Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri Intreprinzatori in Turism

Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri

Intreprinzatori in Turism - Pensiuni in Romania

2012

Caracteristicile unei marci in devenire

- Turismul de pensiune din Romania -

• Cercetarea de piata a reprezentat un capitol important in cadrul activitatilor

proiectului ”Intreprinzatori in turism – Pensiuni in România”, desfasurat in

perioada Februarie 2011 – Ianuarie 2013. Pornind de la concluziile din toate

rapoartele de cercetare (26 rapoarte in total), s-au putut contura directii

strategice si idei/oportunitati de afaceri viabile in turismul de pensiune si

domenii conexe, s-a putut profila turismul romanesc si s-au obtinut multe alte

informatii utile pentru acest sector.

• Informatiile din aceasta prezentare au fost extrase din brosura

“Caracteristicile unei marci in devenire: turismul de pensiune din

Romania”(din dreapta), brosura care cuprinde principalele rezultate si

concluzii ale studiilor de piata efectuate in cadrul proiectului ”Intreprinzatori in

turism – Pensiuni in Romania”.

INTRODUCERE

CADRU GENERAL

• Principalele activitati de cercetare de piata intreprinse in cadrul acestui proiect si pe baza carora au fost obtinute raspunsurile care au

contribuit la realizarea brosurii finale sunt:

Identificare, culegere si analiza de informatii secundare (cercetare de birou);

362 de interviuri semi-structurate cu proprietari / manageri de pensiune (sau alti reprezentanti ai unitatii),si, intr-o mai mica masura, cu alti

decidenti din domeniul turismului: experti sectoriali, reprezentanti ai unor agentii de turism, manageri de hoteluri, administratori de obiective turistice,

reprezentanti ai unor asociatii de turism etc., realizate in toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei in perioada Iunie-Iulie 2011;

363 interviuri in profunzime cu turisti romani cazati la pensiuni, realizate in toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei in perioada August

– Septembrie 2011;

350 de interviuri in profunzime cu turisti straini, realizate in toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale Romaniei in perioada Mai 2011 – Februarie

2012;

Ancheta statistica pe un esantion de 5.600 de turisti romani ce s-au cazat cel putin o noapte la pensiune in ultimele 12 luni. Interviurile au fost

de tip „face to face” si s–au desfasurat in perioada Octombrie – Noiembrie 2011;

Studiu online pe un esantion de 5.000 de turisti straini ce au vizitat Europa Centrala si de Est in ultimele 12 luni. Informatiile au fost colectate

in perioada Decembrie 2011 – Martie 2012.

PRECIZARI METODOLOGICE

INTRODUCERE

I.CARACTERISTICI ALE OFERTEI IN TURISMUL DE

PENSIUNE DIN ROMANIA

ESTIMARI PRIVIND CONTINGENTUL DE SPATII DE CAZARE IN SEGMENTUL PENSIUNI

• Analizand rezultatele obtinute la calcularea numarului mediu de locuri pe unitatea de tip pensiune, se observa ca acesta tinde sa creasca odata cu cresterea

nivelului de confort (incepand cu nivelul de 2*). Desi la nivelul intregii tari diferenta intre 1* si 5* din punct de vedere al numarului mediu de locuri nu este foarte

mare, o posibila justificarea a faptului mentionat este aceea ca pensiunile de 4* sau 5* presupun investitii substantiale, atat de constructie cat si de intretinere si deci

sansele de a fi rentabile in conditiile unui numar redus de camere / locuri sunt mai mici.Tendinta este mai vizibila in regiuni / judete / zone cu concentrari de pensiuni,

deci acolo unde contingentul de astfel de unitati de cazare este mai consistent si mai eterogen.

• Nota: Cifrele sunt calculate pe baza a aprox. 120.000 de locuri de cazare (din totalul de aprox. 140.000), pentru care s-a putut stabili nivelul de confort (cel oficial,

pentru unitatile clasificate, respectiv cel comunicat in cazul unitatilor neclasificate / in curs de clasificare).

NIVELUL DE CONFORT SI CAPACITATEA MEDIE A PENSIUNILOR

JUDETE CU DEZVOLTARE TURISTICA SEMNIFICATIVA IN SEGMENTUL PENSIUNILOR

• Pentru a evalua care judete au cunoscut o

dezvoltare semnificativa a turismului de

pensiune in ultimul deceniu au fost analizate

cifrele aferente evolutiei contingentului de locuri

clasificate in pensiuni (intrucat nu au fost

disponibile date istorice care sa includa si

unitatile neclasificate).

• Pornind de la premisa ca majorarea numarului

total de locuri de cazare in pensiuni are un ritm

comparabil cu cresterea numarului de locuri

clasificate, au fost semnalizate in

reprezentarea grafica alaturata acele judete

unde capacitatea de cazare in pensiuni a

cunoscut evolutii pozitive apreciabile (a se

vedea legenda).

POLI TURISTICI IN SEGMENTUL PENSIUNILOR

• Nu este o intamplare ca turismul de pensiune si-a gasit cele mai bune variante de exprimare in zonele

turistice consacrate, deoarece multe din caracteristicile conceptului de pensiune se confunda cu punctele

tari ale produsului turistic Romania – cele fructificate in primul rand in turismul de pensiune sunt cadrul

natural pitoresc si ruralul traditional autentic.

• Asadar, concentrarile de pensiuni se regasesc cu precadere de-a lungul Muntilor Carpati si

Subcarpatilor, mai ales ca aceste zone de munte si deal inglobeaza unele dintre arealele

etnofolclorice reprezentative pentru pastrarea traditiilor, multe din monumentele UNESCO (biserici,

manastiri, cetati), dar si o serie de factori curativi renumiti. Singura concentrare de pensiuni care

impleteste natura cu traditia, dar depaseste arcul carpatic, se gaseste in Delta Dunarii.

• Pe langa factorul natural si cel traditional (cu toate atractiile lor specifice), dezvoltarea segmentului

pensiunilor a fost impulsionata si de cererea turistica pentru atractii majore din afara acestor sfere de

interes – cele mai importante fiind vechile “burguri” din centrul Romaniei si litoralul.

• Atractivitatea cetatilor medievale ale Transilvaniei, foarte cunoscute si apreciate, a determinat inclusiv

aparitia unui mare numar de pensiuni urbane (de altfel, orasele mari din Romania cu cele mai multe

pensiuni sunt Brasov, Sibiu si Cluj-Napoca). Si, intrucat litoralul continua sa fie un magnet pentru turisti,

mai ales romani, conceptul de “cazare la pensiune” si-a consolidat treptat rolul sau si in zona statiunilor

din judetul Constanta, uneori in forme atipice, adaptate.

• Pe langa cele semnalizate pe harta din dreapta, in alte cateva zone, dezvoltarea turismului de pensiune

s-a accentuat in ultimii ani, existand premise ca si acestea sa devina in scurt timp repere importante intre

arealele ce concentreaza multe pensiuni intr-un spatiu relativ restrans. Se remarca in aceasta categorie

perimetrul Belis-Marisel-Rachitele (CJ), zona Lepsa – Soveja – Tulnici (VN) si Clisura Dunarii (MH).

ZONE CU CONCENTRARI DE PENSIUNI

OFERTA DE SERVICII IN TURISMUL DE PENSIUNE SI MECANISME COMERCIALE

TENDINTE PRIVIND SERVICIUL DE ALIMENTATIE IN PENSIUNI

• Marea majoritate a pensiunilor par sa nu aiba o strategie clara si diversificata de promovare, cei mai multi dintre proprietari considera ca cea mai buna

promovare o fac clientii care pleaca multumiti dupa un sejur petrecut la ei, cu intentia de a reveni in viitor sau care la randul lor recomanda si cunoscutilor

pensiunea (asa numita promovare „din gura in gura”).

• Chiar daca mancarea traditionala si produsele naturale provenind din gospodaria proprie este apreciata diferit de diversele categorii si segmente de turisti, si

reprezentantii cererii si cei ai ofertei considera ca merita gasite solutii viabile pentru incurajarea includerii in pachetele turistice a produselor traditionale si

mancarii „de casa”, macar pentru acei turisti care apreciaza cazarea la pensiune in special datorita bucatelor gustoase oferite de gazde din productia proprie.

STRATEGII DE PRET SI PROMOVARE

• In ceea ce priveste serviciile considerate cu mare potential din perspectiva interesului turistilor pentru ele, chiar daca pot depasi sfera de competenta /

posibilitatile unei pensiuni, cel mai des mentionate au fost terenurile de sport. Amenajarea in zonele cu turism de pensiune a unor terenuri de tenis sau mini-

fotbal este perceputa ca foarte benefica si importanta de catre toate categoriile de jucatori din turism. Alte astfel de investitii cu potential, ce completeaza oferta

turistica a pensiunilor si asigura noi solutii de agrement pentru turisti, ar putea fi: Amenajarea de magazine de suveniruri (inclusiv costume populare, ce par a

fi foarte apreciate de straini); Relansarea turismului de camping; „Ferma cu animale” pentru copii; Parcuri tematice (mai ales de aventura – pentru adulti si

copii); Identificarea, marcarea, semnalizarea, amenajarea de trasee montane, de diferite dificultati.

SERVICII DE BAZA SI SERVICII SUPLIMENTARE

II. TURISTII ROMANI SI CAZAREA LA PENSIUNE

COMPORTAMENTUL TURISTIC AL ROMANILOR IN DEPLASARILE INTERNE

PERCEPTIA VACANTEI SI ASTEPTARILE TURISTILOR DE LA VACANTA

•Satisfacerea nevoilor de odihna si relaxare este “asteptarea” de la vacanta indicata preponderent de turistii intervievati. Aceste doua aspecte

corespund si reflecta cel mai bine “asteptarile de la vacanta”, aspiratii care odata satisfacute le asigura acestora refacerea, le compenseaza rutina

si surmenajul cotidian la care sunt expusi, impulsionandu-le dorinta de calatorie.

•Alte solutii de intrebuintare a timpului liber din concediu sau aspiratii ale turistilor sintetizate in “asteptarile” de la vacanta, includ aspecte precum:

dorinta de a face miscare

dorinta de petrecere a timpului liber intr-un cadru agreabil alaturi de familie sau prieteni

acumularea de cunostinte

experiente culturale si culinare noi

explorarea mediului

dorinta de distractie

toate acestea dozate echilibrat in timpul experimentarii unui angajament turistic astfel incat intoarcerea din vacanta sa se faca cu

“amintiri placute” si cu regretul “ca s-a terminat”.


CELE MAI VIZITATE DESTINATII TURISTICE INTERNE


FACTORI MOTIVATIONALI PENTRU ALEGEREA DESTINATIILOR DE VACANTA

•Din perspectiva motivatiilor care i–au determinat pe turistii romani sa aprecieze favorabil destinatiile turistice mentionate anterior se disting factori

precum:

frumusetea locurilor indicata generic – argumentandu-se ca „fiecare are particularitatea lui” si enumeranduse elemente ca: valente ambientale,

climatul si diversitatea peisagistica a spatiului montan, caracteristicile mediului inconjurator – valoarea turistica a teritoriului (elemente natural -

teritoriale si cele de factura antropica);

localizarea, amplasamentul si accesibilitatea;

dorinta de cunoastere, de descoperire, a locurilor, oamenilor, obiceiurilor si traditiilor locale specifice;

valentele profilactice, de tratament si recuperare ale unor statiuni;

alternativa unei gastronomii traditionale, uneori ecologice;

mentalitatea si ospitalitatea reflectate in atitudinea localnicilor / prestatorilor fata de turisti;

preturile accesibile;

apropierea de localitatea de resedinta;

aspectul, calitatea si atractivitatea unitatilor de primire turistica;

fidelitatea si obisnuinta in ceea ce priveste o destinatie favorita de vacanta, dorinta de a veni intr-un loc unde “se simt bine”;

potentialul ofertei de relaxare si destindere al statiunii;

obiective turistice de notorietate din statiuni sau din vecinatatea acestora.


UNITATILE DE CAZARE UTILIZATE IN DEPLASARILE INTERNE

•Motivele pentru care turistii romani aleg pensiunea in detrimentul hotelului sau altor alternative de cazare:

Cadrul familial, atmosfera primitoare si calda, personal ospitalier si prompt la solicitarile turistilor;

Amplasarea favorabila in mediul natural, in locuri linistite, retrase si uneori in vecinatatea obiectivelor de interes, ambianta relaxanta;

Dimensiunea redusa a spatiului de cazare care ii confera intimitate;

Relationarea buna cu gazdele, posibilitatea de interactiune facila, turistul devine factor de socializare in spatiul pensiunii;

Formalitati simple de check-in;

Preturile accesibile si competitive in raport cu unitatile hoteliere;

Flexibilitatea preturilor, faptul ca “pot fi negociate” si raportul favorabil calitate – pret;

Absenta sau numarul redus de unitati hoteliere, ori starea precara a acestora, din unele zone turistice;

Oportunitatea de a beneficia de o gastronomie traditionala specifica, posibilitatea alcatuirii meniului;

Servicii conexe, facilitati de agrement care favorizeaza relaxarea si recreerea in aer liber;

Curatenia din spatiul de cazare;

Posibilitatea de a inchiria la cerere intreg spatiul de cazare.


PARTICULARITATI PRIVIND CAZARILE LA PENSIUNI

PRINCIPALUL SEJUR INTERN DIN ULTIMUL AN

DESTINATIA ALEASA


ORGANIZAREA CALATORIEI

• In marea lor majoritate, subiectii si-au organizat vacanta interna pe cont propriu. Doar 1 din 6 subiecti a apelat la o agentie

de turism traditionala sau online, la sindicat sau Casa de Pensii, ori a folosit trimiteri medicale si bonusuri de

vacanta de la angajator (decontarea de catre angajator a unei sume fixe sau a unui procent din costul vacantei, in baza unui

contract dintre angajator si o agentie de turism). Cei care prefera sa colaboreze cu agentiile de turism cauta de regula

produse standardizate, calatorii programate, fiind totodata adeptii rezervarilor din timp.

• Dintre cei care s-au cazat la pensiune, 91% si-au organizat vacanta pe cont propriu, stabilind singuri toate detaliile.

Subiectii care au optat pentru cazarea in unitatile hoteliere au apelat in mai mare masura la sprijinul agentiilor de turism, sau a

altor intermediari (sindicat, Casa de Pensii, etc).


CAUTAREA INFORMATIILOR PE INTERNET SI EVALUAREA LOR

ASTEPTARI CU PRIVIRE LA CONCEDIUL VIITOR

DESTINATIA TURISTICA PREFERATA PENTRU VACANTA VIITOARE

III. TURISTII STRAINI IN EUROPA DE EST SI IN ROMANIA

VACANTELE STRAINILOR IN EUROPA DE EST

TIPUL UNITATILOR DE CAZARE


CONFORTUL UNITATILOR DE CAZARE


ACTIVITATI DESFASURATE IN CALATORIILE IN EUROPA DE EST


SURSE DE INFORMATII UTILIZATE


MOTIVELE VIZITARII UNEI TARI DIN EUROPA DE EST

TURISTII STRAINI IN ROMANIA

VACANTE PETRECUTE IN ROMANIA

• Referitor la colaborarea cu agentiile de turism pentru planificarea vacantei in Romania, majoritatea respondentilor au mentionat ca nu au

apelat la serviciile acestora. Cei mai multi au preferat sa se organizeze pe cont propriu cu ajutorul internetului si al recomandarilor prietenilor /

rudelor / cunostintelor.

• Nevoia de flexibilitate si faptul ca agentiile practica tarife ridicate, au fost principalele motivatii care i-au determinat pe respondenti sa-si

planifice singuri vacanta din Romania. In plus, cei mai multi dintre acestia au fost spontani in legatura cu activitatile intreprinse in vacanta, stabilind

pe loc sau de pe o zi pe alta programul, excursiile sau obiectivele ce urmau a fi vizitate.

• Existenta ofertelor pentru Romania la agentii straine a fost certificata de respondentii din tari vecine ca Ungaria, Ucraina, Republica Moldova sau

tari ca Rusia, Israel, tari asiatice (mai putin din tarile din Europa de Vest).

• Se pare ca agentiile se concentreaza in general pe:

Pachete complete / circuite de aproximativ 7-14 nopti (in care sunt incluse o serie de repere majore ale turismului romanesc: capitala

Bucuresti - inclusa si in pachete de tip city break, alte mari orase ca Brasov, Cluj-Napoca, Sibiu, Manastirile Bucovinene, Transilvania -

in ansamblu, zonele legate de legenda lui Dracula, Dunarea si Delta Dunarii, litoralul);

Sejururi de iarna, la ski;

Vacante la tratament in statiuni balneoclimaterice;

Sejururi lungi la munte pe timpul verii (specifice turistilor din Israel).


VACANTE PETRECUTE IN ROMANIA

• Cele mai apreciate obiective / locatii din zonele in care respondentii si-au petrecut vacantele au fost (incluzand aici atat raspunsurile celor care

au vizitat mai multe destinatii in aceeasi vacanta, cat si raspunsurile celor care au petrecut vacanta intr-o singura zona / regiune):

Brasovul, statiunile balneoclimaterice (Praid, Sovata), Bran, Sibiu, Cluj-Napoca si Sighisoara;

Delta Dunarii (peisajele inedite, cadru natural, flora, fauna, oameni amabili) plaja si marea (litoralul Marii Negre);

Manastirile si Bisericile din Maramures, natura, satele, casele taranesti vechi, stilul de viata al oamenilor din mediul rural;

Bisericile din Bucovina;

Sinaia, Defileul Dambovitei, Varfu Omu, Targoviste sau Manastirea Cheia;

Bucurestiul (in general, ca oras european, si in special locatii ca Muzeul Taranului Roman, Palatul Parlamentului, Muzeul Satului si

centrul vechi).

• Aspectele pozitive legate de imaginea Romaniei, atat in tarile de resedinta cat si in viziunea respondentilor (anterior vizitei sau conturate in

urma vizitei in Romania) s-au referit la: Natura deosebita, salbatica (zonele montane si Carpatii in special); Amabilitatea oamenilor; Gastronomia;

Cultura, istoria; Obiective turistice deosebite (Delta Dunarii, castelele, mitul lui Dracula); O destinatie de nisa: zonele rurale frumoase, autentice si

stilul traditional de viata (“tara care nu s-a modernizat”), obiceiurile; Orasele (moderne, ca Bucuresti - care dispune de multe atractii turistice, unde

se simt influentele vestice, este sigur, destul de curat, cu oameni amabili; orasele medievale din Transilvania); Preturile accesibile; Propice

turismului de aventura si turismului balnear; Tara “exotica”, interesanta, ce starneste curiozitatea; Artisti cu renume din Romania; Clima si vremea

calda.


UNITATI DE CAZARE

• In majoritatea cazurilor, respondentii au mentionat hotelul si / sau pensiunea ca unitatea de cazare aleasa pentru vacanta din Romania,

pretul fiind criteriul de baza al alegerii pentru cea mai mare parte dintre acestia. Alte criterii luate in considerare la alegerea unitatii / tipului unitatii

de cazare au fost: locatia si recomandarile prietenilor.

• Majoritatea respondentilor s-au declarat satisfacuti de serviciile unitatilor de cazare din Romania. Acestia au apreciat in general calitatea

serviciilor pe care le asteapta de la o unitate de cazare, plus atitudinea ospitaliera a gazdelor.

• Referitor la aspectele negative observate de respondenti, acestia au facut referire in principal la meniurile restaurantelor (putine optiuni, lipsa

de diversitate) si atitudinea nepotrivita a unor angajati.

• In ceea ce priveste sursele de informare, majoritatea respondentilor au mentionat ca sursa principala internetul (motorul de cautare google,

site-urile: www.wikipedia.org, www.lonelyplanet.com, www.tripadvisor.com) insotit adesea de surse secundare ca recomandarile prietenilor /

cunoscutilor / altor turisti si ghidurile turistice (ex: Lonely Planet, Rough Guide).

• Avantajele / beneficiile cazarii la pensiune, considerate importante de cei mai multi respondenti sunt:Comunicarea / interactiunea cu gazdele

(posibilitatea observarii modului de viata al oamenilor, personal mai prietenos, atmosfera familiala, informala, propice socializarii); Mai ieftine;

Mancarea traditionala (mereu proaspata, mai buna ca la hotel); Mai intime (de dimensiuni mai mici); Aspectul traditional; Mai distractive; Potrivite

mediului rural; Posibilitatea prepararii mancarii de catre turisti; Mai multa libertate; Mai putina aglomeratie.

• In privinta imaginii pensiunilor din Romania pe plan extern, cei mai multi respondenti au mentionat ca acestea nu sunt foarte cunoscute in

tarile lor de resedinta (si de aceea uneori nu sunt luate in calcul ca variante de cazare), putini fiind cei care au mentionat ca pensiunile

romanesti au o imagine pozitiva in tarile din care vin (in special turistii din tarile vecine ca Ungaria sau Republica Moldova).

http://www.wikipedia.org/

http://www.lonelyplanet.com/

http://www.tripadvisor.com/

IV. DIRECTII STRATEGICE IN TURISMUL DE PENSIUNE -

OPORTUNITATI DE AFACERI IN TURISM SI DOMENII CONEXE

V. DECALOGUL MANAGERULUI DE PENSIUNE

Ofertați loial, păstrați conformitatea între oferta prezentată și realitatea concretă

“ Să reacă adevărul, că automat vin o dată și a doua oară am renunțat la serviciile lor

... dacă nu, poate mai vin la anu’ și peste 2 ani și mai spun și la alții să vină”;

Creați un aspect prietenos pensiunii: plantați flori, înlocuiți jaluzelele verticale

de “birou” cu perdele scurte, la jumătatea geamului, luminați spațiul exterior al

pensiunii prin amplasarea unor lămpi solare

„satisfacția stă de multe ori în ceea ce vezi”

Păstrați specificul locului și „ culoarea” mediului

“evitați plasticul, folosiți lemnul ( mese, scaune, etc.) , cultivați bunul gust”

Educați turiștii – susțineți conștiința ecologică - natura nu e numai un spațiu al

libertății totale ci și al responsabilitatii

„am văzut multe pet-uri și pungi de plastic aruncate în natură, sunt multe gunoaie lăsate

în urmă de turiști”

Investiți în creativitate - diferențiați-vă de competitori /valorificați gastronomia

zonei, oferiţi servicii originale, propuneți produse unicat, eventual o rețetă

românească mai puțin uzitată, gustoasă și fără economie la ingrediente

.....“fiecare pensiune să ofere ceva al ei original, un foc de tabără, o prăjitură pe care

nu o mai găsești altundeva, să facă ceva original, într-o pensiune gazda a organizat

jocuri și concurs de dansuri pentru turiștii cazați, nu ne-am plictisit!”

Turiștii caută pensiunile pentru liniște, asigurați-le-o!

am fost cazat la o pensiune unde nu am putut să dorm de gălăgie, de la muzică,

sigur nu mă mai duc a doua oară”.

Dialogați, fiți spontani și atenți la solicitările turiștilor, ospitalieri dar nu

inoportuni, păstrați o limită a discreției

„dacă proprietarul stă de vorbă cu tine și mănâncă semințe în același timp... te cam

duci de acolo” ...„oamenii să nu se bage în sufletul tău, … din dorinţa de a fi prea

primitori, exagerează un pic şi stau pe capul tău prea mult”

Creați circuite turistice tematice pentru a le facilita turiștilor cunoașterea zonei

și a le umple timpul, extindeți activitățile turistice sau întroduceți altele noi / Nu

descurajați prin prețuri nejustificat de mari la serviciile turistice

„ dacă stai 2 zile nu e o problemă , dar dacă vrei să stai mai mult , vreo 6-7 și n-ai ce

face, atunci e o problemă, dacă n-ai ce face, stai 2 zile și pleci”... „ în Republica

Dominicană am plătit mai puțin decât la Mamaia”.

Rețineți și motivați-vă personalul calificat, profesionist

personalul nu era prea instruit, nici prea priceput și era și cam leneș, „ chelnărița nu

avea nici o legătură cu chelnăria”

Evaluați satisfacția și insatisfacția turiștilor pe bază de chestionar scurt dat la

plecare , cunoașteți astfel detaliat preferințele și așteptările clienților.

„Să ne dea la plecare un formular să-l completăm să știe ce așteptăm de la ei”

Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri Intreprinzatori in Turism

Documents

Transcript of Fundatia Nationala a Tinerilor Manageri Intreprinzatori in Turism