja.Arba Minch. v. Arba-Mincs.Arbancón. (arvanson). Loct. minieră (aur, platină) în centrul Spaniei, la NE de Madrid.Arbaiheer. Loct. în centrul Mongoliei, în Munţii Hangai.Arbaoua. (arbaua). Loct. în NV Marocului, la SE de El Ksar el-Kebir (Alcázarquivir).Arbatax. (arbataş). Loct. în E insulei Sardinia (Italia), la Marea Tireniană.Arbaž. (arbaj). Loct. în Rusia, partea europeană, la SV de oraşul Kirov.Arbeca. (arveca). Loct. în NE Spaniei, la SE de Lleida (Lérida).Arbecey. (arbesii). Loct. în E Franţei, la NNV de Besançon.Arbedo. Loct. în SE Elveţiei, la NE de lacul Maggiore, la confluenţa râurilor Ticino şi Moësak la NE de Bellinzona.Arbél. Loct. în NE Israelului, la V de lacul Tiberiada.Arbesbach. (arbisbah). Loct. în NV Austriei, la NE de Linz.Arbesthal. (arbeztal). Loct. în SE Austriei, la SE de Viena, pe râul Laita.Arbet. Loct. în NE Irakului, la E de Kirkuk.Arbeteta. (arveteta). Loct. în Spania, la NE de oraşul Guadalajara.Arbil. v. Irbil.Arbīl. (arbiil). 1. Oraş în NE Irakului, la ESE de Mosul. 2. Reg. adm. în Irak, cu centrul în oraşul omonim.Arbizu. (arvisu). Loct. în NNE Spaniei, pe râul Zadora, la NV de oraşul Pamplona.Arboga. Loct. în partea central-sudică a Suediei, la V de lacul Mälaren şi la NE de Örebro.

Arbois. (arboa). Loct. în Franţa, la SE de oraşul Dijon, aproape de graniţa cu Elveţia.Arboledas. (arvoledas). Loct. aflată în E Argentinei, la V de oraşul Olavarría.Arboletes. (arvoletis). Loct. în N Columbiei, pe ţărmul Mării Caraibilor, la NV de oraşul Montería.Arbolito. (arvolito). Loct. în Uruguay, la SV de oraşul Tacuarembó.Arbon. Loct. în NE Elveţiei, pe ţărmul lacului Boden.Arbore. Com. în jud. Suceava, pe râul Solca, cu circa 7 000 loc. Satele componente: Arbore, Bodnăreni, Clit.Arborfield. (arborfild). Loct. în Canada (Saskatchewan), la NE de oraşul Saskatoon.Arborg. Loct. în Canada (Manitoba), la N de oraşul Winnipeg.Arborio. Loct. în NV Italiei continentale, la NV de oraşul Novara.Arbrå. (arbro). Loct. în E Suediei, pe ţărmul lacului Ljusnan, la NV de oraşul Gävle.Arbroath. (arbros). Loct. în E Scoţiei (Marea Britanie), pe ţărmul Mării Nordului, la NE de Dundee şi la SV de Aberdeen.Arbu. Vârf (1 748 m) în SSV Afganistanului, aproape de graniţa cu Pakistan.Arbúcies. (arvusies). Loct. în NE Spaniei, la NE de Barcelona.Arbuckle. (erbaclî). Loct. în S.U.A. (California), pe râul Sacramento, la NE de San Francisco şi la NV de Sacramento.Arbus. Loct. în VSV insulei Sardinia (Italia), în Munţii Iglesiente.Arbuzynka. Loct. în S Ucrainei, la NE de oraşul Yuzhnoukkrayinsk.Arc. 1. Râu în SE Franţei, afluent al râului Isere (iar acesta al fluviului Ron). 2. Loct. în E Franţei, pe râul Saône (afluent al Ronului), la NE de Dijon.Arcachon. (arcaşon). 1. Loct. în SV Franţei, pe ţărmul golfului cu acelaşi nume (Atlantic). 2. Golf în SV Franţei, în Oceanul Atlantic, la SV de Bordeaux, unde se varsă râul Leyre.Arcade. (orched). Loct. în S.U.A. (New York), la SE de oraşul Buffalo şi la E de lacul Erie.Arcadia. 1. Arcadia (Arkadia). Regiune istorică în Grecia (în centrul

Peloponezului). 2. (archedia). Cartier al oraşului Los Angeles (California-S.U.A.). 3. (archedia). Loct. în SV peninsulei Florida (S.U.A.), la SE de Tampa şi la NV de lacul Okeechobee. 4. (archedia). Loct. în S.U.A. (Louisiana), la ENE de oraşul Shreveport. 5. (archedia). Loct. în S.U.A. (Michigan), pe malul E al lacului Michigan. 6. (archedia). Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de Pittsburgh şi la NV de Altoona. 7. (archedia). Loct. în S.U.A. (Wisconsin), la SE de St. Paul.Arcani. Com. în jud. Gorj, cu circa 1 700 loc. Satele componente: Arcani, Cimpofeni, Sănăteşti, Stroieşti.Arcanum. (archenăm). Loct. în S.U.A. (Ohio) la NE de Indianopolis şi la NV de Dayton.Arcas. Insule mexicane în Golful Mexic (Golful Campeche).Arcata. (archeta). Loct. în S.U.A. (California), pe ţărmul Pacificului, la N de Eureka.Arc Dome. (arc dom). Vârf (3 589 m) în Munţii Toiyab din S.U.A. (statul Nevada).Arce. Loct. în Italia Pen.ră, la NE de oraşul Latina.Arceda. Loct. în S Rusiei, la NV de Volgograd.Arcelia. (arselia). Loct. în S Mexicului, la VSV de oraşul Iguala.Arcen. (arsen). Loct. în SE Olandei, pe râul Maas, aproape de graniţa cu Germania, la NNE de oraşul Venlo.Arc-en-Barrois. (arc ăn baroa). Loct. în Franţa, pe râul Aujon, la N de Dijon.Arceniega. (arseniega). Loct. în N Spaniei, la SV de Bilbao.Arc-et-Senans. (arc et senan). Loct. în E Franţei, pe Doubs, afluent al râului Saône, la SV de Besançon.Arcevia. Loct. în ENE peninsulei Italia, la V de oraşul Ancona.Archaia Korinthos. Loct. situată în NE Peloponezului (Grecia), la SV de oraşul Corint.Archangelos. Loct. în E insulei Ródos (Grecia).Archena. (arcina). Loct. în SE Spaniei, pe râul Segura, la NV de Murcia.Archer. (orce). 1. Loct. în S.U.A. (Florida), la SV de oraşul Gainesville. 2. Râu în NV pen. York (Australia), cu vărsare în Golful Carpentaria.

Archer Bend. (orce bend). Parc Naţional în N pen. York (Australia).Arches. (orcez). Parc Naţional în statul Colorado (S.U.A.).Archiac. (arşiac). Loct. în V Franţei, la SV de oraşul Angoulême. Archidona. (arcidona). Loct. în SSV Spaniei, la NE de Malaga.Archipelago of the Recherche. (archipelago of ze reşerş). Insule la SSV de Australia.Archipiélago de la Reina Adelaida. (arcipielago de la reina adelaida). Grup de insule în SV statului Chile, în Pacific. Archipiélago Guayaneco. (arcipielago guaianeco). Arhip. în VSV statului Chile, la S de Golful Penas. Archipiélago Juan Fernández. (arcipielago huan fernandez). Arhip. (Chile) în Pacific.Archiş. Com. în jud. Arad, cu circa 1 900 loc. Satele componente: Archiş, Bârzeşti, Groşeni, Nermiş.Archman. (arcman). Loct. aflată în SV Turkmenistanului, la NV de Aşhabad.Arciar. 1. Loct. în NV Bulgariei, pe Dunăre. 2. Râu în NV Bulgariei, afluent al Dunării, la loct. cu acelaşi nume.Arcidosso. Loct. în V Italiei Pen.re, la NE de Grosseto.Arcila. Loct. în NV Marocului, pe ţărmul Oceanului Atlantic, între oraşele Tanger (la NE) şi Larache (la SV).Arciman. Loct. în Turkmenistan, la NV de oraşul Ashabad.Arcipelago de la Maddalena. Parc Naţional în arhip. Maddalena, sitaut la NE de Sardinia.Archipelago Toscano. Arhip. în V pen. italice, unde se găseşte şi Ins. Elba. Aici s-a creat şi un parc naţional al Italiei.Arcisate. Loct. în N Italiei, la SSV de lacul Lugano şi la NE de oraşul Malnate.Arcis-sur-Aube. (arsis sur ob). Loct. în NE Franţei, pe râul Aube, la SE de Paris.Arciz. Loct. în SV Ucrainei, pe râul Kogilnik, la N de Delta Dunării.Arckaringa. (archeringa). Râu în Australia, cu vărsare în Lacul Eyre.Arc-lès-Gray. (arc le gre). Loct. în Franţa, la NV de oraşul Besançon.Arco. 1. (arco). Loct. în S.U.A. (Idaho), la N de râul Snake, la NV de Pocatelto. 2. (arco). Loct. în N Italiei, la NNE de lacul Garda.

Arco da Calheta. (arcu de celete). Loct. în V Insulei Madeira (Portugalia). Arco de Baúlhe. (arcu de baule). Loct. în N Portugaliei, pe râul Tâmega (afluent al fluviului Douro), la ESE de Braga. Arco, Pas. Pas de altitudine (1 377 m) ce face legătura peste Munţii Anzi între Argentina şi Chile, la SE de oraşul chilian Concepción.Arcola. 1. Loct. în S.U.A. (Illinois), la NE de St. Louis. 2. Loct. în S.U.A. (Mississippi), pe râul Deep, la NV de oraşul Jackson. 3. Loct. în S.U.A. (Virginia), la V de Washington.Arcole. Loct. în N Italiei, cu circa 4,5 mii loc.Arçon. (arso). Loct. în E Franţei, pe Doubs, la SE de Besançon, aproape de graniţa cu Elveţia.Arconce. (arcons). Râu în Franţa, afluent al fluviului Loire.Arcos. 1. Loct. în SE Braziliei, la SV de oraşul Divinópolis. 2. Loct. în SV Spaniei, pe râul Guadalete, la NE de Cadiz.Arcos de Jalón. (arcos de halo). Loct. în Spania, pe râul Jalón, la SSE de oraşul Soria.Arcos de la Frontera. Loct. în SV Spaniei, la NE de oraşul Jerez de la Frontera.Arcos de Valdevez. (arcus dii valdiviz). Loct. în NV Portugaliei, pe Limia, la N de Braga.Arcoverde. (arcu vergii). Oraş în ENE Braziliei, la V de oraşul Caruaru.Arcozelo. (arcuzelu). 1. Loct. în NV Portugaliei, pe râul Homem, la VNV de Braga. 2. Loct. în Portugalia, la SE de Viseu şi la NV de Guarda.Arctic Institute. (arctic institut). Munţi în Antarctica, la E de Marea Ross.Arctic, Oceanul (Oceanul Îngheţat). Cel mai mic ocean al Pământului, situat în regiunea Polului Nord, între Eurasia şi America de Nord, şi care comunică cu Oceanul Atlantic prin strâmtorile Hudson, Davis, Danemarcei, iar cu Oceanul Pacific prin str. Bering. Suprafaţa atinge 13,1 milioane kmp, iar adâncimea maximă 5 220 m. Este cunoscut şi sub denumirea de Oceanul Boreal sau Mediterana Arctică.Arctica. Regiune polară în N Terrei, care include regiunea septentrională a Eurasiei, Americii de Nord şi Oceanului Atlantic, precum şi regiuni alăturate ale oceanelor

Atlantic şi Pacific. Suprafaţa este de circa 27 milioane kmp (dintre care 10 milioane kmp uscat). Altitudinea maximă este de 3 734 m.Arctic Bay. (arctic bei). Loct. canadiană, în V Insulei Baffin.Arctic Red River. (arctic red rivăr). Loct. în NV Canadei, pe fluviul Mackenzie, aproape de delta fluviului.Arctic Village. (arctic vilegi). Loct. în NE Alaskăi (S.U.A.), pe râul East Fork.Arctowski. (arctovschii). Staţie poloneză de cercetări ştiinţifice în Antarctica.Arcusa. Loct. în NNE Spaniei, pe râul Cinca, la NE de oraşul Huesca.Arcy-sur-Cure. (arsii siur chiur). Loct. în Franţa, la SE de oraşul Auxerre.Arda. 1. Râu în Bulgaria şi Grecia, afluent de dreapta al Mariţei, în amonte de Edirne. Lungimea este de 300 km. Izvorăşte din E Masivului Rodopi. 2. Râu în Italia continentală, afluent al fluviului Po.Ardabil (Ardabīl, Ardebil). Oraş în NV Iranului, la V de Marea Caspică, cu circa 300 000 loc.Ardabīl. v. Ardabil.Ardagger Markt. (ardagher markt). Loct. în NV Austriei, pe Donau (Dunăre), la ESE de oraşul Linz.Ardagh. (orda). Loct. în SV Irlandei, la SV de oraşul Limerick.Ardahan. 1. Loct. în NE Turciei asiatice, pe râul Kura, la NV de oraşul Kars. 2. Reg. adm. în NE Turciei, partea asiatică, cu centrul în loct. omonimă.Ardakan (Ardakān). Loct. în SV Iranului, la NV de Şiraz (Shiraz).Ardakān. 1. v. Ardakan. 2. Loct. în centrul Iranului, la NV de oraşul Yazd.Ardal. 1. Loct. în Norvegia, la capătul din amonte al fiordului Sogne. 2. Loct. în SV Norvegiei, la NE de Stavanger. 3. Vârf (1 215 m) în NNE Spaniei, în Sierra de Cabrejas.Årdal. (ordal). Loct. în S Norvegiei, la ENE de oraşul Leikanger.Ardals-fjord. (ardals fiord). Fiord în cadrul marelui fiord Sogne (Norvegia).Ardalsknapen. Vârf (739 m) în S Norvegiei, la E de râul Otra, la E de loct. Byglandsfjord.Ardalstangen. (ardalstanghen). Loct. în cadrul fiordului Ardals (Norvegia).

Årdalstangen. (ordalstanghen). Loct. în Norvegia, la capătul din amonte al fiordului Sogne.Ardara. 1. (ordora). Loct. în NV Irlandei, la SSV de oraşul Maas. 2. Loct. în NNV insulei Sardinia (Italia), la SE de oraşul Sassari.Ardas. Râu în NE Greciei, afluent al fluviului Evros.Ard aş Şawwān. (ard aş şauan). Pod. în N Iordaniei.Ardatov. Loct. în Rusia europeană, pe râul Alatyr, afluent al râuluin Sura, la SV de Kazan.Ardea. Loct. în V Italiei Pen.re, la S de Roma.Ardéa. Loct. în NV Greciei, la NV de Salonic, aproape de graniţa cu Macedonia.Ardeal. v. Transilvania.Ardèche. (ardeş). 1. Râu în Franţa, afluent al fluviului Ron la loct. Pont-St.-Espri. 2. Reg. adm. în S Franţei, cu centrul la Privas.Ardee. (ardii). Loct. în NE Irlandei, la NV de Dublin, aproape de graniţa cu Irlanda de Nord (Ulster).Arden. 1. Loct. în ENE pen. Iutlanda (Danemarca), la S de oraşul Ålborg. 2. (ardin). Loct. în S.U.A. (Nevada), la SV de Las Vegas.Arden-Arcade. (ardin arched). Loct. în S.U.A. (California), la NE de Sacramento şi de San Francisco.Ardeni (Ardennes). (arden). 1. Masiv muntos în Belgia, Franţa şi Luxemburg. Altitudinea maximă 694 m. 2. Departament în NE Franţei, cu centrul la Charleville-Méziéres.Ardentes. (ardont). Loct. în Franţa, pe râul Indre, la SE de oraşul Châteauroux.Arden Town. (ardin taun). Cartier al oraşului Sacramento (California – S.U.A.).Ardeoani. Com. în jud. Bacău, cu circa 2 700 loc. Satele componente sunt: Ardeoani, Leontineşti.Ardes. (ard). Loct. în Franţa, la S de oraşul Clermont-Ferrand.Ardesen. (ardiisen). Loct. în NE Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la ENE de oraşul Rize.Ardesio. (ardezio). Loct. în NE Italiei, pe râul Serio, la NE oraşul Lecco.Ardestan (Ardestān). Loct. în Iran, la NE de Isfahan.Ardestān. v. Ardestan.

Ardey. Deal (278 m) situat la N de râul Ruhr, la SE de Dortmund (Germania).Ardez. Loct. în E Elveţiei, pe râul Inn.Ardglass. (ardglas). Loct. în SE Irlandei de Nord (Ulster-Marea Britanie), pe ţărmul Mării Irlandei, la SE de Belfast.Ardgroom. (ordgrum). Loct. în SV Irlandei, la SV de oraşul Kilgarvan.Ardhamurchan. (ardmiurcen). Cap în V Scoţiei, la N de ins. Mull, la Marea Hebridelor.Ardh es-Sauwan. (ard es sauan). Regiune naturală în SE Iordaniei, spre Arabia Saudită.Ardhishta. (ardişta). Loct. în V Albaniei, pe râul Erzeni, la VSV de Tirana.Ardila. Râu (104 km) în Spania şi Portugalia, afluent al fluviului Guadiana.Ardino. Loct. în S Bulgariei, la SV de Haskovo.Ardistan. Loct. în centrul Iranului, la NE de Isfahan.Ardivachar Point. (ardii vache point). Cap în NV insulei South Uist (Hebride-Marea Britanie).Ardjasa. (ardgiasa). Loct. în V insulei Kangean (Indonezia) pe ţărmul Mării Java.Ardjuna. (ardgiuna). Vârf (3 339 m) în E insulei Java, la N de oraşul Malang.Ardlamont Point. (ardlemant point). Cap în E pen. Kyntire (Scoţia-Marea Britanie), la str. Sound of Bute.Ardlethan. (ardleten). Loct. în SE Australiei, la NV de Canberra.Ardlui. (arluii). Loct. în V Scoţiei (Marea Britanie), la N de lacul Lomond, la N de oraşul Tarbot.Ardlussa. Loct. în ENE insulei Jura (Marea Britanie), la str. Jura.Ardmolich. (ordmolec). Loct. în V Scoţiei (Marea Britanie), la NE de oraşul Salen.Ardmore. (ardmor). 1. Loct. în S Irlandei, la Marea Celtică, la E de oraşul Cork. 2. Loct. în S.U.A. (Oklahoma), la SE de Oklahoma City. 3. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), în aria oraşului Philadelphia.Ardmore Bay. (ardmor bei). Golf în S Irlandei, în Marea Celtică, unde se găseşte şi loct. cu acelaşi nume.Ardon. Loct. în SSV Elveţiei, pe Ron (Rhône), la SV de Sion.Ardooie. Loct. în Belgia, în NV ţării, la SV de oraşul Gent şi la NE de oraşul Roeselare.

Ardore. Loct. italiană în Calabria, pe ţărmul Mării Ionice, la SV de oraşul Locri.Ardov. Loct. în Ucraina, în SV ţării, la NNV de Beregovo.Ardraskan. Loct. în NV Afganistanului, la SSE de oraşul Herāt.Ardres. (ard). Loct. în NE Franţei, la SE de oraşul Calais. Ardrossan. (ardrosen). Loct. în V Scoţiei (Marea Britanie), la SV de oraşul Paisley, pe ţărmul estuarului Firth of Clyde.Ards. (ards). 1. Pen. în E Irlandei de Nord, la SE de Belfast. 2. Reg. adm. în E Irlandei de Nord (Marea Britanie).Ards Forest Park. Parc Naţional în N Irlandei, la SV de loct. Carrigart.Arduan Island. Ins. sudaneză situată în Nil, la N de loct. Tagab. Ardud. Com. în jud. Satu Mare, în Câmpia Someşului, cu circa 6 900 loc. Satele componente: Ardud, Ardud-Vii, Baba Novac, Gerăuşa, Mădăraş, Sărătura.Ardusat. Com. în jud. Maramureş, în lunca Someşului, cu circa 2 400 loc. Satele componente sunt: Ardusat, Arieşu de Câmp, Colţirea.Ardvasar. Loct. în SE insulei Skye (Marea Britanie), la str. Sound of Sleat.Åre. (ora). Loct. în V Suediei, pe râul Geysjön, la VNV de lacul Storsjön.Areado. (areadu). Loct. în Brazilia, la SE de oraşul Ribeirão Preto.Arebi. (arebii). Loct. în NE R.D. Congo, la E de oraşul Isiro.Arèches. (areş). Loct. în ESE Franţei, la ENE de oraşul Chambéry.Arecibo. (aresivo). Oraş în ins. Puerto Rico, port pe litoralul nordic. Peste 160 000 loc. Aici se află cel mai mare radiotelescop din lume (circa 300 m diametru).Areco. Râu în ENE Argentinei, afluent al fluviului Paraná.Arefino. Loct. în Rusia, partea europeană, la E de lacul de acum. Rîbinsk şi la NE de oraşul Rybinsk.Arefu. Com. în jud. Argeş, situată la poalele Munţilor Frunţi, având circa 3 600 loc. Reşedinţa este Căpăţânenii Pământeni. Satele componente: Arefu, Căpăţânenii Pământeni, Căpăţânenii Ungureni.Areia Branca. Loct. în NE Braziliei, pe ţărmul Atlanticului, la SE de Fortaleza.

Arekhava. (arecova). Loct. în SV statului Belarus, la graniţa cu Ucraina, la SE de Brest.Aremberg. Vârf (623 m) în V Germaniei, la SV de Bonn, în regiunea Ahr.Arén. Loct. în NE Spaniei, în Pirinei, pe râul Noguera Ribagorçana.Arena. Ins. de tip atol filipineză situată în Marea Sulu, la E de ins. Palawan.Arenal. 1. Lac în partea central-nordică a statului Costa Rica. 2. Loct. în N Hondurasului, pe Aguan, la SSE de La Seiba. 3. Loct. în V statului Uruguay, la gura fluviului Uruguay, la SV de Mercedes.Arena Point. Cap în SSE insulei Luzon (Filipine).Arenápolis. Loct. în V Braziliei, la NV de oraşul Cuiabá.Arenas. 1. Insule mexicane în Golful Mexic, la NV de Pen. Yukatan. 2. Loct. în V Spaniei, pe râul Tiétar (afluent al fluviului Tajo), la VSV de Madrid.Arenas de Iguña. (arenas de igunia). Loct. în N Spaniei, pe râul Besaya, la SV de Santander.Arenas de San Pedro. Loct. în V Spaniei, la baza munţilor Sierra de Gredos, la NV de oraşul Talavera de la Reina.Arenaza. (arenasa). Loct. în E Argentinei, la SV de oraşul Junín.Arenberg. Regiune în NV Germaniei, la graniţa cu Olanda, la SV de Oldenburg.Arendal. Loct. în S Norvegiei, la str. Skagerrak.Arendonk. Loct. în NNE Belgiei, la NE de oraşul Turnhout, la graniţa cu Olanda.Arendsee. (arendzii). 1. Loct. în N Germaniei, la SV de Wittenberge. 2. Lac în Germania, la loct. omonimă.Arenig Fawr. (erineg for). Vârf (854 m) în NV Ţării Galilor (Marea Britanie), la V de loct. Bala.Areniş. Munţi (550 m) în NV Munţilor Banatului.Arenitas Blancas. Loct. în N Uruguay-ului, la S de oraşul Concordia.Arenosa. Loct. în Panama, la lacul Trinidad, la SV de canalul Panama.Arenshausen. (arenţhauzen). Loct. în Germania, la NE de oraşul Kassel.Arenys de Mar. Loct. în NE Spaniei, pe ţărmul Mediteranei, la NE de Barcelona.Arenzano. (arenţano). Loct. în Italia, la Golful Genova, la VSV de Genova.

Areopoli (Areópolis). (aeropolii). Loct. în S pen. Peloponez (Grecia), la S de loct. Oitylo.Areópolis. v. Aeropoli.Arequipa. (arechipa). 1. Oraş în S Perului (Cordiliera Occidentală), la baza vulcanului El Misti; are circa 600 000 loc. 2. Reg. adm. în Peru, cu centrul în oraşul omonim.Arequlto. Loct. în NE Argentinei, la SV de oraşul Rosario.Arere. (arerii). Loct. în NNE Braziliei, pe râul Paru, la V de oraşul Macapá.Ārēro. Loct. în SSV Etiopiei, la NE de loct. Chumba.Arès. (are). Loct. în SV Franţei, pe ţărmul Golfului Arcachon, la SV de Bordeaux.Ares del Maestre. Loct. în NE Spaniei, la N de oraşul Castelló de la Plana.Åreskutan. (oreschiutan). Vârf (1 420 m) în Suedia, la S de lacul Kallsjön.Arethousa. Loct. în N Greciei, la NE de Salonic.Arevalillo. (arevalii io). 1. Loct. în V Spaniei, la SE de oraşul Salamanca. 2. Râu în V Spaniei, afluent al râului Adaja.Arévalo. Loct. în V Spaniei, pe râul Adaja (afluent al fluviului Duero), la NV de Madrid şi la S de Valladolid.Arez. (ariz). Loct. în E Portugaliei, la S de fluviul Tejo, la NV de oraşul Portaelegre.Arezzo. (areţo). 1. Oraş în Italia centrală (Toscana), cu circa 100 000 loc. 2. Reg. adm. în Italia, cu centrul în oraşul omonim.Arfara. Loct. în SSV pen. Peloponez (Grecia), la NV de oraşul Kalamata.Arga. Râu (151 km) în N Spaniei, afluent al fluviului Ebro. Izvorăşte din Munţii Pirinei.Argajaš. (argaiaş). Loct. în Siberia (Rusia), la NV de Celiabinsk.Argaka. Loct. în NV insulei Cipru, pe coasta Mediteranei.Argalasti. (argalastii). Loct. în SE Greciei continentale, la SE de Volos.Argallón. (argaion). Loct. în Spania, la NV de Córdoba.Argaman. Loct. în ENE Israelului, la graniţa cu Iordania, în Cisiordania.Argamasilla de Alba. (argamasii ia de alba). Loct. în Spania, la NE de loct. Solana.

Argamasilla de Calatrava. (argamasii ia de calatrava). Loct. în Spania, la NE de oraşul Puertollano.Argana. Loct. în VSV Marocului, la SV de Marrakesh.Arganda. Loct. în centrul Spaniei, la SE de Madrid.Arganil. (arganiu). Loct. în Portugalia, la SE de oraşul Coimbra.Argao. Loct. în SE insulei Cebu (Filipine), la str. Bohol.Argatay. Loct. în Mongolia, la SV de oraşul Choyr.Argedava. Cetate geto-dacă identificată la Popeşti (pe Argeş), jud. Giurgiu.Argegno. (argenio). Loct. pe malul vestic al lacului Como (Italia).Argel (Brodina). Pas de înălţime (1 100 m) în N Carpaţilor Orientali, peste munţii ce leagă Obcina Mare de Obcina Feredeului, între valea Moldoviţei şi Brodinei. Permite legătura între localităţile Vama şi Brodina.Argelès-Gazost. (arjele gazo). Loct. în SSV Franţei, pe râul Gave ďAspe, la SV de oraşul Pau.Argelès-sur-Mer. (arjele siur mer). Loct. în S Franţei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SE de Perpignan, aproape de graniţa cu Spania.Argelita. (arhelita). Loct. în E Spaniei, la NV de Castelló de la Plana.Argen. (arghen). Râu în Germania, cu vărsare în lacul Boden.Argens. (arjen). Râu (116 km) în SE Franţei, afluent al râului Durance (iar acesta afluent al fluviului Rhônne).Argenta. 1. Oraş în ENE Italiei, pe râul Reno, la V de lacul Comacchio, la NE de Bologna. 2. (orgenta). Loct. aflată în S.U.A. (Illinois), la NE de St. Louis.Argentan. (arjenton). Loct. în NV Franţei (Normandia) pe râul Orne. Are circa 17 000 loc.Argentario. Munte (635 m) în V Italiei, la NV de Roma.Argentat. (arjenta). Loct. în partea central-sudică a Franţei, pe Dordogne, la SE de Brive.Argente. (arhente). Loct. în E Spaniei, la VSV de loct. Villo.Argentera. 1. Loct. în V Italiei contienentale, la graniţa cu Franţa, la V de oraşul Cuneo. 2. Vârf (3 297 m) în Munţii

Alpii Maritimi (în NV Italiei), la SV de Cuneo.Argenteuil. (arjenteoi). Oraş în N Franţei centrale (Ile-de-France) pe Sena, la NV de Paris. Are circa 100 000 loc.Argentia. Loct. în SE insulei canadiene Newfoundland, la Golful Placentia (Atlantic).Argentiera. 1. Loct. în NV insulei Sardinia, pe ţărmul Mediteranei. 2. Cap în NV insulei Sardinia (Italia), la V de oraşul Sassari.Argentière. (arjentier). Loct. în SE Franţei, pe râul Arve, la SE de lacul Geneva (Léman), aproape de graniţa cu Elveţia.Argentina. 1. (Republica Argentina). Stat federal în SE Americii de Sud, cu ieşire la Oceanul Atlantic. Suprafaţa este de 2,8 milioane kmp şi are circa 37 milioane loc. Capitala este Buenos Aires. 2. Râu în SV Italiei continentale, cu vărsare în Mediterană la loct. Taggia. 3. Bazin suboceanic în Oceanul Atlantic, la E de Argentina. 4. Oraş în NV Italiei, la SV de Torino, pe Chisone (afluent al fluviului Pad).Argentin Islands. (argentin aisland). Insule (aparţin de Marea Britanie) situate în Antarctica, în Oceanul Pacific, la V de Pen. Graham sau Palmer.Argentino. (arhentino). Lac glaciar în Argentina, la poalele Munţilor Anzilor Patagonezi. Suprafaţa este de 1 400 kmp iar adâncimea maximă 800 m. Din el izvorăşte Rio Santa Cruz.Argenton. (arjonto). Râu în NV Franţei, afluent al râului Thouet.Argenton-Château. (arjonto şatu). Loct. în Franţa, la SE de oraşul Angers.Argenton-sur Creuse. (arjonto siur creoz). Loct. în centrul Franţei, pe râul Creuse (Vienne-Loire).Argentre. (arjonto). Loct. în NV Franţei, la NE de oraşul Laval.Argentré-du-Plessis. (arjontre diu plesii). Loct. în NV Franţei, la SE de oraşul Rennes.Argent-sur-Sauldre. (arjon sur soldrî). Loct. în partea central-nordică a Franţei, pe râul Sauldre (afluent al râului Cher iar acesta al fluviului Loire), la SE de Orléans.Argerich. (arherici). Loct. în E Argentinei, la V de oraşul Bahía Blanca.

Argerín. (arheriin). Vârf (1 822 m) în SE Spaniei, ă Cordiliera Betică.Argés. (arhes). Loct. în centrul Spaniei, la SSV de oraşul Toledo.Argeş. 1. Râu, afluent stâng al Dunării, la Olteniţa. Are lungimea de 344 km. Izvorăşte din culmea principală a Munţilor Făgăraş şi trece prin Curtea de Argeş şi Piteşti. În cursul superior s-a construit un sistem hidroenergetic format din 16 hidrocentrale, cu o putere instalată de 467 MW. 2. Cetate atestată documentar în 1330, situată pe râul Argeş, pe locul actualului oraş Curtea de Argeş. 3. Judeţ în partea central-sudică a României, în bazinul superior al râului omonim. Suprafaţa este de 6 801 kmp (2,86% din suprafaţa ţării), cu aproape 700 000 loc. Reşedinţa este municipiul Piteşti.Argeşel. Râu, afluent stâng al Râului Târgului. Are 70 km lungime. Izvorăşte din Munţii Iezer-Păpuşa.Argetoaia. Com. în jud. Dolj, cu circa 5 400 loc. Satele componente: Argetoaia, Băranu, Berbeşu, Iordăcheşti, Leordoasa, Malumnic, Novac, Piria, Poiana Fântânii, Salcia, Teascu din Deal, Ursoaia.Arghandab. (argandab). 1. Hidrocentrală în SE Afganistanului, pe râul cu acelaşi nume, lângă Kandahar. 2. Râu situat în SE Afganistanului, afluent al râului Hilmend. Pe acest râu se află hidrocentrala omonimă.Arghastan. (argastan). Râu în SE Afganistanului, afluent al râului Hilmend. Formează graniţa, pe o porţiune, cu Pakistanul.Arghestan. Loct. în Afganistan, la SE de oraşul Kandahār.Arginonta. Loct. aflată în ins. Kalymnos (Grecia).Argolis (Argolidei), Golf. Golf în Grecia, în partea de SE a peninsulei Peloponez.Argonia. (orgonia). Loct. situată în S.U.A. (Arkansas), la SV de oraşul Wichita.Argonne. (argon). Culme montană în NE Franţei, la stânga râului Meuse.Argopuro. Vârf (3 089 m) în E insulei Java (Indonezia).Argos. 1. Oraş în Grecia, în golful Argolis. 2. (arhos). Râu în SE Spaniei, afluent al râului Segura. 3. (orgos). Loct. în S.U.A. (Indiana), la SE de Lacul Michigan.

Argosh. (argoş). Loct. în NE Irakului, la graniţa cu Turcia, la NE de Mosul.Argos Orestiko. v. Argos Orestikón.Argos Orestikón (Argos Orestiko). Loct. în NV Greciei, pe râul Aliakmon, la SV de lacul Kastoria.Argostoli. (argostolii). Loct. în ins. Kefalinia (InsuleleIonice) din Grecia.Argostólion. Loct. în SV insulei Kefalinia (Cefalonia)-Grecia.Argueil. (arghei). Loct. în N Franţei, la NE de oraşul Rouen.Arguellite. (arveiite). Loct. în SE Spaniei, pe Segura, la VSV de loct. Letur.Arguenon. (argheno). Râu în NV Franţei, în NE pen. Bretagne, cu vărsare în Marea Mânecii.Arguis. (arvis). Loct. în NE Spaniei, pe râul Isuela, la N de oraşul Huesca.Argun. 1. Loct. în S Rusiei, la ESE de oraşul Groznîi. 2. (Arguny, Eergunahe). Râu în China şi în Federaţia Rusă, unul dintre izvoarele Amurului. Are 1 520 km şi 231 600 kmp. Izvorăşte din Munţii Hinganul Mare, formând graniţa dintre cele două state.Argungu. Loct. în NV Nigeriei, pe râul Sokoto, la SV de oraşul Sokoto.Argunskij Hrebet. (argunschii hrebet). Lanţ muntos situat în S Rusiei asiatice, la S de oraşul Krasnokamensk, la N de China.Arguny. v. Argun (2).Argus Range. (argăs rengi). Lanţ montan în S.U.A. (California), la V de Valea Morţii.Arguut. Loct. în S Mongoliei, la SSV de oraşul Arvayheer.Arguvan. Loct. în partea central-estică a Turciei asiatice, la NV de oraşul Elaziğ.Argyle. (orgaiel). Loct. situată în S.U.A. (Minnesota), la N de oraşul Grand Forks.Argyll. (orgaiel). Comitat în V Scoţiei (Marea Britanie).Argyll and Bute. (orgaiel and biut). Reg. adm. în V Scoţiei, cu centrul la Greenock.Argyrades. Loct. în S insulei Corfu (Kerkira)-Grecia.Arhangay. Reg. adm. în Mongolia, cu centrul la Tsetserleg.Arhangels׳k. v. Arhanghelsk.Arhangel׳skaja Oblast. Reg. adm. în N Rusiei europene, cu centrul în oraşul Arhanghelsk.

Arhangel׳skoe. v. Arhanghelskoie.Arhanghelsk (Arhangelsk, Arhangels k). Oraş în cadrul Federaţiei Ruse, port la׳Marea Albă în estuarul Dvinei de Nord. Circa 420 000 loc.Arhanghelskoie (Arhangelskoie, Arhangel׳skoe.). Loct. în SE Rusiei europene, la SE de Voronej, pe râul Hopjor (afluent al Donului).Arhara. 1. Loct. în Rusia asiatică (Siberia), pe râul omonim, la SE de oraşul Blagoveşcensk. 2. Râu în Rusia siberiană, afluent al fluviului Amur.Arhavi. (arhavii). Loct. în NE Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, aproape de graniţa cu Georgia.Arhipelagul arctic canadian (Arhipelagul Nord-American). Arhipelag canadian, în Oceanul Arctic, între ins. Groenlanda şi continentul America de Nord. Suprafaţa este de 1,3 milioane kmp şi are circa 4 000 loc.Arhipo-Osipovka. Loct. pe ţărmul NE al Mării Negre, la SV de Krasnodar şi la SE de Novorosiisk (Rusia).Arhipovka. Loct. aflată în Rusia europeană, la SSE de oraşul Ivanovo.Arhsiang. Loct. în NE Chinei, la NV de Sheniang.Århus. 1. (Aarhus). (orhus). Oraş în N Danemarcei (Iutlanda), port la str. Kattegat. Circa 300 000 loc. 2. Reg. adm. în E pen. Iutlanda (Danemarca), cu centrul în oraşul cu acelaşi nume. 3. Golf al str. Kattegat situat în E pen. Iutlanda. Aici s află oraşul omonim.Ari. (arii). Loct. în NE Siberiei, pe ţărmul Mării Laptev, la V de delta fluviului Lena.Ariadaha. Loct. lângă Calcutta (India).Ariaga. Ins. indoneziană situată la NNE de ins. Sangir, aproape de Filipine.Ariake (Ariake-kai). Golf la SE de ins. Kyushu (Japonia) din Pacific.Ariamsvlei. Loct. în SE Namibiei, aproape de frontiera cu Rep. Africa de Sud, la ESE de loct. Karasburg.Ariano Irpino. Loct. în Italia Pen.ră, la E de Benevento şi la SV de Foggia.Ariari. (ariarii). Râu în Columbia, afluent al lui Guaviare.Arias. Loct. în Argentina, la NV de oraşul Venado Tuerto.Ariasáhr. Loct. petrolieră în V Iranului.

Ari Atoll. (arii atol). Ins. de tip atol situată în arhip. Maldive (India) din Oc. Indian.Ariaú. Loct. în N Braziliei, la SV de oraşul Parintins, la S de Amazon.Aribe. (aribii). Loct. în NNE Spaniei, în Munţii Pirinei, pe râul Irati, la NE de Pamplona.Aribinda. Loct. în NE statului Burkina Fasso, la ENE de oraşul Djibo.Arica. 1. San Marcos de Arica. Oraş în N Republicii Chile, la Pacific, cu circa 170 000 loc. 2. Golf în V Americii de Sud, în Pacific. 3. Loct. în SSE Columbiei, la graniţa cu Peru, pe râul Putumayo.Aricagua. Loct. în VSV Venezuelei, la SV de oraşul Barinas.Aricanduva. Râu în SE Braziliei, ce traversează São Paulo, afluent al râului Tietê.Ariceştii Rahtivani. Com. în jud. Prahova cu circa 8 300 loc. Satele componente: Ariceştii Rahtivani, Buda, Nedelea, Stoeneşti, Târgşoru Nou.Ariceştii Zeletini. Com. în jud. Prahova, cu circa 1 800 loc. Satele componente: Ariceştii Zeletin, Albinari.Arida. Loct. în S insulei Honshu (Japonia), la SV de Kyoto, pe ţărmul Golfului Kii (Pacific).Aridaia. Loct. în NNV Greciei, la NNE de oraşul Edessa.Ariège. (ariej). 1. Departament în S Franţei, cu centrul Foix. 2. Râu (170 km) în S Franţei, afluent al râului Garonne. Izvorăşte din Pirinei şi trece prin oraşul Foix.Ariel. (eriel). Hidrocentrală în NV S.U.A. (Washington), la SSV de Seattle.Ari׳él. Loct. în Israel, în Cisiordania, la SSE de loct. El Funduq.Ariega. Loct. în SV Siriei, la NV de oraşul As Suwaydā. Arieş. Afluent drept al Mureşului, în care se varsă aval de Luduş. Izvorăşte din N masivului Bihor, sub numele de Arieşu Mare şi trece prin Câmpeni, Turda şi Câmpia Turzii. Afluent principal: Arieşul Mic.Arieşeni. Com. în jud. Alba, situată în Munţii Bihor, cu circa 2 200 loc. Satele componente: Arieşeni, Avrămeşti, Bubeşti, Casa de Piatră, Cobleş, Dealu Bajului, Faţa Cristesei, Faţa Lăpuşului, Galbena, Hodobana, Izlaz, Pănteşti,

Pătrăhăiţeşti, Poieniţa, Raviceşti, Sturu, Ştei-Arieşeni, Vanvuceşti.Arifiye. (arifii ie). Loct. în NV Turciei asiatice, pe Sakarya, la SV de Adapazari.Arīhā. (ariiha). 1. Loct. în Iordania, la NE de oraşul Al Karak. 2. loct. în NV Siriei, la SV de oraşul Idlib.Arijón. (ariihon). Loct. în NE Argentinei, pe valea fluviului Paraná, la SSV de oraşul Santa Fe.Arikaree. (ericherii). Râu în S.U.A. (Colorado şi Kansas), afluent al lui Beaver Creek.Arilje. (arilie). Loct. în SV Serbiei, pe râul Moravica (afluent al Moraviţei), la SV de Jelica.Arimã. (arimia). Loct. în V Braziliei, pe râul Purús, la SV de Manaus.Arima. Loct. în N insulei Trinidad, la ESE de Port of Spain.Arima-Tunapuna-Piarco. Reg. adm. în N insulei Trinidad (Trinidad-Tobago), cu centrul la Tunapuna.Arimu Mine. (eremu main). Loct. în N Guyanei, la VSV de oraşul Georgetown.Arinagour. (arinegor). Loct. în E insulei Koll (Hebride-Marea Britanie).Ariniş. Com. în jud. Maramureş, pe râul Sălaj, cu circa 1 200 loc. Satele componente: Ariniş, Rodina, Tămăşeşti.Ariño. (arinio). Loct. în ENE Spaniei, pe râul Martín, la SE de Zaragoza.Arinos. (arinus). 1. Loct. în Brazilia, la NE de Cuiabá. 2. Râu (643,7 km) în Brazilia, afluent al râului Juruena (afluent la rându-i al râului Tapajos iar acesta din urmă al Amazonului).Arinthod. (aranto). Loct. în E Franţei, la SV de lacul Vouglans. Ario de Rosales. (ario de rosalis). Loct. în Mexic, la SV de oraşul Morelia.Ariogala. Loct. în Lituania, pe râul Dubysa, la NV de Kaunas.Ariporo. Râu în Columbia şi Venezuela, afluent al fluviului Orinoco.Arippu. Loct. în NV insulei Sri Lanka (fost Ceylon), pe ţărmul Golfului Mannari.Aripuanã. (aripuania). 1. Râu (965,6 km) în Brazilia, afluent al lui Madeira. 2. Loct. în Brazilia, pe râul Aripuanã.Ariquemes. (arichemis). Loct. în V Braziliei (statul Rondonia), la SE de Pôrto Velho.Ariranhá. (arirania). Râu în Brazilia, afluent al Taquarí.

Aris. Loct. în Namibia, la SE de capitala Windhoek.Arisaig. (ariseeg). Loct. în V Scoţiei, la V de loct. Lochailort.Arisaru. (erisaru). Cascadă în N Guyanei, pe râul Essequibo, la N de loct. Rockstone.Arismendi. (arismendii). Loct. în V Venezuelei, pe un afluent al Orinoco-ului, la SE de Barquisimeto.Arista. Loct. în Mexic, la NE de oraşul San Luis Potosi.Aristazabal Island. (eristazăbăl ailend). Ins. a Canadei, în Pacific, la E de Insulele Queen Charlotte.Aristizabal. (aristisabal). Cap în SE Argentinei, la Golful St. George, la NE de oraşul Comodoro Rivadavia.Arisz. (aris). Loct. în Kazahstan, la N de oraşul Taşkent, capitala statului Uzbekistan.Arita. 1. Loct. situată în NV insulei Kyushu (Japonia), la ENE de oraşul Saebo. 2. Râu în SE insulei Honshu (Japonia), cu vărsare în Golful Kii, la loct. Arida.Aritwala. (arit uala). Loct. în Pakistan, la E de Multan.Aritzo. (ariţo). Loct. în centrul insulei Sardinia (Italia), la SV de Nuoro.Arivonimamo. Loct. în Madagascar, la SV de Antananarivo.Ariya. (arii ia). Vârf la graniţa Etiopia-Somalia.Ariza. (arisa). Loct. în NE Spaniei, pe râul Jalón, afluent al lui Ebro, la SV de Zaragoza.Arize. (ariz). Râu în SSV Franţei, afluent al lui Garonne.Arizgoiti. (arisgitii). Oraş în N Spaniei, la SE de Bilbao.Arizona. 1. (erizona). Stat în SV S.U.A. Suprafaţa este de 295,3 mii kmp şi cu circa 3,70 milioane loc. Capitala este Phoenix. 2. (arisona). Loct. în Argentina, la VSV de oraşul General Pico.Arizpe. (arispii). Loct. în NV Mexicului, pe Rio Sonora, la NE de Hermosillo.Ar׳ja. (aria). Loct. în Rusia europeană, la E de oraşul Uren.Årjäng. (orien). Loct. în SV Suediei, la VNV de lacul Vänern.Ärjänselkä. (arienselca). Lac în Finlanda, la SE de Lacul Oulajärvi şi la VSV de oraşul Kajaani.

Arjasa. (argiasa). Loct. găsită în V insulei Kepulauan Kangean (Indonezia.Arjeplog. (arieplog). Loct. în N Suediei, pe ţărmul lacului Storavan.Arjona. (arhona). 1. Loct. în NV Columbiei, la SE de oraşul Cartagena. 2. Loct. în Spania, la S de fluviul Guadalquivir, la ENE de Córdoba.Arjonilla. (arhonii ia). Loct. în Spania, la NV de loct. Arjona.Arjuna. (argiuna). Centru de extracţie a petrolului (foraj marin) în NV Insulei Java, în Marea Java, la E de Jakarta.Arjuno. (argiuno). Vârf (3 339 m) în ins. Java (Indonezia).Ark. Cartier al oraşului Teheran (Iran).Arka. (orco). Loct. în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc.Arkadak. Loct. în Rusia, partea europeană, pe râul Hopjor, la VNV de Saratov.Arkadelphia. (archedelfia). Loct. în S.U.A. (Arkansas), pe Quachita (afluent al fluviului Mississippi), la SV de oraşul Little Rock.Arkádia. v. Arcadia.Arkagala. Centru de extracţie a cărbunelui în E Siberiei, în bazinul Zirjanka (Kolîma).Arkaig. (archeg). Lac în Canalul Caledonian (Scoţia-Marea Britanie).Arkalgud. Loct. în SV Indiei, la SE de Mangalore şi la SV de Bangalore.Arkalik. Loct. în Kazahstan, la V de lacul Tengiz, la NV de Karaganda.Arkalochori. (arcalocorii). Loct. în centrul insulei Creta (Grecia).Arkalyk. Oraş în Kazahstan, la SV de Astana.Arkansas. (archenso). 1. Râu în S.U.A., afluent drept al fluviului Mississippi. Are lungimea de 2 410 km. Izvorăşte din Munţii Stâncoşi şi traversează Podişul Preriilor. 2. Stat în centrul S.U.A., cu suprafaţa de 137,8 mii kmp şi circa 2,5 milioane loc. Capitala este Little Rock.Arkansas City. (archenso sitii). 1. Oraş în S.U.A. (Arkansas), pe Mississippi, la SV de Memphis. 2. Loct. în S.U.A. (Kansas) pe râul Arkansas (afluent al lui Mississippi) la SE de Wichita.Arkasa. Loct. în SV insulei Karpathos (Grecia).

Arkatag Shan. (arcatag şan). Lanţ muntos în N Chinei. Urcă la 7 723 m (vf. Tag).Arkitsa. Loct. în Grecia, la Golful Voros, la SE de loct. Agios Konstantinos.Arkley. (arclii). Loct. la NV de Londra (London) din Anglia (Marea Britanie).Arklow. (arclou). Oraş în E Irlandei, la Marea Irlandei.Arkoi. 1. Loct. în V insulei cu acelaşi nume (Grecia). 2. Ins. a Greciei, situată la S de ins. Samos.Arkoma. (arcoma). Loct. situată în S.U.A. (Oklahoma), la SV de oraşul Fort Smith, pe râul Arkansas.Arkona. Cap geografic în N Germaniei (ins. Rügen), la Marea Baltică.Arkonam. Loct. minieră (aur) în partea de SE a Indiei, la V de Madras.Arkösund. (archeosund). Loct. în ESE Suediei, la Marea Baltică, la SE de Norrköping.Arkoudi. (arcudii). Ins. a Greciei aflată în Marea Ionică, la SSE de ins. Lefkada.Arkul (Arkul׳). Loct. în E Rusiei europene, pe Viatka (afluent al râului Kama-Volga), la SE de Kirov.Arlan. Loct. în Rusia, la E de Kazan, centru al extracţiei ţiţeiului.Arlanc. (arlan). Loct. în partea central-sudică a Franţei, pe Allier, la V de St. Etienne.Arlanza. (arlansa). Râu în NNE Spaniei, afluent al fluviului Duero.Arlanzón. (arlanson). Râu în NNE Spaniei, afluent împreună cu Arlanza, al fluviului Duero. Curge prin Burgos.Arlas. Râu în Spania, la SE de oraşul Guadalajara.Arlberg. Trecătoare situată în Alpii Centrali (Austria), la 1 793 m, între Alpii Retici şi Alpii Bavariei.Arles. (arlî). Oraş în SE Franţei (Provence), port pe Ron, la NV de Marsilia. Circa 55 000 loc.Arlesheim. (arleşaim). Loct. în NV Elveţiei, pe Birs (afluent al Rinului), la SSE de Basel.Arles-sur-Tech. (arl siur tec). Loct. în S Franţei, în Pirinei, la SV de oraşul Perpignan.Arleux. (arleo). Loct. în NE Franţei, la S de Lille.

Arley. (arlii). Loct. în Anglia (Marea Britanie), pe Severn, la SV de Birmingham.Arli. (arlii). Loct. în SE statului Burkina, la graniţa cu Benin. Arlington. (arlingtăn). 1. Loct. în Rep. Africa de Sud, la ESE de oraşul Welkom. 2. Loct. în S.U.A. (Arizona), pe râul Gila (afluent al lui Colorado), la SV de Phoenix. 3. Loct. în S.U.A. (Georgia), la SV de oraşul Albany. 4. Loct. în S.U.A. (Massachusetts), la NV de Boston. 5. Loct. în S.U.A. (Ohio), la S de oraşul Toledo. 6. Loct. în S.U.A. (Oregon), la NE de Seatle. 7. Loct. în S.U.A. (South Dakota), la NV de oraşul Sioux Falls. 8. Loct. în S.U.A. (Tennessee), la NE de Memphis. 9. Oraş în S S.U.A. (Texas), la E de Forth Worth, cu circa 260 000 loc. 10. Loct. în S.U.A. (Vermont), la NE de Albany. 11. Oraş în E S.U.A. (Virginia), pe râul Potomac, în aglomeraţia urbană Washington. Are circa 155 000 loc. Aici se află un cimitir naţional. Arlington Heights. (arlingtăn heigs). Loct. în S.U.A. (Illinois), la V de lacul Michigan şi la NV de Chicago.Arlit. Loct. în N Nigerului, la baza Masivului Air.Arló. (orlo). Loct. în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la SSV de Ózd şi la VNV de Miskolc.Arloff. Loct. în Germania, la SV de Bonn, pe râul Erft.Arlon. Loct. în Belgia, la graniţa cu Luxemburg, pe Semois (afluent al Meusei).Arlöv. (arleov). Loct. în SV Suediei, la NE de Malmö, la str. Oresund. Arly. (arlii). Râu în Franţa, afluent al râului Arve.Arm. Râu situat în Canada, afluent al râului Wascana Creek.Arma. 1. Loct. în S.U.A. (Kansas), la ESE de oraşul Wichita. 2. Platou în NE Arabiei Saudite, la NE de capitala ţării.Armaçao. (armasau). Cap în SE Braziliei, în zona Rio de Janeiro, la Golful Guanabara.Armação de Búzios. (armasau de buzios). Loct. în SE Braziliei, la Oc. Atlantic, la NE de oraşul Cabo Frio.Armada. (armara). Loct. situată în S.U.A. (Michigan), la N de Detroit.

Armadale. (armadel). Loct. în SV Australiei, la SE de Perth.Armadillo. (armadii io). Loct. în Mexic, la NE de San Luis Potosi.Armadores. (armadoris). Ins. indoneziană situată la NE de ins. Sangir.Armagh. (arma). 1. Comitat în S Irlandei de Nord (Marea Britanie) cu centrul în loct. cu acelaşi nume. 2. Loct. în S Irlandei de Nord (Marea Britanie), la SV de lacul Neagh şi la SV de Belfast.Armagnac. (armaniac). 1. Regiune naturală în SSV Franţei. Aici se află oraşul Auch. 2. Provincie în SSV Franţei.Armagon. Loct. în SE Indiei, pe ţărmul Golfului Bengal, la N de Madras.Armamar. Loct. în N Portugaliei, la SE de oraşul Vila Real.Armance. (armons). Râu în Franţa, afluent al râului Yonne.Armançon. (armanson). Râu în partea central-vestică a Franţei, afluent al fluviului Sena (Seine).Armand. Aven în S Franţei centrale (Masivul Central Francez): are 75 m adâncime. Aici se află cea mai mare stalagmită din lume (29 m).Armant. Loct. în SE Egiptului, pe Nil, la N de Assuan.Armathia. Ins. a Greciei situată la N de ins. Kasos.Armavir. 1. Oraş în Federaţia Rusă, pe Kuban, cu aproape 170 000 loc. Centru al ţiţeiului. 2. Reg. adm. în V Armeniei, cu centrul la Hoktemberyan.Armăşeşti. Com. în jud. Ialomiţa, cu circa 7 000 loc. Satele componente: Armăşeşti, Bărbuşeşti, Malu Roşu, Nenişori.Armeniş. Com. în jud. Caraş-Severin, pe râul Timiş. Are circa 3 300 loc. Satele componente sunt: Armeniş, Feneş, Plopu, Sat Bătrân, Sub Margine.Armenia. 1. Republica Armenia. Stat în Europa estică, în S Transcaucaziei. Suprafaţa este de 29 800 kmp, circa 3,3 milioane loc. Capitala Erevan. 2. Podişul Armeniei. Podiş în Turcia, Iran şi Armenia, limitat la N de Caucazul Mic şi la S de Munţii Taurus Armean. Altitudinea medie 1 650 m. De aici izvorăsc râurile Kura, Araks şi Eufrat. 3. Oraş în V Columbiei, în Cordiliera Centrală. Are aproape 200 000 loc.Armeno. Loct. în NV Italiei, la V de lacul Maggiore.

Armenistis. Loct. în V ins. Ikaria (Grecia).Armenoi. Loct. în partea central-vestică a ins. Creta (Grecia), la VNV de loct. Apostoloi.Armenta. Loct. în S Mexicului, la SE de Acapulco, pe coasta Pacificului.Armentières. (armătier). Oraş în Franţa (Flandra), în NE ţării, la graniţa cu Belgia, la NV de Lille.Arméría. 1. Loct. în S Mexicului, la SE de oraşul Manzanillo. 2. Râu în SV Mexicului, cu vărsare în Pacific la SE de oraşul Manzanillo.Armidale. (armidel). Loct. în SE Australiei, la NV de oraşele Sydney şi Newcastle.Armil. Ins. (Eritreea) în Marea Roşie, la NE de ins. Dahlak Kebir.Armilla. (armii ia). Loct. în S Spaniei, la SV de oraşul Granada.Arminda. Loct. în Argentina, la SV de oraşul Rosario.Armitage. (armiregi). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la N de Birmingham.Armizonskoe. Loct. în Rusia asiatică, la NE de oraşul Kurgan.Armolia. Loct. în S ins. Chios (Grecia).Armona. Loct. în S.U.A. (California), la S de oraşul Fresno.Armori. (armorii). Loct. în India, la SE de Nagpur.Armorican, Masivul (Massif Armoricain). Masiv muntos în V Franţei. Altitudinea maximă ajunge doar la 417 m.Armsjön. (arms ieon). Lac în Suedia, la SE de oraşul Sundvall.Armstead. (armstid). Loct. în NV S.U.A. (Montana), pe râul Red Rock, la SV de oraşul Helena.Armstrong. 1. Loct. în NE Argentinei, la VNV de Rosario. 2. Loct. în Canada (Ontario), la NV de lacul Nipigon.Armur. Loct. în India, la NE de oraşul Nizamabad.Armutçuk Daği. (armutciuc daghii). Lanţ montan în NV Turciei asiatice.Armyans׳k. (armiansc). Loct. în S Ucrainei, la SE de oraşul Kherson, la N de pen. Crimeea.Arnå. (arno). Râu în Pen. Iutlanda (Danemarca), cu vărsare în Marea Nordului la loct. Højer.Arnafjord. (arna fiord). Loct. şi fjord în complexul Sogne (Norvegia).

Arnage. (arnaj). Loct. în NNV Franţei, la SV de oraşul Le Mans..Arnah׳ Loct. în SV Siriei, la SV de Damasc, la graniţa cu Liban.Arnaia. Loct. în pen. Calcidică (Grecia), la SE de Salonic.Arnan. (arna). Râu în centrul Franţei, afluent al râului Indre (iar acesta al fluviului Loire).Arnar-fjord. (arnar fiord). Fiord situat în NV insulei Islanda, spre Oceanul Atlantic.Arnarvatn. Lac în partea central-vestică a Islandei, la NV de gheţarul Holsjökull.Arnaudville. (arnovel). Loct. în S.U.A. (Louisiana), la NNE de oraşul Lafayette.Arnauti. (arnautii). Cap în NV insulei Cipru la Marea Mediterană.Arnavutköy. (arnavutcheoi). Loct. în E Turciei europene, la str. Bosfor, la NE de Istanbul.Arnawai. (arnauei). Loct. aflată în NV Pakistanului, la graniţa cu Afganistan, la SV de oraşul Drosh.Arnay-le-Duc. (arnei leo duc). Loct. în partea central-estică a Franţei, la SV de Dijon.Arnéa. Loct. în SE Greciei, în partea estică a peninsulei Calcidice.Arneburg. Loct. în NE Germaniei, pe Elba, la NE de Magdeburg.Arnedillo. (arnedii io). Loct. în NNE Spaniei, pe râul Cidacos, la SE de Logroño.Arnedo. Loct. în NNE Spaniei, pe un afluent al fluviului Ebro, la SE de Logroño.Arnéguy. (arneghii). Loct. în SV Franţei, în Pirinei, la frontiera cu Spania, pe râul Nive.Arneiroz. (arneiros). Loct. în E Braziliei, la SE de Teresina şi la NV de Juazeiro do Norte.Arnemiuden. Loct. în VSV Olandei, la E de oraşul Middelburg.Arnes. (ernes). Loct. în NV insulei Islanda, la Golful Huna (Oceanul Arctic).Årnes. (ornes). 1. Loct. în SE Finlandei, pe Glomma, la NE de Oslo. 2. Loct. în NE ins. Senja (Norvegia).Arnett. Loct. în S.U.A. (Oklahoma), la NV de Oklahoma City.Arnhem. (ărnhem). 1. Pen. în N Australiei, între Marea Timor la V şi Golful Carpentaria la E, străbătută de Roper. Se mai numeşte Arnhemiand. 2.

Cap în NE peninsulei omonime, ce pătrunde între Golful Carpentaria şi Marea Arafura (sau Alifuru). 3. Oraş în Olanda (Gelderland), pe Rin. 4. Cap în NE pen. Arnhem (Australia).Arnhem Land Aboriginal Land. (arnhem lend aborigino lend). Parc Naţional în Pen. Arnhem (Australia).Arngerdhareyri. (arngherdhareirii). Loct. în NV insulei Islanda.Arnhfels. (arnfilz). Loct. în SE Austriei, la SSV de Graz, aproape de graniţa cu Slovenia.Arnisa (Arnissa). Loct. în N Greciei, pe ţărmul NE al lacului Vegoritis, la NV de Véria.Arnissa. v. Arnisa.Arno. 1. Fluviu în Italia centrală, în lungime de 248 km (8 186 kmp). Izvorăşte din Munţii Apeninii Toscano-Emiliani şi se varsă în Marea Ligurică aval de Pisa. Trece prin Florenţa şi Pisa. 2. Atol în arhipelagul Marshall (S.U.A.) din Pacific.Arno Bay. (arno bei). Loct. în S Australiei, în SE pen. Eyre, la Golful Spencer.Arnoia. Râu în NV Spaniei, afluent al râului Miño.Arnold. (arnold). 1. Centru al cărbunelui în E Angliei (Marea Britanie), la E de Nottingham. 2. Loct. în S.U.A. (California), la NE de oraşul San Andreas. 3. Loct. în S.U.A. (Maryland), la SE de Baltimore. 4. Loct. în S.U.A. (Missouri), la S de St. Louis.Arnoldstein. (arnoldştain). Loct. în S Austriei, la SV de Villach. Se mai numeşte şi Arnoldstein-Gailitz (arnoldştain-gailiţ).Arnon. (arno). Râu în Franţa, subafluent al râului Cher.Arnót. (ornot). Loct. în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc.Arnota. Mănăstire pe teritoriul comunei Costeşti din jud. Vâlcea.Arnøy. (arnoi). Ins. în NV Norvegiei.Arnøya. (arnoia). Ins. în N Norvegiei.Arnprior. Loct. în Canada, pe râul Ottawa, la NV de Ottawa.Arnsberg. (arnzberg). 1. Oraş în Germania, pe Ruhr, afluent al Rinului, la SE de Dortmund. 2. Reg. adm. în Germania, cu centrul în oraşul omonim.Arnsfeld. (arnzfeld). Loct. în E Germaniei, pe râul Pressnitz, la SE de Chemnitz.

Arnstadt. (arnştat). Oraş în E Germaniei, la SV de Erfurt.Arnstein. (arnştain). Loct. în Germania, pe râul Wern, la N de oraşul Würzburg.Arnstorf. (arnztorf). Loct. în SE Germaniei, între Landshut (la V) şi Passau (la E).Årø. (oru). Ins. a Danemarcei, în str. Beltul Mic, la V de ins. Fyn (Fionia).Aro. Râu în Venezuela, afluent al râului Pao.Aroa. Cap în NE insulei Faerone din arhipelagul Tahiti (Pacific).Aroab. Loct. în SE Namibiei, aproape de graniţa cu Rep. Africa de Sud, la SE de oraşul Keetmanshoop.Aroania. Lanţ montan în N pen. Peloponez (Grecia).Arocena. (arosena). Loct. în NE Argentinei, la SV de oraşul Santa Fe.Aroche. (aroce). 1. Vârf (718 m) în VSV Spaniei, la graniţa cu Portugalia. 2. Loct. în VSV Spaniei, la poalele SV ale vârfului cu acelaşi nume, pe râul Chanca (afluent al Guadianei), aproape de graniţa cu Portugalia.Arochuku. (arociucu). Loct. în SE Nigeriei, pe râu Cross, la NV de oraşul Calabar.Aroeira. (aroii ra). Loct. în Brazilia, pe râul Ivinheima, la SSE de oraşul Campo Grande.Aro׳er. Loct. în Israel, la SE de oraşul Beersheba.Ároktő. (arocteo). Loct. în NE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), pe Tisa, la NV de Tiszacsege.Aroland. (erolend). Loct. în Canada (Ontario), la E de lacul Nipigon.Arolla. Loct. în S Elveţiei, la frotiera cu Italia, în Alpii Penini.Arolo. Loct. în NV Italiei, pe ţărmul SE al lacului Maggiore.Arolsen. (arolzen). Loct. în centrul Germaniei, la NV de Kassel.Aroma. Loct. în E Sudanului, la NV de oraşul Kassala.Aromaševo. (aromaşevo). Loct. în Rusia siberiană, la SE de Tiumen.Aron. (aro). 1. Loct. în NV Franţei, la NE de oraşul Laval. 2. Râu în Franţa, afluent al lui Loire.Arona. Loct. pe ţărmul SV al lacului Maggiore (în N Italiei).

Aroostook. (arustuc). Râu (255,3 km) în NE S.U.A., afluent al râului St. John (Canada).Arorae. Ins. în Oceanul Pacific, în Arhipelagul Gilbert.Aroroy. Loct. în N ins. Masbate (Filipine).Aros. Râu în NV Mexicului, afluent al râului Yaqui.Arosa. Loct. minieră (cupru) în SE Elveţiei.Aroser Rothrn. Vârf (2 980 m) în SE Elveţiei, la N de râul Albula.Arouca. (aruca). Loct. în N insulei Trinidad, la E de Port of Spain.Arp. Loct. în S.U.A. (Texas), la SE de oraşul Tyler.Arpa. Râu la frontiera Turcia-Armenia.Arpaçay. (arpaciai). Loct. în NE Turciei asiatice, la NE de Kars, aproape de graniţa Armeniei.Arpacin. Loct. în S Rusiei, pe râul Manici (afluent al Donului), la E de Rostov pe Don.Árpádhalom. (arpad holom). Loct. în E Ungariei (Csongrád), la ESE de Szentes.Arpajon. (arpajo). Loct. în sudul Parisului (Franţa), inclus în hotarul oraşului.Arpajon-sur-Cère. (arpajo siur ser). Loct. în S Franţei, la SE de oraşul Aurillac.Árpás. (arpaş). Loct. în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), pe Rába, la SV de Győr.Arpaşu de Jos. Com. în jud. Sibiu, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Arpaşu de Jos, Arpaşu de Sus, Nou Român.Arpaşu Mare. Vârf (2 468 m) în Munţii Făgăraş. De sub acest vârf izvorăşte Argeşul.Arpaşu Mic. Vârf (2 460 m) în Munţii Făgăraş în apropiere de Arpaşu Mare.Arpino. 1. Loct. în V Italiei Pen.re, la SE de Roma. 2. Loct. la NE de Neapole (Italia).Arpoador. Cap în SE Braziliei, la SE de Rio de Janeiro.Arqa. (arca). Loct. în SSV Yemenului, pe ţărmul golfului Aden, la E de oraşul Aden.Arquà Petrarca. (arcua petrarca). Loct. în Italia, la SV de Padova.

Arquata del Tronto. (arcuata del tronto). Loct. în E Italiei Pen.re, la SV de oraşul Ascoli Piceno.Arquata Scrivia. Loct. în Italia, pe râul Scrivia, la N de Genova.Arque. (arche). Loct. în Bolivia, la NE de lacul Poopo şi de Oruro.Arques. (arc). Loct. în NE Franţei (la NV de Lille).Arquillos. (archii ios). Loct. în S Spaniei, la NE de oraşul Linares.Arquipélago das Anavilhanas. (archipelagu das anavienas). Insule amazoniene (Brazilia), la NNV de Manaus.Arquipélago dos Abrolhos. (archipelagu dus abrolus). Insule braziliene în Atlantic, la SE de oraşul Nova Viçosa.Arra. Râu în S Pakistanului, afluent al râului Hingol..Arrāba׳ (araaba). Loct. în N Israelului, în Cisiordania.Arrabal. (araval). Loct. în NV Spaniei, pe ţărmul Atlanticului, la N de graniţa cu Portugalia.Ar Rabbah. Loct. în VNV Iordaniei, la NE de oraşul Al Karak şi la SE de Marea Moartă.Arrabury. (erebării). Loct. în partea central-estică a Australiei, la E de Deşertul Sturt.Arracourt. (aracur). Loct. în Franţa, la E de oraşul Nancy.Ar Rafīd. (ar rafiid). Loct. în SV Siriei, la SE de oraşul Al Qunaytirah.Arrah. Oraş în NE Indiei, la V de Patna.Ar Rāhidah. (ar raahidah). Loct. în SV Yemenului, la NV de Aden.Arraial ďAdjuda. (araial dadijude). Loct. în E Braziliei, pe coasta atlantică, la S de oraşul Porto Seguro.Arraias. 1. Loct. în E Braziliei, la NE de Brasilia. 2. Râu în Brazilia, afluent al râului Xingu.Arraiján. (araihan). Loct. în Panama, la SE de canalul Panama.Arrajjan. (arahan). Loct. în Panama, pe coasta pacifică, la SV de oraşul Panamá.Arraiolos. (araiolus). Loct. în Portugalia, la NV de oraşul Évora.Arram. Loct. în ESE Tunisiei, aproape de Golful Gabés, la E de Kebili.Ar Ramādī. (ar ramaadii). Oraş în Irak, la V de capitala Bagdad.

Ar Ramlah. Loct. în SV Iordaniei, la NV de loct. Al Mudawwarah.Ar Ramthā. (ar ramtaa). Loct. în NV Iordaniei, la ESE de oraşul Irbid.Arran. (erăn). Ins. britanică (465 kmp) în apropierea coastei de E a Scoţiei (Marea Britanie).Arrancy. (aransii). Loct. în NE Franţei, aproape de graniţa cu Belgia, la SE de Charleville Méziéres.Ar Raqīyah. (ar rachii iah). Loct. în Siria, la ENE de oraşul As Swaydā.Ar Raqqah. 1. Oraş în Siria, pe Eufrat, la NV de oraşul Dayr az Zawr. 2. Reg. adm. în Siria cu centrul în oraşul omonim.Arras. (ara şi aras). 1. Oraş în N Franţei (Artois). Circa 90 000 loc. 2. Loct. în E Germaniei, la NNV de Chemnitz şi la SV de Döbeln.Ar-Ras. Loct. în partea centrală a Arabiei Saudite, pe uedul Wadi ar-Rima, la SV de oraşele Buraida şi Anaiza.Ar Ra׳s al Abyad. Cap al Arabiei Saudite în Marea Roşie, la SV de loct. Mafrak.Ar Ra׳s al Aswad. (ar ras al asuad). Cap al Arabiei Saudite situat în Marea Roşie, la SV de oraşul Jiddah.Ar Rashādīyah. (ar raşaadii iah). Loct. în V Iordaniei, la SSV de loct. Aţ Ţafīlah.Arrasi. (arasii). Loct. în Albania, pe râul Drini, la NE de Tirana.Ar Rastān. (ar rastaan). Loct. în Siria, la N de oraşul Hims.Arrats. (ara). Râu în SV Franţei, afluent al lui Garonne.Ar Rawdah. (ar raudah). 1. Loct. în V Arabiei Saudite, la ESE de Mecca. 2. Loct. în Yemen, la VNV de oraşul Al Mukallā.Ar Rayn. Loct. în Arabia Saudită, la SV de capitala Ar Riyad.Ar Rayyān. (ar raiaan). Loct. în Qatar, la V de Doha.Arre. Lac situat în NV peninsulei Iutlanda (Danemarca).Arreau. (aro). Loct. în SV Franţei, la SE de oraşul Tarbes, aproape de Spania.Arrecifal. (aresifal). Loct. în ESE Columbiei, pe râul Guaviare (Orinoco).Arrecife. (aresife). Oraş în ins. Lanzarote (Arhipelagul Canare-Spania) din Atlantic.Arrecife de la Media Luna. (aresife de la media luna). Ins. coraligenă a Hondurasului, aflată în Marea Caraibilor.

Arrecifes. (aresifis). 1. Loct. în NE Argentinei, pe râul cu acelaşi nume, la SE de Pergamino. 2. Râu în NE Argentinei, afluent al fluviului Parana.Arredondo. Loct. în N Spaniei, la SV de oraşul Santander.Arrée. (aree). Masiv (384 m) în Pen. Bretagne din Franţa.Arrería. (areriia). Loct. în SV Mexicului, la gura râului Armería, la SE de oraşul Manzanillo.Arresø. (aresu). Lac în N ins. Sjælland (Danemarca).Arriach. (ariah). Loct. în SE Austriei, la NNE de Villach.Arriaga. Loct. în SV Mexicului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SE de oraşul Oaxaca.Arriagá. (arieva). Oraş în SE Mexicului, la SV de oraşul Tuxtla Gutiérrez.Arriate. (ariatii). Loct. în SSV Spaniei, la NV de Málaga.Arribeños. (ariivenios). Loct. în NE Argentinei, la SV de oraşul Pergamino.Arrie. Loct. în SV Suediei, la SE de Malmö.Arriero. Râu în Panama cu vărsare în Oceanul Atlantic, la V de Canalul Panama.Ar Rifā׳ī. (ar rifaaii). Oraş în Irak, la SV de oraşul Al ׳Amārah.Arrifana. Loct. în Portugalia, la SE de Porto.Arrigorriaga. (arivoriaga). Loct. în N Spaniei, la SE de oraşul Bilbao, pe râul Nervión. Ar Rimāl. (ar rimaal). Reg. de râuri în SE Arabiei Saudite.Arrino. Loct. în VSV Australiei, la SE de oraşul Geraldton.Arriondas. Loct. în NNV Spaniei, pe râul Piloña, la NE de oraşul Oviedo.Ar Riyadh (Ar Riyād). (ar rii iad). 1. Capitala Arabiei Saudite (peste 1 milion loc.), în NE ţării. 2. Reg. adm. la NNV de capitala statului.Ar Riyād. v. Ar Riyadh.Arroba de los Montes. (arova de los montis). Loct. în Spania, la NV de oraşul Ciudad Real.Arroio Fundo. (aruiu fundu). Râu în SV oraşului Rio de Janeiro (Brazilia).Arroio Grande. 1. (aruiu grande). Loct. în SE Braziliei, la S de oraşul Pelotas. 2. (aroio grande). Râu în V statului Uruguay, afluent al râului Rio Negro.

Arroio Salado. Râu în SE Argentinei, cu vărsare în Golful San Matiás (Atlantic).Arroios do Araguaia. (aroius du araguaia). Râu în Brazilia, afluent al râului Araguaia.Arromanches-les-Bains. (aromonş le be). Loct. în NNV Franţei, la Marea Mânecii, la NV de Caen.Arronches. (aroncis). Loct. în E Portugaliei, aproape de graniţa Spaniei, la NE de Evora.Arrone. 1. Râu în V pen. Italiei, cu vărsare în Marea Tireniană, la N de gura fluviului Tibru. 2. Râu în V pen. Italia, cu vărsare în Marea Tireniană la S de loct. Montalto di Castro.Arros. (aro). Râu în SV Franţei, afluent al râului Adour.Arroux. (aru). Râu în Franţa, afluent al râului Mesvrin.Arrow. (erou). Râu în Anglia (Marea Britanie), afluent al râului Lugg.Arrow Creek. (erou cric). Râu în S.U.A. (Montana), afluent al râului Missouri.Arrowtown. (erotaun). Loct. în SSV Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la VNV de loct. Cromwell.Arrowwood. (arou uud). Loct. în Canada (Alberta), la SE de Calgary.Arroyal. Loct. în N Spaniei, la SV de Santander.Arroyito. 1. Loct. în NE Argentinei, la E de oraşul Córdoba. 2. Loct. în NV Argentinei, pe râul Sesguadero, la E de Mendoza.Arroyo. Loct. în SE ins. Puerto Rico (S.U.A.), la Marea Caraibilor.Arroyo Apolo. Cartier al Havanei (Cuba).Arroyo de la Luz. (aroio de la lus). Loct. în V Spaniei, la VNV de oraşul Cáceres.Arroyo de Malv. Loct. în V Spaniei, la S de râul Tajo, la NE de Badajoz.Arroyo Dulce. (aroio dulsii). Loct. în NNE Argentinei, la NV de Buenos Aires şi la SE de Rosario.Arroyo Grande. 1. (aroio grandii). Râu în E Argentinei, cu vărsare în Atlantic la Mar Chiquira. 2. (aroio grand). Loct. în SV S.U.A. (California), la SE de oraşul San Luis Obispo şi la NV de oraşul Santa Maria. 3. (aroio grandii). Loct. în SV Uruguay-ului, pe râul Arroio Grande, la NV de oraşul San José de Mayo.

Arroyomolinos de León. Loct. în VSV Spaniei, la jumătatea distanţei dintre oraşele Badajoz (la NV) şi Sevilla (la SE).Arroyo Seco. 1. Loct. în NE Argentinei, pe Paraná, la SE de Rosario. 2. Loct. în SV Mexicului, pe ţărmul Pacificului, la SE de oraşul Zihuatanejo. 3. Loct. în Mexic, la SV de oraşul Cidad de Valles.Arrubium. v. Măcin.Arruda dos Vinhos. (aruda dus vinus). Loct. în V Portugaliei, la N de Lisabona.Ar-Rudhumiya. (ar rudumii ia). Loct. şi oază în SV Irakului, la NV de An-Najaf.Ar Ruhaybah. Loct. în Siria, la NE de Damasc.Ar Rumaymīn. (ar rumaimiin). Loct. în NV Iordaniei, la NV de Amman.Ar Rumaythah. Loct. în Irak, la SE de oraşul An Najaf.Ar Rummān. (ar rumaan). Loct. în NV Iordaniei, la NV de capitala Amman.Ar Ruşāfah. (ar ruşaafah). Loct. în Siria, la SV de oraşul Ar Raqqah.Ar Ruşayfah. Oraş în NV Iordaniei, la NE de capitala Amman şi la SV de Az Zarqā.Ar Rushaydah. (ar ruşaidah). Loct. în Siria, la SE de oraşul As Suwaydā׳.Ar Rutbah. Loct. în V Irakului.Ar Ruwaydah. (ar ruaidah). Loct. în Siria, la NE de oraşul Hamāh.Ars. (ar). Loct. în SV insulei Ré (Franţa) din Oceanul Atlantic, la V de La Rochelle.Års. (ors). Loct. situată în N pen. Iutlanda (Danemarca), la SV de Ålborg.Arsan. Loct. în S Siberiei (Rusia), la SV de Irkutsk şi la V de lacul Baikal.Arsantumiao. Loct. în NNE Chinei, la NV de lacul Kurcsahanpo, la NV de Beijing.Arsdalskyggen. (arsdal schiighen). Culme muntoasă (1 104 m) la S de fjordul Sogne (Norvegia).Arsèguel. (arseghel). Loct. în NE Spaniei, în Pirinei, la S de statul Andorra.Arseniev (Arsen׳ev). Loct. în SE Rusiei asiatice, la N de Vladivostok.Arsen׳ev. v. Arseniev.Arsen׳evo. (arsenievo). Loct. în Rusia europeană, la SV de oraşul Tula.Ars-en-Ré. (ar on ree). Loct. în NV ins. Ré (Franţa).Arsiero. Loct. în NNE Italiei, la E de lacul Garda, la NE de Verona.

Arsikere. Loct. în SSV Indiei, la NV de Bangalore.Arsk. Loct. în E Rusiei europene, la NE de Kazan.Arslanköy. (arslancheoi). Loct. în S Turciei asiatice, la VNV de oraşul Adana.Årslev. (orsliv). Loct. în ins. daneză Fyn (Fionia), la NE de oraşul Odense.Arsoli. (arsolii). Loct. în Italia Pen.ră, la NE de capitala Roma.Ars-sur-Formans. (ar sur formo). Loct. în Franţa, la N de Lyon.Ars-sur-Moselle. (ar siur mozel). Loct. în Franţa, la SV de oraşul Metz, pe râul Moselle.Årsta. (orsta). Cartier al capitalei Suediei, Stockholm.Arsura. Com. în jud. Vaslui, cu peste 2 200 loc. Satele componente: Arsura, Fundătura, Mihail Kogălniceanu, Pâhneşti.Arsuz. Loct. în SSE Turciei asiatice, pe ţărmul estic al Golfului Iskenderun, la NV de Antakya.Arsvågen. (arşvoghin). Loct. în SV Norvegiei, la NV de oraşul Stavanger.Arşana. Vârf (1 514 m) în Munţii Cernei.Arta. Oraş în SV Greciei continentale, la SSE de oraşul Ioannina.Artá. Loct. în E Insulei Mallorca din arhipelagul Baleare (Spania), din Mediterana.Árta. 1. Loct. în V Greciei, la golful omonim. 2. Râu în NV Greciei, cu vărsare în golful cu acelaşi nume. 3. Golf în V Greciei, la vărsarea râului omonim, la NE de ins. Lefkas.Artà. Loct. în E ins. Mallorca (Spania).Artajona. (artahona). Loct. în NNE Spaniei, la SSV de oraşul Pamplona.Artana. Loct. în E Spaniei, la SV de oraşul Castelló de la Plana.Artanavaz. (artanavaţ). Râu în NV Italiei, afluent al râului Dora Baltea.Ártánd. (artand). Loct. în E Ungariei, punct de graniţă cu România la Borş (Oradea).Artane. (arten). Cartier al oraşului Dublin (Irlanda).Artashat. (artaşat). Loct. în Azerbaidjan, pe râul Araks, la S de Erevan.Arteaga. 1. Loct. în NE Mexicului, la SV de oraşul Monterrey. 2. Loct. în S Mexicului, la SSV de Nueva Italia de Ruiz. 3. Loct. în VSV Mexicului, la SV de Guadalajara.

Artem. Oraş în SE Siberiei (Rusia), la NE de Vladivostok.Artemare. (artmar). Loct. în Franţa, la NE de Lyon.Artemisa. Loct. în V Cubei, la Golful Batabanoi (Marea Caraibilor).Artemovskij. (artemovschii). 1. Loct. în Rusia siberiană, la NE de Lacul Baikal. 2. Loct. în V Rusiei siberiene, la NE de oraşul Ekaterinburg.Artena. Loct. în Italia, partea pen., la SE de Roma.Artenay. (artene). Loct. în N Franţei, la N de oraşul Orléans.Artern. Loct. în centrul Germaniei, pe râul Wipper, la SV de Halle.Artesa de Segre. Loct. în NE Spaniei, la NE de oraşul Lérida.Artesia. (artijia). 1. Loct. în S.U.A. (Mississippi), la NE de oraşul Jackson. 2. Loct. în SV S.U.A. (New Mexico), pe râul Pecos (afluent al lui Rio Grande = Rio Bravo), la NE de El Paso.Artesia Lake. (artijia leic). Lac în S.U.A. (Nevada), la SV de oraşul Lerington şi la SE de oraşul Minden.Artfjället. (artfielet). Lac în NV Suediei, pe râul Umeälven.Arth. Loct. în N Elveţiei, pe ţărmul SE al lacului Zug, la ENE de Luzern.Arthal. Loct. în N Indiei, pe râul Chenab, la SE de Srinagar.Arthez-de-Béarn. (arte deo bear). Loct. în SV Franţei, la NV de oraşul Pau.Arthon-en-Retz. (arton ăn reţ). Loct. în NV Franţei, aproape de ţărmul Oc. Atlantic, la SV de oraşul Nantes.Arthur. (artăr). 1. Loct. în Canada, la VNV de Toronto. 2. Loct. în S.U.A. (Dakota de Nord), la NV de oraşul Fargo.Arthur Lake. (artăr leic). Lac în centrul ins. Tasmania (Australia), la SE de Great Lake.Arthur Pieman Protected Area. (artăr pimăn protected area). Parc Naţional în NV ins. Tasmania (Australia).Arthur Point. (artăr point). Cap în ENE Australiei, în dreptul localităţii Lawrence.Arthur׳s Pass. (artărăs pas). 1. Pas (920 m) în Ins. de Sud (Noua Zeelandă), în Alpii Sudici. Face trecerea spre loct. Otira dinspre loct. Oxford. 2. Parc Naţional în Alpii Sudici (Ins. de Sud-Noua Zeelandă), în zona pasului (1).

Arthur׳s Town. (artărăs taun). Loct. în N ins. Cat Island (Bahamas).Arties. (arties). Hidrocentrală în NE Spaniei, în Munţii Pirinei.Artigas. 1. Loct. în N Uruguay-ului, la graniţa cu Brazilia. 2. Reg. adm. în N Uruguay-ului, cu centrul în oraşul omonim.Artik (Art׳ik). Loct. în V Armeniei, aproape de graniţa cu Turcia, la NV de Erevan.Art׳ik. v. Artik.Artillery Lake. (ortilerii leic). Lac în Canada, la NE de Marele Lac al Urşilor.Artin Jelow. (artin gelou). Loct. în NE Afganistanului, la SV de oraşul Feyzābād.Artix. (artii). Loct. cu termocentrală în SV Franţei, la SE de Bayonne şi la NV de Pau.Artiomovski (Artyomovski). (artiomovschii). Loct. minieră (huilă) în Munţii Ural (Rusia), la NE de Ekaterinburg (fost Sverdlovsk).Artjärvi. (art iervii). Loct. în SSE Finlandei, la NE de Helsinki.Artois. 1. (artoa). Loct. situată în S.U.A. (California), la N de oraşul Willows. 2. (artoa). Provincie istorică în N Franţei. Oraşul principal este Arras.Artos Daği. (artos daghii). Vârf (3 537 m) în SE Turciei asiatice, la S de Lacul Van.Artova. Loct. în N Turciei asiatice, la NV de oraşul Sivas.Arts Bogd Uul. Lanţ muntos în S Mongoliei, la N de Munţii Altaiul Gobian.Artsyz. Loct. în SV Ucrainei, la SV de Odessa.Artuby. (artubii). Râu în SE Franţei, afluent al râului Durance împreună cu râul Verdon.Artur. Ins. în Arhipelagul Franz Josef, în Oceanul Arctic.Arturo Prat. Staţie de cercetări ştiinţifice din V peninsulei Arnhem (Antarctica). Aparţine de Chile.Artux. Loct. în NV Chinei, la NNE de oraşul Kashi.Artvin. 1. Loct. în NE Turciei asiatice, la VNV de oraşul Ardahan. 2. Reg. adm. în NE Turciei asiatice, cu centrul la Artvin.Artyk. Loct. în NE Iranului, la graniţa cu Turkmenistan, la NV de oraşul Mashhad.Artyom. (artiom). Loct. în SE Rusiei asiatice, la N de Vladivostok.

Artyomovsk. (artiomovsc). Loct. în Siberia (Rusia), la S de Krasnoiarsk.Aru. 1. Loct. în NE R.D. Congo, la graniţa cu Uganda, la NE de oraşul Bunia. 2. Insule. Insule (aparţin Indoneziei) la V de ins. Noua Guinee. Suprafaţa este de 8 559 kmp. Loct. principală este Dobo. Insulele principale: Wukam, Kobror, Trangan.Arua. 1. Loct. în NV Ugandei (Africa), la graniţa cu R.D. Congo. 2. Râu în N Braziliei, afluent al râului Arapiuns.A Rúa. Loct. în NV Spaniei, la ENE de oraşul Ourense.Aruajá. Loct. în VNV Braziliei, pe râul Juruá.Aruanã. (aruania). Loct. în centrul Braziliei, pe râul Araguaia, la NV de Brasilia.Aruba. Ins. olandeză în Marea Caraibilor (Antilele Mici). Suprafaţa este de 193 kmp şi peste 62 000 loc. Oraşul principal este Oranjestad.Arucas. Loct. în NNE ins. Gran Canaria (Spania), la NV de oraşul Las Palmas de Gran Canaria.Aru-Cso. (aru-cio). Lac în SV Chinei, în Podişul Tibet.Arudy. (arudii). Loct. în SV Franţei, pe râul Gave d'Oloron (afluent al râului Adour), la SV de oraşul Pau şi de oraşul Tarbes.Arué. (arue). Loct. în N insulei Tahiti (Pacific).Arum. Loct. în N Olandei, la SV de Leeuwarden.Arumã. (arumia). Loct. în V Braziliei, pe râul Purús (afluent al Amazonului), la SV de Manaus.Arun. Râu (64,4 km) în Nepal şi India, afluent al fluviului Gange la E de Bhagalpur.Arunachal Pradesh. (arunacia pradeş). Stat în NE Indiei. Suprafaţa este de 83,6 mii kmp şi circa 650 000 loc. Centrul administrativ este Itanagar.Arun He. Râu în NE Chinei, afluent al râului Nen Jiang.Arun Qi. (arun chii). Loct. în NE Chinei, pe râul Arun He, la NV de oraşul Qiqihar.Årup. (orup). Loct. în VNV insulei daneze Fyn (Fionia).Aruppukkottai. Oraş în SE Indiei, la SSE de Madurai.Arurandéua. Râu în N Braziliei, ce se varsă în Rio do Pará.

Arusha. (aruşa). 1. Oraş în NV Tanzaniei (Africa), la NV de oraşul Moshi. 2. Reg. adm. în NE Tanzaniei, cu centrul în oraşul omonim. 3. Parc Naţional în NE Tanzaniei, la N de oraşul Arusha.Arut. Râu în SV insulei Kalimantan (Borneo) cu vărsare în Marea Java. Se află în Indonezia.Aruti. (arutii). Loct. în NV Braziliei, pe râul Negro, la ESE de oraşul Uaupés.Arutua. Insule coraligene în arhipelagul Tuamotu (Pacific), din Polinezia Franceză.Aruwimi. (aruuimi). Râu în Congo, afluent de dreapta al fluviului Congo (fost Zair) la Basoko. Are lungimea de 1 300 km.Arva. 1. Râu în N Slovaciei, afluent al râului Vag. 2. Arva-Magura. Munte în Slovacia (1 396 m). 3. Lac de acumulare pe râul Arva (Slovacia).Arvada. (orvada). Loct. în S.U.A. (Wyoming), pe râul Powder (afluent al râului Yellowstone), la SE de Billings.Arvagh. (orve). Loct. în N Irlandei, la SV de oraşul Cavan.Arvajhér. (arvagi her). Loct. în centrul Mongoliei.Arvan. (arvo). Râu în Franţa, afluent al râului Arc.Arvayheer. Oraş în partea central-sudică a Mongoliei.Arve. (arv). Râu în E Franţei, cu vărsare în lacul Geneva.Arvenis. Vârf (1 958 m) în NE Italiei, la NE de staţiunea Ampezzo.Arvi. (arvii). Loct. în centrul Indiei, la SV de Nagpur.Arviat. (orviat). Loct. în Canada, pe ţărmul V al Golfului Hudson.Arvida. (orvida). Loct. minieră (petrol) în statul Canada, la N de Québec.Arvidsjaur. (arvids iaur). Loct. în N Suediei, la E de Lacul Storaven.Arvigo. Loct. în SSE Elveţiei, la NE de lacul Maggiore.Årvik. (orvic). Loct. în ins. cu acelaşi nume din SV Norvegiei, la N de fiordul Sogne.Arvika. Loct. în Suedia, la NV de lacul Vänern.Årviksand. (orvicsand). Loct. în N ins. Arnøya (Norvegia).Arvin. (arven). Loct. în S.U.A. (California), la SE de oraşul Bakersfield.

Arvonia. Loct. în S.U.A. (Virginia), la NE de oraşul Lynchburg.Arwala. (aruala). Loct. în E ins. Wetar (Indonezia).Arxan. Loct. (China de NE) de graniţă cu Mongolia.Aryamun. Loct. în NE Egiptului, în delta Nilului, la ESE de Alexandria.Arykbalyk. Loct. în N Kazahstanului, la SV de oraşul Kokshetau.Arys׳. Loct. în SSE Kazahstanului, la NV de oraşul Shymkent.Arzachena. (arţachena). Loct. în NE ins. Sardinia (Italia), la NV de oraşul Olbia.Arzacq-Arraziguet. (arsac arazighe). Loct. în SV Franţei, la NV de oraşul Pau. Arzamas. Oraş în E Rusiei europene, la S de Nijni Novgorod (fost Gorki).Arzanah. Ins. a Emiratelor Arabe Unite aflată în Marea Roşie, la SE de Qatar.Arzbach. (arţbah). Centru de exploatare a plumbului şi nichelului situat în V Germaniei, la E de Koblenz.Arzberg. (arţberg). Loct. în E Germaniei, la graniţa cu Cehia, la NE de Bayreuth.Arzew. (arzev). Loct. (Algeria) pe ţărmul Mării Mediterane, la E de Oran.Arzfeld. (arţfeld). Loct. în V Germaniei, pe râul Enz, nu departe de graniţa cu Luxemburg, la NV de Trier.Arzgir. (arzghir). Loct. în S Rusiei europene, la NE de Stavropol.Arzignano. (arziiniano). Loct. în NNE Italiei, la NV de Padova şi la NE de Verona.Arzon. (arzo). Râu în S Franţei, afluent al lui Loire.Arzúa. (arsua). Loct. în NV Spaniei, la NE de oraşul Santiago de Compostela.As. Loct. în NE Belgiei, la NE de Hasselt.Ås. (os). Loct. în SE Norvegiei, la SSE de Oslo.Aš. (aş). Loct. (industria textilă) în V Cehiei, la graniţa cu Germania.Asa. 1. Oraş în E Rusiei europene, la NE de Ufa. 2. Râu în SE Venezuelei, afluent al râului Paragua.Aså. (aso). Loct. în NE pen. Iutlanda (Danemarca), pe ţărmul Str. Kattegat, la NE de oraşul Ålborg.Åsa. (osa). Loct. în SV Suediei, pe ţărmul str. Kattegat, la SE de Göteborg.Aša. (aşa). Loct. în Rusia, în Urali, la NE de oraşul Ufa.

Asaba. Oraş în S Nigeriei, pe Niger, la NV de oraşul Onitsha.Asad. Loct. în Afganistan, la NV de oraşul Kandahār.Asadābād. (asadaabaad). 1. Loct. în Afganistan, pe râul Kunar, la NE de oraşul Jalālābād. 2. Loct. în NV Iranului, la SV de oraşul Hamadān.Asagny. (asanii). Parc Naţional în S statului Côte ďIvoire.Asahan. Râu în ins. Sumatera (Sumatra), cu vărsare în str. Malacca la oraşul Tanjungbalai.Asahi. (asahii). 1. (Asahi-dake). Vârf (2 290 m) în centrul ins. Hokkaido (Japonia). 2. (Asahi-gawa). Râu în SV ins. Honshu (Japonia), cu vărsare în Golful Harima la Okayama (Pacific).Asahi-dake. (asahii dache). 1. Vârf (1 870 m) în NV ins. Honshu (Japonia), la NV de oraşul Yamagata. 2. v. Asahi (1).Asahi-gawa. (asahii gaua). v. Asahi (2).Asahikawa. (asahicaua). Oraş în Japonia (Hokkaido), la NE de Sapporo, cu cca. 400 000 loc.Asaka. Loct. în SE Uzbekistanului, la SE de oraşul Andizhan.Āsalē. (aasalee). Lac în NE Etiopiei, la hotarul cu Eritreea, în Depr. Afar.Asālem. (asaalem). Loct. în NV Iranului, pe ţărmul SV al Mării Caspice, la NV de Rasht.Asamankese. Loct. în S Ghanei, la NV de Accra.Asama Yama (Asama-yama). (asama iama). Vulcan activ în centrul insulei Honshu (Japonia). Altitudinea este de 2 542 m.Asama-yama. v. Asama Yama.Asan. (esan). Loct. în V ins. Guam (S.U.A.).Asanai. Loct. în NE insulei Honshu (Japonia), la ENE de Morioka.Asandh. Loct. în N Indiei, la NV de Delhi.Asankranguaa. Loct. în SV Ghanei, pe râul Tano, la SV de oraşul Obuasi.Asansol. Oraş în NE Indiei (Bengalul de Vest), cu peste 1,1 milioane loc.Asanti. (asantii). Regiune în SV Ghanei, la V de fluviul Volta.Asar. Loct. în NE Chinei, la frontiera cu Mongolia, la SV de oraşul Hulun Buir.Ásar. Loct. în SE insulei Islanda, la NV de loct. Langholt de pe ţărm.

Asarcik. 1. Loct. în NNE Turciei asiatice, pe râul Kelkit, la SE de oraşul Ordu. 2. Loct. în N Turciei asiatice, la S de Samsun.Åsarna. (osarna). Loct. situată în centrul Suediei, pe râul Ljungan.Ásás. (aşaş). Râu în NV Ungariei, afluent al râului Rába.Asasp-Arros. (asasp aru). Loct. în SV Franţei, la SV de oraşul Pau.Asau. Loct. situată în ins. Vaitupu (Tuvalu) din Pacific.Asău. 1. Com. în jud. Bacău, pe valea Asău. Are circa 7 300 loc. Satele componente: Asău, Apa Asău, Ciobănuş, Lunca Asău, Păltiniş, Straja. 2. Râu ce trece prin loct. Asău.Asbach-Bäumenheim. (azbah boiminhaim). Loct. în Germania, la NNV de Augsburg, pe râul Lech.Asbest. Loct. în V Siberiei (Rusia), la NE de Ekaterinburg.Asbestos. (azbestos). 1. Loct. în SE Canadei, la NE de Sherbrooke şi la SV de Québec. 2. Munţii. Lanţ montan în partea centrală a Rep. Africa de Sud, la N de râul Vaal.Asbestos Range. (asbestos rengi). Parc Naţional în N ins. Tasmania (Australia).Āsbe Teferi. (aasbe teferii). Loct. în Etiopia, la E de capitala ţării.Asbury Park. (azbării parc). Oraş în S.U.A. (New Jersey).Ascea. (aşia). Loct. în SV pen. italice, pe ţărmul Mării Tireniene, la SE de loct. Acciaroli.Ascension. 1. v. Ascensión (1). 2. Zona de fractură în Atlantic, la N de ins. cu acelaşi nume.Ascensión. 1. (ăsenşăn). Ins. vulcanică în Oceanul Atlantic, posesiune britanică, pe dorsala central-atlantică. Suprafaţa este de 88 kmp cu circa 1 100 loc. Centrul administrativ este Georgetown. Altitudinea maximă atinge 859 m. 2. (ascension). Loct. în NE Argentinei, la NNV de oraşul Junín. 3. Loct. în E Boliviei, pe râul San Miguel, la NE de Santa Cruz. 4. Loct. în E Mexicului, la NV de oraşul Ciudad Victoria. 5. Loct. în NNV Mexicului, la SV de oraşul Ciudad Juárez. 6. Golf la E de Pen. Yukatan, pe ţărmul Mexicului, în Marea Antilelor (Caraibilor).

Aschach. (aşah). 1. Râu în N Austriei, afluent al Dunării, amonte de Linz. 2. Loct. în N Austriei, la vărsarea râului cu acelaşi nume în Dunăre, la NV de oraşul Linz.Aschaffenburg. (aşafănburg). Oraş în Germania (Bavaria), port pe Main. Populaţia numără circa 150 000 loc.Aschau. (aşau). Râu în Germania, afluent al lui Weser.Aschau am Inn. (aşau im in). Loct. în Germania, pe râul Inn, la E de München.Aschbach. (aşbah). Loct. în NNE Austriei, la SE de Linz.Aschbach-Markt. (aşbah marct). Loct. în Austria, la SE de Linz.Ascheberg. (aşeberg). 1. Loct. în N Germaniei, la SE de oraşul Kiel. 2. Loct. în NV Germaniei, la NE de Dortmund.Aschendorf. (aşendorf). Loct. în NV Germaniei, pe râul Ems, aproape de graniţa cu Olanda, la SV de Oldenburg.Aschersleben. (aşerzleben). Oraş în centrul Germaniei, la SV de Magdeburg.Asciano. Loct. în NV Italiei Pen.re, pe Ombrone, la SE de oraşele Siena şi Firenze.Ascira. Loct. în E Somaliei, pe ţărmul de est al peninsulei Somalia la Oceanul Indian, la SV de oraşul Hafun (Xaafun).Asco. Loct. în N ins. Sardinia (Italia).Ascó. Loct. în NE Spaniei, pe fluviul Ebro, la V de oraşul Taragona.Ascoli Piceno. (ascolii piceno). 1. Loct. în Italia, în E ţării, pe râul Tronto. 2. Reg. adm. în Italia, cu centrul în loct. omonimă.Ascoli Satriano. (ascolii satriano). Loct. în partea central-sudică a Italiei Pen.re, la SSV de Foggia.Ascona. Staţiune balneoclimaterică situată pe ţărmul lacului Maggiore (Elveţia).Ascotán. Loct. în NE statului Chile, la graniţa cu Bolivia, la NE de Chuquimata.Åse. (osa). Loct. în ESE ins. Andøya (Norvegia), la Andfjoden.Aseb. Loct. în SE Eritreei, la str. Bab-el-Mandeb (Marea Roşie).Āsebot. (aasebot). Vârf (2 503) în Etipoia, la E de Addis Abeba.Åseda. (oseda). Loct. în SE Suediei, la NV de Kalmar si la NE de lacul Helgasjön.Asedjrad. (asedgi rad). Pod. în S Algeriei, la NV de Munţii Hoggar.

Asela (Āsela). Loct. în podişul Etiopiei, la SE de capitala statului.Āsela. v. Asela.Åsele. (osele). Loct. în partea central-nordica a Suediei, pe râul Ångermanäalven.Åsen. (osin). Loct. în Norvegia, la NE de oraşul Trondheim.Åsenbruk. (osenbriuc). Loct. în SV Suediei, la V de Lacul Vänern.Āsendabo. (aasendabo). Loct. în Etiopia, la NE de oraşul Jīma.Asenovgrad. Loct. în Bulgaria, la SE de Plovdiv.Aseri. (aserii). Loct. în N Estoniei, pe ţărmul Golfului Finic, la ENE de Talin.Aserradero los Charcos. (aseradero los ciarcos). Loct. în Mexic, la SE de oraşul Durango.Asfaka. Loct. în NV Greciei continentale, la NV de oraşul Ioannina (Ianina).Asfalt. Lac în SV insulei Trinidad (Trinidad şi Tobago), pe ţărmul golfului Guapo, la SV de San Fernando.Asfendiou. Loct. în NE ins. Kos (Grecia).Asfun (Asfûn el Matâ׳na). Loct. în Egipt, pe Nil, la NV de Isna şi la SV de El-Uqsor.Asfûn el Matâ׳na. v. Asfun.Asgabat (Ashgabat (Aşhabad). Oraş în SV Turkmenistanului, pe canalul Kara-Kum.Asha. (aşa). Loct. în E insulei Cipru, la SE de Nicosia.Ashaira. (aşaira). Loct. în SV Arabiei Saudite, la NE de Mecca.Ashalim. (aşalim). Loct. în S Israelului, la SV de oraşul Beersheba.Ashanti. (aşantii). Masiv (860 m) şi regiune în S Ghanei.Asharat. (aşarat). Loct. în Arabia Saudită, la NV de capitala regatului.Ashbourne. (eşborn). 1. Loct. în centrul Angliei (Marea Britanie), pe râul Dove, la NV de Nottingham şi la E de Stoke. 2. Loct. în E Irlandei, la NV de Dublin.Ashburton. (eşbartăn). 1. Râu (804,7 km) în V Australiei, cu vărsare în Oceanul Indian, în Golful Exmouth. 2. Loct. în SV Angliei (Marea Britanie), în Pen. Cornwall, la NE de Plymouth şi la SV de Exeter. 3. Loct. în Noua Zeelandă, în E Insulei de Sud, la SV de Christchurch. 4.

Râu în E Insulei de Sud (Noua Zeelandă), cu vărsare în Pacific.Ashby de la Zouch. (eşbii de la zouci). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la NV de oraşul Leicester.Aschikol, Lac. (aşicol). Lac în Kazahstan, la NV de oraşul Taraz.Ashcroft. (eşcroft). Loct. în SV Canadei, la NE de Vancouver.Ashdod. (aşdod). Loct. în V Israelului, pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de Tel Aviv.Ashdown. (eşdoun). Loct. situată în S.U.A. (Arkansas), pe Red River, la SV de Litlle Rock.Asheboro. (eşboro). Loct. în S.U.A. (Carolina de Nord), la VSV de oraşul Raleigh.Ashern. (aşărn). Loct. în Canada (Manitoba), la E de Lacul Manitoba.Asheville. (eşvil). Oraş în E S.U.A. (North Carolina), la poalele Munţilor Appalachi, cu circa 160 000 loc.Ash Flat. (eş flat). Loct. în S.U.A. (Arkansas), la NV de Memphis.Ashford. (eşfărd). 1. Oraş în SE Angliei (Marea Britanie), pe Stour, la SE de Londra. 2. Loct. în SE S.U.A. (Alabama), la SE de oraşul Dothan. 3. Râu în E Irlandei, cu vărsare în Marea Irlandei la Wicklow.Ash Fork. (eşforc). Loct. în S.U.A. (Arizona), pe râul Verde (afluent al râului Gila iar acesta al fluviului Colorado), la NV de Phoenix.Ashgabat (Aşhabad). (aşgabat). v. Asgabat.Ashibetsu. (aşhibeţu). Loct. în V ins. Hokkaido (Japonia), la SV de oraşul Asahikawa şi la NE de Sapporo. Ashikaga. (aşicaga). Oraş în Japonia centrală (ins. Honshu), în Câmpia Kanto, la N de Tokyo. Are circa 170 000 loc.Ashington. (eşingtăn). Loct. în NE Angliei (Marea Britanie), la NNV de Newcastle upon Tyne.Ashio. (aşio). Loct. în E Insulei Honshu, la N de Tokyo (Japonia).Ashit. (aşit). Râu în Rusia europeană, afluent al fluviului Volga la oraşul Volžsk.Ashiya. (aşii ia). Oraş în SE insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Golfului Osaka, la V de Osaka.Ashizuri. (aşizurii). Cap în S insulei Shikoku (Japonia).

Ashizuri-misaki. (aşizurii misachii). Cap în SSV ins. Shikoku (Japonia), la Oc. Pacific.Ashizuri-Uwakai. (aşizurii uacai). Parc Naţional în SV ins. Shikoku (Japonia).Ashkhara. (aşcara). Loct. în E Omanului, pe ţărmul Mării Arabice, la NE de loct. Sharkh.Ashkum. (aşcăm). Loct. situată în S.U.A. (Illinois), la SSV de oraşul Kankakee.Ashland. (aşlănd). 1. Loct. în S.U.A. (Illinois), la NV de Springfield. 2. Loct. în S.U.A. (Kansas), pe râul Cimarron, la SV de Wichita. 3. Oraş în S.U.A. (Kentuky), pe râul Ohio, la NE de Lexington, la S de Columbus şi la SE de Cincinnati. 4. Loct. în S.U.A. (Maine), pe râul Aroostook, aproape de graniţa cu Canada. 5. Loct. în S.U.A. (Montana), la ESE de oraşul Billings, pe râul Tongur (afluent al râului Yellowstone) la ESE de Billings. 6. Loct. în S.U.A. (Ohio), la SV de Cleveland. 7. Loct. în S.U.A. (Oregon), la SE de oraşul Eugene. 8. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la SE de oraşul Sunbury. 9. Loct. în S.U.A. (Wisconsin), pe malul SV al Lacului Superior, la ESE de oraşul Duluth. 10. Loct. în S.U.A. (Virginia) la NNV de Richmond.Ashland City. (aşlănd sitii). Loct. în S.U.A. (Tennessee), pe râul Cumberland, la NV de Nashville.Ashley. (aşlii). 1. Loct. în E Australiei, pe râul Gil Gil Creek (afluent al râului Barwon), la NE de oraşul Walgett. 2. Râu în ENE Insulei de Sud (Noua Zeelandă), cu vărsare în Golful Pegasus (Pacific), la N de oraşul Christchurch. 3. Loct. în S.U.A. (Dakota de Nord), la SE de oraşul Bismarck. 4. Loct. în S.U.A. (Illinois), la SE de oraşul St. Louis. 5. Loct. în S.U.A. (Ohio), la N de oraşul Columbus.Ashmore (Ashmore Reef). (aşmor). Recif la NV de Australia (căreia îi aparţine), în grupul Ashmore şi Cartier, în Marea Timor (Oceanul Indian).Ashmore şi Cartier. (aşmor and cartier). Insule coraligene în NV Australiei (aparţin Australiei).Ashmore Reef. v. Ashmore.Ashmun. (aşmun). Oraş în NE Egiptului, în delta Nilului, la NV de capitala statului.Ashmyanskaye Wzvyshsha. (aşminscaie vzviş şa). Lanţ muntos în VNV statului Belarus.

Ashmyany. (aşmianii). Loct. aflată în V Belarusului, la graniţa cu Lituania, la poalele S ale Munţilor Ashmyanskaye Wzvyshsha.Ashokan Reservoir. (eş oachen rezervoar). Lac de acum. în S.U.A. (New York), la V de oraşul Kingston.Ashoknagar. (aşocnagar). Loct. în India, la ESE de oraşul Guna.Ashoro. (aşoro). Loct. în ins. Hokkaido (Japonia), la NE de oraşul Obihiro.Ashqelon. (aşchelon). v. Askelon.Ashquelon. v. Askelon.Ash Shabakah. (aş şabacah). Loct. în VSV Irakului, la SV de oraşul As Samāwah.Ash-Shabicha. (aş şabicia). Loct. în SV Irakului, aproape de graniţa Arabiei Saudite.Ash Shaddādah. (aş şadaadah). Loct. în NE Siriei, la S de oraşul Al Hasakah, pe râul Nahr al Khabur.Ash Shajarah. (aş şagiarah). 1. Loct. în NV Iordaniei, la NE de oraşul Irbid. 2. Loct. în SV Siriei, aproape de frontiera cu Iordania.Ash Shakk. (aş şac). Loct. în N Irakului, pe râul Nahr Djilah, la VSV de oraşul Kirkuk.Ash-Shama. (aş şama). Regiune situată în N Arabiei Saudite, la graniţa cu Iordania.Ash Shāmīyah. (aş şaamii iah). Loct. în S Irakului, pe Eufrat, la ESE de oraşul An Najaf.Ash Shanāfīyah. (aş şanaafii iah). Loct. în Irak, pe Eufrat, la SE de oraşul An Najaf.Ash Shaqīq. (aş şachic). Loct. în V Iordaniei, la E de Marea Moartă.Ash Sha׳rā. (aş şaraa). Loct. în Arabia Saudită, la VSV de capitala statului.Ash Sharawrah. (aş şaraurah). Loct. în SSV Arabiei Saudite, la ESE de oraşul Najrān, la graniţa cu Yemen.Ash Shāriqah. (aş şaaricah). Oraş în NE Emiratelor Arabe Unite, pe ţărmul S al Golfului Arabiei, la NE de oraşul Dubai. Ash-Shariqih. (aş şarichiih). Reg. adm. în NE Sudanului, cu centrul la Port Sudan.Ash Sharqāt. (aş şarcaat). Loct. în N Irakului, pe Tigru, la S de Mosul.Ash-Sharqīyah. (aş şarchii iah). Reg. adm. în SE Arabiei Saudite.Ash Shatrah. (aş şatrah). Loct. în Irak, pe Tigru, la N de oraşul An Nāşirīyah.

Ash Shawbak. (aş şaubac). Loct. în V Iordaniei, la NV de oraşul Ma׳an.Ash-Shifa. (aş şifa). Munte în NV Arabiei Saudite, cu altitudinea de 2 578 m (vârful Jebel al-Loz).Ash Shihr. (aş şir). Loct. în S Yemenului, pe coasta Golfului Aden, la ENE de oraşul Al Mukallā.Ash Şhināş. (aş şinaaş). Loct. în NE Omanului, pe coasta Golfului Oman, la NNV de oraşul Şuhār.Ash Shu׳āybah. (aş şuaaibah). Loct. în N Arabiei Saudite, la NE de oraşul Hā׳īl.Ash Shu׳bah. (aş şubah). Loct. în NE Arabiei Saudite, la hotarul cu Irak.Ash Shubaykīyah. (aş şubaichii iah). Loct. în Arabia Saudită, la SV de oraşul Buraydah.Ash Shumlūl. (aş şumluul). Loct. în NE Arabiei Saudite, în deşertul cu acelaşi nume.Ash-Shurayf. (aş şuraif). Loct. în NV Arabiei Saudite, la NNV de Medina.Ash Shuwayrif. (aş şuairif). Loct. în partea central-nordică a Libiei, la SE de loct. Mizdah.Ashta. (aşta). Loct. în India, la NE de oraşul Indore şi la SV de oraşul Bhopal.Ashtabula. (aştabula). Loct. în S.U.A. (Ohio), pe ţărmul lacului Erie, la NE de Cleveland.Ashtarak. (aştarac). Loct. în Armenia, la NV de Erevan.Ashti. (aştii). Loct. în India, la V de Nagpur.Ashton. (eştăn). Loct. în SSV Rep. Africii de Sud, la ENE de Cape Town.Ashton Driggs. (eştăn dregs). Loct. în S.U.A. (Idaho), la NE de Pocatelto.Ashton-under-Lyne. (eştăn ander lin). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la NE de Manchester.Ashuanipi Lake. (eşuanipii lec). Lac în S pen. Labrador (Canada), la SE de oraşul Labrador City.Ashuapmushuan. (aşepmuşon). Râu în SSE Canadei (Québec), cu vărsare în Lacul St. Jean. Ashurst. (eşărst). Loct. în SE Angliei (Marea Britanie), la SE de Londra.Ashville. (eşvil). 1. Loct. în S.U.A. (Alabama), la NE de oraşul Birmingham. 2. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de oraşul Ebensburg.

Ashwaubenon. (eşuabenăn). Loct. în S.U.A. (Wisconsin), la SV de oraşul Green Bay.Asia. 1. Cel mai mare continent terestru. Suprafaţa sa atinge 43,95 milioane kmp şi are peste 3 miliarde loc. Este cuprins între Oceanul Arctic (la N), Oceanul Pacific (la E), Oceanul Indian (la S) şi mările Marea Roşie, Marea Mediterană, Marea Neagră, apoi Munţii Caucaz, Marea Caspică şi Munţii Ural (la V). 2. Insule (coraligene) ce aparţin de Indonezia, la NV de ins. Noua Guinee, în Pacific.Asia Centrală. Regiune naturală în interiorul Asiei (China şi Mongolia), în suprafaţă de circa 6 milioane kmp. Este limitată la N şi V de frontierele C. S. I. cu China şi Mongolia, iar la S de linia depresiunilor tectonice ale Indului şi Brahmaputrei; în E este limitată de Munţii Marele Hingan.Asiago. Loct. în NE Italiei, la NV de Vicenza şi la SE de Trento.Asia Mică. Pen. în V Asiei, scăldată de apele Mării Negre (la N), Mării Marmara (la NV), Mării Egee (la V) şi Marea Mediterană (la S), despărţită de Europa prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele. Suprafaţa este de circa 506 mii kmp.Asid Gulf. (asid golf). Golf al Pacificului situat la S de ins. Masbate (Filipine).Asientos. Loct. în Mexic, la NE de oraşul Aguascalientes.Asifabad. Loct. în India, la NE de Hyderabad şi la SE de Nagpur.Asika. Loct. în E Indiei, pe coasta Golfului Bengal, la NV de oraşul Brahmapur.Asike. Loct. în Irianul de Vest (ins. Noua Guinee) din Indonezia, pe râul Digul, aproape de graniţa cu Papua-Noua Guinee.Asikkala. Loct. în S Finlandei, la NV de Lahti, pe ţărmul SV al lacului Päijänne.Asilah. Loct. în NV Marocului, pe ţărmul Oc. Atlantic, la SSV de oraşul Tanger.Asillo. (asii io). Loct. în SE Peru-lui, la NV de Lacul Titicaca.Asín. (asiin). Loct. în NE Spaniei, la SE de Pamplona. Asinara. 1. Ins. (Italia), situată la NV de ins. Sardinia. Are suprafaţa de 50,4 kmp. 2. Golf în NV insulei Sardinia, la E de ins. cu acelaşi nume. Asind. Loct. în India, la S de oraşul Beawar.

Asino. Loct. în Siberia (Rusia), la NE de Tomsk, pe râul Ciulim, afluent al lui Obi.Asipovich. (asipovici). Loct. în centrul statului Belarus, la SE de Minsk.Asir. 1. Munţi (1 585 m) în SV Arabiei Saudite. 2. Regiune naturală în SV Arabiei Saudite.Asīr. (asiir). 1. Reg. naturală în V Arabiei Saudite. 2. Reg. adm. în SV Arabiei Saudite, cu centrul la Abhā.Asisu. Râu în Kazahstan, afluent al Irtîşului.Aska. Vârf (1 071 m) în E Indiei, la SV de Cuttack.Askanyia-Nova. (ascania nova). Loct. în Ucraina, la NV de Pen. Crimeea şi la SE de oraşul Kerson.Askar-Kot. Loct. în Afganistan, la SV de Kabul.Askarovo. Loct. în S Munţilor Ural (Rusia), la SV de Magnitogorsk.Askeaton. (eschităn). Loct. în VSV Irlandei, la ENE de oraşul Tarbert, la estuarul fluviului Shannon.Askeia. Loct. în partea central-estică a ins. Cipru, la E de Nicosia.Askelon (Ashquelon, Ashqelon). Loct. în V Israelului, pe ţărmul Mării Mediterane, la S de Tel Aviv.Asker. Loct. în SE Norvegiei, la SV de Oslo.Askersund. Loct. în Suedia, pe ţărmul NV al lacului Vättern şi la SV de Örebro.Askham. (ascăm). Loct. în NNV Rep. Africa de Sud, pe râul Kuruman, la graniţa cu Botswana.Askim. Loct. în SE Norvegiei, pe râul Øleren, la SE de Oslo.Askino. Loct. în Rusia, la poalele V ale Munţilor Ural, la SV de Ekaterinburg.Askio. Vârf (2 111 m) în Munţii Verno din NV Greciei.Askira. Loct. în NE Nigeriei, la NV de oraşul Mubi.Askival. (eschevo). Vârf (812 m) în ins. Rum (Hebride-Marea Britanie).Askiz. Loct. în S Siberiei (Rusia), la SV de oraşul Abakan.Askja. (aschia). Vulcan în Islanda centrală (1 510 m altitudine).Asklipeio. Loct. în ESE ins. Rodos (Grecia).Askø. (eschiu). Ins. daneză situată la N de ins. Lelland.

Askøy. (ascoi). Ins. în SV Norvegiei, la N de fiordul Sogne.Askrike. Fiord la NE de capitala Suediei, Stockholm.Askrova. Ins. în V Norvegiei, la N de fjordul Sogne.Askvoll. Loct. în Norvegia, la N de fiordul Sogne.Asl. Loct. în V pen. Sinai (Egipt), la Golful Suez.Aslan-Dash. (aslan daş). Loct. situată în N Siriei, la graniţa cu Turcia, la NE de Alep.Aşlāndūz. (aşlaanduuz). Loct. în N Iranului, la graniţa cu Azerbaidjan.Ašlyk. (aşlic). Râu în V Siberiei (Rusia), afluent al râului Vagaj.Asmar. Loct. în Afganistan, pe râul Kunar, la graniţa cu Pakistan.Asmara (Asmera). Oraş, capitală a Eritreei. Are aproape 300 000 loc.Asnaes (Asnæs). Loct. în Danemarca, în ins. Sjaeland, la V de Copenhaga.Asnæs. 1. v. Asnaes. 2. Cap în NV ins. Sjælland (Danemarca).Asnam. v. Ech-Cheliff.Asnen. Lac (150 kmp) şi râu în S Suediei.Åsnen. (osnen). Lac în S Suediei, la S de oraşul Växjö.Åsnes. (osnes). Loct. în SE Norvegiei, pe Glomma, la NE de Oslo.Asnieres. (asnier). Cartier în Paris (Franţa).Aso. Râu în NE Italiei, cu vărsare în Marea Adriatică, la SE de Ancona.Asoenangka. Loct. în NNE Braziliei, la graniţa cu Surinam.Asoguez. (asoghez). Loct. în Ecuador, la NE de oraşul Cuenca.Aso-Kuju. (aso cugiu). Parc Naţional în ins. Kyushu (Japonia).Asola. Loct. în Italia, la SV de Verona şi la VNV de Mantova.Asolo. Loct. în NE Italiei, pe râul Brenta, la NV de Venezia (Veneţia).Asopia. Loct. în SE Greciei continentale, la SE de oraşul Thiva (Teba).Asopos. Râu în SE Greciei continentale, cu vărsare în Golful Eubeea.Asosa. Loct. în Etiopia, la NV de Addis Abeba, la graniţa cu Sudan.Āsosa. (aasosa). Loct. în V Etiopiei, la graniţa cu Sudan.

Aso San. Vulcan în centrul insulei Honshu (Japonia), la NE de Kumamoto. Altitudinea sa este de 1 592 m.Asoteriba. Loct. în NE Sudanului, pe ţărmul Mării Roşii, la SV de Port Sudan.Ásotthalom. (aşot holom). Loct. în SE Ungariei (Csongrád), la SV de Szeged.Aspach. (azpah). Loct. în Austria, la NE de Salzburg.Aspang. (aşpan). Loct. în E Austriei, pe râul Pitten (afluent al râului Laita), la SV de Viena.Aspang-Markt. (aşpang marct). Loct. în E Austriei, la SV de Edlitz.Aspara. Loct. în SE Kazahstanului, la NE de oraşul Taraz.Asparuhovo (Asparukhovo). Loct. în E Bulgariei, pe Luda Kamcija, la SV de Varna si la NV de Burgas.Asparukhovo. v. Asparuhovo.Aspatria. (aspetria). Loct. în NV Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Carlisle.Aspe. Loct. în ESE Spaniei, la V de Alicante.Aspeå. (aspeo). Loct. în E Suediei, la NV de Örnsköldsvik.Aspen. (espen). Loct. în S.U.A. (Colorado), la SV de Denver.Aspendale. (aspendel). Loct. în SE Australiei, la SE de Melbourne, pe ţărmul golfului Port Phillip.Aspermont. (espermănt). Loct. în S.U.A. (Texas), la SE de oraşul Lubbock.Aspern. (azpern). Loct. în E Austriei, astăzi cartier al Vienei.Aspet. (aspe). Loct. în SSV Franţei, la SV de Toulouse, aproape de graniţa cu Spania.As Pontes de García Rodríguez. (as pontes de garsia rodrighez). Loct. în NV Spaniei, la SE de oraşul Ferrol.Aspres-sur-Buech (Aspres-sur-Buëch). (asprî siur bueş). Loct. în SE Franţei, pe râul Buech (afluent al lui Durance iar acesta al Ronului), la SSE de Grenoble.Aspres-sur-Buëch. v. Aspres-sur-Buech.Aspromonte. 1. Culme muntoasă (1 956 m), în E Italiei, în S Munţilor Apenini, la E de str. Messina. 2. Parc Naţional aflat în Munţii Aspromonte.Aspropotamos. Cel mai mare fluviu al Greciei, în lungime de 220 km. Izvorăşte din Munţii Pindului şi se varsă în Golful Patras (Marea Ionică). Se mai numeşte Achelóos.

Asprovalta. Loct. în N Greciei continentale, la Marea Traciei (Golful Orfanou), la N de oraşul Stavros.Aspuden. Cartier al capitalei Suediei, Stockholm.Aspur. Loct. în India, la NE de Ahmadabad.Asquith. (escos). Loct. situată în Canada (Saskatchewan), la V de Saskatoon.Asralt hajrhan. (asralt hairan). Vârf (2 751 m) în NE Mongoliei, la NE de Ulan Bator.Assa. 1. Râu în Italia, afluent al râului Guá. 2. Loct. în S Marocului, la SSE de oraşul Agadir.As Sa׳an. Loct. în Siria, la ENE de oraşul Hamāh.Assab. Loct. în Eritreea (minerit-cărbuni), în NE statului.Assaba. Reg. adm. în S Mauritaniei, cu centrul la Kiffa.Aş Şabāhīyah. (aş şabaahii iah). Loct. în E Kuwaitului, pe ţărmul Golfului Arabiei, la S de Al Kuwayt.As-Sabiya. (as sabii ia). Loct. în SV Arabiei Saudite, la SSE de Abha şi la SV de Zahran.As Sabkhah. (as sabcah). Loct. în Siria, pe Eufrat, la SE de oraşul Ar Raqqah.Assad. Lac în Siria (în partea central-nordică a ţării).As-Safa. Loct. în NE Arabiei Saudite, la SV de loct. Wafra.Aş Şafāwī. (aş şafaauii). Loct. în N Iordaniei, la NE de loct. Al Qaryatayri.As Saffānīyah. (al safaanii iah). Loct. în NE Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Arabiei, aproape de graniţa cu Kuwait.Aş Şāfī. (aş şaafii). Loct. în V Iordaniei, la S de Marea Moartă, la graniţa cu Israel.Aş Safīrah. (aş safiirah). Loct. în NV Siriei, la SE de Alep.Aş Saghīrah. (aş şaghiirah). Loct. în Siria, la SE de Damasc.Assal. Lac în Etiopia, pe râul Avas, aproape de graniţa cu Djibuti.As-Salata. Loct. în SV Omanului, pe ţărmul Mării Arabice, la V de loct. Marbat.Assale. 1. Loct. în NE Etiopiei, pe ţărmul SV al lacului cu acelaşi nume. 2. Lac în NE Etiopiei, aproape de graniţa cu Eritreea.As Sālīhī. (as saaliihii). Loct. în NV Iordaniei, la SE de oraşul Al Mafraq.

Aş Şālihīyah. (aş şaalihii iah). Loct. în Siria, pe Eufrat, la SE de oraşul Dayr az Zawr.As-Salman. Loct. în SSV Irakului, la SV de An-Nasiriya.As Salţ. Loct. în NV Siriei, la NV de Amman.Assam. Stat în E Indiei. Suprafaţa este de 78,4 mii kmp, şi circa 20 milioane loc. Centrul administrativ este Dispur.Assamakka. Loct. în NV Nigerului, la graniţa cu Algeria, la NV de oraşul Agadez.As Samāwah. (as samaauah). Oraş în Irak, pe Eufrat, la NV de An Nāşirīyah.As Samrā׳. (as samraa). Loct. în NV Iordaniei, la NE de Amman. Aş Şanām. (aş şanaam). Deşert în SSE Arabiei Saudite.Assan. Ins. în Indonezia, la NV de Ins. Karimun Besar, la str. Malacca.Assaq. Râu intermittent în V Saharei Occidentale, cu pătrundere în Atlantic la S de loct. Boujdour.As Saquia al Hamra. Râu intermittent în N Saharei Occidentale.As Sarīr. (as sariir). Râu de tip ued în ENE Libiei.Assateague Island. (esatig ailend). Ins. a S.U.A. aflată la E de pen. Delmarva. Assateague Island National Seashore. (esatig alien neşional sisor). Parc Naţional în ins. Assateague Island (S.U.A.).As Sawādah. (as sauaadah). Reg. naturală în centrul Arabiei Saudite, la SV de capitală.As-Sawra. (as saura). Loct. în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii.Aş Şawrah. (aş şaurah). Loct. în NV Arabiei Saudite, la NV de Medina.Asse. (as). 1. Loct. în Belgia, la NV de Bruxelles. 2. Râu în SE Franţei, afluent al râului Durance.Assel. (asil). Loct. în NNV Germaniei, pe stânga Elbei, la NV de Hamburg.Assemini. (aseminii). Loct. în S ins. Sardinia (Italia), la NV de oraşul Cagliari.Assen. (asăn). Oraş în Olanda (Drenthe), în N ţării.Assenede. Loct. în NNV Belgiei, la graniţa cu Olanda, la E de oraşul Brugge (Bruges).Assens. 1. Loct. în ENE pen. Iutlanda (Danemarca), la SE de oraşul Ålborg. 2. Loct. în V insulei Fyn (Fionia) din

Danemarca, pe ţărmul strâmtorii Beltului Mic, la SV de Odense.Assentoft. Loct. în E pen. Iutlanda (Danemarca), la SE de oraşul Randers.Assergi. (asergii). Loct. în E pen. Italice, la NE de oraşul ĽAquila.Assesse. (ases). Loct. în Belgia, la SE de Namur.As-Sichr. (as sicrî). Oază în SSV Irakului, aproape de graniţa cu Arabia Saudită.As Sidrah. Loct. în N Libiei, pe ţărmul Golfului Sirta, la ESE de oraşul Surt.As Sijn. (as sigi nî). Loct. în SSV Siriei, la NV de oraşul As Suwaydā.Assiniboia. (asiniboia). Loct. în SSV Canadei (Saskatchewan), la SV de Regina.Assiniboine. (asiniboin). 1. Vârf (3 618 m) în SV Canadei, în Munţii Stâncoşi, la V de Calgary. 2. Râu în S Canadei, afluent al râului Red River (S.U.A.), la V de Winnipeg.Assiros. Loct. în N Greciei, la N de Salonic.Assis. Oraş în Brazilia, la SV de Araquara.Assis Chateaubriand. (asis şatobriendii). Loct. în V Braziliei, la NE de oraşul Toledo.Assisi. (asisii). Loct. în centrul Italiei, la E de Perugia.Assling. Loct. în SE Germaniei, la SE de München.Asso. Loct. italiană, între lacurile Como şi Lecco, în NV Italiei.Assomada. Loct. în V ins. São Tiago (statul Capul Verde).Assoro. Loct. în partea central-estică a ins. Sicilia (Italia), la NE de oraşul Enna.Assos. Oraş-ruină în Turcia, în NV ţării, la Marea Egee.Assuan (Aswan, Aswân). Oraş în Egipt, pe dreapta Nilului. Are circa 200 000 loc. Numele vechi a fost Syene.Aş Şubayhīyah. (aş şubaihii iah). Loct. în S Kuwaitului.As Sukhnah. 1. Loct. în Iordania, la NV de oraşul Az Zarqā. 2. Loct. în Siria, la VSV de oraşul Dayr az Zawr.Aş Şulaybīyah. (aş şulaibii iah). Loct. în E Kuwaitului, la V de Al Kuwayt.As Sulaymānīyah. (as sulaimaanii iah). Oraş în NE Irakului, la E de oraşul Kirkuk.As Sulaymī. (as sulaimii). Loct. în Arabia Saudită, la V de oraşul Buraydah.

As Sulayyil. (as sulai iil). Loct. în partea central-sudică a Arabiei Saudite, la S de Deşertul Nafud.As Sulţān. (as sulţaan). Loct. în N Libiei, la Golful Sirta, la SE de oraşul Surt.As Summan. Deşert în NE Arabiei Saudite, la NE de capitala ţării.Aş Şummān. (aş şumaan). Reg. naturală în SE Arabiei Saudite.Assumption. (asampşiăn). Ins. în arhipelagul Seychelles (Oceanul Indian).Assunden. Lac în SE Suediei, la SE de Linköping.Assur. Oraş-ruină în N Irakului, pe Tigru (la S de Mosul).Aş Şuwar. (aş şuar). Loct. în ENE Siriei, pe râul Nahr al Khabur, la NE de oraşul Dayr az Zawr.As Suwaydā׳. (as suaidaa). 1. Oraş în SSV Siriei, la ENE de oraşul Dar׳ā. 2. Reg. adm. în S Siriei, cu centrul în oraşul omonim.As Suwayq. (as suaic). Loct. în ENE Omanului, pe ţărmul Golfului Oman.As Suways. (as suais). Reg. adm. în Egipt, în V pen. Sinai, cu centrul la Suez (El Suweis).Astaffort. (astafoo). Loct. în SSV Franţei, pe râul Gers, la SSE de oraşul Agen.Astahovka. Loct. în S Rusiei, la ESE de Lugansk.Astakida. Ins. a Greciei situată la NV de ins. Karpathos.Astakos. Loct. în SV Greciei continentale, la Marea Ionică, la SV de loct. Angelokastro.Astana. Oraş în Kazahstan, pe râul Ishim, la NV de Karaganda. Este capitală de stat.Āstārā. (aastaaraa). Loct. în NV Iranului, pe ţărmul Mării Caspice, la graniţa cu Azerbaidjan.Astarac. Reg. naturală în SV Franţei, de-a lungul văii Arros.Asten. 1. (aztin). Loct. în Austria, la SE de oraşul Linz. 2. (asten). Loct. în SE Olandei, la ESE de Eindhoven.Asterlagen. (azterlaghen). Loct. în Germania, în Ruhr, la SV de Duisburg.Astholmsudde. Ins. suedeză în Golful Botnic, aflată la E de oraşul Sundsvall.Asti. (astii). 1. Loct. în V Italiei continentale (la E de Torino). 2. Reg. adm. în V Italiei, partea continentală, cu centrul la Asti.

Astica. Loct. în NV Argentinei, la NE de oraşul San Juan.Astillero. (astii iero). Loct. în SE Perului, aproape de graniţa cu Bolivia.Astipálea (Astypalaia). Ins. în arhipelagul Ciclade-Grecia (Marea Egee).Astola (Astola Island). Ins. (Pakistan) situată în Marea Arabică, la SV de loct. şi capul Omara.Astola Island. v. Astola.Astor. Loct. în NV Indiei, la N de Srinagar.Astorga. 1. Loct. în Brazilia, la V de oraşul Londrina. 2. Loct. în NV Spaniei, pe râul Órbigo, la SV de León.Astoria. (astoria). Oraş în NV S.U.A. (Oregon), la NV de Portland.Åstorp. (ostorp). Loct. în SV Suediei, la NE de Hälsinborg.Astove. (astov). Ins. din arhipelagul Seychelles (Oceanul Indian).Astra. Loct. în SE Argentinei, pe ţărmul golfului St. George, la N de Comodoro Rivadavia.Astrahan. Oraş în S Federaţiei Ruse, port fluvio-maritim în delta Volgăi. Are peste 510 000 loc.Astrahanskaja Oblast. (astrahanscaia oblast). Reg. adm. în Rusia, în zona deltei fluviului Volga, cu centrul la Astrahan.Astrakhanka. Loct. în Kazahstan, la NV de Astana, pe râul Ishim.Astravyets. Loct. situată în NV Belarusiei, la graniţa cu Lituania.Astrolabe. Golf la E de ins. Noua Guinee, între Papua-Noua Guinee şi ins. Noua Britannia (Papua-Noua Guinee).Astros. Loct. în E pen. Peloponez (Grecia), spre Golful Argolidei.Astryna. Loct. în V Belarusiei, la ENE de oraşul Hrodna.Astudillo. (astudii io). Loct. în NNV Spaniei, la NE de oraşul Palencia.Astujeaggi Naturreservat. (astu ioghii natur rezervat). Parc Naţional în NE Norvegiei, la graniţa cu Suedia.Asturias. v. Asturii.Asturii (Asturias, Asturia). Regiune autonomă în N Spaniei, la Golful Biscaya. Suprafaţa este de 10,6 mii kmp iar populaţia depăşeşte 1,1 milioane loc. Centrul administrativ este Oviedo.Astyel. Loct. în SV Ucrainei, la SV de Beregovo.

Astypálaia. 1. v. Astipálea. 2. Loct. în ins. cu acelaşi nume (Grecia). 3. Ins. (v. Astipálea).Asuaju de Sus. Com. în jud. Maramureş cu aproape 2 000 loc. Satele componente: Asuaju de Jos, Asuaju de Sus (centrul).Asubulak. Loct. în E Kazahstanului, la SE de oraşul Ust׳-Kamenogorsk.Asuka. Staţiune de cercetări în Antarctica (aparţine de Japonia), în N continentului.Asunción. (asunsion). 1. Capitala statului Paraguay, port pe Paraguay la confluenţa cu Pilcomayo. Are circa 800 000 loc. 2. Ins. din grupul Mariane-S.U.A. (Pacific). 3. Loct. în SE statului Peru, la NE de Cuzco.Asunción Ixtaltepec. (asunsion icstaltepec). Loct. în SE Mexicului, la NV de oraşul Juchitlán.Asunción Nochixtlán. (asunsion nocistlan). Loct. în SE Mexicului, la NV de Oaxaca.Åsunden. (osunden). Lac în SE Suediei, la SE de Linköping.Asuni. (asunii). Loct. în centrul ins. Sardinia (Italia), la SE de oraşul Oristano.Ásványráró. (aşvani raro). Loct. în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), pe Dunăre, la NV de Győr.Asvestopetra. Loct. situată în NV Greciei continentale, la NV de oraşul Kozani.Asvyeya. Loct. în N Belarusiei, la graniţa cu Rusia europeană. Aswa. (asua). Râu în Uganda, afluent al Nilului.Aswan (Aswân). (asuan). v. Assuan.Aswân. v. Assuan.Assynt. (esint). Lac în NV Scoţiei (Marea Britanie), la E de Golful Enard.Asyut (Asyût). (asiut). Oraş în centrul Egiptului, port pe Nil. Populaţia numără circa 300 000 loc. Vechiul nume este Lycopolis.Asyût. v. Asyut.Aszaló. (osolo). Loct. în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc.Aszal-völgy-csatorna. (osol veolgi ciotorno). Canal în V Székesfehérvár-ului (Ungaria).Ászár. (asar). Loct. în N Ungariei (Komárom-Esztergom), la SV de Tatabánya şi la SE de Győr.Aszód. (osod). Loct. în Ungaria (Pest), la NE de Budapesta.

Aszófö. (osofeo). Loct. în Ungaria (Veszprém), pe ţărmul V al lacului Balaton, la SV de Balatonfüred, în dreptul peninsulei Tihany.Aßlar. (asla). Loct. în Germania, la SE de oraşul Siegen.Aşchileu. Com. în jud. Cluj, cu circa 2 000 loc. Reşedinţa comunei este Aşchileu Mare. Satele componente: Aşchileu Mare, Aşchileu Mic, Cristorel, Dorna, Fodora.Aşhabad. Capitala Turkmeniei situată într-o oază, la poalele Munţilor Kopetdag. Peste 400 000 loc. Vechiul nume a fost Poltoraţk.Aşkale. Loct. în NE Turciei asiatice, pe râul Firat, la V de oraşul Erzurum.Aş Şahra al Gharblyah (Deşertul Vestic). (aş şahra al garbliah). Deşert în V Egiptului.Aş Şahra ash Sharqlyah (Deşertul Estic). (aş şahra aş şarcliah). Deşert în E Egiptului. Aştileu. Com. în jud. Bihor, pe Crişul Repede, cu circa 4 300 loc. Satele componente sunt: Aştileu, Călăţea, Chistag, Peştere.Ata. Ins. din arhipelagul Tonga (Pacific).Áta. (ato). Loct. în SSV Ungariei (Baranya), la SE de Pécs.Atab. Loct. în SSE Yemenului, pe ţărmul Oceanului Indian, la NE de loct. Tanum.Atabapo. (atavapo). Râu situat la graniţa Columbia-Venezuela, subafluent al fluviului Orinoco.Atacama. 1. Puna de Atacama. Deşert în N statului Chile, la 3 200 m altitudine medie, între Cordiliera Coastelor şi Anzii Centrali, de-a lungul Oceanului Pacific, pe circa 1 000 km lungime. 2. Fosă oceanică în Pacific, în lungul coastei chiliene. Lungimea este de circa 1 500 km. Adâncimea maximă ajunge la 8 050 m. 3. Lac în NE statului Chile, la E de oraşul Antofagasta, în deşertul cu acelaşi nume (Atacama).Atacames. (atacamis). Loct. în NV Ecuadorului, pe ţărmul Pacificului, la NV de Quito.Ataco. Loct. în Columbia, la SV de Bogota.Atafu. Ins. în Arhipelagul Tokelau sau Uniunii (Noua Zeelandă), din Pacific.Atakor. Vârf în Munţii Hoggar din Algeria.Atakora. Râu în NV Beninului.

Atakpamé. Loct. în partea central-sudică a statului Togo, la V de lacul de acum. Nangbéto.Atalaia. Oraş în E Braziliei, la NV de Maceió şi la SV de Recife.Atalaia do Norte. (atalaia du norcii). Loct. în VNV Braziliei, la graniţa cu Peru, la SV de oraşul Tabatinga.Atalanti. v. Atalánti.Atalánti (Atalanti). (atalantii). 1. Loct. în E Greciei, la SE de Lamía şi la NV de Chatkís, aproape de ţărmul golfului Évvia. 2. Ins. în golful Atena, la SV de capitala Greciei.Atalaya. (atalaia). 1. Loct. în NE Argentinei, pe ţărmul estuarului Rio de La Plata, la SE de Buenos Aires. 2. Loct. în Panama, la SV de oraşul Santiago. 3. Loct în SE statului Peru, la NE de oraşul Cuzco. 4. Loct. în partea central-sudică a Perului, pe Ucayali.Ataléia. Loct. în E Braziliei, la SE de oraşul Teófilo Otoni.Atambua. Loct. în N insulei Timor (Indonezia).Atami. (atamii). Loct. în Japonia, în ins. Honshu, la Golful Tokyo.Atamisqui. (atamischii). Loct. în NV Argentinei, pe râul Dulce, la SE de oraşul Santiago del Estero.Atangmik. Loct. în SV Groenlandei, pe ţărmul strâmtorii Davis, la NV de Godthåb.Átány. (atani). Loct. în Ungaria (Heves), la NE de Heves.Atapupu. Loct. în N ins. Timor (Indonezia), pe ţărm..Ataq׳ Loct. în Yemen, aproximativ în partea centrală a ţării.Ataqa. (ataca). Munte (642 m) în NE Egiptului, aproape de Canalul Suez, la V de oraşul Suez.Atar. Loct. în V Africii (în Mauritania, în deşert)..Atāra. (ataara)׳ Loct. în Israel, la N de Ierusalim. Ataran. Râu în Myanmar, afluent al lui Salween.Atarjea. (atarhea). Loct. în Mexic, la NE de oraşul Querétaro.Atarra. Loct. în N Indiei, la SV de Allahabad.

Atascadero. (etaschedero). Loct. în S.U.A. (California), la N de oraşul San Luis Obispo.Atashika. (ataşica). Loct. în SE insulei Honshu (Japonia), pe ţărmul Pacificului, la SE de Osaka.Atasu. Oraş în Kazahstan, la SV de lacul Karaganda.Atatan He. Râu în NV Chinei, afluent al râului Tograsay He.Atatürk. (atatiurc). Lac de acumulare în Turcia, pe Eufrat.Atâr. Oraş în Mauritania, la NE de oraşul Akjout.Atauro. Ins. indoneziană între insulele Timor (la S), Akor (la V) şi Wetar (la E).Atbai. Regiune naturală situată în SE Egiptului şi NE Sudanului.Atbara ('Atbarah). 1. Râu în Ethiopia şi Sudan, afluent de dreapta al Nilului. Are 1 120 km lungime. Îşi are izvorul din Podişul Abisiniei (Lacul Tana). Se mai numeşte Bahr-el-Asuat. 2. Oraş în NE Sudanului, la confluenţa fluviului Nil cu Atbara. Are circa 80 000 loc.Atbasar. Loct. în Kazahstan, pe râul Isim, la NV de Karaganda.Atbasi. (atbasii). Loct. în Kirghistan, pe râul Narin, la SV de Alma-Ata şi de Narin şi respectiv de lacul Issik-Kul.At-Bashy. (at başii). Loct. în Kîrghistan, la SV de oraşul Naryn.Atchafalaya Bay. (atcefaloie bei). Golf al Golfului Mexic, situat la SV de delta fluviului Mississippi.Atchison. (atcisăn). Loct. în S.U.A. (Kansas), pe dreapta lui Missouri, la NV de Kansas City. Atebubu. Loct. în centrul Ghanei, la NE de Kumasi.Ateca. Loct. în Spania, la SV de Zaragoza.Atella. Râu în SV Italiei Pen.re, aflunetul râului Ofanto.Atemajac de Brizuela. (atemahac de brisuela). Loct. în VSV Mexicului, la V de Laguna de Sayula şi la SV de Guadalajara.Atena (Athinai). 1. Capitala Greciei, situată în partea central-estică (Pen. Atica). Formează, împreună cu Pireu şi cu o serie de localităţi satelite "Marea Atenă", cu aproape 3,5 milioane loc. 2. Golf la SV de Atena (Grecia).Atenango del Río. Loct. în S Mexicului, pe râul Amacuzac, la SE de oraşul Iguala.

Atenas. Loct. în NV Braziliei, pe râul Taraucá, aproape de graniţa cu Peru, la SV de oraşul Eirunepé.Atengo. Râu în V Mexicului, afluent al râului Río Grande de Santiago.Atenguillo. (atenghii io). 1. Loct. în V Mexicului, pe râul omonim, la SE de oraşul Puerto Vallarta. 2. Râu în V Mexicului, afluent al râului Ameca.Atenquique. (atenchiche). Loct. în Mexic, în V ţării, la VSV de Guadalajara.Aterau. v. Guriev.Aterno. Râu (128,7 km) în partea central-estică a Italiei Pen.re, afluent al râului Pescara. Trece prin oraşul L'Aquila.Āteshān. (aateşaan). Loct. în N Iranului, la ESE de Teheran.Atessa. Loct. în E Italiei, la SV de Pescara.Atfih. Loct. în NE Egiptului, pe dreapta Nilului, la SSV de Cairo.Atgaon. Loct. situată în V Indiei, la NE de Mumbai.Ath. Loct. în SV Belgiei, la SV de Bruxelles.Athabaska (Athabasca). (avebasca). 1. Loct. în Canada (Alberta), pe fluviul omonim, la N de Edmonton. 2. Fluviu în Canada, cu lungimea de 1 231 km. Izvorăşte din Munţii Stâncoşi, traversează şi se varsă în lacul cu acelaşi nume, de unde iese sub numele de Râul Sclavilor. 3. Lac navigabil în partea central-vestică a Canadei, cu suprafaţa de 8,08 mii kmp iar adâncimea maximă este de 60 m.Átha Cliath. v. Dublin.Athagarh. Loct. în E Indiei, la NV de oraşul Cuttack, pe Mahanadi.Athanio. Loct. în VSV ins. Lefkada (Leuce)-Grecia.Athapapuskow Lake. (afapepascau leic). Lac în Canada (Saskatchewan), la SSE de loct. Flin Flon.Atharan Hazari. (atharan hazarii). Loct. în Pakistan, la confluenţa Chenab-Jhelum, la SV de oraşul Jhang.Athboy. (ofboi). Loct. în NE Irlandei, la NV de Dublin şi la SV de oraşul Navan.Athea. (avia). Loct. în SV Irlandei, la NE de oraşul Tralee. Athenry. (atenrii). Loct. în VNV Irlandei, nu departe de golful şi de oraşul Galway.Athens. (atens). 1. Loct. situată în S.U.A. (Alabama), la SSV de Nashville. 2. Loct. în Canada, la SV de Ottawa. 3. Oraş în SE

S.U.A. (Georgia), la ENE de Atlanta. 4. Loct. în S.U.A. (Michigan), la SV de oraşul Battle Creek. 5. Loct. în S.U.A. (New York), pe fluviul Hudson, la VNV de oraşul Hudson. 6. Loct. în S.U.A. (Ohio), la SE de Columbus. 7. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Susquehanna, la NNV de oraşul Towanda. 8. Loct. în S.U.A. (Tennessee), la NE de oraşul Chattanooga. 9. Loct. în S.U.A. (Texas), pe râul Trinity, la SE de Dallas.Atherton. (atirtăn). Loct. în SE pen. York (Australia), la SV de oraşul Cairns.Atherstone. (arirston). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la NE de Birmingham.Athi. (atii). Râu în Kenya (traversează şi capitala, Nairobi), vărsându-se în Oceanul Indian, sub numele de Galana, lângă oraşul Malindi, la N de Mombasa.Athienou. Loct. în Cipru, la SE de Nicosia.Athies-sous-Laon. (atii suu laon). Loct. în NE Franţei, la NV de oraşul Reims.Athina. v. Atena.Athi River. (atii rivăr). Râu în S Kenyei, afluent al râului Galana.Athleague. (asliig). Loct. în Irlanda, la SV de oraşul Roscommon.Athlone. (aslon). Loct. în centrul Irlandei, lângă lacul Lough Ree.Athol. (etol). 1. Loct. în S Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la SSV de oraşul Kingston. 2. Loct. situată în S.U.A. (Massachusetts), la NE de lacul de acumulare Quabbin şi la NV de Worchester.Atholl. Cap în NV Groenlandei, la V de loct. Thule, în Golful Baffin (Oceanul Atlantic).Athos (Hágion Óros). (atos). 1. Masiv muntos (2 033 m) şi Pen. în Grecia de NE, în Pen. Calcidică. 2. Republică monastică, cu regim de departament administrativ autonom, în cadrul Greciei. Suprafaţa este de 336 kmp cu circa 1,5 mii loc. Reşedinţa este Karyal.Athus. Loct. în SE Belgiei, la graniţa cu Luxemburg şi Franţa, la SE de Arlon.Athy. (atii). Loct. în E Irlandei, pe râul Barrow, la SV de Dublin. Ati. (atii). Loct. în S Ciadului, la NE de N'Djamena.Atiak. Loct. în NV Ugandei, aproape de graniţa cu Sudanul.

Atibaia. (aciubaia) Loct. în Brazilia, la NNE de São Paulo.Atica (Attikí). (atichii). Pen. în SE Greciei mijlocii, între ins. Eubeea, golfurile Egina şi Corint, despărţită de Pen. Pelopones prin istmul Corint. Oraşul principal este Atena.Atico. Loct. în SV statului Peru, la VNV de Arequipa.Atid. Com. în jud. Harghita, cu circa 3 300 loc. Satele componente sunt: Atid, Crişeni, Cuşmed, Inlăceni, Şiclod.Atienza. (atiensa). Loct. în Spania, la NE de oraşul Tamajón.Atifbey. Cartier al capitalei Turciei, Ankara.Atijo. (atiho). Loct. în Mexic, la SE de oraşul Nueva Italia de Ruiz.Atik Lake. (etic leic). Lac situat în Canada (Manitoba), la NE de Lacul Winnipeg.Atikokan. (eticocăn). Loct. în Canada, la V de Lacul Superior şi de oraşele Port Arthur şi Fort William.Atikonak Lake. (eticonec leic). Lac în S pen. Labrador (Canada), situat la S de Lacul Smallwood.Atimonan. Loct. în SE ins. Luzon (Filipine), la ENE de oraşul Lucena.Atimaono. Loct. în SSV insulei Tahiti, pe ţărmul Oceanului Pacific.Atina. Loct. în pen. Italia, la SE de Roma.Atinos. Râu în Brazilia (în Podişul Mato Grosso).Atiquizaya. (atichiisaia). Loct. în V statului Salvador, la graniţa cu Guatemala.Atirampattinam. Loct. în SE Indiei, la str. Palk, la SSE de oraşul Thanjavur.Atirau (Atyrau). Oraş în Kazahstan, la vărsarea fluviului Ural în Marea Caspică.Atiti. (atitii). Loct. în NE Afganistanului, la NE de Kabul.Atitlán. Parc Naţional în Guatemala, la V de oraşul Guatemala.Atiu. Ins. (67 kmp) din Arhipelagul Cook de Sud (Noua Zeelandă) din Pacific.Atjaševo. (at iaşevo). Loct. situată în Rusia europeană, la NE de oraşul Saransk.Atjeh. (atgeh). Regiune naturală în N insulei Java (Indonezia).Atjur׳evo. (at iurievo). Loct. în Rusia europeană, la VNV de oraşul Saransk.Atka. Loct. în Siberia-Rusia, la N de Magadan.

Atka Island. (atca ailend). Ins. a S.U.A. situată în arhip. Aleutine. Atkár. (otcar). Loct. în Ungaria (Heves), pe Gyöngyös, între Gyöngyös (la NE) şi Hatvan (la SV).Atkarsk. Loct. în Rusia, pe râul Medvegyica, la NV de Saratov.Atkins. Loct. în S.U.A. (Arkansas), la NV de oraşul Little Rock.Atkinson. (atchinsăn). Loct. în S.U.A. (Iowa), la SE de oraşul Davenport.Atkinson Field. (atchinsăn fild). Loct. în NNE Guyanei, pe ţărmul Oceanului Atlantic.Atlacomulco. Loct. în Mexic, la NV de capitala federală.Atlanta. (ătlentă). 1. Oraş în S.U.A., centrul administrativ al statului Georgia, în S Munţilor Appalachi, cu circa 2,5 milioane loc. 2. Loct. în S.U.A. (Illinois), la SV de oraşul Bloomington. 3. Loct. în S.U.A. (Michigan), nu departe de lacul Huron, la SV de Alpena. 4. Loct. în S.U.A. (Texas), la NV de Shreveport.Atlantic. (atlentec). Loct. în S.U.A. (Iowa), la NE de Omaha şi la SV de Des Moines.Atlantic City. (atlentec sitii). Oraş în S.U.A. (New Jersey), pe ţărmul Oceanului Atlantic.Atlantic Forest Southeast Reserves. (atlentic forest sautist rezervs). Parc Naţional în Brazilia, la SV de São Paulo.Atlantic Mine. (atlentic main). Loct. în S.U.A. (Michigan), pe ţărmul de sud al Lacului Superior.Atlántico. Regiune adm. în NV Columbiei, la V de fluviul Magdalena, cu centrul la Baranquilla.Atlantic, Oceanul. Ocean între Europa, Africa şi cele două Americi, care comunică cu Oceanul Arctic prin strâmtorile Davis şi Danemarcei, iar în S cu Antarctida. Suprafaţa este de 106,6 milioane kmp (91,6 milioane kmp fără mările mărginaşe). Adâncimea maximă este de 8 742 m (în fosa Puerto Rico).Atlantic-Indian. 1. Dorsala. Dorsală submarină, între Antarctica şi Africa. 2. Bazin oceanic la S de Dorsală, între Antarctica şi Africa.Atlántico. Reg. adm. în N Columbiei, cu centrul la Barranquilla.Atlántico Norte. Reg. adm. în NE statului Nicaragua, cu centrul la Puerto Cabezas.

Atlántico Sur. Reg. adm. în E Nicaraguăi, cu centrul la Bluefields.Atlantic Peak. (atlentic pic). Vârf (3 807 m) în Munţii Wind River Range (S.U.A.-Wyoming). Atlantida. 1. Continent ipotetic (o Ins. imensă) care, după legendă, era situat în Oceanul Atlantic, la V de Gibraltar. 2. Zonă de fractură în Oc. Atlantic, la V de Bazinul Canarelor.Atlántida. Loct. în SE Uruguay-ului, la NE de Montevideo, pe ţărmul Oceanului Atlantic.Atlantis. (atlentis). Loct. în SV Rep. Africa de Sud, la N de Cape Town.Atlapexco. (atlapecsco). Loct. situată în E Mexicului, la NV de oraşul Poza Rica.Atlas, El. Ansamblu montan în NNV Africii, întins de la Oceanul Atlantic până la Marea Mediterană (Golful Sirta Mică), pe circa 2 000 km.Atlasul Înalt. Munţi din cadrul Munţilor Atlas. Au 4 167 m altitudine. Se află în Maroc.Atlasul Mijlociu. Munţi din cadrul Munţilor Atlas, cu 3 340 m înălţime. Se găseşte în Maroc.Atlasul Saharian. Munţi din cadrul Munţilor Atlas, în Algeria.Atlasul Tellian. Munţi din rândul Munţilor Atlas. Se află în Algeria.Atlatlahucan. (atlatlaucan). Loct. aflată în E Mexicului, la E de oraşul Cuernavaca. Atlaxta. Loct. în SE Mexicului, la Golful Campeche, la V de oraşul Ciudad del Carmen.Atlin. (atlen). Loct. în V Canadei, la SE de loct. Whitehorse.Atlin Lake. (atlen leic). Lac în Canada (British Columbia), la S de oraşul Witehorse.Atlin Provincial Park. (atlen provincio parc). Parc de ocrotire situat la S de lacul Atlin Lake.Atlit. Loct. în NV Israelului, la SV de Haifa, pe ţărmul Mării Mediterane.Atlixco. Loct. în Mexic, la SV de oraşul Puebla.Atlixtac. Loct. în S Mexicului, la E de oraşul Chilpancingo.Atløy. (atloi). Ins. în Norvegia, la N de fiordul Sogne.Atmakur. Loct. în SE Indiei, pe râul Penner, la NV de Madras.

Atmore. (atmor). Loct. în S.U.A. (Alabama), la SV Montgomery şi la NE de Mobile.Atna. 1. Loct. în ESE Norvegiei, pe râul Glomma, la NE de Lillehammer. 2. Râu în SE Norvegiei, afluent al râului Glomma la loct. omonimă.Atocha. (atocia). Loct. minieră în S Boliviei, centru de exploatare a antimoniului.Atoka. (etoca). Loct. situată în S.U.A. (Oklahoma), la SE de Oklahoma City.Atokos. Ins. grecească în Marea Ionică, la NE de ins. Itaka.Atol das Rocas. (atol des hoches). Ins. braziliană în Oc. Atlantic, la ESE de oraşul Fortaleza, la V de ins. Fernando de Noronha.Atotonico El Grande. (atotonico el grandii). Loct. în E Mexicului, la NE de oraşul Pachuca.Atotonilco. Loct. în Mexic, aşezată pe râul Aguanayal, la SE de oraşul Juan Aldama.Atotonilco el Alto. Loct. în Mexic, la E de oraşul Guadalajara.Atouat. Vârf (2 500 m) în Munţii Cordillera Anamită, la graniţa Vietnam-Laos.Atougaia da Baleia. (atugaie de baleia). Loct. în V Portugaliei, la E de Capul Carvoeiro, la NVd Lisabona.Atoui. Râu de tip ued în Sahara Occidentală şi Namibia.Atoyac. 1. Loct. în S Mexicului, pe malul E al lacului Laguna de Sayula. 2. Râu în S Mexicului, afluent al Mezcala. 3. Râu în S Mexicului, afluent al râului Verde. Atoyac de Alvarez. (atoiac de alvaris). Loct. în VSV Mexicului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la NV de Acapulco.Atrai. Râu în NE Indiei şi în V Bangladesh-ului, afluent al fluviului Gange.Ätran. (etran). Râu (266 km, 3 340 kmp) în SV Suediei, cu vărsare în str. Kattegat.Atranh. Loct. în India, la NE de Aligarh.Atranos. Râu în V Turciei.Åträsk. (otresc). Loct. în NE Suediei, pe râul Sävar, la NNV de Umea.Atrato. Râu (563,3 km) în Columbia, cu vărsare în Golful Darien (Marea Antilelor sau Caraibilor). Face delimitarea naturală dintre America de Sud şi America Centrală.

A Treia Cataractă. Zonă de cataracte (repezişuri) aflată pe Nil, la S de loct. Tagab, pe teritoriul Sudanului de Nord.Atrek. Râu (580 km, 29 700 kmp) în Asia, ce formează graniţa dintre Iran şi Turkmenia şi care se varsă în Marea Caspică.Atri. (atrii). Loct. în E Italiei Pen.re, pe ţărmul Mării Adriatice, între oraşele Teramo (la NV) şi Pescara (la SE).Atrio del Cavallo. Parte a vulcanului Vezuviu, la SE de Napoli (Italia).Atripalda. Loct. în Italia Pen.ră, la E de Napoli.Atru. Loct. în India, la SE de oraşul Kota.Atshan. (atşan). Loct. minieră (ţiţei) în SV Libiei.Atsumi. (atsumii). Loct. în NV ins. Honshu (Japonia), pe ţărmul Mării Chinei de Est (Japoniei), la SV de oraşul Tsuruoka.Atsutoka. Loct. în E insulei Hokkaido (Japonia), pe ţărmul Oceanului Pacific, la SV de Nemuro.Aţ Tafīlah. (aţ tafiilah). 1. Oraş în V Iordaniei, la SE de Lacul Marea Moartă. 2. Reg. adm. în V Iordaniei, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.Aţ Ţā׳if. (aţ taaif). Oraş în VSV Arabiei Saudite, la SE de Mecca.At Tahrir. Regiune în NNE Egiptului, la V de delta Nilului.Attaka. Ins. (Indonezia), între Kalimantan şi Sulawesi (sau Celebes).Attala. (otolo). Loct. în Ungaria (Somogy), la E de Kaposvár şi la V de Dombóvár.At Ta׳mīm. (at tamiim). Reg. adm. în NNE Irakului, cu centrul la Kirkūk.At Tamīmī. (at tamiimii). Loct. în NE Libiei, pe ţărmul Mediteranei, la VNV de oraşul Tubruq.At Tanf. Loct. în Siria, la graniţa cu statul Irak.Attapu. 1. Loct. în S Laosului, pe râul Tonle Kong. 2. Reg. adm. în S Laosului, cu centrul în loct. omonimă.Attavyros. Vârf (1 215 m) în V ins. Rodos (Grecia).Attawapiskat. (ateuăpiuscăt). 1. Loct. în Canada, pe râul omonim, aproape de Golful James (Golful Hudson). 2. Râu (748,3 km) în Canada, cu vărsare în golful

James (Golful Hudson) la E de loct. Attawapiskat, în dreptul insulei Akimiski.Attawapiskat Lake. (ateuăpiuscăt leic). Lac în Canada (Ontario), pe râul omonim.At-Tawil. (at tauil). Oază în NV Irakului, la N de fluviul Eufrat, aproape de graniţa Siriei.Aţ Tawil. (aţ tau iil). Reg. în NNV Arabiei Saudite.At Taysīyah. (at taisii iah). Pod. deşertic în N Arabiei Saudite.Aţ Tayyibah. (aţ taii bah). 1. Loct. în VSV Iordaniei, la NV de oraşul Ma׳an. 2. Loct. în SV Siriei, la SE de oraşul Dar׳ā.Attel. Râu în SE Germaniei, afluent al lui Isar.Attendorn. Loct. în Germania, în regiunea Ruhr, pe Bigge, la SE de Lüdenscheid.Atter. Lac în N Austriei, pe râul Traun, afluent al Dunării.Attersee. (aterzii). 1. Loct. în N Austriei, pe ţărmul NV al lacului cu acelaşi nume, la NE de Salzburg. 2. Lac (46,7 kmp) în N Austriei, la V de lacul Traun.Attica. 1. v. Atica. 2. (etica). Loct. în S.U.A. (Indiana), pe Wabash, la SV de Lafayette. 3. Loct. în S.U.A. (Ohio), la S de Lacul Erie şi la SE de Toledo.Attichy. (atişii). Loct. în NE Franţei, la SE de Amiens.Attigliano. (atiliano). Loct. în Italia Pen.ră, la VSV de oraşul Terni.Attigny. (atinii). Loct. în NE Franţei, la NE de Reims.Attikamagen Lake. (aricemaghen leic). Lac în pen. Labrador (Canada), la NV de Lacul Smallwood.Attiki. (atichii). 1. Regiune în SE Greciei, unde este capitala ţării. 2. Reg. adm. în Grecia, în zona capitalei.Attingal. Oraş în SV Indiei, pe coasta Oc. Indian, la NV de oraşul Trivandrum.Attinghaussen. (atunghausăn). Loct. în centrul Elveţiei, la SE de lacul Uri, pe râul Heuss, la SV de Altdorf.Attleboro. (areboro). Loct. în NE S.U.A. (Massachusets), la SV de Boston.Attleborough. (areboro). Loct. în ESE Angliei (Marea Britanie), la SV de Norwich.Attnang-Puchheim. (atnang puchaim). Loct. în N Austriei, aşezată pe râul Traun, la NE de lacul Attersee şi la SV de oraşele Linz şi Wels.

Attock. Loct. în NE Pakistanului, la graniţa cu India, centru de extracţie a cărbunelui.Attock City. (arec sitii). Loct. în NE Pakistanului, la VNV de Islamabad.Attoko. Loct. în E insulei Hokkaido (Japonia).Attopeu. Loct. în SE Laosului, pe Kong, la graniţa cu Vietnam şi Cambodgea.Attu. 1. Loct. în E ins. ominime. 2. Ins. (împreună cu Agattu) în arhipelagul Insulele Apropiate, din Pacific (Marea Bering).Aţ Ţubayq. (aţ ţubaic). Lanţ montan în NV Arabiei Saudite, aproape de graniţa cu Iordania.Attu Island. v. Attu (2).Aţ Ţunayb. (aţ ţunaib). Loct. în NV Iordaniei, la SE de capitala Amman.Attur. Oraş în SE Indiei, pe râul Vellar, la SE de oraşele Bangalore şi Salem.At Turbah. Loct. în SV Yemenului, la NV de Aden.Atuana. Loct. în ins. Hiva Oa din arhipelagul Marquises (Pacific).Atucha. (atucia). Loct. în NE Argentinei, pe Parana, la NV de Buenos Aires.Atuel. Râu (482,8 km) în Argentina, afluent al râului Colorado, ce se varsă în Golful Bahia Banca (Oceanul Atlantic).Atura. 1. Loct. în NV statului Bangladesh, pe râul Atrai, la VNV de Bogra. 2. Loct. în Uganda, la NV de lacul Kyoga.Atvidaberg (Åtvidaberg). (otvidaberg). Loct. în SE Suediei, la SE de Linköping.Åtvidaberg. v. Atvidaberg.Atwater. (atvoare). Loct. în S.U.A. (California), la NV de oraşul Merced.Atwood. (atiud). Loct. în S.U.A. (Kansas), la E de Denver, la S de râul Republican River.Atyrau. v. Atirau.Atyrauskaya Oblast. (atirauscaia oblast). Reg. adm. în Kazahstan, cu centrul la Atirau (Atyrau).Atzara. (aţara). Loct. în centrul ins. Sardinia (Italia).Atzcapotzalco. (aţacapoţalco). Cartier al capitalei Mexicului.Atzenbrugg. (aţenbrug). Loct. în NE Austriei, pe râul Tulin (afluent al Dunării), la VNV de Viena.Atzgersdorf. (aţgherzdorf). Cartier al Vienei (Austria).

Aţel. Com. în jud. Sibiu, cu circa 4 200 loc. Satele componente sunt: Aţel, Alma, Dupuş, Giacăş, Şmig.Aţintiş. Com. în jud. Mureş, cu circa 1 500 loc. Satele componente sunt: Aţintiş, Botez, Cecălaca, Iştihaza, Maldaoaci, Sâniacob.Au. 1. Loct. în V Austriei, pe râul Bregenzer Ach. 2. Loct. în NE Elveţiei, la S de Lacul Boden. 3. Cartier în München (Germania).Aua. Ins. (Papua-Noua Guinee), în Oceanul Pacific, la N de ins. Noua Guinee.Auadi. (uadii). Oază în SE Saharei Occidentale, la graniţa cu Mauritania.Auas. Munţi şi vârf (2 484 m) în Namibia (Africa).Auati-Paraná. (auaci parana). Râu în Brazilia, afluent al Amazonului.Aub. Loct. în partea central-sudică a Germaniei, la SE de Würzburg.Aubagne. (obani). Loct. în SE Franţei, la SE de Marseille.Aubarede Point. Cap în ENE ins. Luzon (Filipine).Aube (Aubé). 1. v. Aubé (1). 2. v. Aubé (2).Aubé (Aube). (obe, ob). 1. Departament în NE Franţei, cu centrul la Troyes. 2. Râu (248 km) în Franţa, afluent al fluviului Seine (Sena).Aubel. (obel). Loct. în ENE Belgiei, la NE de Liège.Aubenas. (obena). Loct. în SSE Franţei, la SE de oraşul Le Puy.Aubenton. (obento). Loct. în NE Franţei, la NV de oraşul Charleville Méziéres.Auberive. (oberir). Loct. în E Franţei, la N de oraşul Dijon.Aubérive. (obierir). Loct. în Franţa, la N de oraşul Châlons-en-Champagne.Aubervilliers. (obervilie). Cartier al Parisului (Franţa).Aubeterre-sur-Dronne. (obeter siur dron). Loct. în V Franţei, la NV de oraşul Périgueux.Aubière. (obier). Loct. în Franţa, la NE de oraşul Clermont-Ferrand.Aubiet. (obie). Loct. în SSV Franţei, la VNV de Toulouse.Aubigny. (obinii). Loct. în V Franţei, la S de oraşul La Roche-sur-Yon.Aubigny-en-Artois. (obinii ăn artoa). Loct. în NE Franţei, la SV de Lille.

Aubigny-sur-Nère. (obinii siur ner). Loct. în Franţa, la SE de oraşul Orléans.Aubin. (oben). Loct. în partea central-sudică a Franţei, la SV de oraşul Aurillac.Aubing. Cartier în München (Germania).Aubonne. (obon). Loct. în SV Elveţiei, la V de lacul Geneva.Auboué. (obue). Loct. în Franţa, la NV de Metz.Aubrac. (obra). 1. Munte (1 469 m) în Masivul Central Francez. 2. Reg. naturală în ESE Franţei.Aubry Lake. (obrii leic). Lac în NV Canadei, la NV de Marele Lac al Urşilor. Auburn. (obărn). 1. Loct. în S.U.A. (Alabama), la VNV de Columbus. 2. Loct. în S.U.A. (California), la NE de Sacramento. 3. Loct. în S.U.A. (Indiana), la NE de Fort Wayne. 4. Oraş în S.U.A. (Maine), pe râul Androscoggin, la N de Portland. 5. Loct. în S.U.A. (Nebraska), la S de oraşul Omaha şi la SE de Lincoln. 6. Oraş în S.U.A. (New York), aproape de lacul Ontario, la SE de Rochester. 7. Loct. în S.U.A. (Washington), la S de Seattle. 8. (Auburn Range). (obărn rengi). Munte în E Australiei, la SV de Rockhampton. 9. Râu în E Australiei, afluent al râului Burnett.Auburn Range. v. Auburn (8).Aubusson. (obiuso). Loct. în centrul Franţei (Marche), cu peste 6,2 mii loc.Auby. (obii). Loct. în SSE Belgiei, pe râul Semois, la NE de oraşul Bouillon.Auca Mahuida. (auca mauida). Loct. în Argentina, la NV de oraşul Neuquén.Aucanquilcha, Cerro de. (aucanchilşa serro). Vârf în Anzi, în Cordiliera Occidentală (Chile).Auce. Loct. în Letonia, în SSV ţării, la graniţa cu Lituania, la SV de oraşul Jolgava.Auch. (oş). Loct. în SSV Franţei (Guyenne et Gascogne), centru al departamentului Gers.Auchel. (oşel). Loct. în NE Franţei, la VSV de oraşul Lille.Auchi. Loct. în SV Nigeriei, la NV de Bende.Auchinleck. (auchinelec). Loct. în SV Scoţiei (Marea Britanie), la SE de Kilmarnock.Auchterarder. (auci terarder). Loct. în E Scoţiei (Marea Britanie), la SV de oraşul Perth.

Auchtermuchty. (auci tirmaci tii). Loct. în ESE Scoţiei (Marea Britanie), la SV de Dundee. Auckland. (oclănd). 1. Oraş în Noua Zeelandă (Ins. de Nord), port la Pacific cu aproximativ 850 000 loc. Este cel mai mare oraş al ţării; a fost şi capitală. 2. District în Noua Zeelandă. 3. Pen. în N Insulei de Sud (Noua Zeelandă). 4. Arhipelag muntos nelocuit, ce aparţine de Noua Zeelandă.Aucun. (ochiun). Loct. în SV Franţei, la baza N a Pirineilor, la SV de oraşul Tarbes.Aude. (od). 1. Râu (220 km) în S Franţei, ce se varsă în Canal de Midi. Izvorăşte din Munţii Pirinei. 2. Departament în S Franţei, cu centrul la Carcassonne.Auden. (oden). Loct. în Canada (Ontario), la NE de Lacul Nipigon.Audenarde. (odenard). Loct. în Belgia, la V de Bruxelles. Se mai numeşte Oudenaarde.Audenghe. (odang). Loct. în VSV Franţei, la SV de Bodeaux.Auderghem. (oderghem). Loct. în centrul Belgiei, la SE de Bruxelles.Auderville. (odervil). Loct. în NV pen. Cotentin (Franţa), la Marea Mânecii.Audeux. (odeo). Loct. în Franţa, la NV de oraşul Besançon.Audierne. (odiern). Loct. în NV Franţei, în SV peninsulei Bretagne, pe ţărmul Atlanticului.Audincourt. (odencur). Loct. în ENE Franţei, pe Doubs, la SV de Belfort.Audlem. (odlăm). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la VSV de Stoke.Audley. (odlii). Loct. în SE Australiei, la S de Sydney, pe ţărmul Mării Tasmaniei (Pacific).Audo Range. (audo rengi). Lanţ montan în SE Etiopiei, între văile Darro (la E) şi Wabē Gestro (la V).Audruicq. (odruic). Loct. în NE Franţei, la SE de oraşul Calais. Audsila. Loct. în NE Libiei, în oaza Djalo.Audun-le-Roman. (odium leo roman). Loct. în E Franţei, la SSV de Ducatul Luxemburg.Aue. 1. Oraş în Germania, pe râul Mulde, la SV de Chemnitz. 2. Râu în NV Germaniei, afluent al lui Weser, amonte de loct. Nienburg.

Auerbach. (auerbah). 1. Loct. în E Germaniei, pe râul Weise Elster, la E de Plauen. 2. Loct. în Germania, pe râul Zwickauer Mulde, la ENE de Zwickau. 3. Loct. în ESE Germaniei, pe râul Pegnitz, la NE de Nürnberg.Auerbach in der Oberpfalz. (auerbah in der oberp falţ). Loct. în ESE Germaniei, la NE de Nürnberg.Auerberg. Vârf (1 055 m) în Germania, la E de Kempten.Auersberg. (auezbarg). Vârf (1 019 m) în Munţii Erzgebirge de la graniţa Germania-Cehia.Auerstädt. (auerştet). Loct. în E Germaniei Centrale (Thuringia) la NE de Weimar.Auerswalde. (auerzvalde). Loct. situată în Germania, la N de Chemnitz.Auffay. (ofe). Loct. în N Franţei, la N de oraşul Rouen.Aufist. Loct. în V Saharei Occidentale, pe ţărmul Oceanului Atlantic.Augathella. (ogătela). Loct. în E Australiei, pe râul Warrego, la NV de oraşul Roma.Aughnacloy. (onecloi). Loct. în S Irlandei de Nord (Marea Britanie), la graniţa cu Irlanda, la SV de oraşul Dungannon.Augrabies. (agrebiz). Loct. în NNV Rep. Africa de Sud, la SV de oraşul Upington. Aughrabies Falls. (agrebiz folz). 1. Cascadă pe fluviul Orange în Republica Africa de Sud (NV provinciei Cape) la frontiera cu Namibia. Are 146 m înălţime. 2. Parc Naţional în NNV Rep. Africa de Sud, la NV de oraşul Augrabies.Aughton. (oghtăn). Loct. în V Angliei (Marea Britanie), la NE de Liverpool.Augila. (aughila). Centru de extracţie a petrolului, în NE Libiei.Augrabies. v. Aughrabies.Au Gres. Loct. în S.U.A. (Michigan), pe malul SV al Lacului Huron, la NE de oraşul Saginaw.Augsburg. (augzburg). Oraş în S Germaniei (Bavaria), cu peste 400 000 loc. Se află la NV de München.Augšlīgatne. (augşliigatne). Loct. în Letonia, la ENE de oraşul Riga.23 August. 1. Com. în jud. Constanţa, cu circa 5 500 loc. Este com. suburbană oraşului Techirghiol. Satele componente: 23 August, Dulceşti, Moşneni. 2. v. I.C. Brătianu.

Augusta. (ogăsta). 1. Loct. în SV Australiei, la SV de Perth, pe ţărmul Oc. Indian. 2. (augusta). Loct. în ESE ins. Sicilia (Italia), la NV de Siracusa, pe ţărmul Mediteranei. 3. Loct. în S.U.A. (Arkansas), pe râul White River, la V de Memphis. 4. Oraş în E S.U.A. (Georgia), pe Savannah, cu aproximativ 400 000 loc. 5. Loct. în S.U.A. (Illinois), la SE de Burlington şi la NE de Quincy. 6. Loct. în S.U.A. (Kansas), la E de Wichita. 7. Loct. în S.U.A. (Kentucky), pe râul Licking, la SE de Cincinnati. 8. Oraş în NE S.U.A., centrul administrativ al statului Maine, cu circa 60 000 loc., pe râul Kennebec, la NE de Portland. 9. Loct. în S.U.A. (Montana), la V de oraşul Great Falls. 10. Loct. în S.U.A. (New Jersey), la NV de oraşul New York. 11. Loct. în S.U.A. (West Virginia), la SE de oraşul Romney. 12. Loct. în S.U.A. (Wisconsin), la SE de Eau Claire. 13. Golf situat în E insulei Sicilia (Italia), pe ţărmul Mării Ionice (Marea Mediterană), unde este situată şi loct. cu acelaşi nume.Augusta Victoria. Loct. în Chile, la SE de oraşul Antofagasta.Augustenborg. Loct. în SE pen. Iutlanda (Danemarca), la SE de oraşul Åbenrå.Augustenthal. (auguztental). Loct. în Germania, în regiunea Ruhr, pe râul Verse, la NE de Lüdenscheid.Augustin. Loct. în Argentina, la NV de Buenos Aires.Augustin Cadazzi. (augustin cadafii). Loct. în NE Columbiei, la SSE de Valledupar.Augustine Island. (agastin ailănd). Ins. a S.U.A. situată la S de Alaska.Augusto de Lima. (augustu dii lima). Loct. în Brazilia, la N de Belo Horizonte.Augusto Severno. (augustu severnu). Loct. în E Braziliei, lângă oraşul Natal.Augustóv (Augustow). (augustuf). 1. Loct. în NE Poloniei, aproape de graniţa cu Lituania şi Belarus. 2. Aici este şi un canal, cu acelaşi nume.Augustus. (ogăstăs). Ins. în NV Australiei, la V de regiunea Kimberley.Augustusburg. (auguztuzburc). Loct. în E Germaniei, la E de Chemnitz.Augustus Island. (agastăs ailănd). Ins. australiană situată în Oc. Indian, ce face parte din arh. Bonaparte.Auhof. Loct. lângă oraşul austriac Linz.

Auián (Auyan)-Tepui. Vârf (2 953 m) în E Venezuelei.Aujon. (ojo). Râu în Franţa, afluent al râului Aube.Aukan. Ins. în Marea Roşie. Aparţine statului Eritreea.Auki. (auchii). Loct. în ins. Malaita din arhipelagul Solomon (Oceanul Pacific).Aukra. Loct. în ins. cu acelaşi nume din VSV Norvegiei, la NV de oraşul Molde.Aukrug. Loct. în S pen. Iutlanda (Germania), la V de oraşul Neumünster.Aukštaitijos. (aukştaitii ios). Parc Naţional în E Lituaniei.Aul. (ol). Vârf (3 124 m) în Munţii Alpii Lepontini, în Elveţia.Aulander. (olănder). Loct. în S.U.A. (North Carolina), la NE de Rocky Mount şi la SV de Norfolk din Virginia.Aulavik. (aulavec). Parc Naţional în N ins. Banks (Canada).Aulendorf. Loct. în SV Germaniei, la NE de lacul Boden şi la SV de oraşul Memmingen.Aulla. Loct. în Italia, la NV de Carrara şi la NE de La Spezia.Auletta. Loct. în SSV pen. apeninice (Italia), la VSV de oraşul Potenza.Aulida. v. Vathy (Grecia).Aulla. Loct. în NV pen. italice, la NE de oraşul La Spezia.Aullène. (olen). Loct. în SE ins. Corsica (Franţa), pe râul Rizzanese. Aulnay. (olne). Loct. în periferia Parisului (Franţa).Aulnay-sous-Bois. (olne su boa). Loct. în periferia Parisului (Franţa), la NE.Aulne. (oln). Râu în VNV Franţei, în cadrul peninsulei Bretagne, cu vărsare în Atlantic.Aulnois. (olnoa). Loct. în S Belgiei, la graniţa cu Franţa, la SV de Mons.Aulnois-sur-Seille. (olnoa siur sei). Loct. în Franţa, la NE de oraşul Nancy, pe râul Seille.Aulnoye (Aulnoye-Aymeries). (olnoi). Loct. în NE Franţei, pe râul Sambre (afluent al lui Meuse), aproape de graniţa cu Belgia, la SE de Lille.Aulnoye-Aymeries. (olnoi eimerii). v. Aulnoye.Ault. (olt). Loct. în N Franţei, pe ţărmul Mării Mânecii, la ENE de gura râului Bresle.

Aulus-les-Bains. (olu le ben). Loct. în SSV Franţei, la SV de Foix şi la NV de Andorra la Vella (Andorra).Auma. (anma). Loct. în Germania, la VSV de Zwickau.Aumale. (omal). Loct. în NE Franţei, la SV de Amiens.Aumance. (omans). Râu în Franţa, afluent al râului Cher.Aumen. Lac în Suedia, la V de Lacul Storsjön.Aumetz. (omeţ). Loct. în Franţa, la S de Ducatul Luxemburg.Aumont-Aubrac. (omon obrac). Loct. în S Franţei, la NV de St.-Amans.Auneau. (ono). Loct. în Franţa, la SV de Paris şi la NE de oraşul Chartres.Auneuil. (oneoi). Loct. în N Franţei, la NV de Paris şi la SV de oraşul Beauvais.Auning. Loct. situată în E pen. Iutlanda (Danemarca), la ESE de oraşul Randers.Aunis. (onii). 1. Regiune naturală în V Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, în zona oraşului La Rochelle. 2. Provincie istorică în V Franţei, la Golful Biscaya. Oraşul principal este La Rochelle.Auob. (ob). Râu de tip ued în SE Namibiei şi în NV Republicii Africa de Sud, afluent al fluviului Orange.Aups. (op). Loct. în SE Franţei, la NE de Marseille.Aur. (or). 1. Atol în grupul Marshall (S.U.A.) din Oceanul Pacific. 2. Ins. a Malaysiei situată la E de pen. Malacca, în Marea Chinei de Sud.Aura. Râu în VSV Norvegiei, cu vărsare în Oceanul Atlantic în zona oraşului Molde.Aurach. (aurah). Loct. în S Germaniei, la SV de Nürnberg.Aurajoki. (aura iochii). Râu în SV Finlandei, cu vărsare în Golful Botnic la Turku.Aurangabad. 1. Oraş în India (Maharashtra), în NV podişului Deccan, pe râul Kaum. Are circa 320 000 loc. 2. Loct. în NE Indiei, la SE de Varanasi (Benares) şi la SV de Patna.Aurano. Loct. în NV Italiei, la V de lacul Maggiore.Auray. (orei). Loct. în NV Franţei, pe ţărmul SE al peninsulei Bretagne, la SE de Lorient.Aurdal. Loct. în S Norvegiei, pe râul Begna, la SV de oraşul Lillehammer.

Aure. 1. Loct. în VSV Norvegiei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de Trondheim. 2. Râu în N Franţei, cu vărsare în Marea Mânecii, la NV de Caen.Aureilhan. (orelon). Loct. în SV Franţei, la ENE de oraşul Tarbes.Aurejärvi. (aure iervii). Lac în SV Finlandei, la E de loct. Parkano.Aurès. (ore). Lanţ muntos situat în NE Algeriei, la S de oraşul Batna.Aurich. (aurih). Loct. în NV Germaniei, la SV de oraşul Wilhelmshaven.Auriflama. Loct. în Brazilia, la N de oraşul Araçatuba.Aurignac. (oriniac). Com. în S Franţei (Haute-Garonne), cu circa 1 200 loc. Renumită peşteră, cu resturi arheologice şi faunistice.Aurilândia. (aurilange). Loct. în centrul Braziliei, la VSV de oraşul Goiânia.Aurillac. (orilac). Loct. în partea central-sudică a Franţei (Auvergne), pe râul Cére, centrul departamentului Cantal, la SV de oraşul Clermont-Ferrand.Aurín. Râu în NE Spaniei, cu izvoarele în Pirinei, afluent al râului Gállego.Aurino. Râu în NE Italiei, în Alpi, afluent al râului Drau.Auriol. (oriol). Loct. în SSE Franţei, la NE de oraşul Marseille.Aurisina. Loct. în NE Italiei, pe ţărmul golfului Triest, la NV de Triest.Aurland. Loct. în SV Norvegiei, la NE de Bergen.Aurlands-fjord. (aurlands fiord). Fiord în Norvegia, în zona fiordului Sogne.Aurlandsvangen. (aurlandsvanghen). Loct. în SE fiordului Sogne, la fiordul Aurlands.Aurolzmünster. (aurolţmiunster). Loct. în Austria, pe râul Antiesen, la V de Linz.Auron. (oro). 1. Loct. în SE Franţei, la graniţa cu Italia. 2. Râu în Franţa, afluent al râului Cher.Auronzo. (auronţo). Loct. în NE Italiei, aproape de graniţa cu Austria, la NV de loct. Ampezzo.Auronzo di Cadore. (auronţo dii cadore). v. Auronzo.Aurora. (orora). 1. Loct. în SV Rep. Africa de Sud, la NNE de Cape Town. 2. Loct. în Canada, la NNV de Toronto. 3. Loct. în V ins. Mindanao (Filipine), la NE de oraşul Pagadian. 4. Loct. în S.U.A. (Colorado), lângă Denver. 5. Oraş în

S.U.A. (Illinois), la V de Chicago. 6. Loct. în S.U.A. (Indiana), pe Ohio, la SV de Cincinnati. 7. Loct. în S.U.A. (Maine), la NE de oraşul Bangor. 8. Loct. în S.U.A. (Minnesotta), la V de Lacul Superior, la NV de Duluth. 9. Loct. în S.U.A. (Missouri), la SV de Springfield. 10. Loct. în S.U.A. (Nebraska), la V de Lincoln. 11. Loct. în S.U.A. (Utah), la SV de oraşul Provo. 12. Loct. în S.U.A. (West Virginia), la SV de oraşul Oakland.Auros. (oro). Loct. în VSV Franţei, la SE de Bordeaux.Aursjøen. (auşoen). Lac în SV Norvegiei, la ENE de loct. Verna.Aursunden. (auşunden). Lac situat în SE Norvegiei, la E de râul Glomma, la NNE de loct. Os.Aurukun. (oruchen). Loct. în NV pen. York (Australia), la Golful Carpentaria.Aurukun Aboriginal Land. (oruchen aboriginel lend). Reg. în NV pen. York (Australia), la S de loct. Aurukun.Aus. (os). Loct. în SV Namibiei (Africa).Au Sable. (o sebol). 1. Loct. în S.U.A. (Michigan), pe malul V al Lacului Huron, la SV de loct. Oscoda. 2. Râu în S.U.A. (Michigan), cu vărsare în Lacul Huron la loct. Oscoda.Ausa-Corno. Loct. în SE Italiei continentale, la Laguna di Marano, la NV de oraşul Trieste.Ausangate. (ausangatii). Vârf (6 336 m) în SE Perului.Auschwitz. (auşviţ). Denumirea germană (până în 1945) a oraşului polonez Oswiécim.Ausim. Loct. în Egipt, la NV de Cairo, pe Nil.Ausonia. 1. Loct. în NE Argentinei, la S de oraşul Villa María. 2. Loct. în Italia Pen.ră, la SE de oraşul Latina.Aussen-Alster. (ausen alzter). Lac în oraşul Hamburg (Germania).Ausser Rhoden. v. Appenzell.Aussersihl. (ausersil). Cartier al oraşului Zürich (Elveţia).Ausser-Villgarten. Loct. în Austria, în partea central-vestică a ţării.Aussillon. (osii io). Loct. în S Franţei, la NNE de oraşul Carcassonne.Austafjord. (astatfiord). Fiord şi loct. în S ins. Vikna (Norvegia).Aust Agder. Regiune adm. în SSE Norvegiei, cu centrul la Skien.

Austari-jökulsá. (estarii ieoculsa). Râu în NV Islandei, cu vărsare în Oc. Arctic la E de loct. Sauðárkrókur.Austerlitz. (austerliţ). Loct. în Cehia, unde în 1805 Napoleon i-a învins pe ruşi şi austrieci. Astăzi se numeşte Slavkov u Brna.Austin. (asten). 1. Loct. în S.U.A. (Indiana), la SV de Cincinati. 2. Oraş în S.U.A. (Minnesotta), pe râul Cedar, la SSE de Minneapolis. 3. Loct. în S.U.A. (Nevada), la ENE de Carson City. 4. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de oraşul Emporium. 5. Oraş în S S.U.A., pe râul Colorado, centrul administrativ al statului Texas. Populaţia numără circa 800 000 loc.Austinville. (ostenvil). Loct. în E S.U.A. (Virginia), la NV de Henderson.Austral Downs. (ostrăl dauns). Loct. în partea central-nord-estică a Australiei, la SE de lacul Polygonum, pe creek-ul Georgina.Australe, Insulele. Insule în Pacific din cadrul Polineziei Franceze, în zona Tropicul Capricornului. Australi, Munţi submarini. Munţi suboceanici în Pacific, la S de Dorsala Tuamotu.Australia. 1. Cel mai mic continent al Pământului împreună cu Oceania, în emisfera sudică. Suprafaţa este de 8,94 milioane kmp şi circa 30 milioane loc. Singur are 7 682 300 kmp şi cca 20 mil. Loc. Este înconjurat de Oceanul Indian (la S şi V) şi Oceanul Pacific şi mările mărginaşe ale acestuia (la E şi N). 2. Uniunea Australiană, stat federal ocupând continentul australian, ins. Tasmania şi câteva insule mici. Suprafaţa uniunii atinge 7,68 milioane kmp şi circa 18 milioane loc. Capitala Canberra.Australia de Sud (South Australia). Stat în S Australiei, având suprafaţa de 984 000 kmp şi circa 1,5 milioane loc. Centrul administrativ este Adelaide.Australia de Vest (Western Australia). Stat în V Australiei, cu suprafaţa de 2,53 milioane kmp şi circa 1,6 milioane loc. Centrul său administrativ este Perth.Australian, Bazinul Nord. Bazin suboceanic al Oc. Indian, situat la NV de Australia.Australian, Bazinul Sud. Bazin suboceanic situat la S de Australia.

Australian, Şelful. Zonă de şelf (platou continental) situat la S şi SE de continental Australian.Australian Capital Territory. (ostrelien chepiro teriitorii). Reg. adm. situată în jurul capitalei Australiei.Australiană, Câmpia abisală Sud. Câmpie suboceanică aflată la S de Australia.Austria Inferioară (Niederöster-reich). Land în Austria. Suprafaţa de 19,2 mii kmp şi circa 1,5 milioane loc. Centrul administrativ este Sankt Pölten.Austria Superioară (Oberösterreich). Land în Austria, având suprafaţa de 12 000 kmp şi peste 1,3 milioane loc. Centrul administrativ este Linz.Austria, Republica. Stat federal (format din 9 landuri) în Europa Centrală, cu suprafaţa de 83,8 mii kmp şi circa 8 milioane loc. Capitala Viena.Austurland. (esturland). Reg. adm. în SE Islandei, cu centrul la Egilsstaðir.Austvagøy. (austvagoi). Ins. (525,8 kmp) în Norvegia, între insulele Lofoten şi Vesteralen.Austvågøy. (austvogaii). Lac situat în cadrul Insulelor Lofoten (Norvegia). Auşeu. Com. în jud. Bihor, cu circa 3 400 loc. Satele componente: Auşeu, Cacuciu Vechi, Codrişoru, Gheghie, Groşi, Luncşoara.Autazes. (autazis). Loct. în N Braziliei, pe Amazon, la SE de Manaus.Auterive. (oteriv). Loct. în SSV Franţei, la S de Toulouse.Authie. (oti). Râu în NE Franţei, cu vărsare în Marea Mânecii.Authion. (otio). Râu în NV Franţei, afluent al fluviului Loire.Authon. (oto). 1. Loct. în NNV Franţei, la NE de oraşul Tours. 2. Loct. în SSE Franţei, la NE de oraşul Sisteron.Authon-la-Plaine. (oto la plen). Loct. la SV de Paris (Franţa).Autlán. (autlan). Loct. în SV Mexicului, la NNV de oraşul Manzanillo.Autlán de Navarro. Loct. minieră (mangan), în V Mexicului, la SV de Guadalajara.Autol. Loct. în NNE Spaniei, pe Ebro, la SE de oraşul Logroño.Autrey-les-Gray. (otrii le gre). Loct. în E Franţei, la NE de Dijon.

Autti. (autii). Loct. în Finlanda, la SE de Rovaniemi.Autun. (otiun). Oraş în V Franţei (Burgundia), la NV de Le Creusot.Autunois. (otiunoa). Reg. naturală în Franţa, unde se află loct. Autun.Auve. (ov). Loct. în Franţa, la NE de oraşul Châlons-en-Champagne.Auvelais. (ovele). Loct. în Belgia, pe râul Meuse, la SV de Namur.Auvergne. (overn). Provincie în centrul Franţei, în zona Masivului Central Francez, cu centrul la Clermont-Ferrand.Auvezère. (ovezer). Râu în V Franţei, afluent al râului Isle (iar acesta al fluviului Garonne).Auvézère. (ovizer). Râu în V Franţei, afluent al fluviului Dordogne.Auvignon. (ovinio). Râu în VSV Franţei, afluent al fluviului Garonne.Auvillar. (ovilar). Loct. în VSV Franţei, pe Garonne, la SE de oraşul Agen.Auw. (auv). Loct. în V Germaniei, pe râul Kyll, afluent al râului Mosel, la N de Trier.Auxerre. (ocser). Oraş în partea central-nordică a Franţei (Champagne), la SV de oraşul Troyes.Auxerrois. (ocseroa). Reg. naturală în Franţa, în zona oraşului Auxerre.Auxi-le-Château. (ocsii leo şato). Loct. în NE Franţei, pe Authie, la NNV de Amiens.Auxois. (ocsoa). Reg. naturală în Franţa, la NV de Dijon.Auxonne. (ocson). Loct. în E Franţei, pe râul Saône, la SE de Dijon.Auxvasse. (ocsves). Loct. în S.U.A. (Missouri), la ENE de Columbia şi la NE de Jefferson City.Auxy. (ocsii). Loct. în Franţa, la SE de Autun.Auyan Tepuí. (auian tepuii). Lanţ montan în SE Venezuelei.Auyuittung. (au iuteng). Parc Naţional în E ins. Baffin (Canada).Auzances. (ozans). Loct. în Franţa, la NV de Clermont-Ferrand.Auzangate. (ausangate). Vârf în Peru, la SE de Cuzco, cu altitudinea de 6 326 m.Auzat. (oza). Loct. în SV Franţei, în Munţii Pirinei.Auze. (oz). Râu în Franţa, afluent al lui Dordogne.Auzon. (ozo). Loct. în Franţa, la SE de Clermont-Ferrand.

Auzoue. (ozu). Râu în SV Franţei, afluent al fluviului Garonne.Ava. (eva). Loct. în S.U.A. (Missouri), pe râul White River, la NV de lacul de acumulare Norfolk de pe râul menţionat.Avaí. (avaii). Loct. în Brazilia, la NV de oraşul Bauru şi la ENE de oraşul Marília.Avala. Vârf (511 m) la SE de Belgrad (Serbia).Availles-Limouzine. (avaii limuzin). Loct. în V Franţei, la NV de oraşul Limoges.Avakubi. (avacubii). Loct. în ENE R.D. Congo, la NE de Kisangani.Avaldsnes. Loct. în SV Norvegiei, la NV de Stavanger.Avali. (avalii). Loct. în ins. Bahrein. Aváli. (avalii). Loct. în Arabia Saudită, la Golful Persic.Avallon. (avaion). Loct. în partea centrală a Franţei, la SE de Auxerre.Avalon. (evelon). Loct. în SE ins. Santa Catalina (S.U.A.) din Pacific.Avalon Pen.. (evelon peninsule). Pen. situată în SE ins. Newfoundland (Terra Nova)-Canada.Avalon Wilderness. (evelăn vildernes). Parc Naţional în pen. Avalon (ins. Newfoundland) Canada.Avalos. 1. Loct. în NE Mexicului, centru de prelucrare a nichelului. 2. Râu în NE Argentinei, afluent al fluviului Paraná.Avān. (avaan). Loct. în NV Iranului, la N de oraşul Tabrīz.Avanca. (avonche). Loct. în NV Portugaliei, pe ţărmul Atlanticului, la NE de oraşul Aveiro.Avance. (avons). Râu în SV Franţei, afluent al fluviului Garonne.Avanganna. Vârf (2 040 m) în Munţii Pakaraima (Guyana).Avanigadda. v. Avanigedda.Avanigedda (Avanigadda). (avanigheda, avanigada). Loct. în ESE Indiei, la vărsarea râului Krishna în Golful Bengal, la SV de Bandar.Avanos. Loct. în centrul Turciei, pe Kizil Irmak, la VNV de Kayseri şi la SE de Ankara.Avany. (avani). 1. Ins. în lacul Aral din Kazahstan. 2. Loct. în ins. cu acelaşi nume din lacul Aral (Kazahstan).Avaré. (avare). Loct. în SE Braziliei, la NV de São Paulo.

Avarua. Loct. în ins. Rarotonga din grupul de insule Cook de Sud (Noua Zeelandă).Avas. 1. Loct. în NE Greciei continentale, la NE de oraşul Alexandropolis. 2. Culme montană în Ucraina, la graniţa cu România (441 m). 3. Râu în Etiopia. 4. (ovoş). Cartier în Miskolc (Ungaria).Avasa (Āwasa). Loct. în Podişul Etiopiei, la S de capitala statului.Avatanak Island. (avetanac ailend). Ins. a S.U.A. din cadrul arh. Aleutine (Pacific).Avaviken. Loct. în Suedia, la V de loct. Arvidsiaur şi la SE de Lacul Storavan.Avdimou. Loct. în SV ins. Cipru, la V de Limassol (Lemesos).Avdira. Loct. în NE Greciei continentale, pe coasta Mării Egee, la V de loct. Fanari.Avdotyino. (avditino). Loct. în Ucraina, în regiunea Doneţk, la SE de oraşul Doneţk.Ave. (avii). Râu în NV Portugaliei, cu vărsare în Atlantic la loct. Póvoa de Varzim.Avedo. Loct. în NE Italiei, aproape de graniţa cu Elveţia, pe un mic afluent al râului Adda, la N de loct. Grosotto.Avegno. (avenio). Loct. în SSE Elveţiei, la N de lacul Maggiore, pe râul Maggia (ce se varsă în lacul Maggiore).Aveh. Loct. în NNV Iranului, la V de Teheran.A Veiga. (a vega). Loct. în NV Spaniei, la SV de oraşul Ponterrada.Aveiras de Cima. (aveiras dii sima). Loct. în Portugalia, la NNE de Lisabona. Aveiro. (aveiru). 1. Oraş în Portugalia (Beira Litoral), la S de Porto şi la NV de Coimbra. 2. Loct. în NNE Braziliei, pe Tapajós (afluent al Amazonului), la SSV de loct. Santarém. 3. Reg. adm. în VNV Portugaliei, cu centrul la Aveiro (1).Āvej. (aavegi). Loct. în NV Iranului, la NE de oraşul Hamadān.Avelãs de Caminho. (avelas dii caminu). Loct. în N Portugaliei, la N de oraşul Coimbra.Avelgem. (avelghem). Loct. în V Belgiei, pe râul Schelde, la SE de Kortrijk.Avella. (avela). Loct. situată în SV Italiei Pen.re, la NE de Napoli.Avellaneda. (aveianeda). 1. Loct. în NE Argentinei, la N de oraşul Reconquista. 2. Oraş în Argentina, în conurbaţia Buenos Aires.

Avellino. (avelino). 1. Loct. situată în centrul Italiei, la E de Napoli şi Vezuviu. 2. Reg. adm. în SSV Italiei Pen.re, cu centrul la Avellino (1).Aven. Râu în SV pen. Bretagne (Franţa), cu vărsare în Atlantic, la loct. Moëlan-sur-Mer.Avenal. (evenol). Loct. aflată în SV S.U.A. (California), la SV de oraşul Fresno.Avenches. (avenş). Loct. în V Elveţiei, la E de lacul Neuchâtel.Avène. (aven). Loct. în S Franţei, la NV de oraşul Montpellier.Avenhorn. Loct. în NV Olandei, la V de lacul Ijssel, la SE de Alkmaar.Avenir. (aveni). Loct. în NV Guyanei Franceze.Avennes. (aven). Loct. în centrul Belgiei, la NV de Seraing şi la NE de Namur.Avern. Lac în SE Suediei, la NE de Lacul Vättern.Avernakø. (avernacu). Ins. daneză situată la S de ins. Fyn.Avernes. (avern). Loct. la V de Paris (Franţa).Avernus. Lac în Campania (în centrul Italiei).Averøy. (averoi). Ins. în V Norvegiei, în Marea Norvegiei.Averøya. (averoie). Ins. a Norvegiei, la N de oraşul Molde.Averroes. v. Ibn-Roşd.Avers. Loct. în SE Elveţiei, la graniţa cu Italia, la SV de loct. Savognin.Aversa. Loct. în Italia, la N de Napoli.Avery Island. (evrii ailend). Loct. în S S.U.A. (Louisiana), la SE de Lafayette.Aves. 1. Prag submarin în Bazinul Venezuelei. 2. Insule coraligene situate pe acest prag din Antilele Mici; aparţin Venezuelei.Avesnes-sur-Helpe. (avesn siur elp). Loct. în NE Franţei, pe Samore (afluent al lui Oise).Avesta. Loct. situată în partea centrală a Suediei, la NV de Västeras.Aveto. Râu în Italia, afluent al râului Tebbia, iar acesta al fluviului Po (Pad).Avetrana. Loct. în V peninsulei italiene Salentino, la SE de Manduria.Aveyron. (aveiro). 1. Râu (250 km) în S Franţei, afluent al lui Garonne. 2. Departament în S Franţei, cu centrul la Rodez.

Avezzano. (aveţano). Loct. în centrul Italiei, la E de Roma.Avgyeievka Pervaia. (avgeievca pervaia). Loct. în Ucraina, în regiunea Doneţ, la SE de oraşul Doneţk.Avia. Râu în NV Spaniei, afluent al lui Miño.Aviano. Loct. în NE Italiei, la SE de oraşul Belluno.Avia Terai (Aviá Terai). Loct. în Argentina, în N ţării, la NV de oraşele Corrientes şi Resistencia de pe fluviul Paraguay.Aviá Terai. v. Avia Terai.Aviemore. (eviimor). Loct. în Scoţia (Marea Britanie), la S de oraşul Carrbridge.Avigliana. (aviliana). Loct. în NV Italiei, la V de Torino.Avigliano. (aviliano). Loct. în S Italiei Pen.re, la NV de Potenza.Avignon. (avinio). Oraş în SE Franţei (Venaissin), cu circa 180 000 loc. A fost reşedinţă a papilor anterior Romei.Avila (Ávila). Loct. spaniolă în Munţii Castiliei, pe râul Adaja, la NV de Madrid.Ávila. 1. v. Avila. 2. Reg. adm. în centrul Spaniei, cu centrul în loct. omonimă.Avila Beach. (evila bici). Loct. în SV S.U.A. (California), pe ţărmul Oc. Pacific, la SV de oraşul San Luis Obispo.Avilés. (aviles). Oraş în NV Spaniei (Asturii), port de pescuit la Golful Biscaya, la NV de Oviedo.Avilley. (avilei). Loct. în E Franţei, pe râul Ognon, la NV de Besançon.Aviño. (avinio). Loct. în NV Spaniei, pe coasta atlantică, la NE de oraşul La Coruña.Avinot. (evinăt). Cap în VSV Alaskăi (S.U.A.), la Marea Bering (Oceanul Pacific), la V de loct. Bethel.Avinurme. Loct. în NNE Estoniei, la NV de Lacul Peipus.Avinyó. (avinio). Loct. în NE Spaniei, la N de Barcelona.Avio. Loct. în Italia nordică, la E de Lacul Garda.Avion. (avio). Loct. în NE Franţei, la SV de Lille.Avión. (avion). Vârf (1 151 m) în NV Spaniei, la E de oraşul Vigo.Avis. 1. (avis). Loct. în Portugalia, pe râul Lupe, pe malul S al lacului de acum. Barrgem do Maranhão. 2. (eves). Loct. în

S.U.A. (Pennsylvania), la SV de oraşul Williamsport.Avisio. Râu în NNE Italiei, afluent al râului Adige. Se uneşte cu Isarco la Trento.Avize. (aviz). Loct. în Franţa, la S de Reims.Avlagi. (avlaghii). Loct. în N Turciei asiatice, pe Devres, afluent al lui Kizil Irmak.Avlemonas. Loct. în E ins. Kythira (Grecia), la Marea Cretei.Avlida. Loct. în SE Greciei continentale, la N de Atena.Ávliotes. Loct. în NV insulei Kérkira (sau Corfu), pe ţărmul Mării Mediterane.Avlonari (Avlonárion). (avlonarii). Loct. în E ins. Eubeea (Grecia), la SV de loct. Ochthonia.Avlonárion. v. Avlonari.Avlum. Loct. situată în V pen. Iutlanda (Danemarca), la SV de oraşul Viborg.Avné Etan. Loct. în SV Siriei, la E de Lacul Tiberiadei (Marea Galileii).Avoca. (aveca). 1. Loct. în ENE ins. Tasmania (Australia), pe râul Esk, la SE de oraşul Launceston. 2. Râu în SE Australiei, afluent al râului Tyrell. 3. Loct. în ESE Irlandei, pe râul Avonmore, la SV de oraşul Wicklow. 5. Loct. în S.U.A. (Iowa), la NE de oraşul Omaha. 6. Loct. în S.U.A. (New York), la NV de oraşul Bath.Avoine. (avoan). Loct. în NV Franţei, la E de Nantes.Avola. (avola). 1. Loct. în Canada (Alberta), la NV de Calgary şi la NE de Vancouver. 2. Loct. în SE Siciliei (Italia), la SV de Siracusa, pe ţărmul Mării Mediterane.Avon. (evan). 1. Loct. în S.U.A. (New York), la E de Buffalo. 2. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la S de oraşul Lebanon. 3. Râu în V Angliei (Marea Britanie), cu vărsare în Marea Mânecii la E de Bournemouth. 4. Râu în Scoţia (Marea Britanie), afluent al râului Don. 5. Râu (104,6 km) în Marea Britanie (Anglia), afluent al fluviului Severn. 6. Râu în SV Australiei, cu vărsare în Oceanul Indian la Perth. 7. Loct. în Franţa, la SE de Paris, pe Sena. 8. Ins. coraligenă la NV de Noua Caledonie şi la NE de Australia. Aparţine de Franţa.Avonbeg. (avănberg). Râu în ESE Irlandei, afluent al râului Avonmore.

Avondale Forest Park. (avondel forest parc). Parc Naţional în E Irlandei, în bazinul văii Avonmore.Avon Downs. (evăn dauns). 1. Loct. în NE Australiei, pe Logan Creek, la SV de oraşul Mount Coloon. 2. Loct. în NNE Australiei, la SE de mlaştinile Polygonum.Avonlea. (avănlii). Loct. situată în Canada (Saskatchewan), la SV de oraşul Regina.Avonmore. (avenmor). 1. Râu în ESE Irlandei, cu vărsare în Marea Irlandei la Arklow. 2. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), pe râul Conermaugh, la SV de oraşul Indiana.Avonmouth. (evănmus). Loct. în SV Angliei (Marea Britanie), pe ţărmul golfului Bristol, la NV de Bristol.Avon Park. (evan parc). Loct. în partea central-sudică a pen. Florida (S.U.A.), la SE de Tampa. Avontuur. (evăntur). Loct. în S Republicii Africa de Sud, pe ţărmul oceanic, la V de Port Elizabeth şi la E de Cape Town.Avord. (avo). Loct. în Franţa, la SE de oraşul Bourges.Avoudrey. (ovudre). Loct. în E Franţei, la SE de Besançon.Avram Iancu. 1. Com. în jud. Alba, cu circa 2 200 loc. Satele componente: Avram Iancu, Achimeţeşti, Avrămeşti, Bădăi, Boldeşti, Călugăreşti, Căsoaia, Cândeşti, Cârăşti, Cârţuleşti, Coceşti, Cocoşeşti, Coroieşti, Dealu Crişului, Doleşti, Dumăceşti, Gojeieşti, Helereşti, Inceşti, Jojei, Mărteşti, Orgeşti, Pătruţeşti, Plai, Puşeleşti, Şoiceşti, Şterteşti, Târsa, Târsa-Plai, Valea Maciului, Valea Uţului, Verdeşti, Vidrişoara. 2. Com. în jud. Bihor, cu aproximativ 3 500 loc. Satele componente: Avram Iancu, Ant, Tămaşda.Avranches. (avranş). Loct. în NV Franţei (Bretagne), la E de St. Malo, cu peste 10 000 loc.Avrămeşti. Com. în jud. Harghita, cu aproape 2 600 loc. Satele componente sunt: Avrămeşti, Andreeni, Cecheşti, Goagiu, Firtănuş, Laz-Firtănuş, Laz-Şoimuş, Medişoru Mic.Avrămeni. Com. în jud. Botoşani, cu circa 5 500 loc. Satele componente sunt: Avrămeni, Adăşeni, Aurel Vlaicu, Dimitrie Cantemir, Ichimeni, Panaitoaia, Timuş, Tudor Vladimirescu, Zoiţani.

Avre. (avrî). Râu în NE Franţei, afluent al râului Somme cu care se uneşte amonte de oraşul Amiens.Avren. Loct. în S Bulgariei, aproape de graniţa cu Grecia, la SE de oraşul Kirdjali.Avrig. Oraş în jud. Sibiu, pe stânga Oltului, în vestul depresiunii Făgăraş. Are circa 15 000 loc. A fost declarat oraş în 1989. Satele componente: Bradu, Glâmboaca, Mârşa, Săcădate.Avrillé. (avrii ie). Loct. în NV Franţei, la NV de oraşul Angers.Avtovac. (avtovaţ). Loct. în SE Bosniei şi Herţegovinei, la SE de Mostar.Avtovo. Cartier în Sankt Petersburg (Rusia).Awa. (aua). Loct. în N Indiei, la NE de oraşul Agra.Awaji (Awaji-shima). (auagii). Ins. (590 kmp) din Japonia, între insulele Honshu şi Shikoku.Awaji-shima. v. Awaji.Awakino. (ouichino). Loct. în V Insulei de Nord (Noua Zeelandă), pe ţărmul Pacificului, la N de loct. Mokau.Awālī. (auaalii). Loct. în Bahrain, la SV de capitala Al Manāmah.Awang. (auang). Loct. în S ins. Lombok (Indonezia), la Oc. Indian.Awanui. (oanuii). Loct. în NV Insulei de Nord, la N de loct. Kaitaia.Āwarē. (aauaree). Loct. în E Etiopiei, la SE de oraşul Hārer.Awareh. (auareh). Loct. în ESE Etiopiei, aproape de graniţa cu Somalia, la SE de Harar.Awarua, Capul. (oorua). Cap în SV Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la Pacific.Āwasa. v. Avasa.Awash. (auaş). 1. Loct. în centrul Etiopiei, pe râul cu acelaşi nume, la ESE de capitala ţării. 2. Râu (804,5 km) în NE Etiopiei.Āwash. (aauaş). 1. v. Awash (1). 2. v. Awash (2). 3. Parc Naţional în Etiopia, la NE de capitala statului şi la NV de loct. Awash.Awa-shima. (aua şima). Ins. a Japoniei situată în Marea Japoniei, la V de Honshu.Āwash West Wildlife Reserve. (auş uest vildlaif rezerv). Parc Naţional în Etiopia, la E de capitala statului.Awasib Mountains. (auasib muntains). Lanţ montan în VSV Namibiei.Awaso. (auaso). Loct. în SV Ghanei.

Awat. (auat). Loct. în NV Chinei, la S de oraşul Aksu.Āwatā Shet. (aauataa şet). Râu în SE Etiopiei, afluent al râului Dawa Wenz.Awatere. (oare). Râu în NE Insulei de Sud (Noua Zeelandă), cu vărsare în str. Cook.Awbārī. (aubaarii). Reg. deşertică situată în V Libiei.Awbeg. (obeg). Râu în SSV Irlandei, afluent al râului Blackwater.Awdal. (audal). Reg. adm. în NV Somaliei, cu centrul la Boorama.Aw Dheegle. (au digle). Loct. în SE Somaliei, la VSV de Mogadiscio.Awe. (euă). Lac (41,2 kmp) în V Scoţiei (Marea Britanie), la NE de Lochgilphead.Aweil. (aueil). Loct. în SSV Sudanului, la NV de oraşul Wau.Awjilah. (augilah). Loct. în NE Libiei, la SE de oraşul Ajdābiyā.Awka. (auca). Oraş în SSE Nigeriei, la SV de oraşul Enugu.Awlitis. (aulitis). Râu de tip ued în Sahara Occidentală.Awserd. (auserd). Loct. în SE Saharei Occidentale.Awu. (au). Vârf (1 320 m) în NV ins. Sangir (Indonezia).Awuna. (ona). Râu în NV pen. Alaska (S.U.A.), afluent al râului Colville.Axar-fjord. (acsar fiord). Fiord în N Islandei.Axat. (acso). Loct. în S Franţei, la NV de oraşul Perpignan.Axdir. Loct. în N Marocului, pe ţărmul Mării Mediterane.Axe. (acx). Râu în NV pen. Cornwall (Anglia-Marea Britanie), cu vărsare în Golful Bristol la oraşul Weston-super-Mare.Axel. Loct. în Olanda, în SV statului, aproape de graniţa cu Belgia, la VNV de Antwerpen (Anvers) din Belgia.Axel Heiberg. (exăl haibărg). Ins. în Arhipelagul Arctic Canadian. Suprafaţa sa este de 41 mii kmp, altitudinea maximă 1 800 m.Axelvold. Loct. în SV Suediei, la NE de Malmö.Axente Sever. Com. în jud. Sibiu cu aproape 5 000 loc. Satele componente: Axente Sever, Agârbiciu, Şoala.Axen-strasse. Tunel în Elveţia, la E de lacul Uri.

Axim. Loct. în SV Ghanei, pe ţărmul Oc. Atlantic, la V de oraşul Takoradi.Axinim. Loct. în Brazilia, pe Madeira (afluent al Amazonului), la SE de Manaus.Axintele. Com. în jud. Ialomiţa. Circa 3 000 loc. Satele componente: Axintele, Bărbătescu, Horia.Axioma. (acsiome). Loct. în V Braziliei, la NV de Porto Velho, pe râul Ituxi.Axiopolis. v. Cernavodă.Axios. Râu în N Greciei, cu vărsare în Golful Salonic (Marea Egee).Axióupoli. (acsioupolii). Loct. în N Greciei, pe Axios, la NV de Salonic.Ax-les-Thermes. (acs le terms). Loct. în SSV Franţei, la SV de Carcasonne şi la NE de statul Andorra.Axminster. (acsminstăr). Loct. în SV Angliei (Marea Britanie), în Pen. Cornwall, la ENE de Exeter.Axochiapan. (acsociapan). Loct. în S Mexicului, la SV de oraşul Puebla.Axutla. (acsutla). Loct. în S Mexicului, pe râul Mixteco, la SE de oraşul Iguala.Ay. 1. (ei). Loct. în NE Franţei, pe râul Marne (afluent al Senei), la S de Reims. 2. (ai). Loct. în E Kazahstanului, la SE de oraşul Ayagoz. 3. (ai). Râu în Rusia europeană, afluent al râului Ufa. Ayabaca. (aiavasa). Loct. în Peru, la graniţa cu Ecuador, la NE de oraşul Piura.Ayabe. (aiabe). Oraş în SV insulei Honshu (Japonia), la NV de Kyoto.Ayacucho. (aiacucio). 1. Oraş în partea central-sudică a Perului, la SE de Lima. Are 80 000 loc. S-a mai numit Guamanga (Huamanga). 2. Loct. în Bolivia, la SE de Santa Cruz. 3. Loct. în Argentina, în E ţării, la NV de oraşul Mar del Plata. 4. Reg. adm. în Peru, cu centrul în oraşul omonim.Ayadi. (aiadii). Loct. în Irak, pe Tigru, la jumătatea distanţei dintre Bagdad (la S) şi Mosul (la N), respectiv la NE de loct. Tikrit.Ayagoz. 1. Oraş în E Kazahstanului, pe râul omonim. 2. Râu în E Kazahstanului, cu vărsare în Lacul Balhaş.Ayaina. (aiaina). Loct. situată în Arabia Saudită, la NV de Ar Riyadh.Ayakkuduk. Loct. în E Uzbekistanului, la N de oraşul Navoi.Ayakkum Hu. Lac în N Chinei, la N de Munţii Arkatag Shan.

Ayamé. (aiame). Loct. în SE statului Côte ďIvoire, la NE de Abidjan.Ayamonte. (aiamonte). Loct. spaniolă de graniţă cu Portugalia, la vărsarea fluviului Guadiana în Golful Cadiz (Oceanul Atlantic).Ayancik. (aiancic). Loct. în N Turciei, la Marea Neagră.Ayangba. Loct. în Nigeria, la NE de Bende.Ayapel. Loct. în NV Columbiei, la SE de Monteria.Ayaş. Loct. în Turcia asiatică, la NV de Ankara.Ayastofonos. Loct. în NE Turciei europene, la graniţa cu Bulgaria, la vărsarea râului Rezovska în Marea Neagră.Ayautla. Loct. în Mexic, la SV de Lacul Alemán şi la SV de oraşul San Juan Bautista Tuxtepec.Ayaviri. (aiavirii). Loct. în SE Perului, la NV de lacul Titicaca şi la SE de Cuzco.Ayayei. (aiaiei). Loct. în NV Etiopiei, la graniţa cu statul Sudan, la S de râul Takkaze.Āybak. (aaibac). Loct. situată în NNE Afganistanului, la VNV de oraşul Baghlān.Aybas. Loct. în SV Kazahstanului, la NE de Astrahan.Aybasti. (aibastii). Loct. în N Turciei asiatice, la SV de oraşul Ordu.Aycliffe. (eiclef). Loct. în NE Angliei (Marea Britanie), la NV de Darlington.Aydabul. Loct. în N Kazahstanului, la SV de oraşul Kokshetau.Aydar. Râu în NE Ucrainei, subafluent al Donului.Aydarly. (aidarlii). Loct. în S Kazahstanului, pe Sîrdaria, la SE de oraşul Kyzylorda.Ayden. (eidăn). Loct. în S.U.A. (Carolina de Nord), la SE de oraşul Rocky Mount.Aydin. (aidin). 1. Loct. pe dreapta râului Büyümenderes (Turcia), la SE de Izmir. 2. Reg. adm. în SV Turciei asiatice, cu centrul în oraşul cu acelaşi nume.Aydincik. (aidincic). Loct. în S Turciei asiatice, pe ţărmul Mediteranei, la E de oraşul Anamur.Aydin Dağlan. Lanţ montan situat în VSV Turciei asiatice, la SE de Izmir.Aydinli. (aidinlii). Loct. în NV Turciei asiatice, la SE de oraşul Üsqüdar, la NNE

de oraşul Tuzla, aproape de Marea Marmara.Aydintepe. Loct. în NE Turciei asiatice, la SE de oraşul Trabzon.Aydos Dag. Vârf (537 m) în NV Turciei asiatice, la SE de Üsqüdar şi de Haydarpaşa.Aye. Loct. în SE Belgiei, la N de râul Lesse, afluent al lui Meuse.Ayedo. Vârf (1 722 m) în NNE Spaniei, în Munţii Iberici, la SE de loct. Yanguas.Āyelu Terara. (aaielu terara). Vârf (2 146 m) în Etiopia, la E de capitală.Ayen. (aio). Loct. în Franţa, la NV de oraşul Brive-la-Gaillarde.Ayent. (aien). Loct. în SV Elveţiei, la NE de oraşul Sion.Ayer. (aie). Loct. în SV Elveţiei, la SE de oraşul Sion.Ayerbe. (aiervii). Loct. în NE Spaniei, la poalele Pirineilor, la N de Zaragoza.Ayer Biru. Loct. în Malaysia, în SE peninsulei Malaya, la str. Johore, aproape de Singapore.Ayer Chawan. (aier ciauan). Ins. (Singapore) la SSV de ins. principală.Ayer Hitam. 1. Loct. în Malaysia, în S părţii Pen.re, la E de oraşul Batu Pahat. 2. Loct. în Malaysia, în pen. Malacca, la ESE de capitala Kuala Lumpur.Ayer Itam. Oraş în centrul ins. Pinang (Malaysia), la SV de oraşul George Town.Ayer Panas. Loct. în S pen. Malacca (Malaysia), la SE de loct. Segamat.Ayers. (aiers). Loct. aflată în NE S.U.A. (Maine), aproape de graniţa cu Canada.Ayers Cliff. (aiers clif). Loct. în Canada, la SE de Montreal şi la SV de Sherbrooke, aproape de graniţa cu S.U.A. Ayers Rock. (aiers roc). Vârf muntos (867 m) în centrul Australiei, în Munţii Musgrave.Aygues. (aig). Râu în SE Franţei, afluent al Ronului amonte de Avignon.Aygyrzhal. (aigirzal). Loct. aflată în E Kazahstanului, la NE de oraşul Ayagoz.Ayia. Loct. minieră (mangan), în Pen. Calcidică (Grecia), la SE de oraşul Salonic.Ayila Ri׳gyü. (aiila rigiu). Lanţ montan în V Chinei, din cadrul Munţilor Himalaya.Āykel. (aaichel). Loct. în NV Etiopiei, la NV de Lacul Tana.

Aykol. Loct. în NV Chinei, la SV de oraşul Aksu.Ayl. Loct. în VSV Iordaniei, la V de oraşul Ma׳an.Aylesbury. (eilsbării). 1. Loct. în SSE Angliei (Marea Britanie), la NV de London şi la NE de Oxford. 2. Loct. în ENE Insulei de Sud (Noua Zeelandă), la V de oraşul Christchurch.Aylesham. (elşem). Loct. în SE Angliei (Marea Britanie), la NE de oraşul Ashford.Ayllón. (aion). Loct. în NNE Spaniei, la NE de loct. Riaza.Aylmer. (elmăr). Loct. în S Canadei, la N de lacul Erie, la SE de London şi la SV de Hamilton.Aylmer Lake. (elmăr leic). Lac în N Canadei, la NE de Marele Lac al Sclavilor.Aylsham. (elşem). Loct. în ESE Angliei (Marea Britanie), la N de Norwich.Aymagambetov. Loct. în NV Kazahstanului, la graniţa cu Rusia, la NE de oraşul rusesc Orsk..Aymah׳ Loct. în V Iordaniei, la SE de Marea Moartă.Ayna. 1. Loct. în Peru, pe râul Apurimac, la NE de oraşul Ayacucho. 2. Loct. în SE Spaniei, pe râul Mundo (afluent al lui Segura), la SV de Albacete.Aynabulak. Loct. în SE Kazahstanului, pe râul Karatol, la S de oraşul Taldykorgan. Abd. Loct. în N Libiei, la NE de׳ Ayn al׳loct. Umm Farud.Ayn׳ al Fijah. (ain al figiah). Loct. în Siria, la NV de Damasc. Āmur. (ain aamur). Oază în centrul׳ Ayn׳Egiptului, la V de Nil, la N de localitatea. Ginah.Ayní. (ainii). Loct. în NV Tadjikistanului, pe râul Zauşan, la NV de loct. Zarafshon.Aynor. (enă). Loct. în SE S.U.A. (Carolina de Sud), pe râul Little Pee-Dee, la SE de oraşul Florence.Ayn׳ Tumayrah. Lac sărat în NV Egiptului, la S de loct. Qara..Aynūnah׳ (ainuunah). Loct. în NV Arabiei Saudite, pe coasta Mării Roşii, la NNV de loct. Sharmah.Ayod. Loct. în S Sudanului, la SSV de oraşul Malakal.Ayodhya. Loct. în NNE Indiei, pe râul Ghaghara (afluent al Gangelui), la E de Lakhnau şi respectiv la NV de Varanasi (Banaras).

Ayo el Chico. (aio el cico). Loct. în Mexic, la NE de Laguna Chapala şi la V de oraşul Salamanca.Ayoquezco. (aiochesco). Loct. situată în S Mexicului, la SV de oraşul Oaxaca de Juárez.Ayora. Loct. în ESE Spaniei, la ENE de Albacete şi la SV de Valencia.Ayorou. (aioru). Loct. în V Nigerului, pe fluviul Niger.Ayos. Loct. în Camerun, la E de capitala Yaoundé. Atroûs. (aiun el atrus). Oraş în׳ Ayoûn el׳S Mauritaniei, la E de oraşul Kiffa.Ayr. (eir). 1. Loct. în NE Australiei, pe coasta Pacificului, la SE de Townsville. 2. Comitat în SV Scoţiei (Marea Britanie), cu centrul în loct. omonimă. 3. Râu în SV Scoţiei, cu vărsare în mare. 4. Loct. pe ţărmul mării, la vărsarea râului cu acelaşi nume (Scoţia-Marea Britanie).Ayranci. (airancii). 1. Cartier al oraşului Ankara (Turcia). 2. Loct. în S Turciei asiatice, la NE de oraşul Karaman.Ayre. (eir). Cap în NE insulei Man (Marea Britanie).Ayteke Bi. (aiteche bii). Loct. situată în S Kazahstanului, pe Sîrdaria, la E de Lacul Aral.Aytos. Loct. în E Bulgariei, la NV de Burgas.Aytré. (etree). Loct. în V Franţei, pe ţărmul Atlanticului, la SE de oraşul La Rochelle.Ayubia. Parc Naţional în NE Pakistanului, la NE de capitala Islamabad.Ayuda. Râu în NNE Spaniei, afluent al fluviului Ebro.Ayuela. Râu în V Spaniei, afluent al râului Salor.Ayutla. 1. Loct. în V Mexicului, la SV de Guadalajara. 2. Loct. în SE Mexicului, la SE de oraşul Oaxaca de Juárez. 3. Loct. în SV Mexicului, pe ţărmul Oceanului Pacific, la SE de Acapulco.Ayutthaya. (aiutaia). Oraş în Myanmar, la N de Rangoon.Ayvacik. Loct. în VNV Turciei asiatice, la SV de loct. Sapanca.Ayvaj. (aivagi). Loct. în SV Tadjikastanului, la hotarul cu Afganistan, pe râul Kofamihon.Ayvali. (aivalii). Loct. în Turcia asiatică, la NV de oraşul Malatya.

Ayvalik. Loct. în V Turciei, pe ţărmul Mării Egee, la N de Izmir, în dreptul insulei Lesvos (Grecia).Aywaille. (eivai). Loct. în E Belgiei, pe râul Ambleve, la SE de Liège.Azacualpa. (asacualpa). Loct. situată în E Hondurasului, la NE de capitala Tegucigalpa.Azad Kashmir. (azad cheşmir). Zonă între India şi Pakistan, administrată de Pakistan dar revendicată de India.Azaila. (asaila). Loct. în NE Spaniei, pe valea Ebro, la la SE de Zaragoza.Azambuja. (azembuja). Loct. situată în V Portugaliei, pe Tejo, la NE de Lisabona.Azamgarh. Loct. în NE Indiei, la NE de Vanarasi.Azangaro. (asangaro). Loct. în SE statului Peru, la NV de Lacul Titicaca.Azanja. (azania). Loct. în Serbia, la V de Morava, la SE de Belgrad.Azanúy. (asanui). Loct. în NE Spaniei, la NV de oraşul Lleida (Lérida).Azaouâd. (azouad). 1. Vale în partea de N a statului Mali, la SE de loct. Araouane. 2. Regiune situată în centrul statului Mali (Africa).Azaouak. (azouac). Râu de tip ued (cu scurgere intermitentă) în Niger.Azapa. (asapa). Loct. în NV statului Chile, la SE de oraşul Arica.Āzarbāyjān-e-Gharbī. (aazarbaai giaan e gharbii). Reg. adm. în NV Iranului, cu centrul la Orūmīyeh.Āzarbāyjān-e-Sharqī. (aazarbaai giaan e şarchii). Reg. adm. în NV Iranului, cu centrul la Tabriz.Azare. Loct. în N Nigeriei, la SE de Kano.Azaruja. (azaruje). Loct. în ESE Portugaliei, la NE de oraşul Évora.Azar-Sahr. (azar sar). Loct. în NV Iranului, la SV de Tabriz şi la E de lacul Urmia.Azaw. (azau). Loct. în V Afganistanului, la SE de oraşul Shīndad.Azay-le-Ferron. (aze le feron). Loct. în Franţa, la NV de oraşul Châteauroux.Azay-le-Rideau. (aze le rido). Loct. în NV Franţei, la SV de oraşul Tours.A'zaz (A׳zāz). Loct. în NNV Siriei, la NV de Alep, aproape de graniţa cu Turcia.A׳zāz. v. A'zazAzbine. v. Air.

Azcuénaga. (ascuenaga). Loct. în NE Argentinei, la NV de Buenos Aires.Azdavay. Loct. în N Turciei asiatice, la ENE de Zonguldak.Azemmour. (azenmur). Loct. situată în V Marocului, la SV de Casablanca, pe ţărmul Oc. Atlantic.Azennezal. 1. Oază în SSV Algeriei. 2. Erg în SV Algeriei, la NV de uedul Tamanrasset.Azerbaidjan, Republica. Stat în Europa estică, în E Transcaucaziei la Marea Caspică. Suprafaţa este de 86,6 mii kmp şi peste 8 milioane loc. Capitala Baku.Azergues. (azer). Râu în Franţa, afluent al râului Saône.Azero. (asero). Râu în Bolivia, afluent al râului Grande.Āzezo. (aazezo). Loct. în NV Iranului, la SV de oraşul Gonder şi la NNE de Lacul Tana.Azgir. (azghir). Loct. în Kazahstan, la E de Volga.Azgour. (azgur). Loct. minieră (cupru) în Maroc, la E de Agadîr.Azhikal. Loct. în SV Indiei, pe Coasta Malabar, la SE de oraşul Taliparamba.Azib de Midar. Loct. în N Marocului, pe râul Quert, la SV de Melilla.Azile. Loct. în NE R.D. Congo, la NE de oraşul Isiro.Azimabad. Loct. lângă Teheran (Iran).Azimgani. (azimganii). Loct. în NE Indiei, la NV de Berhampur.Azincourt. (azecur). Loct. în NV Franţei (Nord-Pas-de-Calais).Azinhal. (azineal). Loct. în SE Portugaliei, la graniţa cu Spania, pe fluviul Guadiana.Azinheira dos Barros. (azineria dus bahus). Loct. în SSV Portugaliei, la NE de oraşul Santiago do Cacem.Azirir. Lac sărat în centrul Algeriei, pe uedul Djaret.Aziziya. (azizii ia). Loct. în Irak, pe fluviul Tigru, la SE de Bagdad.Azkoitia. Loct. situată în N Spaniei, la SV de Donostia-San Sebastián.Azna. Loct. în Iran, în V ţării, centru al siderurgiei.Aznakajevo. (aznacaievo). Loct. în Rusia europeană, la NV de oraşul Oktjabr׳skij.Aznalcóllar. 191d7Azogues. (azoghis). Loct. în Ecuador, la SE de Guayaquil şi la NE de Cuenca.

Azore, Insule (Açores-asoris). Arhipelag portughez, de origine vulcanică, în E Oceanului Atlantic, format din nouă insule mari şi din altele mai mici. Suprafaţa este de 2,24 mii kmp şi populaţia numără circa 255 000 loc. Oraşul principal este Ponta Delgada.Azore-Gibraltar, Dorsala. Dorsală atlantică în V Europei şi Africii, în dreptul strâmtorii Gibraltar.Azorelor, Zona de fractură. Fractură tectonică în Atlantic, la S şi SE de ins. Azore.Azov. 1. Marea Azov. Sector al Mării Negre, legat de aceasta prin str. Kerci. Suprafaţa atinge 39 mii kmp, adâncimea maximă 15 m. Aici se varsă Donul şi Kubanul. Porturile sale sunt Taganrog, Mariupol, Eisk. 2. Loct. în Rusia, pe ţărmul NE al Mării Azov.Azovo-Sivashs׳kyy Zapovidnyk. (azovo sivaş sckii zapovidnic). Parc Naţional în S Ucrainei, la N de pen. Crimeea. Azovs׳ke. Loct. în NE pen. Crimeea (Ucraina), la SE de oraşul Dzhankoy.Azoyú. (asoiu). Loct. în S Mexicului, la ESE de Acapulco.Azpeitia. (aspetia). Loct. în N Spaniei, pe râul Urola, la SV de Donostia-San Sebastián.Azraq ash Shīshān. (azrac aş şiişaan). Loct. în Iordania, la SE de oraşul Az Zarqā.Azrou. Loct. în N Marocului, la SE de oraşul Meknès.Azrow. (azrou). Loct. în NE Afganistanului, la SE de capitala Kabul.Aztec. (astec). Loct. în S.U.A. (New Mexico), pe râul San Juan (afluent al fluviului Colorado), la NV de Santa Fe.Azua. (asua). Loct. aflată în Republica Dominicană, pe ţărmul de S la Marea Caraibilor, la V de Santo Domingo.Azuaga. (asuaga). Loct. în SV Spaniei, la NV de Sevilla.Azuara. (asuara). Loct. în ENE Spaniei, la S de oraşul Zaragoza.Azuay. (asuai). Reg. adm. în Ecuador, cu centrul la Cuenca.Azucena. (asusena). Loct. în E Argentinei, la SV de oraşul Tandil.Azuel. (asuel). Loct. în VSV Spaniei, la NE de Córdoba şi la SV de Puertollano.

Azuer. (asuer). Râu în partea central-sudică a Spaniei, afluent al fluviului Guadiana.Azuero. (asuero). Pen. în S statului Panama, la Oceanul Pacific.Azuga. Oraş în jud. Prahova, la poalele Bucegilor, pe valea Prahovei. Circa 7 000 loc. A fost întemeiat în 1830 şi până în 1881 s-a numit Întreprahove, fiind declarat oraş în anul 1948.Azul. (asul). 1. Loct. în Argentina, la SV de Buenos Aires. 2. (Azúl). Râu în SE Mexicului, afluent al râului Hondo. 3. Vârf (3 810 m) în Chile, în Anzi, la SE de oraşul Talca.Azúl. v. Azul (2).Azules. (asulis). Râu în Panama, cu vărsare în lacul Gatun din Canalul Panama.Azul Meambar. (asul meambar). Parc Naţional în Honduras, la E de Lago de Yojoa.Azuma-san. Vârf (2 024 m) în Japonia, la NV de oraşul Fukushima.Azuqueca de Henares. (asucheca de enaris). Loct. în Spania, la NE de oraşul Alcalá de Henares, pe râul Henares. Azur. (aziur). Loct. în SV Franţei, la ENE de loct. Vieux-Boucau-les-Bains.Azurduy. (asurdui). Loct. în SE Boliviei, la SE de oraşul Sucre.Azusa. (asusa). Loct. în aria oraşului Los Angeles.Azyory. (aziorii). Loct. în NV statului Belarus, la ENE de oraşul Hrodna.Az Zabadānī. (az zabadaanii). Loct. în Siria, la NV de Damasc.Az Zahrān. (az zahraan). Loct. în ENE Arabiei Saudite, la SE de oraşul Ad Dammām.Azzano Decimo. (aţano decimo). Loct. în NE Italiei, la SE de oraşul Pordenone.Az Zarqā׳. (az zarcaa). 1. Oraş în NV Iordaniei, la NE de capitala Amman. 2. Reg. adm. în NV Iordaniei, cu centrul în oraşul omonim.Az Za׳tarī. (az zatarii). Loct. în NV Iordaniei, la SE de oraşul Al Mafraq.Az Zāwīyah. (az zaauii iah). Oraş în NV Libiei, la VSV de Tripoli.Az Zaydiyah. (az zaidii iah). Loct. în NV Yemenului, la V de oraşul Sanaa, pe ţărmul Mării Roşii.

Azzeffâl. Lanţ muntos în Maritania şi Sahara Occidentală.Azzel Matti, Mlaştina. Regiune mlăştinoasă în partea central-sudică a Algeriei, în Deşertul Sahara.Az Zilfī. (az zilfii). Loct. în NNE Arabiei Saudite, la E de oraşul Buraydah.Az Zintān. (az zintaan). Loct. în NV Libiei, la SV de oraşul Yafran.Az-Zubair. v. Az-Zubayr.Az-Zubayr (Az-Zubair). Loct. în Irak, în SE ţării, la SV de Basra.Az Zuqur. Ins. în Marea Roşie. Aparţine statului Yemen.Az Zuwaytīnah. (az zuaitiinah). Loct. în NNE Libiei, pe ţărmul SE al Golfului Sirta, la NV de oraşul Ajdābiyā.Ânlong Vêng. Loct. în NNV Cambodgiei, la graniţa cu Thailanda.Âp Tan My. (ap tan mii). Loct. în SE Vietnamului, la NV de oraşul Phan Trang.

DICŢIONAR GEOGRAFIC UNIVERSAL DE NUME...

Documents

Transcript of DICŢIONAR GEOGRAFIC UNIVERSAL DE NUME...