GAZETA TRANSILVANIEI.R UD A C Ţ IU N E A Ş I A i ) « L \ l S T R A Ţ I UN EA :

BRAŞOYU, piaţa mare Nr. 22.

,G A Z E T A “ ŢESE ÎN F IE C A R E ţ)I.

Pe unO an ă 12 fior., pe ş e s e luni 6 fior., pe t r e i l u n i 3 fior.Eocîâx?!» şi etoăinătat«:

Pe a n ă 40 fr . , pe ş 6 se Iun? 20 fr.. pe t r e i l un i 10 franci.

A N U L Ü X L V I I I

SÉ P R E H U M E R Ă :ia poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

A N U N C I U B I L E :O seriă garmondü. 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicai

Sorissri nafrsncat» nu sa pHmesou. — Manuscripte nu se retrămitu.

239. Sâmbătă 26 Octomvre (7 Noemvre). 18 8 5 .

Din causa S-tei sărbători de mâne, ^iarulü nn va apáré pănă Luni sera.

Braşovft, 25 Octomvre 1885.Mercur! s’au împlinită (Jece an când

d-lă Coloman Tisza s’a presentată înaintea dietei pentru întâia 6ră ca ministru-preşedinte ală Un­gariei.

Partisanii ministrului - preşedinte sărbăto- rescă acostă aniversare cu mare tămbălău. Nici că se putea altfelă. D-lu Tisza are marele merită de-a fi căpătuită în intervalulă de ^ece ani, de când a luată frenele guvernului în mână, ună legionă de <5meni necăpătuiţi şi este natu­rală ca creaturele se se închine dinaintea măes- trului loră.

Afară de 6stea mameluciloră ce şi-au adu­nat’o de pretutindeni şi şi-a organisat’o, d-lă Tisza nici nu mai are pe nimeni, care să se gândescă cu recunoscinţă şi cu simpatia la resultatele activităţii sale ca ministru preşedinte. Nici chiară între Maghiari densulă^ nu se mai bu­cură de popularitatea ce-o avea odini6ră, când era şefă ală oposiţiunei. Cei ce nu s’au încăl­zită la s<5rele protecţiunei lai puternice, precum şi toţi Maghiarii cari şi-au păstrată independenţa opiniunei, reeunoscă, că mai nimică nu s’a îm­plinită din speranţele ce le pusese naţiunea ma­ghiară în ministerulă Tisza la 1875.

„Când a venită la guvernă — scrie orga- nulă germană ală d-lui Apponyi — d-lă Tisza a promisă sărbătoresce, că va face capătă mise- riei financiare restabilindă echilibrulă în finan- cele statului. Cum şî-a împlinită densulă acostă promisiune? Deficitulă Ungariei era la 1875 de 60 mili6ne, din cari celă puţină 40 mili6ne erau destinate pentru investiţiuni; astădi când ne trebue neasemănată mai puţină pentru investi­ţiuni, când dările de atunci s’au urcată celă pu-

Dér nici că mai e lipsă sé dicernă noi, când destulă dicu Maghiarii înşişi despre pur­tarea d-lui Tisza faţă cu noi şi în specială faţă cu Ardélulű. fia re le Hiaghiarc din Budapesta se ocupă tocmai acum de situaţiunea Ardé- lului şi aceste diare suntă cari, după 4ece ani de regimă tisaistă, vină şi constată că „Ar- delulă e ună cuibă de mamelu.ci şi se folosesce numai pentru tréba alegerii de deputaţi“, că „guvernulă Tisza a coruptă Ardâlulă într’ună gradă ne mai pomenită“, că „sub dictatura par­lamentară a d-lui Tisza administraţia şi justiţia în Ardâlă a devenită câtă se póte de rea şi co­ruptă.“

Acésta o constată a(}î însăşi pressa maghiară. Persecuţiimile naţionale, terorisările, distrugerea şi ameninţarea a totă ce e românescă o vedemă cu ochii. Din tóté promisiunile, ce le-a făcută, când a venită la guvernă, d-lă Tisza şi-a ţinută numai promisiunea d’a lovi fără milă în inte­resele de viaţă ale naţiunalităţiloră nemaghiare, „d’a le sdrobi,“ cum s’a esprimată în dietă.

Decă nu şi-a putută împlini nici acésta pro­misiune, nu e d-lă Tisza de vină, ci puterea de viaţă a naţionalităţiloră, pe care nici cincideci de ani de dictatură tisaistă nu-o va puté înfrânge.

Timpă de cjece ani gavernulă tisaistă a totă lovită şi distrusă în drépta şi în stânga, causândă numai rane şi ruine. Noi Românii reamintindu-ne acestă tristă şi durerosă periodă de dictatură parlamentară maghiară nu putemă decâtă sé dorimă, ca să ne fiă dată câtă mai curândă a serba nu inaugurarea, ci căderea acestui sis­temă de guvernare asupritoră.

UNIREA BULGARILORŰ.Telegramele cele mai nouă:Constantinopolu, 4 Noemvre. Eri aparii o iradea,

ţină cu 15 milióne, avemă ună deficitu de 34 care ordona, mobilisarea întregei armate turcesci, cu es-m ilióne, ca re se póte acoperi n u m a i p rin co n trac - cePt*unö de eoipuriie din Yemenu şi Bngdadă.

, v i , ” T v a Sofia, 4 Noemvre. Cu mare nedumerire se astéptáta re a de nouă d a to r ii. In asem en i im p re iu ră r i f ^ . . 7 .r J i resultatele conferinţei. 6tuvernulu socotesce de imposibilanu póte fi v o rb ă de ech ilib ru in fin an ce le s t ă tu - , ^tórcerea la status quo ante şi retragerea trupelorü bul­im şi ţe ra to tă a ş tâp tă îm p lin ire a p ro m is iu n e i m i- gare din Rumelia osticâ. Intórcerea la status quo ante n is tru lu i.“ Ifără întrebuinţarea forţei se consideră ca neesecutabilă.

„ U n a d in ce le n ia i n eap ăra te treb n in ţe a le | După vederile eercurilorü oficiale, cei Jtpai mulţi sorţi deunei ţâri — continuă memorata fóift — este o j istandă ar fl “ “ tinerea tractatului din Berlina, dér, u a • / 1 promit éndu-se unirea personală. — După o seire ce cirbun ă ad m in is tra ţ ia , b u ccesu -i-a ore lu i Oolom an w ,, 7 . ,. ’ . . culă aci, prmţulu Alexandru, însoţită de consululü geTisza în cei 4ece an* de când e mmis-tru-preşedinte, să introducă o asemenea admini- straţiă? Nici cei mai înfocaţi amici ai lui nu voră puté afima acésta. Nepotismulu şi pro- tecţiunea grasézá mai multă ca ori şi când.Tóté oficiele suntă înţăsate de ómeni incapa­bili, pe cari i-a căpătuită, spre a câştiga fa- miliele loră influente în favórea scopuriloră gu­vernului. Corupţiunea domnesce şi acum ca şi mai înainte- şi poporului i s’au încărcată în spi­nare nisce sarcini enorme, fără ca să i să dea în schimbă o administraţia şi o justiţiă regulată şi cum se cade; pe tóté terenele întălnimă şlen- drianulă avitică. “

Aşa critică Maghiarii independenţi activi­tatea de dece ani a lui Tisza. Ce se mai dică Nemaghiarii, când înşişi Maghiarii condamnă fără cruţare sistemulă lui de guvernare? Ce să (Jicemă noi Românii, cari de (Jece an* amu fostă tractaţi de d-lă Tisza numai cu tunete şi cu trăsnete ?

neralü englesă d<n Sofia, va avé o întâlnire la graniţa turcă-rumeliotă cu marele Vizirii, spre a se înţelege în privinţa unirii Rumeliei ostice.

Belgrádi, 4 Noemvre. Se vorbesce, că s ’a ordo­nată în tóté districtele dela graniţă mobilisarea chemărei a doua. Prin acésta armata se sporesce cu 8 regimente de câte 4 batalióne. Aceste trupe se concentrézá câtă mai curéndü în NişQ. UitimulQ transportă de 140 cai a sosită eri în Nişă.

Filipopolii, 4 Noemvre. Se constată în tóté păr­ţile ţării ună puternică curentü în direcţiunea, ca gaver- nulă în ceşti unea unirii celoră două ţărî sé nu facă nici o concesiune, ci sé o apere la nevoiă cu armele. E forte populară idea unei înţelegeri directe a prinţului cu Sultanulă şi se speră în mijlocirea Angliei. — Preşedin­tele societăţii de binefacere macedonene, Ryssov, care s’a întorsă dintr’o călăioriă prin ţără asigură, că Mace­donia va rémáné liniştită dér se va ridica îndată ce Bulgaria va fi strîmtorată din partea cuiva.

Nişu, 4 Noemvre. La Zaribrodü nu se mai vă du multe trupe bulgăresc!; se dice, că grosulö armatei ar fi concentrată la Slivnitza. — Din Vidinu se anunţă, că flotila bulgară se aştâptă dela Rusciucă. Intenţiunea e ! se atace de pe Dunăre oraşele serbesci dela graniţă.

Brza-Palanca şi Cladova. Bulgarii declară: Serbii numa la Sofia poiă merge; noi mergemi la Belgradü. Volun tari din V am a, Rusciucă şi Şumla sosescă în fiecare (j în Vidinfl. Aceştia se ínarmézá şi st; trimită la graniţă E mare lipsă de muniţiune; abia se vină 50 cartuş> (patróne) de o puşcă.

Suttomore, 4 Noemvre. Din Scutciri se raportézá că acolo mereu sosescii redifî din Albania de mijloci spre a întări garnisóna. Se facă însemnate cumpărăr de cai pentru trenă şi transportă. Tóté provenienţei« din Muntenegru se supraveghiază.

Ianina, 4 Noemvre. In urma înarmăriloră rés boinice ale Greciei, domnesce mare agitaţiune între mo hamedani. In Ianina, Prevesa şi alte locuri notabilii ai ţinută adunări şi au hotărîtu se adreseze Porţii o tele gramă de supunere şi o adresă, în care se accentueze că Mohamedanii nivîodată nu voru consimţi se se schimb< starea esistentă.

Viena, 4 Noemvre. Prinţulă şi Caravelov sunti înţeleşi a sacrifica totulă, numai ca să scape de conce siuni teritoriale Serbiei, deóreee aşa ceva ar avé ca u r­mare o revoltă în Bulgaria, care e oţerîtâ de Zankov E adevărată, că în Macedonia e totuli gata pentru c revoltă.

Maghiarii şi Politica orientală.In Halmi s’a dată la 4 Noemvre o serată

în onórea deputatului Andreiu György. Cu acăstă ocasiune György a ţinută următorulă discursă, de toţi cei de faţă aprobată, în care tractă poli­tica orientală pledându pentru o acţiune energică.

Coatele Andrassy, apărândă ocupaţiunea Bosniei în contra opiniunei publice a Ungariei, s ’a provocată la viitoru. Trebue să constatămă, că evenimentele au justifi­cată complecta politica sa, au justificat’o nu ca politică a Curţii, nu ca politică a lui Bismarck, ci ca politică specifică unguréscá. Timpulă e aprópe, în care proce* derea sa de atunci se va considera ca unulă din meri­tele sale cele mai mari pentru politica unguréscá. Şi în adeveră: Balcanulă în agitaţiune şi vechiulă cămină de focă permanentă, la graniţele nóstre — se se observe bine, la graniţa croată şi fosta militară — linişte com­plectă; campionulă ideiloră panslaviste, Muntenegrulă, •nchisă cu zăvore de feră în Sudă de răsboinicii Alba­nezi, în Ostu prin ocupaţiunea micstă a Sangiacului, în Nordă de monarchia nostră şi în turburarea generală constrînsă la neactivitate, hidra ideiloră panslavistice ţi­nută celă puţină aci îngenunchiată: acesta’i ună resul- tatu, de care politica de ocupaţiune are totă causa d’a fi mândră

Vremă sinceră pacea, o oeră stările nóstre econo­mice şi politice. Dér dacă răsboiulă formală aternă deo împuşcătură la graniţa serbo-bulgară şi dacă restabili­rea statului quo ante va fi probabilă împreunată cu sacri­ficiu de sânge, atunci sfera intereseloru nóstre pretinde fă ră îndoială o politică activă la Balcani. Restabilirea statului quo ante pură şi simplu e împreunată cu m ari pericule, e cu neputinţă. Tóté modificările, chiar şi cele mai mici în statutulă de organisare, ce s’a lucrată pentru Rumelia orientală, ascundă în sine ună îndoită periculă. Pericululă esternü zace într’aceea, că interesele Serbiei i ’ară puté vătăma prin acésta în modü simţitorD. Băr­baţii de stată bulgari o spuuu pe faţă, că unirea e ni- suinţa principală a Bulgarilorü şi Rumelioţiloră. Orice apropiare de acéstá ţintă în statutulă de organisare con- turbă în modă simţitoră echilibrulă în peninsula balca­nică, a cărui cestiune guvernulă regelui Milán a pus’o pe tapetă cu atâta tactu justă. Pericululă internii zace într’aceea, că periculele acestei tendinţe crescă, că îm- j pedecarea unirei este numai formală şi cu acésta se ză- darnicesce totă scopulă conferinţei. Dér cestiunea mai are şi ună altă punctă. Punctulu de greutate trece în ‘ Macedonia. Organisarea acesteia va fi noulă mără de cértá şi Caravelov are dreptate să susţină, că lin iştea1 Macedoniei aternă numai de Bulgari; pănă în celti mai din urmă sată suntă comitete bulgare active. Nu’i vor- ■ bă esistă şi comitete daco-române şi spre mai marea ■ mărire a înaltei Porti lucrările loră de >soboli« le isto- risescă în publicaţiunî oficiale. Dér acéstá mişcare de

Nr. 230. GAZETA TRANSIlYANIEIi 1885.

nde ’şî-a luată începutulă ? Oratorulă spune, că pă­rintele ei este Dondukoff-Korsakoff, că comitetele pan- slaviste moscovite trimită preoţi şi profesori, cari scor- monescă foculă revoluţiunii. Ţinta este întemeiarea unui mare stată bulgară sub cunoscutulă protectorată, înte­meiarea acelui stată, care se se întindă dela Dunăre şi Marea Negră pănă la Marea Egeică, cutrierândă penin­sula balcanică. Noi trebue deja adi se luptămu în con­tra formării acestui stătu şi acesta e problema principală a politicei orientale active.

Chiar şi interesele nostre materiale pretindă acesta. Piaţa principală a viitorului nostru economică, a indus­triei nostre ce se desvoltă este OrientulCL... La ce ne putemă aştepta pe tSremulă tractateloră comerciale din partea unei mari Bulgarie, vedemă din procederea micei Bulgarie, care preferă pe tote terenele mărfurile rusesci, opunendă ună potopă înlregu de şicane esportului nostru. Şi politicesce? S& mai vorbescă şi de asta? Teoria despre echilibrulu stateloru balcanice nu e nicidecum o te­oria golă. Are carne şi sânge. Noi nu putemă mulţămi Serbiei pentru lealitatea sa concretă prin aceea, că lă- sămă mână liberă contrarului seu, (|icemii, concuren­tului ei.

Isbutindă puterile se stingă foculă şi se susţină pacea, atunci problemele politicei orientale active suntă :o modificare câtă se pote de mică a statutului organicii rum eliotă, protectoratulă seriosă asupra AlbanezilorO, regularea stărilorâ macedonene asigurându-se egemonia turcescă, înlăturarea fantasieloră de o mare Bulgariă. Neisbutindă puterile să susţină pacea, atunci cu totă părerea de r&u trebue se se persecute necondiţionaţii scopurile pănă la cele mai estreme consecinţe. Noi nu trebue se suferimu, ca la graniţa onestului vecină se se formeze unu stătu mare, săturatu cu idei panslaviste\ seăpându’i Turciei din puterea sa portulu Salonicu, trebue se-lîi asigur amu sferii puterei nostre; şi pentru ajungerea acestei ţînte se nu ne tememO nici de o re- voluţiă macedonenă, nici de o intrigă bulgară, nici de şiretlicuri diplomatice.

Numai o politică orientală pasivă este necondiţionată împreunată cu pericule. Ivindu-se ună nou procesă de descompunerea imperiului turcescă, politica pasivă ar aduce ruina Serbiei, singura nostră amică, şi înlănţuirea ei la carulă triumfală ală panslavismului, precum şi crearea marelui stată bulgarii: Ună stată ală panslavismului, care fără îndoială şi-ar întinde braţele sale de polypă şi spre noi.

Asta nu e nici o politică a Curţii, nici o politică austriacă, ci mai multă o politică ungurescâ în ’celă mai j strictă sensă ală cuveni ului. Austria se pote descom­pune în elementele sale; fiecare din ele va afla terenulă ?Su de înrudire. Numai noi trăimă şi murimă pe acestă DămentO, nu numai ca individ’ singuratici, nu numai ca itată, ci şi ca Unguri. In altă parte nu e locă pentru îoi. Şi istoria ne’nvaţâ, că în acestă locă numai o pu- ere mare pote esista. Aceleaşi referinţe, care înainte îu sute de ani au creată situaţiunea (de a(Ji), voră de­semna aci în viitoră erăşi loculă marei monarehii mgare.

Austria şi Rusia.O rg an u lă p r in c ip a lă a lă ce lo ră d in „c lu -

)u lă n a ţ i o n a l ă g e r m a n ă ,“ „ D e u t s c h e - Z e i - u n g u d in V ien a , desp re e sp u n erile com ite lu i

i a în o k y în d e le g a ţ iu n i face u rm ató re le ca rac te - is t ic e o b serv ăr i.

După cum se póte vedé, întrebările ce se facă aci untă torte delicate, De altmintreli cu ele nu s’au sfîr- ită întrebările delegaţiloră unguri. Dechiarările minis- rului devină şi mai însemnate când ne gândimă la ce spră încercare este pusă amiciţia ruso-austriacă, jună ică prin evenimentele din Orient ă.

De altmintreli se pare, că frumósele 4*le dela Krem- ier au trecută deja, şi relaţiunile dintre Austria şi Ru- ia începă a lua ună caracteră forte ciudatű. Mai în celaşi timpă apare în organulă d-lui Katkoff precum şi î oficiosul „Warsawski Dnewnik« propunerea d’a împeea retenţiunile serbescî de compensaţiune printr’o unire a osniei cu Serbia. ţ)iarulă din Varşovia adaogă că re- sle Milană va trebui, după puntulă de vedere ce pu îrile voră adopta în privinţa Bosniei, sé se pună în ca- ulă acestei provincii cu titlulă şi drepturile unui guver- etore generală austriacă séu a lă unui pase turcescă.

Este lesne de înţelesă sângerosa satiră ce este în céstá propunere Rusia dă sé înţetegă diplomaţiei aus- iacă, că despăgubirea pentru Serbia nu trebue căutată ăspre Bulgaria, ci despre Bosnia, de unde sé póte nasce

mărulă de discordiă.De almintreli merită sé observâmă, că în acelaşi

aripă, foile guvernamentale din Viena au începută sé îlemiseze forte aspru cn presa rusă. Astfelă, ună or- tnă ală ministerului nostru de esterne scrie astă(|î tre altele:

»Când íntréga presă mai însemnată a monarchiái

nóstre se arată simpatică faţă cu Serbia şi doresce ju­nelui regată nu numai ună repede progresă culturală, ci şi, décá este cu putinţă, o mare întindere de teritoriu, apoi nisce asemené vederi nu potă fi privite decâtü ca dovedi despre o politică de vecinătate cu totulă amicală şi ca o apreciare totă atâtă de dréptá câtă şi de bine- voitóre a situaţiunei în care se află Serbia astădi. In nici ună casă ínsé aceste vederi nu potă fi privite ca semne pentru acea politică cuceritóre, de care pressa rusă acusă necurmată pe Austro-Ungaria. Nu scimă cu ce şi décá Conferinţa ambasadoriloră va despăgubi pe Serbia pentru sacrificiile sale materiale, dér când pledămă contra aplicării biciului, apoi facemă acésta tocmai fiindű că suntemă de părere că Serbia se află faţă cu monar­chia nostră în nisce relaţiunî cu totulă altele decâtu cele în care cei din Petersburg şi Moscva ar dori sé menţină pentru vecînicie pe Bulgaria faţă cu Rusia..«

Trebue se iîmă recunoscétori comitelui Kalnoky, că nu s ’a încercată sé tăgăduiască vrajba naturală de inte­rese ce esistă între Austria şi Rusia, ci a recunoscută — negreşită cu nisce cuvinte forte dulci — esistenţa acestei vrajbe. Ministrulă n’a pututö, ca o slabă consolaţiune, decâtă sé adaugă, că orî-ce bărbată de stată austriacă trebue sé lupte pe câtă ii va sta in putinţă ca sé do- béndéscá o soluţiune pacinică a conflictului ce esistă. Acéstá încercare s’a făcută şi acum 4ec© ani şi, cu totă alianţa celorü trei împ0raţi, s’a ajunsă la tratatulö dela San Stefano şi era apópe sé sé ajungă şi la ună résboiu europână.

Austria recunósce deci sfera de putere rusă în Orientă, pe când panslavismulă nu va recunósce nici odată o sferă austriacă de putere acolo.

In asemenea împrejurări, ce róde póte da bună­voinţa ministriloră ? Ei şi programele loră disparö, dér vrajbele remâuă şi se cocă. D. Katkoff cere astădi Bosnia pentru Serbia. Din forterâţa panslavismului la marea Adriatică, din Muntenegru, se póte în totă minutulă sé fiă transplantată nemulţămirea în Herzegovina; acé ta se scie în Viena şi se scie şi mai bine în Moscva şi Peters- burgö. Astfelă se esplică de sine pentru ce corniţele Kalnoky n’a putută sé spună multe lucruri liniştitore asupra situaţiunei. Ministrulă are negreşită cea mai mare dreptate, de vreme ce Kremsier a schimbată forte puţină relaţiunile dintre Austria şi Rusia.

C ru ţa re a de m âuă a M iulstruisd.Sub acestă titlu scrie „ P e s t i N a p ! o “ (nr.

304 dela 5 Noemvre) între altele:„Eri pe la amédi se lăţise deja în oraşulă íníregű

faima că contele Paul Széchényi, ministrulă de comerciu, la festivitatea de încfeidora. a esposiţiunii, a sérutatü prin­ţului de coronă mâna înaintea tuturoră. La începutö faima acésta cei mai mulţi n’au credut’o, după ce s ’a aueverită ínsé, n’au înţeles’o, Dér ori au cre^ut’o ori nu, toţi au fostă siliţi sé constate că aşa ceva nu s’a întemplată niciodată în Ungaria.

In prima liniă ne pare réu de prinţulă de coróná, pe care acestă neobicinuită modă ală ministrului d’a aduce omagiele sale l’a pusă într’o situaţiune delicată, şi aprópe comică. Dér prinţulă de coróná n’avea ce face. Eiă a întinsă mâna ministrului şi nu s’a aşteptată ca acesta în locă de a i-o strânge sé i-o sérute. De aci încolo décá va întinde mâna vr’unui bărbată de statü maghiară va fi mai cu băgare de sémá.

In ală doilea réndíí simţimă o părere de réu şi o compătimire sinceră pentru corniţele Széchényi Paul, care e omă bună. Intr’ună momentă nefericită, în estasulă séu şi-a uitată, că este ministrulă de comerciu ală Un­gariei, consilitmulă regelui, omulă de încredere ală dietei, şi a dată espresiune semţ0mintelorii sale debordute sé- rutândă mâna fiului regelui, cum ar face unü servitoră b0trână credinciosă, care în adevérü ar fi fericitü. décá i-ar puté séruta mâna şi s’ară sâmţi nefericită dé< ă nu i-ar fi iertată sé o sérute. Numai câtă ceea ce póte face ună vechiu domestică credinciosă, nu póte face mi­nistrulă unui stată constituţională, care representă suve­ranitatea poporului. Nu-o póte face ca omă privată cu atâtă mai puţină ca ministru. Corniţele Széchényi ínsé n’a figurată eri numai ea ministru, ci şi ca pre­şedinte ală esposiţiunei ce a stată sub protecţiunea prin­ţului moştenitoră. Totă Europa va rîde, când va afla de acésta istoria.

Din parte-ne ne-ară plácé sé-o faeemö nefăcută; şi celă puţină sé-o uitămă câtă mai curendă. Pentru că, spuindă sinceră, în mésura în care ne pare réu ea ne şi genézá. Ne genézá cu atatü mai multă, cu cátü acéstá ţâră, şi fără sérutári de mâni ale ministriloră, stă în reputaţiă destulă de rea în ceea ce privesce ca- racterulă şi mândria bárbátéscá.

Acea naţiune, care la 1848 era ună leu, acum aşa se scie téri pe pântece înaintea puterei, ca o pisică Şi póte de acolo şi vine, că la noi munţii, ce se scremă. nască totă şorecî, pentru că pisicei îi placă sórecii.

Nici în anii 1860 nu s’a întemplată ca bărbaţi sé se fi salutată între ei cu : „serutü mâna..“ A(Ji ínsé acesta se usitézá nu numai între clasele sérace, ci şi între deputaţi. Deputatulü salută aşa pe ministru« sé-

rută mâna Escelenţei ta le“ — ear ministrulă réspunde: »Bună (Jiua« (jó napot.) Nici Ja începutulă aniloră 186o nu s’a întemplată ea depuţii între sine fără deosebire sé nu se tutuescă (sé nu-şî dică »tu") Acesta este ună o- biceiu democraticii, care e fórte la locă în dietă. Deak a fost omă destulă de mare şi destulă de puternică, şi a avută destulă consciinţă de sine, dér niciodată n’a vătămată acestă obiceiu democratico. Astăzi ínsé mi­niştrii sunt aprópe genaţi, décá colegii lord deputaţi cu- tézá a-i tutui. Şi le place décá sunt titulaţi totă cu ,es- celenţă* ei ínsé vorbescă cu deputaţii »per maga“ (4i- céndu-le: d-ta).

Cum sé nu-şî fi uitată de sine dér contele Paul Széchényi şi cum sé nu fi sérutata elü mâna prinţului de coróná? Inţelegemă că a făcut’o, căci ună servi- lismă ca celă de a(}í a mai esistată numai pe timpulă Măriei Teresiei. Şi acésta ínsé cu o mare deosebire, eă adecă Maria Teresia n’a fostă numai domnitóre, ci ş femeă. Şi încă şi acéstá deosebire este în defavórea erei de astăzi-

Aşad0r, era liberală, care s’a stabilită pe basa li­beralismului dela 1848 şî-a ajunsă punctulă, de eulmi- naţiă. S ’au începută sérutárile de mână ale miniştnlorD.

Şi asemeni miniştrii voiescă sé încheie noulă pactă cu Austria? Asemeni miniştrii voiescă sé coverşâscă crisa economică? Asemeni miniştrii voiescă sé apere ţâra de duşmanii ei din afară?

In adevâră ună lucru mai caracteristică şi mai in­teresantă ca acesta nu s’a putută petrece în 4iua ani- versărei de 4ece ani a lui Tisza Kalman.

Bateţi şi pentru acésta monede de bronzu, mame- luc ilo ră ! *1»

SOIRILE PILEI.La 4 Noemvre s’a închisă esposiţiunea din Pe-şta

în modă s0rbătoreseă de cătră A. S. prinţulă de coronă Rudolfii. Înaintea pavilionului regală se aflau toţi mi­niştri, numeroşi demnitari bisericesci, civili şi militari. Când apăru prinţulă de coronă, fă întempinală cu stri­gări de »sé trăiasc|« şi cu ună discursă din partea mi­nistrului Széchényi. Prinţulă de coróná mulţămi şi a- rătâ importanţa esposiţiunei, »care a deşteptată şi în- tărită în noi toţi încrederea, conscimţa de sine şi cre­dinţa în viitorulă. culturei nóstre, amö arătata străinătă­ţii cum s’a avântată Ungaria în rendulă statelorű culte, cei ce au luată parte la esposiţiune au făcută ună ser­viciu patriei, de care ne înlănţuesce pe toţi cea mai tare legătură a credinţei şi iubirei copilăresc!.« Discnrsulă fă întreruptă de repeţite ori cu strigăte entusiaste de ,së trăiască.« Moştenitorulă tronului, după ce a dată ună ocolü prin hala de industriă, s’a depărtată.

— 0 —A41 ni s’a comunicaţii scirea, că la protopopiatulă

Avrigului afară da dl. G. M oiană, mai suntă candidaţi d-nii Căndea, fostă funcţionară în cancelaria metropolă tană şi zelosulă înv0ţătoră Nicolau Borza, care de presentă este directorulă scólei primare din Boiţa. — Membrii sinodului electorală sé lucre cu consciinţă şi sé alégá pe cea mui potrivită personă pentru ună postă de atâta importanţă.

- 0 —A mai »pricopsită« ministruiü Trefort pe preotulă

gr. or. Radu Mareovicî cu 100 de — florini, nu cu mor­covi.

—0 -Fóia bugetară ,,Kol. Köz.“ reproducêndà dupé

fóia nostră scirile despre espulsarea Israeliţiloră din Ro­mânia, declamă de doué ori „Domne!4’ şi apoi îşi esprimă dorinţa, că „bine ară fi sé facă Ungurii totă aşa cu re­dactorii dela foile românesci, deórece vrednici s ’au făcută de espulsare, au lucrată pentru.... bene merenti!-‘ — Acéstá dorinţă o sciamă de mulţii, nu mai era de lipsă sé se esprime ; dar vorba e, că foia bugetară nu scie proverbulă: „Cine sapă grópa altuia. . . . ? “

—0 —»Ellenzék« dice, că învëtarea limbei maghiare în

şcolele românesci din comit. Bihorului ínaintézá pretu- tindenea cu zelă »patriotică,* şi mai spune, »că Românii înv0ţândă limba maghiară îşi dobêndescü condiţiunea inaintărei şi nici ună Ungură cu mintea trézá n’are de gândă a ’i lovi in religiune ori naţionalitate, ba Românii vor în­ţelege int.enţiunile „leale* ale Ungurilorű.« — »Ellenzék« prin urmare declară, că toţi câţi lovescă în religiunea şi naţionalitatea nostră suntă bolnavi la capă. Av?să fra- ţiloră siamezi din Pesta şi 4iariştiloră foiloră ungurcsci, prin urmare şi celoră dela „Ellenzék.« Ce privesce ze- lulă »patriotică«, dela amintitele şc0le, autorităţile şco­lare sé fiă aşa de bune şi sé cerceteze cu câtă zelă pa­trioticii se propune limba română.

_ o—Serata de binefacere, ce se va da Duminecă în 28

Octomvre (8 Noemvre) de cătră „Rouniunea femeiloră române din Braşovă« în sala hotelului Nr. 1, are urmă- toruiă programú: A. Concertu-Declamaţiune; 1 Chopin F. »Polonaise Es-Dur,« pianü, d-şora Octavia Russu; 2

Nr. 239. GAZETA TRANSILVANIEI 1 8 85 ,hi Theocharü »Călugăreni,* declamaţiune, d-ra Elena mitriu; 3 Jensen »Ş0ptele pădurii,« cantü , d ra Ha

|«! Nemeşă; 4 W ieniawski »Legende,« violiná, d-ra Olga ijorovicz. — B. Tombola — Pausă. 100 de premii în lóre de 1 fl. pănă la 9 fi. unulü. Bilete de tombolă véndü separatö in sală. — G. Petrecere de danţă, pi pausă pănă diminăţa. Ineeputulü la 71/, óre séra.

—0—Pianista Matilda Husak, care a avutö unü succesü

plendidö la concertulü, ce l ’a datű ín séptéména trecută, iijimö că voiesce sé mai dé unü concertü ín sépté-

viitóre.—0 —

In semestrulü ántéiu alü anului scolarü 188516 an ínscrisü ín totalü la U n i v e r s i t a t e a d i n P e s t a S5 ascultători, cu 57 mai puţini că ín anulü treeutü, anume: 92 la teologiă, 1580 la drentü, 269 la filoso- ,244 la medicină, 200 la farm ac iă , 70 freeventante la rsulü de moşit ü.

—0 —Alü treilea câştigă principalü alü losurilorü esposi-

mii, unü pomposü serviciu de argintü pentru 24 per- íj ie ín valóre de 10,000 fl., i’a luatü — după eum spunü

i foi vieneze — o fată séracá din Viena. Poseso- losului primului cástigü principalü se dice că este

líamploiatü maghiarü din Pesta, care din .modestiă» vrutü sé ’şî publice numele. Curiósá modestiă mai

ï.Dacă — după cum s’a admi*rt în generala

industriă se înţelege confecţionarea de obiecíe destinate pentru vîndare, după care industriasü este celü ce din

i nări. Aceste lucrări suntü considerate de ele, ca şi tor- sub jsu lü Çësutuiü şi cusutulü, ca o afacere de casă, cu care

confecţionarea şi véndarea de articole trebuincióse ómé- ! d fmultü îi e antipatică vseţa industrială orăşenâscă

De lângă Napoc’a , 19 Brumarelü v. 1885.

Domnule Bedactorü! Tómna anului acestuia fiíndü ii bogată decátü cele din anii trecuţi, ómenii mai lu-

nilorü îşi susţine viâţa, atunci cu dreptü cuvénlü se póte (|ice: în ţâra Ardealului au adusü industria emigraţii germani din suta a 12-ea, Saşii de astă(JÎ. Ei suntü încă şi adi principalii representanţî ai aceleia.

Esistă inse o speciă de industriă mai vechiă, in­dustria de casa, ce se confecţionâză chiar pentru produ- cétorii ei şi pentru familiile lorü. Acéstá industriă a esistalü în Ardealü înainte de venirea Sasilorü. Românii şi Sécuii, respective femeile lorü încă acum 700 de anî pregátéu pentru casă, economiă, vénatü şi luptă acele producte primitive c a : făină ordinară pentru cirü şi pâne, pânză ordinară pentru rufe, ţesături ordinare de lână pentru zăburie şi mantale, blănurţ, pele pentru san­dale şi raniţe; la Maghiari, cişmele lorü de pele slabü argăsită, vase ordinare de lemnü, funii ordinare de scorţă ş. a. Şi în locurile, unde se află metale nobile, aurü şi argintü, ferü, sare şi ape minerale ş. a. Románulü ar- deleanü scia sé le scotă din pămentO în modulü acela vechiu cum a învăţatfi elü dela Romani, scia sé spele aurulü şi sé-lü lucreze ordinarü. Erau industrii de casă, la carî i-a silitű pe Români şi pe Sécui viâţa lorü de păşune şi vénatü, puţina lorü agricultură şi folosirea pă- durilorü, aceste industrii se lucrau ca laterale pe lângă viâţă agronomică puţină desvoltată, şi se lucrézá încă şi acjî.

Când au apárutü Saşii în Ardealü, ei au ridicatü acésta industriă de casă, cu o mână mai dibace şi cu

Ei

are sé se ocupe femeea.Poporaţiunei sëcuiescï, respective maghiarë încă de

Ei

iiaji din Betleană — precum scimG din isvoră s i gură !. ’ înţelegere eu d. preota locala au venita la id ea i! mst^ m en,e la adevărata industriă. Hi, an

j îmulţitu şi au sporiră productele industriale şi le-au dusă

cate la înfiinţarea unui fondü pentru ajutorarea biserice» a scólei române confes. Energiculü şi zelosulü poporü tónü din Betleanü n’a aşteptată muite, ci îndată ce Ir’oDuminecă îi s’a făcută cunoscutü idea, s’a ínscrisü vr’o 75 merţe mari de greunţe şi încă se vorü mai scrie. —

salutarü pentru ş óla románéscá conf. din Betleanü 3 care adv. Manu cu ocasiünea adunării generale a

ociaţiunei transilvane din Deşiu, 1882, a numit’o şcola Stelă a acestui ţinută şi a cărei înflorire trebue şi irö interesézá pe t0tă suflarea románéscá din păr- acestea.Seimü, că de vr’o 6 anî de cjile Betleanulü pentru

nânii din jurü a devenitü unü centru de unire şi TCnirî frăţesci. Lucrurile tóté mergéu în armoniă şi

strună. Cu nisuinţe nobile s’a datü începută unei jeliţi de diletanţi români. S ’au fácutü contribuirî — i modeste — pentru fundarea unei blibliotece popo- j. a.Şi ce sé vedî acum de vr’o 6 luni? In Betleanü

ipe a mirosi multü puţinO o neînţelegere, causa bi- poporale dórme, ér societatea diletanţilortt a mămăligă. — Şi cum se póte asta? Betlenenii totü aceia, carî au fostü înainte de asta cu fită una. Numérulü lorü s ’a înmulţită şi aşa

DâmâşagulO ungurescü. A doua: sciutü este, că mas românesci cu cele ungureseï din partea unui şi ace- Í individ ü cu una şi aceaşi căldură nu potü fi îm- şate. La doi domni nimeni nu póte sluji.Pe mésa de gală a aceluia, care ar fi chematü

ia së iea a mâna afacerea bibliotecei poporale şi iragiarea diletanţilorfl ce aştepta în zadarü povaţa pàrintéscâ, nici câutândü cu lampa lui Diogene nu iotêlni — te asigurü stimate lectore — decâtü serierî ireşci legate frumosü ca : »Virágnyelv; „Magyar-Né- gyakorlatok; « »Vőrősmartin,* »Petőfi,« etc. şi ocupân-

fi bine së se indemne poporulü într’o sérbátóre S u ,Pfeerică, ea flecare după putere së co n tr ib u é e c j l® '.ergtt- PeDt™ casele mal înaI,e * mai culte *ítéu «ie la înfiinţarea unui fonda nenfn. ain torar«. Maori,* . Sasn giuvaere dm metale şi petre nobde, precum şi arme

mai bune pentru vénatü şi resboiu, şi ei înşişi vindéu mărfurile cercetándü térgurile din ţoră şi din streinătate Incetulü cu încetulü au c|iditü Saşii locuinţe, biserici şi au ridicatü fortificaţiuni cu tinciu, ceea ce Secuii şi Ro­mânii nu vëcjuserâ pănă atunci. Saşii au adusü în ţâră

La ort «i ce lucru scima, cum că se alege una °U ‘ imp" 'tt arla fabrkărei sM e i >*rtiei, a tiparului, a ide încredere, una capö, sub a cărui povëtuire s e <an!al i l Plcture, Ş. a.

tóté în îndeplinire, gi care apoi are sê-sï dé sém ái a °8StŰ rap0rtÖ aU rêinasù pànS a<*' cele lrei«faptele sale înaintea publicului. Aşa credema, P° m f priîes0e representarea industriei în ArdeaW..Use va face ş, cu ocasiunea acestui începută N a » » cât» o « » r e schimba», s ’a HouW. Saşii au iă-

satü sé le scape din mână rolulü de conducëtorï deodiniórá în problemele ce le impune timpulü de faţă, trecéndü acestü rolü în tërile streine din Vestü. Indus­tria lorü a rémasü în mare parte eea bétrénéseá. In­dustria modernă á {érilorü vecine din Vestü a înlăturată de multü învechita industriă de aci a Sasilorü, şi aejî li se impune acestora aceeaşi problemă, ce se impune peste totü ţârii, ca cu totă puterea së între ín noulü timpü industrialü, — dacă nu voiesce sé rëmânà cu totulü în- dërëtü şi së sëràcéscâ.

Dér së urmàrimü m’ai d’aprópe popórele ardelene pe lunga cale a desvoltării lorü industriale pănă în tirn- pulü modernü.

Sécuii, respective Maghiarii din clasa burgesă au fostü mai primitori faţă cu vechii Sasî. Au primitü fórte curéndü dela aceştia, mai multü séu mai puţintt, felulü de ocupaţiune in iustria lă şi de asociaţiune (ţehurile) pentru unele ramurî industriale mai necesare lorü, ca : máceláritulü, confecţionarea de pele mai bună, blănăria

f c i i , cari până acum au fosta rëmasü pe terena " " j bun,ă ’ ceva ?i . din ” ai * * * * * V di” for-Memocraticü românü nu se pota becului nici d e c â ta lî? ’ »brăcăm intei, din încălţăminte şi carelări* , din«saau la unizureşca. A donai «-intfl « f . m . . . faUria te‘'ulu1’ d,n lăoâtu^ riă dm construcţiunea de

cáré şi vase de lemnü mai potrivite. Vastulü tërêmü alütorsului şi íésétoriei de cânepă, inü şi mai târdiu debumbaeü a rëmasü la Sëcui, respective la Maghiari învechia formă de ocupaţiune casnică în mânile femeilorülorü. Pănă în timpulü de fată, bărbaţii lorü nu s’auînduplecatü a peptëna lână, a suci fire şi a se aşe(Ja laângustulü rësboiu. Mai multe industrii vechi săsesci nule au plăcută de locü séu pré puţind precum: săpunăria,4idăria, legătoria buţiloră, măsăria mai ordinară şi maifină, construcţiunea de mori mai bune, confecţionarea de

, . v w, v. , pălării, şinore şi nasturi, ciorăpăriă şi flanelăria, brutăria«precum se vede cu drăgălaşi, clas,ci maghiari, „e|şi croilăria după sistemuW ge,.manilj cusutu|fl rufeloramö aminte şt de dragălaşa clas.eă ş. meritata laudă j arta tapiţ6rieii bărbieria ( a|(e ramurI d n

% M n r t ' i m x ' A l l r t w i “ oi _____y *

sunfü pétrunsi de credinţa, că agronomia ofere adevérata viâţă şi că articolii industriali de care are lipsă trebue se se producă pe cátü se póte în casă ca o întregire a agronomiei şi a traiului deja ţâră. Forma socială pentru fericirea casnică şi socială, a fostü la Maghiari în cursü de secuii satulü cu împărţirea lui în nobili şi clăcaşi. Şi când trebuinţele sale s au îmulţită şi în fine cereau şi articolî, ce nu se produceau în casă, atunci m eseriaşu l ger- manü i-a statü la îndemână. Elü întrebuinţa bucurosü ucrurile acestuia, dér nu Ie producea elü însuşi. Mai târc|iu când s’au formatü şi oraşe maghiare de meseriaşi de acele ramuri de producţiune, ce le-au învëÇatü dela Saşi, acestî industriaşi ’şî-au păstrată mai departe pentru sine calitatea ocupaţiunei industriale pe lângă aceea a a - gronomiei; căci orăşenii maghiari îşî cultivau şi ’şi cul­tivă pămenturile lorü de totü felulü, ce le posedau şi Ie posedü încă în mare mulţime şi întindere.

De altmintrelea acéstá ocupaţiune agricolă a mese­riaşului pe lângă industria sa e în usü, deşi într’unü gradü mai micü, chiar şi în oraşele săsescî ale Ardealului, ca şi în totă Ungaria. Abia în timpulü modernü a fácutü câţiva paşi înainte, atâtü aici câtü şi acolo, separarea acestorü ramurî de lucru. Sëcuiulü cu deosebire se des- voltâ ca producëtorü de lemne de construcţiune şi de táiatü, ca esploatatorü şi vén^átorü de apă minerală, ca plutaşă, ca lucrătorii ambulantă în agronomiâ ş. a., amë- suratü trebuinţeloril acestei ţ0ri.

Secuii au rëmasü în direcţiunea câştigului, pe care ’lü aflámü la toţi locuitorii munteni — în colportagiu spre ţ0rile şesdse dinprejurü — credincioşi tërémului in­dustriei de casă. Pe lângă agronomiâ producéu şi pro­ducă, după modulă ţ0rânescă, din pădurile posedate séu arendate de ei lemne de arsü, de construcţiă şi de lu­crată şi transportă marfa lorü de lemnü spre venejare in tótá téra în depărtare pănă la 50 şi mai multe mi- luri. Astfelü au fostă şi suntü lemnari şi plutaşi pentru comercianţii de plute în tóté locurile ţării — pănâ când în timpulü mai nou au fostü chiâmaţi în ţâră lemnari streini italiani, cari au arătată cum se transportă pe rî- uri, din pădurile mai îndepărtate, lemnele lungi şi des­picate, şi se aducă ca lemne de táiatü şi ca dóge pen­tru buti pe pieţele ţerilorD dinprejurü.

Secuii mergéu încă de demultü la lucru în părţile cele mai aprópe situate ale ţării ş i’şî aşedau ficele şi băeţii loră în oraşele săsescî ca servitóre şi ca ajutători la lucru pe la meseriaşi şi, câtă mai repede au putută, ş i-au estinsü acéstá industriă ambulantă şi de serviciu şi în România, pe când acasă îşi cultivau câmpurile şi munţii lorü cu mai puţină silinţă şi mai puţină raţională. Ca lucrători ambulanţi se ocupau şi se ocupă Sécuii şi cu tragerea apeloră minerale în sticle şi cu transportarea loră în ţâră. Afară de capitala *4orü Térgu-Mureşului, abia «flămă între poporaţiunea sëcuiascà, de aprópe 400,000 suflete, care locuiesce împreună binişorO com­pactă, vre-ună locă unde së se cultive vr’o industriă démná de numită. Escelentele producëtôre de pân(Jă de casă în mai multe locuri din comitatele Trei-Scaune, Ciucă şi Oderheiă încă nu şî-au însuşită complectă acete calităţi, care formézá adevérata industriă; anume nu le înt0mpinămă cu totulă separate de agronomiâ. Chiară despre producţiunea — ce o íntémpináma desă la Sëcui— de vase de lemnü şi de pământă, de sîte, de funduri de site, de împletituri de nuele şi alte asemenea articole, ce se transpórtá în mare mésurá la térgurile anuale ale tërii, ne îndoimă încă şi adi, că óre este industriă séu industria de casă.

In fine nu vomă lăsa neamintită calitatea démná de renume a Sëcuilorü de rênda, că elă în minele ce se află în ţinutulă săcuiescă, anume în ocna dela Parájd, în mina de aramă dela Balanbánya, în mina de fera dela Szent-Keresztbánya, în mina de cărbuni delft Kopecz şi în mai multe fabrice de spirtă, ce esistă în Chezdi-Vaşareiu şi în Tergu-Mureşului, în fabrica de chibrituri de lângă Parájd, în mai multe fabrice din şi de lângă BraşovO, e consideratü de unü escelentü lucră- torü, deşi mai adeseori nu pré supórtá greutăţile lucrului.

>Magyar AUam“ şi 4icemă cătră fraţii Betlenenî:Noi şi Ei.

Poporele din Ardealtt în agricultură, industriă şi comerciu.

Sub acestu titlu, „Siebenburgiscli-Deutsches jeblatt“ publică, în numerii din urmă, urmâ- lu interesantă studiu etnograficu-economicu lohann Hi ntz , care merită a fi cunoscuţii si teritorii noştri.

Inâilstria.La: 1 Maghiari, respective SScui. 2. Români. 3.

te ţină locului şi pretindă să’ţî dai silinţa a ’ţî căuta muşterii şi să visitezi târgurile.

In lungulă şiră de secuii, de când suntă indu&triaşiî Saşi in ţeră, nu s’a întâmplată ca vre-unulu din mulţii nobili mîcî maghiari să se fi apucată de vr’o anumită industriă pentru îmbunătăţirea întreţinerii vieţii sale. Nu’i vorbă, femeile loră şi chiar ale nobililoră mai cu stare au mânuită în casă, întocmai ca şi feme le din poporă, rota de torsă şi răsboiulă şi se pricepă de demultă a croi şi a c6se in casă cămaşa pentru bărbată şi co­pii, şi a aşeeja în dulapă rufăria de pată şi pândăiurile de masă călcate. Totă aşa ele suplinescu pe brutarii şi chiar pe francjelarii în oraşele loră seu în sate mai mari prin aceea, că cocă tote, ba facă chiar săpună şi iumî-

SCIKl TELEGRAFICE.(Serv. part. ală »Gaz. Trans.*)

VIENA, 6 Noemvre. — Scirea adusă de mai multe foi, că calea ferată bosniacă ar fi încinsă pentru comerciulü privatű, nu se adeveresce.

STRASSBURG, 6 Noemvre. — Hohenlohe, guvernorulű Elsaţiei, a sositű aici şi a fostű primitü în monulü celü mai solemneiü.

BERLINŰ, 6 Noemvre. — La alegerile dié­táié orasulü Berlinű a realesü pe toţi candidaţii liberali. Stöker n’a fostü alesü.

BELGRADÜ, 6 Noemvre. — Foile anunţă că in Nişu s’a descoperitü unü complotü în con­tra Regelui Serbiei, în fruntea căruia s’ar afla unü individü cu numele Viljotevici, care se (Jice că este ínruditü cu Karag-heorghevici. Scirea încă nu este adeverită. Regina Natalia a plecatü cu trenü separatü la Nişti.

Editorü: lacobă Mureşianu.Redactorü responsabilü: Dr. Aurel Mureşianu.

N r . 2 3 9 . GAZETA TRANSILVANIEI 188

Öuraüln la feussa á s VIsa&

dia 5 Noembre st. n. Í885,

Rentă de aură 4% . . . 98 15 Rentă de hârtiă 5% • • 90,25 ImprumutulO căilorii ferate

u n g a r e ......................... 148 40Amortisarea datoriei căi­

lor ă ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 3, 70

Amortisarea datoriei căi- lorii ferate de ostii ung.(2-a emisiune) . . . . 124 50

Amortisarea datoriei căi­lor fl ferate de ostu ung.(3-a emisiune) . . . . 109.-—

Bonuri rurale ungare . . 103.75 Bonuri cu cl. de sortare 103,75 Bonuri rurale Banat-Ti-

m i ş i l ..............................104 .—Bonuri cu cl. de sortarel03 75 Bonuri rurale transilvane 102.50

Bonuri croato-slavone . . Despăgubire p. dijma de

vinii ung..........................Imprumutulii cu premiu

ung....................................Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aurii austr. . . Losurile din 1860 . . . Acţiunile băncei austro-

ungare .........................Act. băncei de credita ung. Act. băncei de creditii austr. Ar-gintul’ă —. — Galbini

împărătesc! . . . . «Napoleon-d’o r i .................Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres sterlinge

102. ~

97.70

118 25

120 80 82.45 82 85

109 25 140 -

868.— 286 .-- 282 40

5 9 49.96

61.70 126.40

B u r s a d e B u c u r e s d .

Cota oficială dela 24 Oetornvre st. v. 1885.

Renta română (5°0), . . .Renta rom. amort. (5°/0) . .

> convert. (6°/0) . • împr. oraş. Buc. (20 fr.) . . Credit fonc. rural (7 °/0) . .

> „ „ (5%) • •* » urban (7°/0) . .» » » (6% ) . •

» (5°/o) • • Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.

« » » NaţionalăA u ră ..................................................Bancnote austria ce contra aură.

Mublicatiune.Cump. vend.

87 87V,901/2 91V.86 V* 8830 32

101 102 Va85 86V.97 9889 m u81s/4 82V41080 1190

12«/4 13. V». 2.02 2.04

--------------- 1Tergulu de ţâră celă mai apr<5pe a

Archangelă“ în comuna B. Lipova comitai Timiş6rii se va ţinea în 1 5 j'Noemvre a c. nou.

Tergulă de vite însă se va începe cu! mai înainte.

L i p o v a în 1 Noemvre 1885.Antistea comunalul

Numere, singuratice ă 5 cr. din „Gii Transilvanieiu se pottt cumpăra în tutun lui I. GBOSS.

5 8 wvtwL5R0MAMÜ ISTOXUOÜ

de Theochar Alexi.3 4 broşurimA a p ă ru ţii ‘ coiiîp letu

â 20 cr.Ori ce librarii, colportorii, legâtoru de cărţi

etc. este gata a procura aceste broşuri franco, duse la casele onor. cetitorii»

Acostă scriere este unică în t6tă literatura română, căci în adevăru nu posedămă nici unii romanii originalii coprindendu peste 1000 de pa­gini din care, nici una nu este lipsită de interesă pentru ori ce cetitoru.

O variaţiune bogată, precum nu oferă nici unulii din romanele traduse, apoi interesulă ce ni să excită pentru faptele istorice, preface lec-

tura acestui romanii în o adevărată plăcere, în unu bogatü isvoră nu numai de distracţiune ci şi de instrucţiune.

Textulü romanului este însoţiţii de ilustra- ţiuni, care şi aceste sunt originale, compuse de unii artistă anume pentru acestă scriere. Ea cu­prinde istoria României, începândă cu fanariotulű Caragea, trecéndű la revoluţiunea eterii grecesci şi a lui Tudorű Vladimirescu, a cărui viâţă, fapte şi mórte tragică sunt cu de amănuntulă descrise, atinge revoluţiunea dela 1848, tractézá pe largii Domnia lui Cuza, dandü unü tablou amenunţitii despre acea epocă şi încheiă cu alegerea lui Ca- rolü de Iiolienzollern.

Firulu., pe care să înşiră aceste tablouri is­torice, să compune din unü sujetii sensaţionalii în tótá puterea cuvântului. — Unü tată, per^éndű zestrea fiicei sale, într’o scenă, unde acésta o re­clamă dela el ii, îşi ese din fire şi o lovesce de mórte. Pentru a scăpa de pedépsa legii, o tâ-

resce în grădină, unde îi taie capulu îngropj du-lii, pentru a face să cr£dă lumea, că vruiu fără capă, este alu altei pers6ne. Cut astea să vede siliţii a mărturisi faptulu condamnaţii la muncă silnică. După câtva tiu să descoperă că . . . . dar cine voiesce a sci descoperă, cităscă roinanulă, unde va găsi c să-şi aţîţe, ş’apoi cu ce să-şi astâmpere curii tatea.

Cine-şl procură intregulii opil de-a-dreptuli \ tipografia editore plătindu-lu de-o dată înainte, va profita de economisirea portului adică va « se trimeţă numai câte 15 cr aceri de broşurii pentru 3 4 b ro şu ri 5 fio rin i.

Tipografia AlesB S M Ş O V t .

Tóté administraţiunile 4‘'are 0I'ü romf nesri st ru g ,te a ne face oiertă penîru publicarea acestui ara

O- -ÖQ-

SI

® sa

u

NES TBĂBÂ TA TOR VCONTRA

FRIGULUI Ş l UMEPELEINumai 1 fi. 8 5 cr.

Nou inventată, celii mai bunii, bine ţesuţii câl- durosă şi elegantu vestmîntu este aşa numitulu

m m w

B e 5© a n i in fiin fatăşi fórte renumită firmă de postovăriă En-gros

I T H HIRTEN“

Nu se ailă nimică mai bună, durabilă, eftinü şi comodă ca aceste nou invantatele „Bürger“ Jacken practice pentru bărbaţi şi dame, pentru băeţî şi fete, care se află în colorile sură, cafeniu, drapă, civitü închisă şi negru, — şi recunoscute de cătră persöne cu autoritate pentru

1 . „ E l a s t i c i t a t e a p e f i e c a r e c o r p i i 442 . „C onservarea tem p eratu rei egale a corpu lu i.443 . „ E c o n o m i a a l t o r u l u i h i e s c is ia ip e .444 . „ E t t i i s i i , d u r a b i l i i , f a s o n i i i r u m o s i k m o d e r i î i i . “Care posede ună „Bürger“ Jacke, este în timpă de ernă celă mai bine

apărată în contra frigului, pentru aceea se nu cruţe nimeni acestă mică sumă, care o datoresce pentru conservarea sănătăţii.

Mai departe să desfacă:1200 bucăţi flaneld de Srnă căldurose din Merino pentru bărbaţi, dame, băeţî

şi fetiţe ä 1 fl. 20 cr,800 bucăţi ismene de ernă din Merino fină pentru bărbaţi şi dame ä 1 fl. 30 cr. 800 bucăţi fuste pentru dame, fcjrte pompöse, căldurose, împletite (tricotate)

din lână cu 3—5 rendurî de bordure şi cu aplicaţiune franţuzescă, su­ficientă ca haină de ernă, a costată mai nainte 5 fl„ acuma bucata cu i fl. 80 cr.

Singurulă looă pentru vendarea şi espedaroa cu rambursă (Nachnahme) numai la

ULIUS FEKETE, V e r s e n d u n g s - H a u sWien, Hundsthurmerstrasse 18|38.

Anunciurî în pagina a IV-a linia de 30 litere garmond fl. — Pentru inserţiuni şi reclame pagina a III linia â fl. — cr 10.

P o ,îitru r e p e ţ i r i se a c 6 r d ă u r m ă 1 6 r e 1 e r a b a t e :Pentru repeţiri de 3 — 4 ori ........................................

5 — 8 9— 11

1 2 — 15 1 6 — 20

Dela 20 de repeţiri în susu

cr.

mai ’nainte, V inccnz S trosch n e id er W ien . I.,I th en tliu rm erstra sse 14, vinde íntregulü depositi stofe de lână fa b ric a ţia v e r ita b ila din Briiîn resturi pentru eostume bărbătesci, pe dep ciente pentru unu, costuma completă, şi adică rocü, p ta Ioni şi gi letcă, în tóté colorile şi calitate forte cu urmátórele două preţuri forte eftinü ficsate adică:

II calitate pentru unü costumü íntregü fl. 3 _ _ _ _ _ I calitate pentru unü costumü íntregü fl. 4Din aceste resturi nu se potü trimite mostre, mă obligü însă

în publică, ca marfa, ce nu convine a o primi înapoi.Espedarea stofelorü de mai süsü să face fără adaosü alü sp

lorü de pachetare, trimiţendu-se preţulii înainte, séu cu rambursü (Ni nahme).

De 37 ani înfiinţată

c. r .l|j!|lpB brevetata

Fabrică de pături şi strata lui

vorm. Lichtenauer’s W-ive & Söhneesped^ză prin depositulü ei din Viena

Pături d10°15°20°30°40°50°

Pentru anunciurî ce se publică pe mai multe lunî se facü în­voiri şi reduceri şi peste cele însemnate mai süsü.

190 centim. lungi, 130 centim. late, de calitate fârteJ bilă, cu câmpulă de colore închisă şi bordurele în ci deschise bucata cu

fi. 1.65 cr.inclusive împachetare, astfelă fără de alte cheltuelî. Na prin fabricaţiunea în cantităţi marî şi în urma ventjerei

__________ losale suntemă In stare a da aceste P ă t u r i d e calcalitate atâtă de bună şi cu preţulii aşa de eftină.

mr SE SE OBSERVE BINE ADRESA:Ilaupt-Niederlage, Silberstera, Wien, I., Rotbentliura strasse 14.

Anunţăniu acelorii onoraţi cetitori, cari voru binevoi a se abona la foia noskă de aici :TOSMipr 'că avemu încă în reservă numeri dela începutulti anului 1885 prin urmare pottl se aibă colecţiunea complt

Tipografia ALEXI, Braşovu