Fundatia Ecologica Green

44
FUNDATIA ECOLOGICA GREEN SCOALA POSTLICEALA F.E.G. IASI FILIALA ROSIORI DE VEDE SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE PROIECT DE DIPLOMA INDRUMATOR ASISTENT DE FARMACIE FLORENTA SARARU ABSOLVENT MARIANA ALEXANDRA CRACEA IULIE 2013 1 FUNDATIA ECOLOGICA GREEN SCOALA POSLICEALA F.E.G. “EDUCATION” FILIALA ROSIORI DE VEDE TEMA PROIECTULUI DE ABSOLVIRE: SIROPURI FARMACEUTICE ABSOLVENT MARIANA ALEXANDRA CRACEA 2

description

proiect

Transcript of Fundatia Ecologica Green

Page 1: Fundatia Ecologica Green

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSTLICEALA F.E.G. IASI

FILIALA ROSIORI DE VEDE

SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA

ASISTENT MEDICAL DE FARMACIE

PROIECT DE DIPLOMA

INDRUMATOR

ASISTENT DE FARMACIE FLORENTA SARARU

ABSOLVENT

MARIANA ALEXANDRA CRACEA

IULIE 2013

1

FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSLICEALA F.E.G. “EDUCATION”

FILIALA ROSIORI DE VEDE

TEMA PROIECTULUI DE ABSOLVIRE:

SIROPURI FARMACEUTICE

ABSOLVENT

MARIANA ALEXANDRA CRACEA

2

Page 2: Fundatia Ecologica Green

Motto:

Nu exista nimic in viata mai bun ca sanatatea.

Autor :Platon

3

CUPRINS:

I.ARGUMENT ….……………………………………………………….…..5

II.INTRODUCERE…………………………………………………….….......6

III.CLASIFICAREA SIROURILOR…………………………….…….….……9

1)In functie de continut……………………………………………….…..…...9

2)Dupa modul de preparare……………………………………………….…...9

3)Avantajele siropurilor……………………………………………….………9

4)Dezavantajele siropurilor………………………………………….…….....11 IV. PREPARAREA SIROPURILOR……….……….………………….…….12

Page 3: Fundatia Ecologica Green

1)Dizolvarea zaharului la rece sau la cald…………………………………...13

2)Clasificarea si decolorarea…………………………………………………15

3)Filtrarea si aducerea la concentratia dorita………………………………...22

V. CARACTERELE SIROPURILOR .………………………………………23

VI. COSERVARE……………………………………………………………..26

VII. SIROPURI OFICINALE…………………………………………………29

1)Siropul simplu………………………………………………………….….29

2)Siropul de balsam de tolu……………………………………………….…30

3)Siropul de beladona…………………………………………………….….31

4)Siropul de codeina…………………………………………………….…...31

5)Siropul de lamaie……………………………………………………….….32

4

VIII. SIROPURI INDUSTRIALE……………………………………………....33

1)Panadol Baby sirop…………………………………………………….….33

2)Humex expectorant pentru sugari si copii sirop…………………………...36

3)Augmentin Bis sirop…………………………………………………….…38

4)Nurofen pentru copii sirop……………………………………………..…..40 IX. CONCLUZII………………………………………………………..……...43 X. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………..…….44

I.ARGUMENT

Am ales această lucrare, deoarece indragesc foarte mult copiii şi mi-am dorit să cunosc modul de intrebuinţare şi păstrare a medicamentelor recomandate si folosite indeosebi in tratarea copiilor .

Siropurile le oferă bolnavilor cu dificultăţi la înghiţirea formelor solide cel mai uşor mod de administrare, deasemenea in compoziţia lor pot fi adăugate substanţe auxiliare ca: edulcoranţi, aromatizanţi, corectori de gust şi miros, ceea ce duce la o acceptare mai uşoara de catre copii.

In lucrarea de faţă incepem primul capitol prin a căuta o definiţie a siropurilor, pornind de la etimologia cuvântului şi de la evoluţia şi utilizarea acestora incepând din antichitate până in epoca contemporană. Prezentăm avantajele dar şi dezavantajele administrării unor substanţe medicamentoase sub forma de

Page 4: Fundatia Ecologica Green

sirop, cat şi modul de administrare ale acestora. In capitolul al doilea ne ocupăm de enumerarea principalelor

5

materii prime folosite in prepararea siropurilor de uz intern, arătand particularitătile fiecăruia. Ultima parte a lucrari vine cu exemple concrete de preparate, prezentând in detaliu componentele folosite, modul de preparare, de păstrare, si de administrare cât şi interacţiunile cu alte substanţe medicamentoase.

II.INTRODUCERE

Siropurile sunt printre primele forme farmaceutice preparate inca din antichitate , utilizate de chinezi, indieni, egipteni, arabi si persi.

Exista mai multe referiri istorice legate de prepararea si intrebuintarea siropurilor. Initial era folosita mierea ca edulcolant in prepararea siropurilor .Dupa obtinerea zaharului din trestia de zahar de catre chinezi, mierea a fost utilizata in acest scop.

6

Siropurile farmaceutice (SIRUPI) sunt solutii apoase de zahar , care contin substante medicamentoase sau aromatizante.

Din aceasta definitie reiese ca siropurile sunt forme farmaceutice lichide, dense, care contin o cantitate mare de zahar (de obicei 2/3 din masa totala a solutiei). Concentratia ridicata de zahar are drept scop, atat mascarea gustului dezagreabil al unor medicamente, cat si asigurarea unei conservari corespunzatoare.

Siropurile sunt solutii concentrate de zahar in apa sau de solutii apoase care contin substante active sau aromatice si spre deosebire de majoritatea solutiilor in care cantitatea de solvent este mai mare decat

Page 5: Fundatia Ecologica Green

cantitatea substantelor dizolvate, siropurile constituie o exceptie deoarece cantitatea de zahar predomina fata de cantitatea de solvent.

Ca solventi se folosesc:

1)Apa – in cazul siropului simplu;

2)Solutiile de uleiuri volatile;

3)Solutii obtinute prin principii extractive;

4)Solutii de diferite substante medicamentoase.

Definitia de mai sus, se refera la siropurile oficinale care, in marea lor majoritate, se folosesc la prepararea retetelor si nu se elibereaza ca atare.

In categoria siropurilor sunt incluse si preparatele lichide, medicamentoase magistrale sau industriale de uz intern, care au ca vehicul un sirop sau solutii de indulcitori.

Siropurile medicamentoase se administreaza in doze, in functie de bolnav, cu lingura pentru adulti si cu lingurita pentru copii fiind destinate in special copiilor.

7

O definitie mai cuprinzatoare considera siropuri, toate preparatele lichide dense cu gust dulce, utilizate pentru uz intern.

Siropurile pot fi: solutii, emulsii sau suspensii, care contin zaharuri ca: zaharoza, glucoza, zahar invertit, fructoza sau palioli ca manitol, sorbitol, precum si indulcitori de sinteza.

Siropurile constituie o forma medicamentoasa folosita din cele mai vechi timpuri, inaintea descoperiri zaharului fiind preparate cu miere. Dupa descoperirea zaharului de trestie si mai ales al celui obtinut din sfecla, folosirea lor capata o mare raspandire. Multa vreme zaharul a fost considerat un medicament,

Page 6: Fundatia Ecologica Green

fiind eliberat de farmacisti. Denumirea de sirop provine de la “ scarab “ care in limba araba inseamana potiune, iar denumirea oficiala (farmacopee – FRX) “sirupus” provine din limba Latina si se foloseste si astazi.

Concentratele pentru siropuri sunt preparate extractive cu volum redus, obtinute prin diferite procedee de dizolvare, extractie si concentrare a unor principii active din produse vegetale. Solutiile concentrate obtinute, sunt diluate cu sirop si alcool pentru a obtine o concentratie alcoolica finala de 15 grade, maximum 20 grade, care favorizeaza conservarea.

8

III.

IV. CLASIFICAREA SIROPURILOR

Siropurile pot fi clasificate dupa diferite criterii:

1) In functie de continut.

Siropurile pot fi clasificate in doua grupe medicamentoase sau aromatizante;

●Siropuri aromatizante intrebuintate pentru corectarea gustului si mirosului avand rol de vehicul la obtinerea unor preparate lichide pentru uz intern;

●Siropuri medicamentoase care au o actiune terapeutica bine definite ( ex. purgative, expectoranta, antiinflamatoare, analgezica, sedative, tonica, diuretica, antidiareica), datorita prezentei unei substante medicamentoase

Page 7: Fundatia Ecologica Green

2)Dupa modul de preparare siropurile se pot obtine prin :

9

●dizolvarea zaharului in apa, solutii apoase ce contin substante active, sucuri, macerate, ape aromatice;

●amestecarea siropului simplu cu solutii de substante chimice sau solutii extractive ( ex.: infuzii, decocturi, extracte si tinturi).

3)Avantajele si dezavantajele siropurilor

Sirupurile prezinta cateva avantaje importante. Principalele avantaje ale siropurilor sunt:

● Se pot utiliza cu succes in pediatrie.

●Se pot administra persoanelor cu dificultati le inghitire.

●Gustul dulce, aromat, culoarea atractiva si mirosul placut, sunt calitati care determina o mai mare preferinta pentru aceasta forma farmaceutica, in special din partea copiilor.

-Siropurile corecteaza gustul amar, sarat, acru, lesions al medicamentelor (ex.: siropul de cirese amare mascheaza gustul sarat de Fe; siropul de zmeura mascheaza gustul medicamentelor saline; siropul de portocale corecteaza gustul de Ca, de sulfamide, etc.).

10

-Siropurile oficinale de diferite substante active pot da solutii medicamentoase de concentratie, determinata fiind posibilitatea asocierii de diferite substante active, necesare la prepararea unor prescriptii magistrale.

-Conservarea fiind asigurata de concentratia mare de zahar.

- Sub denumirea de granule sau pulberi pentru siropuri, sunt fabricate uscate si pe langa medicamentele solubile sau insolubile, contin un procent mare de zahar. In momentul utilizarii se aduga o cantitate de apa si prin agitare se obtine o solutie sau o suspensie care se ia cu lingurita. Aceasta prezentare rezolva

Page 8: Fundatia Ecologica Green

problema instabilitatii in timp a unor substante active in mediul apos. O alta posibilitate este de a prezenta doze unitare de pulbere sau granulate in pungi speciale, inchise ermetic si care se dizolva in apa inainte de utilizare.

Valoarea nutritiva imprimata de continutul mare de zahar ii confera o biodisponibilitate superioara comparativ cu preparatele farmaceutice solide ( avantaj comun tuturor solutiilor ).

4)Dezavantajele siropurilor

Sunt cele ale solutiilor medicamentoase in general cum ar fii:

●Stabilitatea redusa a substantei in solutie;

●Volumul si masa mare care produce mai frecvent alterari datorita microorganismelor care gasesc un mediu prielnic dezvoltarii, mai ales in preparatele cu pH acid si cu un continut mic de zahar.

●Datorita continutului ridicat de zahăr sunt contraindicate la diabetici.

11

V.PREPARAREA SIROPURILOR

In principiu, prepararea siropurilor presupune urmarirea urmatoarelor faze:

1.Dizolvarea zaharului la rece sau la cald;

2.Clarificarea si decolorarea;

3.Filtrarea si aducerea la concentratia dorita.

Dizolvarea zaharului se poate face in apa, cand rezulta siropul simplu ( Sirupus Simplex), sau in diferite solutii care contin principii active care pot fi: solutii de saruri minerale, de alcaloizi, solutii extractive din vegetale, apa distilata sau ape aromatice.

Pentru prepararea siropului se foloseste zahar de cea mai buna calitate, cristalizat care contine 98 – 99% zaharoza, 0,25 – 0,50% apa si 0,01 – 0,5% cenusa. Se prefera

Page 9: Fundatia Ecologica Green

12

zaharul bucati, care este mai pur. Apa in care se dizolva zaharoza, trebuie sa fie obligatoriu distilata, fara impuritati, iar vasele de inox sau emailate sa fie foarte curate.

Dizolvarea zaharului se poate face la temperatura obisnuita – la rece sau la cald – prin incalzirea pe baie de apa sau la foc moderat.

Se pot folosi substante auxiliare (agenti pentru corectarea gustului sau mirosului, agenti de ingrosare, conservanti antimicrobieni potriviti).

Daca este necesar siropurile se prepara prin incalzire si se filtreaza imediat in recipient uscat de capacitate mica.

V.1) a. Prepararea la rece

Prepararea la rece este un procedeu care prezinta insemnate avantaje deoarece nu se produc modificari ale componentelor datorita caldurii, in schimb necesita mai mult timp.

Pentru prepararea la rece se folosesc citeva metode:

Metoda “ per descensum “, care consta in dizolvarea prin percolare si agitare. Aceste metode folosite in principal pentru obtinerea siropurilor simple sunt aplicate si pentru prepararea altor siropuri.

Dizolvarea la rece se aplica mai ales in cazurile in care caldura care este nefavorabila substantelor dizolvate in vehicul (ex. Esenta de portocal, hipofosfati, alteea). Dizolvarea zaharului la rece, pe langa faptul ca exclude alterarea principiilor active, impiedica totodata si descompunerea partiala a zaharozei provocata de levuloza), avand o solubilitate mai redusa, se poate separa din solutie.

13

Glucoza si fructoza fiind medii mai prielnice pentru microorganisme, pot favoriza alterarea siropului prin fermentatie.

Descompunerea zaharozei in timpul incalzirii poate merge pana la caramelizarea ei, mai ales daca nu se respecta conditiile de preparare prevazute in farmacopee. Prin dizolvarea la rece a zaharozei, are loc numai o usoara hidroliza, care este mai pronuntata in cazul siropurilor acide, deoarece ionul “H” actioneaza ca un catalizator.

Metoda de preparare la rece a siropurilor prezinta si unele dezavantaje deoarece nu in toate cazurile rezulta siropuri limpezi, mai ales daca zaharul folosit este de suc de fructe sau o solutie extractiva vegetala, care contin substante, balsam in special de natura albuminoida. Acestea din urma, fiind in stare coloidala, nu pot fi indepartate prin simpla filtrare, fara interventia caldurii. Asemenea substante, pe langa faptul ca imprima siropurilor opalescenta, mai pot provoca si fermentarea acestora.

Page 10: Fundatia Ecologica Green

Un alt dezavantaj consta in faptul ca atat operatia de dizolvare a zaharului, cat si operatia de filtrare a siropului decurg foarte incet. In acest fel daca nu contine peste 60% zahar, preparatul este expus contaminarii cu microorganisme, care prin enzimele lor pot provoca fermentarea siropurilor.

Procedeul cel mai simplu de dizolvare la rece consta in agitarea energica a amestecului de zahar in vehicul pana la dizolvarea completa, intr-un flacon bine inchis si de o capacitate de doua ori mai mare decat volumul siropului care se prepara. Acest procedeu se aplica la prepararea cantitatilor mici de sirop, pana la 2000 grame.

Dizolvarea prin agitare este o metoda mai putin aplicata, deoarece se realizeaza foarte greu, fiind nevoie de o agitare prelungita, intr-un sac de panza sau de tifon si se suspenda in vehicul, mentinandu-l la suprafata lichidului dizolvat. Zaharul se dizolva treptat si dupa dizolvarea completa, se scoate , iar solutia se omogenizeaza prin agitare.

Aceasta metoda numita si “dizolvarea circulanta “, decurge in felul urmator:

In masura in care stratul superior al dizolvantului se satureaza, devine mai dens si datorita fortei gravitationale, coboara in partea inferioara a vasului iar o alta portiune mai

14

putin saturata, ii ia locul, astfel ca suprafata zaharului este mereu in contact cu solventul pur sau mai putin saturat. Siropul rezultat se poate considera si filtrat prin panza sacului.

La prepararea cantitatilor mari de sirop in industrie, se folosesc zaharolizoare, in care dizolvarea zaharului decurge intocmai ca si in percolator.

Prepararea siropului prin dizolvarea la rece este un procedeu recomandat deoarece evita alterarea provocata de caldura, cand zaharul sau vehiculul pot suferi anumite modificari. De asemenea, operatia nu necesita o supraveghere permanenta, cum este cazul prepararii siropurilor la cald.

Este indicata prepararea la rece pentru siropurile care contin substante volatile sau care se altereaza la caldura. Procedeul prezinta inconvenientul ca necesita un timp de lucru mai indelungat. La prepararea siropurilor prin dizolvarea la rece vasele trebuie sa fie acoperite pentru a evita contactul cu aerul si contaminarea cu microorganisme.

V.1) b. Prepararea la cald

Aceasta metoda este utilizata in farmacie si este cea mai folosita.

Dizolvarea zaharului la cald se face prin aducerea zaharului si a vehiculului intr-un vas si prin incalzirea acestora pe baie de apa sau la foc direct , agitand pana cand zaharul se dizolva . In timpul operatiei, amestecul se agita din cand in cand. Pentru incalzire se folosesc vase de cupru cositorite, din otel inoxidabil, patentule sau capsule de portelan.

Este indicat ca incalzirea sa se efectueze la foc moderat folosind sita de azbest.

Page 11: Fundatia Ecologica Green

In industrie se folosesc vase cu pereti dubli prevazute cu agitator prin care circula vapori de apa. Pentru prepararea unei cantitati foarte mari de siropuri, se folosesc baterii constituite din mai multe recipiente de mare capacitate in care se poate opera la cald sau chiar la rece, cu agitare sau fara, dar inainte de incalzire se recomanda umectarea totala a zaharului pentru a evita riscul caramelizarii partiale.

15

In timpul fierberii se poate forma o spuma care se recomanda sa fie indepartata. Siropul simplu contine 64% zahar, iar celelalte siropuri oficinale au un continut de

cca. 60% zahar. La unele siropuri de fructe cantitatea de zahar luata in lucru este diminuata corespunzator, deoarece se tine seama si de proportia de glucoza, levuloza din sucul care se foloseste la preparare.

Proportiile de vehicul si de zahar trebuie respectate indeaproape, pentru a ajunge la un sirop de concentratie corespunzatoare.

In cazul dizolvarii la cald, o parte din apa prescrisa se poate evapora fata de prepararea siropului la rece, cand rezulta un sirop de concentratie ceruta se respecta cantitatile de zahar si de vehicul. Acest lucru se intampla mai ales cand dizolvarea zaharului se face prin fierbere la foc direct, rezultand un sirop cu o concentratie mai ridicata si in acest caz se adauga apa fiarta pana se ajunge la concentratia dorita.

Este contraindicata adaugarea unui surplus de apa de la inceputul operatiunii, deoarece va fi necesara o incalzire mai prelungita a siropului si va influenta negativ calitatea acestuia prin caramelizare si prin invertirea mai pronuntata. Completarea se face inainte de filtrare si apoi se cantareste siropul. Prin diferenta, se poate afla cantitatea de apa in exces sau evaporata. Siropul mai concentrat se dilueaza la concentratia sau densitatea corespunzatoare.

Pentru siropurile mai concentrate se impune operatia de aducere la concentratia

ceruta a siropurilor, deoarece intr-un sirop mai concentrat se produce cristalizarea

zaharului.

In schimb, aducerea la concentratia ceruta ( operatie obligatorie in cazul prepararii

siropurilor) este mai dificila la cald.

Pentru a determina gradul de concentratie a siropurilor preparate la cald si pentru a

ajunge la concentratia ceruta se pot folosi mai multe mijloace cum ar fi:

1. Termometrul, cand este introdus intr-un sirop care fierbe si are concentratia

prevazuta indica temperatura de 105° Celsius. Siropul mai concentrat fierbe la o

16

Page 12: Fundatia Ecologica Green

temperatura mai mare si pentru corectare se adauga o cantitate de apa incalzita amestecand si urmarind temperatura de fierbere a lichidului.

Metoda nu este suficient de sigura, fiind nevoie de un termometru cu o tija prea lunga pentru a distinge variatiile mici de temperatura, un grad reprezentind diferente apreciabile in concentratia siropului.

Balanta se poate folosi determinandu-se greutatea siropului si comparand rezultatul cu greutatea initiala numai daca este necesar se completeaza cu apa fierbinte. Acest procedeu este mai dificil deoarece intr-un sirop mai concentrat, zaharul cristalizeaza, iar intr-unul mai diluat zaharul este supus hidrolizei si fermentarii.

2.Aerometrele si densimetrele determina concentratia hidrolizei. Se folosesc densimetre simple pe care se citeste densitatea siropului fierbinte sau dupa racire.

Exista formule de calcul pentru aducerea unui sirop mai concentrat la concentratia, respectiv densitatea celui oficial :

E= 0,35xSxD

In care : E = cantitatea de apa necesara in grame; S = masa siropului;

D = numarul de grade Be peste 35° Celsius.

Zaharimetrele sunt aerometre speciale cu scara gradata astfel incat se citeste direct concentratia in zahar. Este indicat ca zaharometrul sa pluteasca in sirop in timpul fierberii si in acest fel poate opri operatia la momentul oportun.

3.Aducerea la masa finala prin cantarire, este metoda cea mai utilizata in special in farmacie, pentru a determina concentratia de zahar a siropurilor.

Este necesara tratarea vasului in care se prepara siropul si cantarirea imediat dupa preparare (fierbinte), completand daca este nevoie la masa totala cu apa fierbinte. Daca siropul este mai diluat (cantareste mai mult), se continua incalzirea pana la eliminarea excesului de apa.

Dizolvarea zaharului la cald este matoda cea mai folosita. Ea este avantajoasa deoarece operatiile de dizolvare filtrare decurg rapid, iar posibilitatea de contaminare cu

17

Page 13: Fundatia Ecologica Green

microorganisme si fermentare a siropului sunt mai reduse, deoarece prin incalzire, la fierbere, are loc si o sterilizare a siropului, si in plus se obtin preparate clare, limpezi, prin coagularea substantelor albuminoide, eventual prezente in zahar sau in solutii extractive, sucuri etc.

IV.2) Clarificarea si decolorarea

Prin clarificare se intelege limpezirea unui lichid care contine particule straine, solide sau lichide in stare de suspensie. Deci clarificarea se face cand in urma prepararii, rezulta siropuri tulburi. Daca la prepararea siropului se foloseste zahar pur, alb si curat se obtine de obicei un sirop limpede care nu mai are nevoie de clarificare. De cele mai multe ori zaharul folosit la prepararea siropurilor nu este bine rafinat si rezulta solutii tulburi. Siropurile farmaceutice pot fi neclare si datorita unor substante balast sau a unor impuritati continute de vehicul. Pentru clarificarea lor se folosesc unele substante inerte care introduse in sirop antreneaza impuritatile care se indeparteaza prin purificare.

18

Clarificarea siropurilor se poate face prin procedee fizico-chimice si bio-chimice in functie de natura componentelor, astfel:

Clarificarea prin procedee fizice permite separarea mecanica a impuritatilor in suspensie, fara a influenta cu nimic asupra calitatii siropului. Decantarea nu se foloseste, deoarece siropurile sunt lichide cu densitate mare, ceea ce impiedica depunerea particulelor. De asemenea, nici centrifugarea nu poate fi utilizata, mai ales pentru faptul ca se lucreaza cu cantitati mari de lichid. Nici clarificarea siropurilor prin filtrare nu se poate realiza intotdeauna datorita vascozitatii mari. Filtrarea printr-un material filtrant cu pori fini este o operatie inceata care expune siropul infectarii cu germeni din aer.

Agentii de clarificare folositi sunt: hartia de filtru, albumina, talcul, carbonatul de magneziu, silicagelul, etc.

a) Hartia de filtru

Page 14: Fundatia Ecologica Green

Hartia de filtru sub forma de pasta, este agentul de clarificare care s-a impus cel mai mult, avand o mare raspandire in practica. Se tritureaza hartia de filtru in fragmente mici cu apa calda pana se obtine o pasta Aceasta se stoarce si se adauga peste siropul fierbinte. Se continua fierberea cateva minute, dupa care, siropul se amesteca, apoi se filtreaza prin tesaturi sau prin hartie de filtru.

Filtrele de celuloza impreuna cu tesaturile formeaza un material filtrant care tine impuritatile. Daca este nevoie, siropul se filtreaza cald, trecindu-se de 2 – 3 ori prin filtru pana devine limpede. Portia de hartie de filtru necesara pentru clarificarea siropurilor este de 1 – 5 g la 1000 g de sirop. FRVII si actuala FRX nu mai mentioneaza modul de clarificare.

Prin folosirea hartiei de filtru se obtin siropuri clare si nu este provocata nici o modificare a componentelor.

19

b) Albumina ( albusul de ou)

Este o metoda care se foloseste de mai multe ori la clarificarea siropurilor. Albumina se poate folosi in doua moduri:

-Se adauga albus de ou intr-o cantitate mica de apa si solutia de albumina obtinuta se introduce in siropul rece, apoi se incalzeste pe foc moderat fara a se amesteca. La suprafata se formeaza o spuma care antreneaza impuritatile si care se indeparteaza usor. Prin fierbere mai vie, spuma devine prea abundenta si se indeparteaza mai greu. Metoda antreneaza impuritatile << per – descensum >>. Adaugarea solutiei de albumina peste siropul rece este recomandata pentru a se evita invertirea.

Page 15: Fundatia Ecologica Green

-Un alt procedeu este de a adauga albus de ou peste siropul fierbinte. Albumina coaguleaza si antreneaza particulele in suspensie. Acest procedeu prezinta dezavantajul ca datorita coagularii instantanee a albuminei o serie de impuritati raman in sirop. Metoda care foloseste albus de ou este utilizata mai ales pentru siropul care se consuma in scurt timp.

Nu se recomanda folosirea albuminei in cazul siropurilor care contin principii puternic active, alcooli, taninuri, gume. Albumina comunica siropului o reactie alcalina, iar dupa un timp siropul devine foarte acid, datorita transformarilor si urmelor de

20

albumina ramase in sirop. De asemenea, albumina poate antrena prin absortie si o parte din principiile active.

c)Caolinul, silicatul de hidrat si Kieselzuhrul, sunt pulberi fine de natura organica, care pot servi la clarificarea siropurilor. Ele se adauga in proportie de 2% si se agita puternic cu siropul. Acesti agenti nu influenteaza direct compozitia amestecului, dar au proprietati absorbante.

d)Talcul, se foloseste in proportie de 10% si poate produce o clarificare buna. Operatia este mai dificila si mai greu de excutat datorita finetii care ingreuneaza filtrarea.

e)Carbunele, in special cel animal se foloseste la prepararea siropurilor in proportie de 5% atit pentru clarificarea, cat si pentru decolorarea acestora. Datorita structurii sale carbunele are calitati absorbante si catalitice.

Utilizarea carbunelui absorbant ca agent de clarificare si decolorare trebuie facuta cu grija pentru a nu fi absorbite si unele principii active.

Puterea de absortie a pulberii de carbune depinde de porozitatea si diametrul porilor, volumul intern al capilarelor si de temperatura.

f)Carbonatul de Mg si oxidul de Mg, dau rezultate asemanatoare, dar comunica siropului o reactie alcalina ( pH= 10). Carbonatul de magneziu se foloseste in special la prepararea siropului de balsam de Tolu, deoarece ajuta la dizolvarea partiala a unor compusi aromatici pe care ii transforma in saruri de magneziu solubile.

g)Gelul de siliciu, este un agent activ de clarificare, dar are inconvenientul ca introduce in solutii anumite cantitati de clorura de sodiu si poate absorbi din principiile active.

h)Alcoolul si apa servesc la clarificarea infuziilor si decocturilor apoase, iar apa serveste la clarificarea tincturilor si a extractelor. Clarificarea cu ajutorul alcoolului nu se poate face in cazul siropurilor deoarece zaharul este insolubil in alcool. Doar unele siropuri care contin albumine, pot fi clarificate prin incalzire la 70° Celsius.

Siropurile trebuie sa fie clare cu exceptia celor care contin o emulsie (ex. Siropul de migdale amare). De asemenea, siropurile preparate din tincturi, dupa un

Page 16: Fundatia Ecologica Green

21

anumit timp de la preparare pot deveni tulburi datorita rasinilor sau clorofilei care se precipita.

Clarificarea prin procedee chimice este mai rar folosita in cazul siropurilor. Se poate face o solutie diluata de albumina pentru siropurile care contin tanin.

Clarificare prin procedee bio – chimice are la baza reactia enzimatica si se foloseste la clarificarea sucurilor de fructe ( zmeura, cirese, etc.), acestea continand materii proteice care urmeaza sa fie indepartate.

Majoritatea siropurilor oficinale se obtin prin amestecarea siropului simplu cu solutii ale unor medicamente sau tincturi.

O alta specie de siropuri pot fi preparate si cu solutii concentrate ale unor principii active din droguri vegetale, denumite extracte sau concentrate pentru siropuri.

In afara de prepararea siropurilor prin dizolvarea zaharului in vehicul, o serie de siropuri medicamentoase se prepara prin amestecarea unor solutii de saruri (morfina, codeina, tiocol) sau prin adaugarea unei tincturi ( tinctura de portocale, de beladona, de ipeca) la siropul simplu, pentru a obtine siropul medicamentos respectiv.

Cand clarificarea si/sau decolorarea se fac in timpul fierberii siropului, dupa terminarea acesteia, urmeaza aducerea la masa finala prin completare cu apa fierbinte. Daca operatia se face prin simpla agitare a siropului deja completat la masa totala cu materialul clarificat, urmeaza apoi filtrarea.

IV.3) Filtrarea si aducerea la concentratia dorita

Filtrarea siropurilor este o operatie obligatorie si ea se face cand siropul este inca fierbinte si numai dupa completarea la masa totala.

In general prin simpla filtrare se obtin siropuri limpezi, fara sa mai fie necesara o prealabila clarificare. Siropurile se filtreaza fierbinti prin hartia de filtru, vata sau tesaturi.

22

Page 17: Fundatia Ecologica Green

Filtrarea trebuie facuta rapid deoarece prin racire siropurile devin mai vascoase si se filtreaza mai greu.

In farmacie , filtrarea siropurilor fiebinti se face prin vata si tifon sau hartie de filtru, dar in acest ultim caz numai folosind o palnie de filtrare la cald.

Filtrarea se face la cald, cu filtre presa sau in nuce filtrante.

Siropurile se filtreaza cu filtre acoperite datorita faptului ca prin acoperirea cu filtru se reduce posibilitatea de contaminare cu microorganisme, precum si alterarea sub actiunea oxigenului artmosferic.

Filtrarea trebuie facuta rapid, deoarece viteza de filtrare a siropurilor este mai mare la cald decat la rece.

Siropurile se conditioneaza in recipiente de cantitate mica, uscate, complet umplute si bine inchise .

V. CARACTERELE SIROPURILOR

Caracterele siropurilor sunt determinate de natura componentelor dizolvate, culoarea si mirosul fiind variabile.

23

Siropurile sunt lichide vascoase, limpezi, in afara de cele care contin emulsii, care sunt opalescente, avand aspect laptos. De asemenea, unele siropuri preparate cu tincturi pot deveni tulburi dupa un timp, datorita grasimilor sau clorofilei care precipita.

Cand vehiculul contine principii active colorate, siropul capata culoarea respectiva:

- galben – portocaliu la siropul de portocale;

- rosu – brun la siropul de ratania;

- rosu – portocaliu la siropul de beladona;

Page 18: Fundatia Ecologica Green

- metalic la siropul de iodura feroasa.

Mirosul este si el determinat de prezenta componentelor aromatice.

Gustul lor este in general agreabil, dulce, datorita prezentei constante a zaharului. Gustul dulce poate fi modificat de principiile active din solutie.

Siropul simplu trebuie sa fie limpede, incolor sau alb fara gust dulce si reactie neutra.

Compozitia chimica este determinata de natura principiilor active continute. Controlul siropurilor se face atat pentru identificarea si dozarea principiilor active,

cat si pentru identificarea si dozarea zaharozei.

Concentratia de zahar se determina in functie de densitatea si de indicele de reactie prin metodele prevazute in farmacopee.

Dintre caracterele fizice, densitatea reprezinta o insemnatate particulara, deoarece aceasta permite deducerea concentratiei in zahar.

Siropul simplu, ce contine 62 – 65 % zahar, are la temperatura camerei densitatea p = 1,30 – 1,33 si indicele de refractie I = 1,44 – 1,45.

O alta problema de control este concentrarea conservantilor, care se face prin cromatografie in strat subtire ( acid basic, nipagin, nipasol, acid salicilic, acid ascorbic ). Compusii fenilmercurici se pot pune in evidenta chimic.

In sfarsit, se prevad probe de control pentru depistarea edulcorantilor artificiali cum sunt zaharina sau ciclamatul de sodiu.

24

Identificarea zaharului se face incalzind doua picaturi de sirop pana la carbonizare si cand se degaja miros de zahar ars. Identificarea si dozarea substantelor active se face dupa norme prevazute in monografiile respective. Fata de cantitatea prescrisa se admit variatii de cel mult 5 %, daca monografia respectiva indica astfel.

C122149201 1 + H2O.

VI. CONSERVAREA

Siropurile au in general o conservare buna, datorita continutului de zahar. Prepararea la cald a siropurilor favorizeaza o pastrare mai buna datorita sterilizarii.

Cu toate acestea, siropurile sufera in timp modificari importante, mai ales daca acestea 25

sunt pastrate in conditii neprielnice. Agentii atmosferici determina o serie de astfel de alterari, care pot face ca siropurile sa fie inutilizabile.

Page 19: Fundatia Ecologica Green

Cele mai insemnate modificari sunt: cristalizarea zaharului, invertirea zaharului, fermentatia, mucegairea. In siropurile mai diluate, pastrate la temperaturi mai crescute si in contact cu aerul, se formeaza mucegaiul care duce la procese de fermentare.

In siropurile prea concentrate, zaharul aflat intr-o solutie prea saturata, cristalizeaza.

Totodata, recristalizarea poate avea loc daca pastrarea siropului se face la o temperatura scazuta, cand solutiile care initial nu sunt prea concentrate, trec in faza de suprasaturare.

Prin invertirea zaharului se intelege dedublarea zaharozei cu formare de glucoza si fructoza in urma hidrolizei conform relatiei:

C61 – 11906 ± C6F11206 glucoza frutoza

Aceasta transformare nu poate fi evitata, dar viteza de hidroliza este mult mai mare in siropurile acide, deoarece lumina accelereaza reactia de hidroliza.

Glucozidaza actioneaza in solutii neutre ,, pe cand invertoza are o actiune optima ( pH 4,7), unde actiunea primei este nula “.

Prin invertire, proprietatile esentiale ale siropurilor nu sunt radical schimbate, dar apar unele transformari care grabesc alterarea, de aceea invertirea trebuie limitata cat mai mult posibil.

Fructoza formata in timpul invertirii este mai dulce decat zaharoza, de aceea siropul devine mai dulce decat a fost initial.

Gustul dulce al glucozei si fructozei fata de zaharoza prezinta un raport de :

173:74:100.

26

Glucoza care ia nastere prezinta tendinta de cristalizare si preparatul isi pierde din omogenitatea si transparenta pe care o avea initial, in acelasi timp, glucoza cristalizata produce o reducere a presiunii osmotice, ceea ce permite dezvoltarea de microorganisme.

Prin conservare, o mica cantitate de sirop va produce reactia de hidroliza, chiar in conditii bune de pastrare. Astfel, siropul simplu preparat la rece contine dupa 10 saptamini 2 g % zahar invertit, fata de siropul simplu preparat la cald, care dupa 10 saptamini contine 4,1 g % zahar invertit.

Siropurile se pastreaza in flacoane de cel mult 1000 g, bine inchise complet uscate, si la un loc racoros. Siropurile se introduc in recipiente uscate imediat dupa preparare si se astupa cu dopuri in prealabil fierte, uscate si invelite in celofan inmuiat intr-o solutie alcoolica de nipagin. Daca siropul se pastreaza mai multa vreme, dopul se parafineaza.

Se recomanda ca dupa racirea dopului, flacoanele sa fie agitate, pentru a ingloba in sirop apa care s-a format prin condensare pe peretii flaconului. Adaugarea altor conservanti se mentioneaza pe eticheta

Page 20: Fundatia Ecologica Green

preparatului: solutie de glucoza, solutie de sorbitol, solutie de glicerina in anumite proportii, amestecuri care dau preparate cu densitate si gust corespunzator ( dulce racoritor datorita sorbitolului).

Pentru evitarea invadarii cu microorganisme, este recomandabil sa se adauge conservanti, mai ales daca siropurile au o concentratie mai mica de zahar. De altfel si FR recomanda ca la siropurile cu o concentratie mai mica de zahar decat cea prevazuta la siropul simplu, sa se adauge 1,5% g amestec de p.hidroxibenzonat de metil si p.hidoxibenzonat de etil in proportie de 9:1, sau alti conservanti antimicrobieni potriviti.

Pe eticheta recipientului trebuie sa se mentioneze conservantul antimicrobian adaugat.

Drept conservanti se mai pot folosii: benzonatul de sodiu sau acidul benzoic, acidul salicilic, alcoolul sau cloroformul.

Benzonatul de sodium si cloroformul imprima siropului gustul amar , in plus benzonatul de sodiu da o reactie slab alcalina, nefavorabila stabilitatii unor substante

27

active. Acizii benzoic si salicilic au mare putere de conservare, dar este contraindicat in siropurile pentru copii.

Conservantii usor stabili in alcool se adauga in sirop sub forma de solutie alcoolica.

FRX, recomanda ca siropurile sa se pastreze in flacoane de cel mult 1000 ml, pline, bine inchise si al loc racoros ( intre 8 – 15°).

Siropurile se intrebuinteaza in scop terapeutic, ca edulcorante pentru corectarea gustului neplacut al medicamentelor si ca aromatizante.

In scop terapeutic se folosesc siropurile care contin substante active medicamentoase.

Siropurile de gust sau miros, intra in compozitia diferitelor potiuni, limonade, iar cele medicamentoase sunt intrebuintate fie ca atare, fie intra in compozitia potiunilor.

- Siropul de zmeura sau licviritia sunt cele mai eficace in mascarea gustului medicamentos salin;

- Siropul de cirese amare este indicat in mascarea gustului neplacut al sarurilor de

Fe;

-Siropul de portocale mascheaza gustul neplacut de calciu si al sulfamidelor;

-Siropul de lamaie corecteaza gustul neplacut al iodurii de potasiu.

Pentru substantele amare se mai pot folosi siropurile de caramel, cacao, zmeura,

gentiana, singure sau asociate, dupa caz. De exemplu:

Page 21: Fundatia Ecologica Green

- Siropul de zmeura si de cacao sunt cele mai eficace in corectarea gustului amar al alcaloizilor;

- Siropul de lamaie sau de portocale se va asocia cu substantele acide cu gust neplacut;

Siropurile sunt preparate oficinale care se utilizeaza ca vehicul pentru medicamentele lichide de uz intern, in special pentru prepararea produselor medicamentoase destinate copiilor.

28

Siropurile sunt folosite cu mai mult succes in medicatia infantila comparative cu orice alta forma farmaceutica.

VII. SIROPURI OFICINALE EXEMPLE PRACTICE

1)SIROPUL SIMPLU [ SIRUPUS SIMPLEX (FRX)]

Rp:

Zahar ( Saccharum) 6 g

29

Apa distilata ( Aqua distillate) q.s.a.d. 100 g

Zaharul se dizolva in apa la cald si se fierbe 1 – 2 minute agitand continuu. Se completeaza cu apa fierbinte la 100 g, se strecoara sau se filtreaza. Pentru evitarea caramelizarii zaharului si a hidolizei mai accentuate este recomandabil ca dizolvarea sa se faca in apa in prealabil incalzita. De asemenea completarea cu apa la 100g se face tot cu apa incalzita. Fierberea siropului 1 – 2 minute se recomanda pentru al clarifica, deoarece impuritatile de natura albuminoida se coaguleaza prin fierbere si se ridica la suprafata. Din aceasta cauza spuma formata in timpul fierberii se indeparteaza.

Se conserva in flacoane bine inchise in cantitati de pana la 1000g, la loc racoros si ferit de lumina.

Siropul preparat la cald se toarna fierbinte in flacoane si se agita pentru ca toti vaporii de apa condensati pe gatul flaconului se se includa in sirop.

Page 22: Fundatia Ecologica Green

Siropul simplu se mai poate prepara la rece aplicand metoda circulanta sau << per descensum>> . Zaharul in contact cu solventul se dizolva si formeaza o solutie saturata cu densitatea mai mare , care cade la fundul vasului depasind solventul care se ridica si mai dizolva o alta cantitate de zahar.

Siropul simplu constitue componentul principal al multor siropuri oficinale si industriale si se foloseste ca edulcorant in diferite potiuni.

2)SIROPUL DE BALSAM DE TOLU (SIRUPUS BALSAMI TOLUTANI FRX)

Rp: Tinctura de balsam de tolu ( Tinctura balsami tolutani), Carbonat de

Mg

30

( Magnesii subcarbonas), Zahar (Saccharum) Apa distilata, ( Aqua distillata), se foloseste ca un corector de gust.

Tolu se amesteca intr-un mojar cu carbonat de Mg si cu 20g de zahar. Se adauga incet si agitand 30g de apa, se tritureaza si solutia obtinuta se filtreaza prin hartie de filtru plisata, iar in filtratul obtinut, se dizolva incalzind usor restul de zahar. Siropul cald se completeaza cu apa la greutatea de 100g. Carbonatul de Mg se adauga cu scopul de a favoriza transformarea acizilor aromatici din balsamul de tolu in saruri solubile. Excesul de carbonat de Mg care nu intra in reactie ajuta la clarificarea solutiei prin indepartarea rezinelor pe care le contine balsamul de tolu. Incalzirea usoara se face pentru a evita volatilizarea pricipiilor aromatice. Siropul obtinut, este un lichid limpede, galben, cu gust dulce, cu miros placut aromat de balsam de tolu si cu reactie usor alcalina.

Se conserva in sticle de capacitate mica, pline, bine inchise si la loc racoros.

Se intrebuinteaza asociat cu alte medicamente in afectiunile cailor respiratorii, fiind un stimulent al expectoratiei si avand si actiune antispastica la nivelul musculaturii netede bronhice. Are actiune dezinfectanta la nivelul cailor respiratorii si se foloseste in traheo – bronsite acute si cornice, astm bronsic etc. Poate fi si un corector de gust si se administreaza cate 2 – 3 linguri in 24 de ore la adulti si cate 2 – 3 lingurite in 24 de ore la copii.

3)SIROPUL DE BELADONA ( SIRUPUS BELLADONNAE FRX )

Rp: - Folosit ca un corector de gust (Tinctura belladonnae) 5 g

- Sirop simplu 95g

31

Se amesteca tinctura de beladona cu siropul simplu si se omogenizeaza, obtinandu- se un lichid vascos, limpede sau slab opalescent, galben – verzui, cu miros slab, caracteristic si cu gust dulce. Se pastreaza in vase bine inchise, ferit de lumina si la loc racoros, ( la SEPARANDA ).

Page 23: Fundatia Ecologica Green

Observatie: se agita inainte de folosire.

Se foloseste ca antiseptic si sedativ, diminueaza secretia si peristaltismul intestinal. Indicatii: in crampe intestinale, in hipersecretie digestive si bronsica.

Se administreaza sub forma de potiuni.

4)SIROPUL DE CODEINA 0,2 % ( SIRUPUS CODEINI 0,270 FRX)

Rp:

Codeina ( Codeinum) 0,2g

Alcool ( alcoholum) 1,8g

Sirop simplu (Sirupus simplex) 98,0g

Codeina pulverizata se dizolva in alcool si se amesteca cu siropul simplu.

Codeina baza, este foarte putin solubila in apa si pentru dizolvare, este necesara o cantitate mare de apa, ceea ce duce la diluarea siropului si la alterarea lui. In locul codeinei baza, RFX admite si folosirea fosfatului de codeina, ( cantitatea corespunzatoare dizolvandu-se in 2 ml de apa). Se obtine un lichid limpede, incolor sau slab galbui, fara miros si cu un gust dulce amarui.

Se pastreaza in vase bine inchise, ferit de lumina si la un loc racoros ( la VENENA).

Se intrebuinteaza ca sedativ al tusei in afectiunile traheo – bronhice si cornice sub forma de infuzie, decocturi si potiuni.

Este un sirop antitusiv ( pentru tuse seaca). 32

Se poate asocia cu siropul de Tolu sau Tiocol.

5)SIROPUL DE LAMAIE ( SIRUPUS CITRI)

Rp:

Acid citric 1,0g

Apa 1,0g

Alcool etilic 1,0g

Ulei de lamaie 0,1g

Sirop simplu 97,0g

Acidul citric se dizolva in apa. Solutia se amesteca cu siropul simplu si cu uleiul volatil de lamiie, in prealabil dizolvat in alcool.

Page 24: Fundatia Ecologica Green

Uleiul se dizolva in alcool, altfel ar sta la suprafata solutiei.

Acidul citric se amesteca cu uleiul de lamiie, atat dupa dizolvarea acestuia, cat si dupa dizolvarea acidului.

Conservarea siropului de lamaie este limitata din cauza aciditatii care favorizeaza hidroliza zaharului.

Siropul simplu de lamaie prin gustul sau acrisor si aromatizant, datorita reactiei acide ( pH acid ), este un bun stabilizant chimic pentru unele substante ca: acidul asorbic, saruri ascorbice, etc.

VIII. SIROPURI INDUSTRIALE

Siropuri industriale au o larga utilizare si o deosebita importanta in practica farmaceutica actuala, de aceea, in continuare vom prezenta cateva exemple de siropuri frecvent folosite.

33

1) Panadol Baby, sirop

Panadol baby este recomandat pentru tratamentul simptomatic eficace al durerilor din perioada erupţiei dentare şi a altor dureri dentare, al durerilor în gât, pentru tratamentul simptomatic al febrei asociate răcelii şi stărilor gripale, bolilor infecţioase ale copilăriei, de exemplu: pojar, tusea convulsivă, oreion şi vărsat de vânt.

Panadol Baby este o suspensie orală cu gust plăcut de căpşuni, fără zahăr sau alcool ce conţine paracetamol. Acesta este un analgezic (combate durerea) şi antipiretic (reduce febra). Panadol Baby nu irită stomacul şi este uşor de administrat.

Nu utilizaţi Panadol Baby dacă:

•aveţi hipersensibilitate (alergie) la paracetamol sau la oricare din excipienţii produsului;

•suferiţi de o afecţiune severă a ficatului;

•luaţi concomitent şi alte medicamente conţinând paracetamol.

Aveţi grijă deosebită când administraţi Panadol Baby dacă:

•copilul suferă de afecţiune severă hepatică sau renală;

•copilul are intoleranţă la unele categorii de glucide deoarece conţine maltitol şi sorbitol;

•i se administrează copilului şi alte medicamente.

Panadol Baby nu trebuie administrat copilului mai mult de 3 zile fără recomandarea medicului.

În cazul copiilor născuţi prematur şi în particular al celor mai mici de 3 luni, produsul se administrează numai la recomandarea medicului.

Page 25: Fundatia Ecologica Green

Efectele altor medicamente pot fi modificate sau aceste medicamente pot modifica efectele Panadol Baby, dacă acestea sunt administrate concomitent.

Informaţi medicul dumneavoastră dacă copilul a luat sau ia unul din următoarele medicamente:

• metoclopramid sau domperidon utilizate pentru tratamentul senzaţiei de greaţă sau

34

vărsătură;

•colestiramină (pentru tratamentul hipercolesterolemiei);

•barbituricele (somnifere);

•antidepresivele triciclice;

•anticonvulsivante;

•diflunisalul sau alte antiinflamatoare nesteroidiene;

•probenecidul (medicament folosit pentru scăderea acidului uric);

Pot să apară valori fals scăzute ale testului pentru glicemie prin metoda oxidaze/peroxidaze şi o creştere falsă a valorilor acidului uric seric determinat prin testul fosfotungstic.

Folosiţi seringa dozatoare, introduceţi-o în sticlă şi trageţi suspensia până la nivelul liniei indicatoare corespunzătoare. Dacă este necesară o doză mai mare de 8 ml, repetaţi procedura. După utilizare, seringa trebuie spălată în apă caldă şi uscată. Doza poate fi repetată la fiecare 4 ore, la nevoie.

Nu se administrează mai mult de 4 doze în 24 de ore.

Panadol Baby nu se administrează mai mult de 3 zile fără recomandarea medicului.

Nu se administrează copiilor sub 3 luni fără recomandarea medicului. Dacă sugarul s-a născut prematur sau dacă este mai mic de 3 luni, solicitaţi consult medical înainte de administrare.

Supradoza de paracetamol poate determina insuficienţă hepatică. Dacă dumneavoastră credeţi că copilul a luat mai mult decât doza recomandată, vă rugăm solicitaţi consult medical, chiar dacă copilul se simte bine.

Dacă aţi uitat să administraţi o doză la timpul potrivit nu vă îngrijoraţi. Administraţi următoarea doză imediat, iar după 4 – 6 ore reluaţi tratamentul obişnuit.

Efectele adverse ale paracetamolului sunt rare, dar pot apărea reacţii de hipersensibilitate, inclusiv erupţie cutanată.

Cele mai multe raportări de reacţii adverse sunt legate de administrarea de supradoze

Page 26: Fundatia Ecologica Green

35

de paracetamol. Au fost înregistrate cazuri izolate de afectare hematologică cu apariţia de vânătăi sau sângerări neaşteptate.

Utilizarea pe termen lung a preparatelor cu paracetamol poate determina afectarea ficatului şi/sau rinichiului. Dacă observaţi oricare alt efect advers nemenţionat în acest prospect, vă rugăm informaţi medicul sau farmacistul dumneavoastră.

Substanţa activă din Panadol Baby este paracetamolul.

Excipienţi: Acid malic, azorubină (E122), gumă xantan, maltitol lichid, aromă de căpşuni, sorbitol lichid (cristalizabil), nipasept sodic, sorbitol, acid citric anhidru, apă purificată.

2) HUMEX EXPECTORANT PENTRU SUGARI ŞI COPII, 100 mg/5 ml

36

Humex expectorant, sirop pentru copii şi adulţi face parte din grupa: expectorante fără combinaţii cu antitusive, mucolitice.

Acest medicament este indicat pentru copii şi sugari în tratamentul afecţiunilor respiratorii acute, care implicǎ dificultǎţi în expectoraţie (respectiv în eliminarea secreţiilor bronşice).

Page 27: Fundatia Ecologica Green

Nu utilizaţi Humex Expectorant pentru copii şi sugari dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la carbocisteină sau la oricare dintre componentele Humex, în timpul crizei de astm bronşic.

Utilizarea acestui medicament trebuie întotdeauna să fie însoţită de efortul voluntar de a tuşi, pentru a permite expectoraţia. În timpul tratamentului cu acest medicament nu trebuie să se utilizeze medicamente antitusive (destinate să calmeze tusea) sau medicamente care inhibă secreţiile bronşice.

Copii peste 5 ani: doza uzuală este de 100 mg carbocisteină (5 ml sirop, conform marcajului de pe măsura dozatoare) administrate oral de 3 ori pe zi.

Copii între 2 şi 5 ani: doza uzuală este de 100 mg carbocisteină (5 ml sirop, conform marcajului de pe măsura dozatoare) administrate oral de 2 ori pe zi.

Sugari şi copii sub 2 ani: doza uzuală este de 20-30 mg carbocisteină /kg şi zi, fracţionat în 1-2 prize, fără a depăşi 100 mg carbocisteină (5 ml sirop, conform marcajului de pe măsura dozatoare) administrate o dată pe zi.

Ca toate medicamentele, Humex poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Pot să apară tulburări gastrointestinale (gastralgii, greaţă, diaree). Dacă apar astfel de fenomene, se recomandă reducerea dozei.

37

Datorită conţinutului în para-hidroxibenzoat de metil (E218), pot să apară reacţii alergice, (chiar întârziate).

Cum se păstrează humex expectorant pentru copii şi sugari:

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original.

Termen de valabilitate după prima deschidere a flaconului: 25 zile.

Page 28: Fundatia Ecologica Green

Ce conţine Humex expectorant pentru copii şi sugari:

-Substanţa activă este carbocisteina

-Celelalte componente sunt: p-hidroxibenzoat de metil sodic, hidroxid de sodiu soluţie oficinală, aromă de banane, acid citric monohidrat, soluţie de zaharoză, apă purificată.

38

3) AUGMENTIN BIS 457mg/5ml, pulbere suspensie orala

Pulb. susp. 457 mg (400 mg amoxicilina si 57 mg acid clavulanic)/5 ml

Indicatii:

Infectii ale tractului respirator superior si inferior; ale tractului genito-urinar; ale pielii si tesuturilor moi; osteo-articulare; dentare; alte infectii (avort septic, infectii puerperale, infectii intraabdominale). Profilaxia infectiilor asociate cu interventiile chirurgicale. Spectru: Germeni grampozitiv aerobi: Bacillus anthracis, Corynebacterium spp., Enterococcus faecalis, Enterococcus faecium, Listeria monocytogenes, Nocardia asteroides, Staphylococcus aureus, Stafilococi coagulazo-negativi, Streptococcus AGalactiae, Streptococcus pneumoniae, Streptococcus viridans, Streptococcus pyogenes, Streptococcus spp., Streptococcus viridans. Germeni grampozitiv anaerobi: Clostridium spp., Peptococcus spp., Peptostreptococcus spp. Germeni gramnegativi aerobi: Bordetella pertussis, Brucella spp., Escherichia coli, Gardnerella vaginalis, Haemophilus influenzae, Helicobacter pylori, Klebsiella spp., Legionella spp., Moraxella catarrhalis, Neisseria gonorrhoeae, Neisseria meningitidis, Pasteurella multocida, Proteus mirabilis, Proteus vulgaris, Salmonella spp., Shigella spp., Vibrio cholerae, Yersinia enterocolitica. Germeni gramnegativ anaerobi: Bacteroides species, Fusobacterium spp. Altii: Borrelia burgdorferi, Chlamidiae, Leptospira ictero-haemorrhagiae, Treponema pallidum.

Dozaj si mod de administrare

Copii: susp. orala 457 mg/5 ml: 2 luni-2 ani: 0,15 ml/kg de doua ori/zi 2-6 ani: 2,5 ml de doua ori/zi, 7-12 ani: 5 ml de doua ori/zi. Dozele se dubleaza in infectii severe. Susp. orala 642,9 mg/5 ml: 90/6,4 mg/kg si zi administrate fractionat in doua prize, la intervale de 12 ore, timp de 10 zile. Adulti si copii peste 12 ani: 625 mg - 1 g de doua ori/zi.

Administrarea poate fi mentinuta cateva zile. In cazul afectarii functiei renale, doza se reduce in functie de clearance-ul creatininei.

Hipersensibilitate la beta-lactamine (peniciline si cefalosporine). Antecedente de disfunctii hepatice/icter asociate cu administrarea de peniciline.

39

Page 29: Fundatia Ecologica Green

Pacienti cu disfunctii hepatice, IR, mononucleoza infectioasa, fenilcetonurie. Administrarea

concomitenta de probenecid, alopurinol, contraceptive orale.

Reactii de hipersensibilitate (edem angioneurotic, anafilaxie, sindrom similar bolii serului,

vasculite de hipersensibilitate, rash cutanat, urticarie, eritem multiform, sindrom Stevens-

Johnson, necroza epidermica toxica, dermatita buloasa exfoliativa, nefrita interstitiala).

Reactii gastro-intestinale (diaree, greata, varsaturi, indigestie, candidoza mucocutanata,

colite associate antibioterapiei orale – inclusive colita pseudomembranoasa si colita

hemoragica). Efecte hepatice (cresterea AST si/sau ALT, hepatite si ictere colestatice).

Efecte hematologice (leucopenie reversibila, trombocitopenie sau anemie hemolitica,

prelungirea TS si de protrombina). Reactii uro-genitale (prurit, iritatie, secretii vaginale).

Efecte SNC (agitatie, ameteli, cefalee, convulsii).

4)NUROFEN pentru copiii, suspensie orala

40

Nurofen pentru copii contine 5 ml suspensie orală , ca substanţă activă, 100 mg ibuprofen şi excipienţi: polisorbat 80, glicerină, maltitol lichid, zaharină sodică, acid citric monohidrat, citrat de sodiu, gumă Xantan, clorură de sodiu, aromă de portocale (Orange flavour 2 M 16014), bromură de domifen, apă purificată.

Page 30: Fundatia Ecologica Green

În cutie se află o seringă dozatoare, pentru administrare orală.

Nurofen pentru copii aparţine unui grup de medicamente ce ameliorează senzaţia de durere, inflamaţia şi febra.

Nurofen pentru copii este folosit pentru a ameliora febra şi durerea la sugari şi copii cu vârste cuprinse între 3 luni şi 12 ani.

Nurofen pentru copii ameliorează febra asociată unor afecţiuni, precum: răceală, gripă, varicelă, pojar, oreion sau febra post-imunizare.

Nurofen pentru copii ameliorează durerea uşoară sau moderată de diverse cauze, precum: durere în gât, durere dentară sau durere cauzată de apariţia dinţilor, cefalee şi alte tipuri de durere precum cele asociate luxaţiilor, otitei, etc.

Nurofen pentru copii este la fel de bine tolerat ca paracetamolul şi este mai bine tolerat decât acidul acetilsalicilic. Totuşi, ca în cazul altor analgezice, nu trebuie să-l administraţi sugarilor şi copiilor care suferă de ulcer sau de alte afecţiuni ale stomacului, celor care suferă de o înrăutăţire a astmului datorată acidului acetilsalicilic sau altor medicamente similare, sau celor cu hipersensibilitate la oricare dintre excipienţii produsului.

Nu este recomandată administrarea produsului la copii cu greutate sub 6 kg.

Produsul nu trebuie administrat la copiii cu vârstă sub 3 luni, decât dacă este indicat de către medic.

Cereţi sfatul medicului sau farmacistului înainte de a administra Nurofen pentru copii în caz de:

-efectuarea concomitentă a altor tratamente,

-administrarea concomitentă a altor medicamente, în special alte antiinflamatoare nesteroidiene, anticoagulante, medicamente pentru reducerea tensiunii arteriale (inclusiv

41

diuretice), litiu, metotrexat,

-astm bronşic, afecţiuni cardiace, afecţiuni ale ficatului sau rinichilor, -hipersensibilitate la alte analgezice.

1.Agitaţi bine flaconul înainte de administrare.

2.Îndepărtaţi capacul (apăsaţi, apoi rotiţi în sens invers acelor de ceasornic). 3.Introduceţi seringa gradată în orificiul din gâtul flaconului.

4.Pentru a umple uşor seringa gradată, întoarceţi flaconul şi aspiraţi uşor suspensia până la cantitatea necesară, marcată pe seringă.

5.Aduceţi flaconul în poziţia iniţială şi scoateţi seringa.

Page 31: Fundatia Ecologica Green

6.Introduceţi capătul seringii în gura copilului şi apăsaţi uşor pistonul acesteia pentru a administra suspensia.

7.După administrare, puneţi la loc capacul flaconului.

8.Spălaţi seringa în apă caldă şi lăsaţi-o să se usuce. Nu o lăsaţi la îndemâna copiilor.

Mod de administrare în caz de febră post-vaccinare:

Produsul nu trebuie administrat la copiii cu vârstă sub 3 luni, decât dacă este indicat de către medic.

Administraţi 2,5 ml suspensie orală. Dacă este necesar, mai puteţi administra încă 2,5 ml suspensie orală după un interval de 6 ore de la prima administrare.

Nu trebuie să administraţi mai mult de 5 ml suspensie orală în interval de 24 ore. Dacă febra nu scade, nu administraţi şi a treia doză ci adresaţi-vă medicului.

Mod de administrare în caz de febră şi durere:

Acest medicament este recomandat pentru utilizare pe termen scurt. Dacă simptomele persistă mai mult de 3 zile, adresaţi-vă medicului.

Produsul nu trebuie administrat la copiii cu vârstă sub 3 luni, decât dacă este indicat de către medic.

De la 3-12 luni: câte 2,5 ml suspensie orală, de 3 ori pe zi. De la 1-3 ani: câte 5 ml suspensie orală, de 3 ori pe zi.

De la 4-6 ani: câte 7,5 ml (5 ml+2,5 ml) suspensie orală, de 3 ori pe zi. 42

Page 32: Fundatia Ecologica Green

De la 7-9 ani: câte 10 ml (5 ml+5 ml) suspensie orală, de 3 ori pe zi.

De la 10-12 ani: câte 15 ml (5 ml+5 ml+5 ml) suspensie orală, de 3 ori pe zi.

Nu trebuie depăşită doza recomandată.

Cazurile de supradozaj au fost rare, dar dacă, accidental, aţi administrat o doză mai mare decât cea recomandată, adresaţi-vă imediat medicului.

Dacă apare ceva neobişnuit, adresaţi-vă medicului sau farmacistului.

Reacţiile adverse sunt rare, dar pot include tulburări digestive, durere de stomac, greaţă, reacţii alergice: agravarea astmului bronşic sau erupţii cutanate. Rareori pot să apară: echimoze, ulcer, hemoragii digestive cu scaun de culoare închisă, cu aspect lucios. A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj.

A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Cutie cu 1 flacon din polietilentereftalat cu 100 ml suspensie orală şi seringă dozatoare din polipropilenă cu piston din polietilenă.

IX. CONCLUZII

43

Siropurile farmaceutice prezinta o importanta deosebita in practica farmaceutica moderna deoarece este o forma usor acceptata de copii dar si datorita biodisponibilitatii acesteia.

Absorbţia substantei medicamentoase este foarte rapida, avand in vederea ca substanta activa este introdusa in organism in forma dizolvata.

Biodisponibilitatea depinde de proprietăţile substanteia active si a excipientilor.

In cazurile in care substanta activa formeaza un complex cu una din substantele auxiliare - cantitatea de substanta eliberata va depinde de echilibrul dintre fracţiunea legata si cea libera si de natura solventului.

Vascozitatea crescută scade viteza de difuzie. Soluţiile nehidromiscibile (substanta activa este dizolvata intr-un solvent care nu este miscibil cu fluidele digestive) - sunt preparatele lipofile, de exemplu soluţiile uleioase.

In cadrul produselor lichide, soluţiile au o biodisponibilitatea maxima, substanta activa fiind dispersata omogen si la nivel molecular.

Siropurile au o biodisponibilitate mare, ca si soluţiile, desi vascozitatea lor accentuata reprezintă un factor care încetineşte cedarea substantei medicamentoase.

5)BIBLIOGRAFIE

Page 33: Fundatia Ecologica Green

44

D.Lupuleasa, C. Fica, Sipos Emese- “Tehnologia Farmaceutica” ed.”Carol Davila” Bucuresti 2005

Dr. GustiIstratescu Lucretia – “ Tehnica Farmaceutica” ed. 1978,

Lucrari Practice

Dr. Stanescu Victor – “ Tehnica Farmaceutica “ ed. 1983

Conf. Dr. Ana aria Dumitreacu – “ Curs de tehnica farmaceutica “, Sef lucrari

Dr. Victoria Hirjau – Farmaceutica, ed. 1995, Conf. Dr. D. Lupeasca

FR Romana – ed. IX

FR Romana – ed. X

45