CONST. GRAUR

CU PRIVIRE LA

FRANZFERDINAND

DESENE DEB'ARG, ROSS, SIHULSKY

EDITURA ADEVERUL"1935

i47

www.dacoromanica.ro

CU PRIVIRE LA

FRANZ FERDINAND

www.dacoromanica.ro

Pref 0'6Nu dam ad viata, mai mult sau mai putin

romantata, a mostenitorului Franz Ferdinand,nici amanuntele dramei sangeroase, care, atatde naprasnic, i-a pus capat. Am incercat sadesprindem amosfera in care a trait princi-pele habsburgic, si care, fata/mente, i-a curmatactiunea. Caci atentatul si mai cu seamsrewita dui este o int'amplare; dar des -nodamantul trebuia sa vie in on -ce caz, inziva aceea sau intealta, in felul tragic delaSaraievo sau in alt fel putea fi mai blandsi chiar banal de tot dar de venit trebuiasa vie.

Austro-Ungaria infatisa un anahronism ab-surd. Nu conglomeratul de neamuri pricinuiatot raul. Oameni seriosi, oameni cumpaniti sipractici, pe cari nici o himera nu i-a bantuitvre-o data, au crezut si cred in putintastatelor unite ale Europei, a tuturor statelorEuropei. Cu atat mai viabila, prin urmare, tre-buia s5, fie alcatuirea care sub numele de Aus-tria apoi Austro-Ungaria exista de atateaveacuri, infatisand inlauntru o bogata viataeconomics si un intens focar de cultura, iarin afara un factor diplomatic si militar hota-rator in destinele lumii.

Cum s'a putut prabusi inteo singura clipsaceasta putere formidabila? Caci, virtualmen-te, totul s'a, produs inteo clips: aceea in careun singur glonte, at lui Prinkip, a patruns incorpul unui singur om, al lui Franz Ferdinand.

Austro-Ungaria s'a pra,busit, pentru ca or-ganismul cell foarte bogat si foarte viguros traia

1

www.dacoromanica.ro

in aer. Nu e aci o greseala de stil si mai putinInca de gamdire. Uimitoarea contrazicere afast, In realitatea faptelor. Patura dominantsaustro- ungara, prin 'expresia ei cea mai Ina lta

dinastia habsburgica impus, dreptcomandament etern si imuabil, sa ferece tim-pul, pentru ca totul sa amaie pe lot: nimicdin formele medievale sa nu se sohimbe vreodata. Toate asupririle, inclusiv .cele naionale,rezultau in mod firesc, in mod obligator, din a-eeasta formidabila anomatie.

Profesorul I. Lupas, in recenta-1 lucrare,,Rb.seoala taranilor din Transilvania", accen-tueaza respectuos staruinta Mariel Theresiade a respinge ()rie gand de moire si pen-tru vremea ei, si pentru toate vremurile, c&ciea conjura Si pe urmasi ss faea la fel. D. Lu-pas lauds viziunea Clara, aproape profetica"a marei imparatese, care prevedea primej diilelegate de reforme, cate si cum se cereau pe s.-tunci. Se stia ca losif II era un sinter, chiarpasionat amator de reforme; nu se banuia ca eln'avea sa reuseasca decat intro onasura hover-ceptibila. Lipsit de constiinta si de instinotuldemocratic, Iosif Intelegea s5, practice absolu-tismul luminat ", care nu duce la nionic. Vroiasa eldruiasca poporului ceea ce el, Imparatul,credea bun si potrivit, In loc sa-i ingaduie nu-mai ca sa-si cuIcereasca singur drepturile si a-vantagiile de earl siontea nevoie.

Jean Jaures (in Histoire socialiste" tomul V)lauds mult bunele intentii ale lui Iosif II.Dar In aceles trap constata ca traditia, rutinasi mai cu seams interesele clasei dominantecopleseau si anihilau acele intentii. Pentru ale da prutere de viatd, nice Jaure,s, ar fi trebuito vasta ridicare a Daranilor "; or, continuaJaures, aceastd ridicare era de cloud on im-postbtla: intdi, pentru ca insu,si losif II, carevroia SA LIBEREZE paporml, dar nu vroia eapoporul SA SE libereze, AR Fl REPRIMAT -O ",§i al doilea... dar aci al doilea motiv nu ne inte-reseaza.

Observatia atat de temeinica, pe care Jaureso scoate din propria lui judecata, era si ade-yenita prin fapte, fara ca el s'o stie. Pare evident

2

ei-a

www.dacoromanica.ro

ca marele tribun, tot °data mare istoritc, nu Cu-nostea rascoala lui Horia. Acolo s'a petrecuttocmai ceea ce Jaures deducea ca fenomen sigursi inevitabil: in cuprinsu1 acestei carti (pag.180-186) se aminteste cat de cumplit a fostrepaim.ata, revoautia socials si nationala din1784.

Evident, Iosif II nu putea face nimic sinimic nu s'a ales din truda-i inde1ungata siamara; sau, si mai jalnic: Mefisto a rebours, els'a zbuciumat cu Infrigurare pentru tot binele

si a vazut rodind numai raul. Contemporanullui, Wieland, care-i canta apologia pentruintentii si-i deplange non-rezultatele, consta-ts preciziunea omului care vede carevede intr'adevar ce se petrece sub ochii lui,

ca in Franta, gratie regimului democraticsi parlamentar, constituanta realizeaza cu sue-ces reformele pe earl Iosif II le jinduia zadarnicde atata vreme, Inca dinaintea revolutiei.

Dorinta Mariei Theresia a fost implinita: aceaviziune clara, aproape profetica", au avut-ototi urmasii, pan& la inclusiv Franz Ferdinand,cel care n'a mai apucat sä urmeze. Continui-tatea a fast prea putin stirbita de Iosif II;poate ca ar fi stirbit-o ceva mai mult Kron-printul Rudolf, data moartea naprasnica nu1-ar fi rapit si pe el, cum avea ss face pe ur-ma si cu cel chemat sa-i is locul.

Desigur, dealungul veacurilor, si mai ales indeceniile mai recente, au venit schimbari dupaschimbari. Dar la fiecare in parte, Habsburgiis'au impotrivit din rasputeri, pans In ceasuldin unma: toaite reformele, ei 1e-au acor-dat numai si1ilti, In totdeauna prea tarziusi In totdeauna incomplect. Astfel cititoriivor lace cunostirata cu teribilul cod penalmititar ramas de .pe vremea Mariei The-resia. Modificarea lui, Franz Iosef a ingaduit-oabea la sfarsitul indelungatei lui domnii sinici atunci n'a fost imediat aplicata : impre-jurarile specific austro-ungare au mai oferit

3

www.dacoromanica.ro

prilejul unei supra-amanari. al mai elocventInca este cazul reformei electorale : dupa oImpotrivire indelungata, Imparatul Franz Io-sef a dat In fine, popoarelor sale", votul ob-stesc pentru parlamentul central; dar parla-mentului nu i-a harazit nici atunci vreo pu-tere asupra guvernului. Ministrii n'aveau ma-car obligatia sa raspunda la interpelari sI pu-teau dispretui In toata, voia pana si votul deblam al parlamentului.

Cu toate astea, viata medievala nu se poatedesfasura pe deplin necum sanatos Intoiul evului modern. Chiar in tari cum au fostAustria habsburgica si Rusia tarista, evolutiaisi filtreaza caracteristicile in toate Incheetu-rile organismului social. Atata numai ca lucrulcare aiurea se efectuiaza in chip lent si nor-mal, aici se precipita In chip brutal si bolna-vicios. In orice Cara din lume, fiecare epoca, indesvoltarea ei, cuprinde Inca resturi din epocaprecedenta; in tari ca Austria si Rusia, ambeleepoci 'co- exists si dau spectacolul unui dezechi-libru inimaginabil: evolutia lenta de aiureaeste indocuita aci Cu un complex de ciocniri siframantari, de minuscule revolutii, unele per-fect vizibile pentru toata lumea, cele maixnulte abea deslusite, toate ra.spandind ostare de nernultumire si amaraciune gene-rals, o adevarata psihoza sau, mai bine zis,o retea de psihoze. Gherea ne-a infatisat inchip impresionant ,,Neo- iobagia" romaneasca,si urmarile ei. Pacat ea nu s'a gasit in Austriaun am cu aceeasi puternica viziune a femme-nelar sociale si aceeasi adanea, intelegere arostului tor. Cad regimul din Austria era ne-spus mai bogat In colitraziceri si absurditati,cu repercusiuni infinit mai grave.

0 organizatie de stat atat de hibrida nuputea sa mai dainuiasca; si cu cat teritoriul pecare-1 euprindea era mai intins, iar populatiamai numeroasa, cu atata si vartejul in care seafla devenea mai furtunos. Austria trebuia sase destrame; si Franz Ferdinand, Inzestrat dinbelsug cu viziunea clara" a Mariei Theresia,tot la catastrofa avea s'ajunga., chiar claca, nus'ar fi gdsit un exaltat care sa.-1 suprime.

4

www.dacoromanica.ro

FR

AN

Z IO

SE

F

-7-

`.;

cr

FRANZ IOSEF

5

www.dacoromanica.ro

Aceste lucruri am incercat sä le scot in evi-denta in felul pe care ziaristul ce sant puteaa-1 ailba aa indemana. Corespondent la Vienatocmai an epoca finalk ultimii ani ai Dorn-niei lui Franz Iosef am virizzit pate s'au pe-trecut acolo, iar dupa aceea, recapituland,pe cat mi-a fost posibil, am confruntat to-tul cu ce au vazut altii. Nu m'am Ban-dit a fac nici opera *tiintifica, nici opera li-terara. Din ce am scris eu insumi si din ce au scrisat&tia, inainte de r&zboi si dupa, am cautatsä desprind un tablou pe care-1 sper autentic.In multe cazuri tabloul" se prezinta dela sine:ajunge sa amintesc un fapt caracteristic, luatcam la'ntamplare din multim.ea fall numar, sisa reproduc din relatarile consecutive pe cariam avut prilejul sa le fac asupra-i, la intervalede ani si decenii.

Era utila, o lucrare de felul acesta ? Fire§te,crud ca, da; cazi altfel n'asi fi tiparit cartea.Fat& de curentele reactionare cari se ma-nifest& dela o vreme, va fi binevenit, sper, unexemplu concret, ca sa, ne dam seama cu totiiunde ajunge o alcatuire de stat care-§i caut&reazamul in trecut: se prabu§este in haos.

6

www.dacoromanica.ro

1

28 lunie

Era o Duminica foarte calduroasa *i pe carenoi, in Journalistenzimmer (Camera Ziari§ti-lor, in deosebi a corespondenjilor de ziare), oprevazusem, din ajun, cu desavarsire seaca.

Seci" se chemau, in argo-ul nostru profe-sional, zilele fara evenimente. Si tinand seamsde situatia generals a lumii intregi nici maimult, nici mai putin seaca avea sa fie Du-minica aceea, pentru ca nicaeri nu figura vre-ochestie grava la ordinea zilei. Puteam deci saslam lini*titi pe la casele noastre, sau sa nerisipim fall grij a prin imprej urimile Vienei.

0 mare parte dintre noi luasem aceasta ul-tima hotarire. Rana §i Bresse de la Echo deParis". Bresse a fost in totdeauna cel mai pesi-mist dintre confrali. Cand ne era lumea maidraga adica ziva mai seaca" Bresse apa-rea cu o muted de Inmormantare Si ne inspai-manta cu proclamatia solemna:

II y a quelque chose qui remue en Europe(Mi§ca ceva in Europa) I

7

www.dacoromanica.ro

Si cum Bresse fusese prin Bucuresti re-dactase un ziar frantuzesc al expozitiei dinCismigiu a Cooperatorilor (prin 1893 sau 94)

ii replicam: Si nimica misca", explican-du-i teoria lui conu Leonida asupra fandac-siei hipocondriei.

De asta-data insa, Bresse a fost invins deevidenta lucrurilor. Sambata seara 1-am intre-bat:

Et, ce se aude? Misca mereu?Luand o smutra Si mai funebra de cat de o-

biceiu, Bresse mi-a raspuns:Nu misca nimic! Maine seara va fi un

dezastru tend va trebui sa-mi redactez tele-gramal

E adevarat ca in ziva aceea mostenitorulFranz-Ferdinand §i nevasta-sa urmauface intrarea triumfala in Saraievo (zic ne-vasta-sa, pentru ca sa n'o lipsesc de titlul cioficial: nefiind de sange Imparatesc sau re-gesc, ci numai o nimica toata de contesa, eanu era mostenitoare Si n'avea sa fie impara-teasa). E adevarat, de asemenea, ca vizitei luiFranz-Ferdinand la Saraievo i s'a atribuit dincapul locului un caracter demonstrativ: inochii populatiei ea constituia o adevarata pro-vocare. S'a zis ca rostul ei era sa concretizezeanexarea definitive, pe vecii vecilor, a Bos-niei i Hertegovinei; si se credea ca In aceststop fusese aleasa anume ziva aceea, o ani-versare trista pentru sarbi, infrangerea

8

sisi

sa-si

www.dacoromanica.ro

FRANZ FERDINAND

9

IJ

JP.

Cs4.

(.7; \i

- -14

I

www.dacoromanica.ro

dela- Cossova sau Campia Mier lei caresimboliza pierderea independentei lor. DacAziva a fost In adev5r aleasa cu aceasta inten-tie, alegerea dovedea o perversitate sadicanemai pomenita; data intenlia n'a existat,atunci aveam de a face cu cea mai monumen-tala nepricepere. In orice caz se Intelegea delasine ca politia luase toate masurile, si mai cu-rand ne-am fi asteptat ca printul sa comita elun atentat, decat sa-i cads victims.

Un singur lucru se putea 1ntampla in Du-minica aceea: sa moara Franz-Iosef. De cetocmai atunci? Pentru ca evenimentul acesta,asteptat de multa vreme, trebuia, totus, sa seproduca °data. In Journalistenzimmer" even-tuala moarte a lui Franz-Iosef intra neaparatIn toate discutiile profesionale.

Cate cuvinte dai?De obiceiu, atatea. Fireste ca data moare

Franz-Iosef, nu mai numar.Sau:

Pled In concediu?Mai aman, sa-mi mustruluiesc mai bine

loctiitorul; ca data moare Franz-Iosef...Aceasta obsesiune cucerise toate redactiile

europene. La Adeverul" se aflau de mult nu-meroase articole: biografice, critice si anec-dotice, trimese de corespondentul din Viena.Culese si stereotipate, asteptau numai safie puse in pagina editiei speciale, odata cutelegrama... ce va sa vie. (Articolele au fostinsa de prisos: Franz-Iosef a murit in timpulrasboiului, cand aveam cu totul alte griji decat sa-1 prohodim pe raposatul).

10

www.dacoromanica.ro

Cu privire la aceasta obsesie, unaIn 1914, Inainte de atentat, Achille Plista, co-respondentul din Viena al lui Matin", pri-meste o scrisoare de la directorul ziarului Li-berte" din Paris, care-i cere ca, in cazul mortiiimparatului, sa-i trimeata si lui, prin telegrafsi telefon, amanuntite dari de seama. Plistai -a raspuns:

Intelegeti foarte bine, scumpe d-le direc-tor, ca-mi cereti un lucru dificil: sa stau laViena, asteptand moartea lui Franz-Iosef, casa va dau o telegrama, aceasta nu este opozitiune socials ".

a

Cu toata grij a de moartea, posibila, a luiFranz-Iosef, cei mai multi corespondenti auplecat din Viena, facandu-si rationamentul lo-gic a deoarece imparatul n'a murit in cursulatator decenii, nu va muri nici azi. Ei n'auprevazut ca-si va pune om in loc. Si a fost undezastru. Va dati seama de situatia unui co-respondent, fata de redactia lui, and i-ascapar o asemenea stire?

Nu voiu povesti astazi prin ce imprejurariam aflat-o eu, departe de Viena la o dis-tanta de cinci ceasuri si cum am reusit s'otransmit redactiei. Destul ca Adeverul" aie§it cu editia speciala, si ca a fost singurul.Corespondenfii Universului", Minervei" siViitorului" au fost mai putin norocosi. Cevzmai mult oriat de curios ar 'Area faptulregele Carol a aflat stirea de la Adeverul",inainte Inca de aparifia editiei speciale. Lu-crul mi s'a povestit a doua zi, prin telefon.

11

nostimil:

www.dacoromanica.ro

Cum am spus, era Duminica; indata ce-avenit vestea, s'a redactat, repede de tot, editiaspecials, iar apoi redactorii au plecat care in-cotro, avand §i ei tot dreptul sa creada ea celputin restul zilei va fi... sec. Colegul meuB. Brani§teanu s'a dus la curse. Intalnindu-1acolo pe d. Al. Marghiloman, i-a comunicat te-ribila intamplare, iar d. Marghiloman a alergatimediat la tribuna regard, ca s'o comunice §iregelui. Acesta tocmai cobora treptele tribu-nei, aflandu-se in vazul multimii. Gestul deconsternare al regelui a fost remarcat de miide oameni §i a produs o emotie generals. Eraevident ca se intamplase ceva foarte gray, §itoata lumea se intreba: ce?

Dupa cateva minute au nayalit §i vanzatoriicu editia specials a Adeverului". Enigma eradeslegard 1

**

Cititorii se vor fi mirand de tonul prea pu-(in tragic in care sunt sense aceste randuri.In definitiv, e vorba doard de un evenimentdestul de trist, oricari ar fi fost victimele aten-tatului.

Cele ce urmeaza ii vor lamuri pe deplin,aratandu-le de ce, cand imi improspatez inminte acea zi fatala, nu se poate de§tepta insufletul meu o dispozilie de tristele.

and, in goana automobilului, am ajuns laJournalistenzimmer", am gasit numai vreodouazeci de colegi, cari m'au primit cu ovatiiironice. Din clips in clips num5rul ziari§tilorsporea: to(i dadeau buzna, speriati, cu ra-

12

www.dacoromanica.ro

SOTIA WI FRANZ FERDINAND

13

,f,ftr#2'

www.dacoromanica.ro

suflarea taiata, si toti erau primiti cu ovatii decei sosili inaintea lor. Farsa era prea amu-zanta: sa to primbli la dracu'n praznic, candse intampla asa ceva, si ziarul sä n'aiba stireal

Dar oamenii faceau haz de necaz: cei maimulti erau dezolati de imensa infrangere su-ferita o adevarata catastrofa, si ne in-vidiau pe noi, cei putini, cari reusiseram,totusi, sa facem serviciul. Si fiecare-si po-vestea odiseea: care cum a reusit, si care cumn'a reusit. Iar in acelas timp, concentrati acolo,sute de insi, lucram febril, adunand informatiiprin procedeele proprii fiecaruia, si transmi-tandu-le prin telefon sau telegraf. Spectacolul,in complexitatea lui, ar fi fost vrednic deZola.

...Cateva ceasuri de Incordare au trecut fallveste. Am ispravit cu totii munca, Si nu ne maiagitam.

E liniste deplina. Si ma gandesc: cum e po-sibil ca oamenii sa ramaie atat de nepasatoriIn fata unui asemenea eveniment? Si doaranu sunt aici numai straini englezi, fran-cezi, rusi, italieni carora victimele le potfi indiferente; nu sunt numai nationalitaliiredentiste cehi, poloni, ruteni, croati, slo-veni Si iar italieni can simt, poate, §i pu-tintica Schadenfreude", un fel de satis-faclie rautacioasa, pe care in limba roma-neasca n'o putem defini; sunt aici patriotiaustriaci, dinastici ferventi, cari viseaza Aus-tria Mare si in fata carora n'asi sfatui pe ni-meni sa spuie o vorba rea despre familia im-perials.

14

www.dacoromanica.ro

Si-mi zit: a§a stint ziari§tii: profesia le-aimpietril inima, nimic nu mai e in stare sa-1mi§te; Intamplarea cea mai grozava le punenumai creierul in actiune: ei nu mai sunt oa-meni, ci ziari§ti.

** *

La unu dupa miezul noptii, ie§im din Jour-nalistenzimmer". Manati de propria noastracuriozitate, dar mai ales de interesul profe-sional, pornim, grupuri-grupuri, sa cutreieramDrawl, ca sa vedem impresia. Viala de noaptee destul de intensa, mai ales dupa o Duminicaatat de superba. Luam pe rand diversele lo-caluri, tragem cu urechea pretutindeni. Vreausa vad dezolarea, furia, nebunia, sa prind rac-netele de razbunare §i-mi propun sa fac oultima convorbire telefonica, pentru ca sa maiapuc Dimineata" de Capita la.

...Dar ce inseamna asta? E de necrezut!Amicul Bresse s'a 1n§elat numai in parte.Crima s'a Intamplat la Saraievo; la Viena...nu mi§ca nimic! Faptul se discuta, fire§te, darasa, cum in locul lui s'ar fi discutat altceva;abia data i se dau proportiile unui mahalagismmai considerabil.

N'am mai facut convorbirea suplimentara.Mi-am propus Insa sa fiu atent a doua zi:nemtii se mi§ca greu; abia maine le va fi sositcuvenitul transport de jale §i durere.

Iar Luni s'a repetat ce-a fost Duminica. Ho-tart: tragedia n'are succes. Viena e nepasa-toare. Oamenii sunt... ziari§ti!

Lin amanunt care zugrave§te impresia fa-

15

www.dacoromanica.ro

cuts la palat: un comunicat oficial, publicatin ziarele de sears, spunea cam atata:

Imparatul a aflat grozava tire la orele 12,cdnd era sa se aqeze la math cu mai multi in-vitafi. Auzind cele 2nteimplate, a exclamat :N'am fost crufat de nimic" (Nichts wurdemir erspart!), §i a luat masa singur".

Svesditsch de la Odesskia Novosti" ne-acitit aceasta proza fenomenala. Observ:

Comunicatul nu spune data i-a ticnitmancarea.

Si corespondentul lui Secolo", ghiduprulGoldbacher (italian, cu tot numele-i nemtesc)addoga:

Ce n'est pas un aperitif, voyons! (doaranu este un aperitiv).

In zilele urmatoare, aceea*i ghiata, perma-nents *i generals. Teatrele *i varieteurile nusi -au intrerupt nici o zi activitatea. In Tarken-schanzpark muzica militara a cantat tottimpul. Casele particulare n'au arborat doliu,autoritatile l'au arborat numai o jumatate deteas, in timpul precis al inmormantarii, e-fectuata undeva, departe, in chipul cel maisimplu, in cercul cel mai stramt al faaniliei *ifara participarea copiilor printului ucis; eian fost iniaturati pentru consideratii de pro-tocol: unul din ei era numai baiat, iar cela-lalt numai fats; aceasta nu li se putea ierta.Se *tie ca. de &ate on na*tea o doamna din fa-milia Imperiala, oomunicatul oficial anunfa :Archiducesa cutare a nascut un archiducesau o archiducesa", dupa caz. Si orfanii luiFranz-Ferdinand, nefiind pur sang am va-

16

www.dacoromanica.ro

zut ea mama for avea numai rangul de ne-vasta", prin urmare, darularchiducal, n'ar fi putut urma, nemijlocit, si-criile, ci le-ar fi venit randul undeva, pe lacoada; de aceea li s'a impus sa stea acasa.

In definitiv, in cercurile Curtii *i deci Incele oficiale, impresia provocatil de omorirealui Franz-Ferdinand a fost mai molt de plic-tiseala, iar in diferitele straturi ale populatiei,nici asta. Presa a fost *i ea destul de masurata.Acum. din documentele publicate, ca ati-tudinea presei a fost fasonata cu socoteala:lumen trebuia adormita. sa nu banuiasca ni-meni ca omorul de la Saraievo va servi, cu(nice pret, drept pretext de razboiu. in ve-derea caruia se continuau pregatirile, incepu-te de altfel inainte de atentat, in speranta cil

bun e Dumnezeu se va gasi el pretextul.Alunci insa nu-mi puteam explica moderatiaexcesiva a presei: nu ma a*teptam la atataGemiitlichkeit"!

Chestia satisfactiei pe care Austro-Ungariatot anunla ca avea de gand s'o ceara Serbiei,ajunsese basmul cu coco*ul row. Prevedeammu*amaua. lucru firesc pentru noi, corespon-dentii din Viena, cari nu credeam de loc invinoviltia guvernului s'arbese.

Intr'o zi a *i aparut un comunicat cu desa-var*ire lini*titor: Austro-Ungaria nu va cereSerbiei nimic umilitor, nimic jignitor, ci nu-mai pedepsirea vinovatilor, intrucat se va sta-bili ca atentatorii au complici in Serbia. Ti-

172

lipsindu-le,

stem

www.dacoromanica.ro

ream locul lui Achille Plista, corespondentullui Malin". Comunicand *Urea, prin telefon,am intrebuintat cuvantul punition; redactorulcare lua convorbirea, s'a crezut dator sa macorecteze: nu punition", ci cluitiment. Spunamanuntul, pentru ca e caracteristic: ches-tiunea nu mai avea nici o impcirtanta. DacaViena era atat de putin indurerata de omo-rarea lui Franz-Ferdinand, altii put-eau fi §imai putin. *i daca eu aveam de spus numaiatata lucru, redactorul lui Malin" avea totragazul sa discute, la telefon, subtilitati delimbs.

Cum a putut izbucni, din aceasta atmosfera,nota aceea canibalica, prin care Serbia a fostsilita sa primeasca razboiul?

Total a fost combinatie meticuloasa: n'aveanici macar scuza elementului psihologic!

18

www.dacoromanica.ro

II

Un martor al timpuluiRandurile de mai sus le-am scris la Karls-

bad, fara nici, un document la indemana §ifara nici o insemnare, dupa un deceniu delafaptele pomenite. Asa cum au ie§it din con-deiu, le-am trimis la ziar, unde au §i aparutla timp. marturisesc: m'a turburat o indo-iala: nu cumva anii ce s'au scurs mi-au intu-necat §i alterat impresiile?

Acum, am un mijloc de control: pot sa re-citesc propriile mele corespondente, trans-mise telefonic, telegrafic §1 prin pota, atunci,in toiul evenimentelor, pe masura ce se des-fasurau. Am rasfoit deci coleclia, §i da-li-mi voie s'o spun am facut-o cu mult in-teres.

Iata, de pilda, un articol, trimes din Vienain ziva de 18 Iunie 1914 (stil vechiu) §i aparutin Adeverul" cu data de 22 Iunie:

Dupa atentatul dela Saraievo

Ykna,..-1-8-larrizr:=Fiorosul atentat dela Saraievon'are nimic uimitor. Biscul profesional al sefilor destate devine din ce in ce mai mare. Ceeace m'auimit ma uimeste 'ma in eel mai inalt grad, este

19

i,

si

www.dacoromanica.ro

slaba impresie pe care faptul a produs-o asupra pu-blicului vienez. Un strain, sosit la Viena Duminicilseara, ar fi putut sa se primble prin tot orasul, sase abata prin toate cafenelele, inchipuie cas'a petrecut ceva deosebit. Iar de atunci 'Ana azi,impresia n'a putut decat sa scada. Nu s'au intreruptnici macar spectacolele. In parcuri cants muzici, ba

muzici militare, de.i mostenitorul era de faptseful armatei. Steagurile negre arborate de autoritali.i de institufiile financiare nici unul insa in pra-valii si case particulare arata ca a murit cineva;acela insa ar putea fi un simplu consilier comunal.

Nu mi-as fi Inchipuit ca asa ceva ar fi posibil laViena, unde imparatul e pur si simplu divinizat. Seconstata deci ca aceasta divinizare are un caractercu totul personal: este vorba de Franz Josef $i nu dealtul.

Dar atunci situatia e foarte grava: se spune deatata vreme ca singurul factor care concentreaza Injurul lui toate naliunile monarchiei, impiedicand des-agregarea acesteia, e imparatul, iubit de tofi su-pusii lui. Daca aceasta iubire este cu totul intapla-toare, dupa caz persoana, ce sprijin mai ramaneAustro-Ungariei?

Fapt este ea Franz Ferdinand nu era iubit. Omenergic, muncitor, serios, cu voinfa ferma, cu idcibine hotarite, el iii avea planul lui dela care nu in-felegea sa se abata si pentru care nu voia sa castigepe nimeni. Nu radea, nu zambea, nu facea $i nuprimea vizite; era foarte zgarcit in acordarea de au-dienle, si cand le acorda, trecea deadreptul la chestie,lark' toata acea demagogie protocolara menita sa in-calzeasca inimile supusilor.

Daca insa marea mulfime nu se simfea legata su-fleteste de arhiducele-mostenitor, in cercurile inalteel avea numai antipatii, care ies acum la iveala cuo deosebita brutalitate. Casatoria lui morganatica cuo simpla contesa 11 scosese de fapt din randurile no-blefei supreme. El nu va fi ingropat in cavoul im-perial, pentru ca langa el va trebui sa stea aceea

20

fail sill

si

si

si

www.dacoromanica.ro

care i-a impartasit soarta. sub nici un motiv eanu poate sa pfitrunda in augustul cavou: ar fi oprofanare groaznica, inadmisibila in secolul al douti-zecelea.

De altfel se stie ca d-na contesa de Chotek, avan-sata ducesa de Hohenberg, n'avea sa fie impara-teasa. ci numai nevasta imparatului", dupa cum n'afost nici printesa mostenitoare, ci numai nevastamostenitorului". Copiii for, perfect legitimi, sunttotusi un fel de bastarzi. Ei poarta numele mamei sinu mostenesc nici tronul, nici titlurile tatalui. Atatde departe merge crnzimea cea nobila si tot pe-atatde protocolara, incat, dupa atentat, numai rudeledupa mama s'au dus sa mangae copiii si sä se in-tereseze de ingrijirile ce li se cuvin; din familia luiFranz Ferdinand nimeni nu s'a miscat.

Tot acestui betesug de blazon se datoreste si sim-plicitatea Inmormantarii, asa cum e proectata. S'auluat masuri ca sa nu vie nici un suveran sau mos-tenitor de tron. Inmormantarea va avea un caractercu total intim, mullimea nu va fi ingaduita.

Fireste, publicul mare e fiber sa aiba once sen-timen te pentru un mostenitor de tron, 5i indiferentae, In tot cazul, mai explicabila decat o dragoste preafierbinte. Dar ceeace face inalta nobilime, constitueo adevarata persecutie.

In mod logic, to intrebi: ce s'ar fi intamplat dacaFranz Ferdinand ar fi ajuns pe tron? Ar fi admisel ca sotia si copiii lui sa aiba rolul de intrusi i detolerati, ocapand la ceremonii ultimul loc, dupa ceimai inici din familia archiducala? OH poate ca ar fifacut un fel de lovitura de stat. modificand statutulstravechi al casei de Habsburg si ridicandu-si panala sine nevasta si copiii? si ce complicatii ar fi ur-mat de aici, mai ales cand tinem seama ca, prinideile si prin firea sa, Franz Ferdinand nu-si cas-tigase nici favoarea populara?

Aceste intrebari se discutau de multa vreme. Dinacest punet de vedere urcarea pe tron a lui FranzFerdinand era asteptata cu oarecari palpitatii, ca

21

$i

www.dacoromanica.ro

aducatoare de peripetii si evenimente. Dar nici dinpunctul de vedere politic, intern si extern, vii-toarea domnie a lui Franz Ferdinand nu 'Area de locmenitA sa se scurgA solemn, adica banal. Asteptata cusperanta de unii, cu ingrijorare de altii, cu o viecuriozitate de toatA lumea, ea avea sa aduck marischimbari, aceasta era credinta generals.

Prin moartea lui. n'au murit si problemele pe caribe reprezenta. Le votn cerceta In articolul viitor.

G.

Reproduc $i articolul imediat urmiitor, scriscu douii zile mai tarziu, dupa ce, in inter-val, transmisesem, bine inteles, nenumaratecomunicari telefonice Si telegrafice articolaparut in Adeverul" cu data de 25 Iunie:

Ce-ar fi f5cut Franz Ferdinand ?

Viena, 20 lunie. Aseara, pe intuneric, archiduceleFranz Ferdinand si sotia lui au fost adusi la Viena;asta sears, tot pe intuneric, ei au fost transportati laArtstetten, unde maine vor fi Inmormantati. Cere-monia a fost simpla si scurtA; iertati trivialitatea ex-presiei: a fost un rasol de maim int Aia. Motive leacestei procedari le-am aratat In articolul trecut :archiducele a avut nenorocul sa moat% °data cu ne-vasta-sa, asa ca de onorurile fAcute lui s'ar fi bu-curat" si ea, care nu-i de singe imp ArAtesc. Ca sä n'oridice" pe dansa 'Ana la el, an preferat sä-1 coboare" pe dansul. De aceea au fost refuzate si par-ticiparile de suverani. PAna si Wilhelm al Germaniei,care incercase sä se strecoare nu ca ImpArat, ci eaprieten personal, a fost rugat sä capete un atac dereumatizm circumstantial, necunoscut in medicina.

Asta e frumuselea traditiilor, pe care o cants poetiisi cu care se 'audit retrograzii tuturor tarilor. Eaduce la fenomene de toata nostimada. cum e aliantatacita dintre aceia cari i-au rapit lui Franz Fer-

22

www.dacoromanica.ro

dinand dreptul la viata Si cei cari 11 rApesc dreptu-rile de dui:JR moarte.

Subiectul general de discutie e acesta: ce-ar fifacut Franz Ferdinand data ar fi ajuns pe tron? Sedau raspunsuri de tot felul; $i de aceste raspunsuridiferite atarn5 si sentimentele pe cari le de.teaptiimoartea lui. Asa, este sigur ea ungurii nu si-au simtitochii umeziti la vestea atentatului; nationalitAtilesint insa sinter dezolate. In special romanii dinUngaria vedeau in Franz Ferdinand pe viitorul forprotector.

Nina la. ce punct erau justificate sperantele for ?Socotim ea nu trebue sä cadem in exagerAri.Ideile fundamentale ale lui Franz Ferdinand se

cunosc. Cato lic fervent si militarist extrem, el re-prezenta vechea traditie monarchica, in deplina eiacceptiune. Franz Iosef a facut nenumarate concesiispiritului nou. Franz Ferdinand vedea tocmai Inaceste concesii pricina de capetenie a slabiciuniiAustro-Ungariei. Aceasta Austro-Ungarie el o vroiamare si puternica, supusa inauntru si temutii pestegranite. Vroia deci incetarea contlictelor de tot felul

sociale si nalionale in sanul monarchiei, siin acelas timp rAzboiul pe viata si pe moarte cu ve-cinii marl si mid. A vrut si inghita Serbia, a vrutrazbolul cu Italia, dupA cum 1-a vrut, o clip5, si cuRusia. Se cunosc incidentele senzationale pe cari le-aavut cu Aehrenthal, care intelegea sA obtie totul prinsiretenie diplomatica, evitand cat mai mult razboiul.

Cu ideile lui, era firesc sl se izbeasca de unguri,cari constitue elementul prin excelenta turburator alWadi din launtru si sint chiar si o piedica a exten-ziunii militare, intrucAt nu aprobA nici o imbuna-Wire de adus armatei, pang sand nu obtin, prinlungi tocmeli, avantagii in schimb.

Numai din acest punCt de vedere Franz Ferdinandera aliatul firesc al nationalitAtilor si al romAnilor,ajutorul dirora avea sa-i fie de folos pentru a in-frAnge cerbicia ungureasca.

Prin urmare: nu un sentiment generos, si nici

23

www.dacoromanica.ro

consideratii de Malta dreptate, ci interesul binecalculat.

Din punctul de vedere practic, e mai bine asa.Politica se bazeaza numai pe interese. Daca FranzFerdinand ar fi trait, n'am fi avut decat sa asteptamevenimentele, pentru a vedea cum isi apara inte-resele. Astazi, cand e mort, nu putem spune cu si-guranta ca el ar fi rezolvat chestia nationalitatilor,cad nu stim ce anume, din complexul lui program,imprejurarile i-ar fi permis sa realizeze, si ce ar fipreferat sa sacrifice spre a salva restul.

Ca sa duci razboiul. inauntru cu ungurii, iar afaracu rusii si cu sarbii, e cam greu. Si in cazul de fatil

mai ales intr'un asemenea caz se aplica vorbalui Clemenceau: deosebirea dintre a fi dincoace saudincolo de baricada. Ca simplu mostenitor, a pututsa imbratiseze un program foarte vast; ca imparat arfi ales desigur calea realizarii treptate. Si pe a catatreapta ar fi ajuns chestia nationalitatilor, in deosebicea romaneasca? Aceasta nu se poate spune, cu atatmai mult cu cat Franz Ferdinand era Inainte detoate om politic, gata oricand sa faca concesii, delile dezaproba cand le faceau altii.

Iata un exemplu : catolic fervent, el nu putea sim-patiza pe evrei; militarist extrem, n'avea nici oatractie pentru lumea negustoreasca si financiara.Cu toate astea, cand a fost nevoie de dread-noughturi"; cand creditele necesare nu se puteauobtine, pentru Ca partidele si nationalitatile din par-lamentele austro-ungare se pierdeau in tocmeli in-terminabile asupra avantagiilor pe cari le Cereal' inschimb; cand singura solutie era sa se gaseasca oa-meni de buns vointa cari sa avanseze sutele de mi-lioane, fara imprumut in regula, fara iscalituri va-labile, ci numai pe cuvant, Franz Ferdinand n'asovait sa faca un pas pe care nimeni nu l'ar fi -as-teptat nici macar dela un Habsburg mai liberal de-cat dansul. El a fost cateva zile musafirul lui Roth-schild, la vila acestuia dela Ora .i dreadnoughtu-rile, necomandate de nimeni, s'au facut; cineva

24

www.dacoromanica.ro

nu se stie tine zise sa fie dreadnoughturi, sidreadnoughturi furs; statul le-a cumparat pe urturi,si, se pare, fara sa se tocmeasca prea mult.

0 vizita facuta hti Rothschild de printul moste-nitor. n'ar area nici o importanta in Anglia; inAustria lucrul a fost uluitor.

Ar fi inutil sa discutarn acuma data Franz Fer-dinand ar fi putut sau n'ar fi putut sä se lie de cu-rant. Dar o invatatura trebue scoasa din speran-tele de eri si din dezolarea de azi: popoarele sa nu-sipuie nadejdea in buns-vointa unui om. ci sä cautein ele inse-le puterea biruitoare.

G.

Cand, sub impresia momentului, atunci, inIu lie 1914, am scris aceste articole, §tiam, fi-re§te, mai multe decat m'am socotit liber saspun. Iar de atunci incoace, am mai aflatathtea! A§ iscali insa §i astazi randurile demai sus. astazi le pot oferi cititorilor, dreptexacta marturie a timpului, cu o singura re-zerva mai importanta, pe care o voiu precizamai departe. Iar martorul de care vorbesc intitlul acestui capitol... sint eu insumi.

Fiind-ca tot imi fac depozitia de martor, voiuspune aici in lucru, care altminteri ar fi lostmai potrivit in alt capitol: in tot timpul cat amfost corespondentul Adeverului" la Vienaadicii in ultimii cinci ani dinaintea rilzboiutui

n'am avut de inregistrat, din partea regatu-lui scirbesc sau din partea sorbilor din acel re-gat, nici un fapt, serios sau chiax neserioscare, pe drept sau pe nedrept, sa poatci fi soco-tit ca motiv sau macar ca pretext de incidentmire Austro-Ungaria i Serbia.

25

i

-4,

www.dacoromanica.ro

Fost-am eu un corespondent prea putinperspicace, prea putin iscoditor? Se poate. Darnici un corespondent dintre cei aproape 100cari functionau la Viena, can umpleau zilnicCamera ziaristilor cu rumoarea discutiilor foraprinse, nici unul din ei n'a fost, sub acestraport, mai abil sau mai harnic de cat mine.Timp de cinci ani nici unul din ei nu si-a gra-tificat ziarul cu o singura stire de felul aratatmai sus, inteleg, fireste, nu un zvon fugar, ci ostire consistent ei prin cuprinsul ei, de natures saopreasca atentia cititorului. Luati colectia ofi-carui ziar din toata acea indelungata epoca,fie ziarul austro-fil sau anti-austriac, sarbo-filsau anti-sarbesc: nu veti gasi o singura tele-grams de felul acela.

Nu vorbesc de ceea ce s'a putut afirma sauchiar dovedi mai tarziu, dupes atentat si maiales duper' razboiu; cuvintele mele se refera lace-a fost, adica la ceea ce s'a stiut inainte deSaraievo, in intervalul de 5 ani cat am func-tionat la Viena. In tot acest interval n'asputea s'o repet indeajuns lucrurile s'au pre-zentat asa cum spun: n'am \Tama, n'am auzit,n'am banuit nimic afara, bine inteles, deacele doua cazuri faimoase de cari isi amin-tesc, de sigur, toti cititorii mai in varsta: decazul intaiu cu indignare, de al doilea cu ye-selie. La timpul for ele au provocat emotie, re-

incordare politics, motive de agitatie.Aceste cazuri sint: tradarea dela Agram si ci-natuirea lui Prohaska. Ambele cazuri levom recapitula mai departe s'au doveditfalsuri, efectuate de ministerul de externe

26

voila,

www.dacoromanica.ro

austro-ungar. Guvernul austro-ungar a vrut siialba conflicte cu Serbia; guvernul sarb sipopulatia sarbeasca au facut sfortari disperateca sa le evite.

Mai mult: guvernul sarbesc a staruit dinrasputeri sa intre in legaturi de prietenie cuAustro-Ungaria. In 1909, imediat dupa con-flictul provocat de anexarea Bosniei, primul-ministru sarb, Milovanovici, vrea sa mearga laViena, sa faca, falls, act de impacare, ceea cein realitatc insemna act de supuncre. Aehren-thal respinge propunerea. In 1912, primul-ministru Pasici, dupa victoria asupra turcilorIn primul razboiu balcanic, reinoieste propu-nerea. De asta data Masaryk mijloceste laBallplatz. Pasici vrea sa mearga la Viena si saincheie cu Austro-Ungaria legaturi economice,legaturi de interese, peste can Serbia n'ar maiputea trece cu usurinta, cad viata locuitorilorei ar atarna pe viitor de satisfacerea acelorinterese, deci de mentinerea acelor legaturi.Rezultatul, acelasi: Berchtold it respinge pePasici, exact asa cum Aehrenthal it respinsesepe Milovanovici.

Dar iata si alt fapt:Giolitti nu poate fi banuit ca dusman pati-

mas al puterilor centrale. El a fost contra par-ticiparii Italiei la razboiu, si intrarea Italiei s'afacut in contra vointci lui. In momentul candItalia a intrat in razboiu si in tot timpul raz-boiului, situatia politica a lui Giolitti in Italia,a fost cam la fel cu situatia unui Carp aunui Nlarghiloman in Romania. Ei bine, in me-moriile lui, Giolitti dovedeste cu documente

27

.si

www.dacoromanica.ro

oficiale din corespondenta diplomatica faptulca in douil randuri inainte de Saraievo!Austro-Ungaria a vrut sa atace Serbia, fara caaceasta sa-i fi dat vr'un motiv. Germania siItalia s'au opus categoric si numai din aceastacauza intentia Austriei nu s'a realizat in celedoua cazuri. Ea s'a realizat insa in cazul altreilea. Giolitti spline textual:

De douil on tentativa a esuat; dar a treia oars,and s'a luat ca pretext uciderea archiducelui moste-nitor Franz Ferdinand, tentativa nu mai intAlniaceeasi rezistenta din partea Germaniei, sau mai binezis isi asigura aprobarea acesteea. Si din nenoro-cire isi atinse scopul, provocAnd, dupa cum o pre-vazusem, una din cele mai formidabile catastrofe decare-si aminteste istoria".

De corespondenta pe care o publics Giolittiam luat eunostinta abia dupa razboiu. Am cu-noscut insa la timp discursurile rostite in 1912si in 1913 in parlamentul austriac. Baernrei-ther, deli crestin social, adica membru al par-tidului rilzboinic, a vorbit tot timpul, on decate on i s'a prezentat ocazia, in favoareaSerbiei. Curioasa exceptie! Mai importantileste insa manifestarea contelui Czernin, carein 1913 a rostit in Camera Seniorilor un dis-curs foarte impresionant atunci, dar cu atatmai edificator astazi. Inteo ordine de idei ca-re-i convenea in acel moment, a facut o martu-risire menial sa-i displaca mai tarziu. Avem laindemana rezumatul pe care-1 da Plener:

Ottokar Czernin, care mai tArziu avea sä fie mi-nistru de externe, a examinat, intr'un discursvioiu si convingAtor, atitudinea Austro-Ungariei

28

www.dacoromanica.ro

dupa razboiul balcanic. Dela ocaparea Bosniei ar fifost de urmat doua sau sa anexam Serbia siMuntenegrul, sa le contopim cu iugoslavii nostri siastfel sa rezolvam problema noastil iugoslava; sau,data n'am vrut sa urmam calea aceasta a fortei,atunci trebuia sa cucerim, pe cale prietineasa, am-bele tari Serbia si Muntenegrul sa le legam denot din punctul de vedere economic si coinercial, siastfel sa ne form5in niste vecini cu cari traiul sa nefie posibil.

Noi n'am facut insa nici una, nici alta.Prin bite/Muffle noastre de ac, sub raportul poli-

ticei conierciale, NOI AM IMPINS ACELE TARI LADISPERARE, am obtinut numai ca ele ne urfisc,dar nu se tem de not ".

Aceste cuvinte rostite de omul lui Franz Fer-dinand, cu cateva luni Inainte de Saraievo,arunca o lumina foarte puternica asupra in-tregei chestiuni.

De altfel, dupa constatarea lui Czernin caAustro-Ungaria a impins Serbia §i Muntene-grul la disperare, a luat cuvantul Karl Schwar-zenberg de asemenea om de incredere Siprietenul Mo*tenitorului", precizeaza Plener

§i a propus solutia fireasca fata de situatiacreata. Dam esentialul, iar4i dupii rezumatullui Plener: Austria trebuie sa aibci curajul dea lucra energic §i de-a intompina agitatia panslavistd a sdrbilor ". Prin urmare, hotul depaguba§ trebuia pus la respect.

In fond aceasta era pornirea razboiniciloraustriaci, Si nu numai de atunci. De multivreme se faspandise o lozinca sinistra, cu-prinsa inteun calambur prea putin spiritual :

Serbien muss sterbien!

29

vi

www.dacoromanica.ro

III

Archiducele nesimpatizat;actiunea lui, indezirabil5Ne propunem o scurta cercetarc: sa vedem

data se verifica §i astazi aprecierile facute denoi in 1914 sub prima impresie si repetate,apoi, dupa un deceniu dela tragicul eveniment.

Bine 'nteles, nu vom face o lucrare corn-plecta: n'am avea nici competenta, nici mij-loacele necesare. Vom nota pe de o parte pro-priile noastre impresii §i amintiri, iar pe dealta, ce-am retinut, in cursul anilor, din preaputine lecturi cu privire la subiectul nostru.Vor fi apartit carp mai importante de cat celecan ne-au cazut sub ochi. Istoricul propriu-zis e obligat sa tie tat. Eu ma intemeiez pece-am apucat sa citesc, §i in masura in care,coplesit de ocupatiile profesionale, am pututsa aleg si sa comcntez pasagiile cari imi pa-reau interesante sau instructive.

In aceste condilii imi Incep verificarea".Spuneam In Julie 1914: Fapt e ca Franz

Ferdinand nu era iubit".

30

www.dacoromanica.ro

VIK

TO

R A

DLE

R

ck

J °

lF

If;

I

ar

"","-.17,-,fe

VIKTOR ADLER

s

31

go.M

www.dacoromanica.ro

Acesta e adevarul, pe care eu mi-am pututpermite sä-1 transmit dela Viena, dar pe carenimeni nu l'ar fi putut marturisi intr'un ziarde acolo: in Austria, libertatea cuvfintului nuexista nici inainte de razboiu. Acolo, si Intimpurile pe cari azi 1e ealificam normale,presa era push' sub cenzura preventive, iar in-trunirile publice se tineau numai cu autori-zatie speciala si in prezenta unui comisar depolitic, care, in mice moment, putea sa le in-trerupa §i sa le dizolve.

Foarte rar se intilmpla ca un om politic§i numai unul eu deosebit prestigiu sa vor-beasca in parlament de situatia reala §i deinconvenientele ei. Intre oamenii de acest felera, de pilda, Viktor Adler, §efulcare se bucura de mare autoritate. In 1908,and era primej die de razboi din cauza ane-xarii Bosniei, Adler, dezaproband anexarea,

permis (i sedinta dela 3 Decembrie) sase ocupe de actiunea indezirabila §i primej di-oasil a archiducelui moOenitor. El a spus :

Domnilor, dacd asi fi monarchist, cm:,

cum nu sint, 'Inca mi-ar fi deajuns un mo-narch (vii aplauze exclamafii de aprobare).Eu nu infeleg un monarchism cu un imparatcare set fie siirbatorit, si cu altul, tainic, decare so ne lasam guvernafi (vii aprobeiri iaplauze). Domnilor, eu nu infeleg asta; §i,meirturisesc, nu infeleg nici a.,sa numita loaia-litate, care mie imi apare mereu in ghilemete,necum afa numitul patriotism, caruia, in ade-viir, dubla ghilemetele. Nu infeleg since-

32

si-a

socialiatilor,

sifi

i-Oft

www.dacoromanica.ro

KONRAD VON HOTZENDORF

33

--

Y

-

www.dacoromanica.ro

ritatea sentimentelor atilt de solemn procla-mate, cand §tim dom.(' cu tofii, fi lucrul evcidit, ca oamenii nu se gdndesc la regimul ac-tual, ci sconteazei viitorul, pe care insa of icialjura ca -1 doresc tilt mai indepcirtat (vii a-plauze si mare ilaritate). Domnilor, aceastaduplicitate eu n'o infeleg. Daces afi fi de pa-rere ca vre-un altul ( jemand anderer) pricepemai bine istoria deceit imparatul Franz Josef

desigur ca asemenea oameni pot fi afispune-ol Aceasta politico nu prea e frumoasasi imbucuratoare din partea oarnenilor cari opracticer', dar este inainte de Coate fi asta cmull mai rail o prime jdie pentru faro. Mo-rala politica a acelor domni ma intereseazaprea pufin, dar dezastrele cad, prin aceasta,se atrag asupra fa di, se ',ad leimurit (vii apro-bari si aplauze).

A fost un discurs istoric. A fost unul dinrarele prilejuri cad, inainte de razboiu, seputcau prezenta unui om mai putin initiat, casa vada §i el sau macar sa simta ca FranzFerdinand nu e prea dragostit si actiunea luinu e tocmai dezirabila. Faptul ca Adler a vor-bit astfel, ca a fost viu aplaudat, ca nu i-a ri-postat nimeni, §i ca nici pre§edintele nu 1-achemat la ordine, constituia, desigur, un eve-niment senzational, inteo Ora cu legiuiri atatde excesiv de sensibile pentru delictul de lese-maj estate.

*

Adler s'a mai exprimat in felul acesta, dupescativa ani, in 1911.

34

www.dacoromanica.ro

NI.._wN

anM

SEITZ

.:4,!'

35

www.dacoromanica.ro

In interval vorbise si Masaryk in Delegatiunidespre patronarea, de catre Franz Ferdinand,a celebrelor falsuri Forgach. Masaryk, foartemasurat in forma, a fost tot pe atat de se-ver in fond, dupa cum yam vedea mai de-parte. Si in accst discurs al lui Masaryk,ca si in discursul lui Adler pomenit maisus, a fost vorba de actiuni anti-sarbesti. Nouldiscurs al lui Adler, rostit in 1911, se eferala alts campanie sovinista si razhoinica: laatatarile cari porneau de laConrad von Hoctzendorf.

Italia era in razboiu cu Turcia. Partidul raz-boinic din Austria, in frunte cu seful Statuluimajor general al armatei austro-ungare, Con-rad von Hoetzendorf, a vrut sa profile de oca-zie, ca sa se arunce asupra Italici. Conrad ce-rea de mult razboiul contra Italici; it cerea cu(nice ocazie, adica on (le cite on i se parea caItalia e la stramtoare: 11 ceruse in 1908, ime-diat dupa marele cutremur de la Messina; nui-a repugnat de loc sa se foloseasca dezurgiape care o dezlantuise natural Cu atat maimult 11 cerea acuma. Presa sovinista si im-perialists din Viena s'a da-ruit, cu trup sisuflet, acestei nobile cauze. Cancelarul Aeh-renthal s'a opus insa cu encrgic; nu doara caera mai putin pofticios de cuceriri si ane-xiuni, dar in cazul special s'a aratat mai pru-dent. $i rezultatul a fost inlaturarea lui Con-rad din fruntea statului major.

Atunci s'a intamplat ceva cu totul neohis-nuit : printr'o informatie cu vadit caracterde comunicat, publicata in presa razboinica,

36

anti-italienesti,

www.dacoromanica.ro

PERNERSTORFER

37

, 4

www.dacoromanica.ro

archiducele mostenitor exprimat regretulpentru indepartarea lui Conrad, adaugandca el, archiducele, ca soldat, se supunc hota-rarii imparatului, dar numai cu inima grea.Polemics prin presa intre mostenitor si im-parat, de sigur ca fenomenul nu se maiintamplase in Austria, si nici aiurea! Asas'a dat pe fata pentru toata lumea, ceeace ini-Valli stiau de mult: ca Franz Ferdinand era a-devaratul sef al miscarii razboinice. De altfel,Franz Ferdinand era acela care-1 adusese peConrad in fruntea statului major, si acuma sevedea si de ce 11 adusese; si, bine Inte les,Franz Ferdinand nu s'a linistit 'Ana' nu l'areadus, dar a putut reusi abia dupa moartealui Aehrenthal.

Ca sa ne dam seama de toata gravitatea lu-crului, trebuie sa slim exact ce vroia Conrad,pentru ca astfel vom sti ce vroia Franz Fer-dinand. Ne-o spune, cu extraordinary preci-ziune, Eugen Fischer, in volumul Die kriti-schen 39 Tage". Fischer a fost expert in co-misiunea numita de Reichstagul german pen-tru a stabili vinovatiile in provocarea raz-boiului. Este deci mai competent de cat altiica sa se pronunte in materie. Si iata ce spune:

Generalul Conrad (ca sef al marelui stat major)nu s'a mullumit cu rolul de instrument nut, care a-teapta sa fie intrebuintat, data va fi §i cand va fi.Conrad 1§i facuse convingerea ca Austro-Ungariatrebuie sa lupte pe vials §i pe moarte cu Serbia-Rusia, iar o data §i o data, §i cu Italia. Din parteaamanduror puterilor el se a§tepta la un atac.

O data convins ca aceste razboaie slat inevita-

38

§i-a

www.dacoromanica.ro

bile, vroia ca ele sa fie pornite de Austro-Ungaria,in toga libertatea de hotarire.

,Dar o data ajuns aci, nu mai vazu alt rost alvietii de cat actiunea razboinica. Fantazia lui nu semai opri nici pe pragul non-sensului.

In Balcani vroia sa cuprinda Serbia si sa inain-teze pans la Salonic; dar vroia si sa redea impara-tului sau vechea stapanire germano-habsburgica asu-pra Milanului si Veneliei.

Acest om intra in actiune".

Or, dupa cum am vazut, Conrad nu era nu-mai Conrad, ci infinit mai mult.

In §edinta dela 6 Decembrie 1911 a Reichs-ratului, Viktor Adler, Pernerstorfer §i Seitz

actualul fost primar al Vienei au in-terpelat deci iarasi guvernul, cu privire la ac-liunea razboinicii a mostenitorului, care deasta data vroia razboiul cu Italia, cum in 190811 vroise cu Serbia.

Nu este rolul nostru, a spas Adler, sa a-peirelm drepta rile imparatului impotriva ne-potului sau si a oamenilor liii; dar cu toateisteiruinfa trebue set stabilim ca popoarelorAustriei li-i deajuns si prey deajuns (reich-lick genug) un singur impeirat. Ca sd fimsteipcinifi de doi impeirafi in acelas limp, nusimfim nici o nevoie.

Primul ministru, contele Stiirgkh, in ras-punsul sau, a amintit ca e contrar uzului camembrii familiei stapanitoare sa fie ameste-call in dezbatere. Adler a replicat ca e con-trar constituliei ca persoane cari nu poartanici o raspundere, sa se amestece in chestiu-nile cele mai importante ale Statului §i ale

39

www.dacoromanica.ro

popoarelar. Cu acest prilej s'a produs §i unincident iritant. Primul-ministru i-a observatlui Adler ca datoreaza Ehrfurcht mo§tenito-rului. Ehrfurcht" ar insemna respect suprem,in care intra §i teama, dar o teama puternica,deci un fel de respect inspaimantat.

Adler a raspuns :Ehrfurcht nu datorez nici unei fiinte

omene§ti, iar cenzura pe care vrea s'o exerciteprimul ministru asupra noastra o resping ho-tarn.

Cats dreptate a avut Adler ca sa vorbea-sea de acfiunea indezirabila a lui Franz Fer-dinand, se va vedea mai departe, cand vomarata ce forme a luat, in culise, lupta archi-ducelui prin Cancelaria lui military ",impotriva contelui Aehrenthal.

** *

Tot in potriva lui Franz Ferdinand a in-terpelat §i Pernerstorfer, dcoschit de interpe-larea lui Adler, la care se asociase. Perners-torfer se bucura §i el de mare autoritate. Eraun fin literat §i un orator sugestiv. A intrat inpartidul social-democrat dupei ce i§i facuse ostralucita situatie politica §i culturalia, §i du-pa ce fusese ani de zile, dela tribuna Came-rii, alaturi de Kronawetter, aparatorul aprigal sociali§tilor *i al muncitorilor, cari nu-1puteau rasplati nici macar cu votul lor, pen-tru ca n'aveau dreptul de vot. Pernerstorfer afort tocmai printre cei dintai can au cerutvotul universal, riscand sa-§i primejduiasea

40

www.dacoromanica.ro

PERNERSTORFERDesen de Sihulsky

41

www.dacoromanica.ro

propria situatie electorala, perfect asigurataIn colegiul restrans. Sinceritatca lui desavar-sita era deci la adapostul oricarei banueli.Discursul lui, senzational in sine, a fost cuatat mai impresionant. Nu gasescs in notelemele nici un pasagiu, ca sa pot face vre-uncitat. Dar nici nu-i nevoie, intru cat acest e-veniment parlamentar a emotionat mai cuseams printr'o neasteptata consecinta extra-parlamentara : un grup de ofiteri au navalit inlocuinta lui Pernerstorfer si 1-au maltratat. Iarpolitia n'a reusit cu nici un chip SO descoperepe agresori. Pernerstorfer, care interpelase deatatea on in potriva asprimilor politienesti,a constatat de asta data ca politia poate fi siexcesiv de moderata in actiunea ei.

Opinia publics a vazut astfel ca archiducelemostenitor era foarte senzibil la atacurile par-lamentare (de-ale presei .11 apara cenzura), sica era capabil sa recurga la once mij loace casa le reprime. In schimb, ele nu puteau sa-1 su-pere prea mult pe imparatul. Intre acesta sisocialisti se stabilise o legatura de prietenie-discreta, sau cel putin de neutralitate bine-voitoare: nu de mult in urma unei formi-dabile agitatii a socialistilor imparatul acorndase votul universal, iar socialistii, in semn demultumire, s'au prezentat apoi la Curie, ca saasculte mesagiul irnparatesc de deschidere aparlamentului, fapt care a produs o enormasenzatie in loath lumea.

42

www.dacoromanica.ro

IV

Socialistic si Franz losefLupta pentru votul universal

Trebuie sa lamurim acest moment politic,iesit din cel mai ciudat complex de impreju-ra*ri. In cazul acesta avem, de pilda, colabo-rarea involuntary si inconstient5 a nobilimiimaghiare cu revolutionarii rusi atat de ne-crutatoare este interdependenta claselor si na-tiunilor! Drept explicatie, vom cita catevamid fragmente din istoricul schitat de OttoBauer, in biografia facuta lui Viktor Adler,drept prefata la vol. VI din operele acestuia:

Reichstagul maghiar (din nou razvratit pe dies-tiunea limbii de comanda) ramanand recalcitrant,Franz Iosef o rupe, in Ungaria, cu sistemul par-lamentar. El formeaz'a guvernul Fejervary-Kristoffycare anunta un Proect de lege pentru introducereavotului universal. Regele vroia sa intimideze parla-mentul aristocratic recalcitrant, amenintandu4 cuvotul universal si egal, cu mobilizarea masselor iii-ranesti uvriere in potriva nobilimii.

Aceste intamplari din Ungaria deslantuira cam-pania pentru votul universal in Austria. Daca regeleUngariei iii Inscrie in program votul universal,

43

si

www.dacoromanica.ro

atunci nici imparatul Austriei nu poate sa-1 res-pinga; acest strigat rasuna puternic in massele mun-citoare."

Muncitorii nu reu§eau sa uite ca imparatulAustriei §i regele Ungarici erau una §i aceea§ipersoana. De sigur, se faceau destule glume peseama legaturilor de atarnare §i ierarchie din-tre Imparat §i rege, suveran in doua ipostasesimultane, mai complicit de cat Floridor §iCelestin din opereta. De sigur, fusese cu pu-tinta ca justitia maghiara sa condamne catradatori pe frunta§ii ardeleni, pe temeiuladresand un memorandum unui singur FranzJosef, indivizibil ca persoana, ei au avut totu§iin vedere parcela vieneza, Imparateasca, iarnu pe cea budapestana, regeasca. Dar nu erade presupus ca fenomenul juridic, imparatul -rege, augustul K.-K., s'ar preta el insu§i saapara fie in rolul comic din opereta, fie incel dramatic din analele judiciare, aclamandcu entuziasm votul universal in Ungaria §irespingandu-1 cu oroare in Austria. Deci, cam-pania se impunea.

Otto Bauer urmeaza:

Or, acestei noui campanii din Austria. event-mentele din Rusia ii dadura un avant revolutionar.

...Razboiul ruso-japonez dezlantui intaia revolutieruseasca. La 31 Octombrie 1905, tocmai cand era in-trunit congresul social-democraliei austriace (ipecand la tribuna se afla d-rul Wilhelm Ellenbogen,care propunea lupta apriga pentru reforma electo-rala. N. A.), a venit stirea ca viguroasa greva a mun-citorilor rusi a silit pe tar sä capituleze: el a dat unmanifest care promitea constitutia 5i convocareaunei Dume, aleasa prin vot universal.

44

ca,

www.dacoromanica.ro

OT

TO

BA

UE

R

Fr° crag =.77-?,7--.11c,---r- In

OTTO BAUER

45

www.dacoromanica.ro

Sub impresia evenimentului, Viktor Adler a rostitcel mai revolutionar discurs din viata lui. Congresulhotari lupta pentru votul universal, prin orice mij-loace, inclusiv greva generals cu caracter politic.

Inca in aceeasi sears muncitorii vienezi facurademonstratiuni pe Ringstrasse. La 2 Noembrie seprodusera la Viena cu trei zile mai tarziu laPraga ciocniri sangeroase intre muncitoripolitie.

...Pentru 28 Noembrie se anunta greva generalsde o zi.

Asupra imparatului aceste evenimente facura oputernica impresie. El se temu ca revolutia ruseascasa nu molipseasca Austria, pe trei sferturi slava. Iiidadu seama ca nu poate refuza in Austria ceeace elinsusi ceruse in Ungaria.

Asa s'a hotarat imparatul sa implineasca cerereaatilt de viToroasa a muncitorilor.

Cand la 28 Noembrie 1905 munca se opri inAustria si muncitorii demonstrara pentru votul uni-versal, guvernul Gautsch depuse in parlamentul pri-vilegiilor proectul de lege pentru suprimarea cole-giilor electorale introducerea votului universal.

Parlamentul privilegiilor ajunse astfel sub o du-bla presiune: pe de o parte sub presiunea munci-torimii conduse de -social-democratie, pe de alta subpresiunea imparatului si a guvernelor lui.

,,... Politica lassalleana alianta clasei muncitoarecu Coroana, impotriva parlamentului privilegiiloraceasta politica pe care in 1893 Adler a respins-oacum, in 1905/1906, el o face.

In sfar*it, in Deccmbrie 1906. votul universala fost legiferat in Austria. Otto Bauer incheieastfel aceasta parte a schitei sale istorice:

Dupa 13 ani de lupta pentru reforma electorala,social - democratic, folosind cu indemanare un teasistoric, a realizat votul universal si egal. Aceastaizbanda a extins considerabil insemnatatea, pute-rea de atractie inraurirea partidului. La primele

46

si

si

si

www.dacoromanica.ro

alegeri pe temeiul noului regim electoral, in 1907,partidul numara peste un fmilion de voturi si 87mandate din 516".

Dar succesul a fost obtinut numai dup4 olupta grea si mult mai complicate decat arrezulta din putinele randuri citate mai sus.

Marx si Borne spuseserra de mult ca Vienaeste cel mai revolulionar dintre orasele ger-mane. *i la 1848 si dupe aceea Viena si-a do-vedit adesea eroismul, indiferent data a iesitinvingatoare sau invinsa. In lupta pentru vo-tul universal, in care proletariatul a fost spri-jinit si de mica burghezie, Viena a triumfat.

Istoricul Charmatz, in Osterreiclp innereGeschichte, von 1848 bis 1907", da un loclarg acestei lupte. Opozitia in parlament afost formidabila, Child s'a depus proectul,Inca sub Gautsch, s'au inscris la cuvant 214deputati. Alesii marei proprietati au desfa-surat o actiune disperata. Imparatul, care seconvertise definitiv la ideca votului univer-sal, si-a menhinut punctul .de vedere in chipnu mai putin staruitor, iar Gautsch, con-servatorul rational", s'a dovedit si de astadata servitor devotat al Coroanei.

Caci, on -care a fost lupta socialistilor pen-tru cucerirea reformci, factorul hotaritor afost Imparatul. Friedjung, in Historische Auf-satze", da tin amanunt semnificativ. Dupe le-giferarea votului universal, primul-ministruBeck a propus lui Franz Iosef decorarea ca-torva personalitati can contribuisera la aceas-ta. Imparatul, parcurgand lista, a spits:

47

www.dacoromanica.ro

vad ca m'ai uitat pe mine. Doara am sieu un merit in chestia asta!

Franz Josef glumea, ceea ce nu i se intam-pla prea des. Dar e probabil ca nicidadea seama de masura in care el insu§i fu-sese impins de evenimente §i de oameni.Foarte bucuros el atribuia totul liberului sauarbitru. Richard Charmatz reds insii perfectrezistentele opuse votului universal, iar OttoBauer descrie, in culori tot a§a de vii, lupteledesai§urate de tabiAra cealaltii, a muncitori-mii socialiste. Iata concluzia lui Bauer:

Ce-i drept, social-democratia a putut zmulge a-ceasta mare biruinta numai intr'o luptii in care acombinat cele mai deosebite mijloace: furtunoa-sele manifestatii de strada revolutionare, ca si a-Banta temporary cu guvernul Imiiaratesc in po-triva parlamentului, amenintarea revolutionary cugreva generals, cum 5i o anumita tactics in comi-siunea electorala: aceea de a _sustine sand un grupburghez, mind pe celalalt, favorizand un compro-mis sau altul printre partidele burgheze in luptil,pentru a infirm totusi reform electorala prin toatedificultatile parlamentare.

Experientele acestei lupte au influentat puter-nic gandirea politica a lui Adler. In gandirea luipolitica s'a intarit tot mai mult ideea ca partidultrebue sa-si stabileasca metodele de lupta In toatiilibertatea spirituals, nelegat prin traditii, In con-tinua adaptare la nevoile timpului si locului. Adlern'a fost nici o data revizionist in sensul german,nici reformist in sensul francez; dar, fara indoiala,dupa 1906, el a lost, in aprecierea problemeaor tac-tice ale socialismului international, cu totul altulcleat fusese inainte".

E adevarat di aid se poate pune alts intre-bare: faptul in sine al oblinerii votului univer-

48

nu-si

www.dacoromanica.ro

sal avea el in adevar atata importanta in catsa justifice consideratia aproape recu-no§tinta aratata imparatului pentru harrt-zirea lui?

Oare nu era, cum s'ar zice, mai mare darauade cat ocaua?

Chestia s'a §i pus, ha a provocat chiar dis-cutii aprigc.

FireVe, data vom judeca pe temeiul celor§tiute astazi, dupa ce-am vazut ce s'a petrecutin interval, raspunsul va fi negativ. In acestcaz Viktor Adler §i Jean Jaures Ghereasocotea aproximativ egali ca valoare intelec-tuala §i politica ne vor aparea naivi *). Darnot trebuie sa ne transpunem in starea spiri-tuals §i sufleteasca a momentului §i sa vedemce rationamente §i ce concluzii erau posibileatunci. Cu votul universal se dadea o lovituraapreciabila regimului absolutist, se inlesneaalts administratie in Austria, se oferea munci-torimii posihilitatea de a participa la gospoda-

*) Atitudinea Junta de Franz Iosef in chestia votu-lui universal, 11 facuse simpatic democratiei de pretu-tindeni. Intr'o domnie atilt de lungs, oamenii avuse-sera timpul sa uite lucrurile vechi acum aveau togalibertatea de spirit ca sa admire manifestArile pre-zente. Intre cei captivati o clipA a fost si Jaures.

In 1908, lovitura cu anexarea Bosniei, care era saaduca imediat rasboiul mondial de fapt, si-aavut si ea rolul in deslantuirea lui, cu cativa animai tilrziu a fost o surprizil penibila pentru de-mocratia occidentals. lath', de pilda, tonul de tristelesi deziluzie cu care vorbea Jaures, intr'un articol pu-blicat la 6 Oct. 1908 :

E (Hsi lUcru sa vezi cum palriarhul OM", ln-lunecdnduli aureola de augusta bonomie, nu ezila.sa umileasca Turcia Nouti si sa suite in focal atipilal lacomiei f i at rdzboiului".

49I

Si

ti

$i,

www.dacoromanica.ro

rirca OHL Iar acei dintre muncitori cari in-tamplator erau inzestrati cu distinse Insusiri,capatau putinta sa se dezvolte si sa ajunga oa-meni de prima ordine, capabili, cand va venimomentul, sa is conducerea tarii. Gratie vo-tului universal, in Germania un Bebel s'a pututdezvolta in masura stiuta, si tot astfel, in Aus-tria, un Schuhmeier (vezi anexa No. 1), unEldersch (vezi anexa No. 2), un Domes.

Nu trebuie uitat nici faptul ea socialistii in-tratiin parlament capatau prin aceasta o se-rie de privilegii si avantagii politice in pri-mul rand imunitatea parlamentara cari in-semnau pentru ei un mare spor de mijloace side forts in desfasurarea actiunii socialiste.Viktor Adler a declarat ca deputatii socialistise considers functionarii organizatiilor mun-citoresti.

In sfarsit, trebuie sa mai spunem ca intra-rea brusca in parlament a unui mare numar demuncitori a provocat o considerabila revolutiein moravurile parlamentare, pe cari le-a im-blanzit si civilizat.

Multi cititori vor fi surprinsi de aceste cu-vinte. Faptul e asa cum 11 spun, si socot ca me-rits o scurta explicatie.

Pans la 1907, cand s'a intrunit intaiul par-lament al votului universal, nu intrau in acestcorp legislativ de cat reprezentanti ai nobili-mii in primul rand, si oare-cari fruntasi ai ca-pitalului in randul al doilea. Pentru acestialesi ai colegiilor restranse lupta politica eramai mult tin sport. Puterea de fapt a parla-mentului era neinsemnata, prin urmare lucru

50

www.dacoromanica.ro

mare nu putea face. Iar raspunderea fats dealegatori se reducea la minimal imaginabil.Dar asta nu inseamna si Infranarea pasiuni-lor, ci din potriva: tocrnai o asemenea situatielass campul liber pasiunilor si fortamente im-pune intetirea for la infinit.

Iatil de ce in Austria parlamentul privilegii-lor a oferit spectacolul ccl mai agitat si cel maisalbatic. Virginio Gayda citeaza o statisticsstability in 1902, din care se vede ca 111 acel annumarul injuraturilor ordinare rostite inreichsratul vienez se ridica la peste 2000.

Cu totul altceva s'a intamplat in parlamen-tul votului universal. Fireste, nici acolo n'aulipsit scenele de violenta verbala si cate o datachiar fizica. Dar au fost totusi mai putine lanumar si mai recluse ca proportii.

Motive le sint evidente.In primul rand, parlamentul votului univer-

sal, iesit din consultarea masselor, prin Insusi;west detaliu a capatat putere mai mare, chiardacil legalmente drepturile lui n'au sporit.Avand putere mai mare, el oferea implicit uncamp mai intins de activitate

In al doilea rand, raspunderea fata de cor-pul electoral devenise efectiva. Nu to mai pu-teai alege prin combinatii de tot felul, ci ititrebuia simpatia masselor; si asta nu e gluma,intr'o tarn cu populatie cuminte, asezata, con-stienta de revendicarile ei precise.

In al treilea rand si acesta e punctul esen-tial oamenii de jos, trimesi de semenii lor,intra in parlament cu respect instinctiv: estesi putintica umilinta sub-constienta, dar este si

51

realer.

www.dacoromanica.ro

naivitatea sufletului neatins Inca de scepti-cism. Muncitorul stie ca data a fost trimes pen-tru o treaha, e obligat s'o faca. In mintea lui,lupta politica nu este un sport. Or, dupa apli-carea votului universal, nu numai socialistii, citoate partidele au trimes in Camera reprezen-tanti mai ales din paturile de jos.

Pentru toate considerentele expuse acide sigur, mai sint nenumarate altele, in par-lamentul intrunit in 1907 marea majoritate adeputatilor, oameni de rand, s'au comportatmult mai cuviincios de cat o facusera prede-cesorii lor, mai toti din inalta elita, in toatelegislaturile precedente.

Dar insisi boierii printi, conti, baroni sicapitalisti in masura in care au mai patrunsin parlament, au avut atitudini mult mai mo-derate decal in trecut, s'au comportat multmai frumos mai comme it faut pentru cabe impunea intreaga ambianta si, de asta data,se simleau mai putin acasci, se stiau si ei acumaraspunzatori fata de corpul electoral.

E ciudat; ba data vreti, e si comic; dar esteasa. Theodore de Banville, in studiul asupralui Balzac, are prilejul sa faca o remarca in-teresanta, pornind de la faptul ca alts data inmarea nobilime franceza actorii erau dispre-tuiti, iar contactul Intre un aristocrat si unclown era cu desavarsire inimaginabil. Decand imprejurarile sociale au impus contactul

aci ajungem la spusa lui Banville senio-rii au trebuit sa se resemneze, iar acum, ca saaiba succes in societate, se vad siliti sa faca eiinsisi pe clownii si sa treaca personal un

52

$i,

www.dacoromanica.ro

autor neamt ar spune IzOchstse/ber princercuri de hartie.

Ei bine, in parlamentul austriac lucruriles'au petrecut mai mult sau mai putin vice-versa: contactul parlamentar cu badaranii i-afacut pe inaltii domni sa devie mai gravi, maicuviinciosi, mai putin clowni-politici, sil devie,in sfarsit, adevarati oameni politici.

Ori-cum, in noul parlament tot aristocratiisint cei mai turbulenti si mai brutali; iar intrucat manifestarile dezordonate pornesc din ran-durile celor nou-veniti, este si aci de precizato nuanta: exploziile neparlamentare" invorba si in fapt yin mai mult din partea in-telectualilor de cat dintr'a muncitorilor pro-priu-zisi, oraseni sau tarani.

Insist asupra chestiunii, fiind-ca una la fels'a discutat si la noi. Si tot pentru lamurireaproblemei dela noi vom pomeni un exempluinstructiv din parlamentul vienez: vorbim detragi-comicul incident provocat acolo de sa-vantul, prin definitie bine-crescutul profesoruniversitar dr. Arthur Skedl, incident potolitcu o remarcabila eleganta de deputatul-birjarAugust Forstner (vezi anexa No. 3).

Bine inteles, cand socialistii austriaci au datacea lupta uriasa pentru votul universal, auurmarit alt scup decat indreptarea moravuri-lor parlamentare; acesta putea fi un superbideal pentru o... guvernanta, dar nu pentrupartidul social-democrat. Tinta socialistilor afost modernizarea vielii politico-sociale a Au-strici si, ca urmare, a Ungariei.

Dar marea press, opinia publics si chiar

53

www.dacoromanica.ro

multi tovarasi, fara sa intre in complexita-tea doctrinala si tactica a chestiunii, lard sacantareasca faptul elocvent ea votul univer-sal a fost obtinut in Austria, pe cand in Unga-ria n'a fost obtinut s'au oprit la detaliul ex-terior, neasteptat, bizar, al acordului, expressau tacit, dintre socialisti si Franz Josef. Impe-recherea de cuvinte Imparat si proletar" ca-pata alt aspect decat in poezia lui Eminescu.

In articolul despre Franz Schuhmeier (vezianexa No. 1) am aratat caror discutii a datloc fenomenul politic numit Hofgangerei".A participat la discutii si Viktor Adler, carea acoperit cu autoritatea lui procedarea par-tidului, deli ea nu se datora initiativei lui(vezi aneza No. 4). Pentru atitudinca lor, so-cialistii erau denumiti, cu glas tare, K. K.Sozialdemokraten" social-democrati cesaro-criiesti; iar tine era destul de temerar ca sa ris-ce, oricat de usor, cumplita lese-maj estate,soptea titulatura nu numai ironica, dar si blas-fematorie.: Genosse Franz Iosef", tovarasulFranz Josef.

In toiul unei asemenea stari de spirit, atacu-rile lui Adler si Pernerstorfer la adresa archi-ducelui mostenitor, au impresionat deci cuatat mai mult. Ele au produs mare fierberein spiritele austriace. Cum am spus, mani-festarile de acest fel erau in general extremde rare in Austria; si, In cazul special, in con-ditiile aratate. au fost cu atat mai sugestive,ca discreta indicatie a starii de lucruri: o ade-varata revelatie!

54

www.dacoromanica.ro

Cand s'au dezlegat limbile...Niel dupa atentatul dcla Saraievo nu s'a

putut spune adevarul intreg §i categoric. Abiadata se strecura cite ceva, intamplator, cane]vigilenta cenzurii avea o clipa de mole§eala.

Astfel, marele ziarist Friedrich. Austerlitz,in articolul publicat fn Arbeiter-Zeitung" dela29 Iunie 1914, adica imediat dupa savar§ireacrimei, scrie:

Cum a fost posibila crima. asta e absolut de ne-infeles. Mostenitorul tronului soseste inteo tars degranita., framantata de ura patima, unde, prin ur-mare, era nevoe de precautiune deosebita. To-tusi, este cu putinfti sa se arunce o bombs asupratrasurii lui. Bomba face marl stricaciuni, dar nueste de plans nici o viata omeneasca, .i perecheamostenitoare (sic) scapa neatinsa. Si dupa ce atenta-tul cu bombs da grey archidueele scapa de primej-die, este iarasi cu putinta ca amandoi, mostenitorulsi nevasta-sa, sa fie impuscati de un baietan! In is-tonia tuturor atentatelor nu vom gasi ceva aseina-nator: ca un atentat sa fie zadarnicit, 5i cu o juma-tate de ceas mai tarziu, omul caruia ii fusese menit,sa cads jertfa unui nou atentat!

drept, nu s'a stabilit Inca ce proportii au

55

V

s:

st

...Ce-i

www.dacoromanica.ro

avut pre,gatirile; dar e dela sine inteles ca douaatentate de o data n'au putut rasari din intamplare.E ca cum grozava fapta ar fi rapt un val si infata noastra s'ar fi ivit o prapastie!"

Este evident cä fara cenzura Austerlitz ar fifost mai concret si ne-ar fi spus altfel po-vestea cu valul" si cu prapastia"*). Dar

pe contele Adalbert Sternberg. Acestaisi cucerise de mult am aratat aiurea in ceimprejurari (vezi anexa No. 5) dreptul dea vorbi mai tare decal. altii. 5i, cu cateva zilemai tarziu in Neues Wiener Journal" dela9 Julie 1914 el a putut denunta un amanuntuluitor: inainte de plecarea lui Franz Ferdi-nand la Saraievo, prefectul de politie al Buda-pestei a cerut sä i se dea, pentru paza maibuna a mostenitorului, un plus de 30-40 poll-tisti. Or, plusul i-a fost refuzat, pe motivul caimplica o cheltuiala de 7000 coroane.

Asa ceva a putut fi s'a putut spune!5i notati ca ne-o povesteste W. Steed

) Fr. Austerlitz avea indemanarea de-a elutla cen-zura, strecurand tot felul de lucruri altminteri pro-hibite. Aceasta o constata si Virginio Gayda, in volu-mul La crisi di un impero" aparut cu un an inaintede atentatul dela Saraievo:

Cititi scrie Gayda epigrarnele zilnice ferocesi implacabile din proza lui Arbeiter Zeitung", carenu crud nici pe imptirati si printi, nici pe episcopiyi generali, stiind lotusi sti evite lovilurile procuro-rului si pe ale cenzurii".

In pasagiul citat mai sus avem tocmai un modelde tehnica anti-cenzuroasa": prin expresia in Oa-renta inocenta ca s'a rupt un val si s'a ivit o pea.-pastie, Austerlitz a atras atentia cititorilor ca an e lu-cru simplu, ci e vorba de o prapastie $i de un val,adica tocmai adevarul pe care cenzura linea sa-1tainuiasca.

56

si

1i

iatii-1

www.dacoromanica.ro

in 1910, cand s'a dus Franz Iosef la Saraievo,1-au insolit peste 1000 de agenti in uniforms,5i un numar dublu in civil. Acum, deodata, te-ribila zgarcenie Si teribila negligenta. Fara in-

trebuia o anumita stare sufleteasca, oanumita temperature sentimentala fats deFranz Ferdinand, pentru ca zgarcenia §i ne-gligenta sa birue cel mai rudimentar instinctde precautie!

Dupe razboi s'au dezlegat limbile. S'au adustot mai multe informafii s'au formulat totmai multe intrebari.

Karl Kautsky, In volumul Serbien and Bel-gien in der Geschichte" stabile§te o foarteexacta paralela intre cazul dela Saraievo din1914 §i cel dela Triest din 1882. Manevrele dela Saraievo, sub auspiciile lui Franz Fer-dinand, au fost facute ca o manifestare inpotriva iredentei sarbeVi, sarbii le-au pri-vit ca o provocare. Expozitia dela Triest, subauspiciile lui Franz Iosef, fusese facuta ca omanifestare impotriva iredentei italiene§ti, iaritalienii o privisera ca o provocare. Atunci, In1882, la Triest, manifestarea stapanirii aus-triace a provocat agitatii, framantari, atentate;iar atentatele au culminat printr'unul ramas instare de proect, pentru ca a fost zadarnicitdin vreme, totu§i a emotionat mai mult de-cat cele efectuate §i reunite: atentatul planuitde eroul national italian Guglielmo Oberdanasupra imparatului Franz Iosef insu*i, cares'a dus sa triumfe in persoana la Triest, cum

57

§i

§i

1i

www.dacoromanica.ro

mai tarziu Franz Ferdinand va vroi sa triumfela Saraievo.

Marcie teoretician social-democrat stabile*tein treacat paralela. El spline ca manevreledela Saraievo, sub Franz Ferdinand, s'au or-ganizat pentru a descuraja iredenta sarba:despre expozitia dela Triest, guvernatorul res-pectiv spunea, inteun raport ciltre conteleTaaffe, primul ministru de atunci, ca acea ex-pozitie e cimitirul iredentismului Italian ". Ci-tind volumul .,Oberdan" al lui Francesco Sa-lata, constati ca paralela se mentine in toateamanuntele. Si atunci, in mod firesc, to in-trebi: cum se face ca evenimentele dela Triestn'au influentat de Mc spiritul color in drept"?Ne explicam faptul ca Franz Ferdinand n'arenuntat la calatorie: §tim ea puterca instruc-tive a istoriei nu e chiar atilt de mare. Darmilcar atata lucru se putea cere administra-tici: ca, tinand minte ce s'a petrecut la Triest,s'a is toate milsurile de paza. Si, data n'a fa-cut-o, nu sunt indreptatite banuelile?

Dar in aceastil ordine de idei, s'au aflat lu-cruri §i mai extraordinare decat amanuntulafirmat de contele Sternberg.

Intaiul, care a facut ocolul presei: cu catevaluni inainte de atentatul dela Saraievo, Cabri-novici, until din cei doi atentatori, s'a dus laBelgrad in stop de agitatii iredentiste. A fostexpulzat de guvernul sarb, tocmai pentru canumitului guvern nu-i plateau aceste agitatii.Ei bine, baronul Giesl, ministrul Austro-Unga-riei la Belgrad, a protestat impotriva neajun-sului facut unui cetacean austro-ungar. *i. gu-

58

www.dacoromanica.ro

BILINSKY

59

04-

L

www.dacoromanica.ro

vernul sarb impus neplacerea de a revealasupra masurii luate.

Si iarasi, se ivesc intrebarile elementare:nepricepere? rea-credinta? dar este admi-sibila una sau alta in asemenea grad ?

Al doilea fapt: guvernul sarbesc a prevenitpe cel austro-ungar ca se pregate5te un corn-plot contra lui Franz Ferdinand. HermannWendel, in Kampf der Siidslawen" (pag.720), spune ca Iota Iovanovici, ministrulSerbiei la Viena, s'a prezentat ministrului co-mun de finante Bilinsky suprema autori-tate guvernamentala a celor doua provincii:Bosnia si Hertegovina si a insistat ca FranzFerdinand sa renunte la calatoria in Bosnia,care implica primej dii.

Din polemicele ziarelor pare a rezulta caBilinsky a pastrat un secret de mormant inprivinta acestei comunicari atat de grave. Nicicolegii &Ai din guvernul comun, nici mini§triicelor doua guverne separate §i nici vreo altaautoritate civila sau militara, n'a aflat un cu-vant, o silaba. De ce? Simpla negligenta?

Este insa ceva §i mai curios: insusi Bilinskyrecunoaste in Memoriile sale ea in primavaralui 1914 s'au primit la Viena scrisori de ame-nintare amenintare cu moartea pri-vind persoana lui Franz Ferdinand. Ce-a fa-cut omul de guvern Bilinsky? Cum se face c'amai a§teptat si avertismentul guvernuluisarb pentru ca, de altfel, sa-1 lase si pe a-cela tot fall urmare?

Intrebat in aeeasta privinta de ziaristul Leo-pold Man,d1, Bilinsky a dat un raspuns aproape

60

§i-a

de

www.dacoromanica.ro

amuzant: a spus ca doreste sa arunce, asupraacestui punct, valul uitarii". Cei cari i-au cititmemoriile aparute numai in limba poloneza

constata ca si acolo Bilinsky si-a implinitcu mare succes nobila dorinta: a tacut perfecttocmai cu privire la detaliul care *la ceamai vie si cea mai legitima curiozitate. Theo-dor Wolff, in volumul Der Krieg des PontiusPilatus" da o explicatie care lute() situatiunenormala ar fi absurda si pe care, in conditiileaustriace de atunci, o putem primi, cel putinprovizoriu:

.

Bilinsky n'a inaintat locurilor competente insti-intarea primitii, pentru ca traia in dusmanie cu mi-nistrul-presedinte contele Sturgkh, iar Franz Fer-dinand si anturajul sau 11 lineau la distanta. Rezul-tatul unei defectuoase armonii".

Insusi faptul ca un om de seriozitatea luiTheodor Wolff se poate gandi la aceasta expli-catie data nu vorbeste cum-va pe baza unorinformatii precise arata la ce stare de lu-cruri se ajunsese in Austro-Ungaria.

Dar ceva mai mult: guvernul sarb, stiindsau banuind ca Bilinsky nu va da urmarea cu-venita comunicarii, nu s'a oprit ad. El s'aadresat si ministerului de externe austro-un-gar. Iata ce scrie profesorul Ernest Denis, involumul .,La Grande Serbie":

D. Pasici a incercat, in chip discret, sa arateBallplatzului primejdiile carora li se expunea archi-ducele. La 21 Iunie, ministrul sarb la Viena instiiutape ministrul afacerilor straine ca guvernul sarbescavea motive sa creada ca in Bosnia se organiza uncamptot. Cancelarul nu finu nici o socoteala de acestaviz",

61

www.dacoromanica.ro

Asemenea interventii, facute de un statmare pe langa unul mic, constitue, de sigur,o injonctiune nepermisa, contrary legilor siomeniei; facute, ca in speta, de catre un statmic pe lismga unul mare, inseamnil numai unsinter strigat de alarms, §i constitue dovadaunei situatii extrem de primejdioase.

Conte le Berchtold. ministrul de externe vi-zat, intr'o scrisoare adresata ziaristului Leo-pold Mandl, desminte afirmatiunea profeso-rului francez. Dar Mandl, in volumul DieHabsburger and die serbische Frage", inregis-trand dezmintirea lui Berchtold, adauga o in-formatie §i mai impresionanta: de patru onIovanovici i-a cerut audienta lui Franz Ferdi-nand §i acesta de patru on a refuzat sa-1 pH-measca. Fatalitatea se indarj ise peste miceMasura. Atmosfera creatil in acel mediu eraatat de ostila on carei incereari de cuminte-nie, incat insu§i archiducele 1-a respins pe a-cela care vroia sa-1 salveze.

Ideea preconceputa si pornirea.rautacioasisunt evidente.

,A

Dar avertismentele n'au venit numai dinpartea Serbiei. Si politia austro-ungarddoara nu era cea mai proasta din lume a§tiut sau a simlit Cate ceva. Astfel, Erich An-dermann a publicat in Das Neue Tagebuch"dela 23 Iunie 1934 urm'atoarea precizare:

Dupa cum a marturisit seful biroului militar deinformatii, acest birou primea aproape zilnic ra-poarte cari anuntau un atentat in contra Mostenito-

62

ai

www.dacoromanica.ro

rului. Ca urmare, Conrad von Hoetzendorf, sefulstatului major, sfatuit pe archiduce sa nu se maiduca in Bosnia.

Dar generalul von Potiorek a insistat ca MI sefaca n,eaparat caratoria: el a raportat ca era nece-sara pentru a intari in credinta elementele loaialeale populatier.

Logic era Ca, in asemenea imprejurari, sase renunte la demonstratia proiectata. Unpretext se putea oficialitatile de pretu-tindeni gasesc intotdeauna pretextele de careau nevoe. Si se pare ea, in urma insistenteidepuse de Conrad, archiducele se si hotarisein acest sens. Dacii nu ne inselam, aceasta oafirma un singur martor, care insa, prin si-tuatia ocupata de el in momentul dramei, parein masura sa stie: este preotul dr. J. A. Zi-bert, duhovnicul ducesei de Hohenberg. Incartea sa Der Mord von Sarajewo and TiszasSchuld an dem Weltkrieg", dupa ce inregis-treaza faptul ca nu s'au luat in seams aver-tismentele primitc, adauga si o stire noua, deextrema gravitate: Franz Ferdinand a unitsu renunte la calatorie, dar a fost constrcins

desigur nu cu forta, dar prin anume su-gestiuni iscusitc sa execute pans la capatprogramul stabilit.

Nu insistam asupra acestci marturii, pentruca nu cunoastem in mod direct lucrarearintelui Zibert; o stiin numai din recenzii. Intot cazul, ea (la de gandit. Poate ca lucrul erain adevar delicat. Repetam: ar fi fost greu,poate, ca archiducele si guvernul sa ascultesfatul ministruluj siirb si sa contramandezesuparatoarea solemnitate" dela Saraievo.

63

l'a

gasi:

pa-

www.dacoromanica.ro

Dar Inc'o data: cel putin motiv de Ingrijora-re, de mare Ingrijorare, era. Masuri se puteaulua si trebuiau luate.

$1 acea .sta nu s'a facut. Nu s'a facut acestlucru simplu, elementar, dela sine Inteles. Siunde s'a produs o asemenea inexplicabila ne-gligenta ? Intr'un stat politienesc, intr'un statin care politia, desigur mai legalists decat inmulte alte state, era, In acela* timp, infinitmai severs, mai precisa, §i adesea chiarde*i, repetam: cu legea In mans mai bru-talci. Viktor Adler a spus vorba, devenitapopular,: in Austria domnege absolutismul,temperat prin negligentit (gemildert durchSchlamperei). Ei bine, aceasta maxima se pu-tea aplica oricarei institutii, afar, de politie.Aci nu se incapea negligent, dealt in cazuriextrem de rare. intotdeauna voite, cum a fost,de pilda, in afacerea Pernerstorfer despre caream vorbit. $i atunci, cu toata buns-vointa §i cutoata indulgenta din lume, cum poate fi tal-macit cazul extraordinar dela Saraievo? Aurasarit, firete, banueli grave, banueli sinis-tre. cari pentru multi s'au transformat u*or Incertitudine.

** *

Cateva citate Inca, la intamplare, am spusde la inceput ca n'avem intentia sa faccm unstudiu sistematic §i amanuntit ne vor la-muri asupra chestiunii.

64

www.dacoromanica.ro

VI

Poincare, Take lonescusi alti antani-isti

Sa incepem cu Raymond Poincare. In vol.IV din seria Au service de la France", pre-sedintele de atunci al republicii jranceze po-vesteste cum a aflat despre atentatul dela Sa-rajevo. Ca si rcgele Carol al Romaniei, Poin-care se gasea la, curse. Acolo, la Longchamps,i s'a adus o telegrams, cu vestea grozava, pecare el a comunicat-o imediat invitatilor dinloja prezidentiala. Din toate observatiile ceeau facut, Poincare o noteaza numai pe aministrului Romaniei:

D. Lahovary, ministrul Romaniei, e foarteposomorat. El se teme ca aceastii crima sei nudea Austriei un pretext pentru a dezlantui unrdzboiu ".

De aici urmeaza ca d. Lahovary cunosteaperfect Austria. Dar si Poincare o cunosteatot atat de bine, cad isi noteaza si proprialui impresie dupa ce reds textul telegra-mei de condoleante pe care a expediat-o faritintarziere lui Franz Iosef, Poincare scrie:.

65

5

www.dacoromanica.ro

Drept vorbind, nu eram Area sigur camoartea nepotului va cufunda pe unchiu in-tr'o profundci durere.

Putin, dar elocvent. Citatul acesta it putemconsidera ca motto la cele cari vor urma.

Tata, de pilda, lucrarea lui Alfred Dumaine,care la izbucnirea razboiului mondial era am-basadorul Frantei la Viena. Lucrarea e inti-tulata La derniere ambassade de France enAu triche".

La 28 Iunie 1914, cand a fost ucis FranzFerdinand, Dumaine nu se afla la postulsau. Ca un simplu corespondent de ziar, sedusese si el la primblare, convins ca ziva vafi seaca". Dumaine poveste§te cum s'a intorsprecipitat la Viena §i ce-a constatat din pri-mal moment: .

Sosisem la Semmering, in speranla sii gust acoloo zi sau dou5 de odihna langa familia mea, and, la28 Iunie, mi s'a anunlat la telefon atentatul savarsitcu ateva ceasuri inainte. Intorandu-ma la Viena inaceeasi sears, la terminarea unei duminici insorite,ceeace m'a isbit a fost ca populalia in loc sa fie con-sternate sau in culmea agitaliei, se primbla ca deobiceiu, in toaletele ei deschise, ascand gura pe bu-levarde; ea ramanea intr'o complect5 indiferen15fala de doliul familiei imperiale".

Lumea se intreba Insa, continua Dumaine,cum va suporta brAtranul imparat noua lovi-tura? Lamurirea a venit repede: cand, dupeatentat, Franz Josef s'a intors In grabs delaIschl, era de fat5, la gal% unul din principaliiagenti ai ministrului de externe Berchtold.agentul i-a spus ambasadorului Dumaine:

Majestatea Sa suportat foarte bine

66

$i

§i-a

www.dacoromanica.ro

RA

YM

ON

D P

OIN

CA

RE

I

, A,

RAYMOND POINCARE

1

. J

F

67

www.dacoromanica.ro

durerea, cum si osteneala calatoriei. De multdvreme, adausc agentul, nu 1-am mai vcizut a-tat de sprinten.

A, fi tentat sa-1 parodiez pc Goldbacher:Ce n'est pas un reconfortant, voyons!

Dar Dumaine a putut sa se convinga §i per-sonal:

In timpul serviciului religios din capela palatului(Hofburg) ma aflam in fata tribunei imparatului.Nu 1-am vazut o clips slabind sub greutatea mahniriisau macar din cauza lungimii slujbei: el Se uitacu o vie curiozitate grin biserica si 'Area sa se in-tereseze mai cu seams de fizionomia asistentilor.Ce-i drept, spectacolul merita atentie, dar pentruon -care altul decal el".

Cum se vede, i-a fost dat ambasadoruluifrancez ca, la sfar*itul misiunii sale in Aus-tria, sa observe lucruri foarte ciudate, pe caripublicul cititor de pretutindeni le afla cu sur-prindere.

Duniaine nu uita Insil ca e diplomat : indefinitiv specialitatea lui nu prea este savorbeasca, ci, mai curand sa taca. E decifiresc sa fie cat se poate de rezervat. Va fimai instructiv sa vedem ce spune un ziarist:Wickham Steed, pc care 1-am citat §i mai sus.El a fost timp de 15 ani corespondentul luiTimes" la Viena, unde s'a bucurat de usituatie egala eel putin cu a unui ambasadorimportant. La izbucnirea catastrofei mondiale,parasise foarte de curand capitala Austriei:direclia ziarului 11 rechemase la Londradupa o absents de decenii pentru a-i da oimportanta insarcinare in redactie.

68

www.dacoromanica.ro

Bineinteles, in ziva de Duminica 28 Iunie1914, cAnd telegraful a vestit atentatul dela.Saraievo, Steed era plecat inteo excursie. Inredactie, disperare: cine sa priceapa si sa tal-maceasca rostul acestui atentat, care, In oricecaz aceasta au simtit-o fulgerator cu totii

avea sa aiba urmari incalculabile?In sfar0t, Steed a prins §i el de veste, a

alergat inteun suflet la redactie, Si a scristoata noaptea, nu fapte, caci n'avea de unclesa le stie, ci comentarii: interpretari .5i pro-nosticuiri. A avut din primul moment o ba-nuiala sinistra, pe care a putut s'o exprimemai de-a dreptul decal. Austerlitz: stria

la Loudra! Apoi, dupa un timp, procuran-oare-cari rapoarte adresate Vaticanului,

care-si are serviciul de informatii perfect or-ganizat, Steed a gasit acolo adeea§i banuiala,afirmata .5i mai puternic.

Yves Guyot, savantul scriitor §i om politic,in cartea Les causes et les consequences de laguerre", aparuta in toiul razboiului, aminte§-te drama dela Mayer ling, citAnd parerea maimultor autori can sustin ca archiducele Ru-dolf §i Maria Vetsera au fost uci§i. El adauga:Se Infelege de ce polifia austriacii n'a desco-peril niciodata pe uciga#". trecand' la a-tentatul dela Saraievo, Yves Guyot intreaba:Cum a lasat aceastA politic perfecta ca sä fieasasinati -archiducele Franz Ferdinand §i ne-vasta-sa dueesa de Hohenberg?" Iar drept ea's-puns citeaza parerea exprimata in North A-merican Review", Inca din Noembrie 1914, decare Archibald R. Colquhoun:

69

doa-radu-si

www.dacoromanica.ro

Cei cari, ca mine scrie Colquhoun au fostla Saraievo .i cunosc capacitatea politiei austriace,considers ca e inadmisibil ca omorul, care a fostrezultatul unei a doua tentative, sa se fi putut savarsifara o negligenta voila- din partea autoritatilor aus-triace in luarea precautiunilor obisnuite.

S'au facut putine sfortari, la Viena, spre a ma-nifesta regretul pentru moartea archiducelui, si maiputine Inca pentru moartea soliei sale morganatice,a card pozitie coca persoanele nascute in purpurA.

In volumul lui Guyot 11 vedem citat si peun scriitor necunoscut noua, Clondestey Bre-reton, care exprimA aceeasi parere, intr'oscriere intitulata Who is responsible", tra-dusa si in frantuzeste la P. Alcan.

In sfarsit, Guyot inregistreaza si banuelilegrave exprimate imediat de Steed.

Iar dupa razboiu, credinta, 1ntaiu nesigura,a lui Steed, a devenit pentru el convingere de-plina. In memoriile sale, scrie:

posibil ca sa nu se dezvaluie niciodata mo-tivele extraordinarei atitudini a imparatului si a fa-miliei imperiale; e foarte sigur ca ei erau In cu-rent cu starea mintala a mostenitorului prezumtiv(Steed susline argumenteaza pe larg ca FranzFerdinand nu era in toate mintile).

Cu cea mai mare buns-vointa, pare neprobabilca politia din Saraievo sa nu fi banuit existentaunuia sau a mai multoir comploturi pentru a-I ucidepe archiducele Franz Ferdinand si pe ducesa de Ho-henberg; nimeni din cei cari cunosc amanuntimeamasurilor politienesti din Bosnia-Hertegovina nupoate avea vre-o indoiala in aceasta privinta.

Faptul justifica in tot cazul hipoteza CA posibili-tatea suprimarli mostenitorului prezumptiv si a ne-veste-si. de catre conspiratori bosniaci sau sarbi, eravazuta cu ochi buni de catre Habsburgi. In felul

70

E

gi

www.dacoromanica.ro

acesta era inlaturat pericolul ca, la moartea luiFranz Iosef, vastul fond familial, de care depmtleannnanciarmente cei mai multi dintre cei 80 de archi-duci §i archiducese, sa treaca sub controlul absolutal unui monarch cu mintea atinsa obsedat deideea fixA de a lasa marl bogatii copiilor

AfarA de asta, partidul razboiului a fost cu si-guranta de parere ca asasinatul acesta furniza un ex-celent pretext pentru atacul, de atata vreme dorit,contra Serbiei".

Steed are perfecta dreptate. Moartea luiFranz Ferdinand, cum spune Si Giolitti, a dc-venit un excelent pretext. Din primul mo-ment, ministerul de externe austro-ungar acautat sa provoace impresia ca el dore§tepacea §i urmare§te numai aplanarea conflic-tului: Serbia sa dea satisfactia legitima pe careo datoreaza, o satisfactie intru nimic umili-toare §i totul va reintra in normal. Multilume a crezut, papa in ultimul moment, insentimentele pacifice ale Austriei. Intre ceiin§elati era §i presa engleza. Take Ionescu nus'a lasat indus in eroare. Sosit la Londra, inziva de 12 Iu lie, el s'a grabit sa lumineze opi-nia publics britanica. Citam din Souvenirs"(dupa traducerea romaneasca) :

Fapt e ca presa engleza nu era pe drumul celbun. Ea credea cu toata sinceritatea ca. Austria nudorea de cat pedepsirea asasinilor; . nu banuiaaproape de loc scopurile criminale ale Habsburgilor.

... MA hotArii deci sa lucrez in masura slabelormele mijloace."

Take Ionescu a convocat, a§a dar, un numarde ziari§ti londonezi; §i

A doua zi, Times" Morning Post" publicauarticole de fond mai mult de cat energice.

71

sisai.

si

www.dacoromanica.ro

... 0 mare parte a presei urma pilda. Semnalul dealarms era dat.

Dar guvernul austro-ungar facea douil poli-tici in acelasi timp: pe cand in marea presastrains se arata bun si iertator, prin presamilitareasca de acasa cerea razboiul, si anumeimediat, flea nici o intarziere. Minute le erauprelioase.

Kautsky, in Serbien and Belgien" reprodu-ce un pasagiu din Militarische Rundschau",revista military vieneza:

Momentul este Inca favorabil. DacA nu ne ho-grim acuma pentru razboiu, atunci razboiul pecare va trebui sa-1 ducem peste cel mult doi sau trekani va incepe in conditii cu mult mai putin fa-vorabile.

Acum initiativa e in maim noastra: Rusia nu epregatita, iar factorii morali si bunul drept sint departea noastra si forta de asemenea. Fiindca °datatot va trebui sa lupta, frnai bine s'o provocamimediat (so wollen wir ihn sogleich herbeifiihren).Prestigiul nostru, situatia noastra de mare putere,onoarea noastra, sint in joc. Ba si mai mult: cad,probabil. ar fi vorba chiar de existenta noastra, dea fi sau a nu fi".

Este interesant sa remarcam identitatea decuget si stil dintre revista military vieneza sibrosura ofiterului german Frobenius aparufainainte de atentat Des deutschen ReichesSchicksalsstunde", ora suprema a imperiuluigerman brosura prin care autorul cerea, peaceleasi temeiuri, razboiul imediat. Cititoriistiu ca printul mostenitor german a facet ozgomotoasa manifestatie de simpatie lui Fro-benius, cu care s'a declarat perfect de acord.

72

primitp

www.dacoromanica.ro

El nu s'a gandit la timp ea s'ar putea sa ias5si altfel si ca va fi silit sa planga, impreun5en augustul sau parinte, ca razboiul le-a fostimpus (aufgezwungen).

Revista vieneza avea intacte, dupa Saraie-vo, ideile cu cari se aprovizionase inainte, im-preuna cu Frobenius, din aceeasi sursa.

Amintim ca revistele militare din Austriaexprimau, toate, nu punctul de vedere al re-dactiilor respective cari n'aveau asa cevaci pe al cercurilor militare, cari la randul forerau expresia oficialitatii militare. *i mai a-mintim, iarasi, ea, in Austria, pentru intreagapresa, absolut fara exceptie, functiona cenzu-ra preventive, asa ca In chestiile importantenu se putea publica nimic, absolut nimic inpotriva vointei guvernului.

De altminteri, in timpul razboiului, sefulmarelui stat major, baronul Conrad vonHoetzendorf, a declarat, dupa cum inregis-treaza si H. Wendel, ca razboiul e purtat nupentru ca Serbia ar avea sa ispaseasea omo-rul, ci pentruca asa cere prestigiul de mareputere al Austro-Ungariei. Capricios prestigiu!El n'a cerut ca Franta sa declare razboiu Ita-liei cand Caserio ucis pe Sadi Carnot, n'acerut ca Austro-Ungaria sa declare razboiuaceleeasi Italii, cand Luccheni a ucis-o pe im-parateasa Elisabetha, si in sfarsit n'a cerutca declare razboiu ei insasi candBresci l'a ucis pe regele Umberto. Numai incazul special dela 28 Iunie 1914 prestigiul demare putere a intrat in functiune, Fara nici olegritura en faptul ca partidul razboinic au-

73

Italia sa-si

To

www.dacoromanica.ro

striae, in frunte cu acelasi Conrad, cerea demult razboiul cu Serbia!

Manipularea atat de samavolnica a prestigiu-lui" confirms perfect presupunerea lui Steed,care pentru Giolitti e un fapt absolut sigurca moartea lui Franz Ferdinand avea sa ser-veasca drept pretext de razboiu. Si atunci ca-pita mai multi greutate si cealaltil presupu-nere: ca oficialitatea nu se alarmase preatare de-o eventuala omorire a lui Franz Fer-dinand: negligenta ei perfect evidenta, apareca o negligenta cu talc, asa cum a vitzut-o siColguboun.

In sensul complicitatii autoritatilor austro-maghiare a vorbit si parintele Lucaci la noi.El n'avea dovezi cu privire la cazul special;dar, bun cunoscator al atmosferii generale incare s'a produs faptul, isi formase o convin-gere de neclintit, in sensul ca numai concursuloficial l'a facut posibil.

74

www.dacoromanica.ro

VII

Scriifori austriaci si germaniEmil Ludwig, in vol. Juli 14" (pag. 19)

da o explicatiune foarte simpla indolenteidovedite de autoritati la Saraievo: politia ci-vili n'avea sa se amestece, vizita lui FranzFerdinand avand caracter militar; autoritil-tile militare n'au putut nici ele Si puie in ac-tiune prea multe forte, din eauz5 ea FranzFerdinand era 1nsofit de nevasta-sa, care fiindo simpla particular5, n'avea dreptul la onoa-rea unor impozante desfa§urari de trupe: seopuneau protocolul §i regulamentele. Cum ye-deli, cel mai autentic caz de forth' majors!

Daca explicatia lui Emil Ludwig ar fi exac-ta', ea ar dovedi la cei in drept" o minte atatde stramta §i de obtuza, Incat... sintem dis-pusi sa credem c5 explicatia este exacta. Evi-dent, daca e a§a, toate banuelile cad. Daratunci cei cari au judecat astfel ar fi trebuitsa se simta cople§iti dup5 atentat, cand au vi-zut la ce rezultate au ajuns. Steed ne arataIrish' ca impresia n'a fost grozava:

Nici generalul Potiorek (guvernatorul provin-

75

www.dacoromanica.ro

ciei), nici seful politiei nu s'au simtit emotionati,cum de altfel, pe unn'a, n'au fost nici pedepsilipentru ca nu 1-au aparat pe archiduce.

Atitudinea lui Potiorek a fost chiar atat de ci-nica, Meat, dupa ce corpurile au fost transportate laconacul guvernamental, Potiorek a ramas singer cuele, si luAnd hartiile archiducelui, a iesit, zicand ofi-terilor:

Domnilor, c o nenorocire teribila. Cu toate as-tea, de mancat trebue sa mfincam; haideli la masa!"

Coincidenta edificatoare: Potiorek, la Sara-ievo, avea accea§i pofta . de naancare, ca §iFranz Josef Ia Ischl. Cititorii isi amintesc ea,drept prim efect all atentatului, Si imparatul aluat dejunul, cu deosebirea numai ca §i-a scu-tit musafirii de a participa la °spat, pe childPotiorek a mers cu ai siii c cazul de a zicepanten panzele albe. Telepatia a fost incom-plecta!

Steed se miry ca Potiorek n'a fost pedep-sit. Nici nu se putea! In anturajul lui FranzJosef el era rasfatat si dezmierdat. In Julie1934, Volkswille", ziar al social-democratilorgermani din Cehoslovacia, a publicat amin-tirile unui martor ocular despre starea despirit a Curtii imperiale, imediat dupa aten-tatul dela Saraievo:

Nimeni Ware voie sa pomeneasca de Saraievo. Incancelaria imparateasca nu este permis sa to ex-primi in Slensul ca Potiorek, guvernatorul Bosniei,s'a dovedit criminal de insufi'cient si ca, de fapt, artrebui sa plece imediat. Potiorek e indispensabil!Potiorek isi are meritele lui! Potiorek trebuie men -linut cu orice pret! Ca 5i cum Impuscarea lui FranzFerdinand si a Sofiei de Chotek ar fi pur si simpluopera lui asa se 5opte5te, cu dublu inteles".

76

www.dacoromanica.ro

i.

POTIOREK

77

I

464A'" -. . ,-11%

. a

www.dacoromanica.ro

Dupa doua decenii un martor anonim con-firma deci interpretarea data faptelor de zia-ristul englez.

Dar in sensul lui Steed vorbisera, in inter-val, multi autori austriaci si germani.

Tata, de pilda, ce-a scris in 1922 celebrulziarist Heinrich Kanner, fostul director alziarului vienez Die Zeit ". *) In volumul sailKaiser Eche Ka tastrophen-Politik", inteuncapitol intitulat Atentatul oportun" (p. 192).Kanner scrie:

Atentatul dela Saraievo le-a fost foarte la inde-mfma (kam sehr gelegen) sferelor st5panitoare alemonarchic! austro-ungare. Mai intai, sub raportulpersonal. Moartea arhiducelui Franz Ferdinandclack' facem abstractie de grupul partizanilor s'ai ape-ciali a fost o usurare pentru largi cercuri politice,

*) Kanner era originar din Romilnia, uncle s'a niis-cut dintr'o familie austriaca. Prima lui cultura a fostromoneasca. Limba romans i-a influentat in chip fa-vorabil shin!: cititorii nemti ii admirau vioiciuneasi sprinteneala, filra sa banuiasc'd sorgintea acestorinsusiri. Poate Ca n'o banuia nici el insusi.

Dar faptur ca si-a facut prima culturd in gall dehotarele Austriei, i-a influentat si judecata, d'andu-idin capul locului tin orizont de obiceiu inaccesibilaustriacului din Austria.

Kanner si-a dat seama ca Austria nu poate tral decat sub auspiciile pacii interne si externe. In con-secinfa, el a fost un infocat partizan al infratirii au-stro-sfirbe, iar dupd atentatul dela Saraievo a dus ovie campanie in potriva curentului razboinic, bineinteles in masura in care luerul se putea face subcenzura. Cititorii isi pot inchipui atacurile si perse-cutiile pe cari le-a indurat acest dusman al patriei".

Ziarul lui Kanner a avut o atitudine favorabila Ro-maniei. Se adresa foarte des oamenilor politici siscriitorilor romani pentru interviewuri si articole.Intre acesti colaboratori ocazionali a fost si Const.Mille. Ultimul articol publicat de Mille in Die Zeit"a facut mare impresie in lumea publicistich vienea.

78

www.dacoromanica.ro

intre cari si cercurile oficiale, ba chiar si cele maioficiale.

Planurile Iui politice nu erau cunoscute exact, sidesigur nici nu avea planuri concrete de reformepolitice, atilt de preoise, cum in tot cazul in multevariante i se atribuiau in public; si din parteaunui print mostenitor poti "sa to astepti oricand lainconsecventa. Dar i se cunostea caracterul samavolnic, autoritar si meschin, se cunosteau principiilelui reactionare, clericalismul stramt al nevesti-si, ne-mullumirea amandurora fats de situatia copiilor, si-tualie neregulata din cauza mezaliantei. Ce va faceca imparat, nu se stia; dar ca va incerca s'o is razna(mit dem Kopf durch die Wand zu rennen) intr'unpunct oarecare fie in politica interns, fie in ceaexterns si ca poporul va avea sä plateasca stumpexperientele pe cari le va face pans sa se domo-leasca, asta erao teams general raspandita.

pentru viitor. In prezent, domnirea conco-mitenta a imparatului si a mostenitorului, amestecullegitim si nelegitim al mostenitorului clicii luiin toate afacerile de stat, provocau o zapacealacare cu timpul devenea insuportabila. Multi servitoriai statului nu mai stiau in definitiv pe tine sa as-culte: pc stapanul cel batran sau pe cel tilnar?

,,...La disparitia lui Franz Ferdinand, batranulFranz Iosef respira usurat; si cu el, cea mai mareparte a functionarilor Curtii si ai statului, caci ei nuputeau servi doi stapani atilt de deosebiti prin fire".

Am vazut ca si Viktor Adler facuse aluzic,in parlament, la chestia color doi stapani.

In cursul acestor pagini cititorii vor obscr-va ca unii iii explica faptele petrecute prinmarca asemilnare de caracter dintre cei doioa. meni, pe child altii isi explica acelea§i fap-te prin marea deosebire de caracter pe careo prezinta aceleas,i persoane. Nu ne vom in-cumeta sa stabilim not care cstc adeVarul. Ne

79

Atat

si

www.dacoromanica.ro

multumim sä constatam ca dezacordul dintreunchiu si nepot s'a dovedit din primul mo-ment In care Franz Ferdinand a dobandit ca-litatea de mostenitor.

Istoricul Viktor Bibl, in volumul Thron-folger", Isi incepe capitolul Franz Ferdi-nand" cu acest adevar simplu:

In total luat, Franz Ferdinand, ca si predeceso-rul sau Rudolf, intrupa Acuzatia contra guvernariilui Franz Iosef I. Atka numai ca opozitia lui FranzFerdinand, exprimata in forme mult mai aprinse,chiar patimase, era resimtita in chip mult mai amarde cfitre impArat: acuma ii statea in potriva nu fiul,ci nepotul; si apoi, cu viirsta, it cuprindea pe monarch o tot mai mare nevoe de liniste, in care el sevedea turburat".

Constatarea lui Bibl este exacta: ambii mo-s,tenitori au fost nemultumiti de ideile si me-todele lui Franz Iosef. Dar aceasta asemanareeste si singura. Rudolf si Franz Ferdinand sedeosebeau in modul cel mai absolut prin mo-tivele si scopurile cari le dictau atitudinea.

Cum in paginile ce urmeaza vom vorbimai pe larg despre cariera de mostenitor alui Franz Ferdinand, e necesar, credem, saspunem mai intai cateva cuvinte despre Ru-dolf.

80

www.dacoromanica.ro

VIII

Kronprintul Rudolf

Este incontestabil ca eroul sau victima ob-scurei drame dela Mayer ling a rilmas in amin-tirea generala sub o imagine falsa. Evident, o-mul a iubit-o pe Maria Vetsera si a murit inconditii nellimurite, Dar n'a facut numai a-ceste doua lucruri in cei aproximativ 10 anide via1a mai mult. sau mai putin maturil, catia numarat dela iesirea din copilaria propriuzisa. Mintea si sufletul lui pot fi examinate,pentru ca a lasat scrieri si scrisori.

Vom Incerca un asemenea examen, cu aj u-torul prea putinelor texte pe cari le avem ladispozitie. Altii vor putea face mai mult.

Din prima tinerete Rudolf a intrat in con-flict de p5reri cu fatal sau. Profesorilor insar-cinati sa faca educatia printului, imparatulle pusese in vedere inzestreze cu toatecunostintele moderne, dar sa-1 mentie in con-ceptiile traditionale si san5toase. Probabil cadascalii si-au dat osteneala sá implineasca po-runca, dar n'au izbutit: printul a iesit demo-

81

6

sa-1

www.dacoromanica.ro

crat §i Tiber-cugetator, ha, dupa apreciereacelor dela Curte, pur §i simplu revolutionar.

La varsta de 14 ani, prin urmare Inca *co-la!' in toata regula el scrie Intr'o compu-nere:

Ali se pare ca cel mai mult au stricat preotii prinaceea ca, prin superstitie §i pietate exagerata, s'aupriceput foarte bine sa faca poporul atat de Halossi de supus, in cat le-a fost u§or, for ca §i nobililor,sa faca cu saracimea ce-au vrut."

Fraza e Inca destul de incurcata ne-amsilit s'o traducem cat mai exact dar ideeae foarte clara i precisa! De pe atunci Vatica-nul l'a urmarit cu Ingrijorare pe subversivulKronprinz, Si la moartea lui n'a facut preamare risipa de lacrimi!

Nu mult dupa ce compusese textul citat, inprimele incercari cu pretentii mai literare,Rudolf noteaza cugetari de felul acesta:

Abia in furtunile ultimului secol, omul adevenit om.

Din mormanul de cadavre facut de ghilo-Una, au iesit idei i principii noui. Din vre-mea revolutiilor si a luptelor pentru libertate,popohrele, Intinerite, fortificate §i Inobilate,s'au urcat cu o treapta mai sus".

Dar acestea sunt mai mult din domeniulteoriei inofensive. Iata Insa observatii prac-tice, destul de suparatoare pentru stalpii or-dinei stabilite:

Meat de banii pe cari Europa ii cheltue-ste cu diplomatii. Paguba e mai mare decatfolosul".

82

si

.

www.dacoromanica.ro

Sau:Cercurile hotaritoare ale Ungariei, In or-

birea for nemarginita, uita ca sarbii si roma-nii (din Ungaria) au la spatele for statele ve-eine in plina dezvoltare".

Sau:Reactionarii dela Curte, din miopie eredi-

tara, au facut intotdeauna mai bune serviciidusmanilor de cat patriei".

Dusmanii de cari e vorba in aceasta ultimacugetare sint rush..

Despre Rusia tarista vorbeste cu cel mai a-danc dispret: acolo

absolutismul Infloreste, spanzuratoarea daroade minunate, o Siberie intreaga, amenajataca puscarie, este alimentata cu asa numiti cri-minali politici".

Despre Germania:Un imperiu german sub conducerea hohen-

zollerniana nu este de inchipuit... Germaniahohenzollerniana e intemeiata prin baioneta sise intemeiaza numai pe baioneta; un razboiunenorocit trebue fie sfarsitul".

Dar Franta?Franta este izvorut primordial al tuturor

ideilor si institutiitor liberate de pe continent,fi in toate momentele, cdnd idei marl trebuie

deschidez drumul, Franta va fi inainteanoastra i ne va servi drept model".

Aceste insemnari le gasim inregistrate involumul Thronfolger" al lui Bibl. Dar pe Ru-dolf 11 putem cunoaste mai de aproape dinscrisorile adresate de el defunctului ziaristvienez Moriz Szeps si publicate in volum defiul acestuia, dr. Julius Szeps, dupii razboiu

83

sa-i

ed-ti

www.dacoromanica.ro

bineinteles, cand disparuse cenzura, azi rein-tronata *).

Dupa ce-am vazut mai sus parerile lui Ru-dolf despre Rusia, Germania, Franta, iata cespune §i despre Austria tide° scrisoare cu da-ta de 19 Februarie 1883: Sint curios sa ;stillcat ii trebue unui edi[iciu atilt de vechiu f i te-nace cum e Austria asta, ca sa trosneascii dintoate incheieturile f i sit se preibufeascei".

Sfar§itul acesta li 'Area inevitabil data...daca nu se schimba situalia. Austria, a§a cumera condusa de tatal sau, nu putea trai de catpang la prima ocazie: pans se va ivi, dintr'oparte oarecare, o zguduire formidabila. Lavarsta de 22 de ani Rudolf §i-a exprimat con-vingerea ca-1 va putea determina pe tatill sailsa schimbe metoda de guvernare: sa introdu-ce regimul in adevar constitutional, cu toatea§ezamintele inerente lui. A fost o iluzie tine-reasca. Franz Josef, afland de ideile lui Ru-dolf, §i-a pierdut orice iluzie despre el,' l'adeclarat exaltat (Schwarmer) §i palavragiu

*) Rudolf a mai fost in corespondents asidua icu un ziarist maghiar. Dupa moartea acestuia, VA-duva lui, cunoscuta cantareata Pewny, din Buda-pesta, sfatuita r'au (Sail_ foarte bine?) nu numai ea s'ahotarit sa editeze scrisorile lui Rudolf, dar a fricut §iimprudenfa" s'a' anunte punerea for sub tipar. Ime-diat a intervenit politia, care cu o puternica presiune,probabil indulcita, a zmuls scrisorile §i le-a facutpentru totdeauna nev5zute. N'am putea spune datamaiastra cantarealk" s'a bucurat on s'a intristat deviolentarea indurate.

In tot cazul, Szeps a fost mai prudent, §i de aceeaputem citi astazi scrisorile primite de el. Dar 4iSzeps-fiul, piosul editor, a operat taieturi, ca sa eviteunele jigniri.

84

www.dacoromanica.ro

RUDOLF

85

r:

.t\t1:

' I

www.dacoromanica.ro

(Plauseher), si s'a ferit de a-i da vre-o insar-cinare serioasa si de a-I pune in curent macarcu o parte din treburile statului.

Rudolf era dezolat. El se dedase unci impor-tante activitati literare si stiintifice con-ducea o publicatie importanta dar Lineamai en seamy sa se pregateasca §i pentru rolullui de mai tarziu. Or, tocmai de la aceasta eraimpiedicat.

In disperare de cauzii, a vrut cel putin sainfluenteze din vreme treburile publice, sprea pregati terenul, pe cat ii va fi posibil, pen-tru actiunea viitoare.

De aici o intensa activitate ziaristica, desfa-surata sub eel mai strict anonimat la ziarullui Moriz Szeps, intaiu Neucs Wiener Tag-blatt", apoi Wiener Tagblatt" si tot de aidcorespondenta foarte asidua cu acela§ Szeps.Acesta nu era numai un ziarist de seamy,el avea si foarte importante legaturi politicecu occidentul. Era bun prieten cu Leon Gam-betta, tot astfel si cu Georges Clemenceau. Cuacesta din urma se afla §i in oarecare grad derudenie prin alianta *). Parte din scrisorile si

*) Flea lui Moriz Szeps, Sofia, .s'a maritat cu in-ginerul Paul Clemenceau, fratele ilustrului om poli-tic. Cealalta fica a lui Szeps, Berta, cunoscuta scrii-toare, maritata cu anatomistul Emil Zuckerkandl, afost si ea in legaturi de cea mai buns prietenie cuGeorges Clemenceau, pang la razboiu. Dupa raz-boiu, Otto Bauer fiind ministru de externe al Aus-triei, i-a incredinlat Bertei Szeps-Zuckerkandl o cni-siune pe langa Clemenceau: o interventie in favoa-rea Austriei invinse reduse. In amintirile ei, scrii-toarea vieneza arata ca bunul prietin de alts data,Georges Clemenceau, a refuzat sa stea de vorba: amers 'Ana acolo ca a refuzat chiar sa deschida oscrisoare si a restituit-o aducatorului pentru ca a

86

ei

www.dacoromanica.ro

RUDOLF, ADOLESCENT

87

41»

7 Ao.L.,zt

kJ.; .",.

; /ti fitIL -tv.AT -

1..1.:..14-_,LtLi-;*;-:

. 4'"tt".. r «so.

I

ad

www.dacoromanica.ro

din articolele lui Rudolf, adunate in volumulde care am pomenit, ne dau fizionomia inte-lectuala a aceluia care avea sa fie mai tarziutragicul erou de la Mayer ling.

Une-ori el asterne generalitati filozofico-so-ciale, absolut neasteptate din condeiul unuiprint mostenitor si Inca habsburgic. Dc pilda:

Ne indreptAln spre vremuri foarte turburi §i u-rate. Ili vine sa crezi ca batrana Europa si-a supra-vietuit .i merge acum catre prapadul desavarsit.Trebue sa vie o reacfiune mare, uriasa revolu-tiuni sociale din care apoi, dupa o bare inde-lungata, va inflori o Europa cu totul noua".

Dar de cele mai multe ori autorul procedea-za ca oricare ziarist: el se ocupa de nenuma-ratele probleme interne si externe, in legaturacu evenimentele zilnice, in ordinea in caresurvin. Si-a organizat si un scrviciu de infor-matii, necesare si meditaliilor sale si lucruluisau de fiecare zi.

De remarcat un amanunt caracteristic: ra-poartele can contin fapte lipsite de interespentru el personal adica fapte ineintrandin sfera lui de preocupari si deci neputandu-ifurniza subject de articol acele rapoarteRudolf le trimite totusi lui Moriz Szeps, fiind-ca ziarului tot ii pot folosi: la ziar au valoare

recunoscut in adresa de e plic scrisul d-nei Szeps-Zuckerkandl. Diplomata improvizata s'a adresatatunci altor personalitati ale Antantei si a reusit sa-siindeplineasca misiunea, caci a obtinut ceea ce urma,reazite).

(era vorba de alimentarea Austriei inflaman-Clemenceau, tigrul" in starea de spirit

in care iesise din razboiu si in care lucra la infap-tuirea pacii, n'a consimlit sub nici un motiv sa ames-tece legaturile de prietenie personals cu chestiunilede politica europeana.

88

www.dacoromanica.ro

si informatiile ca atari, indiferent data li semai adauga, sau nu, comcntarii. Aceasta grijaa Kropprintului dovedeste ca, in puterea de-prinderei, el devenise in adevar gazetar. Si casa ilustram aceasta afirmatiune, vom da un a-manunt: intre altele Rudolf i-a trimes luiSzeps un raport cu privire la o intamplare dela noi: rapirea lui Gherea de catre agentii rusisi transportarea lui in Rusia. In esenta, ches-tia e povestita, in raportul furnizat de printulRudolf, cam -tot asa cum o cunoastem din a-mintirile publicate de Gherea. Aflam in plusca agentul care a savarsit isprava se chemaGolowkin si ell a fost insuficient rasplatit pen-tru serviciul facut: s'a ales cu o slujba onora-bila, dar atat, de modesta, in cat omul, carestia sa-si valorifice munca, a refuzat-o. El apreferat sa lucreze si pe viitor tot in bransaprovocarii si spionajului, fiind platit cu bu-cata.

Atat de atenta si meticuloasa este activita-tea ziaristica a lui Rudolf, in cat trimete laziar chestiuni asa de putin importantecaci pentru marele public Gherea nu era IncaGherea.

De altminteri, se intampla ca Rudolf sa-itrimita lui Szeps cate o informatie, insotitade un biletel de felul acesta: Presupun c'osa-ti faca placere ca sa ai eel dintai stireaalaturata".

Rudolf vroia sa contribuie la propasireapresei bine inteles, a presei democrate. Siera bucuros sa vada infiintate cat mai multeziare si reviste. La un moment dat a intrat

89

www.dacoromanica.ro

in tratative, prin Szeps, cu un comerciantbogat, Adler, care urma sil dea capitalul pen-tru intemeicrea unui nou ziar. Intr'o scrisoareadresata de Rudolf lui Szeps, citim:

Cum stau lucrurile eu d. Adler? Se pare ea anrilmas balt5! Neat! speram mult din captura asta!"

E vorba de S. M. Adler, tatal lui Viktor Ad-ler. In cele din urma Adler s'a rasgandit si apreferat pastreze hanii. I-a cheltuit apoifiul sau Viktor, pentru publicatii nu simpludemocrate, ci social-democrate. Cad ViktorAdler a facut toatii viafa, ceece la not V. G.Mortun a facut o bunii bucata de vreme: acheltuit tot ce-a avut, pentru miscarea soda-lista.

Nu este nevoc sa insistam prea mult asupradirectiei politice in care activeaza Rudolf, zia-ristul. Dupa cate am spus piina aci, se intelegedela sijne ca el staruie pentru toate ideile de-mocratice si pentru libertatile cetalenesti. Inprimul rand pentru libertatea presei. CandMoriz Szeps, pentru un delict de press, estesilit sa-si fats stagiul la inchisoare, printul Ru-dolf, amicul si colaboratorul sau tainuit, 3i tri-mete calde cuvinte de mangaiere; iar cu oca-zia uinei confiscari a ziarului 11 felicita.

Libertatea presei Rudolf o vrea desavarsitanu numai intrucat e vorba de lihera raspan-dire a opiniunilor politice. El vrea si publica-rea nestingherita a tuturor stirilor, chiar candele n'ar fi pe placul stapanirii. Cu data de 5August 1884 el isi indeplineste constiincios mi-

9 0

sa-si

www.dacoromanica.ro

siunea de reporter, comunicandu-i lui Szeps oinformatie si insistand pc Tanga el ca s'o pu-blice:

Teri, aici in Brigittenau, un slujbas al Cali Feratede Nord a fost lovit de holera dupa trei reasurimurit. 0 stiu in mod pozitiv. Po Elia a ccmunicat sti-rea, in chipul cel mai amanuntit, ministerului de in-terne.

Nu uei publica informatia aceasta?E bine, de sigur, sä nu alarmam publicul in mod

inutil. Pe de alts parte AR FI INSA. FOARTE BINEVENITA ALARMAREA AUTORITATILOR. Caci nu seface mdi nimic. In special autoritatile militare pri-vesc holera cu dispretul cel mai suveran".

Dar Rudolf nu se ocupa numai de lucrurimidi. El scric articole de doctrina §i articolede propaganda, in chestiunile sociale, ca §i incele de politics interns §i externs. Si, in scri-sorile lui, ii multume§te mercu lui Szeps pen-tru ca-i aranjeaza articolele gazehire§te, ast-fel ca sa fie mai lesne citite si mai bine inte-lese.

Corespondenta atat de asidua Intre colabo-rator §i director se explica prin accea ca nuse puteau intalni decat foarte rar, colabora-rea dintre ei avand fortamente caracterul eelmai discret: protocolul n'ar fi admis-o, iarFranz Josef personal si mai putin! S'a stintdoar atata: ca Rudolf eunoa§te oarecari ziari*tica Moriz Szeps §i Berthold Frischauer siimparatul era destul de amarit §i pentru atata!Franz Josef avea cea mai suverana desconsi-derare pentru press. Ziarul lui favorit eraFremdenblatt", eel mai fad ziar din Viena.cu intenfie planmassig" fileut atat de

91

asi

www.dacoromanica.ro

fad. Pentru fondatorul si directorul acestuiziar, Franz Iosef avea o deosebita simpatie sil'a si rasplatit mai presus de on -ce asteptare:l'a facut baron. Numele fericitului: GustavHeine. Era fratele poetului. Inclinarile sufle-testi ale imparatului si imparatesei, atat deradical deosebite, i-au dus, totus, la simpatiidestul de invecinate: fratii Heine se bucuraufie-care de favoarea Cate unuia din componen-tii perechei imperiale *). Dupa moartea luiGustav Heine, Franz Iosef a mai acordat aten-(iile sale unui singur ziarist: lui Emanuel-Mendel Singer, om bun si cum se cade, darfoarte putin stralucit ca ziarist. Franz Iosef l'ainobilat si pe acesta. Emanuel Mendel Singer(vezi anexa No. 6) a fost reporter parla-mentar la Neues Wiener Tagblatt", ziarul lacare colaborase Rudolf sub directoratul luiMoriz Szeps.

Franz Iosef isi justifica insa propriile lega-turi cu aceeasi hotarire cu care le reproba peale lui Rudolf. Buna-vointa fata de MendelSinger ii pare perfect legitima; simpatia pen-tru Moriz Szeps o grozavie. Tot asa e si culegaturile din lumea financiara. Franz Iosefisi are punctele lui de atingere cu diverse mariinstitute de credit: vom vedea mai departecats grijii parinteasca a putut cheltui pentruBodes-Kreditanstalt" si pentru guvernatorulacestui institut. Priveste insa ca pacat din par-

*) Cu titlul de curiozitate amintim ca alt frate,Maximilian Heine, medic §i scriitor, chirurglef inarmata ruseasca, a scos prima revista medicala inRusia i a fost numit acolo consilier de stat.

92

www.dacoromanica.ro

RUDOLF, INTR'UN TABLOU VIVANT(Cu prilejul unei serbari de famine)

93

7

ca

44-1

.1. - I

11,1

www.dacoromanica.ro

tea lui Rudolf, contactul acestuia cu baronulde Hirsch. Karl Tschuppik scrie in Elisabeth,Kaiserin von Ocsterreich ":

Cu prilejul vizitei la Viena a printului de Wales(viitorul rege Eduard VII at Angliei), Kronprinzuli-a dat o masa in trei, la care baronul de Hirsch afost al treilea un pacat pe care vrajmasii lui Ru-dolf nu i-l'au iertat. De sigur, pentru abilul financiarbruxelez a fost de mare pret favoarea de a sta lamasa cu viitorii stapanitori a doua marl state. Dare probabil ca si Eduard a preferat si supeze cu omulacesta, de cat cu vre-o persoana dela palat, mai putinamuzanta; de altfel, el nu gasea in aceasta nimic ne-cuviincios sau ,socant."

.5i Rudolf, a§a cum 10 alegea relatiile perso-nale dupa propriile sale Inclinari, tot a§a 1§imanifesta §i simpatiilc &Are state §i popoaredupa judecatile §i sentimentele proprii. Ast-fel, marturise0e o nemarginita dragoste

§i recunotinta, precizeaza el pentruFranta, careea ii datoram cu totii ideile §i in-stitutiile liberale. In accente lirice el cants fe-ricita, bogata, viabila, puternica republicsfrancezei, care dupa numai 12 ani dela Sedan,ski ca dovadii laMurita si de netetgilduit ca re-publicile pot face lucruri marl in Europa" *).

*) Admiratia si dragostea pentru Franta au ramas,fireste, in traditia democratiei austriace si a preseirespective. Cand Adolf Hitler a inceput sa deschidaochii la viala publics, el a gasit aceasta stare de spi-rit si ea a fost una din cauzele cari l'au indepartatde curentele democratice, manandu-1 in tabara ad-versa.

In Mein Kampf" actualul dictator al Germanieiface si aceasta marturisire:

Ceea ce imi mai &ilea pe nerui, era §i cultul res-pingator pe care presa cea mare it practicci, Inca de

94

www.dacoromanica.ro

In dragostea lui pentru Franta, Rudolf aremomente de ingrijorare: Germania pare samanifeste tendinti agresive. La 22 Aug. 1882Rudolf scrie:

Poate ca batrcinul Wilhelm si cancelarulsau, inainte de da sufletul, vor sa mai gustesavoarea unui razboiu si set zdrobeascci de totFranfa, care dela 1870 s'a intremat bine".

Urcarea lui Wilhelm II pe tronul Germanicinu lini§te§te ingrijorarea lui Rudolf: are des-pre el o idee foarte rea, pe care a 0 exprimat-omai de mull. Rudolf, bun prietein cu tatal luiWilhelm, democratul Friedrich III, §i cu prin-tul de Wales, viitorul rege Eduard al Angliei

una din mintile cele mai huninate 10Meuse mari sperante dcspre rolul pe carevor avea joace odata, toti trei, in politicaeuropeana. Nc putem inchipui, in adevar, o

situatie absolut noun, cu trei suverani de felulacesta, ocupand in acela§ limp trei din celemai insemnate tronuri ale Europei! Cu moar-tea lui Friedrich, dupa o domnie de 99 dezile, unul din cci trei factori disparea §i inlocul lui venea un element turburator.

Iata cum 11 caracterizeaza Rudolf pe Wil-helm, cu data de 24 August 1888:

pe atunci, pentru Fran la. Ili venea sti le rusinezi parsi simplu de faptal ca esti german, card &ideal deimnurile dulcegi ccitre marea naliune culturalei".Foarte des aceasici pdailoasci franluzcirie m'a fiicut sitzvarl din mond gazeta".

Guvernul austriac nu impartrisea cultul pentruFranta; el a practicat ura si dusmania in potriva ei.Azi austriacii pot vedea unde i-a dus politica anti-democratic si anti-francea!

95

a-pi

sa-1

www.dacoromanica.ro

Wilhelm al dollea se formeaza. E probabil ca vaprovoca in curand mari lncurcaturi in batrana Eu-ropa: presimt ca asa va fi. Este si omul facut pentruasta. Minte foarte marginita si de aceea energic siIncapatanat ca un taur, socotindu-Se singur ca celmai mare geniu ce vreti mai mull?

In cati-va ani el e menit sa dues Germania ho-henzollerniana la situalia...ipe care o merits ".

Ultimul alineat constituc si o atenuare aingrijorarii cu privire la soarta Frantei. Pri-mejdia nu e mare pentru republica franceza,de vreme ce el prevede, din potriva, un per--col pentru Germania. De altfel, Rudolf e con-vins si o spune de nenumarate ori, in scri-sorile &dire Szeps, in articole si notice, in con-vorbiri cu intimii ca Franta, tocmai pen-tru ea e sub regim democratic, va sti sa-siconduca bine barca si va evita mice primej-die: regimul democratic consuma multi oa-meni, dar Franta are foarte multi de primaordine; adevar pe care, mai tarziu, avea sa-1afirme si Aehrenthal.

card moare Gambetta, printul Rudolfscrie:

Anul a inceput sub auspicii rele. Ori-ceparere ai avea despre Gambetta, cu el apierit un spirit superior, unul dintre cei dintdiluptiitori pentru ideile liberate, in vremeanoastrii sc.-wadi poate chiar singurul.

A fost o fire de arias, o puternicii figura,care intotdeauna mi-a inspirat admirafiesimpatie".

Afirmatia ocazionala ca defunctul Gambettaa fost poate singurul luptator pentru ideile li-berale, ar fi in contrazicere cu recunoasterea

96

$i

si

www.dacoromanica.ro

permanents ca Franta democratica dispune denenumarati oameni; dar, de fapt, este o sina-pia exagerare sentimentala, fireasch in cu-vinte de necrolog.

Idealul lui Rudolf este sa fach din Aus-tria, in ce priveste viafa interns, o a douaFranta. El este partizanul Austriei Mari, ilu

sensul eh doreste intelegerea nestirbith intrenationalithti, doreste sa dispara luptele si cer-tele interne, pentru ca numai astfel Austriava putea trai, si este necesar sa traiasca:

Ori-cat de aspre s'ar ardta vremurile, eucred pururea si neclintit in viitorul patrieinoastre §i al principiilor noastre in cuprin-sul ei fi in toatei lumea.

Austria trebuie sd rdmdie in fiinfei, pentrucd nu este posibild alts alcatuire care sd-i islocul, fi spa fiul in care ne afleim nu poate sddispard, jar principjile noastre, cu toate fluc-tualiile §i cu toate grelele incercdri, trebuietotusi sit invingei, pentru ca totul merge inain-te, si o intoarcere inddrdt poate fi numai descurta duratd ".

In sistemul preconizat de Rudolf, se rezol-vii, indirect, si problema nationalitatilor, in-tru cat acestea, bucurandu-se de binefacerilealcatuirii democratice a statului, nu vor aveasa se plangh in .nici o privinta, prin urmarenici din punctul de vedere national. In moddirect insh, chestiile nationale nu-1 tntere-seazh:

La popoarele superior dezvoltate, in fata mari-lor chestiuni politice §i de putere, principiul natio-nalitatilor apartinerea la olalta a membrilor u-nei rase trece pe al doilea plan.

,,...Consider duFnaniile nationale §i de rasa ca

97

www.dacoromanica.ro

un mare regres. E destul de caracteristic faptul cain toata Europa, toomai elementele dusmane progre-sului simpatizeaza mai mult aceste principii leexploateaza.

Dupe cum stiinta e cosmopolite, tot astfel, cutimpul, toate partile socielatii omenesti, in relaliilefor reciproce, vor trebui sr' fie cosmopolite.

Noi in Austria fail a voi sr' -1 ating pe conteleTaaffe nu sintem Inca cu total pe drumul careduce spre dcea vreme de our ".

Prinlul Rudolf, gandindu-se la traiul in co-mun, in perfecta intelegere, al atator natiojna-

avea in vedere exemplul Frantei, alea-WHO din atatea populatii de origini §i cu limbideosebite. Ironia pe care o face la adresa con-telui Taaffe este foarte mu§catoare. Taaffe afost cel mai mare semanator de ura.

ExistO Insa un mijloc infailibil ca daiseama data un om infrant superstiliile §iprejudecatile §ovine: sr' cercetezi atitudincalui fair' de evrei. Ei bine, din acest punct deve,dere prinful Rudolf trece cu succes exame-nul. In tot materialul pe care -1 avem la inde-'nada, nu gilsim un cuvant de simpatie la a-dresa evreilor. Prin urmare: printul Rudolfnu era filosemit, cceace, de altfel, nu ne sur-prinde catu§i de putin. lush' amanuntul Isi ca-pita adevarata semnificare, cand constatamca nu era nici antisemit. Mai mult: 11 vedemridicandu-se, cand cu dispret, cand cu indig-nare, impotriva exceselor antisemitc.

Din cateva exemple pe cari le avem la in-demana, vom da unul:

98

$i

§i-a

Matt,

sii-ti

www.dacoromanica.ro

Unui magnat ungur ii abate s'a faca antise-mitism. El iii atilta satenii de pe movie, vi secomit devastari. si atunci, in ziva de 30August 1883 Kronprintul Rudolf scrie un ar-ticol despre cele mai noui pove.,sti dela taro,scoase nu din Jokai, ci deadreptul din reali-tate".

Autorul arata ce se intampla ccind barba-ria inaseuret si nelegalismul inhscut se aliazeicu ura de rash si ura de religie ". El amintevteautoritalilor ca e de datoria unui slat de or-dine sei apere viafa si proprietatea" tuturora,&del data intro directie oarecare se produceturburarea ordinei si a sigurantei, atunci su-fere intregul organism".

Articolul lui Rudolf se termini astfel:In Ungaria lucrurile n'ar fi ajuns atcit de

departe, (lath toti factorii chemati si-ar fi fa-rut datoria. Dar din lot influent ura de rash afost sustinutei si favorizatd, si asa s'a precipi-tat nenorocirea.

Miscarea nu se va miirgini la evrei. Oame-nii mascati se vor convinge ca all lucrat sprerind teirii si spre propria for prime jduire. Da-ca azi sint jefuiti evreii, maine castelele boie-rilor vor &idea pradci reiscoalei toranesti.

Focul e nepartinitor. El mistuie cu aceeasilacornie casele magnatilor ca si pe ale evrei-lor. Atunci se va topi.masca de cearei a uneicivilizatii, care n'a avut vointa si curajul sitinleiture niste steiri de lucruri cum sunt celedevenite cu putintii acuma in Ungaria, sprerusinea veaculni" * ).

*) In iarna si primavara anului 1907, eilnd uniipoliticiani din Moldova au inceput faimoasele agi-tatii si instigatii antisemite, Adeverul" a dat alarmin privinta primejdiei de ordin general pe care

99

www.dacoromanica.ro

Prin urmarc, factorii chematr nu §i-aufacia datoria, eel putin inainte de a fi reche-mail la datorie, intre altii §i de Rudolf, acestadin urma anonim. Cum vedem, printul mo§te-nitor n'a crutat de loc pe guvernantii delaBudapcsta.

Se crede in general, ca Rudolf avea o deo-sebita simpatie pentru patura conducatoaremaghiarii. Din articolul citat §i in genere dinacele scrisori §i articole ale lui pe cari le cu-noa§tem noi, lucrul nu rezulta de loc. Este ade-varat numai ca Rudolf, comparand intre elcmctoda de guvernare austriaca §i cea ma-ghiara, o gase§te mai liberala pe a doua. Va fifost chiar a§a in scurtul timp al activitatii lui,on s'a lasat §i el, ca atatia altii, indus in e-roare? Se tie ea in totdeauna stapanirea ma-ghiara a stralucit in arta de-a ameti lumeacu prezentarea unei false aparente; sub a-cest rapoit ea straluce§te §i azi. In tot cazul,cu Rudolf ea a reu*it numai in parte: el cre-dea ca Ungaria e mai democratic guvernatadecat Austria, fara ca starile din Ungaria sa-1

o cuprindeau acele .agitatii instigatii. B. Brani5-teanu a scris numeroase articole, intemeiate pe oargumentatie-perfect asemanatoare cu a Kronprintu-lui Rudolf. Se pare insa ea articolul lui Rudolf a avutmai mult succes in Austro-Ungaria, de cat ale luiBrani*teanu la noi, de vreme ce acolo pomenitele in-stigatii au incetat curand, pe cand in Romania ele§i-au urmat, nestingherite, opera de inebunire, panscand au luat caracterul prezis cu atata insistenta deAdeverul". Rascoalele din 1907 au fost aped repri-mate in felul cunoscut. Represiunea a fast mult maigrava de cat faptele cari au determinat-o. In cazuldin Ungaria, semnalat de printul Rudolf in articolulcitat, lucrurile fiind oprite la timp, nici n'a fost pri-Iej de represiune.

100

i

www.dacoromanica.ro

incante. Iata, de pilda, ce spline despre Unga-ria in August 1883, cateva luni dupii ce se ex-primase in chip atat de pesimist despre Au-stria :

Biata Ungarie! Ne aflam in fata unei crize epo-cale; asa nu mai poate merge!

,,... Ungaria e rau administrate, n'are un bun corpfunctionaresc, n'are o baza solids, e o Cara ca Rusiasau Turcia.

,,...0 asemenea Ora nu va putea duce cu succesactuala lupta cu Croatia, si-i lipseste atat baza Ana-toasa cat si fora de stat ca sa puie ordine in situa-fia interns. Ungaria va merge spre o complecta de-cadere ca stat si va veni momentul cand se va gasinecesara o interventie din Viena".

Dace §i astazi Inca oligarhia maghiara selaude cu Rudolf, o face din politicianism:fiindca tine sa-1 opuie lui Franz Ferdinand.In once caz, un gen nou: politicianismul re-troactiv, care nu vedem la ce mai poate folosi.

*

Can au fost sentimentele §i intentiile luiRudolf fqta de romani?

Inainte de toate stabilim faptul ca i-a cu-noscut. A calatorit mult in Transilvania, undeavea proprietati §i unde facea, adesea, \Ina-tori. Pomene§te in deosebi de regiunea Rete-zatului, care-i oferea vanat bun §i, se pare, 11atragea §i pentru oamenii ei. A §i scrisun studiu etnografic asupra Transilvaniei,care In once caz trebuie sa fie interesant pen-tru noi, dar avem regretul de a nu ni-1 fiputut procura. A fost §i in Romania. In-tr'o scrisoare catre Szeps, in care-i anunta

101

it

www.dacoromanica.ro

aceasta calatorie, Rudolf isi promite Intreve-deri interesante. La intoarcere, ii scrie iar luiSzcps invite, precizand ca urea comu-nice impresiile. Dar textul invitatiei nu lass sase ghiceasca de ce nature sint acele impresii:Sint bunt sau role? Nici regele Carol I, in Me-moriile lui, nu insists asupra vizitei lui Ru-dolf, pe care se multumeste s'o semnaleze.

Faptul e semnificativ. Carol 11 vazuse altsdata la Viena pe Rudolf, copil de 15 ani, sifusese incantat de inteligenta vioiciunealui: in volumul II al Memoriilor ii consacracitteva randuri entuziaste. Iar scum, dupe ovizita oficiala a mostenitorului habsburgic,se multumeste sa spuie numai atata: ca Ru-dolf a fost la Sinaia. Or, de obiceiu Carol emult mai elocvent in Memorii cu privire lamusafirii sai, mai ales tend prin situatia forau o insemnatate incontestabila. Probabil cade asta data ideile si purtarile lui Rudolfnu i-au placut prea mult lui Carol I, care vafi stiut si amanuntul ea nici Franz Josef nueste incantat de fiul si mostenitorul sat'. Dealtfel, si Rudolf, in scrisorile lui, pomenestede Carol numai tend are sau crede ca are pri-lejul sa-si exprime vre-o nemultumire; si a-tunci nu cauta deloc adjective magulitoare.

Caci din Scrisorile lui Rudolf strabat douaporniri de suparare in potriva Romaniei. Una,neserioasa: i s'a spus ea in scoalele din Ro-mania se 1ntrebuinteaza o harta, care in utilin regatul roman Ga litia, Bucovina, Transil-vania, etc., etc. in text mai sunt si acesti doietc."! Probabil ca harta in chestiune n'a exis-

102

sa-i

sfi

www.dacoromanica.ro

tat: ar fi fost un mod prea ieftin §i prea co-pilaresc de-a preamari idealul national,ba chiar cu adaus din oficiu, pentru camai bine &á intreaca decat sa nu ajunga! Depe vremea cand eram §colar, §tiu ca hartanoastra era intitulata Romania §i Virile ye-eine", deci tarile acelea impreund cu ori-cati etc." nu erau trecute ca facand partedin regatul roman.

Al doilea motiv de suparare e mai serios:e vorba de celebrul discurs al lui PetracheGradi§teanu care a vorbit de pietrele ce lip-seau Inca din coroana regelui Carol I. Decurand incidentul acesta a fost amintit de d. C.Xeni, in volumul Take Ioncscu ":

La 1883, cu ocazia inaugurarii statuii lui Ste-fan cel Mare, dela Iasi, Petre Gradisteanu, ales maitarziu presedinte al Ligii Culturale, intr'un elan denationalism, nu spusese oare regelui in toastul ski,ca depe frumoasa lui coroana lipsesc cateva pietrepretioase, Bucovina, Transilvania si Banatul, ce-randu-i ca

produsintr'o zi sa le aiba? Si pentru atata lucru,

nu s'a indata o interventie diplomatica, nus'a taiat din Monitorul Oficial" profeticul discurs sin'a fost expulzat un ziarist, ca lap ispasitor?"

Cum se vede, pentru discursul lui Gradis-teanu, guvernul austro-ungar a cerut satis-factie guvernului roman, iar acesta a si acor-dat-o; satisfactia a fost chiar mai mare de-cat o arata d. Xeni: Carol I s'a dus in persoanala Berlin §i Viena, ca sa-§i §tearga de pe fruntepietrele" pe cari i-le zugravise entuziasmullui Petrache Gradi§teanu.

Regele Carol prezinta astfel sfarsitul acestuiincident:

La Viena,ca

regelenu pot

Carol stiuchemati

sa-1 convinga peFranz Iosef fi la raspundere bar-

103

www.dacoromanica.ro

batii de stat seriosi pentru discursuri de bancheteale unor oameni politici farit raspundere, cu aluzii ladrepturile imprescriptibile ale Romaniei asupra Bu-covinei Transilvaniei. Nici un popor nu consimtesa i se rapeasca idealurile politice; tot asa nici pc-porul roman, care a primit in sanul sau atat de multidintre fratii de peste munti, scapati prin emigrarede regimul aspru al maghiarilor; In aceasta nu sepoate gasi o piedica adevarata la o intelegere prie-tineasca intre ladle vecine". (Memoriile Regelui,vol. IV).*)

In cat, protestarile printului Rudolf in po-triva slabiciunii dovedite de contele Kalnokynu sunt intemeiate; cancelarul austriac n'a

*) Iata, in aceasta chestiune, lamuririle pe carile-a dat insusi P. Gradisteanu. Sub titlul Toasteled-tor P. Gradisteanu Hajdeu", Romanul dela 15 Iu-nie 1883 reproduce urmatoarea scrisoare din Ro-mania libera:

labile am ice,Monitorul oficial publics toate discursurile finute

Ia Iasi aMt dinaintea statuei lui Stefan cel Mare catst cu ocasiunea banchelului; intre allele menfioneazape at d-lui Ilajden si at meu cu apreciarea maguli-toare bine simtite", fara insa a le face onoarea dea le reproduce. Lucrul se infelege. Cuvantarile tu-turor celorlalfi erau oficiale; nouti ni s'a facutonoare mare d'a ni se permite sa vorbim ca simplicetateni.

Dar pentru ca cuvintele noastre au Post reprodusein mod path: exact de reporterii unor ziare, da-mivoie sa fi -te comunic asa cum au lost rostile. La ato apreciere data merits o nona inserfiune.

Cer scuse amicului meu d. Illijdeu dacCemi permita-i reproduce cuvintele si a-I lasa la [Irma; daraceasta a lost ordinea in care s'au pronunfat dis-cursurile, si apoi d. Hajdeu pare a fi von sa com-pleteze cugetarile ce exprimasem.

Discursul meu:Maiestate, cand toatii lumea se intrece a-Ti aduce in-

chinaciuni §i urtiri nu numai ca semn de respect catresuveran, nici numai drept recuno0intit catre capitanulbray, ci dintr'o explosiune de dragoste pornita din toateunghiurile tariff, dragoste pe care Maiestatea Ta Ti-ai in-temeiat tronul, da-mi voie, Maiestate, mie, simplu ceta-tean, onorat Ia acest banchet, sa inchin in sanatatea ce-lor absinti. mai intai in sanAtatea Femeii, cea dintiti

104

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

aratat nici o slabiciune, ci, din potriva, a abu-zat de puterea pe care i-o dadeau situaliilerespective ale Austro-Ungariei si Romaniei.Amandoi, Si Kalnoky si Rudolf, data ar maifi astazi in viala, ar avea motiv sa regrete acelabuz de putere.

Aceste doua atitudini nu sInt simpatice. Is-toricul Viktor Bibl, in volumul Thronfolger",ne aduce insa la cunosttnla un fapt extrem deinteresant chiar senzalional, care le atenu-iaza, ba le anuleaza chiar cu totul: in concepliapolitica a lui Rudolf intra cucerirea orientului

printre femeile romane, lumina printre lumini, Reginade trei on Regina, prin spiritul sau, prin anima sa siprin gratiile sale, in sanatatea Maiestatii Sale ReginaElisabeta, si apoi in sanatatea cortegiului stralucitor careo incongioarii, in sanatatea femeilor romine caci atatvaloreaza un popor cat valoreazil femeile sale.

SA nu uitam, Maiestate, la aceasta serbare, pe con-silierii tronului, pe batranii tarii, cu care impreuna, V'aticoborat in adancul marilor de ati rules margaritarele sicoraliul, ati despicat muntii si ati luat aurul si brilianteledin care ati format coroana regalia puss pe capul Roma-niei.Sunt unii care lipsesc de la aceasta solemnitate nu

stiu pentru ce si nici voiesc sa cercetez Romani suntsi el, set nu-i uitam Maiestate, cad nu e Roman care sanu-si iubeasca, tara.

Sunt a1tii insa cari ar fi volt sa vie, dar n'au putut,cari privesc in acest minut la noi, ce zic? cad sunt inmijlocul nostru cu anima, cari Te iubesc Maiestate cuaceeas dragoste ca noi toti, cad vad in Maiestatea Tanu pe Regele Romdniei ci pe Regele Romdnilor si cuconcursul carora Maiestatea Ta vei recapata pietrele pre-tioase cari lipsesc Inca dela coroana lui Stefan eel Mare!"

Indatei dumi aceste cuvinte, d. Ildiden a zis :Sire, de trei secole nici un Domn roman nu trecuse

Dunarea. Neincrederea in valurile sale, era asa de mareca poporul Meuse un blestem: batii-te Dunarea! Maies-tatea Ta ai facut sa caAti blestemul, ai inchegat cele dourt,maluri romine ale Dunarii. Sd traiascd Dunarea remand!"

Sentimentele ce am exprimat sunt ale tuturor Ro-nt' nilor, si on ce s'ar rice, on ce s'ar face, nimeninu le va putea nici stange, nici naafi.

Petro GrAdi0eanu

105

§i

www.dacoromanica.ro

si sudului Europei, insa o cucerire pacifica sispirituals. In acest stop el preconiza cedareaBosniei si Herzegovinci dare Serbia si a Tran-silvaniei catre Romania. El socotea necesaraaceasta jertfa, pentru ca, printr'un asemeneaprocedeu, Austro-Ungaria, departs de a slabi.se intarea in vederea rafuiclii cu Rusia, dupaRudolf inevitabila.

Cum Rudolf era capabil de idci indraznetesi cum Bibl este un istoric serios, putem ad-mite ca, in adevilr, Rudolf a avut aceasta.idcie. A avut-o; ccea cc nu inseamna Ca ar fisi realizat-o, sau cel putin ca ar fi incercat s'orealizeze dacil ar fi ajuns sa domneasca. Esteun principiu etern in una vrci, candnu poti sa realizezi, si alta realizezi cand...nu-ti mai e permis sa vrei!

Dar Rudolf a murit. Cum a murit nu slim.Misterul dramei dela Mayer ling nu s'a lamu-rit Inca. Dam dupa culegerea Abschieds-briefe" a lui Willi. Treichlinger, ultima scri-soare a lui Rudolf, scrisa in zivapoatc chiar in ultima clips:

Duce lui Miguel de BraganzaDrags prietene,

Trebuie sa mor. N'am putut face altfel. Wamaicu bine.

Servus, al tauRUDOLF

Drept confirmare a scrisorii lui Rudolf ser-veste si scrisoarea Maria Vetsera, catre soraei:

106

mor ii,

www.dacoromanica.ro

MARIA VETSERA

107

ti

www.dacoromanica.ro

Mayer ling, 29 lanuarie, 1889Drags soya,

Trecem amandoi intru fericire, in lumea nelamu-rita de dincolo (ins ungewisse Jenseits). Gande0e-tedin cand in cand la mine, fii fericita §i marita-te dindragoste! Eu n'am putut s'o fac, §i cum n'am pututsa ma impotrivesc dragostei, plec cu el.

A ta, MARY(Urmeazi §i un post-scriptum, in care spune, intre

altele, ca moare impacata).

Karl Tschuppik, in Elisabeth, Kaiserin vonOesterreich", &á numai Inceputul scrisorii luiRudolf catre mama sa: Scumpa mea mama,nu mai am nici un drept sa tredesc" (ich habekein Recht mehr zu leben).

De ce nu mai are acest drept? Mister !In sfarsit, contele Vilmos Festetics a citit

scrisoarea pe care Maria Vetsera a trimes-omamei sale si in care spune: Sintem f i cu-riosi sa vedem cum e in lumea cealaltir.

In urma acestor scriscri atat de laconice,dar nu mai putin categoric afirmative, fap-tul material si fizic apare incontestabil.Totusi, din punctul de vedere logic, e greu deadmis hipoteza sinuciderii lui Rudolf celputin a sinuciderii voluntare clack' tinemscama de scrisorile adresate lui Moriz Szepscu putin inainte de moarte.

In Aprilie 1887 scrie:,,Mullumesc pentru bunele urari pe can le-am pri-

mit ieri §i cart m'au bucurat foarte malt. Fie oa sase implineasca! Oricat de sumbre ar parea timpurile§i oricat de indepartafi ne-am socoti de fling, in-crederea in viitor constitue o mica parte o izbanzii".

La 10 Maiu 1888:De mi-ar fi dat sa-mi indeplinesc macar juma-

1 08

www.dacoromanica.ro

tate din planurile mele, pot, pe urrna cand va fisa dispar de pe scena".

Dar la 21 August, acelas an, este cu deose-bire elocvent:

O viard de om, traits in mifcare faro odih-adesea, pot spune cel mai adesea, intr'o

activitate atilt de incordatcl, atilt de mistuitoa-re, pentrucei multilateral& in epoca adevd-ratei actiuni si productiuni spirituale, estescurtd, scurf& scurtal Ori-cum ar fi, trebuie sacredem in viitor; eu sper i contez pe cei zeceani urmcitori".

In penultima scrisoare din volum, data:11 Decembrie 1888 Rudolf se ocupa de nistescrisori ale lui Heine, oferite, prin Szeps, descriitorul parizian Alexandre Weill si pe cariprintul se gandeste sa le daruiasca de Craciunmamei sale, Imparateasa Elisabeta, precum sestie mare si pasionata admiratoare a poetultii.Weill a fost intim prieten cu Heine in anii deboala si de nenorocire ai acestuia. Scrisorilepe cari le oferea, ii fusesera adresate, proba-bil, chiar lui. Pentru un motiv pe care nu-1explica vre-o masura de precautie, socotitanecesara Rudolf 11 roaga pe Szeps sa foto-grafieze scrisorile lui Heine, inainte de-ai-le trimete. In notele de la sfarsitul carpi nise spune ca Rudolf si-a implinit dorinta: deCraciun i-a daruit mamei sale acele scrisori.

In sfarsit, in ultima scrisoare publicata involum, cu data de 27 Decembrie 1888, nuputem sti data a fost in realitate ultimaprintul Rudolf, dupa ce examineaza situatiainternationals ii comunica lui Szeps ca

109

nd, fi

www.dacoromanica.ro

pleaca. impreuna cu printesa, la Abbazia, sispera sa -1 vada la intoarcere.

0 hula de zile dupa aceasta, la 30 Ianuarie1889, printul a murit. Pe cat se stie, nu inter-venise nimic care sa explice pierderea incre-derii in viitor, parasirea unei activity i atilt deintense §i de multilaterale, §i renuntarea la ceizece ani urmiltori. Un om atilt de deznadaj-duit, care nu numai eh se giinde§te sa-i fachmamei sale o surpriza de Craciun, dhruindu-iscrisorilc lui Heine pentru ea, in adeviir, osurpriza incantatoare dar are grij a sa o-preasch §i capii fotografice, probabil pentrucazul chnd originalele s'ar pierde nu-i a§aca lucrul apare foarte ciudat? Si, dupii aseme-nea dovezi manifeste de calm sufletesc, de odata sinuciderea! Faptul simplu al dragos-tei, chiar dach era o dragoste mai adanca Simai puternica, nu explica atilta disperare,mai ales eh era o dragoste imphrth§ith; maiputin inch se explica solutia" la care a re-curs un om cu ideile, cu preocuphrile §i cu mi-siunea lui Rudolf, misiune in care el cre-dea Inca atilt de ferm cu o lung de zile inainte.

In asemenea conditiuni, era natural sa se.filch tot felul de presupuncri §i sa se nasty totfelul de legende.

Yves Guyot inregistreaza banuiala expri-math de unii di Rudolf a fost asasinat lardindicatie de anion Altii merg mai departe. A§a,Jean-Bernard, cunoscutul cronicar parizian,

110

www.dacoromanica.ro

in Istoria razboiului din 1914, vol. I, spune in-tr'o nota :

A fost acuzat, filra dovezi dar nu Para pre-zumtii, archiducele Franz Ferdinand, ca afost, in drama dela Mayer ling, unul din insti-gatorii asasinarii archiducelui Rudolf".

E serioasa prezumtia"?Nimic nu indreptateste s'o credem. Nici ma-

car amanuntul, povestit de unii biografi, cainainte cu cati-va ani, printul Rudolf, intr'oclips de melancolie, fats de prietini, isi expri-mase credinta ca nu va apuca sa domneasca,si aratAndu-1 pe Franz Ferdinand, care tocmaisosea, ar fi scos exclamatia:

Asta va domni!In tot cazul, moartea lui Rudolf n'a provo-

cat numai adanca durere, ci si sa zicem: re-flectii calmainte.

Ne aducem aminte de acele cuvinte onctuoa-se rostite de cel mai fidel servitor al Habsbur-gilor, contele Szogenyi, in prezenta printuluiBillow, dupa moartea lui Franz Ferdinand.Cititorit le vor gasi reproduse mai jos, childvom city din memoriile lui Billow. Ele con-stitue un formidabil si zdrobitor epitaf, menitparts sa ucida din nou si definitiv pe archi-ducele omorit la Sarajevo. Ei bine, acelasiSzOgenyi isi pronuntase epitaful si dupa moar-tea lui Rudolf; se pare ca e specialitatea ca-sei! Citam ad, dupa Bibl, cuvintele rostitepentru Rudolf:

Sint multi barbati de stat seriosi, cari a-tribuie nenorocirea exclusiv unor cauze poli-

I I I

www.dacoromanica.ro

tice. Ei cred ca printul de coroana s'a compro-mis atat de mult prin ostilitatea lui din ce ince mai fatisil fata de politica in curs a cabine-tului de atunci; ca raporturile lui cu WilhelmII si cu Germania s'au inrautatit atat de mult;ca o dare indarlit devenise atilt de imposibild,incat a trebuit sa-si dea seama ca el ar fi unizvor de greutati serioase si chiar de primejdiipentru patria sa, in cazul cdnd ar continua

urineze drumul.Va sa zica: darea indarat devenise imposi-

iar continuarea drumului cu nepu-

mai spunea legenda ca in ultima zi Ru-dolf avusese o explicatie violenta cu tatal sau.

Iar dupa inmormantare, s'a facut tacere Injurul cazului si al persoanei. Nici o data im-paratul Franz Iosef n'a mai rostit numele luiRudolf, sr nimeni in apropierea imparatuluinu l'a mai rostit.

112

seili

bilktinta...

...i

* *

www.dacoromanica.ro

IX

lritre Schonbrunn si BelvedereCu noul mostenitor, Franz Iosef n'a avut mai

multa liniste decat cu primul. Franz Ferdi-nand nu era nici el mullumit de felul de a gu-verna al lui Franz Iosef. Rudolf it socotiseprea rectionar; Franz Ferdinand II socoteaprea... democrat.

Cum am spus, conflictul a izbucnit de la in-ceput, am putea zice in mod automatic,prin Insasi proclamarea lui Franz Ferdinandca mostenitor.

Apoi, zi cu zi, timp de ani, a luat dezvol-tari mai mari si mai adanci. Ca sa aratam lace proportii ajunsese lupta si la ce consecinteducea, vom cita, deocamdata, un exemplu si,pe urma, alte doua.

Cand am vorbit. mai sus, despre interpela-rile lui Viktor Adler cu privire la actiuneaindezirabila" a lui Franz Ferdinand, am po-menit si de faptul ca seful statului major ge-neral al armatei, baronul Conrad vonHoetzendorf, adus in aceasta functie de catreFranz Ferdinand deci contrar dorintei lui

1138

www.dacoromanica.ro

Franz Iosef a fost scos din funclie de catreFranz Iosef, spre adilnca suparare a lui FranzFerdinand, §i apoi readus de &Aire Franz Fer-dinand, spre supremul necaz al lui Franz Iosef.

Faptul in sine e destul de elocvent, intr'oepoch intemeiata pe razboaie §i intr'un statmilitarist, in care postul ocupat de Conradare o importanta atilt de covar§itoare. BaronulChlumecky, in volumul Franz Ferdinand,Wirken and Wollen", ne dh un interesantamanunt din peripetiile celei de a doua nu-miri a lui Conrad. Intemeindu-se §i pe comu-nicArile acestuia, Chlumecky scrie:

In vremea asta imparatul tot mai taraga'ni putinnumirea de fapt a lui Conrad, ceeace provoca o starede nervozitate la Belvedere (resedinta archiducelui).

Schemua, seful de pilnil atunci al statului majorgeneral, se tinea departe de birouri, iar Conrad nuputea sa functioneze Mil sa aiba In mans decretulde numire. Si astfel, in vremea asta serioasa de mariincorthiri Internationale, monarchia a stat cAteva zilede-arandul fara nici un sef al statului major general.

Pe urrna, Conrad a avut in sfarsit decretul denumire in mani, dar imediat s'a v5zut di In potrivavointei hotarite a imparatului nu este nimic defacut".

Iata deci o situatic, din atatea puncte devedere extraordinard: un mare stat militaristcare ramane far6 §ef de stat-major generalin vremuri de grave complicatii §i incordari(1912) ; un general care vine in fruntea ma-relui stat-major cu intenlia de a lucra In po-triva ideilor *i planurilor imparatului §i edezolat ca nu reuse§te; un impArat care nu ede acord cu *eful marelui stat-major Si e din

114

www.dacoromanica.ro

capul locului hotarit sa nu-i primeasca pare-rile si sfaturile, cad asupra acestui ultimpunct, informafiile lui Chlumecky spun la-murit: imparatul socoteste ca a dovedit des-tul spirit de concilialiune, prin aceea ca i-asatisfacut lui Franz Ferdinand dorinfa, de or-din personal, de a-1 numi din nou pe Conrad;in fapt insa nu se va aline nimic dela im-parat".

** *

Lucrul e clar. El arata unde duce prac-tica a doi stapani. Cum insa in cazul Con-rad cunoastem numai rezultatele acesteilupte, iar nu si peripeliile ei, cari trebuie safi fost archi-palpitante, vom cita alte doua ca-zuri, in privinfa carora suntem mai bine in-formafi.

Intaiul, respectiv al doilea, este numirea luiRudolf Sieghart in fruntea instituliei financi-are Bodenkreditanstalt". Aceasta numire afacut-o Franz Iosef, care Linea la Sieghart sise folosea mult de sfaturile lui. Sieghart eraseful biroului de press al presedinfiei consi-liului de ministri; si, socotit foarte competentin complicatele probleme juridice ale dubleimonarchii, era adesea consultat de Franz Io-sef, prin intermediul directorului de cabinetal acestuia, baronul Schiessl. 0 chestiune decare, astfel, Sieghart a avut sa se ocupe, a fostsi casatoria morganatica a lui Franz Ferdi-nand. Lamuririle pe cari le-a dat Sieghart sisolufiile pe cari le-a propus, au fost cu toa-te menajamentele posibile pentru Franz Fer-

115

www.dacoromanica.ro

dinand in scnsul dorintelor lui Franz Jo-sef ; altfel nici nu s'ar fi putut. De aci ura demoarte a lui Franz Ferdinand in potriva luiSieghart. Fireste, Franz Ferdinand intelegeasa fie ascultat orbeste de functionari, si nunumai de ci, ci de toti supusii" dar nuadmitea ca ci sä fie tot atilt de ascultatorifair' de altul, chiar cand acela era si mai in-dreptiltit ca sa lc-o ceara.

Marea competentil a lui Sieghart, mai moltInca dealt in chestiunile de drept, era in celefinanciare. Si de aceea, la un moment dat,Franz Iosef a hotilrit sg-1 numeasca guverna-tor la Bodenkreditanstalt, institutie care, intrealte rosturi importante, 11 mai avea si peacela se zice de a administra si avereaimparatului. Am vazut mai sus cite interese

si de ce fel erau legate de aceasta averesi de administrarea ci. Si atunci se intelegelesne ca Franz Ferdinand nu putea fi bucurosde numirca la Bodenkreditanstalt a lui Sieg-hart, pe care-1 si ura de moarte. Si ce s'a in-tamplat? Marcel Dunan, corespondentul ziaru-lui le Temps" la Viena, scrie:

S'a viizut cu uimire un motenitor de tron ducandun fel de campanie electorala printre administrato-rii unei band, in potriva unui malt functionar in-vestit cu increderea imparateasca."

Ce insemna insa campania electorala" dusade Franz Ferdinand? Ceva foarte gray! Con-flictele dintre unchiu si nepot nu se desfa-surau in discutii si certuri Intre cei doi au-gusti rivali. Procedura era alta: Franz Iosef,In virtutea puterilor lui discretionare de mo-

116

www.dacoromanica.ro

narch absolut, poruncea sa se faca; iar FranzFerdinand. in virtutea puterii aproape egalepe care i-o dadea faptul ca dintr'un minut in-tr'altul aveh sa devie monarch absolut, porun-cea sa nu se faca. Si numeroasa gloats dedemnitari §i slujba§i, cat de mari §i cat demici, alcatuind filiera prin care urma sa trea-ca chestiunea, se framantau, se chinuiau, seneurastenizau in adevaratul inteles al cu-vantului ca sa gaseasca mijlocul de a im-prica doua porunci exact contrare.

Viktor Bibl arata cum in cercurile respec-tive lupta dintre SchOnbrunn §i Belvedere"era subiectul discutiilor zilnice; aceasta luptafusese denumita dansul intre ouci. Cad nuera de gandit sa faci vreo obieclie celor doistapani §i sä spui, fie unuia, fie celuilalt,ca poate fi vorba de vreo piedica sau de vreo§ovaiala intru executarea poruncii.

Imi amintesc o comedie burlesca jucata deBurienescu. Scena cea mai de efect infati,5adoi insi, cari, cu revolverele Intinse, somau peun al treilea: unul it obliga sa puie palaria incap, celalalt it obliga s'o scoata. Individul opunea §i o scotea cu o iuteala vertiginoasa,spre marele haz al publicului, pada cand sce-na devenea, din comics, exasperanta! Exacta§a se petreceau lucrurile in administrareaAustro-Ungariei.

Ca sa caracterizam dansul intre oua" alluptei dintre Belvedere §i Schonbrunn, vomarata, foarte pe scurt, cum era organizata

117

www.dacoromanica.ro

Cancelaria militall" a lui Franz Ferdinand,care ducea lupta. Ne vom servi tot de cartealui Chlumecky, Franz Ferdinand, Wirken andWo llen". Baronul Leopold Chlumecky, care afost ziaristul lui Franz Ferdinand baronullansa, prin marea press, punctul de vedereal archiducelui, in toate chestiunile importan-te este §i asfazi apologistul defunctului saupatron.

Dupa ce expune felul in care, pentru con-ducerea cancelariei, Franz Ferdinand a-les ofiterii cei mai buni, mai inteligenti, maidiplomati, etc., Chlumecky scrie:

Sub conducerea indemanatecA a lui Brosch, can-celaria militara se transforms curAnd intr'un aparaturias care dirija inalte actiuni politice, si astfel de-veni un puternic oficiu politic central.

Acolo, fara ca cei viz* s'o banuiasca macar, oa-menii politici ai Austriei ai Ungariei erau tinutiin evidenta", urmariti In actiunea, in vorba, in pu-blicatiunile lor... ...Acolo ministrii erau supra-veghiati de aproape (wurde ihnen auf die Fingergesehen), acolo li se cerceta cu lupa capacitatea, pu-terea de munca caracterul.

Se cunosteau calitatile si slabiciunile persoane-lor conducatoare, and se iveau importante deo-sebiri de vederi intre Belvedere si Schiinbrunn, ceidela Belvedere erau de cele mai multe on aprovi-zionati cu material. Asa, ca sa dau un singur exempludin o sulk la sfarsitul lui Decembrie 1911, Bardolf(seful de atunci al cancelariei militare) mi-a cemu-nicat ca la cancelarie este alcatuit tin dosar, carecuprinde enorm de mult material contra lui Aeh-renthal".

Intrerupem aci textul, ca sa amintim natu-ra conflictului dintre Aehrenthal, cancelarul

118

si

si

si

si-a

www.dacoromanica.ro

:_1

AEHRENTHAL

119

t

.4

www.dacoromanica.ro

monarchiei, *i Conrad von Hotzendorf, §efulmarelui stat-major general, dar inainte detoate omul lui Franz Ferdinand, caci conflic-tul acela a facut necesar dosarul cu enormde mult material".

Conrad, adica Franz Ferdinand, pe temeiulmotivelor foarte clar aratate de EugenFischer, vroia sa declare fazboiu Italiei, raz-boiu preventiv, pentru ca in acel moment nuse ivise nici un incident care nu sa justifice,dar cel putin sa explice o declaralie de raz-boiu. Viktor Adler a vorbit atunci la Camera,In §edinta dela 6 Decembrie; iar la sfar§itulaceleea§i luni, Bardolf ii comunica lui Chlu-mecky ca la cancelaria lui Franz Ferdinands'a alcatuit dosarul. Lupta contra lui Aehren-thal a incetat Insa in mod fortat: Aehrenthal amurit ; dosarul cu enorm de mult material" adevenit inutil. Meat! Oare de ce nu-1 publicsbaronul Chlumecky? Ar fi interesant de vazutce fapte au putut gasi pe seama defunctului.Ce fel de material §i inca enorm de mult",se poate aduna in potriva ministrului de ex-terne al unei monarchii? Caci doar nu vorfi contand eventuale mici slabiciuni omene§ti,cars, documentate, pot face subiectul come-diilor satirice sau chiar al campaniilor electo-rale de provincie: vezi cazul Agamil'a Dan-danache!

*

In a§teptarea gravelor acuzari can alca-tuiesc, poate, dosarul Aehrenthal, ne intrebamdaca ele nu vor fi In legatura cu interesantele

120

4,

www.dacoromanica.ro

destainuiri facute de Take Ionescu despre evo-lutia cancelarului austriac:

Vazui pe contele Aehrenthal pentru cea din urmadata scrie Take Ionescu In toamna anului 1911,cateva luni inainte de moartea lui.

,,...Era inacrit, foarte. inacrit de lupta ce duceaimpotriva archiducelui Franz Ferdinand si a pro-tejatului sau, Conrad de Hoetzendorf, si in carebiruise.

... Din vortta in vorba, reveniram la un subiectpe care-1 discutasem atAt de des la Bucuresti.

Eu sustinusem in totdeauna ca zilele monarchii-lor erau numarate, ca numai monarchiile strict sisinter constitutionale aveau oare-cari sorti de du-rata, dar ca celelalte erau mai aproape de srarsitulfor de cat se credea.

Aehrenthal, absolutist si reactionar, ma comba-tuse pururea cu inviersunare.

Dar care nu-mi fu mirarea cand gasii pe con-tele Aehrenthal aproape convertit la republics!

Imi spuse ca pgrerea lui preconceputa in potrivaregimului republican facuse loc unei judecfiti maicumpatate. Imi lfimuri ca alts data crezuse in supe-rioritatea sistemului monarchic, mai cu seams pen-tru politica externs.

Ei bine, imi zise el, iata ca Franta d5 o catego-rich' dezmintire tuturor teoriilor mele. Republicafranceza face o excelenta politica externs cu un ne-tagaduit succes. Cu toate ca Franta, datorita aseza-mintelor ei politice, consuma mai multi oameni decat on -care alts lark ea are neincetat in frunteoameni de m5na inthia. Uita-te la diplomatia ei!

Am inteles mai bine de cat on -cand cat suferiseAehrenthal in ultimul timp de pe urma amesteculuilui Franz Ferdinand in politica lui... Gustase dingreuratile, din amaraciunile, din josniciile guvern5-mfintului despotic. Si resimtise, inainte de a muri,o tresarire care-i dfidea vedenia unor anumite ade-varuri, pans la cari nu se ridica nici o data oamenicare-si tree viata in robie."

121

www.dacoromanica.ro

Daca dosarul lui Bardolf mentiona acesteproaspete .inclinfiri suflete5ti ale lui Aehren-thal, atunci, in adevar, nu era de glumit. Arfi fost extrem de gray pentru Aehrenthal, dataoficina lui Bardolf ar fi apucat sa-1 denuntecá i-a scazut cu un pit veneratia §i adoratiacuvenite lmparatului. Sa ne intoarcem insa larelatiunea lui Chlumecky, pentru ca sa ajun-gem tocmai la partea cea mai importanta,adica la atitudinea pe care insa§i acea oficinao avea fata de imparatul:

Acest oficiu central (Cancelaria military a luiFranz Ferdinand) era silit cateodatk de§i inchip neoficial sa intre in opozitie cu functionariiimparatului, 'mead chiar cn Imparatul

In aceste cazuri era nevoie de cea mai mare in-demAnare a §efului Cancelariei militare, pentru arealiza intentiile mo§tenitorului, fail a cAlca prinaceasta, in chip fati§, prescriptiile militare, sau a-Ida de gol pe mo§tenitor in fata SchOnbrunnului saua opiniei publice.

...Cand IncApaiinarea Imparatului mana politicainteo directie pe care Mo§tenitorul o socotea pri-mejdioasa; cand Franz losef numea sau 'Astra infunctii oameni can ii apareau Mo§tenitorului ca im-proprii sau chiar primejdio§i, atunci..."

...atunci, incepea dansul intre ouei, pe carel'ati v5zut mai sus, in cazul Sieghart.

In cazul acesta special lupta s'a terminat cuinfrangerea mo§tenitorului. La sfar§itul sfar-§itului Sieghart a fost numit. Marcel Dunanscrie:

Aceasta atitudine (a lui Franz Ferdinand) sfar§iprin a exaspera pe batranul monarch, care sprijiniatat de viguros candidatura lui Sieghart, in cat

122

Insu51.

www.dacoromanica.ro

on -ce rezistenta inceta ca prin minune dintr'o ziintr'alta, numirea se facu intro clips."

Dar nici dupa infrangere, Franz Ferdinandnu s'a dat batut. Era tocmai cazul ca incapa-tinarea imparatului" sa fie reparata. In volu-mul lui Chlumecky, pag. 336, gasim o scri-soare adresata de archiducele Franz Ferdi-nand lt.- colonelului von Brosch, *eful Cance-lariei Militare". Extragem:

Sint foarte suparat trist din cauza afacerii Sieg-hart. Nu inteleg cum Bienerth (primul-ministru) aputut sa faca asta; dar lass ca mi-o notez eu! (undich werde mir dies sehr ad notam nehmen). Maisint de tras consecinte din chestia asta? Daca sepoate, mai cauta ca modificarea statutelor (la Bo-denkreditanstalt) sa fie cat mai radicals cu putintN,astfe1 ca sa-i scads cat mai mult posibil sfera de pu-tere, pentru ca aceste restrangeri sa nu fie numaipraf in ochi, ci sa coboare in adevar importanta pos-tului. Sint curios sa \lad ce distinctiuni, decoratii,ridicari la noblete, etc., vor urma acuma, dupa cenumai prin aceasta inalta presiune marea opera"a reulit!"

Nu §tim data i-a fost cu putinta lui Brosch saschimbe statutele, pentruca sa mic§oreze pu-terea guvernatorului, numit de Bienerth dinordinul lui Franz Iosef §i spre supararea luiFranz Ferdinand. Stim insa ca Franz Iosef, so-cotindu-se dator cu inc'o satisfactie dareSieghart, a hotarit sa-1 numeasca Si senator. Inmod automatic, Franz Ferdinand a fost contraacestei numiri; §i cum de asta data luptanu se mai putea da prin terse persoane, FranzFerdinand s'a prezentat el insu§i in audientala Franz Iosef, implorandu-1 set nu faca nu-

123

si

si

www.dacoromanica.ro

mirea. Interventia si-a avut efectul; nu efectuldorit de Franz Ferdinand, ci efectul care, inconditiile date era singurul firesc: Franz Io-sef a f eicut numirea. Franz Ferdinand a avutsi el o satisfactie, postuma: dupa moartea luiFranz Iosef, una din primele masuri ale nou-lui imparat, Carol, a fost sa-1 dea afara peSieghart din funclia de guvernator la Boden-kreditanstalt, atat de greu obtinuta; noul im-parat socotea ca face astfel un act de pietatefats de raposatul Franz Ferdinand, care, dataar fi ocupat tronul, cu siguranta ca l'ar fidat el afara pe Sieghart. Din senat insaleider!" nimeni nu putea sa-1 dea afara.Noroc ca dupa abdicarea imparatului Carol,sub guvernul republican, senatul a fost des -fiinlat cu totul, asa ca Sieghart tot pe jos a ra-mas. Da; dar vezi ca Sieghart s'a ridicat ia-rasi foarte repede: a fost imediat reintegrat laBodenkreditanstalt pentru ea serviciile luiacolo erau necesare sau, poate, cine stie!pentru ca in sufletul republicanilor mocneain tot cazul mai multa simpatie pentru FranzIosef decat pentru Franz Ferdinand. Dansulintre oua a mai continuat o vreme, dupa ceambii rivali disparusera.

In cele din urma, s'a ispravit intr'un fel: lu-crurile s'au aranjat definitiv.

Atata numai, ca dupa ce lucrurile s'au a-ranj at definitiv si toate s'au linistit, Boden-kreditanstalt a dat faliment. Istoricii cari nuvor avea alta treaba, se vor sill sa descurce:cine e vinovat de caderea stabilin-ientului:Franz Iosef care l'a numit pe Sieghart, sau

124

www.dacoromanica.ro

Carol, care l'a revocat? Poate ca amandoi.Cad, pe langa toate imprejurarile de ordineconomic, politic si social, pe langa toate con-juncturile locale si mondiale, can au dus lasenzationala prabusire, tine stie data hilarian-ta si totusi atat de trista chestiune Sieghart n'afost si ea un factor de dezagregare? Prinzandpe toti conducatorii *si toate birourile in var-tejul chinuitoarei probleme de a satisfacedoua cereri deopotriva de imperioase, dar ab-solut contrare, a facut pe toll si pe toate sa nuse mai ocupe de adevarata for misiune: aceeade a mai si gospodari biata institutie.

Si doara nu e aci un caz intamplator si ex-ceptional: lucrul era general si permanent, intoate ramurile.

aa

Tata, de altfel, si al doilea caz (respectiv altreilea) pe care ne-am propus sa-1 amintim,ca ilustratie demonstrative: cazul coloneluluiDumansky. II gasim, cu toate amanuntele, in-tr'un masiv reportaj al lui Egon Erwin Kisch;iar in lumina celor aratate pans aci, cazulDumansky va aparea si mai edifiant.

Colonelul Dumansky era in fruntea servi-ciului de informatii al marelui stat major ge-neral. La inceput el l'a cucerit pe Franz Iosef,poate, numai printr'o mare exactitate in ser-viciu: in fiecare zi isi prezenta raportul laorele... 4 dimineafa, tend imparatul, dupe celua cafeaua la madame Schratt, isi Incepeaactivitatea. Mai tarziu insa, s'a impus si princalitatea lucrului sau: de pada, a Stint sä dea

125

a

www.dacoromanica.ro

din vreme cele mai precise informatii desprerfizboia tripolitan si despre cel balcanic.Franz Josef e atat de multumit, 'Meat ii con-feed ordinul Sf. Leopold, distinclie exceptio-nala pentru un colonel, si -i face cunoscut ea,in scurt timp, it va inainta la gradul de ge-neral.

Franz Ferdinand, cum a aflat despre ace-stea, a hotarit imediat sa-1 stoats pe Duman-sky la pensie. Dar trebuiau salvate aparen-tele fata de Franz Iosef, a carui semnatura eranecesara §i care, de sigur, ar fi refuzat-o cuindignare. Archiducele Franz Ferdinand, prin*eful statului major Conrad von Hoetzen-dorf, i-a transmis lui Dumansky ordinul saceard el singur punerea sa In disponibilitate,pe motiv de boala §i anume sub pretextul uneiboli de nervi, caci aceasta ar fi mai greu decontrolat. Ii impunea deci un nemaipomenitharakiri moral. Dumansky s'a opus cu dispe-rare, in sufletul lui; d'e alts opunere, fire§teca nu putea fi vorba. In cercurile initiate s'afacut insa mare valva. Un archiduce, ad-versar lui Franz Ferdinand, cum ii era maitoata familia imperials, l'a chemat pe Du-mansky §i l'a indemnat, foarte staruitor, sareziste, aratandu-i ca e aci §i o chestiune deinalt patriotism.

Poate ca, a spus acel archiduce, d-tale ti-eindiferent data vei purta emblema lui FranzJosef sau pe a lui Wilhelm II? Cad noi, Habs-burgii, ne dam seama ca tronul nostru sta pebaza nesigura si ca singurul nostru sprij ineste armata. Daca se clatina increderea ar-

126

www.dacoromanica.ro

BE

RC

HT

OLD

o

r

BERCHTOLD

127

www.dacoromanica.ro

matei in dinastie, s'a ispravit cu noi. Or, ac-tele samavolnice, cum se povestesc atatea des-pre mostenitorul tronului si cum par a fi siin cazul d-tale, sunt menite, tocmai, sa na-ruie increderea armatei...

Stiam in deajuns, zice Dumansky in memoriulsau, ea la curte era un curent care stfiruia sa de-monstreze ca mostenitorul e impropriu sa ocupe tro-nul. Si cazul meu trebuia sa fie o dovada mai multa incapaciglii lui".

Cu toate astea. Dumansky dat seamaca nu poate lupta cu Franz Ferdinand. S'asupus, si a inaintat petitia ceruta. S'au supussi medicii delegati sa refere: ei au raportat caomul sanatos tun e bolnav prapadit. S'au fa-cut si toate formele necesare. Acura totul eragata pentru ultima formalitate: iscalitura im-paratului. Or, imparatul nu stia nimic despreaceasta masinatiune, el continua sa primeas-ca in fiecare zi, la orele 4 dimineata, raportullui Dumansky, care-1 punea in excelente dis-pozitii pentru toata ziva: din acele rapoarteel constata ca tronul e bine pazit, caci politia,civila sau militara, vegheaza cu succes si, dupalocutiunea vieneza traditionala, aude si cumcreste iarba". Cine sa-i spuie imparatului cese petrece cu Dumansky? Si tine sa-i prezintedecretul de punere in disponibilitate? Nimeni!Imparatul n'ar fi crezut o secunda fn boalalui Dumansky si ar fi pedepsit cu asprime petoti cei can ar fi incercat sa-1 induca in eroa-re; pe toti, afara bine inteles de singu-rul vinovat. Ar fi trebuit ca Dumansky sa-1faca in adevar pe nebunul, dedandu-se la tine

128

si-a

www.dacoromanica.ro

stie ce extravagante, pentruca imparatul sa selase 'Achill. Dar pans acolo nu mergea Du-mansky cu pasiunea in potriva propriilor saleinterese si a celei mai elementare demnitatiproprii. Deci, decretul nu se putea supuneimparatului. Pe de alts parte, insa, nici lucrulacesta nimeni nu se inctimeta sa i-1 comunicelui Franz Ferdinand: eine sa-i spuie ca po-runca Lui nu poate fi executata?!?...

Prin urmare, apriga lupta a demnitarilorintre ei, si a birourilor intre ele, fiecare cau-land sa demonstreze ca lucrul e de competen-ta celuilalt.

Din aceste cazuri, si cazurile s'ar puteainmulti la infinit, se vede ce urmari avealupta dintre cei doi stapani. Kanner are drep-tate cand spune, in pasagiul citat, ca la dis-paritia lui Franz Ferdinand a respirat si ba-tranul Franz Iosef, dar si cea mai mare partea funclionarilor: ai curtii si ai statului.

Dar Kanner, continuand. vorbeste in deo-sebi de unul:

Intre ace0i funclionari, era unul caruia moarteamo*tenitorului si tocmai moartea aceasta odioasa,si exact in momentul acela ii convenea de mi-nune: era ministrul de externe (contele Berchtold)a carui politica avea-sa sufere, in zilele acelea, patrunoui infrangeri.

Tocmai atunci, in luna Iunie, tarul it vizitase laConstanta pe regele Carol, pe care, pentru meritelelui din razboiul ruso-turc dela 1878, it numise cuoarecare intitrziere feldmaresal rusesc. Se vorbeade o legatura de familie proiectata intre ambele

129

9

www.dacoromanica.ro

curti, si era sigur ca, intre oamenii de stat cari in-soleau pe cei doi potentati, s'au stabilit intelegeripentru mentinerea pacii dela Bucuresti, atat deodioasa Ballplatzului. Dupa Constanta, nici cutareorb politic dela Ballplatz nu mai putea conta pe Ro-mania, ha trebuia chiar s'o numere printre adver-sari.

,,...Proverbialul noroc" al monarchiei habsbur-gice, pe care intotdeauna s'a intemeiat incapacitateaei politics, in lucrurile marl ca si in cele mici, si-afacut aparitia Inca inainte de sfarsitul acestei luninefericite: la 28 Iunie s'a intamplat atentatul delaSarajevo".

Prin urmare, §i Berchtold, unul dintre ceimai devotati partizani §i amici ai lui FranzFerdinand, trecut printre oamenii cari aurespirat" la moartea lui!

R. SIEGHART

130

www.dacoromanica.ro

X

Persecutia postum5Conte le Czernin, *i el unul dintre cei mai

devotati partizani §i amici ai lui Franz Ferdi-nand, scrie in volumul Im Weltkrieg":

Multi dintre cei midi si dintre cei midi de totau respirat ca liberati de o greutate, cand au primitvestea mortii. La curtea din Viena, si in societateabudapestana, au fost mai multi oameni bucurosi de--cat indoliati ; cei din4ai, erau bucurosi dintr'unjust presentiment, aci in rAndurile for el ar fi ban-tuii cu strasnicie".

Czernin vorbete numai din auzite despreimpresia din Viena §i Budapesta, intrucat else afla atunci la Bucure.,ti, ca ministru alAustro-Ungariei. In schimb, tie foarte binecari erau intentiile archiducelui, pentru ca eraunul din favoritii lui. Chiar postul de ministruplenipotentiar la Bucure§ti i-1 daduse archidu-cele, care, dupa urcarea pe tron, avea s'a-1

faca ministru de externe.$i fiindca tot avem sub ochi cartea lui

Czernin, nu e rau sa vedem ce-a inregistrat el

131

www.dacoromanica.ro

despre impresia pe care atentatul dela Sara-ievo a facut-o la Bucuresti:

Faimosul Take Ionescu a plans cu lacrimi fier-binti in salonul nevestii mele; iar condoleantele pe-cari le-am primit, n'aveau caracterul obisnuit almanifestatiilor de acest fel, ci au fost isbucnireaunei dureri adevarate si sincere. Ministrul Rusiei,Poklewski, s'ar fi exprimat cam in sensul ca nu e-

logic sä se bed atata caz de incidentul acesta. Indig-narea generals pe care a provocat-o vorba asta.demonstreaza cat de puternice erau simpatiile decan se bucura raposatul in aceasta tars ".

Din cele aratate pang acum chiar dinspusele lui Czernin. se poate vedea ea vor-ba d-lui Poklewski constituia o dulce manga-ere in raport cu ce s'a scris ce s'a facut inAustro-Ungaria, asupra careea Franz Ferdi-nand fusese menit sa ddmneasca. Daca d. Po-klewski in cariera-i de diplomat tarist n'a maisavarsit alt pilcat decat actul de impietate falade raposatul archiduce, atunci poate avea con-stiinta destul de linistita!

Ce este insa cu lacrimile lui Take Ionescu,lacrimi cu temperatura atilt de bine contro-lata? E usor de presupus ca lui Take Ionescunu i-a facut placere asasinatul dela Saraievo.Asemenea... placeri, de un gen cu totul special,an fost apanagiul exclusiv al domnilor delaViena Budapesta. In ce priveste insa atitu-dinea politica a lui Take Ionescu, lath* de ur-marile in desfasurare ale acelui eveniment,not am vazut-o mai sus, in actiunea desvoltatade el la Londra, in ajunul izbucnirii razboiu-lui. Si in aceasta privinta nici Czernin nu s'aputut insela o singura clips.

132

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Take Ionescu scrie Amintiri":In primele zile ale razboiului, dupa ce ma lna-

poiasem din Anglia §i inaintea consiliului de co-roana dela Sinaia din 3 August 1914, intalneamadesea pe contele Czernin, care se stabilise, camine, in Sinaia.

...Facui un adevarat rechizitoriu in potriva Ger-maniei, dar mai cu seams in potriva Austriei.

,,...E1 pretinse, firepe, ca ma in§elarn, dar mafelicita pentru sinceritatea §i pentru curajul meu.

,,...Ultima data cand am vorbit despre politica cucontele Czernin, ministrul austriac incepu prin a-mispune ca avea sa-mi faces o mare rugaminte:

Vom fi in curand in retzboiu unii cu OH, imizise el (era ceiteva zile dupa ceiderea Lemberguluiin 1914). Dar dupti reizboiu o sa urmeze paces.gelduieste-mi ca atunci cad, dupa reizboiu, voi aveafericirea sa to inteilnesc, o sa fim din non prieteni,cum am lost.

...0 sa va razboiti cu noi, de sigur; e si interesulsi datoria Dv. De cutlet, si eu, daces asi fi roman,asi ataca Austria.

Aceasta ultima convorbire cu contele Czernin ecea mai ciudata din cite am avut vre-o data cu undiplomat. Ar fi extraordinar §i de necrezut chiar,

nu fi auzit chiar eu insumi, cu urechilemele ca reprezentantul Austro-Ungariei sa spunaca daces ar fi roman s'ar razboi cu Austria, fiind-caacesta e interesul §i datoria Romaniei".

Digresiunea este cam lungs. Dar cuvintelorlui Czernin am socotit util sa le opun replica,macar indirecta, a lui Take Ionescu, astazicand amandoi au disparut.

Reluand firul, trecem la Nlemoriile postumeale fostului canceiar german von Billow. Ele

133

4n

§i

l'a§i

Fl-

dal

.

www.dacoromanica.ro

contin insemnari foarte interesante. Despreimpresia provocata de uciderea lui FranzFerdinand, Billow scrie (vol. III, p. 137) :

Aproape toti oamenii pe cari i-am infalnit in zi-lele imediat urmatoare, erau inclinati sa vad5, in tra-gedia dela Sarajevo, un debarras (cuvantul frantu-zesc in text). Ambasadorul austriac, contele SzO-genyi, fiul unui cavaler al Lando de aur, el insusi ca-valer al aceluiasi ordin, era un servitor cu desavar-sire (durch and durch) credincios casei de Hab-sburg. Cand i-am exprimat condoleante, mi-a spus:

In calitatea mea de crestin $i de gentilom Un-gar, regret si deplang soarta archiducelui si a no-bilei lui sotii; politiceste, va'd in disparitia mosteni-torului o holarire milostiva a providentei divine".Firea patimasa a archiducelui, ura lui contra maghia-rilor, oarba lui predilectie pentru cehi si jugoslavi,clericalismul lui exagerat, ar fi putut duce la grelezguduiri, poate chiar la razboiul civil. In ce pri-veste politica externs, cu fanatismul, cu iutealacu inc5patanarea lui. n'ar fi fost un aliat comodpentru Germania.

Requiescat in pace! ", a incheiat ambasadorulcesaro-craiesc, pe tonul cel mai onctuos.

Notali faptul nelipsit de savoare caaceasta convorbire s'a desfasurat cu prilejulunei intalniri foarte ceremonioase: o intalni-re de... condoleanle. Te intrebi daca dupa onc-tuosul requiescat" cu care Szogenyi si-a in-cheiat cuvantarea, Burow n'a simlit ispita sa-iprezinte felicitaril

Fara indoiala, epitaful cu care Sztigenyi l'apecetluit pe Franz Ferdinand e infinit mai vi-guros de cat acela cu care, la timp, a pomenitpe Rudolf. Se vede ca in interval i-a sporit ta-lentul literar si oratoric, ba poate si devota-

134

si

www.dacoromanica.ro

mentul pentru casa de Habsburg. Dar de astadata si subiectul era cum s'ar zice in lumeateatrala mai gras. Cad starea sufleteasca alui SzOgenyi fata de Franz Ferdinand o desco-perim si la alli reprezentanii ai elitei socialeunguresti, in frunte cu primul-ministru con-tele Stefan Tisza. In volumul Der Kampf derSiidslavee al istoricului Hermann Wendel,citim la pagina 645:

Granzii maghiari jubilau, in intimitate, pentrumoartea celui mai priinejdios adversar al lor. D-rulDimovitsch, pre§edintele landtagului bosniac, isi ex-prima, in fata primului ministru ungar, oroarea decrima savar§ita. Tisza, invaluinduli rau batjocura infals5 devotiune, 11 intrerupse:

Bunul Dumnezeu a vrut aka; Si bunuluiDumnezeu trebuie fim recunoscatori pentrutoate!"

Dar sa revenim la Billow. Notandu-si im-presiile culese in acea tragica intamplare, elmai spune:

Toate stirile din Viena erau de acord cd addncarepulsiune a imparatului Franz Josef pentru nepotulsi mostenitorul sail, a iesit la iyeala intr'un chipaproape fioros (in fast grausamer Weise) ea pH-lejul tristului lui sfarsit".

Urmeaza amanunte, nu numai aproapefioroase ci riscam sa spunem fioroasedeabinclea; amanunte cari, la aparitia me-moriilor lui Billow, erau deja cunoscute si dinalte surse, mai cu seams austriace si germane.

Maurice Muret s'a documentat tocmai dinsursele germane si austriace surse devenite

135

sa-i

www.dacoromanica.ro

accesibile dupa razboiu, ca sa-si scrie vo-lumul despre Franz Ferdinand (editura B.Grasset).

Dela Muret luam amanuntul desi acum itgasim pretutindeni ca Franz Iosef a privitca fireasca si chiar justa soarta indurata denepotul si mostenitorul sau. Prima exclamatiepe care a scos-o batranul imparat dupa aten-tatul dela Saraievo, am citat-o mai sus. Iat-osi pe a doua, reprodusa de Muret:

Nu infruntei cineva faro pedeapsa pe Atot-Puternicul! Ordinea pe care eu n'am avut

s'o salvgardez, uite-o restabilita prin vointaPrea-Inaltului"' (pag. 286).

Infruntarea" cu pricina o constituia casa-toria morganatica a lui Franz Ferdinand cuacea simply contesa. Franz Iosef, despot ido-latru si mai cu seams auto-idolatru, cre-dea pur si simplu ca Dumnezeu, suparat focpe Franz Ferdinand, s'a razbunat in conse-cinta.

Si era foarte natural ca, tocmai in acel mo-ment, Franz Iosef sa aiba aceasta ideie, pen-tru ca in mintea lui Franz Iosef era foarteexplicabil ca Dumnezeu l'a pedepsit pe archi-duce la Saraievo si nu aiurea, cu acea ocaziesi nu cu alta.

In adevar, contrar celor afirmate de Sforzasi de Franz Iosef se opusese din raspu-teri vizitei lui Franz Ferdinand la Saraievo.Nu dodra pentru ca ar fi tinut sa crute pesarbi de-o jignire caci, dupa cum am va-zut, facuta in acea zi (Vidov dan), vizita con-

136

lei-ria

altii,

www.dacoromanica.ro

-stituia pentrtt ei o jignire sangeroasa; nudoara ca s'ar fi Wanda la o primej die eventua-la pentru Franz Ferdinand, si ar fi preferat s'oevite. Nu. Imparatul s'a opus vizitei, pentru caaflase amanuntul ca ducesa de Hohenberg,adica simpla contesa devenita totusi nevastaarchiducelui, avea sa-1 insoteasca si &Ansa ;avea deci sa fie ovationata impreuna cu el, siprin urmare avea sa raspunda, zambind, ova-tiunilor. Aceasta Franz Iosef nu putea s'o in-

- iertati-mi expresia morganatica side aceea s'a opus. Dar Franz Ferdinand se e-mancipa tot mai mult de tutela unui imparatcare se incapatana sa traiasca la infinit. El n'a'Mut seama de injonctiunile lui, si s'a dus laSaraievo, insolit de simpla nevasta, conformprogramului ce-si fixase. Si, in adevar, ducesaa fost primita cu toate onorurile impara testi:prima si ultima receptie de acest fel, recep-lie dorita, cu atata pasiune, timp de un dece-niu si jumatate! Pentru Franz Iosef lucrul eradeci clar: Dumnezeu Meuse judecata pe loc:infricosat exemplu de j ustitie accelerate!

Mentalitatea lui Franz Iosef era de multsi universal cunoscuta. Cand mostenitorulprecedent propriu-i fiu, Rudolf a muritin misterioasa drama dela Mayerling, impa-ratul-tata, indurerat fireste (este de presu-pus!), dar mai cu' seama umilit, a strigat,dupe cum ne relateaza generalul Margutti:

Bietul fiu-meu! A ispravit ca un cizmar!Nimeni nu putea pretinde ca. In intervalul

dintre cele doua decese succesorale, Franz Io-sef sa-si fi renovat sentimentele si prejudeca-

137

_ghita,

www.dacoromanica.ro

tile. El a putut deci primi cu o admirabilrtarie noua catastrofa ce se abatea asupra-i,.dupa atatea altele, nenumarate, care i-aupopulat lunga viata.

Muret citeaza si vorba lui Nikitsch-Boulles,secretarul lui Franz Ferdinand, care, confir-mand spusa lui H. Kanner, exclama: Nu pu-teai sa to sustragi impresiei ca Franz loserrespira cu un sentiment de liberare".

Sanatoasa respiratie, la o varsta ca aceea!In sfarsit, Muret ne mai relateazd ca, In

Germania, pangermanul P. Rohrbach a spuscu perfect cinism: Illoartea archiducelui trebue privity ca o binefacere". Iar printul mos-tenitor german, la vestea atentatului, si-a con-tinuat linistit partida de tennis; nu s'a ganditomul la povestea cu ursul din vecini...

Wilhelm II, probabil mai familiarizat cufolklorul, ba poate si mai sentimental, a ma-nifestat o adanca parere de rau; a vrut chiar-sa se dues la inmormantare. N'a lost chip. Ci-titorii au vazut ca a fost rugat sa nu partici-pe. Documentele. oficiale publicate dupa raz-boiu (citate si de Kanner), arata ca, pentru ase evita o eventuala incapatanare a lui Wil-helm II, 1 s'a telegrafiat ca la Viena e de te-mut un atentat contra lui, din partea teroris-tilor ruso-sarbi. Acestui argument el nu i-arezistat. A ramas acasa. Iar Muret noteaza casi perechea regale romans care, fare sa maiastepte invitatie, o si pornise spre Viena, s'atutors din drum, cand a aflat ca inmormanta-rea va fi neaparat si obligator intima, maicurand clandestine, corigeaza Muret.

138

www.dacoromanica.ro

Maurice Verne, in Drames d'empereurs,drames de I'Europe Centrale", publicat in zia-rul l'Intransigeant" (Decembrie, 1934), spuneca regele Angliei a vrut sa trimeata la Inmor-mantare pe printul sau mo§tenitor, iar tarul.Rusiei pe unul dintre fratii sai. Ambilor suve-rani ministerul de externe le-a raspuns, dupacererea printului Montenuovo, ca Imparatul e-foarte batran *i prea sdrobit ca sa poata su-porta ceremonii prea complicate, mai ales cala Viena bantuie §i calduri cumplite.

In ce prive§te intentia lui Wilhelm II de aparticipa la inmormantare, si rugamintea dea se abtine, ni le confirms el Insu§i. In volu-mul Ereignisse and Gestalten", in care vor-heVe uimitor de putin despre Franz Ferdi-nand, ex-kaiserul da urmatoarea lamurire(pag. 209):

Dup5 sosirea stirii despre uciderea prietinuluimeu archiducele Franz Ferdinand, am contraman-dat saptamana Kielului si m'am intors acasa, fiindclaveam intentia A ma due la Viena, la inmormantare.De acclo am fost insa rugat sa renunt la aceasta in-tentie. Pe urma am auzit ca la aceasta a contribuitintre allele, si grija de siguranta mea personals, grijape care asi fi reapins-o, fireste".

Nu sintem prea convin§i ca ex-Imparatul arfi respins §i Inca atat de fireste" grijade siguranta sa personals. N'avem impresiaCa se auto-gospodare§te in chip atat de negli-gent. Din potriva, card, dupa cativa ani, a ve-nit iara§i la ordinea zilei grija unei oarecarisigurante personale, nu d-ta, cititorule, ai avutsprinteneala sa to refugiezi la Doorn. Cu pu-

139

www.dacoromanica.ro

bataie de cap, ex-imparatul ar reusi, poa-'te, sa-1 identifice pe refugiatul acela atat degrijuliu de persoana sa. Dar aceasta nu intrain subiectul nostru. Ca sa ramanem in subiect,regretam ea, de asta data, Wilhelm vorbesteatat de putin. El nu releveaza motivul special,pe langa cele de ordin general, cari au facutsa i se refuze participarea la ceremonia fune-bra, la asa zisa ceremonie, asa zis funebra.Dumaine, ambasadorul Frantei, telegra-ma trimisa guvernului sat' la 3 Iu lie, spuneaca Wilhelm a vrut sa-si aduca si ofiterii re-gimentului prusian al carui colonel onorar eradefunctul. Kaiserul vroia, si acolo, ca pretu-tindeni, sa frapeze prin stralucirea prezenteisale; era o pretentie care nu se potrivea Cuprogramul modest si sters ce fusese pregatit".

Un lucru e sigur: ex-kaiserul n'a regretatca nu s'a dus la inmormantare, dupa cum ni-meni dintre cari au lipsit n'a regretat fap-tul, cand, mai tarziu, s'au stiut amanunteleceremonies.

In corespondenta mea dela 20 Iunie 1914(stil vechiu) spuneam:

Asearii, pe intuneric, arhiducele FranzFerdinand fi sotia lui au fost adufi la Viena;asta-sears, tot pe intuneric, ei au fost trans-portati la Artstetten, unde maine vor fi in-mormantati".

Ultimul amanunt maine vor fi tumor-mantati" era gresit. A doua zi am aflat laViena ca inmormantarea se si Meuse, in aceeasnoapte. Dar n'am stiut cu ce belsug de peripetii

140

jinx

intr'o

.cei

www.dacoromanica.ro

macabre! In timpul transportului cu trenul,s'a deslantuit in partea locului o furtuna atatde grozava, Incat trenul a trebuit sa se oprea-sea Intr'o gars; la lumina sinistra a fulgere-lor si in bubuitul catastrofal al trasnetelor,insotitorii celor doua cosciuguri au putut sä serestaureze indelung, cu crenvursti si here (de-taliu notat de Muret). Iar dupa ce convoiulsi -a reluat drumul, cand a fost sa treaca Du-narea cu bacul, caii, speriati de un nou tras-.net, erau cat p'aci sa arunce in valuri ambelecare funebre, cu ambele cosciuguri si cu puti-nil Insotitori. Maximilan Harden mai da si a-manuntul ca, pe bac, caii n'au mai putut filinistiti. Au fost deshamati; cu mare greutate,putinii oameni prezenti au Impins dricurilepans pe mal si abia acolo au Inhamat din noncaii.

Bulow spune ca toate cite s'au desfasurat cuprilejul acestei Inmormantari putem zice:de pomina au Intrecut scenele cele maidramatice din tragediile lui Shakespeare.

Karl Tschuppik, mai brutal sau mai veri-dic, deli s'a gandit si el la Shakespeare. a ti-nut sa reliefeze si grotescul din tragedie. Involumul lintergang eines Reiches", Tschup-pik spune ca a fost o drama shakespearianain costume de antrepriza de pompe funebre".Iar Franz Josef, cand i s'au raportat cele in-tamplate, va fi fost adanc Incredintat ca Atot-Puternicul nu se racorise Inca deajuns dupaInfruntarea" Indurata. Si doara, ca sa-1 im-buneze pe Atot-Puternicul in chestiune, pazni-cii protocolului luasera o masura atat de pru-

141

www.dacoromanica.ro

-dents : corpul lui Franz Ferdinand fuseseculcat intr'un cosciug maret, impodobit cu su--perba coroana archiducard si arzat inteuncar mortuar cu roti de aur, care mergea infrunte; pe cand cadavrul aide nevesti-si erapus inteun cosciug obisnuit, impodobit cu osimply coroana de flori si asezat inteun dricdintre cele mai modeste, care urma, cu smere-nie, carol No. 1, atilt de superior in grad, inbogalie si in ierarchia nobiliary...

Autorul tuturor acestor vexatiuni postume.a fost printul Montenuovo, marele sambelanal curtii imperiale, fanatic pazitor al ceremo-nialului si protocolului ispano-habsburgic sidusmanul personal al archiducelui Franz Fer-dinand. De unde dusmania? Unii spun ca apornit dela Franz Ferdinand, care din totdea-una i-a manifestat tot dispretul, si care °data',uitand situatia propriilor sai copii, i-a si spusverde: nu-mi plat bastarzii". Caci Montenuo-vo era nepotul de fiu al archiducesei MariaLuiza, sotia lui Napoleon I, si al contelui AdamAdelbert de Neipperg, luta amantul si pe ur-m5 sotul ei morganatic.

Altii, din potriva, spun ca provocatorul afost Montenuovo, care, uitandu-si el propriaorigine, s'a opus cu inversunare casatorieimorganatice a lui Franz Ferdinand.

Noi credem ca avem sanse sa" rezolvamcontroversa, dach din cele douii versiuni ce nise ofera vom primi pe-o a treia.

142

www.dacoromanica.ro

Acesti Neipperg-Montenuovo isi aveau ros-turile for oficiale in familia si in imparatiahabsburgica. Fiul lui Neipperg si al Mariei-Luiza, Wilhelm, inallat la rangul de print sibotezat Montenuovo" (traducerea cuvantuluiNeipperg"), a fost comandantul armateloraustro-ungare din Transilvania. Regele Carolnoteazd cu placere, in Memorii, ea i-a facutcunostinta, la Viena, in casa contelui Andrassy,la o serata, in 1873. Au avut o convorbire.glumeatd. Printul Montenuovo era incapabil,fireste, sa presimta ce va fi peste cateva de-cenii. Lui i-a Omit amuzantd ideea ca Roma-nia ar putea face o demonstratie impotrivaTransilvaniei habsburgo-ungare. Gluma n'afost grozav de reusita si Carol i-a dat o re-plied de voila banalitate.

Al doilea Montenuovo, fiul glumetului im-provizat, a avut o situatie infinit mai impor-tanta: maresalatul curtii. In aceasta slujba,care, ce-i drept, nu cerea nici un fel de spirit,el a dovedit stapanului sau un devotament im-pins pand Ia pasiune. In deosebi isi luase, im-preund cu medicul curant, celebrul dr. Kerzl,misiunea de a-1 feri pe Imparat de on -ce vestecare i-ar putea aduce o cat de mica suparare.

Acesta fiind personagiul, pe de o parte nue probabil ca Franz Ferdinand sa-1 fi urit Faranici o cauza; iar pe de alta parte, socotim cutotul de necrezut ca Montenuovo sa fi pututexercita o inraurire atat de mare asupra luiFranz Josef, in cat s5 determine atitudinea a-cestuia fats de Franz Ferdinand, on sa Meer-ce macar s'o determine.

143

www.dacoromanica.ro

Ce-i drept, contele Sternberg crede ca puterea lui Montenuovo era §i mai mare. Stern-berg citat de Hermann Bahr in volumul1919" spune ca tot Montenuovo e acelacare 1-a hbtarit pe Franz Iosef pentrurazboiu, si zice ca a facut-o bilgandu-i in capea tocmai astfel se evita razboiul. Impresianoastra este ca Franz Iosef era prea autoritarca sa se lase condus de in tot cazul,mai curand ar fi primit sugestii intr'o chesti-une ca razboiul, care cerea un brusc efort degandire proaspata, decat inteo chestie de ri-tual' protocolar, in care mintea lui isi avea deatatea decenii Wahl recuzita de formule defi-nitive, perfect asezata si oranduita, gata de in-trebuintare in orice clipil. Pe cat se pare, prin-tul Montenuoyo, abil manuitor al stralucitelorritualuri ceremonialiste, avea un rol preasub-altern, ca sa-si permita atitudini personalefats de imparat. Este mult mai logic sä pre-supunem ca Montenuovo, simplu sclav credin-cios, cum ne apare in toate imprejurarile, afost contra casatoriei morganatice numai pen-tru ca Franz Iosef s'a pronuntat contra ei, sil'a urit pe Franz Ferdinand, si in viata si dupamoarte, numai pentru ca-1 ura Franz Iosef.La randul lui, Franz Ferdinand era prea pu-tin obiectiv ca sa-si dea seama ca Montenuovoface numai opera de slujbas sau mai exactde sclav credincios. Il ura deci cu toata pasiu-nea, cum ura pe toti devotatii unchiului sausi mai ales pe acela de cari avea prilejul sase izbeasca in actiunea lui; stia sa urasca!

Dar dusmania lui Montenuovo si a lui Kcrzl

144

altii. Si,

www.dacoromanica.ro

va mai fi sporit §i pentru faptul ca archidu-cele, prin purtarile lui, 11 supara pe imparat§i deci ameninta sa-i zdruncine sanatateade§i omul s'a dovedit un fenomen de rezisten-la : indurase doara atatea nichts wurdemir erspart!" fara sa clipeasca din ochi!

Maurice Verne, in studiul citat, ii atribue *iel toata vina lui Montenuovo. Verne aminte§teinsa un fapt care dovede§te cu totul altceva :.zice ca §i altadata, la moartea KronprintuluiRudolf, tot Montenuovo a intervenit §i a im-pus o ceremonie foarte simpla. Or, in cazulRudolf nu mai putea fi vorba de ura perso-nals; cel mult a fost ostilitate oficiala, regle-mentarii, impusa de protocol §i aprobata deFranz Josef, caruia pentru varsta de atuncinu-i putem pune la indoiala nici taria vointei.

Nu §tim daca in cazul Rudolf imparatuli-a manifestat... mul .tumirea in chip expres;

in cazul Franz Ferdinand a facut-o: dupa ces'a terminat ceremonia lugubra §i grotesea ainmormantarli, Franz Josef i-a adresat luiMortenuovo o scrisoare de multumire pentruchipul perfect reu§it in care s'au petrecuttoate, corespunzand intocmai, preciza scri-soarea, intentiilor Majestatii Sale.

Exact a§a este: pentru motivele ce s'au va-zut in aceste pagini, §i pentru multe altelecari mereu-mereu ies la iveala, Majestatea Sain persoana it urmarea pe defunct cu ura saimplacabila, Inca de pe cAnd era in vials.Aceasta ura, reciproca inainte de moartea luiFranz Ferdinand, a ramas unilaterala, dar cuatat mai activa, dupa atentatul dela Saraievo.

14510

www.dacoromanica.ro

51, In chip automatic, din ziva atentatului,ea a si imprimat o anumita atitudine tuturorautoritatilor, pans si celor judiciare.

Daca inainte era imensa greutate de a ser-vi doi stapani, acuma problema se rezolvase.Singurul stapan ramas, putea fi servit dinplin, nu numai fara grij a de a nu -1 suparape celalalt, dar cu libertatea express ba sioare-cum cu obligatia de a-1 desconsideraposturn.

In aceasta ordine de idei, vom vedea unf apt extrem de surprinzator pentru tine cu-noaste legile si obiceiumile austriecesti din-nainte de razboiu.

In legiuirile habsburgice delictul de lese-ma-j estate era cumplit de gray. Cea mai mica ne-politela la adresa unui Habsburg fie siuntil mort de veacuri atragea pedeapsasevers.

De pilda, Intr'un muzeu, privind un portret,exclamai: omul acesta e foarte urat!". Dacaomul pe care-1 calificai astfel nu era te-miri-eine, ci, de pilda, stra-strabunicul Imparatului,lese-majestatea era gata. Cu atat mai teribilera cazul, child aduceai vre-o jignire unuiHabsburg viu. ce nu constituia o jignire?!Cu un an inainte de razboiu, intro berarie dinPraga, un francez chefliu, venit sa petreacaIntre doua trenuri, a zvarlit cu servetul dupiio chelnarita zglobie. N'a reusit s'o nimereasca,pentruca servetul a cazut pe bustul lui Franz

146

sSi

www.dacoromanica.ro

Iosef, imbrobodindu-1, spre ilaritatea de-o se-cunda a publicului prezent. Ilaritate de-o se-cunda, pentruca publicul, venin.du-§i repedein fire, s'a cutremurat fulgerator de Ehr-furcht" §i tot atat de vertiginos s'a cufundatin tacere infricosata. Francezul nu *i-a maicontinuat calatoria in ziva aceea, ci abia dupa§ase saptamani de inchisoare, pentru ea a glu-mit cu o fats in prezenta unui bust pe carenu-1 §tia tabiz.

acum, dupa ce §tim cats grij a se acordadelictului pomenit, iata §i cazul pe care vremsa -1 relatam:

Stefan Grossmann, siiiritualul ziarist §i ro-mancier, scotea un hebdomadar humoristic.Inainte de atentatul dela Saraievo, Gross-mann a publicat in hebdomadarul sau o ilus-tratie reprezentand un chelner inbufnat care,batand cu pumnul in tejghea, striga: Numai stau sa servesc aid; eu trebuie sa devinpatronul localului!". Chelnerul din ilustratiecam semana insa cu archiducele Franz Fer-dinand. Delictul de lese-majestate era atat deevident, in cat... cenzura nu l'a observat: cen-zorul i§i incordeazil prea mult atentia ca sadescopere lucrul ascuns §i tocmai de aceea iiscapa, adesea, abaterea fati*a. Parchetul afost lush' mai vigilent. El a vazut in acel desen oaluzie la nerabdarea mo§tenitorului de a punepatina pe mo§tenire. Ziarul a fost confiscat, iarGrossmann dat in judecata. (Vezi volumulIch war begeistert").

In urma atentatului dela Saraievo, oriceurmarire a incetat in mod brusc, intocmai ca

147

5i

www.dacoromanica.ro

un mecanism care se opreste din mers in cli-pa unui cutremur. Dosarul a fost Inchis. i nuexista nici un motiv juridic pentru aceastaprocedare atat de indulgenta!

Cazul Grossmann va aparea si mai clar,data -1 vom pune in paralela cu altul, din ace-ea0 vreme.

Curand dupil asasinatul dela Saraievo, de-putatul Stiepan Gardiici, unul din conduca-torii politici ai sarbilor din Bosnia, se intoar-ce dintr'o calatorie. Gase0e pe masa o invi-tatie la, slujba religioasa organizata de au-toritatile locale, pentru odihna sufletului ra-posatului archiduce Franz Ferdinand. Nupoate fi vorba sa lipseasch dela o asemeneamanifestatie": e u§or de inteles in ce situaties'ar pune, el, deputatul s'arb, fats de autori-tatile austro-ungare. Dar nu mai are timp sase imbrace; si atunci, se hotaraste repede: a-learga la biserica a§a cum e, in tinuta de stra-da. Or, e o mare nepoliteta, fats de memoriaunui archiduce, sa nu to costumezi adecvatpentru o ceremonie care-i este inchinata. Ia-ra0 chestie de protocol, deli Montenuovo nuera de fatii. Deci, justitia intra in actiune: ne-protocolistul deputat 10 plateste necuviinta,cu 14 luni de carcera grea. (Hermann Wen-del, volumul citat).

Aceeasi justitie caci, nu-i ap? justitiae una §i aceeasi, egala pentru toti! a pututsa fie indulgenta cu Grossmann, care trilia laViena, fiindca, in definitiv, putin ii mai pasaei, acuma, de memoria lui Franz Ferdinand,data vorbim, filosofic, de memoria in sine.

148

www.dacoromanica.ro

Dar cu Stiepan Gardiici era alteeva! FranzFerdinand, asa mort, cum era, implinea oimportanta misiune: persoana lui constituiamarele pretext pentru marele razboiu de ex-terminare pornit impotriva sarbilor; si acolo,in zona de actiune, nu se puteau dispretuinici pretextele mici pentru razboiul de ama-nunt...

WILIFELM II

Nebel:pa Iter", 1901

149

www.dacoromanica.ro

XI

Franz Ferdinandsi nationaliiitile

Asa dar, oficialitatea si paturi largi ale opi-niei publice, au privit moartea lui Franz Fer-dinand cu indiferenta; ba, cea dintai chiarcu o bine accentuate cum sa-i zic? ca safiu mai putin sever de cat altii si sa ma asi-gur impotriva oricarei exagerari, voi spunenumai atata: cu o bine accentuate ne-nepla-cere!

Din Carnetele" defunctului ambasadoifrancez Georges Louis, aflam aceasta reflec-lie, exprimata, la Inceputul razbolului mon-dial, de fostul prim-ministru rus, conteleWitte:

Nu si-au dat seama (in Rusia) tle importanta pccare avea s'o capete faptul uciderii lui Franz Fer-dinand. Nu numai in ochii familiei Imparatesti, darmai ales In ochii populatiilor austro-ungare, un ar-chiduce, si mai cu seama mostenitorul prezumptiv,este o fiinta quasi-sfintita. Nu se putea ca un ase-menea omor sa nu loveasca profund imaginatillepopulare".

Era natural ca Witte sa judece asa. El Isi

150

www.dacoromanica.ro

avea mentalitatea lui ruseasca, pe care, de.altminteri, chiar §i in Rusia faptele au dez-mintit-o mai tarziu.

Din punctul de vedere al conceptiei pe careo avea contele Witte despre psihologia popoa-relor, s'a putut constata, dupa razboiu,chiar inainte de star*itul lui, ca multe popoare§i-au schimbat psihologia. Mai clar §1 mai im-presionant de cat ori-unde, lucrul s'a vazut laViena. Joseph Redlich, citat de Philipp Men-czel in Triigerische LOsungen", descrie in-mormantarea imparatului Franz Iosef (Noem-brie 1916) :

Moartea imparatului Franz Josef n'a pro-dus in popor o stare sufleteasca de adevaratajale. Grozavele jertfe cerute de razboiul incontinuare, suferinfele i continua sub-alimen-tafie a milioanelor de locuitori ai capitalei,provocasera o adtinca indiferenfa a masselor(eine fief e Gleichgaltigkeit der Massen), indi-ferengi pe care moartea imparatului n'a schim-bat-o intru nimic, cu at& mai mult cu cat delainceperea razboiului Franz Iosef disparuse depe orizontul populafiei vieneze".

ySi Franz Iosef fusese adorat, divinizat! Ata-tea suit de ziari*ti se pregatisera, decenii de-arandul, pentru ziva inmormantarii lui, care a-vea sa insemne ceva cu totul extraordinar *icare din punctul de vedere profesional puteasa constituie un triumf, sau sa le fie *i fa-tala!

Dar in 1914 nimeni nu presimtea starile su-fletep din 1916. Nu numai Witte s'a in*elat inprivinta imaginatiilor populare" ale Austro-Ungariei; §i era pe deplin justificata uimirea

151

*i

www.dacoromanica.ro

pe cafe mi-am exprirnat-o din primul mo-ment: a tentatul dela Saraievo a dat de gol, in-stantaneu, o stare de spirit cu totul nea§teptata.

Aci e locul sa fac rezerva de care pome-neam mai sus. In articolul meu dela 20 lunie1914, intitulat Ce-ar fi facut Franz Ferdi-nand?", citesc amanuntul: Nationalitatilesunt sinter dezolate". 5i acum, ma \rad silitsa polemizez cu mine insumi: cum am pututsa scriu asa ceva?

E, de sigur, o scapare de condei, sau o gre-pla de tipar. Ar fi fost un lucru enorm, dataarchiducele ar fi avut de partea sa nationali-tatile, can in ambele state ale monarchieiformau marea majoritate a populatiei. Acea-sta ar fi dat cu totul alt caracter intregei si-tuatii. Bine 'nteles, Frani Ferdinand a avutcite un numar de partizani in randurile uno-ra dintre nationalitati; ei nu erau insa atatde multi ca sa aiba pretentia de-a vorbi innumele acelor nationalitati §i nici nu expri-mau asemenea pretentii. Un curent ceva maiperceptibil pentru archiduce se putea desprin-de la Croati, in randurile carora se mai consta-tasera §i in trecut inclinari de fidelitate pentruHabsburgi; dar curentele contrare erau infinitmai puternice §i, tocmai in ultimii ani inain-tea atentatului dela Saraievo, conflictele fuse-sera mai grave: brutale asupriri de o parte, re-volte §i atentate de cealalta. Iluziile trialiste,cu slavii de sud drept unul din factori che-stiune despre care vom vorbi se evapora-sera Si ele, ca atatea alte iluzii.

Articolul meu Ce-ar fi facut Franz Ferdi-

152

www.dacoromanica.ro

nand?" contine deci gre§eli. Am fost insain buns companie: au mai greOt §i altii. Ast-fel, raportul ambasadorului Dumaine, tra-tand acela§i subiect §i trimes tot atunci gu-vernului francez ( e publicat de Poincare involumul IV al seriei sale) nu pacatue§te maiputin de cat corespondenta mea.

Ce-i drept, raportul incepe cu o remarcafoarte justa:

Franz Ferdinand este menit, in definitiv, sa be-neficieze de secretul enigmaticei sale naturi.

Pe cand, in vials fiind, Domnia lui era aproapeunanim temuta, de acum incolo i se vor atribui ideilede guvernarnant cele mai m5gulitoare pentru me-moria lui.

Tot ce ne putem permite sa presupunem este, pecat se pare, ca violenta pasiunilor sale 1-ar fi deter-minat, poate, sa rastoarne *i zapaceasca a*ezareapoliticii externe a monarhiei, card sa se poata spunedaca experienta ar fi fost fericitA.

Ura pe unguri *i pe italieni, de un de versiuneaea ar fi avut de gand sa favorizeze slavismul in de-trimentul maghiarilor *i al penetratiunii italiene inlitoralul austriac al Adriaticei.

Dar aceste tendinti 1-ar fi impins oare fie sa in-stitue trialismul, fie s5 inzestreze diferitele natio-nalitAti grupate sub sceptrul s5u, cu o autonomiedestul de larg5 pentru a satisface aspiraliile unora

altora ?In Romania se a*tepta dela el o imbunatatire a

soartei populatiilor din Transilvania, apasate deunguri".

Aceasta e partea pe care o socotesc justa.Continuand, Dumaine pomene§te de sim-patiile si sperantele pe cari le-ar fi de§teptatFranz Ferdinand la cehi §i la sarbi, adieavorbeste cam in felul in care vorbeam §i eu

153

gi

www.dacoromanica.ro

In corespondenla citata. Cred ca ne-amlat amandoi.

De fapt, Franz Ferdinand era un izolat:a§a 1-a surprins moartea, §i cu atat mai multa ramas a§a dupa ce ea 1-a rapus.

Lucrul rezulta chiar din atmosfera artico-lului mcu de atunci. Si, Inca, trebue ob-servat tonul lui retinut. Scriam, oricum, pemarginea unui tragic mormant; §i, cu gandulla intelectualii ardeleni, nu puteam sa numenajez un sentiment, naiv de sigur, dar, im-plicit, §i perfect sinter.

Ajung, astfel, la un punct delicat §i dificil:fenomenul romanesc. E vorba de legaturiledintre Franz Ferdinand §i romanii de pestemunhi. Iar aceasta chestie impune o parante-za prealabila: Franz Ferdinand §i Romania.

Conte le Czernin scrie:

Archiducele Franz Ferdinand i§i tragea conceptiaramano-fila dintr'o sursa foarte insuficienta. Nu cu-no§tea aproape de loc Romania. A fost, pe cat §tiu,o singura data in Ora, intr'o scurta vizita facuta re-gelid Carol la Sinaia. Primirea prieteneasca pe careatat nevasta-sa cat el au avut-o din partea batra-nei perechi regale, 1-a cucerit, *i el confunda pe re-gele Carol cu Romania. Aceasta a dovedit, o datamai mult, in ce masura legaturile personale dintrefactorii hotaritori influenteaza politica popoarelor.

Batrana pereche regala a a§teptat la gars pe ar-chiduce §i pe ducesa, regina a imbrati§at §i sarutatpe ducesa, iar in trasura, in drum spre castel, a w-zat-o la dreapta ei. Scurt: pentru prima oars ducesade Hohenberg a fost tratata potrivit formelor tradi-tionale, ca sotie egal indreptalita a sotului ei. In pu-

154

lase-

si

www.dacoromanica.ro

REGELE CAROL SI REGINA ELISABETA,IN TINERETE

Din colectia comandorului N. Ionescu-Johnson

155

4--

www.dacoromanica.ro

tinele ceasuri din Romania, archiducele a gustat bu-curia, pe care oricine

nevasta-sao simte ca un lucru natural,

de a sti ca e la fel cu dansul, iar nu cevainferior $i de desconsiderat. La Viena, la un bal alCurtii, ducesa a trebuit sa mearga in urma tuturorarchiduceselor, n'a gasit un domn care sa-i oferebratul. In Romania, ea a fost o Doamna, ceremo-nialul nu s'a ocupat de nasterea ei.

Archiducele, cu firea lui, a pretuit foarte mult a-ceasta dovada de tact prietenesc pe -care i-a dat-oregele, si de atunci Romania avea pentru el un far-mec deosebit. Afars de asta, avea sentimentul justCa, la schimbarea unor anumite circumstante poli-tice. s'ar putea stabili o legatura reala intre Roma-nia si Austria. Mai mult simtea decat stia, ca pro-blema transilvaneana zacea ca un bloc mare introViena si Bucuresti, si ca, o data Inlattirat blocul. s'arschimba tot tabloul".

De sigur, elementul psihologic invocat deCzernin avut partea lui Insenmata. FranzFerdinand era foarte simtitor la orice aten-tie acordata nevesti-si. Se stie ca imparatulWilhelm a facut in aceasta privinta mult maimult decat regele Carol: cu ocazia vizitei luila Viena, Wilhelm a intors Insusi Schonbru-nul cu protocolul in sus, Band bratul duceseiSofia si asezilnd-o laugh' el la masa, spre exas-perarea intregii Curti. Emil Ludwig nu se j e-neaza de loc sa insinueze ca Wilhelm a facut-odin calcul: prinzand slabiciunea lui FranzFerdinand, si-ar fi propus pur si simplu sa-ismulga tot felul de concesii si avantagii diplo-matice, in schimbul unor amabilitati cari nu-1costau nimic. Si se pare ea i-a si reusit luiWilhelm acest calcul, altminteri atat de sim-plu. Dar a spus-o, in chip si mai brutal, Leo-

156

§i-a

gi

www.dacoromanica.ro

pold \Willing fostul archiduce LeopoldFerdinand iesit din familia imperials Incainainte de rasboiu, ca sa se poata insura cu odansatoare. In volumul sau Habsburgerunter sich", actualul Wolfling arata, pe de oparte, ca. Wilhelm, spirit mai viu si maicult decat Franz Ferdinand, avea mare influ-enta asupra lui, iar pe de alta ca ducesa deHohenberg, foarte ambitioasa, si-a avut si eainitiativa Intru folosirea prieteniei cu Wil-helm.

In ce priveste insa legaturile lui Franz Fer-dinand cu familia regala romans, conteleCzernin uita ca insasi vizitei lui Franz Fer-dinand la Sinaia a trebuit sa-i premeargaceva. Franz Ferdinand a trebuit sa aiba anu-mite planuri in legatura cu Romania si cu ro-manii, pentru ca sa faca vizita, care i-a adussi acele mari satisfactii notate de diplomatulaustriac.

. .A, um paranteza se inchide dela sine, pen-

tru ca, in mod fatal, trecem la relatiile dintreFranz Ferdinand si romanii de peste munti.

Printre putinii, prea putinii prieteni pe cariII avea Franz Ferdinand, se aflau si unii din-tre conducatorii romanilor ardeleni. Daca d.Al. Vaida-Voevod ar vrea sa-si publice memo-ride, el ar putea sa dea informatii pretioase.

Un timp oarecare nu stim cat timp anu-me Franz Ferdinand a dorit o Austrie fede-rala, Austria Mare". Alta bucata de timp elar fi imbratisat ideea trialista. Ar mai fi tre-

157

www.dacoromanica.ro

cut, apoi, §i printr'o perioada federalisto-tria-lista sau trialisto-federalists. In ambele acestefaze de gandire §i planuire political sau Intoate trei fazele, depinde de cum va place sanumerotati archiducele a fost foarte por-nit impotriva ungurilor, resentiment puternic§i durabil, de care actiunea lui ulterioara, caimparat, urma sa fie considerabil inraurita.

Examinand ideile §i actiunea lui Franz Fer-dinand cu privire la reorganizarea statuluiaustro-ungar, vom ajunge in mod firesc sa neintrebilm : ce astepta §i ce putea sa asteptepoporul roman din partea defunctului ar-chiduce?

Inainte de-a cauta raspunsul, sa vedem carea fost in Austria evolutia ideilor cu privire lanatiuni §i la convietuirea lor.

WOLFLIN GI

158

www.dacoromanica.ro

XII

Natiune si natiuni in AustriaRana dupa razboiul mondial iinperiul au

striae a dus o viata obscura §i ig.iorata. Ma-rele public din tarile occidentale n'a §tiutce se petrece inlauntrul acelui ciudat furni-car de popoare §i natiuni, §i nici nu s'a in-trebat in ce mod se incurca O. se descurcaele intre ele. Cali oameni de pe tot globul au§tiut, de pilda, ca Austria n'avea nici numeca, adica, numele acesta Austria" nici nuexista in chip oficial? Imperiul lui Franz Io-sef nu era desemnat printr'un nume, ci prin-tr'o formula: regatele fdrile reprezentatein reichsrat"; reichsrat se chema parlamentulcentral.

Alfred Dumaine, ultimul ambasador fran-cez in Austria habsburgica, citeaza vorba spusade un austriac unui ambasador nou-venit,poate chiar lui Dumaine insu§i:

Acuma e§ti in momentul cel mai placutal misiunii d-tale. Ai consultat de sigur oare-cari lucrari despre institufiile larilor noastre§i to magulesti cu ideea ca le-ai priceput meca-

159

fi

www.dacoromanica.ro

nismul; dar dupe mai multi ani de observatiedirects. vei fi dezolat de faptul ca nu vei pri-cepe absolut nimic.

Dupe razboiu multa lume a avut prilejulsa cunoasca Austria. Prilejul 1-a oferit...moartea ei:

Era pe cand nu s'a zarit,Azi o vedem, §i nu e!

Nu vom intra in amanunte. Cititorii vorgasi oare-cari consideratiuni in articoleledespre Adalbert Sternberg (anexa No. 5) siEm. M. Singer (anexa No. 6).

Aci vom spune doara ea in Austria convie-tuiau, l',inteo retea inextricabila, un numarde natiuni cari nu se intelegeau intre ele *) ;si ca din sanul acestor natiuni, se formase oclass artificiala, perfect unitara intelectua-liceste si sufleteste, luand aproape caracterulde natiune si puss sa impiedice buna-voireintre natiuni.

Explicatia e complicate pentru ca lucrule si mai complicat: ganditi-va ca refeaua decare vorbim cuprindea peste 50 milioane desuflete!

Si aceasta stare de lucruri, mostenire aveacurilor, se perpetua invariabil si in epocanoastra, incepand cu deceniile cele mai inde-

) Lucrul nu trebuie luat numai la figurat. Erauin Austro-Ungaria atatea nalii 0 natioare (Nationenand Nationchen), fie-care cu limba ei; probabil cain toata monarchia nu se afla un singur om care sa -ivorbeasca in adevar toate limbile. Franz Iosef §tiacateva formule in fie-care din ele; se pare ca luiFranz Ferdinand i-a lipsit talentul sau rabdarea casa le invete.

160

www.dacoromanica.ro

KA

RL

MA

RX

5

.,

.1; .

r t

t

11

4

44411:34*

.N

N. A-soN

1

1

1

.-- - .

;A

I

KARL MARX

161

www.dacoromanica.ro

partate ale acestei epoci, pang dupa razboiulmondial.

Invariabilitatea e atat de perfecta, in catla distanta de peste o jumatate veac, oamenica Marx si Bakunin de-o parte, Take Iones-cu si contele Sforza de alta, spun exact ace-lasi lucru, adesea chiar cuvant cu cuvant, farasa putem vorbi de plagiat.

Marx spune, in Revolutie si contra -revo-lufie" (citez dupa textul francez) :

Ofiterii civili §i militarii in serviciul austriacformeaza o rasa aparte. Parintii for au servit pe im-paratul, §i fiii for vor face la fel. Ei nu apartin niciuneia din nationalitatile multicolore reunite sub ari-pa vulturului cu doua capete. Ei sant §i au fost in-totdeauna transferati dela un capat la altul al impe-riului, din Po Ionia In Italia, din Germania in Transil-vania. Ei dispretuiesc de o potriva pe once individ

ungur, polon, german, roman, italian, croatcare nu poarta pecetea autoritatii imperiale §i regale,dispretuiesc pe once individ insemnat cu un carac-ter national particular.

Ei n'au nationalitate, sau mai curand ei singurlconstitute natiunea austriaca adeviirata.

E u§or de inteles ce element elastic §i in acela§timp puternic trebuie sa fie o asemenea ierarchie ci-vila §i militara, in manile unui §ef inteligent §i e-nergic".

Dupa case -sapte decenii, Take Ionescuscrie:

,,Stim cu totii §i repetam mereu ca nu exista na-tiune austriaca. Asta .e adevarat in sensul propriu alcuvantului. Un popor austriac, adica o totalitate deoameni avand aceea§i con§tiinta colectiva, nu exista§i n'ar putea exista.

Dar austriaci sint. Sint membrii unei dice, recru-tati din toate neamurile pamantului, slujind din tats

162

www.dacoromanica.ro

in fiu pe Habsburgi, traind din favoarea imperialAsi formand un fel de stat-major civil al acestei fami-lii, care este singura legatura intre natiunile caricompun populatia imperiului.

Oamenii acestia vorbesc nemteste intro ei, darintelectualiceste ei nu shit nemli.

Oamenii acestia pot fi foarte bine de origine ce-ha, poloneza, italiana, croata, germana, fara sä fienici cehi, nici poloni, nici italieni, nici germani.Pans acum in urma de tot, ei puteau fi de originemaghiara, fara ca totusi sä fie maghiari.

Oamenii acestia, membri ai acestei mici dice,sint austriaci. Sint chiar singuril austriaci de pe pa-mant".

Take Ionescu a scris aceste randuri in tim-pul razboiului mondial, inainte de intrareanoastra in acliune.

Dupa razboiu, contele Sforza a scris §1 elranduri aseman5toare:

Dar clack' nu exista Austria, existau austriaci cari,desi vorbeau nemteste, n'aveau nimic germanic: e-rau membrii unei caste aristocratice pe cari Habs-burgii hi adunaserg, In cursul veacurilor, printre fa-miliile nobile ale Europei, prea fericite &Ali daruia-sea fiii mai mici (cadeli, nemostenitori) acelui im-peri'l unde aveau sa castige noui fiefuri si titluri.

Urmasii acestora, in veacul XIX, tralau exclusivdin favorurile imparatesti si slujind imperiul; vor-beau nemteste intre ei, dar n'aveau nimic germannici psichologiceste, nici intelectualiceste: erau sin-guril austriaci existents. Ei formau un adevarat stat-major civil hereditar al Impgratului, cu germanadrept limbs conventionala comuna. Cei mai multierau de origine cella, dar erau printre el si unii deorigine polonela, italiana, belgiana, croata, franceza(mai ales din Burgundia)".

In ce prive§te aceasta ultima observatie alui Sforza, am putea sa cit'am nenumarate

163

www.dacoromanica.ro

exemple notate de noi insi-ne. Poate o vomsi face cu alts ocazie. Aci ne vom multumi cuun singur exemplu, dat de Philipp Menczelin cartea pe care am mai pomenit-o: e cazulprintului Conrad Hohenlohe-Schillingsfiirst,guvernator al Bucovinei §i al Triestului, maitarziu §i prim-ministru. El avea rude apropia-te, purtand chiar §i acela§ nume, in toate la-garele europene: un Hohenlohe demnitar alVaticanului, altul aghiotant al Iarului, al trei-lea maresal al Frantii, al patrulea cancelaral Germaniei; si cati vor mai fi fost, cu situatiimai putin stralucite, in diferite tariff de peglob.

Exemplul dat de Menczel intareste spuselelui Sforza, care e de acord cu Take Ionescu,tar acesta cu Marx. *)

') Scriind aceste lucruri, Take Ionescu nici nu§tia, probabil, ca se intalneste cu Karl Marx. De alt-fel, lucrul i se mai intamplase, in chestiuni mult maidelicate, in can acordul a fost si mai... subversiv.Asa, in discursul privitor la rascoalele taranesti, ro-stit in sedinta Camerii dela 25 Noembrie 1888, TakeIonescu a spus:

Aduceli-vei aminte, d-lor, din ce lupte a iesitopera din 1864 (impropriettirirea Adu-

. cefi-vei aminte de retzboiul de clase ce se incinsese.Nu este, d-lor, nici o class in lume care aban-

doneze de Multi vole privilegiile ei, pe can in tot-d'auna le crede si drepturi.

...Ori-ce clasci isi enline egemonia pe cola vremenu-i sleibeste energia, si nu se ridicei in fala ei altdclasci in stare de a-i impune un tratat de pace, dacanu pref era reizboiul.

Asa s'a intecmplat si la noi in chestia astaClasa puternicei dinainte de 1864 i-a menfinut

drepturile ei, si necedeind nici atunci ceind alto clasci,mai puternicci, ccluta sci-i impuie un tratat de pace,echilibrul social nu s'a puha restabili de cat prinacea forma a rcizboiului civil care se cheamei loviturdde slat.

164

Idranilor).

seili

sociald.

www.dacoromanica.ro

Este caracteristic faptul ca. in Austria s'a pu-tut forma cuvantul Gesamtpatriotismus, adi-ca patriotism total, un patriotism cuviincios,care se intinde bine-voieste sa se intindaasupra intregului imperiu; mai obisnuit simai veridic era patriotismul local, de pro-vincie sau de provincioara. Acesta era senti-mentul unui fragment de nationalitate, in lup-

cu sentimentul similar al altui fragment denalionalitate similia similibus... se gatuiaucu succes pentru acapararea aceleeasi pro-vincii sau provincioare.Si toate subtilitatilenalionale si patriotice dadeau loc unor extra-ordinare posibilitati de boscarieune-ori foarte rentabile. Se citeaza cazul unuiimportant notabil bosniac, Mustafa Beg Ha-libasici, care la Belgrad era sorb, in Mace-donia turc, iar In Bosnia croat, si in fiecaredin aceste puncte geografice tragea respec-tivele foloase materiale si chiar... morale!

in aceste conditii, se explica perfect cu-vintele scrise de Bakunin in 1869:

Patriotismul austriac este un non-sens, nascocitnumai ca sä serveasa drept masa birocratiei §i ar-matei imperials. Nu este in nici un caz un sentimentnational firesc; este o virtute oficialk care valoreazaexact atata cat §i toate celelalte virtuti oficiale".

Fireste, e vorba de patriotism in Inlelesulmistic dat acestui cuvant; caci altminteri, de-votamentul pans la fanatism catre o alcatuirede stat, este posibil si fora unitatea nationals.Eternul exemplu al Elvetiei, foarte concludent,nu e singurul. nici cu Alsacia nu ispravimexemplele. Dar in cazul special, dupa cum am

165

ta

politica,

www.dacoromanica.ro

spus §i o vom dovedi in aceste paginistapanirea facea tot posibilul ca sa impiedicebuna intelegere intre cei meniti sa convietu-iasca si deci zadarnicea mice putinta deadevarat patriotism.

** *

Inca dela inceputul veacului trecut s'au ga-sit in Austria destui oameni atat de clar vaza-tori in cat sa bage de seams marele neajunsin alcatuirea ei: faptul ca Austria (cuprinzandsi Ungaria) era o amestecatura de neamuricari nu se in.telegeau intre ele, ba chiar seducmaneau, mai ales pe masura ce li se dec-tepta constiinta nationals.

In anul 1842 s'a tiparit la Hamburg o carteanonima intitulata Osterreich and dessenZukunft", Austria si viitorul ei. Cartea, inter-zisa imediat de cenzura austriaca, s'a bucuratde un mare succes. Introdusa in chip clan-destin, s'au desfacut in scurt timp trei editii,a doua fiind mai bogata decat intaia si atreia decat a doua. Regretam c'o avem nu-mai pe aceasta din urma. A fost mare emo-tie la aparitia acestei carti; emotia a fost simai mare cand s'a aflat cine era autorul: ba-ronul Viktor Andrian-Werburg, aristocrat aus-triac, om foarte cult si, pe langa asta, func-tionar superior al cancelariei imperiale.

Andrian, examinand situatia interns a im-periului austriac, arata ca, dupa 25 de ani depace, sub dominatiunea regimului de atunci

pe care not it ctim ca era absolutist si dic-

166

www.dacoromanica.ro

tatorial, datoria publics a crescut mai multdecat de trei ori, sarcina dobanzilor s'a inze-cit, birurile au sporit, si o mans de printi aibanului" s'au imbogatit pe seama saraciei ge-nerale.

Pricinile acestor rele, dupa Andrian, eraunumeroase. Citam cateva din cele aratate de el:alcatuirea imperiului din o sums de natiunicari nu se infelegeau intre ele on chiar se urau,mentinerea in iobagie a taranilor, pastrarea u-nui regim politic si birocratic excesiv de cen-tralizator, o politica externs nenorocita.

Rezultatele acestei politici:In interior, simpatiile natiunilor si ale tuturor

claselor, pierdute pentru guvern. Statul, coplesit desarcina unei datorii din ce in ce mai grele. Buna-starea materials, pornita intr'o progresiune extremde inceata. Interesele spirituale, neglijate.

,,Si stahil, pe punctul de a fi sfAsiat, din cauzadivergentei din ce in ce mai maxi dintre partile corn-ponente".

In ce priveste politica externs, autorul citea-za atitudinea inexplicabila a Austriei, fala delupta de eliberare a grecilor. Austria a fostsingura mare putere de partea asupritorului;de aceea si-a instrainat mice simpatie si a in-lesnit penetratiunea ruseasca. In Moldova, inMuntenia, in Serbia, pretutindeni Rusia exer-cita o enorma influenta de fapt, e aproapestapana desavarsita, iar de acolo incepe sa-sitntinda influenta, deocamdata numai spiri-tuals si sufleteasca, asupra popoarelor slavedin cuprinsul Austriei.

Bilantul extern e acesta:Fa VA de strainatate, puterea, prestigiul si influen-

167

www.dacoromanica.ro

ta, scazute. Locul intre marile puteri europene, pas-trat mai mult gratie unei piefati traditionale, pe andadevarata influents, intemeiatii pe forta internspe o tendinta neclintita, clar exprimard, a disparutde mult".

Incheiere: acestea sunt rezultatele uneipaci de 25 de ani, sub guvernarea austriaca".

Leacul, autorul it gase§te In regimul consti-tutional, larg descentralizat in ce prive§te pro-vinciile §i natiunile, cu educarea §i pregatireacetatenilor spre deplinele drepturi cetatene§tiindividuale. Citandu-1 pe Aristotel, Andrianspune ca guvernul va teal cu atat mai mult, cucat 1§i va exercita puterea asupra a mai pu-tine lucruri; iar pentru a demonstra imposi-bilitatea unei bune guvernari absolutiste, au-torul reds observatia unui print pe care insanu-1 nume§te :

Cele mai multe guverne in veacul nostru (auto-rul stria in 1840) se intemeiaza pe functionari, cari,ca atari °fiat s'ar dusmani intre ei consti-tute o contra-pondere colectiva a vointei suvera-nului.

....Cea Qnai Mina intentie, in drumul spre infap-tuire devine cu totul altceva decat urmarise prin-tul; iar acesta, deobiceiu, afl'a cel din urma In cescopuri s'a abuzat de intentia lui cea buna".

Ne vom permite .aci o digresiune:Observatia printului anonim cu privire la

omnipotenta birocratiei austriace, Incalcandchiar §i vointa imp aratului, e confirmata prinmulte fapte. lath' unul, mai interesant pentrucititorii no§tri §i mai u§or de controlat, pentruca-1 gasim §i in Xenopol: in timpul rascoaleilui Horia, despre care vom mai vorbi in aceste

168

§i

www.dacoromanica.ro

pagini, imparatul Iosif II, amestecat, desi-gur, in aceasta chestiune, de§i nu se §tie binein ce fel -2)- ii scrie lui Jankowitz, guvernatorulBanatului, prangandu-i-se ca, deli a dat ordi-nele cele mai severe ca sa i se raporteze exact,totufi n'a putut nici o data sa afle adeva-rul : ocdrmuirea Ardealului i-l'a ascuns in-totdeauna.

Dar Iosif nu s'a putut mira de aceasta. Elavea experienta lucrurilor. D. profesor I. Lu-pa§, sub titlul Incercari de emancipare a ta-ranilor din jugul iobagier, arata cum acesteincercari au fost facute de numita imp ara-teasa :

A plisit deci cu hotarire (Maria Theresia) pe Irtimul incerctirilor de reforms agrarti, dar latifun-diarii potrivnici aveau in cadrele autonomies comi-tatelor for unguresti suficiente mijloace de a impie-dica la tot pasul int' tiptuirea acestor reforme. Nu belipsea nici cinismul de a se liiuda in cantecele for caau izbutit sit- ztideirniceascii &dentine reginei.

Insusi losif II constatti mai torziu cot Coate or-dinele date de calre maicti-sa imptirtiteasa au lostincontinuu zadtirnicite".

In treacat vom spune ca observatia printu-lui anonim, confirmata pentru trecut, se con-firma §i ulterior, dealungul domniei lui FranzIosef.

W. Steed, in La Monarchic des Habsbourgs"arata forta cople§itoare a birocratiei austriacecapabila sa reziste chiar §i vointei imparatului:

Nici macar ordinal imptiratului, direct si perso-nal, nu ajunge in totd'auna ca sa invingti rezistentafunctionarilor inrilifi, cari, cafe °data, par sit pulela Incercare sentimental autoritillii la monarch si sa -iprobeze ca Statul sintern noi!"

169

www.dacoromanica.ro

Steed citeaza diferite cazuri, intre cari unulfoarte elocvent: un ordin al imparatului pecare functionarii respectivi §i-au permis sanu -1 execute §i pe care au incercat sa -1 elu-deze §i dupa repetarea lui de catre imparat.

Nu te-ai putea apara in adevar in contra birocra-tiei de toate gradele zice Steed de cat cultivandun spirit de independents politica §i de initiative e-conomics la particulari...

,,..Dar asta este extrem de greu in Austria, undesuperioritatea statului §i a servitorilor lui asupra in-tregului comunitaiii este destul de general acceptata§i Impiedica orice control vigilent din partea publi-cului".

Aceste constatari arata cat de naive estesperanta dictaturi§tilor a celor de bungcredinta ca ar fi posibila o dictatura lumi-nata, adica un dictator cuminte, drept §i bun,care sa gospodareasca frumos §i cinstit, facandbinele §i impartind dreptatea.

Dace un om atat de ideal ar ajunge in frun-tea stapanirii, el n'ar putea fi ve§nic pretutin-deni, materialmente §i fizice§te i-ar fi cu ne-putinfa sa rezolve o singura chestOe prin sineinsufi : in toate ar depinde de sub-alternii lui,cari §i-ar avea interesele §i legaturile lor.

Poporul roman a inteles §i acest lucru, cuma inteles atatea, dintr'o lungs §i jalnica expe-rienta. De aici vorba: PANA LA DUMNEZEU,TE MANANCA SFINTII!

Cititorii vor ierta digresiunea : fiindca avenit vorba de rezultatele unor dictaturi maimult sau mai putin luminate", nu se puteasa nu insistam asupra lor.

170

www.dacoromanica.ro

Dar sa-1 urmarim pe Andrian. El mai facesi remarca interesanta ca, in apasarea siparagenirea in care au fost lasate provin-ciile Austriei, numai simtul national, care ainceput &á se destepte tot mai mult, a fa-cut ca in ciuda sistemului corosiv al ad-ministratiei, unele din acele provincii sa seinvioreze ; dela simtul national autorul as-teapta mantuirea tuturora. *i aci, o afirma-tiune care ar trebui controlata: Andrian sus-tine ca in cuprinsul imperiului austriac (in-clusiv Ungaria), ungurii sunt cei cari au pro-vocat primele zvacniri de constiinta national&la toate natiunile conlocuitoare. Ungurii, ziceAndrian, au fost cei dintai can au cautat &allcapete libertatea desvoltarii nationale nestir-bite. Imediat, toate natiunile conlocuitoareau inceput sa imite exemplul lor.

Lucrul e foarte interesant. Dace asertiuneaeste exacta, istoria nu putea fi mai ironic5 de-cat asa, pentru ca stapanirea maghiara a fostaceea care, in cursul deceniilor, a dus cea maiapriga lupta impotriva oricarei revendicarinationale. Amanunte gasim chiar la sociologiimaghiari. *i doara clasa stapanitoare ma-ghiara nici nu era atat de nationale" cat iiplacea sa se proclame *). *i tocmai aceasta po-litica absurda si salbatica a impins Ungaria lanenorocire.

*) Sociologul maghiar Joseph Diner-Denes, fostministru al Republicii Ungare, in cartea La Hon-grie, Oligarchie, Nation, Peuple", arata foarte binecä ideea de natiune are, in conceptia oligarchiei ma-ghiare, un infeles cu totul special. Ea esclude cu de-savorssire massa populard: naliunea o formeaza nu-

171

www.dacoromanica.ro

Andrian se ridica impotriva prejudecatilor§i urilor nationale: dispretul pentru altii, ziceel, este un slab surogat pentru respectul detine insuti". Tinta cea mai apropiata, dupilAndrian, trebuie sa fie organizarea Austriei,pe bazele aratate mai sus, cu pastrarea deose-birilor provinciale mai ales nationalepentru ca, astfel, marile nemultumiri Incetand,sa se ajunga la crearea unei natiuni austriace.

..., .,

Insa maxima habsburgica divide et imperaBauernfeld o nume§te die Erbmaxime",

maxima ereditara stapanea cu stra§nicie,i de foarte multa vreme. Istoricul Viktor Bibl(in volumul Von Revolution zu Revolution".1924) ne relateaza aceasta spovedanie facutade marele cancelar Metternich unui amba-sador francez:

Popoarele mete ifi sint streine unul al-tuia. Cu atdt mai bine: eu trimet unguri inItalia si italieni in Ungaria; din antipatia forna#e ordinea, iar din ura for reciproca pa-cea generals.

mai oligarchii, interese nationale sint numai inte-resele for de casts. De altf el, cei mai multi nici nusint de rasa maghiara:

Din vechea nobilime de rasa maghiarii nu maisubsistau de cot resturi. 5efii primelor straturi denavalitori, stabilifi hereditar huni, avari, slavi,ca $i $efii neiveilitorilor noui iazigi, cumani $i sii-cut, franci $i saxoni, valahi $i valoni, carora trebuieset be adaugam numerosi seniori straini yi cavaleri Hi-tacitori veniti cu regii caselor streiine, formau un ciu-dat amestec de limbi $i de rase. Singurul element delegaturei erau drepturile, sau mat bine zis privilegiilepe cari be aveau in comun, privilegiile noblefei".

172

www.dacoromanica.ro

In aceasta politica a... pacii, a pacii fa-bricate din vrajba celebrul diplomat trageamare folos din varietatea de limbi care im-pestrita monarchia. Lumea cunoa§te state bi-lingve, ca Belgia §i Canada, sau state trilingveca Elvetia, unde oamenii, in mod firesc por-niti sa se 'ngaduie reciproc, o due destul debine laolalta. In monarchia habsburgica, pesteo duzina de limbi principale §i nu mai so-cotim puzderia de dialecte mai mult urlaude cat vorbeau. Stapanirea impingea lumea lacearta §i sfa§iere; ea potrivea, zilnic, gradul deaberatie §i de cruzime.

Benedetto Croce, in Storia d'Europa", ex-pune foarte concis §1 convingator una din a-plicarile practice ale sistemului atat de sim-plu, marturisit de Metternich. E vorba de in-frangerea revolutiei dela 1848:

Casa de Austria a salvat atunci imperiul intre-buinfand nafionalitafile, pe una contra alteia: ger-mani §i croali contra italienilor, boemi §i croafi con-tra Vienei rasculate, croati germani contra ungu-rilor, §i recurgand apoi, pentru a potoli pe un-guri. la far, care a trimes un transport de armat6 ru-seasca".

Dar Metternich nu se intemeia numai pedu§mania dintre neamuri. El intetea §i luptadintre clase, dupa nevoie.

173

5i

www.dacoromanica.ro

XIII

Rgscoale rarignesti,din ordin de sus

In cartea Revolutie Contra-revolutie",Karl Marx spune lucruri destul de... nostime

Guvernul prinfului Metternich se intemeia pe doistalpi. In primul rand se silea sa tie In esec pe fie-care din natiunile supuse autoritalii austriace, printoate celelalte natiuni aflatoare intr'o situatie ana-loaga. In al doilea rand Si asta a fost in tot-d'auna principiul fundamental al monarchiilor ab-solute se sprijinea pe doua clase proprietariide pamant feodali §i marii financiari cautand satie balanta egala intre aceste doua clase, astfel ca salase deplina libertate de actiune guvernului.

Nobilimea fonciara, care traia exclusiv din ve-niturile feodale de tot felul, fortamente trebuia sasustie guvernul care era unicul ei reazam In potrivaclasei de sclavi oprimati, din exploatarea careeatraia. Iar cand partea mai pufin bogata a nobilimiise ridica in potriva guvernului, Metternich asmutape Ward, can profitau de ocazie ca sa se razbunegroaznic in potriva asupritorilor for directi, cum s'aIntamplat in Galifia In 1846.

...Nemultumirile dela clash la clash erau pentruMetternich o condifie primordiala de guvernare.

174

§i:

www.dacoromanica.ro

Mergea chiar pan. acolo ca le atata, facind din cla-sele stiperioare instrumentul tuturor exactiunilor gu-vernului §i aruncand asupra acelora§i clase odio-sul acelor exacfiuni. Astfel erau prea putine ne-multumiri contra guvernului, sau mai bine zis nuerau de loc. Imparatul era adorat".

Spusele lui Marx le confirms... imparatulFranz Iosef! De curand s'au publicat scriso-rile acestuia catre mama-sa. Aci vom cita una,scrisa in 1863, cand in Polonia ruseasca iz-bucnea revolutia, Si erau temeri ca ea se vaIntinde §i in Galitia.

Franz Iosef scrie:

In Galitia e foarte rdscoala e gata saizbucneascii. De Mt, eu sint perfect liniftit,caci it am acolo pe Mensdorff am fi pe ta-rani, cari la primul semn ar restabili lin4tea,deli nu in chip prea tandru".

Prin urmare Franz Iosef se gandea sa re-pete in 1863 ceea ce se mai facuse o data, totin Galitia, in 1846.

Ba, in fond, lucrul e, de asta data, mult maigray. D. Gh. Bratianu, in recenta-i lucrareNapoleon III et les nationalites" da o expune-re pe cat de scurta pe atat de luminoasa, a ras-coalei poloneze din 1863 §i a repercusiunilor eiin politica europeana. In ce prive§te atitudineaAustriei, d. Bratianu arata ca Austria se bu-cura aproape f 44 de incurcdturile vecinilorde la raseirit; si ea Ingdduia supufilor ei gall-lieni sii Inarmeze pe insurgenti si sa asiquretransportul clandestin de arme, munitii si vo-luntari".

175

rate:

ti -i

www.dacoromanica.ro

Faptul este deci mai gray de cat parea laprima vedere. Linistea perfecta cu care selauda Franz Josef, era In realitate §i mai per-fecta: nu numai ca privea nepasator la desfa-surarea unei rascoale menite sa se intindain Ora lui, dar de fapt o intelea, ingaduindpropriilor lui cetateni s'o alimenteze. E ade-varat ca in felul acesta grabea trecerea fa's-coalei si In Galitia, dar ce-are a face? Odataprodus acest ultim eveniment, intra in joc an-tidotul: taranii arora le va face intaiul semn.

In cat, formula cu care incepe scrisoarea:In Galifia e foarte rau", trebuie citita astfel:in Galifia e foarte bine!

Atata numai, ca lucrurile luand alts des-fasurare, omul propune imprejurariledispun n'a fost ocazie sa se recurga la mij-locul acela extrem. Franz Iosef o va fi re-gretat profund. A pastrat insa reteta, pentruca, vorba ceea : mai trebuie si alta data.Era cat p'aci sa fie intrebuintata in anii1905-1906; am citat doara mai sus cuvintele luiOtto Bauer: Regele Ungariei Franz Josef

vroia sa intimideze parlamentul aristocra-tic §i recalcitrant, ameninfadu-1 cu votul uni-versal ci egal, cu mobilizarea masselor lard-ne§ti uvriere in potriva nobilimii".

E desigur instructiv sa constatam ca revolu-lupta de clase nu sint chiar atat de a-

bominabile diabolice cum scrie la carte.Chestiunea e numai: la ce servesc. La rigoa-re, Franz Josef poate fi marxist, cu con-ditia ca el insusi s5 manipuleze marxismul,asa cum ii convine lui.

176

ci

fi

si

Ga sisi

si...

www.dacoromanica.ro

Am mai auzit noi despre a§a ceva: evo-lutia lui conu Leonida, pe care o face politiain persoana. Dar on -cum, e lucru prea-preaca un imparat sa-§i rascoale propriii sai I a-rani in potriva propriilor sai boieri. tariiRusiei au fost invinuiti de ceva cam asema-nator; dar pe langa mica asemanare mai era§i o mare deosebire: 'aril au fost acuzati earilscoala pe satenii din alte state, nu pe ceidin Rusia. De pilda: s'a spus pe vremuri carascoalele noastre dela 1888 au fost operaiconarilor Si juganarilor. Astazi Inca, publici-stul austriac Philipp Menczel, originar din Bu-covina §1 specialist in lucrurile romane§ti, i§ipastreaza aceasta parere, pe care la timp asustinut-o prin press. In volumul TrilgerischeLosungen", aparut in 1932, Menczel spune:

Pane in timpurile cele mai recente, sageti ru-sesti, otravite, s'au infipt in carnea romaneasca.

In 1887, and ameninta razboiul intre Rusia siAustria, Hitrowo, faimosul ministru a1 Rusiei, si se-cretarul sau Iswolsky om capabil de orice infa-mie (Schandtat), au pus la cale ingrozitoarelerascoale laranosti din Romania, pentru ca s'o facape aceasta incapabila de actiune".

Menczel mai are §i informatia ca loan Bra-tianu-tatal, printr'un manifest adresat opinieipublice mondiale, a vestejit aceste procedeiemongolice. Evident, Menczel a fost indus in e-roare: n'a existaf un asemenea manifest al luiBratianu, dar e adevarat ca ru§ii au lost acu-zati de multi Si foarte vehement caritori ai rascoalelor de la noi, dupa cum e ade-varat c'au avut §i aparatori, iar printre ace§tia

177

12

fin-

www.dacoromanica.ro

se afla gi Gherea. In nenumarate articole,gi apoi in Neoiobagia", Gherea, care nu sim-lea 6111gi de putin inclinarea filantropica sasalveze cinstea tarului sau pe a lui Hitrowo,a ridiculizat invinuirea, pe care a rezumat-oin formula comics: Tarul §i Juganarul!"

Dar gi inaintea lui Gherea rugii au gasit unmare aparator: acela a fost Eminescu; gi doaranu era nici el rusofil. Polemizand cu Al. Beldi-man fiul lui A. V. B., intemeietorul Ade-verului" Eminescu neaga rolul atribuit ico-narilor gi spune eh singura sblutie spre a evitarepetarea rascoalelor este sa se inbunataleascasoarta taranilor (D. Muraragu: Nationalis-mul lui Eminescu", pag. XXXIII gi 240).

In acelag fel vorbea gi un tanar menit uneicariere stralucite: Take Ionescu. In discursuldela 25 Noembrie 1888, discurs din care ammai citat, oratorul, fara sa excluda putinta gia unor instigatii, spune categoric ca mizeriaa fost cauza prima a rascoalei".

Iata un amanunt interesant:Imi aduc aminte, spunea Take Ionescu

In acel discurs, ca venise in Bucuregti cores-pondentul unui jurnal strain, corespondentullui Times". El venise dintr'o Ora unde totce se petrece in Europa, este d'acapul pus in

'socoteala Rusiei: din Anglia, unde rusofobiaeste aproape o board' nationals. Venise sa afleadevarul gi grozav se indoia de ceea ce-i spu-neam eu, ca nu sint rugii cari au facut ras-coala ci starea cea rea a taranilor *).

") Fara indoiala, Take Ionescu nu se gandea saapere pe rusi, cum nu se gandeau la asa ceva nici

178

-

www.dacoromanica.ro

Orice am vrea sa credem insa in privinfarolului Rusiei in rascoalele noastre, douafapte raman stabilite : ca Romania nu faceaparte din imperiul rusesc, asa cum Gali-lia facea parte integranta din imperiul au-striae, si ca informalia despre rolul de in-stigatoare al Rusiei n'o da larul in persoa-na, cum se intampla in cazul de mai sus, undeFranz Iosef in persoana se destainuieste.

$i destainuirea e sincera. In scrisorile a-dresate mamei sale, fara gand de publicare,Franz Iosef spunea purul adevar. Asa, in altsscrisoare, venind vorba de o parada militarala care participase in ajun, blandul imparatexplica pentru ce a ordonat parada: ca saarid seumpilor mei vienezi cif mai am soldatisi tunuri".

Eminescu, nici Gherea. Take Ionescu, pe vremeaaoeea, era Inca militant anti-rus. Pe atunci, si timpde ani dupa aceea, el continua sa scrie acele articole,ramase in istoria politica a Romaniei, demonstrandca totul ne desparte de Rusia si de politica ruseasca.Acest fel de propaganda, patrunzand, clandestin, inBasal abia, intarea in sufletul tineretului moldove-nesc sentimentul national si avantul anti-tarist. Inromanul d-lui C. Stere, Nostalgii" (al cincilea dinseria ,,in preajma revoluttei"), 11 vedem pe VaniaBantu, intors din Siberia, entuziasmat de cuprinsulunui articol semnat Nitza Vasilescu, articol din careromancierul reproduce un fragment. In Adeverul"dela 15 Noenabrie 1934, d. Scrutatar identifica acelarticol, care nu este inventat de romancier, ci a fosttiparit in 1891, in Romanul" lui C. A. Rosetti, subisealitura lui... Take Ionescu.

Prin urmare, Take Ionescu, din consideratii po-litice superioare anti-rus pasionat, nu inteIegen sainsele pe altii, necum pe sine insusi, atribuind ru-silor vina rascoalelor taranesti, cand vina era a im-prejurarilor economico-sociale .dela noi, si mai con-cret, a paturii noastre conducatoare.

179

www.dacoromanica.ro

Si doara e proverbiala adoratiunea scumpi-lor vienezi pentru scumpul for imparat! Dar...sicher ist sicher, sau, pe romane§te, ce e binenu e rau!

Asa ca ramane adevar istoric marturisirealui Franz Iosef despre felul cum avea de gaudsa reprime pe boierii din Galitia in 1863.

Franz Iosef omitea insa un detaliu:dupa ce, servindu-se de tarani, va fi reprimatpe boieri, pe urma, daca va fi nevoie, va re-prima §i pe tarani. Sint destule exemple. A-junge unul: revolutia lui Horia, Closca si Cri-san, intamplata acum 150 de ani. Horia, ta-ran carturar, a fost de mai multe on la Viena,cu plangerile iobagilor romani. S'a tutorsprintre ei cu porunca dela imparatul Iosif II,ca sa ucida pe toti nobilii §i in general pe un-guH, iar taranii romani sa le ocupeTaranii au facut revolutia si apoi au suferitcea mai cumplita represiune.

Romancierul Liviu Rebreanu, care inaintede a scrie romanul Rascoala", a publicat lu-crarea de popularizare istorica RascoalaMoti lor", ne &á in aceasta lucrare o scurtadar impresionanta expunere, mai raspanditaIn public de cat marea istorie scrisa de N.Densuseanu si chiar de cat capitolul respec-tiv din Xenopol. Impresia cu care ramai dintoale lecturile, e aceasta: daca e sigurcaimpa-ratul Iosif nu i-a dat lui Horia porunca direc-ts §i precisa pe care a infeles-o el, nu-i mai pu-tin evident ca, in chip meste§ugit, i s'a picurat

180

ca,

mo§iile.

www.dacoromanica.ro

HORIA

181

www.dacoromanica.ro

lui Horia in minte si in suflet, credinta ca im-paratul vrea, ca imparatul porunceste.

Horia n'a putut inventa porunca. In sufletullui era convins de realitatea ei. Asa cumse traia pe acolo, in frica stapanirii, eI stia cel'ar astepta si pe el si pe ai lui, data din pro-prie pornire s'ar napusti cu foc si sabie asupraboierilor, si mai cu seams data ar mai luasi numele imparatului in desert.

N. Densuseanu crede ca Horia nici nu maiavea ce face: el si fusese condamnat de sta-panire pentru agitatiile de 'Ana' atunci si as-tepta numai sa fie prins. In aceasta stare despirit a putut deci sa recurga la incercarea su-prema. E cam riscat sa substituim din oficiujudecata noastra, judecatii presupuse a celuiin mild. Daca e vorba sa operam cu logicanoastra, era mai simplu si socotim mai pro-babil ca Horia, amenintat de urgia stapa-nirii, sa se fi refugiat la Viena, cu care eradestul de familiarizat. Aici putea sa-si castigeprotectia stapanirii celei mari si in tot cazulputea sa astepte papa se vor potoli patimile deacasil. Nu vedem ce 1-ar fi hotarit pe Horia caYn lupta-i crunta inpotriva boierilor, sa-si maiatraga, de buns voie, si dusmania imparatului.Doara nu era Horia o minte aprinsa, de bale-tandru nesocotit, ca sa-si inchipuie ca va puteacu usurinta. sa creieze o stare de fapt, pe carede nevoie s'o primeasca si stapanirea. Era omde 50 de ani, cumpanit si asezat, cu stiinta decarte ba chiar adevarat carturar, cum re-zulta din manuscrisul unguresc gasit de epis-copal Roman Ciorogariu, traducerea lucra-

182

www.dacoromanica.ro

rii unui sas, Friedrich Schiller *) . Lucrareaaceasta ni-1 arata pe Horia citind iii originalpe Klopstock si plangandu-se ca nu-1 intelegebine. Pretioasa marturisire! Klopstock e, /Anain zilele noastre, greu de inteles ; si Horia,plangandu-se de aceasta, se dovedeste adevci-rat cititor: cititorul care Ole ce Inseamna aciti si a intelege. E mare lucru sa-ti dai seamsca nu intelegi! Dar omul acesta, de*tept si cu-minfe, cunoscator al legilor fusese primar

*) Episcopal Roman Ciorogariu, care a tradus inromaneste, dupe manuscrisul unguresc, lucrarea luiSchiller, crede ca acesta e un sas oarecare (Horiasi Closca", Tip. Diecezana, Oradea). Profesorul I.Lupas (in Rascoala taranilor din Transilvania")inregistreaza asertiunea ca autorul e marele Fried-rich Schiller, fare sa exprime vre-o parere. D. StefanMetes (in Lamuriri noua privitoare la revolutia luiHoria"), incline sa creada ca e vorba de marele poet.Colegul V. Munteanu (in Cuvantul Liber" din 2Martie 1935) o crede in chip absolut.

Noi n'o credem de -loc. Sa nu ne insele identi-tatea numelui. Schiller e un name comun: in Anua-rul Vienei (Lehmann) sint 300 de Schilleri.

In primal rand brosura nu e la inaltimea lui Schil-ler, nici din punctul de vedere literar, nici din celistoric. Apoi, Schiller ar fi scris-o in cu total altspirit: el ar fi prea-merit pe Horia si pe taranii ras-culati, in loc sa amestece putinele laude cu vio-lente diatribe si epitete dispretuitoare, cum face bie-tul anonim sas.

Schiller este doara autorul piesei Hotii", primalui opera dramatics, jucata pentru intaia oara cudoi ani inainte de revolutia lui Horia. Jaures Ca-racterizeaza actiunea din Hotii" ca opera de justi-tie: razuratiti de drumul mare intreprind apiirareabie(ului taran si a negustorului cinstit, de stoarcerilenobililor yi ale autoritiffilor". Nu se poate o prezen-tare mai concrete si mai sugestiva a substratului so-cial al dramei lui Schiller; si apare evidenta inrudi-rea dintre actiunea lui Karl Moor si a lui Horia, in-diferent de mobilele for sufletesti deosebite. Si toc-mai pentru ea drama avea acest caracter, AdunareaLegislative a Frantei, in sedinta dela 26 August 1792,

183

www.dacoromanica.ro

umblat prin Viena, Si in contact repetat cu au-toritatile cele mai inalte, s'a incumetat sase infatiseze cu jalba 'Ana Mariei Sp le Iosifimparatul omul acesta nu putea vorbi de-oporunca, pe care in sufletul lui n'ar fi stiut-odata. Seton-Watson face o observatie foarte ju-dicioasa: nu se stie pe ce cale a obtinut Horiaaudienta la imparatul Iosif.

Asupra culiselor revolutiei nu s'a putut afla

1-a proclamat pe Schiller cetiz-lean francez, cito-yen frangois" facandu-i astfel, ca §i lui Klopstock§i altora, cinstea suprema, pe care ei nici n'o visau.

Schimbatu-§i-a oare Schiller ideile sentimenteledela aparitia Hotilor" §i pada la rascoala lui Horia?Nu, pentru ca §i dup6 aceea a scris piese revolutio-nare in contra tiranilor", dupa propria lui lo-zinca ultima lui piesA fiind Wilhelm Tell". Siscrierile lui istorice sint animate de acela0 spirit.

In traditia socialists a ramas dragostea §i venera-tiunea pentru Schiller: Gherea 11 trece in frunteaarti§tilor cetateni", E. Pernerstorfer Ii proclamaprecursorul socialismului modern; iar Franz Mehringspune ca in randurile muncitorimii va rasuna pu-rurea chemarea lui Schiller in potriva tiranilor" §ica muncitorii vor pastra cu recuno0inta §i admi-ratie in amintirea for pe poetul Hotilor", al luiWallenstein" §i al lui Tell". In asemenea conditiie perfect explicabil ca oficialitatea s'a tinut fats deSchiller intr'o rezervg glacial.. CAnd s'au Inal-tat la Viena statuile lui Goethe §i Schiller, FranzIosef §i-a exprimat adAnca dezamggire; Se inalgcstatui unor asemenea oamerzi, ccind sint alcitia gene-rali cari n'au *Inca statuiel" Aceasta e, de sigur, ovorba foarte frumoasa; dar exists un fapt maifrumos: intr'o zi autorifatile vieneze au confiscat...Monitorul Oficial (Die Wiener Zeitung) pentruca, in-tAmplator, intr'o dare de seams, continea doua ver-suri din Fiesco" de Schiller.

Din toate acestea urmeaza lamurit ca bro§ura tra-dusk' de parintele Roman Ciorogariu nu este, nupoate fi a marelui Schiller.

De altfel, daca ar fi §i spunem abia la urma ar-gumentul care se impune cel dintai am vedea-ofigurand in colectia operelor lui complecte, pentruea n'ar fi fost nici un motiv ca sfi dispara.

184

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

IOSIF II

185

. '71..933. r=31- . ',":1,X,-1.t..r T .1.

4,.

iVkl '.-C 1"e '3 '' .:..,

12 ,,,St.

.d

n.ei 6

kI,r.,2 q

. , VYit .3.

.3.... .

1. "(..tY

.:-7.4-;-°-

1E4 ',; -C74

;:ii =. . '6 ....=1.na . t, A* 1

- IA

I

_

24, -- " e, eC-

V.

orb'

40 r

2Pat_crati

www.dacoromanica.ro

nimic din gura lui Horia, care in tot timpulinstrucjiei §i procesului a tagaduit totul. Dece? Nu de frica. Felul cum s'a prezentat Ia su-pliciu exclude cu totul lipsa de curaj. Dareste un detaliu adanc turburator: in timpulinstrucjiei, pe cand refuza sa raspunda comi-siunii speciale care-1 interoga, Horia cerea inacela§i timp sa fie trimes la Viena, ca sa ra-porteze imparatului.

Amanuntul dovede§te ca Horia nu se §tiatocmai vinovat fala de Iosif II, §i n'ar fi demirare sa fi fost... din potriva! In tot cazul, Ho-ria, dupa ce Meuse revolujia in numele impa-ratului, fapt dovedit cu toff martorii, nu ce-rea doara sa fie dus inaintea lui numai ca sa-1braveze, refuzandu-i §i lui explicatiile *).

Din aceasta atitudine a la Horia, ca din totce s'a petrecut, deducem ca §i intriga habsbur-gica §i-a avut rostul in revolutie.

) Baronul Riedesel, diplomatul prusiac acreditatla Viena, raporteaza regelui sau, la 12 Ianuarie 1875:

Ceeace surprinde este cat imparatul a afirmat caare stima si admiratie pentru curajul $i entuziasmulaceslui om este vorba de Horia fi ca 11 va che-ma set vinet la Viena pentru a-1 vedea si a-i vorbi".

...In cea din urma scrisoare adresata contelui Jan-covics, la 28 Februarie, adica in ziva executarii luiHoria §i lui Clo§ca Ia Alba Iu lia, imparatul ii scria caar fi dorit sa cunoasca inainte de executarea lor, de-claratiunile acestora, pentru a putea dispune sa fieascultati in ce privete unele chestiuni. despre cariar dori sa aiba explicatiuni mai amanuntite. Deoareceinsa, probabil, ace§tia au fost deja executali, ar dorisa fie informat §i verbal din partea contelui Janco-vies, pentru a cunoa,5te toate cauzele acestei rascoale.

Este poate o indicatiune a destinului ca o moartesubita 1-a impiedicat pe contele Jancovics de a-i maivorbi vreodata imparatului sau despre martiriul delaAlba Iu lia (Octavian Beu, Imparatul Iosif II §i ras-coala lui Horia", in Revista fundatiilor regale").

186

www.dacoromanica.ro

In ce stop s'ar fi dedat stapanirea habsbur-gica la o ma§inatiune atat de sinistra?

In cartea Habsburgii, Ungurii Si Romanii"de I. Russu-Abrudeanu si Vasile Stoica, lucrule spus foarte lamurit: era un conflict perma-nent intre nobilimea maghiara §i autoritateasuprema dela Viena:

Trebuia deci puss (nobilimea maghiar5) la lo-cul sau, si dupa vechea metoda austriaca, cu cat sepoate mai putine sfortari, infranta cat se poate debine.

Politica austriaca totdeauna a stiut vfiri mana al-tuia in foc, ca s6-si scoata castanele. Ajungea astfella o tints indoita: isi infrana dusmanul si apoi sla-bea si mana care cu un alt prilej s'ar putea ridicasi in potriva ei.

..JDupd ce Viena ne-a aservit si ne-a dat pe ma-nile dietei nobilitare dela Cluj, acum ne ridica spe-rietoare in fata acelorasi reprezentanti ai unguris-mului. Deci jocul intors.

,,..Pentru Infrangerea atotputerniciei nenatesti,Austria ne intrebuinteaza acum pe not ".

D. Gh. Tulbure, comentand manuscrisul pu-blicat de parintele Roman Ciorogariu, es-clama

Iata deci pe Horia citind pe poetul Klopstock! Inmijlocul Vienei, poate in fata Burgului, asteptand s5intre cu jalba 'n mana, la imp5ratul Iosif II".

Foarte posibil! Si, tine §tie? Poate ca atuncia primit Horia dupa entuziasta expresie demai tarziu a lui Franz Iosef primulsemn", care a ridicat pe iobagii valahi inpotriva Boierilor unguri; prim semn, dupacare a venit Insa §i al doilea: §i acesta nu semai adresa lui Horia, ci lui Bruckenthal, gu-

187

:

www.dacoromanica.ro

vernatorul, care l'a transmis lui Preiss, co-mandantul...

Taranii au linistit" pe boierii unguri, iararmata la randul ei, a linistit" pe tarani,si vorba de mai tarziu a lui Franz Iosef: nu inchip prea tandru.

In cartea citata a lui Abrudeanu si a luiStoica, epilogul acesta e redat scurt si cuprin-zator:

Maurul si -a facut datoria, maurul putea sA plece.REVOLTA TREZITA. DE OAMENII IMPARATULUIe inabusith de armatele lui, §i cei trei tovara§i Horia,Cloca §i Cri§an indura moarte de mucenici, tustrei,ca o dovada pentru totdeauna de ce procedeuri deWalla morals a stiut uza casa de Austria in ajunge-rea scopurilor sale".

In ordinul lui Bruckenthal dela 11 Noem-brie 1784, ordin publicat in romaneste cu li-tere chirilice, vedem un pasagiu in care sedezminte amestecul habsburgic la pl'am'adirearascoalei:

,,...Unii din neamul romdnesc, prin minciu-nile si infilleiciunile a unora voitori de rau sicapetenii a rautafilor ce sa numesc vcitafi saupovcituitori, fiind infalati, prea grele rautaiiar face, si aduccindu-va la o lalta, toate celea,mai vdrtos casile Domnilor si a Nemi§ilor suptacest inprilej le-ar risipi si le-ar pustii, CACAND LOR DE LA CEI MAI MARI AI SAILI S'AR FI DAT SPRE ACEASTA PORUNCA".

In consecintil:...Inaltatul imparat foarte cu mare greo-

tate va suferi, ,si pe unii ca aceia care ascul-tdrii nu sci vor supune, ca pe niste razvrati-tori, si ceia ce turbura pacea si liniftea cea deob#e cu prea grea pedeapsa ii va pedepsi.

...Sci ftifi cu adevarat aceasta, di voi ca188

www.dacoromanica.ro

niste razuratitori si rebeli si necredinciosi aincilfatei impardfii supufi vci vd (sic) yeti so-coti, cu silnicci §i inarmatci mcind prin mul-fimea ccitanelor vet' vefi infrcina".

Aceasta porunca, si alte trei, le publica d.Virgil otropa in Contributii la istoria revo-lutiei lui Horia" (Anuarul institutului de is-torie nationals, Cluj), dupa transcrierea fa-curd' de d. prof. Nic. Draganu *).

In aceeasi lucrare, d. Sotropa publica oplangere a unui mare numar de aristocrati ar-deleni cari maga stapanirea sa reprime ras-coala: Ingrijafii subsemnafi, ceremscut i ajutor". Printre semnatari vedem numai putin de 4 (patru) conti Bethlen. Descen-dentii for de astazi, deveniti optan(i, s'au adre-sat, tot atat de ingrijati si de tristi, tribuna-lelor internationale, pentru ca, dupil un veacsi jumatate, li s'au luat in sfarsit mashie, pecari Horia a vrut sa li-le is Inca de atunci.

Nu intra in subiectul nostru sa vorbim desucLesul Bethlenilor de azi; succesul celor de

*) Aceste ordine au fost trimese sefilor de ad-ministratie din provincie cum ar fi, la noi, pre-fectilor ca sa Ie afiseze in sate. D. Sotropa neda pretiosul amanunt ea in scrisoarea care insoteaordinele, centrul punea in vedere acelor sefi s5urm5reasca cu atentie PE PRIMARII JURATII SA-TELOR, deoarece s'a constatat ca in unele locuriCHIAR ACESTIA AU FOST AUTORII r5zvratirilor".

Amanuntul e pretios pentruca denota continuita-tea unui fenomen social. In Neoiobagia", Gherea in-sista foarte mult asupra faptului ca la noi, in 1907,tocmai fruntasii satelor, inclusiv primarii, au fostprincipalii agenti de razvratire. Acelasi lucru it con-statase Adeverul" in primele timpuri ale aparitielsale, cu privire la fascoalele din 1888.

189

f i

fi triftii

« .

SI

www.dacoromanica.ro

ieri a fost grandios. Porunca oficiala faga-duise prea grea pedeapsa", cu silnica §iinarmata many ". Si oficialitatea s'a tinut decuvant guvernele nuli calca toate raga-duielile a§a ca represiunea a fost grozava.

Represiunea a fost grozava, dar ea n'a lm-piedicat repercusiunile fire§ti ale rascoalei re-primate; aceste repercusiuni s'au intins me-reu, In spatiu Si in time, influentand cugeta-rea, simtirea §i actiunea generatiilor.

Iata, de pilda, un epizod ppblicistic:In anul 1869 a urmat o polemics intre Titu

Maiorescu §i ziarul de pe atunci AdunareaNationale ". Ziarul acesta, inteun inflacaratavant de preamarire a virtutilor civice roma-ne§ti, scrisese:

Dona din cele mai marl evenimente in IstoriaEuropei moderne au primit directiune, sau cel pu-tin s'au nascut la signalul dat pe pgmantul nostru :revolutiunea franceza i cele doug uniuni nationaleale Italiei §i. Germaniei.

Revolutiunea franceza este numai continuatiunearevolutiunei lui Horia, cu singura deosebire ca a luiHoria avea directiune nationals pe lang6 cea social4".

In articolul Observari polemice" scris inacela§ an, Titu Maiorescu, adversarul oricareiexagerari Si oricarei demagogii, a cople§it desarcasm pe bietul autor al randurilor citate.Omul avea in tot cazul o scuza: el nu §tia cape langa motivele sociale §i nationale ale re-volutiei lui Horia motive fare cari in niciuncaz ea n'ar fi izbucnit a mai fost §i unulocazional, hotaritor: instigatia habsburgica.Inainte de a se da pe pamantul nostru sig-

190

www.dacoromanica.ro

nalul" de care vorbea Adunarea Nationals ",se (Muse dela Viena semnul pe care mai tar-ziu Franz Iosef avea sa-1 destainuiasea mameisale.

Acesta era sistemul; si sistemul a continuat,din urma§ in urmas, Oda' l'au mostenit Met-ternich si Franz Iosef.

L'au simlit, cum am vazut, aranii din Ga-litia, in 1846. L'au simlit si romanii, in fruntecu Avram Iancu, dupa evenimentele dela 1848.Faptele se cunosc. Vom cita numai, ca martu-rie strains, cateva randuri din Bagger:

Daca soarta maghiarilor putea fi socotita ca tra-gica, soarta nationalistilor nemaghiari semana atragi-comedie. Sasi, romani croafi, primisera raga-duieli sforaitoare drept rasplata pentru credinta forcatre imparat. El au luptat si suferit pentru cauzaimparateasca s'au increzut in cuvantul impara-tesc. Prea curand aveau sa-si dea seama cat pretuiacuvantul acela.

,,...Stur Hurban, conducatorii slovaci, credin-ciosi imparatului, conducatorul roman Innen, anfost prinsi §i inchisi. Entuziasmul for nationalistMeuse bune servicii contra ungurilor, dar de aciincolo se arata primejdios. Tot astfel si imparatuluiFranz, dupa 1809, capacitatea de entuziasm a tiro-lezilor i-a parut primejdioasa.

,,...Vitejii tirolezi cari se ridicasera impotriva fran-cezilor si se opusesera unei forte superioare, fursparasiti in voia soartei.

,,...E adevarat: ei s'au ridicat pentru imparat; darrebeli tot erau!

,,...Franz n'a miscat un deget ca sa salveze pe eroi-cul for conducator, Andreas Hofer, de gloantele uci-gase ale plutonului de execulie francez. In fond, in-frangerea rascoalei tiroleze nu i-a fost tocmai ne-placuta".

191

si

5i

g

www.dacoromanica.ro

5i Bagger inregistreaza un stra§nic cuvantde incheiere adresat, dupa evenimentele dela1848, de un maghiar invins, unui membru alnationalitatilor, care a mers cu imparatul:

Ceea ce not maghiarii am primit ca pe-deapsci, voi aft oblinut ca reisplato * ).

Procedura habsburgica, aplicata irepro§a-bil: intaiu reprimarea rasvratitilor, apoi re-primarea reprimatorilor.

In ce prive§te sangerosul dispret cu care afost tratat patriotismul tirolez in 1809, cazuln'a ramas unic.

Glaise-Horstenau, in volumul Franz IosefsWeggefahrte" (citat de Karl Leuthner), aratacum in 1870 a fost vorba ca, in razboiul franco-german, Austro-Ungaria sä intervie in favoa-rea Frantei. In consiliul de coroana tinut la18 Iulie 1870 chestia discutata a fost aceasta:provocarea unei revolulii in Polonia, pentruca Rusia sa nu se poata mi§ca; iar spre aatrage pe poloni, sa li se cedeze Galitia. Totastfel sa se atraga Italia, deiruindu-i-se Tirolulde sud. In schimb, Austro-Ungaria i i anexeazaBavaria, Wurtembergul, Badenul, Bosnia O...Valahia. Nu §tim daca prin Valahia" aceidomni, in frunte cu Franz Iosef, Infelegeaunumai Muntenia sau toata Romania. Eduard

Conducatorii romanilor au spus-o chiar atunci,In petitiile pe cari le-au inaintat impgratului Si gu-vernului austriac :

Romanilor li s'a aplicat pedeapsa cuvenild rascu-laillor, iar acestora recompensa (cuvenita) romdnilorcari s'au pus trup suflet pentru Iron si imparatie"(vezi Mihail Popescu: ,.Documente inedite privitoarela istoria Transilvaniei").

192

i

)

www.dacoromanica.ro

Wertheimer, biograful lui Andrassy-tatal,spune ca era vizata Intreaga Romanie. Totastfel, Franz Zweibriick. Fire§te : data -i bal,bal sa fie! Raportul asupra chestiunii l'a pre-zeutat §i dezvoltat ministrul de razboiu, ba-ronul Kuhn, care, in acel raport, arata ca, odata cu schimbarile teritoriale, se va puteaface §i o reorganizare interns a Intregei mo-narchii, in sensul unui centralism mai strict.Pass-mi-te, nu era Inca destul absolutism!

Au luat parte la consiliu: archiducele Al-brecht, cancelarul Beust, ministrul comun definanfe Lonyay, ambii prim-mini§tri AlfredPotocki §i Iulius Andrassy, ministrul de raz-boiu Kuhn. Imparatul Franz Iosef n'a vrut saintre iii actiune imediat; hotari intaiu o de-clarafie de neutralitate, in timpul careea &a sefaca insa inarmarea necesara. Dar in interval,Germania a realizat izbanzi considerabile, §iatunci planul lui Kuhn, admis in principiu, aramas balta.

Asa se face ca Tirolul a scapat neatins. Jert-firea lui este fapt implinit in zilele noastre :partea din Tirol incorporate Italiei, nu este re-vendicata nici de Austria (care in mod oficialnici n'ar putea s'o faca), dar nu este trecutanici pe harta revizionista a lui Hitler. In MeinKampf", Hitler care a scris cartea pe tend erasimplu particular, se leapada categoric de Ti-rol; ceva mai mult: el face declaralia ului-toare ca protestul germanilor din Tirolul ane-xat constituie o intriga... evreeasca I (vezi a-nexa No. 7). Bine inleles, evreii n'au ce cautain chestia Tirolului. Abandonarea acestei

19313

www.dacoromanica.ro

chestiuni, si de catre Austria si de catre Ger-mania, isi are explicatia ei foarte simpla.In sistemul habsburgic, dela care d. Hitlernu se da in laturi cand ii convine n'aveauimportanta nici indivizii, nici natiunile. Im-paratul si guvernul sau puteau Intrebuinta in-divizi, grupuri si chiar natiuni intregi, in oricefel de combinatii, asa cum inteo crescatoriede animale stapanul e in drept sa fact ori-cear voi cu animalele sale. *)

** *

Andrian, aristocratul foarte cuminte despreideile caruia am vorbit pe larg, fiind pe j uma-tate constient de grozavia situaliei si de ur-marile ei inevitabile, iar pe jumatate sub-constient, a cerut, Inca dela 1842, inlaturareasistemului.

') Hitler abandoneaza acum Tirolul, atata limpcat i-o dicteaza coniunctura de moment. Cu drept cu-vant Robert Michels spune, in Ita lien von heute",ca dupa o eventuala lncorporare a Austriei la Ger-mania, se va pune imediat chestia Tirolului, siadaugam not nu numai in chip teoretic. Ace Iasilucru, urmeaza Robert Michels, se va petrece si cuTriestul. De altfel, in aceasta ultima privinta, e in-teresanta declaratia faeuta de Franz Iosef in 1875ca Triestul nu este o chestiune italieneasea ci unagermana". Recenta lovitura a lui Hitler anulareatratatelor si militarizarea de astadata fatisa a Ger-maniei trebuie sa dea de gandit bine-voitoruluisail amie Mussolini, precum si celuilalt binevoitoramic, Pilsudski.

Hitler se mentine perfect in sistemul habsburgic:nu numai ea manuieste dupa plac si dupa interespeticele de hartie" dar trateaza si oamenii... cape niste petice

194

l

www.dacoromanica.ro

XIV

Spre Austria Mare"Revolutia dela 1848 *i toate curentele revo-

lulionare democratice de mai tarziu, au fost,mai mult sau mai putin, inspirate de ideilelui Andrian, primul care le-a lnchegat lute°forma unitara *i mai precise, cad in chipfragmentar disparat ele circulau de mult.

Nu mult dupe aceea s'au ivit ganditori *ioameni politici austriaci, mai ales printreconducatorii diferitelor nationalitati, cari lar-gind ideile unui Andrian *i ducandu-le la ul-timele consecinte, au propus federalizarea tu-turor provinciilor *i neamurilor din tot cu-prhisul imperiului, pe baza nationals *i de-mocratice, spre fericirea for proprie, darimplicit, spre consolidarea Austriei. Cel maistralucit dintre ace*ti federali*ti a fost Pa-lacky, marele istoric Si om politic al cehilor,parintele de*teptarii for nationale.

Palacky, nationalist *i democrat, si -a datseama ca neamul sau poate constituiasigura viata nationala *i politica decat pecale democratice. Pe de alts parte, el socoteapoporul ceh ca prea mic Si slab pentru ca, in

195

1i

1i,

nu-si 1i

www.dacoromanica.ro

imprejurarile de atunci, poata alcatui unstat independent, aparte. De aceea el a ajunsla ideea federalizarii teritoriilor si popoareloraustriace.

Redau, in prescurtare, programul lui Pa-lacky din anul 1849. dupa textul complect pu-blicat de H. Friedjung (Osterreich von 1848bis 1860). Federatia austriach avea sä se corn-puna din opt state nationale:

1. Austria germana.2. Austria cella, cu Slovachia.3. Polonia cu Galitia, o parte a Bucovinei si

partea ruteneasca a Ungariei.4. Iliria.5. raffle italienesti (cu Lombardia si Vene-

tia, cari faceau parte din Austria).6. Grupul slavilor de sud.7. Grupul maghiar: partite maghiare din

Ungaria si Transilvania.8. Grupul romanesc, consistand din terito-

rifle romanesti ale Galitiei, Bucovinei, Tran-silvaniei, Ungariei si ale granitei militare.

Nu cereetam exactitatea impartirii terito-riale. Remarcam in Ireacat ca slavul Palackynu recunoaste rutenilor dreptul la un stat incadrul federatiei, si it recunoaste romanilor.Palacky, care sustinea ea data Austria n'ar fiexistat ar fi trebuit inventata, ii atribuia aces-teia un rol bine-facator in politica ei interns casi in cea externs: Austria. bazata pe egalaIndreptatire a tuturor natiunilor si tuturorconfesiunilor baza juridica si morals saopuie rezistenta eficace celor doua primejdii:

196

sa-si

www.dacoromanica.ro

PALACKY

197

o

LI

-

ti

R.

1 . .

'51',10.,

a.I-

www.dacoromanica.ro

una din partea Germaniei si cealalta din par-tea Rusiei tariste (H. Wendel, Kampf derSadslawen) .

Kautsky, in Habsburgs Gliick and Ende",spune :

Cat de vechiu e programul acesta si cat de nouapare in unele Valli foarte esentiale! Daca ar fi pu-tut sa fie realizat in 1849, poate ca monarchia aus-triaca ar fiinla Inca *i astazi, in deplina putere. Dari-a fast dat sa ramaie simplu proiect, de vreme cP1-au acceptat numai natiunile cele slabe. Natiunilestapanitoare 1-au respins".

Au mai fost si altii, ca baronul Robert Wal-terskirchen si Adolf Fischhof, cari au cerutalcatuirea Austriei a intregii Austrii, inclu-siv Ungaria, pe baza autonomiei nationale.Fischhof, inteleptul dela Emersdorf", unul din-tre cei mai de seams ganditori politici austro-ungari,si tocmai de aceea inlaturat de la ori-ce post de conducere prezicea Austriei celmai trist viitor, data nu acorda complecta in-dependenta interns fiecarei tari componente".Prioritatea limbei germane, el o socotea asi-gurata dela sine: nationalitatile vor simti elenevoie de o limbs comuna; si de altfel, nu vorputea si nici nu vor vroi sa desconsidere pres-tigiul si foloasele culturei germane.

In cealalta jumatate a imparatiei, in Un-garia, situatia se prezenta mai complicat: clasastapanitoare maghiara, vorbind in numelepoporului, revendica drepturi nationale si po-litice. Lumea de afara credea ca e vorba, inadevar, de drepturi pentru toate neamurile Sipentru toate clasele. Un democrat maghiar,

198www.dacoromanica.ro

Lorant Hegediis, a spus in aceasta privinta cu-vinte foarte adevarate, confirmand spuseleanterioare ale sociologului Gumplowicz:

Gumplowicz a ardtat lamurit intr'un studiusociologic: dupii el §i prietinii lui, ungurii audevenit o nationalitate i-au intemeiat std -pdnirea asupra Carpatilor, pentru ca in 1848au Sstiut sa canalizeze in profitul for curentuldemocratic".

In felul acesta au fost in§elate, in cursul de-ceniilor, cele mai de. seams personalitati aledemocratiei mondiale, de la Karl Marx §i Bee-cher Stowe, papa la Georges Clemenceau: totierau ferm convin§i ca §efii maghiari erau oa-menii cei mai toleranti din punctul de vederenational §i cei mai genero§i din eel social.Destule exemple dovedesc propaganda de cap-tare a spiritelor in acest sens (vezi anexaNo. 8).

In realitate, aristocratii maghiari au comis§i comit un simplu fals, Band o aplicare

specified' for termenului national. In numelehationalismului for maghiar contestau §i con-testa dreptul la viata tuturor natiunilor §i na-tionalitatilor din Ungaria; ba excludeau dinrandul natiunii maghiare pe propriii for cona-tionali din paturile de jos.

Sociologul maghiar Diner-Denes o demon-streaza in chip magistral, in cartea La Hon-grie". Am pomenit despre aceasta in treacat,mai sus, inteo nota (pag. 172). Cine vrea sacunoasca mai de aproape chestiunea, sa ci-teased lucrarea lui Denes. Aci vom arata, dupaacela§i autor, una din aplicarile concrete ale

199

si

fi

www.dacoromanica.ro

conceptiei nationale" pe care a inventat-o oli-garchia maghiare. E vorba de revolutia dela1848:

Sa nu uitam ca din 11 milioane jumatate delocuitori ai Ungariei in 1848, erau 6 milioane si ju-matate nemaghiari; ba, din cele 5 milioane cari serecunosteau maghiari, un foarte mare numar, cu pu-tin inainte, fusesera Inca nemti, sau vorbeau altelimbi. (In timpul luptelor pentru independents, multi

adoptara de buns voie nume maghiare, mai alesin populatia oraselor, pada atunci aproape excluzivgermane, si de asemenea printre evrei).

Or, chiar in perioada zilelor din Martie pada larazboiul independentei, populatia de alte limbi a in-tampinat o atitudine atat de repulsive din parteanobilimii ungare, in cat, aproape in intregime ea asustinut pe Habsburgi in lupta contra maghiarismu-lui.

De altminteri, dace aristocratia ungureasca inla-tura dela conducerea statului aceasta populatie a na-tionalitatilor, logic ar fi fost sa cheme la colabo-rare cel putin totalitatea partii maghiare a popu-latiei.

Aristocratia n'a facut acest lucru. Ea a refuzatpapa sa desflinteze complect servajul; a limitat Inextrem dreptul de vot si n'a asigurat secretul votu-lui. Astfel ea si-a instrainat anume o mare parte aburgheziei aproape pe toti taranii".

i rezultatul acestei politici:Orgoliosul egoism care, in 1848, a impins aristo-

crafia ungara sit excludd mareamassy a propriilor ei conationali dela on -ce partici-pare la conducerea statului, a fost, lard indoiald, pri-cina principald pentru care, in 1849 Ungaria a pier-dut chiar independenfa pe care o cucerise inMartie 1848".

Cu toate acestea, §i In Ungaria au fost, indiferite momente, oameni cu idei cam asema-

200

nationalitilfile §i

§i

si

4i

si

www.dacoromanica.ro

natoare cu ale oamenilor inaintati din Austria,data nu chiar atat de largi. Avem la inde-mana o carticica tiparita la Orastie, in 1904,sub titlul Din luptele noastre nationale" §isemnata Dr. Alexandru de Vajda-Voevod.

Autorul citeaza dintr'un discurs rostit inparlament de marele Deak, in 1871 :

genere, daca voim sa castigam nationalitatile,atunci calea ducatoare la 'inn nu este ca sa-i ma-ghiarizam cu orice pret, ci aceea ca sa-i obisnuim aiubi relatiile ungare. Cu doug lucruri sint in curat :a vol sa le starpim ar fi o barbarie pacatoasa, chiar

atunci, daca nu ar fi asa de numeroase, din careeauza nu este posibil sa le nimicim. SA ni-i faceindusmani, nu zace in interesul nostru".

Mai departe, d. Vaida-Voevod da un frag-ment din discursul rostit in casa magnafilordin Budapesta de baronul Wesselenyi, la 24August 1868. D. Vaida ne spune ca. Wesse-lenyi era orb, dar totusi mintea lui luminatavedea mai clar decat sovinistii vechi mo-derni". Iata cuvintele rostite de el :

Obiectul de care voiesc sa vorbesc, e de cea maimare importanta, anume: e linistirea impacareadiferitelor popoare locuitoare in patria noastra.Strabat cu ochii mei sufletesti prin viitorul plin denori al patriei mele, viitorul e mai negru decatnoaptea ochilor mei. Vad a singura raza. $i pandae raza aceasta !

,,...Pacea intelegerea ne mai pot mantui !,,...Ne mai ramane deschisa deci numai o a treia

cale, a ne uni din inima cu nationalitatile, a legaalianta cu ele, a le imbratisa ca pe niste surori, si ale face partase de toate drepturile ca pe niste fiiceale constitutiei comune".

201

si

§i3i

si

si

pi

www.dacoromanica.ro

Stapanitorii maghiari n'au primit insa a-ceste idei largi §i sanatoase. Ei au continuatsa asupreasca nationalitatile, iar printre na-tionalitatile asuprite se afla §i... cea maghiara.D. Vaida-Voevod spune in lucrarea citata :

Biata nationalitate maghiarfi e tot pe atfita destoarsa si lipsita de drepturi din partea detentorilorfortei publice a statului, ca si on -care alts nationali-tate din patrie, ba in multe privinte ea are chiar osoartfi mai vitregfi. Daca nu ar fi asa, atunci nu ele-mentul maghiar ar emigra in numar mai mare, si nuintre maghiari ar cuceri teren mai larg socialismulinternational.

Pe bietii maghiari de pe Alf Old, on de dincolo deDunfire, not nu-i uram, ci din contra, vedem in elsoli de suferinte".

Multi intelectuali §1 oameni politici maghiariau judecat astfel. Intre ace§tia au fost: OscarIaszi i toll invatatii din jurul lui socio-logii de cari am pomenit a fost Iulius Justh,§eful partidului independentii, §i a fost Mi-chael Karolyi, urmawl la §efia partidului.

Karolyi, In volumul Gegen eine ganzeWelt", face o expunere amanuntita a moduluisau de a vedea. Nu putea fi vorba de ma-ghiarizarea fortata a nationalitatilor, intaiupentruca, in genere, nu se mai poate facein zilele noastre nici un fel de desnationalizarecu sila. Numai pe calea guvernarii desavar§itdemocratice se obtine apropierea, imprie-tinirea, care, pe urma, poate sa clued' la conse-cinte Si mai radicale. Astfel, francejii au §tiutsa ca§tige pe alsacieni §i chiar sa-i francizezeintr'o Nina masura (ziemlich zu franzosieren),pentru ca le-au adus institutiile democratice §i

202

www.dacoromanica.ro

MIC

HA

EL

KA

RO

LYI,

CU

FA

MIL

IA

M0No ,

g

10 . "rarir.

)

o . o

'I

www.dacoromanica.ro

amintirile nezdruncinate ale Revolutiei. Apoi,in general maghiarii n'au o mare putere de-aasimila, pe cand romanii de pilda vorbesteKarolyi au putut inghiti, uimitor de repe-de, multe insule si insulite maghiare din Tran-silvania". Si not complectam spusele lui Ka-rolyi, amintind Ca aceasta se intampla deli ro-manii erau impiedicati in expansiunea for eul-turala, se faceau greutatile cele mai marl scoa-lelor si presei lor, si se interzicea intrarea inUngaria presei romane din regat. Ba, guvernuldela Budapesta a gasit mijlocul sa mearga simai departe: a poruncit oprirea si a ziarelorromanesti din regat cari pe baza conventillorpostale aveau numai sa treaca prin Ungaria(vezi anexa No. 9). Asemenea procedeie nuputeau duce la impacare; si numai impacareaadeviiratei §i sincera, era solutia: singura solu-tie favorabila pentru ambele parti si mai alespentru Ungaria.

Dar acestea be vedeau clar oameni ca Iaszisi Karolyi, le vedea sau le simtea un om caJusth, care murind prematur n'a mai apucatsa joace rolul de seams ce i s'ar fi cuvenit. Con-ducatorii de fapt ai Ungariei nu vedeau Si nuIntelegeau nimic. Karolyi relateaza o convor-bire avuta cu Tisza, in cursul unor tratativeprivitoare la legea electorala. Tisza a declaratcategoric ca intaiu trebue complect maghiari-zate cele zece milioane de nemaghiari si peurma va putea fi vorba de democratie in Un-garia. Asa vorbi Tisza in 1910 !!

E cea mai puternica dovada di in Ungaria,ca si dincolo, in Austria, clasa stapanitoare a

204

www.dacoromanica.ro

fost incapabila sa inteleaga adevarata situatie.In paranteza vom releva un fapt amzice extrem de amuzant, data n'ar fi covar-sitor de trist: patura stapanitoare ungara n'ainteles nici pans astazi. Conte le Apponyi,minte stralucita si totusi putin Intelegatoare,si-a primblat zadarnic la Geneva resturileunei mandre longevitati, autentic si bizar sim-bol al trecutului care rezista; printre oamenicari trudesc amar sa cladeasca un viitor, el sta-ruia sa invie acel trecut, dintre fauritorii caruiasi fusese. Dar din discursurile lui Beth len sevede ca nici aristocratii mai tineri, conduca-tori politici efectivi, n'au facut un pas in pri-ceperea vremii (vezi anexa No. 10).

Desigur, Palacky a avut dreptate peutruvremea lui, eand a crezut ca cehii n'ar puteaconstitui un stat aparte.

Virginio Gayda, cunoscutul ziarist si scriitorpolitic italian, stria Inca in volumul La crisidi un impero", aparut In 1913:

In fond, popoarele slave dela nord (din parteade ,Ford a Austriei) ar folosi prea putin din despar-tirea de Austria. Ce ar insemna de pilda cehii, unitiintr'un mic stat independent, ca Serbia §i Bulga-ria? un popor saracit de o data, inabu§it, failaparare la nord i la sud in potriva presiunii ger-manilor din Germania §i a germanilor din Austria.

.... Cehii §i polonii pot striga in contra guvernuluiin chestia invatatorilor §i a preotilor, lark' sa uite,cu toate acestea, a interesul for eel mai vital este sapastreze Austria".

Azi faptele dovedesc nu numai ca statulcehoslovac era posibil, dar ca era necesar,

205

www.dacoromanica.ro

inevitabil, de vreme ce imperiul austriac nicinu s'a putut mentine.

Este evident ca Virginio Gayda s'a in§elat in1913. Palacky a avut insa dreptate pentruvremea lui. Dar in alts privinta Palacky a avutdreptate §i pentru vremea lui §1 pentru cea deazi: in convingerea ca un stat ceh, cu viata na-tionala fericita, e posibil numai intro alcatuiredemocratica.

In punctul acesta avem marturia faptelorstatul cehoslovac a§a cum se prezinta dar

mai avem §i impresionanta spovedanie a luiMasaryk, elevul lui Palacky §i urmapl lui laconducerea poporului ceh: caci Masaryk aravea de fapt aceasta calitate de conducator,a§a cum a avut-o §i Palacky, chiar data n'arfi investit cu titlul oficial de pre§edinte al re-publicii. In Die Weltrevolution" Masarykspune :

Inainte de razboiu s'a exprimat adesea §i in-delung indoiala daca naliunea noastra §i, in ge-nere, o natiune mica, poate fi independenta. Din a-ceste indoeli a rasarit vorba cunoscuta a lui Palackydespre necesitatea Austriei ca federatie a natio-nalitatilor.

Ma conduc bucuros dupa Palacky, i de aceeami-am dat seama Intotdeauna de greutatile §i deproblemele deosebite ale unei natiuni mici. Cu toateacestea am crezut in putinta independentei noastre!

Aceasta am exprimat-o in studiile mele cehe. Sidin aceasta credinta a luat na§tere toata politicamea *i toata tactica mea politica; in aceasta credintam'am hotarit, in razboiul mondial, la lupta Impotri-va Austro-Ungariei.

Am socotit posibila independenta noastra, dac5noi, cum a cerut-o Havlicek ne vom 'Astra

206

www.dacoromanica.ro

sanatosi moralmente vom fi gata intotdeauna sane aparam libertatea; data vom avea destula inte-legere pentru o politica cuminte gi cinstita inauntrusi afara; daca ne vom castiga simpatii in Europa,insfarsit, clack in Europa democratia se intareste :in regimul de democratie generals nu este posibilaasuprirea unei natiuni de catre alta; libertatea demo-cratica inlesneste natiunilor mici independenta.

Aceasta o dovedeste istoria Europei incepanddin secolul al 18-lea: dela marea revolutie, cu pro-gresele democratiei, popoarele mici asuprite selibereaza unul dupa altul".

Pe &and Masaryk se &Idea la independen-la cella el primea eventual, numai dreptetapa fericita, o Austrie federala democratica,clack' ea s'ar putea intemeia, urmareautocmai aceasta federalizare ca solutie defini-tive.

Astfel, partidul social-democrat austriac a1nscris in programul ski dela Briinn, in anul1899, urmatoarele puncte:

1. Austria se transforma intr'un stat federalde nationalitilli.

2. In locul forilor de coroand istorice, sefixeazii corpuri de administratie autonomd,delimitate dupei criteriul national. Legile ssi

administratia for se efectueazii prin Camerenationale, alese pe baza votului universalegal fi direct.

3. Toate teritoriile administrative autonomeale uneia aceleeasi natiuni, constituiesc im-preunci o obflie unitarei-din punctul de vederenational, care ingrijefte, in mod complect au-tonom, de interesele ei nationale.

4. Drepturile minoritatilor nationale vor fi

207

si

si,

si

at

.atilt

si

www.dacoromanica.ro

apeirate printr'o lege specialii, votatet de par-lamentul central.

5. Nu recunoaftem nici unei nafiuni undrept predominant, de aceea respingem ce-rerea unei limbi de stat; in ce meisura e nevoiede o Umbel mijlocitoare, aceasta o va hoteiriun parlament central.

In acela§i timp Otto Bauer, teoreticianul §imai tarziu §eful partidului socialist austriac,si Karl Renner (Rudolf Springer) care nu a-derase Inca oficial la miscarea socialista, anscris studii teoretice, cum Si lucrari de propa-ganda, in sensul acestei idei. Social-democra-Oa austriaca n'a incetat un singur moment salupte pentru realizarea programului delaBriinn. Astfel, in ajunul razboiului, congresuldela Teplitz, intrunit la 28 Septembrie 1913,

a votat o motiune care se terming astfel :

Falimentul nafionalismului burghez a des-chis drumul spre autonomia nationals. Austriava fi o federafie de popoare libere, sau nu vamai fi de loc".

Nimeni nici autorii motiunii nu §i-ainchipuit ca avertismentul pe care-1 cuprindese va realiza atat de repede!

Totusi, scrierile socialiste in sensul acesteimoliuni, in deosebi ale lui Karl Renner, aufacut mult zgomot. Dar cel mai mare succes1-a obtinut Aurel C. Popovici, in 1906, cu vo-lumul intitulat Die vereinigten Staaten vonGross-Osterreich", State le-Unite ale AustrieiMari.

208

www.dacoromanica.ro

RV

Carta lui Aurel C. PopoviciAurel Popovici a fost un invatat §i un cuge-

tator de seams. Dar el mai aducea in lupta §ialts insu§ire, mai putin favorabila. Aurel Po-povici era un fanatic. La moartea lui prema-tura (in 1917), d. N. Iorga i-a inchinat un ne-crolog patruns de vechea admiratie, la care seadauga fire§te §i sentimentul de indureratasimpatie; dar autorul nu renunta la dreptulde critics:

... Nici o exagerare nu-1 inspaimanta pen-tr:t a dovedi i mai bine ca solufia lui singureipoate, trebuie sei fie primitei.

... Monstruoasa tezei a lui Houston StewartChamberlain: ca orice e bun in omenire tre-buie sa fie german, di Rafael, Michel-Angelo,toatei lumea geniilor italiene creatoare sint derasa germanicei, precum dovedefte o u vitei depar blond, un zombet de azur in ochi on unpoetic nume teutonic la mama, la bunicii, agasit la Aurel Popovici nu un sprijinitor, ciun fanatic. A crezut in ea mai mult deceit proo-rocul Mahomed in soliile archangelului Ga-vriil, pentru care a pus lumea sub sable pen-tru vre-o mie de ani.

20914

www.dacoromanica.ro

De Romani nu mai avea nevoie autorulvestitei Rep lice, o data ce toald lumea f tia cadela Roma venim; dar trebuia ca Duhul Slantsa fi vorbit nemfeste Apostolilor in ziva de Du-minica Mare, trebuia ceva ca aceasta enormi-tate pentru ca Coate neamurile sa exclameGrossosterreich, Austria Mare. El a aparatacest ideal de bullet' §i ve§nica Austrie Mare,l'a reprezintat.

Era parcii insa# aceasta mare Austrie, vor-bind romiine§te cu suf let nemfesc fi beiglind cubuzduganul ideile saneitoase" in capetele sfa-reimate pentruca zaboviseria o clips in a striga:Traiascil tata nostru, imparatul". Toat a ma-sivitatea absolutists a monstrului imbracatin pielea popoarelor jupuite anume pentruaceasta, era intruchipata in trupul f i fafa, invisul Isi scrisul, in glasul fi pasul lui".

In acela§i fel vorbise d. Iorga, la timp,despre cartea de ca'petenie a lui Aurel Po-povici. Dintr'un lung articol publicat de d. N.Iorga in Samanatorul" dela 2 Aprilie 1906,extragem:

Daca tinerii cari a§tern pe hartie frantuze5te saunemte§te dorinfi sentimentale ajuta mai mult carie-ra for cleat mersul nostru, altfel este cu acei cari,studiind pe deplin un subiect In legatura cu viataromaneasca, 11 expun sistematic §i hotgrit, cu toata§tiinta §i toata con0iinta, intr'o lim' europeana.

Ada se intfimpla ast5zi cu d. Aurel C. Popovici,care a trezit mi§care in cercurile ziari§tilor §i cuge-tatorilor politici §i poate chiar ceva luare aminte inlumea mai putin impresionabila a oamenilor politicidin deosebitele cari, prin cartea sa Statele Unite aleAustriei Mari", aparuta la Leipzig cateva saptamfiniin urma.

...Fara de Statele Unite ale Austriei Mari" pot fimulte puncte de vedere; unii pot zice: ce ni e noua

210

www.dacoromanica.ro

AUREL C. POPOVICI

211

i

/Ws

www.dacoromanica.ro

Austria Mare, Mica sau Mijlocie? Am gustat In de-ajuns nu mai putem primi nici din paharul deargint curat al nationalismului celui mai sincer, pre-cum este al d-lui A. Popovici. Altii pot zice: dadeste vorba sa nu fim cum am dorit, de ce sa maischimbam sa punem capul nostru satiates supt alteevanghelii? Activistii sunt slobozi sa creada ca incercul de astazi pot lucra mai bine de cat in cerculde mane.

Cum se vede, slut multe feluri de a judeca o cartedin punctul de vedere al tendintelor sale, oglinditein chiar titlul celei de fata, dad. nu se poate r5s-pinge cu totul parerea d-lui Popovici, are totusi drep-tate si acela care crede ca, odata ce se vede ca nuputem trai, este tot una dad ne Inecam In lac saudaca ne inecam in lantana.

...Dar intr'o revista literara cultura15, pentru alt-ceva decat pentru aplicatiunile for materiale trebuiesa se judece &agile In afara de aceasta aplicatie,State le Unite ale Austriei Mari" are o indoita in-semnatate care nu se poate Inlatura prin telegrameleneplacute noua care sosesc astazi si pot sosi mane,si nici prin parerea fiedruia asupra scopului politic,asupra programului de viitor caruia ii serveste pro-paganda acestei puternice carli. Anume: nicaeri nuva gasi cineva adunate cu atata straduinta, informa-tiuni asa de felurite, asa de cu gust puse la o parte,ca In volumul de acum al cugetatorului politic arde-lean. 0 astfel de lucrare poate sluji de temei unei li-teraturi polemice intregi, pe acest teren. In al doi-lea rand, este atata putere de a framanta acest maresubiect, de a randui folosi atatea stiri de atateafeluri, culese din atatea locuri, este atata energie destil, care arata un scriitor de chemare, incat acesteInsusiri, care au castigat d-lui Popovici stima stralni-lor chiar a dusmanilor sistemului teoriei sale,trebue sa-i asigure recunostinta noastra fiindca s'aimpus astfel Inca un nume romanesc atentiei publi-cului celui mare al Europei".

212

ei

5t

el,

el

5i,

el

ei 5i

www.dacoromanica.ro

<0c e0

I-N 1

www.dacoromanica.ro

Iar d. C. Stere in Viata Ronaneasca", stria,Intre altele:

...Problema, ce se dezbate astazi in toata intinde-rea dintre Carpati Alpi, dintre muntii BohemieiSi marea Adriatica, este urmatoarea: va gasi inel acest organism de stat destule puteri vii pentruCa, triumfand in contra factorilor de descompunere,sa redevie un puternic centru de gravitatiune, cul-tural si politic, pentru toate popoarele din Sud-EstulEuropei, cari n'au ajuns Inca la asezarea definitivea vietii for nationale; sau el va fi sfaramat in vre-odoufizeci de bucati, impunand astfel tuturor popoare-lor ce au convietuit atata timp in acest cadru,fatal, si popoarelor vecine, greaua sarcina de a-sireconstitui viata for nationale si de stat pe alte ha-ze, dupe linii de cristalizare.

In asemenea conditiuni ne pare firesc, ca tocmaiunui Roman se datoreste studiul acestei probleme incartea, pe care un mare ziar vienez a numit-o dasgrundlegende Werk" (opera fundamentala) si al ca-rei title 1-am ales si not pentru aceasta cronica. Inaceasta lucrare d. Aurel C. Popovici, care a dus lanot zece ani o viata modesta de profesor, se relevea-za Ca un adevarat om de stat, cu toate calitatile

clack' voiti, cu defectele omului de stat, deli nuse sfieste sa sustina reformele cele mai radicale, onde cate on ele sunt indispensabile pentru scopul i-mediat ce-1 urmareste, se mentine insa tot timpulin limitele politicei practice si reale; consideratiu-nile de dreptate absolute, de simetrie abstracts, pre-cum si arhitectonica pur rationalists, 11 lasa rece.E caracteristic, ca revolutionand toata organizatiaAustro-Ungariei, propunand un intreg proect de con-stitutie pentru viitorul Imperiu federal, delimitandteritoriile statelor particulare nu dunk' individuali-

istorice", ci dupe consideratiuni pur etnice,d. Aurel Popovici in acelas timp nu se atinge de si-tuatia actuala a provinciilor Bosnia si Herzegovina(precum nici nu-si intinde planurile de reorganizareasupra peninsulei balcanice, etc.), vadit, flindca

214

si

si,

si

si,

tali

www.dacoromanica.ro

nu vrea sa ridice vreo problems de ordine interna-tionala, a carei rezolvire nu ar sta numai in putereaImperiului Austro-Ungar.

Ministrul vienez, patriot si credincios imparatu-lui, dar cu mai multi patrundere si barbatie decatsfetnicii sai actuali, nu ar fi procedat altfel.

...Dar se vor gasi in jurul tronului Habsburgilor oa-meni de stat, intelepti si puternici, cari sa realizezeacest minimum?

In aceasta privinta se Indoesc insisi publicistiicei mai bine inspirati din Austria.

Asa de pilda ziarul vienez Reichspost" din 4NIartie 1906, in articolul de fond consacrat cartiid-lui A. C. Popovici, scrie:

Nu stim daca conducatorii Statului nostru vor a-yea curajul sa intreprinda o astfel de reconstructiea Marii Austrii, dar stim ca o mans puternici arfi Inca in stare s'o realizeze. Se va gasi oare omulputernic, pe care-1 doreste tare E vremea sa vie,

ca sa nu fie apoi prea tarziu"...

Si aci e tot tragicalCat timp batrana monarhie" traia sub regimul

conceptiunii patrimoniale de stat, bate mergeau deminune, si diferitele tari si popoare cari o compun,se alaturau sub administratia birourilor vieneze, casi mosiile sub acelas proprietar.

Dar au trecut de mult acele fericite timpuri, andcum spune autorul nostru printul Schwartzen-

berg putea sa spunk* popoarelor Austriei, ca ele tre-bue numai sa asculte poruncile autoritatilor, sa pla-teasca darile, iar pentru satisfaccrea trebuintelor su-fletesti sa mearga la biserica.

Nici incercarile de a reveni la absolutismul unitar,nici centralismul utopist al lui Schmerling, nici fe-deralismul" confuz al lui Hohenwart, nici lipsa deorice sistem a lui Taaffe, nici politica nationalis-tilor sistematica"1 din Ungaria, n'au pututda vreo asezare trainica vielii politice.

...Fruntasul ardelean dovedeste, cu argumente Incari nu se poate raspunde, ca salvarea nu poate fi

215

situadunii..

www.dacoromanica.ro

decAt in transformarea Austriei intr'un stat federal,pe baza individualitatilor nationale, nu istorice",

ne prezinta un plan detaliat de reorganizare :cincisprezece teritorii nartionale autonome (toll ro-manii din Ardeal, Ungaria si Bucovina formeaza unsingur stat national), un parlament federal, o armatacomuna, o uniune vamala, etc., (autorul cunoaste bineliteratura germana asupra Staatenbund" si Bun-desstaat", Si preconizeaza principiile de organizarea unui Bundesstaat", dupa tipul Statelor-Unitedin America) astfel ca sa fie asigurate maximumde putere a statului, cu maximum de libertate na-tionals.

Impartasim not dorinta d-lui A .C. Popovici, cabatrfina Imparatie" &A fie salvata, credem notca ea poate indeplini o mare misiune aci, in Sud-Estul European, daca se va transforma pe bazelearatate, devenind un centru de cristalizare al vietiiculturale politice pentru toate neamurile din va-lea Dunarii Balcani, intr'o forma sau alta, com-patibila cu independenta for reala cu desvoltareanestirbita a individualitatii for etnice ( cel cearunca numai ochii pe harta acestei parti din Eu-ropa i i va da seama nu.maidecat de necesitatea evo-lutiunii in aceasta direclie). Dar d. A. C. Po-povici merge mai departe, si aci e partea cea maivulnerabila a operei sale, anume, d-sa afirma caImperiul Habsburgic e indispensabil pentru viataevolutia politica sanatoasa a Europei, credintaimpartasita de toti oamenii politici din Imperiul ve-cin, §i care explica, in parte acel sans facon", cucare sunt tratate nationalitatile.

Socotim insa ca au trecut 51 acele vremuri andun ceh, 5i un mare patriot ceh, Palacky, a fost silitsa spuna: daca Austria nu ar fi existat, ar fi tre-buit inventata"...

... Oamenii de stat din Austro-Ungaria trebue sa-sidea seama de situatia schimbata, fiindca altfel ein adevir in joc insasi existenta Imperiului toataistoria universals poate fi indrumata pe alte cai.

216

§i

§i§i

§i§i

§i

politice

§i

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Insusi d. Popovici pune degetul pe rana cand seintreaba: in ce situalie vorn fi noi (imparalia Habs-burgled), data Rusia capatand o constitulie demo-cratica, va acorda inaintea noastra o larga autono-mie nationala diferitelor nalionalitati din sanul sau:Polonilor, Finlandezilor, Livonilor, Romani tor, etc?"(Die Vereinigten Staaten" p. 207).

..,Prin cartea sa, atat de loiala si gat de modern-ta, si tocmai fiindca e loiala moderate, AurelPopovici a adus un serviciu imens si cauzei roma-nesti opiniei publice europene: ea e un mementosi pentru noi pentru vecinii nostri astazi Eu-ropa Intreaga cunoaste situalia adevarata si problemsa d e v arata".

Am socotit necesar sa dam aceste extrasedin aprecierile d-lor N. Iorga si C. Stere, caridezvoltau pe atunci actiuni paralele si adeseachiar identice. Ei erau cei mai ascultali frun-tasi ai culturii romanesti. Fireste insa ca pen-tru Popovici prezinta cel mai mare interes pri-mirea ce i se facea in Austria.

Cum se vede din articolul d-lui Stere, zia-rul Reichspost", oficiosul partidului crestin-social si al archiducelui Franz Ferdinand, aimbratisat calduros programul lui Popovici §inu mai astepta de cat pe omul care sa-1 aplice.Lucrul e firesc, si e cazul sa spunem ca incoada e... nu veninul, ci mierea. Dar cartealui Popovici a fost bine primita si de soda-

in deosebi de specialistul in materie, KarlRenner. Imediat dupe aparitia volumului luiPopovici, Renner a vorbit despre el in carteaGrundlagen and Entwicklungszielen der Os-terreich-Ungarischen Monarchie":

218

*

li§ti,

si

si01

www.dacoromanica.ro

KARL RENNER

Desen de Sihulsky

219

www.dacoromanica.ro

Cartea, scrie Renner, a fost imediat interzisa inUngaria, ceeace va contribui mult la raspandirea eifoarte meritata. Austriacii cari se tern ca in aseme-nea studii vor da de utopiile cele mai sterile, gasescin aceasta carte eel putin foarte mult material isto-ric §i politic, care, numai el, §i Inca ar face ca scrie-rea sa merite a fi citita. Acest material tradeaza unscriitor foarte indemanatic, cu inalta cultura, bineinformat in literatura politica a francezilor, engle-zilor, germanilor, aghiarilor §i romAnilor a*acum maghiarii n'au la fel, iar germanii austriaciabia daca vor fi avand. Do-vada suficienta ca natio-nalitatile ungare nu sint alcatuite din ni§te bietibarbari inculfi, cum ar vrea sa ni-i infati§eze ma-ghiarii.

0 notita atat de entuziasta din partea unuisavant care lucra in aceeasi specialitatescotea carti fn aceeasi chestiune, constitue odovada de nobila dezinteresare. Putem deciprivi ca foarte obiectiva si critica pe care Ren-ner i-o face mai tarziu lui Popovici. Renneravea sa fie cancelarul socialist al republiceiaustriace §i, apoi, presedintele socialist al ul-timului parlament austriac. Evident, socia-listul Renner nu putea sä fie de acord cu unuldin cei mai hotarlti oameni de dreapta.

In 1930, In Was soil Osterreich werden",Karl Renner vorbeste despre ce-a fost misca-rea pentru Gross-Osterreich", care se intemeia,zice el, pe titlul earth lui Aurel Popovici. Par-tizanii acestei miscari, inspirandu-se din doc-trina socialists am vazut programul delaBaum au alterat tocmai caracterul demo-cratic al ideii! Si doara fnsusi Popovici, carea 1mprumutat din Renner si din Otto Bauer,recunoaste ca a pornit, in primul rand, dela

220

§i

www.dacoromanica.ro

Palacky, campionul democratiei, al caruistralucit elev este Masaryk!

Si atunci Renner scrie despre marii-aus-triacizanti" :

Insu§induli prtrti Thsemnate din programul so-cial-democrat, ei nu s'au gandit de loc sa recunoasca§i sa valorifice muncitorimea austriaca §i ungara,cum §i forta ei spirituals §i reala. Or, fara aceastaforta, Austria veche, corporatist - reactionary i semi-feodala, nu se putea reinoi. Insa ei (cei din grupulGross-Osterreich) nici nu erau dispu5i sa acordenatiunilor mai mult decat o aparenfei de neatarnarepolitica: erau doara prea legati de interesele cleri-cale §i birocratice!"

Fire§te, un program federal reactionarizat,avea §anse sa-i convie archiducelui FranzFerdinand. De altfel, acesta avea de mult ideifederaliste. Meritul lui Aurel Popovici sty infaptul ca le-a dat formularea §tiintifica. Po-povici a devenit astfel teoreticianul federali§-tilor austriaci de dreapta.

D. C. Stere, in articolul din care am repro-dus mai sus, releva prudenta cu care AurelPopovici s'a ferit de-a atinge, in cartea lui,vre-o chestiune legata de problemele interna-tionale. El vorbea numai de teritoriile pecan le ocupau romanii de peste munti in mo-narchic austro-ungara, §i nu facea nici o alu-zie la Romania libera, Romania mica deatunci. Cu drept cuvant d. Iorga spunea: dece sa mai schimbam §i sa punem capul nostrusanatos sub alte evanghelii?" - cand este Muna data ne inecam in lac sau data ne inecamin fantana".

Vom vedea mai departe ca in intimitatea

221

www.dacoromanica.ro

meditatiilor lui politice, Aurel Popovici in-globa toata romanimea pamant si oameni

in complexul sau austriac, reluand astfelvechiul proiect al unui Joan Maiorescu.-

Cu un asemenea imbelsugat adaus, planul,bun sau fall pentru romani, va fi apa-rut cuatat mai atragator archiducelui Franz Fer-dinand, presupunand ca el a luat cunostintade intreg planul, cu adaus cu tot.

. .In aceasta chestiune mai aflam ceva nou :

intr'un interview acordat Curentului" (16Ianuarie 1935), d. C. Stere arata ca volu-mul lui Aurel C. Popovici de care ne-am ocu-pat in acest capitol a fost editat cu fonduridate de guvernul roman, ministru de internefiind Vasile Lascar si ministru de finante EmilCostinescu. Prin urmare, guvernul liberal sim-patiza cu ideile lui Aurel Popovici.

Vasile Lascar a murit de timpuriu. Costi-nescu a apucat razboiul mondial si se stie cas'a manifestat ca fervent antantist: grin ur-mare isi pierduse toate iluziile mari-au-striace".

De altfel, dupa izbucnirea razboiului mon-dial, insusi Aurel Popovici si-a vazut risipitahimera Austriei Mari"; si atunci scrie d.N. Iorga in necrologul citat si atunci omulcare se deprinsese a nu teal pentru altceva,s'a naruit".'

222

www.dacoromanica.ro

xyI

Franz Ferdinandsi Austria Mare

Inca in 1895 Franz Ferdinand i-a expus ge-neralului Margutti conceptia sa federalista.Iata cuvintele lui, asa cum le reds Margutti inTragedia Habsburgilor" (cifam dupa versiu-nea franeeza) :

Dacei vrem ca puterea centralci sa cu-prindei partile si sa le amalgameze in massadorita, trebuie neaparat ca ele sa fie mici, mi-nuscule. In acest stop voiu face din Ungariapatru frdnturi, din Boemia douci; si din cele-lalte Tani, atatea cafe von fi necesare. Fiecare

inzestratet cu o autonomic nemargi-nita in gestiunea afacerilor ei intenioare, vatrebui, in ce privefte lucrurile exterioarearmata, ca si administrafia centralii, sa se su-puie unui guvern general, a ccirui Umbel of i-ciala va fi exclusiv cea germanii. Aceasta lim-bo va deveni, incet-incet pe nesimfite, pa-trimoniul tuturor popoarelor confederafiei,vehiculul civilizafiei Ion comune.

223

parcelci,

i

www.dacoromanica.ro

Pe atunci Franz Ferdinand i§i inchipuia fe-deratia tarilor austriace cam in felul Statelor-Unite ale Americii, cu deosebirea numai cafederatia austriaca avea sa fie mai omogenadecat cea americana (Dumnezeu §tie cum aputut Franz Ferdinand sail. lnchipuie a§aceva!). Archiducele declara ca data lucrul nuva fi posibil In buns pace, it va realiza cuforta :

Rezistenta ungurilor intra In prevederilemele. Odata mai mult Ungaria va trebui cu-cerita cu sabia.

Si, In aceea§i convorbire:0 sa gasesc eu radiera cu care sa-i §terg

pe unguri de pe harta monarchiei.Sabia §i radiera! Ca blazon e frumos §i su-

gestiv; dar ca program practic nu e destul sainvoci sabia Si radiera; Intrebarea e cum poiajunge sa le manuie§ti, §i data o poti face cufolos. Aceasta o releva Viktor Bibl in Thron-f olger" :

Lui Franz Ferdinand ii plutea pe dinaintea ochiloro Austrie Mare: intoarcerea la vechea conceptie im-perials dela 1804. Intr'o zi i-a spus foarte drastic luiConrad von Hoetzendorf Daca asi putea, asivopsi toata monarchic in negru-galben I

Mai pulin clar e insa pe ce tale credea mosteni-torul ca-si va putea realiza acest ideal. Franz Fer-dinand, care avea o atitudine atat de hotarita fatsde imparatescu-i unchiu, manifesto in punctul acestao sovaire cu totul ciudata".

La un moment dat s'a spus Ca archiducelea parasit ideea Austriei Mari". Unul dintrecei can au spus-o a fost Bresnitz von Syda-

224

www.dacoromanica.ro

toff, un austriac austriacizant, care vedeamantuirea In ideea conservatoare pura, faranici o complicatie nationaId. In 1912 Sydagoffa scos o carte intitulata Vom HabsburgischenKaiserhof". Solutiile propuse de el pentrusalvarea Austriei, nu s'au dovedit mai bunedecat ale altora; cu toate astea, e bine infer-mat pentru trecut si clar-vazator pentru ce a-vea sa vie.

Asa, la pagina 167 spune:

Prin anexarea Bosniei Hertegovinei problemasud-slava a devenit, in chip formal, o chestiune de afi sau a nu fi pentru monarchia habsburgica".

Aceasta enuntare sung foarte simplu astazi.Pentru vremea aceea apare surprinzatoare. Eadevarat ca Suvaloff (citat de Rene Pinon involumul Francois Joseph") a spus Inca In1882:

Nu mi-asi fi inchipuit niciodata ca dificultatilepe cari Austria le intampina in Bosnia-Hertegovina,sunt atat de considerabile. Partea cea mai rea, inaceastil cesiune de teritoriu, este ca, dunk' adancamea convingere, ea ameninfa, in viitor, pacea Euro-pei. De acolo va porni cand-va racheta care va a-prinde pulberea".

Cu toate ca, prin urmare, Suvaloff a facutaceasta tragica profetie Inca din 1882, meritullui Sydagoff e destul de mare ca a facut-o siel, in 1912, data tinem seama ca n'au vazutacest lucru nici Aehrenthal, care a anexatBosnia-Hertegovina, nici Berchtold care a de-clarat razboiu Serbiei, deschizand astfel raz-boiul mondial. Incat, Bresnitz von Sydagoffe un scriitor care trebuie luat in serios

225

15

5i

www.dacoromanica.ro

si cartea lui prezinta interes. Sydacoff vor-beste intr'insa si despre miscarea pentruGross-Osterreich. La pagina 206 promitediscretie:

De aceste lucruri ne putem atinge numai cu aluziide ordin general, &ad daca am vrea sa facem comu-nicari amanuntite, ar trebui sa aluneam In indis-cretiuni, la cari dat fiind ca materia e atat dedelieata e preferabil sa renunfam".

Astfel predispus la discretie, autorul aratade ce atunci " in 1912 miscarea pentruAustria-Mare era deja in declin. Si dupa oserie de fapte explicative, 11 da si pe acesta:

Unuia dintre conducatorii mari-austriaci i s'acomunicat din partea unui for catolic cu autoritate,ca in nimicirea Ungariel nu se vede un avantagiupentru cauza catolica, de vreme ce de aceasta nimi-cire s'ar lega primejdia distrugerii episcopatului un-gar; si e de cumpanit serios dac'a ideea Austriei-Mari n'ar folosi mai mutt ortodoxiei deck bisericiicatolice. Roma n'are nici interes, nici motiv, sa pa-raseasca pe ungurii catolici, In folosul sttrbilor ro-manilor ortodocsi. Deci, Roma a tutors Austrieispatele, iar inovatiilor preconizate le-a preferat p5s-trarea formei de stat dualiste. Cu ale si mai alespentru cine sä se mai fi facut Austria-Mare ?"

Asa vorbea Sydacoff inainte de rilzbolu.Dup'a razboiu, contele Sforza spune ceva carecomplecteaza relatarile de mai sus:

Vaticanull, cu tot pielismul (sic!) ducesei de Ho-henberg, nu era tocmai sigur, nu zic de manifestatiilereligioase ale mostenitorului, dar de reformele po-litice pe earl le planuia. Se alarmasera destul peacolo de planurile celuilalt mostenitor, Rudolf, pe.care cu un suspin de usurare l'au vazut disparand(iar suspin de uprare! nota traduc5torului).

226

sisi

www.dacoromanica.ro

La Vatican cea mai mica reforms este in totdea-una privity cu ochi banuitori; statu-quourile a laFranz Iosef par acolo mai putin ingrijitoare.

Sforza, in dubla-i calitate de diplomat ita-lian Si de diplomat care §i-a exercitat meseriala Viena, este de sigur bine informat.

Acum, fata de lamuririle pe cari ni le clanamandoi, Sydacoff cu o discretie destul destravezie §i Sforza fara nici un angajament dediscretie, se pune intrebarea: era FranzFerdinand omul pe care sa-1 impresionezeideile §i dorintele Vaticanului? Raspunsul e,fara §ovaire, afirmativ : archiducele era uncatolic fervent §i fanatic.

In aceasta privinta, acelas colonel Du-mansky de care a fost vorba mai sus, poveste-§te o anecdota autentica Si foarte caracteris-tica:

Franz Ferdinand a fost extrem de revoltatcand s'a inlesnit sinuciderea faimosului spionRedl.

E o barbarie! a strigat archiducele.Cei de fata au ramas surprin§i, intrucht tra-

ditia military, bine si solid stability urmatacu sfintenie in mod constant impunea acestprocedeu: era ultima gratie acordata ofiteru-lui care se Meuse nedemn de rangul sau: i sedadea un revolver ca sa se pedepseasca sin-gur, in loc sa mai umileasca uniforma §i gra-dul, prin prezentarea in fata judecatii.

Franz Ferdinand s'a explicat. Intr'o explo-zip de furie:

227www.dacoromanica.ro

Sinuciderea e o fapta necrestineasca.Cum poti rasa un om sa moara fara imparta-sanie? Chiar daca ar fi de zece on pore decane ! (Schweinehund) ! Orice ticalos, dus laspanzuratoare, primeste Intai bine-cuvantareareligiei. De altfel, porcul asta de cane ar fitrebuit trimes la spanzuratoare si l'asi filasat bucuros sa se balabaneasch in aier; darsinuciderea e necrestineasca.

Este adevarat ca, macar o data in viata lui,Franz Ferdinand a umblat si el cu gandul si-nuciderii sau cel putin a spus ca umbla. In1900 l'a amenintat pe primul-ministru Koer-ber deci pe imparatul Ca se sinucidedaca nu e lasat sa se insoare cu Sofia de Cho-tek. Lucrul era spus cu oarecare aproximatiein scris (vezi corespondenta din April 1900, re-data mai jos), si foarte categoric, verbal. Daratunci era amorezat; si apoi era in joc pro-pria lui persoana. Cand e vorba de altul, o-mul poate fi obiectiv. Adevarata lui credintadespre pacatul sinuciderii, este cea manifes-tatil cu privire la Redl.

Conrad von Hoetzendorf poveste§te un in-cident survenit la manevrele din 1913. FranzFerdinand i-a gent aspre mustrari, pentru canu s'a dus la biserica. Bibl, dupa care dam sinot marturisirea lui Conrad, mai spune ea, in-tocmai ca si:Franz Iosef, acest Franz II nu-mele sub care avea sa domneasca Franz Fer-dinand, isi impartea supusii" in doua ca-tegorii: bine-cugetatori si rau-cugetatori.

Pretutindeni, la orice autoritate, isi avea oame-nii de incredere, cari tineau cu grija listele in acea-

228

www.dacoromanica.ro

sta privinta, pentru ca, la suirea pe tron, sä poataproceda, imediat, la curatarea statului de elementeleIn doielnice".

Ace lasi autor adauga:,,Si protestantismului, arhiducele-mostenitor ii

manifesta o dusmanie pronuntata. Ofiteri meritosi,cari i-au fost propusi pentru insarcinari importante,el i-a respins numai pentru ca erau

bisericaprotestanti*).

Avea inima buns numai pentru veche. Spredeosebire de imperialul sau unchiu, el reprezenta, inaceasta privinta, directia cea intoleranta."

E destul de lamurit.Nu stim daca intre archiducele Franz Fer-

dinand si solia sa exista vre-o comunitate deidei politice. Un lucru e sigur: in ce privestecredinta si sentimentul religios, comunitateadintre ei era desavarsita. Conte le Sforza sus-tine ca fanatismul religios nu era inerent firiilui Franz Ferdinand. Acest fanatisrn i-a fostinculcat, in mod constient, de nevasta-sa. Uneiprietine, a carei marturie Sforza o pune maipresus de orice indoiala, contesa Chotek i-afacut o declaratie interesanta. Contesa, foartemagulita de iubirea archiducelui, se simlea inacelasi timp tot atat de umilita prin faptul canu putea contracta de cat o casatorie morga-natica. Si atunci ea a spus acelei prietine:

Ma marit cu el numai pentru ca vreausa-i salvez sufletul I

*) Arbeiter Zeitung" a povestit odiseea unui func-tionar civil din serviciul archiducelui. Functionarulera in slujba de mai multi ani cand archiducele aprins de veste ca e protestant. I-a transmis imediatnu ordinal, dar sfatul ca sa treaca In catolicism. Omulrefuzand, n'a fost concediat, ce-i drept, dar i s'a facutviata imposibila si a trebuit sa piece.

229

www.dacoromanica.ro

Noi, mai sceptici, banuim ca ea a mai avutsi alte imbothluri; In tot cazul e sigur ca s'a de-dat, si cu deplin succes, operei de salvare"pe care si-a propus-o.

$i atunci poate nu-i lipsit de oarecare sem-nificatie, faptul povestit ocazional de Maximi-lian Harden in volumul I al studiului sauKrieg and Frieden":

Cu chteva zile inainte de atentat, sotia mos-teaitorului, care se afla, in apropiere, la car-tierul general al manevrelor, s'a dus, in modneoficial, la Saraievo. A fost chiar de douaoH. $i a vizitat toate manastirile, biscricile,scolile si celelalte institutii de cult si invata-tura catolice; dar pe nici una din cele or-todoxe (Harden n'o spune, dar banuim ca nicipe cele mahomedane). In acea provincie riva-litatile religioase erau foarte acerbe. Wendelspune Ca nu se gasea un singur catolic sau unsingur ortodox, care sa-si depuie economiilela o banca de alta... confesiune de cat a luiproprie. Brincile sarbesti, croate si mahome-dane stateau alaturi, dar nu lucrau intre ele.

Si, intr'un asemenea focar de ura, sotia mos-tenitorului a socotit firesc sa-si menajeze pro-priul ei fanatism, fara sa se preocupe de alpopulatiilor locale, pe cari, draga Doamne,he onora doarrt cu vizita ei quasi-augusta!

Din lucruri atht de mici putem scoate in-dicatii asupra unei stari de spirit, care tot eava urma sa-si exercite influenta si in impre-jurari importante. Si din acest punct de ve-dere, avem alt exemplu care de asta data IIpriveste direct pe archiduce: el ne arata cum,

230

www.dacoromanica.ro

instinctiv §i automatic, sufletul lui Franz Fer-dinand vibra pentru catolicism §i se ridica im-potriva credintei... du§mane! Acest exemplu itgasim in lucrarea lui Chlumecky. Examinilndevolutia atitudinii politice a lui Franz Ferdi-nand fats de Bulgaria atitudine schimba-toare, cum e aproape inevitabil in politicabaronul Chlumecky arata ca din capul loculuiFranz Ferdinand a fost pornit impotriva luiFerdinand al Bulgariei. Din ce cauza? Aci emarea ciudatenie: din cauza ca Ferdinand alBulgariei §i-a botezat copiii in religia ortodo-xa. Cine §i-ar imagina, In zilele noastre, o a-semenea formatiune intelectuala §i sufleteascilla un om politic §i conducator de popoare?

De altminteri, partizanii archiducelui nicinu incercau sa ascunda aceasta slabiciune alui. Ei se landau cu ea, ca *i cum ar fi fost ocalitate stralucita. Baronul Falkenegg scrie,inteo carte apologeticil scoasa in 1908 (Erz-herzog Franz Ferdinand von Oesterreich-Este")

Am spus ea e profund religios. Ei bine, e delasine inteles ca tin archiduce austriac, dintr'o vechefamilie catolicd, poate concepe religia $i cre§tinis-mul numai in sells catolic".

Foarte frumos! Baronul uita numai ca pro-fundul catolic in chestie avea pretentia sadomneasca asupra mai multor popoare neca-tolice §i ca, pentru el, necatolicismul for con-stituia o crime.

Si nu este exagerat sa credem ca un om a-tat de aprig in respectarea §i a principiilor Sia ritualului credintei sale, un om atilt de soli-

231

www.dacoromanica.ro

dar cu mice bucurie si cu orice necaz al mi-litanhilor ei, putea fi sensibil la salvgardareaunor mari interese catolice fath de ortodoxia

asa cum le-a expus Sydacoff, ca fiindinfillisate de Vatican.

*

De altfel, la pagina 208, Sydacoff spune caevenimente noui au pus capat definitiv no-tali: atunci, inainte de fazboiu planurilormari-austriace". Cita=

Ministrul-presedinte austriac baron de Beck areusit sa reinoiasca, cu ministerul ungar de coalitieWekerle, acordul austro-ungar, pe baza dualists, a-cord menit sa fie valabil de atunci pans la 1917. Sicrestinii-sociali, sub conducerea lui Gessmann, in-trati In guvern si in majoritatea guvernamentala,si-au pus iscalitura sub acel acord, prin care conti-nuarea dualismului era asigurata pentru un numarde ani, iar planurilor anti-dualiste li se punea capat,eel putin pentru acest interval.

P_rin aceasta nu numai ca nationalitatilor din Un-garia exact vorbind slovacilor romanilor lis'a risipit credinta in Austria-Mare, dar Ci conduca-torii mari-austriati si-au pierdut increderea in reu-sita ideilor lor, iar steagul gross-Osterreichisch" acazut la pamant.

Afars de asta, continua Sydacoff, unul din con-ducatorii crestinilor-sociali, printul Liechtenstein, alansat o noua formula: formula trialismului".

Inclinam sa admitem cu Bresnitz von Sy-dacoff &á Franz Ferdinand parasise ideeaAustriei Mari cum o mai spun si multi al-iii. El nu era omul care sa nu tie scama deideile Vaticanului. Si apoi, partidul crestin-social era tocmai partidul care, in aceste che-stiuni, 11 urma pe el.

232

p

www.dacoromanica.ro

Dar scopul nostru nu este sa impunem oanumita parere. Noi ne silim sa desprindemadevarul, oricare ar fi. De aceea, dupa pro-pria noastra concluzie, negativa, dam, ca in-cheere in punctul acesta, o noua ha-nuim: marturie afirmativa. Este ageneralului Margutti. In cartea citata, el redssi alts convorbire cu Franz Ferdinand, avutala Ischl, in 1913, adica dupa 18 ani dela prima,reprodusa mai sus.

Margutti scrie:A ajuns la urechile mele zvonul ca Franz Fer-

dinand a pus mulfa apa in vin ca moderatfoarte mull teoriile; ca experienta adaugAndu-iplumb in cap, s'a coborfit succesiv dela federalism latrialism, dela trialism la dualism.

Personal nu cred catusi de poin. Ma refer la oconvorbire pe care am avut-o cu el la Ischl, in varaanului 1913. Archiducele, de.i, ce-i drept, acuma dä-dea mai mina importanra decat MCA data greuta-tilor cari asteptau proiectele sale, ajungea totusi laaceeasi concluzie ca cu 18 ani inainte :

Mese voiu muri pentru federalism: esteunica mantuire a monarchiei, daca mai poate s'omantuie ceva. Dualismul este, in zilele noastre, unregim cu totul invechit, el intra in categoric absurdi-tatilor. anomaliilor".

Evident, e greu sa pui multa baza pe con -vorbiri redate dupa decenii, de oameni des-pre a caror forts de memorizare n'ai niciinforrnatie. Dar to servesti de documentele pecari le ai.

Cum ramilne deci: parasise Franz Ferdi-nand ideea federalists sau n'o parasise?

233

ultima

si-a

9i

di

fidi

o

www.dacoromanica.ro

Nu stim. Dar in tot cazul, un lucru aparesigur: chiar realizatk ea nu putea servi cau-zei romanesti.

Ideea federalists a lui Franz Ferdinand nuseamana cu a lui Palacky, pentru ca pornestedin alt sentiment si alt principiu.

Palacky impartea tot imperiul in grupurietnice, pe baza unui principiu democratic :respectul individualitatii nationale a fiecAruigrup, ceeace, fireste, se putea face numai pringarantarea tuturor drepturilor cetatenesti. Inputerea nationala sl civics a fiecarui grup inparte, Palacky vedea puterea, considerabilmultiplicata, a intregului imperiu.

Franz Ferdinand vroia, mai presus de toate,faramitarea cat mai mult a intregului imperiu,dupe criterii in primul rand administrative,pentru a le lua orice forts civics. Adica totdivide et impera". E adevarat ca le lasazicea ca avea sa le lase cea mai large au-tonomie pentru maruntele chestiuni locale.Asa era in Rusia taristk Sistemul e practic. Inmasura in care in sufletele oamenilor se aprin-de nevaia de a se amesteca in lucrul public, ei10 cheltuiesc toata energia in chestiile mici carile sint la Indemana, si nu mai jinduiesc dupilcele mari, greu accesibile. Dar Franz Ferdi-nand tindea la contopirea, la amalgamareaoamenilor: el vroia o lark mare, si un popor,numeros, popor de limba germane. Dupeatatea decenii, iata-ne intorsi la idealul luiAndrian, dar vai! cat de mutilat si catde slutit!

Chiar dace n'ar fi spus-o lui Margutti, cum

234

www.dacoromanica.ro

a facut-o in prima convorbire, tot asta ar fifost tot asta trebuia sa fie conceptialui Franz Ferdinand, care doara se gandea latronul si la interesele sale, asa cum le intele-gea, iar nu la interesele si nevoile altora. Dra-cul nu face manastiri.

Nu acelasi lucru 11 puteau dori nationalita-tile si In deosebi romanii. Nu la asta s'a pututgandi Aurel Popovici, care nu putea sa albain vedere, in primul rand, de cat dezrobireanationala a neamului sau; iar pe acesta vroiasa-1 apere de maghiarizare, fireste nu pen-tru a-1 da prada germanizarii.

Credem nimerit sa incheiam capitolul cu a-precierea lui Take Ionescu, asa cum ne-o redsd. C. Xeni in volumul consacrat sefului si a-micului sat':

Take Ionescu mai ftia cu planul de descen-tralizare, bazat pe un sistem de autonomie na-tional& pe care -1 preconiza archiducele mop-tenitor Franz Ferdinand, era o himerii. Intr'oconversafie cu importantul deputat slovac Mi-lan Hodza, avutii in cursul anului 1913, putu-se culege impresiuni identice".

Interesanta de relevat e si parerea d-lui Mi-lan Hodza pe care o aflam implicit. Hodza,care astazi joaca un rol insemnat in viata po-litica a Cehoslovaciei, a fost tovarasua de luptilal d-lor Maniu si Vaida; dad!. nu ne inselam,a avut si d-sa oare-care contact cu archiduceleFranz Ferdinand.

235

www.dacoromanica.ro

XVII

TrialismulDaca ideea federalists a cazut, era firesc

sa is un mai mare avant alts combinatie sal-vatoare, ideea trialista, preconizata din maimulte parti §i inteleasa in tot atatea feluri.

Kautsky, in volumul Serbien and Belgienin der Geschichte", o prezinta astfel:

Mai putin radicals (decat ideea Austriei-Mari)era alts solutie: Dalmatia, Bosnia §i partite din su-dul Ungariei locuite de sfirbi, unite cu Croatia, care-§iavea deja o situatie specials, sä fie incorporate sta-tului integral in a§a fel, In cat sa formeze in salmilui a treia unitate, cu acelea§i drepturi pe can le a-veau Ungaria §i Cisleithania (Austria). Aceasta a fostideea a§a numitului trialism".

Margutti dcsminte energic afirrnatiunea caFranz Ferdinand s'ar fi coborit" la trialism.Asupra acestui punct parerile sint

Hermann Wendel, in Kampf der Suds la-wen", relateaza ca Franz Ferdinand ar fi spuso data contelui Bombelles, mareplul Curtii:

Asigura pe croatii d-tale ca indata ce mavoiu urea pe tron, voiu repara toate nedrepta-tile ce li s'au facut.

236

Impartite.

www.dacoromanica.ro

Leopold Mandl, in Habsburger and serbi-sche Frage" precizeaza ca tocmai aceste

i-au adus archiducelui nenorocirea: ceidela Belgrad au pus la tale atentatul pen-tru Ca:

,,... i se atribuia (lui Franz Ferdinand) planul sadesvolte unirea nationala a sarbilor, croatilor slo-venilor intr'o unitate nationala in sanul monarchiei.

Doara de ani de zile archiducele Franz Ferdi-nand se ocupa de problema sud-slava. Vederile si in-tentiile archiducelui fusesera aflate printr'un inter-view pe care archiducele 11 acordase publicistuluifrancez Gonard. Fara de acesta el s'a pronuntat pen-tru unirea Croatiei, Dalmatiei Bosniei intr'un stat,sub sceptrul Habsburgilor".

Hermann Wendel e de altil parere:In realitate, scrie Wendel, acest Habsburg, inte-

penit in credinta gratiei divine, el care resimtea du-reros sfarsitul feodalismului si al absolutismului ne-tarmurit, se gandea zilnic la un mijloc de a infrangepofta de putere a castei dominante maghiare. Dar luiii era de marelia cases archiducale, nu de libertateapopoarelor. Iar ideea de-a infrunta Budapesta prin-tr'un regat al Iliriei, impulsivul superficialulprint a acceptat-o numai pentru ca s'o abandonezefoarte curand".

in aceasta privinta, Wendel da o infor-matie foarte caracteristica:

Cam prin anul 1910, din ordinul archiduceluiin sensul vederilor lui, seful cancelariei sale militare

om al sau de incredere, lt.-col. Brosch v. Aare-nau, i-a elaborat un program de guvernare pentruziva urcarii pe tron.

Acest document contests foloasele trialismuluipentru dinastie sau pentru Austria, deoarece slaviide sud Aunt toti politiciani mai inult sau mai putinnevrednici de incredere, nimeni nu garanteaza ca

237

inten-tiuni

91

9i

it

ii

si

www.dacoromanica.ro

acel al treilea stat, alc5tuit din Croatia, Bosnia siHertegovina, la care s'ar mai aclauga Carintia si poateo bucata din Stiria. ar fi intotdeauna de partea Aus-triei".

Viktor Bibl sustine §i el ca Franz Ferdinanda parasit trialismul:

Cand problema sud -slaves btu mai tare la portilebatranului stat imparatesc, mostenitorul tronuluideveni partizanul trialismului.

Asta insemna: din p5rtile sud-slave ale dubleimonarchii, sa se faces un stat independent, care s5ailia aceeasi situatie ca si Austria si Ungaria. Aceststat al slavilor de sud, In cadrul imperiului habsbur-gic, ar fi fast menit sa atrag5, economiceste si polkticeste, statele balcanice, in primul rand regatul sar-besc.

Dar, ce-i dreptul, se putea Intampla si cazul con-trar: ca Belgradul sa devie magnetul.

Aceasla grija si pare a-I fi coplesit pe Franz Fer-dinand, cand miwarea pentru Serbia Mare incepusa armee valuri tot mai puternice, oda se intoarsetar la dualism.

In orice caz, statul dualist cum o arat5 si cu-noscutul program de guvernare din 1911 avea s5capete o alcatuire intru catva modificata, In sensulca ideea de stat comun ar fi suferit o accentuaremai puternica. Inainte de toate, Ungaria nu mai tre-buia sa.apartie exclusiv maghiarilor. Si aceasta tintsel vroia s'o atinga prin introducerea votului univer-sal in Ungaria, si anume inainte de a se Incorona carege al acesteia, pentru ca pe urm5, fail mustrari deconstiinca, s5 poata depune jufamEmtul pe constitutiaIn vigoare".

Si Benedetto Croce, in Storia d'Europa",se arata sceptic :

Nationalitsatile oprimate: slovacii, romanii sisarbii, gasira in Europa un Victor Hugo al nouilortimpuri, pe norvegianul Bjornson care se f5cu apa-

238

www.dacoromanica.ro

CO

NS

T. D

UM

BA

_

CONST. DUMBA

239

www.dacoromanica.ro

ratorul razbunatorul for in fata lumii civilizate. Sipe cand croatii intrau in intelegere cu sarbii din re-gatul Serbiei, se ivi trialismul", idee pe care o sus-fineau unii, dar care ar fi cerut o complecta reistur-nare a spiritului si a raporturilor sociale si politice".

Iar C. Dumba se ridica in potriva trialismu-lui cu iugoslavii, pentru urmatoarele motive :

1. Nu putea fi realizat de cat printr'un raz-boiu civil cu stapanitorii Ungariei; dar deacesta ar profita du*manii monarchiei hab-sburgice, ca sa se napusteasca asupra ei.

2. Admitand ca, totu§i, acest trialism s'arrealiza, grupul iugoslav, astfel consolidat, s'ardesprinde, ca un fruct copt, de monarchiahabsburgica.

3. Indiferent de aceasta consecinta si ina-inte de producerea ei, alcatuirea cea noua arfi Inca un motiv de diviziune, cad, imediat,polonii, cu acela§i drept ca §i slavii de Sud,ar cere §i ei o situatie speciala in stat §i astfels'ar ajunge la quadralism.

De unde urmeaza, scrie astazi Dumba, catrialismul, on cat de just in teorie §i in ID-gica, n'ar fi fost de loc un panaceu, ci ar fiadus cu sine mari primejdii pentru pacea in-terns §i externs ".

Un ultim ecou al acestor planuri variatemultiple variatiuni pe aceea§i tema l'amavut in §edinta dela 22 Octombrie 1918 areichsratului: deputatii Isopescul-Grecul G.Grigorovici, in prezenta intregului govern aus-

240

si

§i

www.dacoromanica.ro

triac, au proclamat in discursuri elocvente, ru-perea Bucovinei de Austria. In treacat, d. Iso-pescul-Grecul a pomenit §i de planurile deodinioara ale raposatului archiduce FranzFerdinand, planuri cafi, spunea oratorul, arfi fost bune data se realizau atunci. Tot intreacat, G. Grigorovici i-a dat primului oratoro replica energic negativa. Credem necesar setdam aci spusele amandurora.

Isopescul-Grecul:Ideea statelor duneirene-unite, asa cum

o preconizase celebrul nostru prietin din ne-fericire prea de timpuriu riiposatul dr. AurelPopovici, ca baza unei gospodeirii comune atuturor popoarelor de pe teritoriul monarchieif i pe care spre spaima maghiarilor fi-a insu-fit-o f i mo§tenitorul tronului, asasinat la Sa-raievo, fusese odinioarei, in fond eventualcu oare-cari schimbeiri singura solufie pen-tru conviefuirea pa§nicei a acestor popoare inprezent fi viitor. Azi nu mai poste fi vorbade asta.

G. Grigorovici:Deputatul Isopescul a vorbit aci de archi-

ducele Franz Ferdinand §i de bunele sale in-tentii. Eu inset cunosc mai bine aceste intenfii.Archiducele Franz Ferdinand a venit odinioa-di cu o harta mare care se numea harta tria-lista a Austro-Ungariei; el a venit ca fondatoral unei noui Austrii fi in aceastei harta pre-zinta Cernaufii drept capitala Ucrainei, pen-tru ca Lembergul f i Przsemgslul set poatei cii-dea Poloniei (deputatul Isopescul intrerupe).Foarte mulfumim pentru aceastei impeirfire l

Cum vedem, cei doi oratori nu par a vorbidespre acela§ lucru: Isopescul pomene§te de

241

16 www.dacoromanica.ro

Austria Mare a lui Aurel Popovici, iar Grigo-rovici de trialism. Totusi e acelasi lucru, in di-ferite faze. Grigorovici se refers la faza ulti-mil, ba mai precis la un anumit momental ultimei faze, un moment care va fi sporitin gri j orarile lui Const. Dumba.

Remarcam in treacat ea romanul austriaci-zat Dumba, care continua sa fie mare pro-prietar agrar in Romania si traise la Bucu-resti ca ministru al Austro-Ungariei el esteacela care a zmuls guvernului roman mult fai-moasele scuze dela Iasi nu s'a gandit nici osecunda si la romani ca eventuali candidate'la quadralismul oferit polonilor.

Acuma, se pune iar Intrebarea: a parasitFranz Ferdinand trialismul sau nu l'a pa-rasit?

Vom raspunde ca si In chestia Gross-Os-terreich": nu stim, dar... nu prea intereseaza.

Nici trialismul acesta, cu slavii de sud, nuputea fi de folos cauzei romanesti. Kautskyobserva:

Aceasta conceptie lash nestirbita stfipfinirea un-gurilor asupra romfinilor si slovacilor. Totusi, eaa provocat furia clasei stfipfinitoare maghiare; si aprovocat-o mai mult chiar deaf conceplia Austriei-Mari, data se mai poate tocmai pentru ca eramai usor realizabilfi si deci mai curfind in domeniulposibilitfilii".

Dar in legatura cu aceasta reflecliunea lui Kautsky ne amintim o relatare a conteluiSforza care prezinta, ca intrand in progra-mul lui Franz Ferdinand, o combinatie de tria-lism cu supliment federalistic, din care sa seInfrupte si romanii:

242

www.dacoromanica.ro

Caci el infatisa nu numai unificarea iugoslavilordin monarchie, schimband astfel caracterul dualistal acesteea intr'un caracter trialist, ci pe langa astamai infatisa Si putinta de a ceda Transilvania Ro-maniei, invitand-o insa, pe acea Romanie sporita, siformeze o stricta uniune federala cu monarchia:aproape ceea ce era Bavaria fats de imperiul ger-man din 1871.

Franz Ferdinand, spune Sforza, mergea maideparte cu dorinta Si speranta: el se a§teptaca, intr'o buns dimineata, *i mica Serbie bal-canica, ademenita de traiul fericit al iugosla-vilor din statul habsburgic, sa ceara §i ea unloc§or in acel trialism federalist.

Si ad, o declaratie care este o destainuire :Ca ideile archiducelui mergeau asa de departe,

aceasta o stiu nu de la un amic al sau, ci dintr'o mar-turie venlig din campul opus, adica din partea ha-tranului conducator sarb, Pasici.

In timpul exilului sau in Corfu, unde, in toiulrazboiului, am impala diversiunea ocazionala abombardamentelor austriace, el mi-a repetat de maimulte ori, Ca n'a tremurat de cat o singura data pen-tru viitorul tarii sale: atunci and a reusit sä prindagandul tainic al archiducelui".

Retinem elemental cel nou: participarea Ro-maniei la trialism. Am mai auzit a§a ceva.

.,

Am spus ca erau in circulatie mai mul-te feluri de trialism. Unii se gandeau, drept altreilea factor, la Boemia; altii la Iugoslavia;altii la Galitia. Iar printre ace§tia din urma,unii aveau in vedere pe poloni, altii pe ruteni.

S'a vorbit Irish', de§i mai putin, §i

243

www.dacoromanica.ro

de un trialism cu romanii, si nu numai cu ceisubjugati. Citam, astfel, ideea atribuita decontele Czernin lui Nicolaie Filipescu : Ro-mania sa se uneasca cu Transilvania, for-mand astfel o Romanic Mare; iar la randul ei,Romania Mare sa formeze cu Austria o lea-tura cam la fel cu aceea dintre Bavaria si im-periul german. Prin urmare, ceea ce spune siSforza, dar cu 0 deosebire. Dupa Sforza, e vor-ba de un trialism cu slavii, si cueventual--oanexa romaneasca. Lui Filipescu i se atribuieideea unui trialism cu Romania, ca factorprincipal si esential, la care poate ar fifost sa se alature si o anexa iugoslava. Ideealui Filipescu, urmeaza Czernin, a fost res-pinsa fara disculie si de Tisza si de imparatulFranz Josef; dupa urcarea pe tron a lui FranzFerdinand, ea ar fi putut reusi, afirma Czer-nin de unde ar rezulta ca Franz Ferdinando acceptase, deli Czernin n'o spune In moddirect; pe de alts parte, Eugene Bagger pre-zinta aceasta ideie a trialismului cu Romania,ca primitii, la un moment dat, de Franz Fer-dinand. Bagger nu aminteste insa de N. Fi-lipescu. D. Const. Kirilescu, in Istoria razbo-iului", inregistreaza asertiunea lui Czernin,insa nu se pronunta cu privire la exactitateasau inexactitatea ei.

Despre Filipescu a pomenit, inainte de altii,Al. Marghiloman, in vol. I al Notelor politice,sub data de 22 Noembrie 1911:

,,Intr'o convorbire de curand cu Aurel Popoviciasupra pIanului lui Ion Maiorescu, care visase Ro-mania sub sceptrul austriac, Filipescu se declara

244

www.dacoromanica.ro

1

IO

LAE

FIL

IPE

SNICOLAE FILIPESCU

245

ti

r

t7,1,

www.dacoromanica.ro

gata sA-1 reia si insArcineaza pe Popovici sA-1 trans-mita prin abatele Gallen archiducelui mostenitor.

Din fericire Popovici a refuzat !"Sa amintim planul lui Maiorescu. In 1848,

profesorul ardelean Ioan Maiorescu, parintelelui Titu Maiorescu, a fost trimes de guvernulprovizor al Munteniei ca sa apere intereseleromane§ti pe langa guvernul din Francfort.Acolo Joan Maiorescu a propus un proiect, pecare el insu§i l'a rezumat astfel:

Bucovina, Moldova, Romania (adicei Mum-tenia si Oltenia) si Transilvania, sei se uneasciiintr'un singur regat, Romania; set se denu-measca un prinf austriac, sei stea regatul subprotecfiunea Germaniei. Areit cat de usor sepoate face aceasta si ce foloase marl pentrutoalci Europa, pentru chestiunea- orientalei sipentru Germania, in specie".

Dar Joan Maiorescu n'a fost cel dintai carea avut o asemenea ideie. A avut-o, inaintealui, tot in 1848, scriitorul sas Roth, care a vor-bit, intr'o bro§ura, despre posibilitatea uneimonarchii daco-romcine sub sceptrul austriac.

Iata, in rezumat, ideea autorului:Principatele (Moldova si Muntenia), pre-

supunand chiar ca se unesc intre ele, repre-zinta o mica suprafafei, prea puffin importantei.Statul care ar rezulta din aceasta unire n'aravea vitalitate, pentru ca n'ar dispune de unansamblu strategic usor de apiirat: i-ar lipsiTransilvania, si, feirci ea, Principatele Uniten'ar putea sei traiascii. In consecinfd, zicea el,trebuie ca principatele sit se uneascei cu Tran-silvania".

Acest rezumat nu este al nostru n'avembro§ura lui Roth ci al d-lui prof. Silviu Dra-

246

www.dacoromanica.ro

gomir dela universitatea din Cluj. D-sa rapublicat inteo foarte importanta lucrare, apa-ruta de curand, La Transylvanie roumaineet ses minorites ethniques". Probabil insa eaprintr'o confuzie tipografica, in cartea d-luiDragomir bro§ura saseasca e atribuita luiStephan Ludwig Roth, preot §i educator sas,executat de unguri in urma evenimentelor dela 1848. Episcopul Teutsch, in Geschichte derSiebenbilrger Sachsen" vorbe§te pe larg deacest personagiu, fara sa-i atribuie asemenea.preocupari. In realitate lucrarea in chestiuneapartine altui Roth Daniel medic qi poet,tot sas, care insa a trait la Iasi, unde ideeaUnirii a unirii Moldovei cu Muntenia eraagitata cu pasiune. In mod firesc Daniel Rotha ajuns la ideea Unirii complecte. Pentrusasul celalalt Stephan Ludwig ramas insfera lui restransa, problema nu exista.

0 data cu loan Maiorescu, §i alti luptatoride pe atunci ca Papiu 'Harlan, A. G. Go-lescu, etc. au imbrati§at aceasta ideie *).In August 1848 Golescu i-a scris lui Maiorescu:

) Este caracteristic faptul ca A. G. Golescu aramas pentru totdeauna in aceleasi bune dispozitiilath de austriaci. In April 1877, in ajunul razboiuluiruso-turc, Ion 1Bratianu, din ordinul domnitoruluiCarol, a convocat un consiliu de coroand care sa ho-Uarasca atittidinea de luat fats de intrarea rusilor inOra.

Parerea exprimata de A. G. Golescu, a fost aceasta:Dupa tratate not trehuie sa concert5m apararea

tarii cu turcii. A face o conventie de regularea tre-cerii cu rusii ar fi a inlatura tratatele, a iesi din neu-tralitate si a clarama neutralitatea noastra." Sa ape-lam mai ales la Austria, care putere nu poate decalsa aibd bune intenliuni spre a ne ocroti, de ureme

247

www.dacoromanica.ro

Mimic nu le surdde mai mult austriacilorce au cugetat oare-ce despre destinul statuluilor, de cat infiinfarea uniunei romdne f i intra-rea ei in confederafia nafiunilor austriace, casa cumpeneasca influenfa preponderento cecautii a lua pe de o parte elementul maghiar,iar pe de alta elementul croat.

Multi au crezut atunci ca a si sunat ceasul.Intre ei, profesorul ardelean Const. Romanul,executat apoi de autoritatile maghiare. In-tr'un apel adresat Fratilor de peste Carpati",

prin A. G. Golescu, Romanul stria:,,...Toate elementele omogene astazi umblii

sa se concentreze, afa italienii, afa germanii,afa slavonii. Apoi not de ce set' nu o facemaceasta, acum ceind ni s'a areitat epoca? Tofine striga ca voim sa formitm o Dacie, pentruce sa mai ascundem pisica in sac?" (Vezi scrie-rea: Anul 1848 in Principatele Romilne, vol. II).

In 1911 reminiscenta acestor lucruri dela1848 se desteapta in convorbirea dintre Au-rel Popovici si N. Filipescu, pe care o noteazilMarghiloman in randurile citate mai sus.

Convorbirea e inregistrata si de Conrad, InMemorille lui. Conrad relateaza si altceva :

ce acest slat ar fi chiar el amenintat prin ocuparea!aril de calm °Virile rusesti."

Printul Dimitrie Ghica a fost si mai radical: prin-tul Ghica crede ca ar fi facut bine guvernul sa in-trebe $i guvernul austriac, si chiar sa -i tears, custirea Europei, ocuparea Romdniei de ceitre ostirileAustro-Ungariei, spre a impiedica trecerea on -careiostiri straine" (vezi N. lorga, Politica externs aregelui Carol I").

Bine inteles, nici Golescu si nici Ghica nu stiauca Rusia si Austria se si intelesesera ca prima, dupaeventuala victorie, sa ia Basarabia, iar, in acest caz,Austria, ca plata a tficerii, sa ia Bosnia si Herte-govina.

248

www.dacoromanica.ro

A. G. GOLESCU

249

rYr .

N

tom;-6

k

,J

www.dacoromanica.ro

si mai tarziu, tocmai in lanuarie 191-1,

maiorul 'Eremia, atasatul militar roman, l'ainformat ca in Romania exists un partidfavorabil intrarii tuturor tarilor de limbaromans, cu regele for cu tot, in formatiunea destat habsburgica. Conrad accepts bucuros, darisi cla seama ca ungurii sint o mare piedia

N'avem la indemana cartea lui Conrad ;spusele acestuia le citam dupa Seton-Watson(A History of the Roumanians), care adoptsca adevarata asertiunea, insa afirma si el, casi Conrad, ca nu Filipescu i-a cerut lui AurelPopovici sa-i transmits lui Franz Ferdinandpropunerea, ci cum si este de presupusPopovici s'a oferit el sa faca mijlocirea.

Seton-Watson povesteste ca dupa razboiu,cand au iqit la iveala aceste demersuri,' Fili-pescu a fost acuzat de lipsa de patriotism.Scriitorul englez crede necesar sa apere me-moria lui Filipescu: in imprejurarile deatunci, dinainte de razboiu, zice Seton-Watson,actiunea lui Filipescu a fost prevazatoare sisanatoasa; mai mult: data un asemenea pro-iect s'ar fi realizat, el ar fi contribuit ca sa im-piedice catastrof a mondiala si in acelasi timpar fi asigurat viitorul Romaniei.

Ce sa spunem despre aceasta judecata a va-lorosului scriitor englez? Credem ca proiectulnu putea fi realizat si nici n'ar fi putut sa im-piedice nimic.

Daca nu ne inselam, in opera lui N. Fili-pescu se gaseste o singura aluzie la aceastachestiune. Intr'un discurs, rostit in ziva de8 Martie 1915, Filipescu a spus:

250

www.dacoromanica.ro

D-lor, in vremuri de dezneidejde i ccindnici nu se puteau prevedea prefacerile funda-mentale ce vor schimba harta Europei, maimulti s'au geindit, pentru rezolvirea chestiuniinationaliteifilor, la o solufiune ce se numeaGross-Oesterreich, Austria Mare. Se credea case va putea inlocui Dualismul prin o confe-derafie care va da tuturor nationalitafiloregala indrepteitire sub conducerea Austriei. Aziaceastei ideie a murit. *)

Urma insa ca §i Romania libera sa intre inacea confederatie?

Din cele aratate mai sus, rezulta ea nu eimposibil ca un om politic roman sa fi avutgandul acesta atunci, cand nimeni nu se a§-tepta la razboiul mondial, iar Fara acestanu putea fi vorba de liberarea romanilorsubjugati. Al. Ciurcu a enuntat §i el, ocazio-nal, o conceptie asemanatoare cu a lui AurelPopovici. La un moment dat §i alt emi-nent zia.rist, Ion Teodorescu, s'a pronuntatastfel. E adevarat ca spiritul lui Ion Teodo-rescu om cu o serioasa cultura §tiintifica

prezinta o interesanta predispozitie lite-ra.ra: cultivarea paradoxului; de multe ori, inspusele lui, era greu sa distingi gluma de se-rios §i seriosul de gluma. Dar §i un aprig lup-tator pe terenul dezideratelor sociale ca §i alcelor nationale, raposatul Z. C. Arbore, ne-avorbit, inainte de razboiu, despre o asemeneaideie: ea ducea la reunirea unui numar catmai mare de romani, iar drept ultima conse-cinta la liberarea Basarabiei.

*) N. Filipescu: Pentru RomaniaCantacuzino.

Mare", cu oprefata de Matei B.

251

www.dacoromanica.ro

De altminteri, nu cunoa§tem atacuri aduselui Filipescu sau altora pentru un proiectde acest fel.

Putem aminti o frapanta analogie, de§ipe o scars nisi mica: inainte de razboiu, d. G.Grigorovici, *eful sociali§tilor 'romani din Bu-covina, mi-a spus adesea ca ar dori alipireaprovinciei sale la Transilvania. De§i dinpunctul de vedere national In Bucovina ro-manii erau mai putin asuprili de cat in Tran-silvania, d. Grigorovici §i alti intelectualiromani, Impreuna cu d-sa vedeau un avan-taj national intr'o asemenea schimbare.

Dar convingerile §i dezideratele sale, d. Gri-gorovici nu §i-le expunea numai in convorb;riparticulare. In calitatea sa de §ef al ,partidu-lui social-democrat roman din Austria, d-sa adesvoltat In mai multe randuri, atat in parla-mentul austriac, cat §i in articole §i confe-rinfe, punctul programatic al acestui partid,privitor la drepturile nafionale ale Romani-lor. Acest program cerea, in mod general,transformarea monarhiei austro-ungare in-tr'un stat federativ pe nafiuni dupd cum ammai areitat ca urmare logicd, in modspecial, unirea Ardealului i a Bucovineiintr'o provincie autonomy romcineasca : veziarticolul 3 din programul dela Brann, repro-dus mai sus. Dar de cate on vorbea de aceastachestiune, in parlament sau in press, d. Gri-gorovici obi§nuia totodata sa arate ca situatia

252

1i,

www.dacoromanica.ro

M!K

R R

G. GRIGOROVICI

253

www.dacoromanica.ro

precara a romanismului din monarhia dispa-ruta nn zficea numai in deosebirea de drep-turi nationale la Romanii bucevineni §i tran-silvaneni, ci mai cu seams in faptul diuiziuniineamului romanesc inteo parte mica austriaca§i una mare de tot ungureasca, pe baza perfi-dului principiu habsburgic divide et im-pera". Din cauza aceasta, spunea d. Grigoro-vici, chiar fare( realizarea deplina a progra-mului de la Briinn, o simple( eventualei alipirea Bucovinei la Ardeal 'Inca ar fi un progres :uniti, Romanii din fosta monarhie ar fi de-venit o forth' mai puternica in lupta pentruemanciparea neamului romanesc.

Idei de felul acesta au circulat §i in trecut.Intr'o scrisoare din 1848, A. G. Golescu scrie:

Se vorbefte ca Bucovina va fi units cuTransilvania. Afa dar 'Inca un element de ro-mcinism, fi mai lesne vom putea ineca maghia-rismul din Ardeal".

Curand dupe( aceea, unirea Bucovinei cu Ar-dealul a fost discutata §i oficial. In 1849, epis-copul Andrei Saguna, prin petilii adresate im-paratului §i guvernului dela Viena, cere uni-rea tuturor romanilor din intreaga monarchicaustriaca (incluziv cei din Bucovina) inteosingura natiune, constituind un mare ducat,ca parte integranta a monarchiei, imparatulluand titlul de mare duce al Romanilor".(Aceste lucruri s'au publicat la timp in Pelt-tionile Nationei Romane", iar acum de curandin volumul d-lui Mihail Popescu: Documenteprivitoare la istoria Transilvaniei). Cu multa

254

www.dacoromanica.ro

AL.

VA

IDA

-VO

EV

OD

IULI

U M

AN

IU

ininN

I"

4

,t

IULIU MANIU AL. VAIDA-VOEVOD

r

255

$1

www.dacoromanica.ro

abilitate Saguna strecoara in petitie absolutaidentitate nationals a romanilor din Imparatiecu cei din principatele dunarene, detaliu me-nit sa constituie un motiv de atractie sau deintimidare, si una si alta putand folosi cauzeiromanesti, dupa caz.

Prin diverse rezolutii puse pe .acele petitii,imparatul a dat oare-cari fagadueli, destul decategorice in aparenta, dar lipsite de on -cepreciziune in fond. De pilda, pe petitia dela18 Iulie 1849, imparatul pune o rezolutie carese terming cu asigurarea ca dorintele celedrepte ale romanilor se vor implini". E destulde categoric si... tot atat de echivoc. In celedin urma, guvernul dela Viena a respins ce-rerea, prin adresa in regula catre Saguna.

In mintea generatiei dela 1848 unirea Buco-vinei cu Transilvania era menita sa Intareascaromanismul si, cum se exprima A. G. Golescu,sa inece maghiarismul din Ardeal.

Cam de acest gen, dar in mult mai mare,trebuie sa fi fost considerentele unui romandin regat, inainte de razboiul mondial, ca sapropuie trialismul cu Romania, data este exactca s'a trecut de simpla enuntare a unei pa-reri si s'au facut si propuneri in tot cazulneoficiale si neautorizate cum afirma Con-rad si Czernin, si cum crede si Seton-Watson.In sensul acelor propuneri, romanii din regat,Impreuna cu cei din Austro-Ungaria, aveau saformeze, In definitiv, Romania Mare, deli 'Incafara Basarabia. Dar aceastii Romanie aveasanse cu atat mai mari ca sa capete si Ba-sarabia!

256

www.dacoromanica.ro

De altminteri ideea unei uniri, sub o formasau alta, intre Romania si Austria, a circulatmereu, de pe vremea lui Ioan Maiorescu pansin ajunul razboiului. De pilda, in 1902-1903,Aurel Onciul tipare§te la Viena si Briinn, apoila Cernauti, foaia Privitorul", prin care pre-dica §i el alipirea Romaniei libere la Austria(N. lorga, Istoria presei romane").

E locul sa pomenim aci, drept mare ciliate-nie istorica, un proiect care astazi apare denecrezut §i pe care, In 1871, 1-a prezintat, inchipul cel mai serios Andrassy-tatal. El pro-punea prefacerea Turcici de atunci inteo con-federatie ca a Germaniei, confederatie in caresa intre §i Romania.

Guvernul Lascar Catargiu, avand la externepe G. Costa-Foru, a exprimat intai o pripitaadeziune de principiu, dar dupe cateva zile arevenit. D. N. Iorga, in volumul Politica ex-terns a regelui Carol", aparut in 1916, amin-tind cazul, da aceasta informatie finale :

Revenind, ministerul roman respinge ideiade a face din lard Bavaria romaneasca a uneiPrusii turcefti, §t-fi aratii indignarea fats deo propunere care nu tindea la altceva decatla anularea fiintei noastre politice". Serbia, dealtfel, aratase aceeafi opozifie, spunand raspi-cat e tiu tit originea austriacci a proiec-tului".

Prin urmare, pe tale indirect'a, sub o formacare 'Area cu totul deosebita, se tindea laacelasi lucru. In cursul anilor, proiectul cu ca-racter de camuflaj din 1871 a fost uitat. Fi-re§te, in ultimele decenii, firma turceasca numai era buns de nimic. Cea austriaca. 'Area

25717

ca-i

www.dacoromanica.ro

inch valabild. Se propuneau inch tot felul decombinatii cu Austria, §i aceasta pans in aju-nul marelui razboiu.

La proiectele trialiste cu Romania, acum, inzilele noastre, face aluzie §1 Maurice Muret:

s'a lntamplat chiar (archiducelui Franz Ferdi-nand), ca pacatuind printr'o ciudata imprudenta, sivorbeasca despre planurile sale de reforms, unor de-legatiuni romanesti. Un roman, Alexandru Vaida-Voevod, care era atunci deputat ungar si care de-veni, dupa rasbolu, presedinte al Consiliului In Ro-mania, impingea staruitor pe Franz Ferdinand,ca sa incerce trialismul. Maghiarofob patimas (a toutcrin), Vaida-Voevod se bucura de mare credit pelanga mastenitorul tronului. Cand archivele particullare ale acestuia vor fi puse la dispozitia publicului,se vor 'Iasi de sigur un noian de memorande, noticefi proecte de constitutii relative la trialism".

Prin citatul din Muret, ajungem iara§i lad. Alexandru Vaida- Voevod.

Ca ziarist, la Viena, am aflat §i eu cite cevafoarte putin despre actiunea desfa§uratil

de d-sa. Stiam ca d. Vaida, solicitat de archi-duce, a raspuns chemarii, dupa ce s'a intelescu amicii sal din partidul national romanesc,In frunte cu d. Iu liu Maniu.

Dar, propriu zis, in ce consta actiunea? Nu*tim care din programele in circulatie fuseseadoptat de d. Vaida, sau dach d-sa 1§i avea unprogram propriu, primit, in total sau in parte,§i de archiducele mo§tenitor.

258

I

www.dacoromanica.ro

XVIII

lar5si: ce-ar fi facutFranz Ferdinand?

In cadrul amintirilor mele proprii, pot spu-ne cä am fost cu totul sceptic in privinta ac-Iiunii pe care Franz Ferdinand avea s'o des-fasoare in viitor; sau mai bine zis, credinlamea era, anticipat, hotarlt negativa, in ce pri-veste vointa lui de a face lucru temeinic, $imai ales putinta-i de a realiza ceva. In cinciani de- zile cat am fost corespondentul Ade-verului" la Viena, n'am scris un rand de sim-patie pentru Franz Ferdinand.

Or, una din surprizele in adevar extraordi-nare pe can mi le-a provocat atentatul delaSaraievo, a fost sa constat durerea sincera siprofunda a tuturor intelectualilor ardelenipe care i-am putut vedea imediat si s'a In-tamplat sa fie numerosi. Atunci am scris ar-ticolul dela 20 Iunie, retipilrit mai sus, facandobservatiile pe can le credeam necesare, pen-tru a pune lucrurile la punct", cum se ziceastazi (cad pe atunci nu se incetatenise acea-

259

www.dacoromanica.ro

sta expresie, cu care ne-am imbogatit... intretimp alta noutate vocabularistica 1).

Cele ce-am mai aflat de atunci incoace, num'au facut sil-mi schimb parerea. Dupa cumam vazut, unii dintre biografii lui Franz Ferdi-nand afirma ca el §i renunlase la programulfederatiei austriace §i se impacase cu ideiamonarchiei dualiste, a§a cum era, sau a-proape a§a. Aceasta excludea, desigur, putin-ta unei temeinice rezolvari a problemei ro-mane§ti.

Singurul element pozitiv in politica luiFranz Ferdinand fats de nationalitati §i, indeosebi, fats de romani, pare a fi fost un ele-ment... negativ: ura lui patima§a in potrivaungurilor. 0 aflam din nenumarate surse. Darce rezultate practice se puteau ntepta dintr'opolitica pornita din aceasta ura, daca, papala urma, Franz Ferdinand ar fi facut-o in a-devar? Yves Guyot spune:

Nici indivizii, nici popoarele nu traiesc din ura:ea nu este un mijloc de alimentatiune; tine hranesteura, este devarat de ea: una duce la mina.

Popoarele cani practica vendetta, au suferitoprirea in desvoltane; mile nationale ar produceacelas efect pentru Europa, daa ele ar trebui s5mentie o stare de lucruri in care tot ele ar ramaneaun element constant.

Nu e vorba sä le mentinem: e vorba sa le prega-tim evaporarea si uitarea".

Cugetarea nu este noua *i nu-i apartine ex-dusiv acestui autor. 0 citam pentru ca el a fi-xat-o in prefata cartii Causes et consequencesde la guerre", care este, in bung parte, §i unstudiu asupra politicii austriace.

260

www.dacoromanica.ro

Acum, sä vedem, in lumina acestei cugetari,in ce masura a existat acea ura a lui FranzFerdinand in potriva ungurilor, care i-a fostvolumul Si ce anume puteam sa a§teptiimdela ea ?

Bibl spune in Thronfolger":Archiducele era asta e sigur un du§man de

neclintit al dualismului. Acest punct de vedere l'aavut §i Kronprintul precedent, cu o deosebire InsA:Rudolf avea, printre numeroase alte insu§iri dis-tinse, o fire foarte amabila; nici °data nu s'au ob-servat la el antipatii personale in potriva maghiari-lor. La Franz Ferdinand, din potriva, pe langa mo-tivele de principiu ale atitudinii lui antimaghiare,par a fi jucat rol §i sentimente strict personale".

Iar Czernin spune:Dorinta de a sfarama prepotenta maghiar6 §i de-a

ajuta nationalifatile ca sa-§i capete drepturile, nul'a parAsit niciodata (pe Franz Ferdinand); §i ]aorice hotarire sau actiune politics, el a examinatchestiuma din acest punct de vedere. El era apa-ratorul permanent al romanilor, al slovacilor §ial celorlalte nationalitati din Ungaria, §i in aceastilprivint5, ce-i dreptul, mergea atfit de departe, Meatvroia ca orice chestiune s'd fie imediat rezolvata insens anti-maghiar, fara s'o mai cerceteze macar Inchip obiectiv".

Incontestabil, o asemenea informatie, datade un om cu situatia lui Czernin, prezinta oimportanta deosebita. De altfel, avem §i unfapt care confirms atitudinea sufleteasca pecare Bibl §i Czernin i-o atribuie archiducelui.

Ziarul Curentul" de sub directiunea d-luiPamfil Seicaru a publicat in numarul dela 2Ianuarie 1935 un lung interview cu d. IuliuManiu care §i-a povestit o parte din aminti-

261

si

www.dacoromanica.ro

rile politice. Intre altele a pomenit de un dis-curs al sku din parlamentul maghiar, discurscare a dezlantuit o furie nebund i i-a atrasgrave amenintari.

Tats ce povesteste d. Maniu:In 1909 imparatul Franz loser cedase, admitand

ca limba maghiara sa fie utilizata in regimentele dinteritoriile maghiare. Era evidenta primejdia ce seascundea in dosul acestei concesiuni. De aceea, de-putalii romani m'au desemnat pe mine sa iau cu-varitul in parlamentul din Budapesta in potrivaacestei concesiuni a imparatului.

Era de prevazut indignarea opiniei publice ma-ghiare si a parlamentului din Budapesta, pentrucaera um act de o nemai pomenita indrazneala ca delatribuna parlamentului maghiar sa vonbesti in potrivalimbii maghiare si a unei concesiuni capatata cuatatea staruinti si dupa o atat de lungs agitalie decatre poporul maghiar.

Cele prevazute s'au intamplat.,,...Dar in urma acestui discurs si a marelui scan-

dal pe care l'a provocat, archiducele Franz Fer-dinand a convins pe imparatul Franz Iosef sa re-traga concesiunea pe care o acordase poporului ma-ghiar, iar guvernul maghiar, prezidat de Wekerle, atrebuit sa demisionleze".

Fireste, e greu de stabilit ca archidpcele l'adeterminat pe imparatul sa retraga rn5suraafar% numai daca d. Maniu nu va fi avanddate precise cu privire la acest detaliu. In totcazul e in afara de on -ce indoiala ca archi-ducele va fi dorit sä vada retrasa o asemeneaconcesiune si a fost bucuros cand a vazut-oretrasa. Cu toate acestea auzim alte apre-cieri. Sint fruntasi ai oligarhiei maghiare carivad cu totul altfel atitudinea lui Franz Fer-dinand fats de maghiari. Iata un exemplu:

262

si

si

www.dacoromanica.ro

In ziarul Pester Lloyd", oficiosul guvernu-lui maghiar (numarul dela 4 Septembrie 1932),un om politic ungur publics un interesant ar-ticol, sub titlul : Era Franz Ferdinand undusman al Ungariei?" Omul politic maghiarraspunde hotarit &A nu:

Franz Ferdinand, scrie dansul, nu era dusmanungurilor si Ungariei; era totusi adversarul unor oa-meni de stat si magnati ai Ungariei, cari ii fuseseridescrisi in chip foarte defavorabil si cari luasera oatitudine darzu fats de el".

Ca sA-si dovedeascri asertiunea, autorul arti-colului citeaza ca martor pe episcopul ma-ghiar Iosif Lanyi, care, inainte de-a ajunge e-piscop, a fost profesorul de ungureste al fami-liei lui Franz Ferdinand si, data nu oficial,totusi de fapt, consilierul linguistic pentru lim-ba maghiara al lui Franz Ferdinand insusi. Pechild archiducele era Inca in vials, episcopulspunea despre dansul:

Mostenitorul tronului e de o mie de onmai bun decat reputatia ce i se face. Nu e dus-man al Ungariei si vorbeste chiar cu placereungureste. Vorbeste curent ungureste si adeseaimi povesteste in aceasta limbs impresiile luidin manevre.

Iar dupa moartea lui Franz Ferdinand, e-piscopul Lanyi a mai dat despre el informatiide felul acesta:

Citea dill unguresti si Linea sri cunoascaIn original legile unguresti si desbaterile noa-stre parlamentare. El singur mi-a cerut sil-iprocur discursul istoric al lui Ludovic Kosuth,

263

www.dacoromanica.ro

grin care s'a proclamat detronarea Habsbur-gilor.

Dupa ce a mai facut si alte reflectii, episco-pal a incheiat si omul politic maghiar, Inarticolul citat, incheie Impreuna cu dansul,spre mai marea placere a oficiosului .,PesterLloyd":

Franz Ferdinand era un om cuminte,constient de sine, care Linea sa accentueze pu-ternic dezacordurile dintre el si imparatul, side aceea critica foarte aspru politica un-gara a monarchului (adica politica urmata decatre imparat fa(.a de unguri). Daca FranzFerdinand ar fi ajuns rege al Ungariei, el si arfi turnat multa apa in yin si ar fi devenit mo-narch constitutional. Cad el aprecia foartemull poporul ungar, deli nu arata simpatie u-nora din personalitatile conducatoare superi-oare, dar aceasta, desigur, numai pentruinchipuia ca nici ele nu-1 simpatizeaza.

Cum vedeli, portretul acesta mixt si po-stum si prealabil pe care-1 schileaza epis-copal Lanyi, nu se potriveste cu eel zugravit,spre pilda, de ambasadorul Szogenyi.

Daca spusele lui Lanyi merits sau nu meritsincredere, putem deduce din urmatorul faptpovestit de Sydacoff: cand Lanyi a devenit e-piscop, si a parasit casa archiducala spre ase duce la eparhia sa, nationalistii unguri auregretat ca pierd un asemenea reprezentant pelanga persoana lui Franz Ferdinand.

Nu e probabil deci ca Lanyi ar fi fost omulcare sa sacrifice prea usor cauza nationalsmaghiara, asa cum o 1nteleg cer-

264

ca-si

sovinistii. $i

www.dacoromanica.ro

tificatul dat de Lanyi raposatului archiducenu poate fi desconsiderat.

Nu sIntem obligati sa conchidem neaparatin sensul vederilor lui. Dar nici nu putem a-firma cu siguranta ca numai spre satis-face ura impotriva ungurilor, Franz II ar fitrecut peste interesele sale adevarate, asa cumi le-ar fi dictat eventuala conjuncture

ar fi imbratisat pe romani, altfel de cat cuvorba. Nu intotdeauna les ennemis de nos en-nemis sont nos amis.

De altfel, In politica nu e destul sa vrei sausä nu vrei. Episcopul Lanyi se straduieste sademonstreze ca Franz Ferdinand n'ar fi vrutsa schimbe sistemul maghiar in curs. Sunt al-tii cari demonstreaza ca n'ar fi putut. In fond,ei confirms deci concluzia episcopului, delipornesc dela alt punct de vedere.

Astfel e contele Adalbert Sternberg.In cartea Im Wechsel der Zeiten", scoasa in

1912, Sternberg, consecvent cu ideile lui cuno-scute, pe de o parte se ridica impotriva ungu-rilor, pe de alta pledeaza pentru Franz Fer-dinand.

Impotriva ungurilor el scrie, de pilda:In Ungaria, elementele nemaghiare stint in

chip barbar asuprite, sub raportul cultural sieconomic. Daces ceeace se inteimpki acolo innumele liberalismului, ar face-o impciratul,Europa civilizaki 1-ar pune pe aceeafi treaptlicu Nerone".

In favoarea lui Franz Ferdinand, el scrie:

265

$

a -ti

si

www.dacoromanica.ro

Toate acele lovituri ale soartei, can au sfagiat ini-ma batranului monarch (Franz Josef) pe mogte-nitorul tronului (Franz Ferdinand) 1-au lasat nea-tins; lui nu i-au gtirbit congtiinta de sine gi nu i-au(rant volt*.

...Imparatul gi-a dezarmat adversarii prin noble-lea procedeelor sale; dar victorios a fost numai candvointa de fier a mogtenitorului a oprit in loc egemo-nia elementelor revolutionare din Ungaria. Din ne-fericire, chestia ungara a devenit obiectul dezacor-dului dintre imparat gi mogtenitor, gi Inca nu obiec-tul unui dezacord esential, ci at unuia formal, caciIn realitate imparatul gi mogtenitorul sunt de aceeagifire gi amandoi au aceea§i tinta; ii desparte numaialegerea drumului de urmat pentru atingerea ei.

Aceste randuri sint convingatoare: nu sepoate spune ca Sternberg ar tinde sti favori-zeze pe maghiari, nici ca este pornit in potri-va archiducelui.

Dar, mai departe, Sternberg scrie totu§i:

Nu vreau sa fac pe profetul, ci numai iiispun ca el (Franz Ferdinand) aratet o uimi-toare asemdnare cu imparatul, in toate privin-fele (in allem and jeden) f i ca prin urmare neputem aflepta ca sii nu se schimbe mare lucruin Austria. Aci nu poate sii se schimbe mare lu-cru, cdt timp tradifiile dinastiei ramcin vii,pentru ca imprejurcirile sunt mai tari deceitpersoanele".

Reflectiile contelui Sternberg ne amintescvorba ministrului de razboiu Sclionaich, rela-tata de Rudolf Sieghart:

Franz Ferdinand va face In 24 de oremai multe concesii deceit Franz Iosef In 24 deani l

266

www.dacoromanica.ro

Si daces in proza lui Sternberg este Intot-dauna $i putina poezie caci el a lost unquasi-Cyrano, si e pacat ca nu si-a gasit ma-car un quasi-Rostand -- sa vedem ce spuneun om politic cu .desavarsire rational Si prac-tic, contele Czernin, cancelarul prezumtiv almostenitorului prezumtiv:

E greu de inchipuit di, odatei ajuns peIron, archiducele ar fi putut s'o scoatei la ca-pilt cu ideile sale. Edificiul monarchiei, pecare voia sei-1 sprijine f i inteireascei, era atdtde ruinat, lncdt nu mai ingiiduia o reparafieserioasa. Daces nu era riizboiul acesta din afa-r& atunci, probabil, 1-ar fi zvdrlit in aer re-volutia diniiuntru: cu greu bolnavul ar maifi putut suporta operatia.

Pe de alto parte, pare in afarci de orice in-doialei di archiducele moOenitor, cu vehe-menfa §i impulsivitatea firii lui, s'ar fi arun-cat in incercarea de a schimba radical struc-tura monarchiei. Si oricdt de zadarnic ar fisit facem azi conjecturi despre putinfa f idespre §ansele de ret4itei ale unei asemeneaintreprinderi, dupes toatei prevederea ome-neascii putem spune ca experienfa n'ar fi reu-sit: Franz Ferdinand ar fi fost strivit sub dei-romeiturile monarchiei preibufite".

Cuvintele lui Czernin slut foarte impresio-nan.te. $i dupes ele vor suna cu atat mai neas-teptat uncle declaratii facute de d. C. Stereziandui Curentul", in interviewul de caream mai pomenit. D. Stere a spus:

267

www.dacoromanica.ro

romanii din Ardeal, in lupta for natio-nalel, au gasit un sprijinitor: pe archiduceleFranz Ferdinand. D. Vaida Voevod era unintim al archiducelui Franz Ferdinand, iar Au-rel Popovici, un sfatuitor. Ctind, cu eating aniinainte de razboiu, s'a inbolnavit imparatulFranz Josef, urcarea pe tron a archiduceluiFerdinand 'Area iminenta. Archiducele tre-buia sa inaugureze o nouci politica Nit de na-tionaliteitile din monarhie ,ci Aurel Popovicii-a redactat un manifest intitulat Ca po-poarele mete" in care era definita aceastapolitica nouit...

Manifestul redactat de Aurel Popovici tre-bue sa fi fost substantial §i frumos. Dar §iFranz Josef, cu atatea decenii inainte, cand s'aurcat pe tron, a lansat §i dansul un manifestdestul de frumusel:

Sprijinit, spunea Franz Josef, pe bazeleadevaratei libertati, pe principiul egalitatii dedrepturi intro toate popoarele cari compun im-periul Nostru...

...Edificiul pe care-1 vom reconstrui cu totiiva putea sa braveze furtunile acestor vremurigrele §i va forma un vast acoperi§ sub care vorveni sa se adaposteasca, mai unite ca In tot-deauna, sub protectia sceptrului pe care-1 ti-nem dela stramo.,ii No§tri, diversele neamuripe cari sintem mandru de a le guverna".

Pornind dela manifestul cunoscut al luiFranz Iosef, sa tragem oare vre-o concluzieasupra celui ramas necunoscut, al lui FranzFerdinand? Manifestul, redactat cu cea maisfanta bunii-credinta de Aurel Popovici, urmasä fie respectat §i aplicat, nu de Aurel Popo-Vici, ci de Franz Ferdinand, §i nici macar de

268

5Si

www.dacoromanica.ro

acesta, ci, prin bratul lui, de complexul for-telor oarbe...

Ori-cum, Czernin are dreptate inteo pri-Ninth' : e de prisos sa facem pronosticuri"retroactive §i sä hotarim astazi ce-ar fi fostdata ar fi fost, intrucat e vorba de programulgeneral al lui Franz Ferdinand, adica de felulin care intelegea sa-si amenajeze si gospoda-reasca tronul.

Fapt este ca in general nu putem sti exactce-a vrut Franz Ferdinand, necum data ar fi

putut ceeace va fi vrut. In ce priveste insa indeosebi cauza romaneasca, se poate constata,cu oarecare aproximatie, daces a vrut, sau maiexact: (lath era probabil sa vrea.

In ce priveste sentimentul nostru personal,nu impartasim de loc optimismul retroactivcare pare a rezulta si din cuvintele publice aled-lui Stere, cum rezulta si din spusele altora,mai discreti, cari vorbesc in acelasi sens, darnu pentru gazeta. Spre a formula lima o jude-cata mai temeinica in aceasta privinta, trebuesa cunoastem mai deaproape pe archiduceleFranz Ferdinand : sa vedem firea omului,ideile lui politico-sociale, si, in specie, senti-mentele lui fats de romani, romanofilialui, de care a fost vorba, de atatea ori, incursul acestor pagini.

269

www.dacoromanica.ro

XIX

Franz Ferdinand va"zut decolonelul Brosch

Ne vom servi, In primul rand, de portretulpe care l'a scris colonelul Brosch, fostul, timpde vase ani, vef al Cancelariei militare a ar-chiducelui. Portretul e scris in 1913.

Extragem:

Archiducele F. F. este superior inzestrat; are ofulgeratoare putere de sezisare si o privire sigurii,mai ales pentru chestiunile militare. El nu este preaIncarcat cu cunostinte militare de amanunt, In deo-sebi nu si-a largit cunostintele prin studiu propriu,fiindca are prea pulina rabdare pentru asta si, pecat se pare, n'a Invatat nici o data sa studieze sin-gur.

,,...La ideile si vederile sale, archiducele tine cuenorma persistenia, imi vine sa spun: cu Incapata-nare. Chiar dace reusesti, pentru moment, sa-ischimbi parerea, el revine totusi, mai curand saumai tarziu, la opinia lui primitive, si to miri, dupe':un scurt timp, ca trebue s'o incepi iar de la capat.

,,...De aceea, exclamalia: da, dal care se audefoarte des in audienle, Inseamna numai o consimtirecu rezerve; archiducele, nu prea spontan In riposte,

270

www.dacoromanica.ro

nu intri imediat in discutie; dupa audienta li vinobiectiile, si functionarul respectiv este adesea foar-te mirat sand aude pe urma ca propunerile an fostprimite numai partial sau de loc. De aici rezulti a-desea nemultumiri sau indoieli in privinta increde-rii cuvenite maritului domn; si, de fapt, nemultumi-rile si indoielile sint neintemeiate, cand stii ca ex-clamatiile da, da", scoase din obisnuinta, Insem-neaza numai: sa urmezi cu expunerea.

Pe de alti parte, archiducele e accesibil la pro-puneri si, propriu zis, usor de convins despre ochestiune dreapti, daci nu este din capul locului ne-increzator in persoana propunatorului; dar trebuiesa gisesti forma cuvenita. Pentruca archiducele nusuporti nici un fel de contrazicere directs. Pe dealibi parte suporta, ca putini altii (wie nicht baldjemand), adevarul nesulemenit, ba 11 cere chiar. Prinurmare, daca stii sä imbraci sinceritatea in asa formaca sa nu se yea ca-1 contrazici, atunci poll sa oblii a-proape totul. E drept ca pentru asta trebue multirabdare, abilitate si alegerea momentului potrivit;este deci lucru obositor.

...0dati ce ti-ai castigat increderea archiduceluidar e drept ea reusesti abia dupa vreme mai in-

delungata ea dureaza mult si n'are margini. Edrept insa ca trebue sa to resemnezi ca, adesea, ne-chemati sä dea si ei sfaturi, a caror influents po-trivnica o constati apoi. In aceasti privinta nu e si-gur nici seful statului major general, nici ministrulde rizboiu, nici seful Cancelariei militare. Acestadin urma insa are pozitia cea mai favorabili, fiind-ca el se prezinti eel mai des la raport. Influenta luieste deci, fail indoialA, cea mai mare. Aci spare oprimejdie: daca are ambitia sa conduca el in loc safie simplu mijlocitor, atunci devine de fapt factoruldecisiv.

,,...Se spune, si cu drept cuvant, &A archiducele efoarte energic. Din nefericire energia lui lucreazilmai mult exploziv de cat impulsiv. Interventiile luisunt brusce, linistea ponderata li este strains, deunde impresia de ceva izbucnitor, fill tranzitii, care

271

www.dacoromanica.ro

implica lntotdeauna primejdii. Pe laugh' asta, nu enejustificata ingrijorarea ca archiducele, dupa ce-apornit un lucru cu o energie extraordinara, In mo-mentul decisiv va da indarat in fata ultimelor conse-cinte of nu va corespunde situaliei.

,,...0 delimitare a diferitelor resorturi nu cunoaoteprintul, contrar, in aceasta privinta, Imparatului. Elrecurge la consilierii sai militari pentru toate: chestiimilitare, politice, economice, pentru arta of pen-tru lucruri de ordin personal. Tot astfel vorbeote depilda cu primul ministru austriac despre politica ex-terns (nota traducatorului: politica externs nu erade competenta celor doua guverne separate aus-triac oi ungar ci era de resortul cancelarului,care facea parte din al treilea guvern sau supra-gu-vern, numit guvernul comun); vorbeote cuministrul de externe (cancelarul) despre chestiunimilitare, cu oeful statului major general despre poli-tica interns, cu ministrul de razboiu despre ches-tiuni de-ale Curtii (nota traducatorului: ministrulde externe cancelarul era in acelao timpministrul Curtii). Procedeul prezinta un avantagiu:In felul acesta, archiducele aude nu numai versiunea

ci alts conceptie, aoa ca e mai bine orien-tat de cat inaparatul; dar procedeul acesta educe cusine of neajunsul ca nechemati influenteaza hotariripentru can n'au a raspunde".

La toate acestea se adauga o senzibilitatespecials a archiducelui, menita sa Ingreuiezefoarte malt on -ce activitate sub ordinele lui :

.. Archiducele are sentimentul ca e sub-pretuit oidin acest sentiment rezulta o explicabila invidie fatsde inalti functionari cari se bucura de mare vaza Inarmata of In opinia publics. Daca asemenea functio-nari, ca de exemplu baronul Conrad, ii mai of arataarchiducelui ca i se simt superiori intelectualiceste,atunci urmeaza de-acolo crize cari slut grew de po-tolit.

Din aceasta nage tendinta archiducelui sa iasa

272

Si

gi

oficial!, gi

www.dacoromanica.ro

mai mult et insusi la iveala, sa inlature pe colabo-ratorii cu chemare, si astfel sa dovedeasca lumii capoate porni si fara carje imprumutate dela altii (ma-nevrele din 1913). In aceasta privinta archiduceleseamana foarte mult cu imparatul Wilhelm II, carenu rabda prea mult langa sine o personalitate su-perioara.

Archiducele ar accepta pe un Moltke. numai dacaacesta ar practice cea mai mare jertfire de sine siar face tot posibilul ca sa ramaie neobservat de pu-blic. Un Moltke al Austriei ar trebui sa fie nu numaispaimantator de modest (schrecklich bescheiden),dar si un mare tactician, nu numai pe campul de raz-boiu ci si In consiliu. Cu timpul devine suparatorpentru un om sinter sa umble mereu ca pisica injurul ciorbei fierbinti.

...Ca si Wilhelm II, el (archiducele) ar vreafoarte bucuros sa se sustraga dispozitiilor constitu-tionale. Nici el null cantareste cuvintele si adeseanu e constient de insemnatatea asertiunilor pripite.

...Audientele generale 11 plictisesc de moarte; asanumitele hiene de audienta" nu ies la socoteala,pentru ca archiducele nu primeste pe nimeni, dinnefericire nici pe generali, pe cari, din aceasta cau-za, ii cunoaste prea putin, si pierde si mijlocul de a-ilega de persoana sa.

...De aceea, audientele le acorda aghiotantul, caloc-tiitor, si prin aceasta influenta lui creste con-siderabil. Caci pentru archiduce, forma in care i seredau convorbirile, este mai hotarltoare de cat con-tinutul celor ce sint de raportat".

Faptul ca n'are contact nici cu militarii nuinseamna ca-i desconsidera. Din potriva:

,,... Pentru el, militarimea constituie cea mai dis-tinsa stare socials, $i nu va fi vine lui daca si peviitor Austria va ramanea un stat de functionari.

..Dupa modelul prusian, 1nclina sa ocupe toatefunctiile cu ofiteri; in special diplomatiei i-ar infuzabucuros caracterul militar, numind generali in pos-

273

18 www.dacoromanica.ro

turile de ambasadori si ministri plenipotentiari. Dinnefericire, actualmente lipsesc In armata persoaneproprii pentru aceasta. Dupa parerea archiducelui,In general, ofiterul cult e mai bun de cat civilul, in-diferent de functie, pentru ca militarul a supt cu lap-tele devotamentul catre Imparat, e necolorat dinpunctul de vedere national si din eel politic, si potiavea, neconditionat, toata nadejdea intr'insul".

Regretam ea n'am putut reproduce in intre-gime schita lui Brosch. El a fost unul din-tre cei mai ferventi devotati ai lui FranzFerdinand. Din eke am redat aci, se vedec5 autorul se sile§te sa fie ohiectiv. Lucra-rea, scrisa in 1913, nu era destinata pu-blicitalii. Brosch declara ca a elaborat-dpentru propria sa lamurire : a vrut sa-§ipoata controla mai tarziu aprecierile despreinaltul sau §ef. Curand insa Franz Fer-dinand a fost omorit, iar Brosch nu i-a su-pravietuit multa vreme. Hartiile lui Broschau fost incredintate baronului Chlumecky,cu care lucrase imprcuna atatia ani de zile,sub inspiralia permanents a archiduceluiFranz Ferdinand. Astfel schita de mai sus avazut lumina tiparului, in volumul apologe-tic, bogat in informatiuni.

274

www.dacoromanica.ro

XX

Franz Ferdinand vazutde contele Czernin

SA ne adresam acuma unui al doilea devo-tat al archiducelui, contele Czernin, care ascris §i el un portret, incredintat de asemeneajurnalului intim §i publicat tot fara §tireavointa autorului. Il gasirn reprodus in Ge-schichte der Osterreichischen Sozialdemokra-tie" de Fritz Briigel (vol. V, pag. 115) :

Pe archiducele Franz Ferdinand l-am cunoscut inadevar perfect. Am avut prilejul, multi ani in sir, sadiscut cu el punctele cele mai sensibile ale politiciinoastre. I-am elaborat scheletul unei constitutii pen-tru monarhia habsburgica si am primit, in scrisverbal, impresiile lui despre ea. Saptamani intregi1-am vazut la St. Moritz, la adapostul oricarei eti-chete. In dorinta lui de sociabilitate nesilita, se de-da zilnic la discutii de ceasuri intregi, scotand in e-videnta, cu simplicitate, partea cea mai bunk' a firiilui. In sfarsit, am vazut, destul de des, exploziile e-lementare de furie si de uri, de can insotea eveni-mentele politice and nu-i conveneau: atunci se 'A-rea ca se deschide tasneste un adevarat crater depasiuni salbatece, neroneene.

E greu sa-1 caracterizezi pe archiduce, scurt si to-tusi complect. Era mult mai complicat deck puteai

275

al

al

www.dacoromanica.ro

crede daca-1 cuno§teai superficial. Nu era prost (erwar nicht dumm), dar nu era nici spirit mare, nuera om cu conceptii largi; felul lui de inteligenta seputea caracteriza mai curand prin cuvantul §iretenie(subliniat in text). Repeziciunea lui de sezisare m'auimit intotdeauna, cu atat mai mult cu cat surzenialui destul de .suparatoare ii §tirbea considerabil pu-terea de perceptie...

De politica se desinteresa mult mai putin decat secredea in general, de§i nu se poate tagadui ca aveaintervale de complecta indolenta politica §i de star-piciune; cu toate acestea §i in vremurile de agitatiepolitica era enorm de lene§ (ungeheuer faul) in sen-sul Ca, de exemplu, nici unul din oamenii lui de in-credere nu 1-a putut determina Ca, Inca in timpularchiduciei, faca un plan pentru activitatea saimparateasca, spre a se pregati astfel pentru inaltalui menire, nespus de grea. Eruptiile lui politice sementineau la nivelul formulelor generale. Daca in-trai mai amanuntit in cercetarea legilor §i a mij-loacelor practice de avut in vedere, el iii pierdearabdarea §i, de obiceiu, puma capat convorbirii,sub un motiv oarecare.

Dar nu in toate acestea zficea punctul de gravi-tate. El zacea in doua insusiri foarte regretabile alecaracterului archiducelui, anume: Intr'o nesinceri-tate care intrecea Cu mult mijlocia masurii europe-ne poate in legaturil cu aceasta, arata atata nein-credere in tot anturajul sau, in cat nn putea sa -$,i in-chipue o actiu.ne in adevar cinstita desinteresata.Pentru el tots oamenii, dela primal sau ministru lia-na la ultimul randas, erau oameni pe cari credeaca-i rh'splateste In deajuns cand it plateste; datoria

for era sa se lase stoni ca lamaia, §i apoi sa se azesinguri pe matura ca sa fie aruncall. Nu era destulde inteligent ca dea seams ca, de indata ce Ise va cunoaste aceasta conceptie, ea ii va rapt petoll servitorii cei buni.

Cred ca nici nu-§i dadea seama de aceasta menta-litate a lui; de altfel, era cu totul refractar conside-

276

51,

si

of

sa-ol

www.dacoromanica.ro

CZERNIN

277

1

..1,,r. 7, ';,., ,,,,t7.. oZi7e. se-,--vex -....^1F.1 :T.7.c,

e.

www.dacoromanica.ro

rentelor psihologice. Dar stapanit de ideea ca mo-narchia e din gratie diving, era pentru el ceva de lasine infeles ca toti supusii sa stea neconditionat inslujba lui, fara sa-1 intereseze jertfa personals pecare ei ar face-o astfel.

Caracteristica pentru mentalitatea lui este o afir-matie pe care am auzit-o de repetate on din guralui: recunostea ca mai presus de cat el numai douafiinle: Dumnezeu si Imparatul intocmai ca sub-locotenentul unui escadron detasat, care tie numaipe d. capitan gi pe d. locotenent".

Nu vi se pare c'ati citit o paging de Saint-Simon? Atata numai ea Saint-Simon §i-a scrismemoriile fiind foarte suprirat, pe drept saupe nedrept; prin urmare, el nu poate fi pri-vit ca model de impartialitate fats de cei pecan Ii zugrave§te. Despre Czernin nu stim safi avut motiv de suparare fats de Franz Fer-dinand. A fost cel mai inteligent §i cel maicult dintre devotatii lui, si rasplata pe careputea s'o aiba a §i avut-o: era pe lista mini-steriala a lui Franz Ferdinand In calitate decancelar cea mai Ina lta demnitate austro-ungara iar, in a§teptare, fusese trimis, du-

cererea lui Franz Ferdinand, ministruplenipotentiar la Bucure§ti, post diplomaticfoarte important in tradilia celor doted impe-rii centrale: §i Aehrenthal, ca sa nu-ichain decat pe 0.-au facut stagiulla noi. De altfel, Czernin tot a ajuns cancelar,fiind numit de Imparatul Carol, iar Impara-tul l'a numit o spun multi, intre cari §i TakeIonescu tocmai pentru a implini dorinta,cunoseuta, a lui Franz Ferdinand; §i lucrul eprobabil: vezi §i cazul Sieghart.

278

pa

si Billow&Ansa,

www.dacoromanica.ro

Trebue sa presupunem, prin urmare, caportretul schitat de Czernin de altfel faraintentia de a-1 publica este impartial si e-xact. Si e atat de elocvent si de sugestiv, incat e de prisos sa-1 mai supunem analizei.Vrem numai sa Intarim prin exemple o partedin caracterizarile facute de Czernin saadaugam uncle constatari, tot atat de intere-sante, facute de alti autori.

METTERNICH

279

. /

<-/

si

www.dacoromanica.ro

XXI

Procesul dela Zagrebsi cazul Prohaska

Spune Czernin ca archiducele era de-o ne-sinceritate care Intrecea cu mult mijlociamasurii europene".

Intru confirmarea acestei aserliuni, iata unfapt:

Se *tie ca in 1909 Austria a fost zguduita deo celebra afacere de fals. In lupta pe care Au-stria o ducea in potriva Serbiei independentesi a lugoslavilor din monarchia austro-unga-ra, ministerul de externe austro-ungar f abri-case o serie de documente" spre a compro-mite pe conducatorii iugoslavi. Un numar de53 conducatori ai mi§carii sarbo-croate dinAustro-Ungaria au fost da'i in judecata, subdiferite invinuiri. Unele, ridicole. De pilda:d-rul Djurici era invinuit ca nu poarta cra-vats. E un delict? Da! Cuvantul cravats vinede la cuvantul croat. Deci, a nu purta cravatsinsemna o manifestatie anticroatil ; insemnaca to arati adversar al Croatiei, a§a cum se

280

www.dacoromanica.ro

gasea: parte integranta a monarchiei austro-ungare.

Dar asupra acuzatilor plana si invinuireaca se aflau in slujba unui stat strain, care i-acumparat cu bani, invinuire extrem de grava,pentru ca atragea pedeapsa cu moarte. Proce-sul s'a judecat la Agram (Zagreb) si dupiidezbateri cari au durat din Martie papa inOctombrie, acuzatii, inchisi preventiv, au fostcondamnati: doi, fratii Pribicevici, la cate 12ani inchisoare corectionala, iar ceilalti, la untotal de 184 ani inchisoare. Dezbaterile au fostconduse in chip atat de arbitrar si de brutal,in cat adevarata lumina nu s'a putut face. Re-zultatul a fost ca nici tribunalul n'a putut dapedeapsa cea cuvenita dupa lege, ci a gasitmijlocul s'o indulceasca, in felul pe care -1 ara-la cifrele de mai sus. Acuzatii au facut recurs.

Pe cand se dezbatea lungul proces dela Za-greb, istoricul Friedjung publics in NeueFreie Presse" un documentat articol in po-triva acuzatilor, intemeindu-se pe aceleasidocumente cari serveau si in proces: i le-a pusla dispozitie ministerul de externe. Tot pe bazaacestor documente a scris si Funder delaReichspost", omul lui Franz Ferdinand. Unuldin acuzati, Supilo, ii da in judecata pe aman-doi: si pe Friedjung si pe Funder, in fata jura-tilor din Viena. Acest proces vine la rand dupace se pronuntase condamnarea la Zagreb, darinainte de a se judeca recursul facut de con-damnati.

In interval, s'a amestecat insa in aceastachestiune profesorul ceh Masaryk, presedin-

281

www.dacoromanica.ro

tele de azi al republicii cehoslovace. El eraoare-cum autorul moral al miscarii sarbo-croate din Austro-Ungaria. Cei mai multi din-tre fruntasii acelei miscari fusesera elevii luila universitatea din Praga, unde el ii indru-mase pe calea politicii realisie. Se stie ca Ma-saryk, om de rar si inalt idealism, a preconi-zat si practicat un sistem de politica realists,cea mai autentic realists. In aceasta privintael poate fi pus alaturi de Jaures.

Masaryk scunostea deci atmosfera si chiarintimitatile actiunii iugoslave. El si-a datseama, dela inceput, Ca documentele adusecontra for sint false. Si, imediat, a pornit cer-cetari, s'a dus la Agram si la Belgrad, a ras-colit oameni si archive si a dovedit falsu-rile: erau 24 de documente fabricate la legatiaaustro-ungara din Belgrad, din ordinul mi-nistrului plenipotentiar Forgach.

Insusi faptul intervenfiei lui Masaryk si afir-matia lui ca documentele acuzarii sint false,au facut adanca impresie. Se stia ca Masaryke un mare invatat, un profund si meticuloscercetator si un om de absoluta obiectivitate,chiar si in focul pasiunilor politice. Apoi, lu-mea nu uitase atitudinea si lupta lui in chestiamanuscrisului dela Kralove Dvur: de zeci deani patura cults si opinia publics priveau cuadmiralie un document literar care dovedeavechimea si intensitatea culturii si constiinteinafionale cehesti; si Masaryk, unul dintre pu-tinii cari si-au dat seama ca manuscrisul e unfals, a spus-o categoric, impreuna cu acei pu-tini, in potriva tuturora, infruntand, el mai

282

www.dacoromanica.ro

MASARYK

283

www.dacoromanica.ro

mult de cat toti, atacurile, insultele cele maiviolente, inclusiv acuzatia de tradare natio-nals. S'au scurs ani de zile pans cand lumeaculla §i massele cetatene§ti au trecut de partealui Masaryk, scotand manuscrisul cu pricinadin tezaurul relicvelor culturale Si nalionale.

Si acum acela§i om spunea: documentele pebaza carora s'au distribuit, la Agram, douaveacuri de purarie, sint false!

La procesul din Viena dovezile stabilite deMasaryk s'au impus in chip atat de zdrobitor,in cat Friedjung, omul pans atunci de treaba§i istoricul pans atunci fail pribana, a aparutinteo lumina pe cat de urita, pe atat de sur-prinzatoare. Si emotia a fost mare, cand Fried-jung s'a vazut silit sa face o marturisire pro-fund dureroasa: a marturisit ca a fost indus ineroare §i a declarat ca retrage toate invinuirile.Aceasta facea o deosebita cinste corectitudiniilui de om, dar aducea o grave §tirbire reputa-tiei lui de savant, chemat sa deslu§easca toc-mai rostul §i valoarea documentelor *) .

*) Cazul istoricului Friedjung este cu atat mai cu-rios, cu cat el nu glumea ,de lac in chestiunile decorectitudine si exactitate stiinfifica. Dupe penibilaaventura pe care a avut-o el lnsusi in chestiunea fal-surilor Forgach, in cari a aparut ca park, Friedjungs'a pomenit iarasi In situatia lui normala, aceea dejudeccitor, in calitatea lui de istoric si in exercitareaprofesiunii lui de critic al lucrarilor istorice.

Un tanar si constiincios ziarist, Wilhelm Alter, re-dactor la Wiener Allgemeine Zeitung", a publicatstudii istorice cari dovedeau talent si eruditie. Darse intemeiau pe documente cari duceau la concluziicu totul noui in materia respective. Era vorba de unadin cele mai palpitante chestiuni ale istoriei aus-triace contemporane: campania din 1866 si cazul

284

www.dacoromanica.ro

In urma acestora, procesul dela Zagreb n'amai continuat. Din ordinul imparatului proce-sul a fost oprit pur §i simplu, iar acuzaiii la-sail in pace.

** *

Dar lucrurile nu s'au sfar§it aci. Masaryk aadus chestiunea in parlament. El a interpe-lat guvernul in Camera, a interpelat in Dele-galiuni pe ministrul de externe Aehrenthal,iar in Comisiunea milliard pe ministrul derazboi.

In interpelarile lui, Masaryk arata ca s'a a-

generalului Benedek. De aici senzatie si emotie prin-tre savanti, ba chiar printre simplii amatori, cu atiltmai mult cu cat Alter invoca documente pe can nule indica mai deaproape.

Friedjung, banuind falsitatea documentelor, pe deo parte i-a cerut autorului sa se explice, iar pe dealta a pornit cercetari proprii prin biblioteci, archivesi familii; a intreprins si o vasty corespondent& cupersoane din Berlin si Londra, pentru stabilirea ade-varului. Lui Alter, Friedjung i-a facut dulci soma-tiuni; i-a spus, intre altele:

Stii Ca si eu m'am pacalit o data, prezintanddocumente din sursa sarbeasca, incredintate miespre utilizare de ministerul de externe austro-ungar.Ace le documente s'au dovedit in bung parte neveri-tabile. Nu cumva ti s'a intamplat si d-tale acelasilucru?

Chestiunea a durat mai mult timp. S'a format ocomisiune careea Alter sa-i arate documentele.Wilhelm Alter se zbatea de moarte, ca sa gaseascao iesire. Si cand zicem se zbatea de moarte", nuvorbim la figurat: in ziva de 17 Ianuarie 1913,Wilhelm Alter s'a sinucis, pentruca in lacomia decelebritate si nemurire, comisese o incorectitudineliteraroltiintifica si pentru ca istoricul HeinrichFriedjung, care fail voie trecuse printr'o drama ase-manatoare eel putin in forma, 11 constrangea sa seexplice: sa -ii dovedeasca buna-credinta, daca putea,sau sa-si marturiseasca pacatul, daca avea taria.

285

www.dacoromanica.ro

dresat justitiei ca sa obtie corpurile delictepiesele falsificate, pentru c5, zice el, fire§te,a§i dori, ca sa ma exprim astfel, sa am ade-varatele documente false, §i nu, cum-va, ni§tefalse documente false!" (vie ilaritate).

Insa cine sunt autorii materiali ai falsuri-lor *i cine autorii morali?

In fata justitiei, istoricul Friedjung a lostintrebat daca oameni ca archiducele FranzFerdinand §i contele Aehrenthal au cunoscutacele documente. Si Friedjung a raspuns:

Da, aceste documente au ajuns de mai=lid vreme in stet' pemirea Si la cunoftinfaacestor personalitafi sus-puse; §i sint silit #indreptilfit sa declar di, in orice caz, acestedocumente au ajuns la cunoginfa tuturor a-celor foruri superioare, can sint chematesa se ingrijeasca de conducerea monarchiei.

In urma acestei declaratii a lui Friedjung,Masaryk, in interpelarea din Delegatiuni a-dresata cancelarului Aehrenthal, spune:

Dath el (d-rul Friedjung) indica, cuatilt de perfecta claritate f i in mod ateit deprecis, personaliteifile conducatoare, dacei elaratei cele mai inalte foruri din conducereastatului, ei bine, eu, din punctul de vedereconstitutional, nu vreau so aduc in discufie a-cele personaliteifi; eu ma adresez ministruluiresponsabil.

Sint convins di Majestatea Sa Imparatul,in amintirea falsurilor contra italienilor, (a-cute odinioard, in mod cu totul inutil, de gu-vernul nostril, sint convins ca imparatul nu

286

www.dacoromanica.ro

s'a lasat ademenit de documentele belgra-dene*).

far cat despre mostenitorul tronului, dinnefericire (leider) ziarul Reichspost" §i uniidomni din cercul acesta au fost destul de in-discreti cum am mai spus-o, se paleivre§temutt pe acolo (wird da viel aus der Schulegeschwatzt) pentru ca in special cu oca-zia procesului Friedjung, sii spue aproape di-rect: da, mostenitorul tronului a fost acelacare a incuviintat documentele!

Eu ma fin, constitufionalicefte, de ministrulde externe **).

Masaryk n'are impetuozitatea unui ViktorAdler. El vorbeste calm si masurat, ca un pro-fesor. Dar tot ca un profesor demonstreazatot ce spune, pentru ca in mintea ascultatoru-lui sa nu ramaie nici o ignorance si nici o In-doiala.

Si Masaryk a dovedit tot ce-a spus. Aehren-thal a ingaimat un raspuns nenorocit (vezi a-nexa No. 11). Si cu toate astea, Masaryk vorbeaatat de rezervat despre archiducele mosteni-

) Dupa pierderea Milanului de catre Austria, des-chizandu-se archivele politienesti de pe timpul sta-panirii austriace, s'au gasit un numar imens de actefalse, pe temeiul carora Gut° ri tatile luasera tot felulde masuri, lovind in oamenii neplacuti guvernului.Ce-au fost puscariile austriace pentru italienii luatila ochi de politia habsburgick se stie din carteauniversals si nepieritoare a lui Silvio Pellico.

" ) Vezi cartea lui Masaryk : Vasig-Forgach-Aehren-thal, Prag. 1911; iar in romfineste vezi articolul T.G. Masaryk, apAratorul jugoslavilor" de dr. Gr. Graur,in volumul colectiv T. G. Masaryk" apgrut sub in-grijirea lui Tudor Teodorescu-Braniste, editura A-deverul", 1930.

287

www.dacoromanica.ro

tor! Pe cand Franz Ferdinand, Intr'o scrisoarecatre Brosch, se plange ca Masaryk otravestetinerimea! (Chlumecky, op. cit., pag. 322). LaFranz Ferdinand si la devotatii lui, ura in po-triva lui Masaryk era atat de mare, in cat anide zile dupa aceea l'au acoperit de invective.Cand razboiul se apropia de sfarsit si Austriaera pe duca, Czernin it injura Inca pe Ma-saryk. In Aprilie 1918, Intr'un discurs oficial,Czernin, finul diplomat i-a aruncat luiMasaryk epitetul de mizerabil si a spus, fireste,ca adevarata naliune ceha il dezaproba si-1infiereaza, ea fiind credincioasa monarchieihabsburgice !"

*

Sa trecem insa la un caz" si mai celebru.Se stie ca dupa faimoasele falsuri judecatela Agram cari au §tirbit atat de durerosvaloarea de istoric a lui Friedjung minis-terul de externe austro-ungar s'a dedat la unfals infinit mai senzational, vrednic de tea-trul Grand Guignol din Paris: un fals nu do-cumentar, ci anatomic! Vorbim de campaniafuribunda lansata prin presa mondiala pe te-ma mutilarii consulului austro-ungar dinPrizrend, anume Prohaska, de catre sarbi:sarbii din Macedonia, spuneau §tirile ministe-rului de externe, l'au rapit pe nefericitul con-sul §i l'au... claponit!

Consulul Prohaska era §i poate e Incabine-merci. Din fericire pentru el, §i falsulgrand-guignolesc tot numai pe hartie a fost sa-var§it. Pe cand presa mondiala Inregistra cu

288

www.dacoromanica.ro

oroare §tirile cari veneau zilnic din Viena §iBudapesta despre felul in care a fost mutilatProhaska, nefericita victims 1§i impunea unsimplu arest de cash', undeva, departe, supor-thud, in tacere, ciudata reclama mondiala alcard obiect era.

Stirile se redactau la oficiul presei delaministerul de externe, oficiu numit das lite-rarische Bureau" biroul literar, care,cum se vede, nu dispreluia literatura senzatio-nala. Dela biroul literar", §tirile, proaspatfabricate, treceau deadreptul la Reichspost"§i la Neues Wiener Journal", de unde pa-trundeau, apoi, in presa mondiala. Seful bi-roului era d. Kanya, actualul ministru de ex-terne al Ungariei; pe atunci el era, prin maimarele sat' direct, Berchtold, la ordinele ar-chiducelui Franz Ferdinand. Cei dela Reichs-post", oficiosul partidului cretin social §i allui Franz Ferdinand ziarul acesta e §i azi,cu acela* director, Funder, oficiosul guvernu-lui de dictatura n'au mai spus insa data §ide astadata archiducele §i-a dat incuviinfa-rea: otravitorul" Masaryk ii invalase sa fiemai discrefi!

Cazul Forgach §i cazul Prohaska sint de si-gur foarte elocvente.

Tinem sa incheiam capitolul cu o notaamuzanta. Acum cat-va timp ministerul de ex-terne ungar a dat un comunicat Intel) ches-tiune care interesa opinia publica internatio-nals. S'au gasit ziare cari sa puie la indoialii

289

19

www.dacoromanica.ro

temeinicia declaratiilor solemne facute prinacel comunicat. Presa oficioasa dela Buda-pesta a protestat cu un accent de puternica §isincera indignare: cum s'a-§i permits cinevaatata nedelicateta fala de cuvantui oficial?

...*i ministrul de externe al Ungariei este d.Kanya, fostul §ef al biroului literar de- forga-ceasca §i prohasceascA memorie!

KANYA

290

www.dacoromanica.ro

XXII

Austria si RomSnia in 1913In anal 1913, cand Romania a facut cam-

pania din Bulgaria pentru cucerirea Cadrilate-rului, Austria a mers cu Bulgaria, si nu cu Ro-mania.

Poincare, in volumul III al seriei Au ser-vice de la France", consemneaza faptul ca.ministrul Austriei la Bucuresti, printul Furs-tenberg, a instiintat guvernul roman, Incadin luna Maiu, ca daca ar izbucni un conflictIntre Bulgaria si Serbia, Austria ar sustine-ope cea dintai, la nevoie chiar cu armele. Era,de sigur, un mod de a preveni guvernul ro-man sa renunte la revendicarile lui si sa seabtina dela mice miscare. Cum Insa Roma-nia n'a respectat injonctiunea austriaca, s'aintamplat un fenomen in adevar neasteptat :Romania s'a vazut parasita de Austria, dar inschimb sprijinita, diplomaticeste, de Ger-mania.

S'a crezut atunci ca e la mijloc o simplynelnlelegere ivita In sanul triplei Aliante: unmic si Intamplator dezacord de interese, in-

291

www.dacoromanica.ro

tre cele doua imperil centrale, Austria §i Ger-mania.

Pe de alts parte, cunoscandu-se sentimen-tele atat de romanofile ale archiducelui FranzFerdinand, pentru romanii din Austro-Un-garia §i pentru cei din regat s'a crezut capolitica pro-bulgara §i anti romans a Ball-platzului era opera excluziva a lui Franz Io-sef. In definitiv, Franz Ferdinand era nu-mai suveran lateral §i subteran; cuvantulhotarltor 11 .avea tot ober- suveranul oficial,Franz Iosef, inzestrat cu toate atributiile.

Un singur punct ramanea nelamurit: can -celar al Austro-Ungariei era Berchtold, liarBerchtold era omul lui Franz Ferdinand. Iatace spune Poincare, In primul volum al serieicitate, despre numirea lui Berchtold in frun-tea ministerului de externe:

(Aehrenthal) a murit la 17 Februarie. Fusese vor-ba sa fie inlocuit prin contele Burian, ministru definante si al Bosniei (ministrul de finante comunera tot o data si ministrul Bosniei si Hertegovinei.N. A.). Archiducele mostenitor nu l'a socotit destulde plecat vointei Germaniei; si Franz Ferdinand, casa-i fie agreabil amicului sau Wilhelm II, a reco-mandat staruitor pe contele Berchtold, un fel demare senior functionar, om de societate, fasonat indisciplina administrative, dar lipsit de autoritate, sicaracter redus".

Va sa zica, Berchtold era omul lui FranzFerdinand. Mara numai data nu-1 va fi pa-rasit, spre a-§i 'Astra slujba. Franz Ferdi-nand se si plangea de atatia ca l'au tradatdupe ce le-a facut situatii!

292

www.dacoromanica.ro

Dar cu Berchtold n'a fost cazul. Poincare.dupa ce da aprecierile de mai sus, reproduceun fragment dintr'o telegrama pe care i-a tri-mes-o atunci ambasadorul francez dela Viena*i care tontine o caracterizare a lui Berch-told:

In caz de crizA, va sti s'o is pe de laturi, ca sise strecoare (il saura louvoyer assez habilement).Dar nu va da lovitura viguroasil care ar putea fi ne-cesara pentru a evita o catastrofa".

Cu aceasta complectare a psihologiei luiBerchtold, ne-am putea explica once politicaa lui, Vara sa-1 mai socotim raspunzator peFranz Ferdinand.

Mai avem insa, in privinta personalitatii §iactivitatii lui Berchtold, doua informatii.

Una ne-o furnizeaza el insu§i. In volumulIV al scrierii lui Poincare, gasim un fragmentdin raportul trimes de ambasadorul francezDumaine a doua zi dupa Saraievo:

Conte le Berchtold, scrie Dumaine, mi-a vorbit cuo sincera emotie de lndelungata lui intimitate cu ar-chiducele defunct. Conte le fiind de aceea§ varsta cuarchiducele, a intrefinut cu el din copilArie §i In ti-nerete raporturi de camaraderie, transformate apoi,in cursul existentei, intr'un increzator §i fidel ate-sament.

.,De asemenea intre ducesa de Hohenberg §i con-tesa Berchtold exista o amicitie care data dela in-trarea for in viala".

Aflam deci ca relatiile dintre Berchtold §iarchiduce n'au fost turburate nici o clips, ca

293

www.dacoromanica.ro

In tot timpul, pans la sfarsit, ele s'au inte-meiat pe fidelitate si incredere.

Din aceasta informatie, pe care ne-o &IBerchtold insusi, rezulta ca el n'a putut facemita politica de cat aceea pe care a vrut-oFranz Ferdinand.

Si ceea ce afirmam ad pe eale deductive,ne-o confirms a doua informatie de care vor-beam. Pe aceasta ne-o furnizeaza un prietensi colaborator al lui Berchtold: baronul Chlu-mecky, ziaristul Cancelariei militare" a luiFranz Ferdinand, si astazi apologistul aces-tuia. Din spusele lui aflam ca in chestia raz-boiului balcanic in genere, ca si in privintaparticiparii Romaniei la acel razboiu, Berch-told a fost In permanents legatura cu Can-celaria milliard.", iar politica urmata fats deRomania a fost inspirata si aprobata de a-ceasta.

La asa ceva Poincare nu s'a gandit fiindca,evident, el nu dispunea de o nesinceritatecare sd intreaca mijlocia masurii europene"si nici nu putea banui asa ceva la allii.

Pentru cititorii nostri, vom da pe scurf,dupa Chlumecky, evolutia chestiunii:

Cu cativa ani in urma, Conrad vonHoetzendorf ajunsese la concluzia ca e in inte-resul Austriei sail apropie Bulgaria. El a vor-bit in acest sens archiducelui Franz Ferdi-nand. Acestuia insa, dupa cum am vazut,Ferdinand al Bulgariei ti era antipatic, intrealtele si pentru ca isi botezase copiii In religiaortodoxa, jignindu-i astfel. lui Franz Ferdi-nand, sentimentele catolice.

294

www.dacoromanica.ro

TAKE IONESCU

295

www.dacoromanica.ro

Cu timpul archiducele s'a convins *i elc5, fats de pericolul slavofil, Austria are ne-voie *i de Bulgaria. $i atunci, profitand dedezlantuirea crizei balcanice, Berchtold, inchip foarte abil, a legat din nou firele cu Bul-garia. El fdcu aceasta in infelegere cu mofte-nitorul tronului1 ", zice textual Chlumecky(pag. 140). Franz Ferdinand se decise la a-ceasta cu atilt mai mult, cu cat acfiunea di-plomatica si economics in Romcinia, care-istiltea atilt de mult la inimei archiducelui, nuobfinuse succesul considerabil dorit". Opiniapublics din Romania, impresionata §i denouile persecutii din Ardeal, se deda la ma-nifestatii zgomotoase, cu strigatul jos Austriaperfida I"

Ce era de facut? Raspunsul la aceasta in-trebare confine un model denesinceritatecare intrece cu mult masura mijlociei euro-pene". Iata ce scrie Chlumecky:

In aceasta situafie grea, ministrul de externe In-cerei o lovitura politica externs bine meditate (ei-nen wohldurchdachten aussenpolitischen Schach-zug)".

$i anume:Prin ceeace eu numisem diviziunea munch' in

diplomatie" (diplomatische' Arbeitsteilung), Berch-told Incearca pentru ultima oars sa fie in maneambele cart' necesare puterilor centrale in joculbalcanic: Romania, suparata pe Austro-Ungaria, safie castigate prin actiunea diplomatica a Germaniei,her Bulgaria printr'a Austriei, §1 astfel sa fie pas-trate amandoua, pentru sfera de interese a puteri-ler centrale".

Continuand, Chlumecky poveste§te ca i-a

296

§i

www.dacoromanica.ro

trimes lui Berchtold un esseu prin care laudaaceasta metoda de diviziune a muncii, cafiind cea mai buns. Urmeaza scrisoarea deraspuns a lui Berchtold, care accepts cu pia.-cere entuziasta aprobare a lui Chlumecky sideclara nepatrioti pe otravitorii can sunt dealts parere. *)

*. .Chlumecky confirms deci spusele lui Poin-

care; dar Poincare s'a luat dupa Take Ionescuiar acesta a fost dezminfit de Fiirstenberg.

Take Ionescu a spus:In Maiu 1913, contele Berchtold insarcina pe

ministrul austro-ungar dela Bucure§ti sa comuniceguvernului roman caruia §i sarbii §i grecii i seadresasera pentru cazul unui atac din partea Bulga-riei di Austria va apiira Bulgaria cu arena inmemo.

* ) In urma acestui aranjament atat de abil, s'adezlantuit in presa vieneza o campanie apriga inpotriva Romaniei. Fire Oe, nu se §tia despre aranja-mentul combinat de Chlumecky-Berchtold, dar se5tia ca, in materie de politica externs, presa vieneza,in cea mai mare parte, urmeaza indicatiile Ball-platzului.

In special dupa terminarea primului razboiu bal-canic, atacurile presei vieneze au luat proportii con-siderabile. Atunci d-rul Gr. Graur a publicat in ma-rele ziar Neue Freie Presse" un articol intitulatRumanien and Bulgarien", in care expunea punctulde vedere al diplomatiei romane. De remarcat unamanunt: articolul insista asupra faptului ca Roma-nia n'a intervenit mai inainte, adica in cursul pri-mului razboiu: daca ar fi facut-o atunci, spuneaautorul, condus par'ca de o presimtire aceasta arfi atras dupa sine interventia §i a Rusiei .i a Aus-triei, a§a in cat am fi fi avut acuma rdzboiul mon-dial".

Articolul a aparut in Neue Freie Presse" cu datade 13 Ianuarie 1913.

297

www.dacoromanica.ro

Cu alte cuvinte, Romania era prevenita ca, delialiati a Austriei, va fi atacata de Austria data s'arimpotrivi la strivirea Serbiei.

Fiirstenberg a dezmintit afirmatia catego-rica a lui Take Ionescu, iar acesta a replicat(citez din Amintiri) :

Mi se dase de stire, acum douasprezece zile, dacanu mai de mult, ca am SA' primesc o dezminfire dinpartea printului de Fiirstenberg. Marturisesc ca maindoiam.

,,...E usor de inteles ca nu mai am ce vorbi cuprintul de Fiirstenberg.

,,...De vreme ce el tagaduieste ca mi-ar fi citit do-cumentul pe care i-l'a trimis contele Berchtold sipe care mi l'a talmacit in frantuzeste chiar in acesteproprii cuvinte, ca, la nevoie, Austria va apfira peBulgaria cu arma in mans, asi fi un prost sa maistau de vorba cu printul Fiirstenberg.

S'a' judece opinia publicii. Ea are de ales intreasigurarea mea si dezmintirea cam trezita a printu-lui Fiirstenberg. Va veni o zi timpul siluiestetoate archivele cand insusi documentul va faceparte din istorie. 0 sa fie gasit intr'o zi la Viena".

Nu §tim daca, pans acuma, s'a gasit docu-mentul in archivele din Viena. Dar putema§tepta. De-o cam data a vorbit Chlumecky,scriitorul cel mai in curent cu tot ce faceauoamenii lui Franz Ferdinand. In tot cazul Takelonescu ar fi simtit o deosebita placere, dacaar mai fi apucat sa citeasca spovedania des-pre bizarul sistem de diviziune a muncii"practicat la Ballplatz.

Aceasta diviziune a muncii" a continuat sidupa ispravirea razboiului balcanic. Inaltiidiplomati se Incurcasera atat de bine in pro-priile for ite, in cat raceala produsa Intre Ro-

298

www.dacoromanica.ro

mania §i Austria ameninta sa se resfranga siasupra legaturilor Romaniei cu tripla aliantainsasi. Wilhelm in persoana s'a dus la Viena.Partizan, §i el, al diviziunii muncii", Wilhelm

demonstrat lui Franz Iosef ca prieteniaRomaniei trebuie mentinuta cu on -ce chip, curiscul chiar" claim dupa Seton-Watsonde-a pricinui Austriei o jignire trecatoare"(even at the risk of temporarily offendingAustria). Franz Ferdinand a gasit prilejul sa-iexprime lui Wilhelm, in scris, admiratia sapentru aceasta politica §i comunice cutoata modestia", ea este §i el perfect de acordcu ea.

Un sprij in in aceasta politica a venit §i

din partea lui AL A. Beldiman, ministrul Ro-maniei la Berlin. Beldiman, fiul fondatoruluiAdeverului", a fost toata viata un germanofilpatima§, deosebindu-se §i in aceasta privinta

ca §i in politica interns de tatal sau, cucare a avut cand-va §i aprinse polemici depress, Beldiman-tatal scriind la Adeverul",iar fiul raspunzandu-i prin la Liberte" dinBucure§ti. Acum, fiind ministru al Romanieila Berlin, Beldiman face, la 7 Septembrie 1913,un expozeu lui Jagow, ministrul de externe alGermaniei, expozeu prin care-i demonstreazaca, din capul locului, Romania a intrat in lega-tura cu Viena nu de dragul acesteea, ci pentrufaptul ca Viena avea Berlinul drept aliat; §iastfel, insists Beldiman, numai prestigiul Ger-maniei poate drege situatia.

In puterea unor asemenea argumente, Wil-helm s'a gandit un moment sa mearga la Bu-

299

i-a.

sa-i

www.dacoromanica.ro

curesti; dar s'a rasgandit, neconvenindu-i, inacel moment, sa-1 indispuie pe tarul Rusiei.

. .

Tot in legatura cu aceasta diviziune a mun-cii" trebuie sa vorbim si de atitudinea social-democratiei austriace. Este o chestiune de caretrebuie sa vorbesc cu atat mai mult cu cat eaa dat loc unei absurde polemici, in care ad-versari bine-voitori m'au amestecat si pemine, ba si nu glumesc de loc cand spunaceasta m'au facut chiar responsabil de po-litica socialistilor austriaci. Dar o asemeneadiscutie, aici, ar complica expunerea. Voiuface deci tin capitol special spre a lamuriaceasta lature a chestiunii (vezi anexa No. 12),iar ad ramanem la subiectul principal.

N'am avut nici o data un respect extraor-dinar pentru actiunea diplomatica, atatatimp cat e practicata clandestin; dar ceea cemarturisegte Chlumecky gi Seton-Watsonconfirmsdespre modul cum se prind doi ie-puri, este in adevar sugestiv. Doi iepuri, si uniepuras. Caci nu puteau fi uitate, nici o clips,nationalitatile, inclusiv cea romaneasca.

In aceasta privinta vom vedea fapte carac-teristice.

300

.,

www.dacoromanica.ro

XXIII

Pentru capfarea RomSnilorEmotie in lumea politica: se proiecta o

schimbare de guvern in Ungaria.Toate §ansele de a fi chemat la carma parea

sa le aiba Julius Justh, *eful partidului inde-pendentii. Justh era o personalitate de realavaloare. Portretul pe care i-1 face Michael Ka-rolyi in volumul Gegen eine ganze Welt" ein adevar impresionant. Era democrat real-mente democrat si dorea, in chipul cel maisinter, intelegerea cu nationalitatile. Cu sarbii§i stabilise un acord; era in tratative cu cehii§i Karolyi n'o precizeaza, dar in mod logicurmeaza dela sine ca avea sa caute impacarea§i cu romanii. Energic §i hotarit; cu o stralu-cita situatie materials §i lipsit de on -ce ambi-tie, de on -ce preocupare egoista; superiortuturor conducatorilor politici de atunci princumpaneala §i temeinicia convingerilor, caSi prin statornicia de neclintit intr'o actiuneinceputa, Justh era socotit de toti ca omulin stare sa duca la capat lupta pornita. Justhla putere, insemna in adevar a§a credea

301

www.dacoromanica.ro

toata lumea putinta unei noui a§ezari a sta-tului ungar, in primul rand impacarea cu na-tionalitatile.

Pe Franz Ferdinand, care Linea §i el satreaca drept amicul nationalitatilor, nu l'a bu-curat de loc eventualitatea venirii la carma alui Justh. Din potriva, l'a alarmat strapic. Inconsecinta i-a scris lui Brosch:

,,...Ar fi foarte prime jdios ca nafionalitcifilesa se lase ademenite de el (wenn ihm die Na-tionalitaten in die Laube gingen), ccici atuneiel ar ralia pe toata lumea, in Ungaria, con-tra Austriei fi a dinastiei.

1114 idenlific in totul, in parerile mete, cuarticolul aleiturat din Neue Zeitung" i torog comunici parerea d-tale in aceastcichestie, cad trebuie (subliniat in text) sa-mipastrez nationalitatile, pentru ca asta e sin-gura salvare pentru viitor. Daces ele tree inlagarul Ungariei Mari, alunci totul este pier-dut. ySi guvernul proiectat pare a vroi saincerce acest lucru, firefte ca sit lucreze im-potriva mea ci sa indeparteze de mine natio-

Justh n'a fost chemat sa formeze guvernul.Cancelaria archiducelui Franz Ferdinand isiva fi dat §i ea toata osteneala ca sa nu se in-tample aceasta chemare. Curand dupes aceea,spre nenorocul Ungariei, Justh a murit, in1913, cu putin inainte de marele razboiu. Ka-rolyi e convins ca el s'ar fi opus razboiului. Cuce §anse? Inutil sä ne adancim in intrebari defelul acesta. De retinut e insa faptul, pe deplin

302

sa -mi

nalitatile".

www.dacoromanica.ro

°

IONEL BRATIANU

Desen de B'Arg.

303

a

)4

-1-**-t-sreole50)-

- 43-

www.dacoromanica.ro

dovedit prin scrisoarea citata, ca pe archidu-cele Franz Ferdinand nu-1 interesa prea multrezolvarea chestiunii romanesti, admitand caar fi fost posibila; de fapt, fl interesa menti-nerea chestiunii la ordinea zilei, ca s'o poataexploata politiceste: singura salvare pentruviitor"! politicianii maghiari cunosteauaceasta concurenta, ba-i atribuiau chiar oimportanta mai mare de cat avea.

Astfel, se tie ca nu mult inainte de razboiu,au fost tratative Intre primul-ministru ungarStefan Tisza si conducatorii romanilor de pestemunti. D. Const. Kiritescu, in Istoria razbo-iului", spune ca raposatul Alex. Constanti-nescu a mijlocit Inceperea acelor tratative.

Despre ele s'au spus insa prea putine lucruripozitive. In interviewul d-lui Iu liu Maniu, apa-rut in Curentul" dela 2 Ianuarie 1935, gasimun scurt pasagiu in privinta lor. Extragemcateva randuri:

Thizboiul mondial plutea in aier. In 1912 fiapoi in 1913 am fost primit in audienfe se-crete de regele Carol. D. Stere finea legaturaintre partidul national din Ardeal §i regeleCarol.

In acele audienfe am raportat regelui Ca-rol asupra tratativelor duse cu contele Tiszapentru impiicarea romcinilor ardeleni cu un-gurii.

...Intre timp, tratativele dintre Tisza §i par-tidul national continuau. Din partea roma&lor tratau Branifte, Mihali cu mine.

Tratativele n'au dus la nici un rezultat".

304

Si

fi

www.dacoromanica.ro

Seton-Watson da oare-cari detalii:La 14 Februarie 1914 comitetul executiv (al par-

tidului national roman) respinse oferta lui Tisza canecorespunzatoare afirma din nou programulautonomist din 1881; si era evident ca procedandastfel sefii aveau aprobarea printului mostenitor.

Ei erau cu siguranta in contact cu dansul prinsecretarii lui militari colonelul Brosch Bolfras,prin d-rul Funder, directorul oficiosului crestin-social Reichspost", si nu in mai mica masura prinAural Popovici, infocatul promotor al ideii Au-striei Mari".

Intemeindu-se pe o scrisoare din Septem-brie 1913, a lui Waldburg, pe atunci ministrual Germaniei la Bucure§ti, catre cancelarulBetbmann-Hollweg, Seton-Watson afirma ca.insu§i Ionel Bratianu, fiind atunci partizanulimpacarii intre ardeleni §i reprezentantii sta-tului maghiar, a avut un schimb de scrisoriconfidentiale cu Tisza.

tim §i not ca au fost discutii intre cei doipremieri, al Romaniei §i al Ungariei, discutiiurmate prin mijlocirea contelui Czernin.Despre o corespondents directs nu §tim §i nicinu pare probabila. Dar in tot cazul e interesantcontrastul ce ni se infati§eaza: Ionel Bratianu,care in conceptia lui este du§manul firesc alUngariei, e pentru impacare, pe cand FranzFerdinand, care se §tie regele ei de mane,zadarnice§te tocmai el impacarea in impestri-tatura lui de supu§i !

E adevarat ca nu i-a fost greu lui Franz Fer-dinand sa-§i implineasca opera de zadarnicire.Nici Tisza nu dorea serios intelegerea; §i apoi,in lumea politica ungara gasea destui adver-

305

20

si

si

www.dacoromanica.ro

sari" bine-voitori cari sa-1 traga de manecil,data, luandu-se cu vorba, ar aluneca pe-otale in adevar impaciuitoare. D. Silviu Dra-gomir, in cartea pe care am mai citat-o, amin-teste virulenta cu care Antal Kalmar, un scrii-tor renumit, a intampinat in 1914 tendintelede impacare sincere-nesincere manifes-tate atunci de contele Tisza:Problema romeineasciistria Kalmareste

o problems de rasa; ura intre unguri valahieste ura de rasa, si ea nu poate fi suprimateinici prin buns administratie, nici prin culturd,nici prin institufii economice sociale".

Este evident ca dac6 ura dintre doi adver-sari nu poate fi suprimata cu nici un chip, ra-mane o singurii tale: suprimarea unuia dincci doi adversari.

Astfel intelegea sa procedeze un scriitorilustru ca Antal Kalmar. Franz Ferdinand nusimlea nevoia sa suprime pe nimeni si nimic:el mentinea pur si simplu ura dintre adver-sari, iar la nevoie o mai intetea.

In 1914 a vegheat ca sa nu se faca impa-carea cu romanii.

La fel a procedat, tot atunci, si fats de cehi.Exact in acelasi limp pe la sfarsitul lui

1913 si inceputul lui 1914 au urmat si inAustria foarte staruitoare tratative de impa-care: acestea, intre cehi si germanii din Boe-mia. Pentru inthia oars dupa multa vreme dis-cutiile de acest fel au fost animate de o sin-cera dorinta de intelegere. De altfcl se si sta-bili un acord temeinic asupra celor mai multepuncte in litigiu. Ggsim afirmarea categorica

306

fi

si

www.dacoromanica.ro

a faptului in scrierea lui Alfred Fischel Dastschechische Volk" §i in scrierea lui SieghartDie letzten Jahrzehnte".

Ei bine, Franz Ferdinand a intervenit cutoata energia ca sa impiedice impacarea, §i areu§it sa rupa tratativele. Motivul invocat deel: in cazul cand s'ar ajunge la impAcarea e-fectiva, democratii germani §i democratii cehinu s'ar mai afla in tahere deosebite; or, apro-pierea prea stransii dintre ei, i-ar putea ducela o actiune comuna in potriva tronului, a re-ligiei §i a ideilor conservatoare. Omul careurma sa faca Austria Mare units, sau pe cea

pentru impacarea tuturor popoarelordin monarchic, ramasese tot la ideile, dorin-tele §i sistemele Metternich-Taaffe!

Franz Ferdinand Men deci presiuni asupraprimului ministru Stiirgkh §i, direct, asupralui Heinold, ministrul de interne, care con-ducea tratativele. Lui Heinold, Franz Ferdi-nand i-a spus:

Impacarea asta trebuie sa se facii maitarziu, cand o sa fiu eu pe tron, pentru c5atunci o sa pot lua §i precautiile necesare pen-tru evitarea partii primejdioase a chestiunii.De altfel eu o sa aranjez totul in 48 de ore!

Se intelege ca lui Heinold ii era foarte pe-nibil sa renunte la un lucru pe care, dupa omunca grea, 11 socotea aproape ispravit. FranzFerdinand a recurs la un mijloc decisiv: a in-.vocat motivul covar§itor ca trebuic sa supuiechestia forului suprem, §i l'a rugat pe Heinoldsa lntrerupa discutiile numai pentru scurttimp, adica papa cand el, archiducele, va fi

307

ti ialistg,

www.dacoromanica.ro

avut convorbirea cu Majestatea Sa imparatul.Heino ld a intrerupttratativele.

Dupa toate probabilitatile, Pranz Ferdinandn'a vorbit nici o data cu imparatul in aceastachestiune; in tot cazul, intre cehi §i nemti n'amai fost nici un prilej de discutie.

** *

Si fiindca in acele momente Germania se in-sarcinase cu manifestarea de simpatii fata deRomania faceau cu randul e bine saluam contact §i cu baronul Rosen, pe care totpe atunci soarta ni-l'a harazit ministru al Ger-maniei la Bucure§ti. In volumul Aus einemdiplomatischen Wanderleben", Rosen spune :

Romania a fost privita ca o puternica cetatuieIn contra panslavismului; in multe privinti ea s'alegat tot mai strans de puterile Triplicei, 5i a permisGermaniei pe tang o intensa activitate economics,o situatie de monopol in finantele de stat roma-ne5ti."

Va sa zica: o excelenta afacere! Si mai fru-mos ni-1 prezinta d. Rosen pe regele Carol I:

A fost poate un noroc pentru batranul rege ger-man al Romaniei c'a inchis ochii, inainte ca poporulsau sa declare razboiu Germaniei. Cu regele a dis-parut nu numai un prieten fidel, dar §i un neprefuilizvor de informatii. Cu toate greutatile in cari alu-necase Romania din cauza activitatii politicii balca-nice ruso-franceze, regele Carol n'a devenit nicio data un instrument al planurilor de expansiunepanslavista, cari dupa succesele razboaielor balca-nice din 1912-1913 au luat o extindere incomensu-rabila. El a vazut la timp primejdiile cari rezultande aci pentru el 5i pentru tripla Alianta, 5i le-a ara-tat necontenit, fall inconjur, aliatilor sal."

308www.dacoromanica.ro

Evident, d. Rosen scrie cu cizma celebracizma prusaca. Pe Carol I, it regrets ca pe unom de serviciu, raposat prematur. De sigur,defunctul rege a ramas german; dar razboiulmondial a provocat un tragic cutremur in su-fletul lui, tocmai fiindca el se simtea altcevade cat un nepretuit izvor de informatii" pen-tru patronii d-lui Rosen *).

Dar iata ce destainuire senzationala maiface exceptional de vorbaretul diplomat :

Germanii an putnt vedea an act de politica pre.vazatoare el cuminto a lui Bismarck in faptul cacongresul din Berlin a ingaduit jefuirea Romanist,capiitarea Dobrogii constituia o compensafie prea

") D. N. Iorga in Istoria presei romane" (pag.10) ne vorbeste despre rolul de informatori pe care1-au avut pe vremuri, la noi, Domnii fanarioti:

...Acegli fanariofi, tofi fosli talmaci ai Porfii,prin aceasta in tainele diplomafiet europene gi

capabili de a aprecia valoarea unei informalii poli-lice" dusesera pusi anume la Bucuregti ,si Iasi,pentruca din aceste cloud caPitale, ochi ai Imparafieideschigi calre lucrurile lumii europene, sa poata tri-mite ceeace li se parea necesar puternicilor dela Ta-rigrad".

In mintea d-lui Rosen, regele Carol I n'avea omenire mai inalta de cat a talmacilor fanariotide pe vremuri! De sigur, aceasta va fi fost din capullocului dorinla speranta diplomatiei germane. Insadupa primii ani ea si-ar fi putut da seama ca lucru-rile stau altfel. In Politica externs a regelui Carol I",d. Iorga spune (pag. 83, 84):

Lasand la o parte unele simpatii, cari se explicasi &Ind nu se aproba, in anumite feluri de mcwifes-tafie ale sale, au lost totugi momente cond DomnulRomciniei a facut aici, cu sau faro grele luple de con-.gliinfa, mai malt politica franceza de cat germand,poste col au fost chiar mai matte momentele cand aNeat politica franceza decal germane.

Si totusi, dupa Inca patru decenii si mai bine, Ro-sen mai judeca asa cum se vede din pasagiul citat.Oare si mai marii lui dela Berlin ?

309

ini-fiati

gi

ii

www.dacoromanica.ro

pulin apreciata cad prin aceasta s'a treat, introRomania si puternicul ei vecin si coreligionar, opripastie, dupii cum se credea pe vecii vecilor insur-montabilii".

Prin urmare, Bismarck, a tot puternic inacea vreme, a combinat sau eel putin a permisjefuirea Romaniei, in virtutea unui calcul ire-prosabil din punctul de vedere comptabilicesc:sa creieze prapastia dintre Romania si Rusia,si astfel Romania devenind cetatuia anti-pan-slavismului, Germania sa dezvolte aici o in-tensa activitate economics si sa-si asigure o si-tuatie de monopol in finantele de stat.

** *

Marturisirea d-lui Rosen se complecteaza cuun document publicat de Journal de Moscou".In numarul dela 20 Octombrie 1934, gasim unarticol intitulat Un true diplomatic al luiBismarck", articol referitor la un episod la-turalnic al congresului din Berlin:

Samsarul cinstit, scrie ziarul, f acea avan-suri diplomatului rus cazut in copiliirie, Gor-ciakof, asigurcindu-I ca e cu totul de acord ina recunoafte dreptul Rusiei de-a avea inrciu-rire asupra afacerilor Orientului apropiat".

*i. ca sa arate cheltuielile de amabilitate"pe care le facea Bismarck pentru ca sa-si cap-teze colegul, ziarul dela Moscova reproduceun mic document: un biletel strecurat de Bis-marck samsarul cinstit" lui Gorciakof

victima samsarului" in timpul unei se-dinte a congresului. Biletelul, pe care ziarul

310

www.dacoromanica.ro

rusesc i1 reds in fac-simil, are urmatorul con -linut:

Mu lte muliumiri. Va trebui SA continual)]. mese-ria noastra de a turns apa in toate vinurile Dunariide sus ca *1. ale Dunarii de jos".

Ziarul rusesc nu ne spune in care §edintas'a produs aceasta corespondents: to pome-ne§ti ca se referea tocmai la Basarabia! Gor-ciakof cazut sau necazut in copilarie, a-ceasta noi n'o putem §ti a avut tot dreptulsa creadil in prietenia sincera a lui Bismarck,de vreme ce el turna apa in vinul Dunarii desus §i al celei de jos, adica Si in vinul austro-ungar §i in cel romanesc. Si ca turna ceva eraevident, de vreme ce Rusia recapata Basara-bia. Dar lichidul in chestie nu era apa curate.

Diplomatul Rosen, care ne-a deschis ochiiasupra diplomatiei germane din preajma raz-boiului mondial §i ne-a facut sa aruncam oinstructive ochire §i asupra unui timp mai in-departat, §i-a sfar§it cu bine stagiul la Bucu-re§ti. Alti plenipotentiari germani, fie mai de-licati, fie mai precauti, s'au perindat la noipans in August 1916.

In interval, razboiul mondial a izbucnit.Germania avea tot interesul ca Italia §i Ro-mania sa intre in actiune de partea ei.

S'a ridicat chestiunea concesiilor teritorialede acordat Italiei. Era in joc Trentinul, careapartinea Austriei. Conte le Tisza s'a opus cucea mai mare energie, de§i pe Ungaria n'o in-teresa Trentinul. Conte le se temea ca cedarea

311

www.dacoromanica.ro

unei provincii catre Italia ar fi un exempluprimejdios pentru Romania. Teama era per-fect justificata. 5i totusi, starea sufleteasca simintala la care ea l'a dus, este absurda simonstruoasa. Erzberger, omul politic germaninsarcinat sa trateze cu Italia, povesteste(Souvenirs de guerre", Payot, 1921) ca Tiszaa sin-1W o ufurare sand Italia a declarat

punand astfel capat acelor tratative.Te intrebi data omul mai era in toata firea I

Si totusi, el gandea si sirntea la fel cu toti gu-vernantii maghiari I

Dar acum, situatia grea de pe fronturi face caputerile centrale sa simta cu atat mai mult ne-voia de a castiga de partea for Romania. Nu sepoate incerca insa nimic nici in aceasta direc-tie, fara a tine seama de romanii din Ungaria.De asta data nu mai merge cu faimoasa divi-ziune a muncii" care a facut minuni in 1913.Acuma se cere ceva real si cinstit. Guver-nul german intervine deci pe langa conteleTisza cu indemnul staruitor sa acorde conce-siile necesare romanilor din Ardeal. AcelasiErzberger este insarcinat sa vorbeasca cuTisza. Tot el are misiunea sa converteasca peromanii din Ardeal si sa cerce terenul si laBucuresti.

Cu privire la tratativele duse de Erzbergercu romanii, d. Iuliu Maniu ne da o foarte la-conica lamurire, in interviewul de care ammai pomenit.

Citam:In 1915 puterile centrale aveau o situalie grea....Imparatul Wilhelm a incercat s5 ca5tige pe ro-

312

raz-boiul,

www.dacoromanica.ro

ERZBERGER

313

www.dacoromanica.ro

manii din Ardeal pentru o actiune a Romaniei all.turi de puterile centrale. In acest stop a trimes peErzberger la Viena, cu misiunea de a trata cu dele-gatii romani.

,,...In palatul printului Liechtenstein din Viena odelegatie compusa din Aurel Popovici, Goldin si cumine, a luat contact cu Erzberger.

Noi, delegatii, am aratat lui Erzberger ca ro-manii din Ardeal n'au drepturi si ca e firesc dinpartea Romaniei sa nu-si infrateasca armele cu ceicari vor sa omoare pe fiii ei.

Erzberger mi-a replicat ea se vor da romanilorardeleni drepturile pe cari le ter.

Am raspuns ca nu cred, pentruca de foarte multeon li s'a promis si nici o data nu li s'a dat nimic.

...Despre felul cum au decurs aceste tratative amtrimes lui Ionel Bratianu, pe atunci prim-ministru,un raport detaliat prin d. Coriolan Popescu, din re-gat. Tot prin d. Coriolan Popescu, care, periclitan-du-si viata a trecut in doua randuri frontiera, IonelBratianu a raspuns, mtultumind delegatilor romanipentru felul in care s'au achitat de misiunea for ".

Neincrederea delegatilor romani era perfectjustificata: Tisza nici n'a vrut sa stea de vor-ba. Erzberger povesteste ce i-a spus Tisza: earomanii din Ardeal au toate drepturile si nicinu se prang de nimic; ca numai cati-va gala-giosi fac scandal, fara motiv; ea nu exists altsputere atat de toleranta fata de nationalitaticum este Ungaria.

Nu mai staruim asupra discutiilor pe carile-a avut Erzberger la Bucuresti. Vom spunenumai ca el a inteles perfect situatia, ca in ra-poartele lui a recunoscut toata dreptatea ro-manilor ardeleni si ca in convorbirile pe carile-a avut cu Tisza l'a indemnat la politica dedreptate si omenie.

314

www.dacoromanica.ro

In cele din urma Tisza s'a prefacut ca vreasa incerce Impacarea. Cad Tisza ii scrie inaceasta privinfa lui Czernin la Bucuresti, fa-candu-i cunoscut ca e gata sa ofere tot ce ofe-rise si in 1914, si exprimandu-si convingereaca societatea Popovici-Vaida-Maniu" se vamultumi de asta data si cu atata. De ce?

Pari a to mira, adauga Tisza, ca romanii no§triar putea, acuma, sa se multumeasca cu asta. Uiti Irmacä, dupa toate probabilitafile, acceptarea propuneri-lor mele de &dire romanii no§tri la inceputul lui1914, a fost impiedicata prin atitudinea sarmanuluinostru archiduce".

In scrisorile lui Tisza (Briefe, 1914-1918, edi-tura Hobbing), de unde luam citatul, intalnimmulte izbucniri de acestea, in potriva sarma-nului archiduce", care-i incurcase de atatea onsocotelile; dar cum vedem, totul se reducea lao chestie de concurenta: bune sentimente fatsde romani n'avea nici unul.

Erzberger n'a reusit nici cu Italia, nici cuRomania. El a avut Irma cele mai bune in-tenfii. El a recunoscut dreptatea popoarelorasuprite §i a staruit pe langa asupritori ca sa-sirecunoasca vina si sa se impace cu victimelelor. A facut tot ce putea face, ca om de ome-nie si bun patriot german.

Nu i s'a iertat aceasta crima. Hyper-patrioliil'au ucis. 5i nu era nici macar democrat: faceaparte din centrul catolic!

315

www.dacoromanica.ro

XXIV

Personalitatea sufleteasca"a lui Franz Ferdinand

Conceptia lui politico - socials

0 caracterizare extrem de grava a lui FranzFerdinand, facuta de Czernin, este ca el nuputea sail inchipuie o actiune in adevar cin-stita §i dezinteresata".

Aceasta apreciere, emisa de un devotat alarchiducelui, o putem documenta cu douaranduri, scrise de Insui archiducele, §i pu-blicate de alt devotat al lui, baronul Chlu-mecky.

Franz Ferdinand, meditand diverse modi-ficari in legile constitutive ale statului ungar,are nevoie de un specialist in asemenea ches-tiuni, cu care sa studieze impreuna acele legi.El i se adreseaza lui Brosch, printr'o scri-soare pe care Chlumecky o publics in volu-mil citat, la pag. 327:

Drags Brosch,

Gandeste-te bine clack' nu va fi existand vre-un

316

www.dacoromanica.ro

om de onoare (irgendein Ehrenmann) pe care sa -1pot chema pentru cateva zile la Brioni. Ca sa studiemlmpreuna chestiile constitulionale la ordinea zilei,ca dualismul...

,,...Ar trebui sa fie un om de toga increderea,foarte discret $i foarte abil jurist, ca sa nu pala-vreasca".

Ultima fraza e numai ran stilizata: sa fiejurist, ca sa nu palavreasca"; dar prima de-note o adevarata aberatie mintala si sufle-teasca : sa to gandesti bine data intre52.000.000 de persoane nu .6 fi existand vreunom de onoare, afara, bine inteles, de celedoua persoane interlocutoare, cad prezentii seexclud. Ce ideie extraordinary avea stapanuldespre supusii lui si, cu astfel de ideie, cumavea sa-i stapaneasca!

Personalitatea sufleteasca a lui Franz Fer-dinand, prezentandu-se astfel, in masurain care o putem deslusi 'Ana acuma, cad do-cumentatia in privinta lui nu e terminatece era de asteptat din parte-i, sub acest ra-port, pentru cauza romaneasea?

. .Trecem la conceptia lui politico - socials.

Nu vom intra in prea multe investigatii. Incursul acestor pagini am avut de mai multeon prilejul s'o atingem. Si, de altminteri, eatat de simply, Incat putem spune ca am sipatruns'o toata. Vom mai da, totusi, mai mullcu titlul de ciudatenie, doua mici documente.

Intaiul este furnizat de colonelul Duman-sky si publicat de Egon Erwin Kisch. Din-tr'un raport al colonelului Dumansky se vede

317

www.dacoromanica.ro

ea, dupa descoperirea actelor de spionagiuale colonelului de stat major Redl, Franz Fer-dinand a ordonat reorganizarea Statului ma-jor al armatei, iu sensul ca sa fie atrasa aris-tocratia la locurile de stat major. Dupa el,numai originea plebeie a acelei categorii deofiteri explica faptul ca se ivesc spioni in-tre ei.

Cum a fost posibil ca prejudecata nobiliarysa-1 clued la o concluzie atat de fantastica?Sintem siliti sa dam o scurta explicalie cu pri-vire la faptul real care i-a inspirat archidu-celui absurda interpretare. Programul de stu-dii pentru a ajunge ofiter de stat major, eraextrem de incarcat, si cerea o munca absolutinimaginabila. Nu §tim de ce in Austro-Unga-ria se cerea mai mult sau mai greu decat in alte tari; poste ca lucrul se datora pur§i simplu unei aberatii didactice. Dar faptulera a§a. Or, nobilimea era foarte protejata, intoate ramurile. vietii de stat. Take Ionescu anotat ca in Austria, in fruntea ministerului deexterne, un conte urma altui conte. Lucrul eraadevarat, dar nu numai la ministerul de ex-terne, ci pretutindeni; Si natural, nu era vorbanumai de conti, ci de nobilii de toate treptele.Nici unul din ei n'avea sa se teams ea va ra-manea fara locma. Si atunci, avand destulcposibilitati sa obtie avantagii materiale §i mo-rale fara sa munceasca prea mult, puteau re-nunta la cinstea de a fi ofiteri de stat major.Pe de alts parte, oamenii din popor, cei lip-sill de ranguri §i mai ales data erau §iraci, nu puteau ajunge nimic de cat prin me-

318

sa-

www.dacoromanica.ro

KOERBER

319

www.dacoromanica.ro

rit, iar un element principal al meritului 11putea constitui studiul, un studiu staruitor, in-darjit, in adevar supra-omenesc.

Iata deci explicat, in chipul eel mai simplu,faptul, altminteri curios, ca intre ofiterii destat major Herr-vonii erau relativ putini §i ba-daranii relativ multi. Dar faptul ca, inteovreme in care spionajul e, data nu in cinste,in tot cazul la pret, ofiterii de stat major dau,proportional, un contingent insemnat printrespionii descoperiti ? Se explica Si el indeajuns prin mecanismul cererii §i al ofertei,fara sa recurgem la superstitioase clasificarisociale. Este evident ca pentru cumparatoriiacestei marfi speciale, era infinit mai pretiosceea ce putea furniza un ofiter de stat major,de cat ceea ce oferea un oarecare. De alt-fel, unul dintre cei mai celebri spioni mill-tari ai deceniilor trecute, a fost autorul horde-roului din afacerea Dreyfus: acel maior Ester-hazy, descedentul unei familii de inalta no-blete austro-maghiara. Faptul ea §i-a exercitatprofesia" de spion ca ofiter francez §i nu au-stro-ungar, e un simplu detaliu ocazional. Oriunde l'ar fi a§ezat soarta, el ar fi Post acela§i,bine inteles data ar fi gasit prilejul. E nevoiesa mai insistam ?

*

Al doilea document care tradeaza felul de-agandi al lui Franz Ferdinand, este un frag-ment dinteo scrisoare adresata de el lui Czer-nin, in Iunie 1910. Il scoatem din Brilgel (vol.V, pag. 31):

320

'

www.dacoromanica.ro

0LLI03

www.dacoromanica.ro

De geaba, n'ai ce sa-i faci! (Es niitzt halt nichts!).Stilpanitorul trebue sa se sprijine in primul rand penobilimea respective. Si dace, din nefericire, vremu-rile feudalismului absolutismului au trecut, tre-bue totusi, ca nobilimea in frunte cu Imparatulsa joace primul rol, In toate chestiunile imperiu-lui, sa aiba ineaurirea hotaratoare. Atunci nu se vormai pomeni regimuri groaznice (entsetzliche) carizguduie monarhia in temeliile ei, regimuri ca al luiKoerber. al lui Gautsch sau al lui Beck.

Va sa zica, asa e cazul: vremurile feoda-lismului si absolutismului au trecut dinnefericire, adica leider", pe care ardelenii 11traduc prin durere, Irish' nu ca substantiv, cica interjectie.

Cititorii isi vor inchipui ca acesti Koerber,Gautsch si Beck, cei trei prim-ministri cariau exasperat sentimentele supra-aristocra-tice ale lui Franz Ferdinand, au fost un fel deministri bolsevici sau eel putin democratila otravitorur Masaryk.

Nu. Au fost, toll trei, oameni pasnici si ex-celenti gospodari, cu 1mbelsugata practiceadministrative, si in fond, conservatoriamilnunt despre care vom mai vorbi. LuiFranz Ferdinand i-au fost personal foarte de-votati; doi dintre ei Koerber si Beck i-aufacut si mars servicii, mai ales in chestia casa-toriei morganatice, in care 1-au ajutat dinrasputeri lucru pentru care el le-a si mul-tumit prin scrisori si telegrame iar Beck i-afost sj profesor.

nici Franz Ferdinand n'a avut intotdea-una idei atat de rele despre Koerber si Beck.

322

a

gi

it,

www.dacoromanica.ro

XXV

Finalul unui roman

de dragosteCu cativa ani in urrna in 1900 archi-

ducele Franz Ferdinand avusese cu primul-ministru de atunci, Koerber, acea corespon-dents dramatics la care faceam aluzie intr'uncapitol precedent.

Amorezat de contesa de Chotek, Franz Fer-dinand era nerabdator s'o is de nevasta, darunchiul sau si toata Curtea se opuneau in modhotarit. 0 singura persoana l'a inteles siaprobat: mama lui Rudolf, Elisabetha, impara-teasa artists si bohema, care pastrase cat maiputin din prejudecatile de casts si care i-aspus cu simplicitate:

Insoara-te cu femeea pe care o iubesti,cad altfel vei avea copii uriti!

Sfatul acesta indiferent de taria sau sla-biciunea argumentului invocat in sustinerealui pornea dintr'o convingere hotarita sidintr'un sentiment puternic. Elisabetha dove-dise in deajuns ca nu recunoaste hotarele de

323

www.dacoromanica.ro

casts si de class. N'a avut nimic de obiectatin potriva casatoriei fratelui ei Louis cu ac-trita Henriette Mendel, si arata o deosebitafavoare fetci iesite din aceasta casatorie. Inschimb a fost contra casatoriei lui Rudolf cuprintesa Stefania, pentruch si-a dat seama c5ei nu se potriveau si eh Rudolf nu va puteasá iubeasca pe sofia pe care i-o impunea ra-tiunea de stat". Dar ea n'a avut puterea sa-siimpuie vointa, tocmai pentru ca era o ches-tiune de stat. Nici de asta data, in cazul luiFranz Ferdinand, ea nu putea face nimic. Ar-chiducele a pornit o campanie vijelioasa pelang5 toate forurile" posibile, si in primalrand a cautat sa -1 is cu asalt pe seful guver-nului austriac, Ernst von KOrber.

La 22 Aprilie archiducele ii scrie:

Afars de asta, va rog, Excelenta, sa hotariti pe M.S. sa-i fie mild de mine, caci am ajuns la ultima ex-tremitate a fortei mele fizice si morale, si nu maigarantez de nimic!

Din toata inima, NI mullumesc, Excelenta, pen-tru toate ostenelile, caci sunteti unul dintre putiniicari imi iau apararea (die sich meiner annehmen) 4ifac totul ca sa evite o catastroffi!!" (ambele semnede exclamatie sunt ale autorului).

Evident, primul-ministru va fi fost impre-sionat de aceasta ameninlare. Franz Iosefinsa trecuse prin atatea drame! Detinea, in-contestabil, recordul in materie. Doara nu o-data avusese prilejul sa exclame Nichts wur-de mir espart!" La 18 ani neimpliniti s'a ur-cat pe tron in toiul revolutieidrama No. 1care a izgonit pe imparatul in funclie. 0 data

324

www.dacoromanica.ro

IMPARATEASA ELISABETHA

325

" . .-^13.1! ?'3 ^.

E-4

El

www.dacoromanica.ro

pe tron, a inceput sa piarda razboaie §i pro-vincii; drama dupa drama! Cu toata asprimeacenzurii, gura lumii nu poate fi inchisa; opi-nia publics urla: vinovata e stapanirea: im-parat §i guvern"; traim sub absolutismulpro§tilor"; armata austriaca: o turma de lei,condusa de magari"! Dar pentru Franz Iosefdramele politice §i militare se imbina cunenumarate drame de familie.

Maurice Barres (in Une imperatrice de laSolitude"), InfatiFaza nenorocirile impara-tesei Elisabetha: Dans sa maison, le Meurtre,le Suicide, la Demence et le Crime semblenterrer, comme les Furies d'Hellas sous les por-tiques du palais de Illycene". Tabloul teribilschifat de Barres pentru Elisabetha, e perfectvalabil §i pentru Franz Iosef, de vreme cecasa Elisabethei, zugravita astfel de literatulMaurice Barres, este §i casa lui Franz Josef,pe care d. N. Iorga, cu talentul de literat, dar§i cu autoritatea de istoric, ne-o infati§eaza§i d-sa:

Habsburgii represintau pe un tron stropitcu atdta sdnge si incunjurat de atdta minciuneio dinastie strains si parasitarei, in care se sei-vcir.,siau, la scurte intervale, nu numai delictecurente, ci crime de care se inspilimemta lu-mea. Nenorocitul de Francisc-losif, treiind supttutela unei actrife, meiritata de forma, vedeaaproape cu indiferenfei desfrdul unui fiu veiditanormal care a lost geisit cu capul sfeircimatlcingii o fats nenorocitei de dcinsul. Si in acesttimp un Archiduce Otto suia cu calul scarilecafenelelor §i-fi aducea tovareisii de belie casei li arcite pe sotia sa in pat. Si atdtea, atciteascandaluri zilnice..."

326

www.dacoromanica.ro

Scandaluri zilnice si crime de cari seinspaimanta lumea. si pe uncle §i pe celelaltele va fi suportat u§or Franz Iosef. Dar cum vafi indurat oare, atata amar de vreme, imensul§irag de nenorociri? Fratele sat.' Maximilian afost ucis in Mexic, iar cumnata-sa, Charlotta,a inebunit. Fiu-sau Rudolf, unicul sau fiu,a murit in conditii nelamurite, in misterioasadrama dela Mayer ling. Nevasta-sa, cu carea dus casa destul de mohorita, in cele dinarms a fost ucisa la Geneva. Alta cum-nata, ducesa de Alencon, a fost carbonizata incatastrofa dela Bazarul Caritatii din Paris. Ar-chiducesa Hedwiga, fica lui Albrecht, a muritde arsurile ce §i-a facut rasturnand o lu-manare. Archiducele 'Wilhelm a murit in ur-ma unei caderi de pe cal. Archiducele La-dislas a murit de descarcarea unei arme. Ar-chiducele Iohann a pierit in valurile oceanu-lui. diferiti alti Habsburgi, mai man simai mici, s'au pierdut in lume, unii lasandamintiri scabroase. Iar daca Franz Iosef artrai astazi, ar socoti poate in rand cu cele-lalte nenorociri §i pe aceea ca nepoata-sa defiu, fica lui Rudolf, despartita de primul eisot, printul Windischgraetz, este remaritatacu un om din popor, un modest avocat so-cialist, pe care Dollfuss l'a bagat in inchisoarepentru actiunea lui socialists §i ea, printesahabsburgica, ii duce acolo merinde §i ride.Ce-a fost insuratoarea lui Franz Ferdinandfats de aceastd casatorie?

Eugene Bagger aminte§te blestemul aruncat,in 1849, de contesa Karolyi, cumnata lui Ludo-

327

www.dacoromanica.ro

vic Batthyany, impu§cat din ordinul lui FranzIosef :

Lovefte-1, Doamne (pe Franz lose f) intog aceia cari ii vor fi cei mai dragi: in copiiilui fi in tot neamul lui.

Conte le Michael Karolyi, nepotul de fiu alacelei conteseCarolina Karolyi, spune, in Ge-gen eine ganze Welt", ca a mai fost §i altblestem, cel pe care l'a rostit vaduva gene-ralului Damjanich la Arad, langa spanzura-toarea in care atarna corpul sotului ei.

Si Karolyi se intreaba: S'a implinit un bles-tern? Si care din doua? Sau care din celemulte?"

Daca Franz Iosef a fost catu§i de pulinsuperstitios §i e infinit probabil c'a fost §ichiar foarte nu se poate sa nu-1 fi torturatamintirea acestor blesteme, la fiecare ocazie

§i ocaziile se iveau mereu. Fapt e insa catoti biografii Inregistreaza taria cu care a su-portat loviturile soartei, una dupa alta. Fost-ael, totu§i, mai simtitor in tinerete? In tot ca-zul, in ultima faza, simtirea-i era tocita. andKoerber ii repeta amenintarile rostite deFranz Ferdinand, Franz Josef 1§i va fi zisaproape eu jovialitate: les catastrophes, came connait! §i a ramas neclintit in hota-rlrea lui.

Atunci a urmat a doua scrisoare a lui FranzFerdinand catre Koerber: se precizeaza ca. e-scrisa in Lunea Pa§tilor". Extragem:

Aflandu-mg Inca sub impresia convorbirii noa-stre de azi, indrept Inca ()data un cald apel catre ini-ma Excelentei Voastre, ca sa expuneti cauza mea in

328

www.dacoromanica.ro

LUDOVIC BATTHYANY

329

-s ,44W.

rp

www.dacoromanica.ro

chip favorabil Maestatii Sale. Am incredere deplinaIn Dvs. rog sa nu VA lasali impresionat de alteinfluente. 'Jack* Dvs., ca bun austriac, aveli la inimabinele monarchiei, ajutati-mä ca sä izbandesc. Ma-jestatea Sa este in dispozitia cea mai gratioasa §i maibinevoitoare. E vorba numai de felul §i chipul incare Excelenta Voastra yeti Inf.-44a totul MajestatiiSale Imparatului, spre a-1 ca5tiga pentru aprobareadorintei mete aprinse.

Excelenta VoastrA lucreaza astfel pentru o cauzAbunk', §i nu va avea nici ()data s'o regrete. Aceastaactiune a E. V. folose§te mai mull monarchiei deaddata, prin neintrerupte greutati §i tergiversari, fiimpins la disperare.

Vreau sa fiu pururea un om cinstit Si Inchinatdatoriei: vreau sä corespund, in toate, grelei melechemAri §i, cu cele mai bune puteri ale mele, sa-miservesc tam.

Nu-mi luati putinta de a realiza ceea ce-mi pro-pun cu atAta hotarire, facandu-ma astfel, pentru

viata, un om nenorocit §i disperat!Intr'un ceas gray va spun aceste cuvinte, §i acum

apelez din nou la inima, la patriotizmul, la bunAvo-inta Dvs., §i a0ept ca Excelenta Voastra sa repre-zinte chestiunea mea pe langa Majestatea Sa, in mo-dul cel mai favorabil Si hotaritor.

Multumindu-va anticipat din toatA inima pentrutoate ostenelile Dvs., sunt pururea, cu cele mai cal-duroase salutAri, al Excelentei Voastre sincer

ARCHIDUCE FRANZP. S. Excelenta Voastra imi cunoaste starea fizica si

psihica, imi cunoaste hotarirea neclindta, si acum evorba, pur simplu, de viata, de existenta si de viito-rul

Concomitent cu romanul dela Viena, izbuc-ne§te, ca sa zicem astfel, §i dragostea regeluiSerbiei, Alexandru Obrenovici, cu dama deonoare Draga Masin. Inalta aristocraticaustriaca, de§i n'are prea mult respect pen-

330

§i Va

a§

toa-ta

meu."ti

www.dacoromanica.ro

tru regalitatea sangelui obrenovicesc, e totusipenibil impresionata de conduita lui Alexan-dru. Franz Ferdinand are alta atitudine: el ga-seste mijlocul ca, in mod public, sa manifesteregalului amorez dela Belgrad o simpatie atatde calda, in cat este evident ea in persoana co-legului de suferinte archiducele se mangaie pcsine insusi.

Pe cand Franz Ferdinand dezvolta aceastiiintensa activitate epistolara, in acelasi timp cuuna orala si mai vie, baronul Beck, care nuera Inca ministru, ci simplu sef de sectie la unminister, intervenea si el la diferite foruripentru Franz Ferdinand, care-i fusese elev.De altfel, in casa lui Beck, archiducele se in-talnea cu persoanele si personalitatile cari a-veau sau puteau sa aiba vre-un amestec inchestiune. Acolo Franz Ferdinand s'a intalnitsi cu Sieghart, insarcinat de Franz Josef sastudieze lucrul din punct de vedere juridic.Sieghart, omul de incredere al imparatului,nl primului ministru si atunci, inch alarhiducelui insusi, noteaza in jurnalul saudoua fapte, pe can am mai avut prilejul sa leamintim:

1. La 12 Aprilie archiducele declara eh latron nu renunta, pentru ca asta ar fi contrardreptului divin.

2. La 14 Aprilie archiducele se prezinta, laministerul de interne, primului ministru Koer-ber, declara ca daca nunta nu se face, elInebuneste sau e silit sa se impuste.

Ajunsa aci, lupta s'a ispravit. Acea formida-bila campanie, care a culminat printr'o inter-

331

si-i

www.dacoromanica.ro

ventie a papei in favoarea infocatului amorez,a dus la rezultatul urmarit: la 1 Julie 1900 s'aefcctuat casatoria lui Franz Ferdinand cu con-tesa de Chotek. In aceea§i zi in care s'a produsevenimentul, archiducele i-a adresat lui Beckaceasta telegrama:

In cea mai frumoasii zi a vielii noastre, nevasti-mea si cu mine exprimam co-intemeietorului ferici-rii noastre cea mai adfinca si cea mai calduroas5multumire pentru telegrama atat de prieteneasca sipentru tot ce ati lucrat si facut pentru not in aceas-tfi vreme indelungata".

Bine a facut ca i-a multumit chiar in zivaaceea. Cu o zi mai tarziu, poate ca s'ar fi ras-gandit. In tot cazul e fapt ca Beck, adresantulacestei telegrams, devenit apoi prim-ministru,a fost rasturnat nu de altcineva, ci de FranzFerdinand in persoana, pentru Cu impreunacu Gautsch §i cu Koerber sa formeze un triode odio§i ex-prim-mini§tri.

Ce se poate spune despre guvernarile lor?Ca idei politice, data -i aprectam cu unitatea

de masura occidentals, au fost mai curandoameni de dreapta: conservatori rationali",dupa expresia istoricului R. Charmatz ; pen-tru Austria. bine inteles, au fost destul de a-vansati. Caci Austria era foarte in urma.

Archiducele Franz Ferdinand se plangea cadin nefericire" in Austro-Ungaria vre-

mea feodalismului *i absolutismului... trecuselCurios lucru, in adevar, sa constati disparitiafeodalismului intr'o Ora in care cenzura pre-ventive era o institutie permanents, in caremini§trii nu erau raspunzatori fats de parla-

332

www.dacoromanica.ro

ment, in care imparatul putea, oricand, salegifereze de unul singur, in baza faimosuluiarticol 14, in care femeile n'aveau dreptul sapractice medicina §i in care institutoarelecel putin acesta era cazul in Loath Austria dejos, Viena incluziv n'aveau voie sa semarite, pentru ca sa nu dea §colariJor §i §co-iaritelor spectacolul imoral al femeii insar-cmate! (Vezi anexa No. 13).

Sau, iata alts ilustratiune a vietii idilice dinAustro-Ungaria stra§nic de nefeodala : inaceasta monarchie a fost in vigoare pans inajunul razboiului mondial, codul penal mili-tar promulgat de Maria Theresia la 31 De-cembrie 1768. Ce-i drept, suferise el modifi-earl; dar erau modificari vrednice de perso-nagiul .lui Caragiale: facute anume ca sa nuschimbe nimic.

Dupa codul acesta, care facea deliciul tradi-Consiliul de razboiu j udeca in

4edinta secreta. Ali inteles, prin urmare, ehpublicul era exclus. Ati inteles prea pufin,pentru ca nu erau ingaduiti nici avocatii. A-died: nici nu existau avocati! VA rog sa luatia la lettre tot ce spun, caci nu glumesc §i nufac nici figuri de stil: justitia military austro-ungara nu ajunsese Inca la acest progres teh-nic, pe care-1 constitue aparatorul. Acuzatulera lipsit de asistenta unui aparator, cat deimpropriu, fie §i din oficiu; dar §i mai mult:acuzatul mai era lipsit §i... de propria sa asis-tenta: acuzatul n'avea voe sa asiste la propriulsau proces, §i prin urmare nu asculta nici re-chizitoriul auditorului (procurorul militar,

333

tionalistilor,

www.dacoromanica.ro

cum e comisarul regal la noi), ca macar sa§tie cu deamanuntul ce acuzatie i se aduce.In schimb, in urma unui asemenea proces,judecat in secretul cel mai tainic (ingaduitipleonasmul, cad nu e cu totul deplasat!), con-damnatul n'avea nici dreptul de recurs.

Maria Theresia trebue sa fi fost o persoanafoarte discreta si foarte expeditiva. Onoare ei!Dar codul acesta a ramas in vigoare pansin ajunul razboiului mondial, longevitateexagerata pentru un cod. Pe fiecare an, mii

mii de oameni erau judecati" in felul a-cesta, lute° Ora in care, din nefericire, vre-murile feudalismului absolutismului trecu-sera" fara sa lase nici o urinal

Ultimul mare proces judecat pe temeiulacestui cod a fost procesul lui Hofrichter, IA-Dar valoros ofiter, acuzat de o crima abomi-nabila: §i-a ucis un camarad in proiectullui era sa ucida un total de zece pentru Ca,prin disparitia lor, sa-i vie lui imediat randulla avansare. A fost o puternica mi§care depresa §i de opinie publica in favoarea acuza-tului. La inceput, pentru ca s'a crezut in ne-vinovatia lui; dar §i pe urma, dupa ce vino-vatia lui fusese perfect stabilita, pentru ca me-todele de instructie §i de judecata, ie§ite clarla iveala cu acest prilej, au convins pe toatalumea ca, in asemenea conditii, Hofrichter arfi fost iremediabil pierdut chiar data n'ar fifost vinovat. Aceasta au spus'o multi ziari§tivieneji, in frunte cu Austerlitz, a spus-o §iSteed, in volumul La monarchie des Hab-sbourgs" aparut inainte de razboiu, a spus-o

334

si

si

si

www.dacoromanica.ro

MA

RIA

TH

ER

ESI

A

335

iof

1

www.dacoromanica.ro

§i autorul acestor randuri in toate coresp,dentele trimese Adeverului" cu privire la cczul lui Hofrichter daca nu in favoarea per-soanci lui (vezi anexa No. 14).

Pentru inlaturarea codului penal militar alMarici Theresia a trebuit dusa o lupta apriga§i indelungatri, care in cele din urma a reu§it.Va interesa pe cititori sa afle ca printre lupta-torii pentru reforma s'a distins deputatul roman bucovinean Isopescul-Grecul, profesor ddrept penal la universitatea din Cernauti,reputat in toata Austria pentru competenifin materie. El a luat o parte activa la alcatrea noii legi §i a fost §i raportorul ei in Cam(

WICKHAM STEED

336

www.dacoromanica.ro

XXVI

Trei guvernequasi-democratice

Nu cei trei odiosi prim-ministri au reusit sareformeze justitia militard. Aceasta au facut-oallii, dupa caderea dela putere, pe rand, a ce-lor trei, si dupa ce Franz Ferdinand scrisesecuvintele de apreciere citate mai sus.

Cei trei odiosi prim-ministri au incercatcateva lucruri mai mici.

Inainte de toate au dat oare-care elasticitateaparatului birocratic si administrativ, anchi-lozat in formule si procedee stravechi. Cuaceasta au inviorat intreaga vials austriaca.

Koerber si Beck au mai facut si altceva: aumuncit munch' de salabori ca sa indulceasca in-capatinarea lui Franz Iosef si sa-i zmulga con-simtimantul la casatoria lui Franz Ferdinand,fie si cu severe conditii. Dar asta a fost o operaincidentals. Intre operele for de guvernamantpropriu zis. a fost o lucrare staruitoare pen-tru apropierea intre ele a nationalitatiloraustriace.

337

22

www.dacoromanica.ro

In aceasta directie an lucrat: Koerber prinlegiuiri economice, cari impingeau nationali-tatile la o mai intense conlucrare; Gautschprin pregatirea reformei electorale; si Beckprin realizarea acestei reforme, care, aducandpe intaiul plan problemele sociale, tempera,deasemenea, conflictele dintre nationalitati.

Si aceasta politica se impunea I

In lunie 1913 cu un an de zile inainte derazboiu Fr. Austerlitz a publicat un studiuin revista Kampf", accentuand situatia pre-cara a Austro-Ungariei. Austerlitz, primul-re-dactor al ziarului social-democrat Arbeiter-Zeitung", a fost unul din cei mai straluciti zia-ri§ti austriaci, poate chiar cel mai stralucit.Articolul de care ne ocupam aci dovede§teinteligenta vie, §tiinta vasta, un uimitor simtal realitatii prezente §i viitoare, o adevarataprevedere profetica.

Austerlitz incepe cu constatarea ca nu existso singura putere in lume, care sii alba atatiadusmani cati are Austro-Ungaria. Ea este du --manila nu numai de du§mani, dar §i si-tuatie paradoxala de aliati §i de prietini.Nu exists o singura putere spre teritoriile ea-reia spre toate teritoriile careea sa fieatintiti atatia ochi lacomi, lacomie concentratenu inteo vaga dorinta, ci in revendicare ex-press Si precise. Top. vecinii Austro-Ungariei

toti, afara, poate, de Elvetia, dar ar fi sin-gura exceptie vor bucati din Austro-Un-

338

*

si

www.dacoromanica.ro

FR

. AU

ST

ER

LIT

Z

0.MPI

,1

V N.

-1..bT4.

4

1?''' .. hr

www.dacoromanica.ro

garia. Si nu exists mare putere care sa poataaluneca atat de u§or in razboiu, cum poatealuneca Austro-Ungaria; ea devine, astfel,adevaratul izvor de primej dii pentru Europa.Alt razboiu nici nu este de ghndit. Un raz-boiu franco-german? Cu desavar§ire exclus,ca fapt initial: el poate fi numai o consecinta,ca in cazul de pilda, and Germania, sarindin ajutorul Austriei, ar declara razboiu Ru-siei. Iar Austro-Ungaria, o data alunecata inrazboiu, ar vedea toate nationalitatile ridi-candu-se in potriva ei, spre all realiza uni-tatea nationals :

Polonii, italienii, sarbii, romanii, cu totii I§i yidmarea majoritate a conationalilor lor dincolo degranitele austro-ungare; prin insa§i existenta Austro-Ungariei ei se fad jefulti de unitatea for nationalfi;ei trebuie s'a renunte la idealul for national, spre aputea fi patrioti in Austria".

Ce mirare, continua Austerlitz, ca in ase-menea condilii oamenii se intreaba daceceeace le cere statul acesta, concords cuceeace le poate oferi?

Si, examinhnd atitudinea probabila a fie-carei natiuni interne §i a fiecarui stat cona-tional extern, spune despre Romani, intrealtele:

Cum sta cazul cu RomAnia?Acest stat boieresc apare ca prietinul nostru

eel mai sigur, iar drigalaseniile schimbate din ciindIn &and intre Viena i Bucure§ti, par intemeiate peadeviirata §i sincere prietenie. In realitate, Romaniapoate sfi devie maine o a doua Serbie pentru noi,cad intre hotarele negre-galbene, gase#e i ea, ca istatul slay, frati subjugati" (in text: unerloste Brii-der").

340

www.dacoromanica.ro

Si cand ea (Romania) cantareste perspectivele dea -'i castiga romanii Incorporaji Rusiei, sau pe ceicari traiesc In Ungaria, ajunge de sigur la concluziaca sant totu§1 mai marl §ansele de a zmulge o bucatdin Austria cleat de a imparli Rusia.

Acest articol, pe care regretrim ca nu1-am putut reproduce in intregime, e pur sisimplu formidabil prin puterea de viziune cucare prezinta, atunci, nu numai situalia dinacel moment, dar si cea care avea sa urmeze.

Fara lndoiala, Take lonescu ar fi fost In-cantat daca ar fi citit toate acestea in 1914.Cand le-a scris Fr. Austerlitz, in 1913,chestia nu se punea pentru noi; pentru Aus-terlitz ea s'a pus si atunci, si intotdeauna.Dar conducatorii politici austriaci, in imensafor majoritate, n'au inteles-o niciodata.

Care era solutia lui Austerlitz? Ridicandu-se impotriva acelora cari, dupa expresia lui,atat de sugestiva, se multumesc cu juma-tali de intentii si sferturi de fapte", Auster-litz cerea tot felul de reforme can implicaunu numai importante concesiuni de ordin so-cial, dar si concesiuni tot atat de mad in do-meniul national. Cu brutalitatea lui obisnui-ta, Austerlitz afirma deadreptul ca in acestcaz nationalitatile de sub dominafiunea habs-burgica vor uita despartirea de surorile inde-pendente si se vor simfi in Austria ca la eleacasa. Asia cam aducea cu formula de pe vre-muri a marelui nationalist ceh, Palacky.

Or, cele trei guverne Koerber, Gautsch siBeck, in definitiv guverne conservator-mo-derate, cum au fost atatea in Anglia si in

341

www.dacoromanica.ro

Belgia, facusera marl sfortari ca sa reali-zeze reforme cat de mici in sensul dezide-ratelor lui Austerlitz. Si Rudolf Sieghart,care a colaborat cu tus-trele guvernele, sus-tine ca daca reformele lor, asa de modestecum au fost, se faceau cu doua decenii maiinainte, razboiul mondial. chiar daca s'ar maifi produs, n'ar fi avut pentru Austria urrna-rile catastrofale pe can le-a avut.

Dar aceasta nu intra In ideile si metodelecurente. Metternich s'a laudat, pe vremuri,ca intretine antipatia intre nationalitati (defapt si intre clase). Taaffe, care a condus multiani guvernul, a facut un pas mai departe, nuzic inainte: el a emis maxima ca popoareledin Austria trebue mentinute intr'o nemultu-mire continua, bine dozatei. Textual!

Sistemul S'a perpetuat mereu, cu mici in-treruperi. Iar cand, in cursul unuia din a'-ceste intervale, baronul Beck a fost chematla guvern, ca sa continue era inceputa cuKoerber si Gautsch, Franz Ferdinand i-a tri-mes o telegrams nu de felicitare, ci de con-doleante; facea pe langa el un ultim demers,sub forma viguroasei lozince: nici o concesie!Sa nu acorde nimic nimanui: nici natiunilorsi nici partidelor si nici ideilor!

Beck nu 1-a ascultat. S'a silit ca si Koer-ber si Gautsch. sa modernizeze viata aus-triaca. Toti trei, pe rand, au mai facut si a-ceasta inovatie: au introdus in guvern bur-gheji si tarani, ca atari, si luati din toate na-tionalitatile. Egalizarea nationals se mai va-zuse chiar si in Austria; dar egalizarea cla-

342

www.dacoromanica.ro

CO

NT

ELE

TA

AF

FE

Metrel

E!

Bi

CONTELE TAAFFE

343

www.dacoromanica.ro

selor in demnitatile cele mai inalte, nu se po-menise Inca. Alta data, cand imprejurarileimpuneau cu once pret un om din popor laguvern, imparatul 11 inobila intaiu, ca sa nuspurce pragul sacrosanct. A§a a fost cazulcu Bruck, un genial gospodar, fost legator decall, om care a gandit §i realizat adevarateminuni in viala economics austriaca, facut ba-ron ca sa is ministerul de final* in momentegrele, §i apoi, cand n'a mai fost nevoie de ser-viciile lui, impins la sinucidere, pentru puri-ficarea atmosferei aristocratice. Daca n'ar fifost cenzura atat de severs, s'ar fi gasit, desigur, in cursul deceniilor, un scriitor care sa-1imortalizeze pe Bruck, intr'o drama sau in-tr'un roman.

De altfel, era o vorba curenta in Austria caomul incepe dela baron in sus; iar ambasado-rul american John Lothrop Motley a mai dat,cu- ironia cuvenita, §i o precizare foarte utila:

Un austriac poate fi, intr'una §i aceea§ipersoana, Shakespeare, Galileu, Nelson §i Ra-fael; totu§i nu va fi primit in societateabuns ", daca n'are cuvenitele blazoane denoblete nascuta, nu facuta.

** *

Cititorul se va intreba: bine, dar Koerber,Gautsch §i Beck cari de altminteri nu eraunici ei bacani, ci voni in toata regula s'aufacut singuri prim-mini§tri? Nu i-a chemat im-paratul? Si doara nici Franz Josef nu era maidemocrat decat Franz Ferdinand. El octroa-lase" ce-i drept o constitulie; dar, cum s'a re-

344

www.dacoromanica.ro

marcat cu drept cuvant, era o constitutie... ab-solutists. Ad vom da un singur exemplu cuprivire la spiritul democratic §i constitutionalal imparatului Franz Iosef. In volumul FranzIosef in seinen Briefen" publicat de Otto Ernst,gasim o foarte nu putem spune de cat nos-tima telegrams adresata de Franz Iosef pri-mului ministru Tisza (Koloman) la 11 Julie1883. Trefort, ministrul de instructie publicaal Ungariei, publicase intr'un ziar din Buda-pesta o scrisoare in care i§i expunea ideile po-litice. Imparatul ii telegrafiaza primului mi-nistru maghiar:

Scrisoarea pe atat de inutile pe cat si de lipsitdde tact a lui Trefort m'a atins neplacut. Untie vomajunge data fie-care ministru va comunica lumii pro-priile lui idei politice?"

Dar mai trecusera cateva decenii. Din candin cand, Franz Iosef, pe tron, se vedea silitsa mai faca §i cate o concesie. Franz Ferdi-nand nu acorda incei nimic sau aproape nimic.

Cazuri ca al lui Rothschild erau extrem derare; i apoi, in specie, a fost Rothschild, §i afacut in schimb un serviciu inimaginabil; §i,in sfar§it, in asemenea chestiuni Franz Fer-dinand intelegea sa decida el singur: respin-gea vehement on -ce tentativa de sfat §i indru-mare, din partea ori-cui!

Incidentul Ebenhoch e foarte instructiv. Pen-tru justa lui apreciere trebuie sa spunem ca-teva cuvinte despre partidul cre§tin-social.

345

www.dacoromanica.ro

XXVII

Partidul crestin-socialPartidul crestin-social al lui Lueger, era

singurul care urma pe Franz Ferdinand. Par-tid de dreapta, el se proclama democratic: odovedeste si partea a doua a numelui. Pro-gramul trebuia sa fie alcatuit astfel, ca sa a-traga o parte cat mai importanta a masselor.Deputatul crestin-social Alfred Ebenhoch,fost ministru al Agriculturii, si, ca atare, cu-noscator al nevoilor taranimii, a propus par-tidului sa-si Inscrie in program uncle din re-vendicarile taranilor mai saraci.

Era atat de putin gray ceeace propuneabietul om; si bietul om, crescut la o scoala aiezuitilor, se simtea atat de putin cu muscarevolutionary pe caciula-i conservatoare, in-cat a scris si archiducelui Franz Ferdinand. Iiexpunea si lui in ce fel, prin imbratisareacatorva revendicari inofensive, s'ar putea a-trage Inca o categoric de cetateni de parteaideilor drepte si mantuitoare ale partiduluicrestin-social.

Asta au inteles-o pretutindeni clericalii ca-tolici, cari pretutindeni erau conservatori

346

www.dacoromanica.ro

conservatori rationali cum si in Austriafusesera Koerber, Gautsch Beck.

Franz Ferdinand n'a inteles sa fats niciatata concesie. lath' ce i-a scris lui Brosch, cudata de 3 Februarie 1903:

Drags Brosch,Am primit alaturata scrisoare dela fostul minis-

tru Ebenhoch. Am mfincarime de condeiu (in origi-nal, mai energic: es juckt mich=ma manfinca!) sä-irispund °data §i sa-i spun pfirerea mea despre feri-citorii poporului (Volksbegliicker) cari isi cautamantuirea in aceea cä alata pe tarani in potriva ma-rei propriet5ti si a nobilimii. In general cred ca inprivinta asta i-ar trebui bagata °data mintea in capomului (den Kopf zurechtzusetzen), pentru ca pecalea asta sa afle si tot partidul ca trebuie sa se fe-reasca de a deveni un partid socialist.

Nu vreau cu nici un chip sa inceapa moda casefii acestia crestini-sociali sa atfite pe tarani, peburghezi si poporul de jos (die kleinen Leute) con-tra clasei posedante. Caci e numai opera lui Eben-hoch faptul c5 la Salzburg laranii sunt atat de atil-tali.

Cum a fost chestia cu tradarea savArsita de Eben-hoch, cfind i-a comunicat lui Beck tot ce se faureacontra lui? N'o mai am exact in minte. Te rog sami-o comunici, de asementa parerea d-tale desprescrisoarea mea.

Cu cele mai bune salutari, sincerul d-taleARCHIDUCE FRANZ"

Finalul arata ca Ebenhoch urma sa fie sipedepsit. Avea el la activ o chestie cu o tra-dare. Tradare adevarata sau tradare presu-pusa, indiferent; vorba comediei: intre ca-marazi este perfect egal!" Cat limp statea bi-nisor, i se putea ingadui atata lucru; dar dad'

347

si

gi

www.dacoromanica.ro

se afla in treaba scormonea taranimea, tre-buia pus la locul lui!

Fericite timpuri in 1903 cand FranzFerdinand se credea Inca in stare sa faca se-lectia persoanelor §i a metodelor. Mai tarziu,

chiar inainte de moartea archiducelui --partidul cre§tin-social, pornit pe povarni§uldeclinului, nu mai putea oferi sprijinul for-midabil a§teptat dela el, ci, din potriva, tre-buia sprijinit, prin on -ce mijloace, ca sa nuse prabu§easca de tot.

Primul simptom de naufragiu, invizibil pen-tru cei mai multi, partidul cre§tin-social l'a in-fati§at inch' pe timpul lui Lueger §i se cuprin-dea tocmai in ceeace trecea drept izbanda su-premo a acestuia. Circumscriptia II a Vienei,Leopoldstadt, cartierul evreiesc prin excelentil,l'a ales deputat in dicta Austriei de jos. S'azis ca Lueger a infipt steagul antisemit inreduta inimicului. Realitatea, mai putineroica, era ca l'au votat un mare numar dealegatori evrei, pentru ca altfel, statistice§tevorbind bob numarat nu putea sa fieales. Votandu-1, evreii au dovedit ca nu ve-deau o primej die nici in persoana, nici inactiunea lui. Din potriva, tacit sau expres1se restabilise de fapt vechea prietenie, depe vremea cand Lueger debuta politice§te, de-but efectuat in partidul liberal, sub auspiciilecaruia a §i patruns, pentru intaia§i data, laprimarie. Pe atunci partidul liberal austriac,prin clasa pe care o reprezenta, era compus

348

§i

www.dacoromanica.ro

EB

EN

HO

CH

EBENHOCH

349

. ,

www.dacoromanica.ro

in buns parte din evrei, §i primise denumi-rea, in gandul adversarilor pejorative: par-tid evreesc". In cat, d. Adolf Hitler, care inMein Kampf" exprima oare-cari elogii laadresa lui Lueger, se in§eala: Lueger a facutalt ceva de cat 1§i inchipuie dictatorul delaBerlin, §i sub aparenta triumfului a clocit in-frangerea.

Insa dupe moartea lui Lueger n'a mai fostcu putinta echivocul; de asta data a venit, ui-mitor de repede, debantlada cea mai zgomo-toasa. In alegerea partiala pentru locul dindicta ocupat de raposatul §ef, partidul cre§tin-social n'a mai reu§it (vezi anexa No. 15). Lu-crul in sine n'avea o importanfa prea mare ; is'a atribuit doar o valoare simbolica. acea-sta cu atat mai mult, cu cat partidul cre§tin-social daduse el o importanfa extraordinaryacestei alegeri partiale, §i-§i pusese in joc toatefortele: atat de departe a mers in aceasta lupta,in cat, printr'un manifest iscalit Comitetulindependent", a proferat amenintari in nu-mele mo§tenitorului Franz Ferdinand, indicatfoarte straveziu. Va sa zica, din capul loculuio gravy schimbare de roluri §i situatii: dinprotector puternic Si foarte discret, partidulsocial-crestin devenise un lamentabil protej atfali§. Printr'o singura lovitura, Franz Ferdi-nand a fost descoperit de doua ori: prin in-su§i faptul &á a fost amestecat in lupta §1 apoiprin durerosul rezultat oblinut.

Gray de tot a fost insa ce-a urmat. Curandau venit alegerile generale pentru parlamen-tul central (1911). Si, de asta data, infrangerea

350

Si

www.dacoromanica.ro

a fort dezastroasa. Crestinii sociali au suferitmari pierderi in tot imperiul, iar la Viena auiesit pur si simplu zdrobiti, locurile for fiindocupate de social-democrati. Fruntasii crestin-sociali de adevarata valoare au ramas toti pcdin afara : Weiskirchner, Gessmann, Pattai;acesta din urma era de fapt fondatorul par-tidului, si de vre-o doua decenii era presedin-tele Camerei, pe viata... cum se credea. Inurma acestui rezultat dezastros, Weiskirchner,aghiotantul favorit al lui Lueger, a demisionatdin guvern si s'a declarat retras din viata po-litica. Alai tarziu a reintrat in activitate si aprimit chiar demnitatea de primar; pentrumoment ins* retragerea lui a impresionat pro-fund. Dar un fapt si mai clocvent: primul -mi-nistru crestin-social Bienerth si-a dat demisia

inteo tars numai quasi - constitutionals, incare guvernul nici nu era raspunzator fats deparlament, pentru ca, dupa caracterizarea pro-fesorului francez Eisenmann prietenul luiMasaryk Austria avea constitutie, dar aceeaera o constitufie absolutistg. In locul lui Bie-nerth imparatul l'a chemat iarasi pe Gautsch,unul din cei trei fosti prim-ministri democra-tizanti, atat de odiosi lui Franz Ferdinand.

Caderea partidului crestin-social a facia oimpresie profunda mai cu seams in straina-tate, pentru ca nu se stia adevarata situatie:pretutindeni s'a crezut ea rezultatul alegerilorinseamna o schimbare de regim politico-so-cial. Ziarele din toata lumea s'au silit sii-siprocure informatii si interviewuri. 0 agentiedin Viena a reusit sa attic o declaratie a re-

351

www.dacoromanica.ro

gelui Carol I at Romaniei, care era atat deavar la vorbit, cand i se cerea sa se amestecein treburile altei tari.

Iata telegrama publicata de Dimineata" :Viena, 9 Iunie, 1911. Unei corespondente de

aci i se comunica din Sinaia ca, cu prilejul unei die -cutii asupra alegerilor din Austria, regele Carol s'aexprimat ca nu l'a surprins infrangerea crestinilor-sociali. Ca explicatie suveranul Romaniei dä o im-portanta declaratie politica a lui Lueger.

Regele a spus:In timpul unei audiente pe care a avut-o in

mine cu prilejul vizitei sale la Bucuresti, cum iiaduceam laude ca partidul sau a ajuns mare si pu-ternic, Lueger mi-a rispuns: Da, Majestate, cat tra-iesc eu va

mine,ajunge tot mai mare; ma tem Ewa ca,

dupa va veni potopul". Acum inteleg prevede-rea lui Lueger, a incheiat regele.

Declaratia lui Lueger e foarte important.,pentru ca arata care era propria lui aprehen-siune cu privire la viitorul partidului sau.

Progresul social- democraliei §i caderea cre§-tinismului social erau doua fenomene sau maiexact doua aspecte ale unui singur fenomenfoarte firesc: programul cre§tin-social cuprin-dea un element pur democratic, care forta-mente era mai bine suslinut de sociali§ti,un element antisemit care, in cursul anilor, sedovedise cel putin ineficace. Cre§tinii sociali,cucerind importante locuri in viata economics,institufiile for au intrat, fatalmente, in con-sortii, concernuri, trusturi, carteluri §i simpleasociafii cu institufiile similare ale a§a numi-

352

*4, $

§i

www.dacoromanica.ro

LUEGER

23

353

41,.1Ws,

www.dacoromanica.ro

tului capital evreiesc". Pans si inspiratorulanonim al crestinilor sociali, archiduceleFranz Ferdinand, a intrat in legaturi cu Roth-schild, in vederea unor combinatii industriale,ce-i drept cu caracter patriotic dar acestdetaliu, din punctul de vedere at doctrineicrestin-sociale, constituia nu 0 circumstantausuriltoare, ci, dimpotriva, una agravanta. So-cial-democratii, accentuand perfect aceste lu-cruri, n'au uitat sa arate adevarata situatie aproletariafului evreiesc, care nu poate avea ni-mie comun cu capitalismul de on -ce neam arfi, si, din potrivii, are toate interesele comunecu ale intregului proletariat, iarasi Fara deo-sebire de neam.

Intamplarea a facut ca tocmai in acele ale-geri din 1911 cazul dela Drohobicz sä 'aduciiacestor spuse o confirmare tragica si conclu-denta (vezi anexa No. 16). Cazul a facut o im-presie covarsitoare- si a avut adanci repercu-siuni in luptele ulterioare dintre social-demo-crati si crestinii-sociali.

Ne ocupam insa, aici, de cele intamplateInainte de alegeri.

Partidul crestin-social a trecut printr'o crizainterns foarte grava, care nu numai ca i-a sla-bit coheziunea si forta de lupta, dar i-a pro-vocat o considerabila stirbire a prestigiuluj infata opinici publice.

Lueger a murit la 10 Martie 1910. Toata lu-mea l'a regretat profund si sinter. Intre necro-logisti a fost si rabinul I. Bloch, directorul re-vistei Oesterreichische Wochenschrift" si apri-gul adversar al lui Lueger din parlament si din

354

www.dacoromanica.ro

press, in atatea lupte cu rasunet mondial. SiBloch, vorbind in termeni calzi de adversaruidisparut, si-a ispravit necrologul cu aceste cu-vinte: mantle lui erau curate". Aceste cu-vinte aveau insemnatate, numai pentru ca ve-neau dela un adversar inversunat. Altminteri,nu constituiau o enuntare inutila? Nu spuneauoare un lucru dela sine infeles? Si iata ca la19 Martie, abia o saptamana dupa moartea se-fului, deputatul cre§tin-social Felix Hraba ros-teste un discurs violent in potriva unor frun-tasi ai partidului, pe cari ii acuza ca se in-china unui Gott Nimm"! Expresie nu preatraductibila: zeul Luare, zeul lutirii? in on -cecaz e vorba de luat, si chiar, cum se zice inanecdota lui Speranta, de furluat. Cititorii vorpricepe, funded' lucrul exists si la noi; la noilipseste numai caracterizarea gasita de Hraba,nu si lucrul caracterizat de el. Senzatia provo-catd in opinia publics a fost enorma, conster-narea in partid, nu mai putin.

Kronprintul Rudolf Meuse candva un nos-tim §i sugestiv calambur latino-german, spu-nand ch. in Austria bantuie boala deliriumnehmens". Nimeni insa nu pusese aceastadiagnoza partidului crestin-social. Panii §i

d-rul Bloch a laudat miinile curate ale lui Lue-ger. Dar una-i Lueger, si alta partizanii lui.

Dupa Hraba, a venit Ernst Vergani, altfrunta§ crestin-social, care prix_ ziarul sauDeutsches Volksblatt" a dezlantuit o campa-nie formidabila in potriva afacerilor facute departizani cu situatii, in dauna interesului pu-blic, pe timpul lui Lueger, dar Fara stirea lui.

355

www.dacoromanica.ro

Presa de toate nuantele a intervenit in acestediscutiuni, din cari au ie§it dueluri, procese§i... noui destainuiri. S'a vazut si cu acea ocazieca manile on -cat de curate ale unui dictatornu pot ithpiedica alte mini sa se spurce dinplin. Caci Lueger a lolerat numai unele miciafaceri, din interesul de partid, inexorabil;dar de cele mai multe nici n'a §tiut. Un singurom cinstit nu Sc poate feri de multi oamenimai putin cinstiti. Legenda lui Vlad Tepes eo legenda.

In privinta ne§tiintei lui Lueger desprecite se aranj au in jurul §i sub auspiciile lui,estetcaracteristica o afacere, impresionanta nuprin marimea ei, ci prin faptul di a. fost M-atta tocmai pe spinarea lui Lueger si in con-ditii pur si simplu macabre.

Dupa moartea lui Lueger, primaria Vienei aplatit unui tipograf-partizan o suma apreci-abila pentru ni§te bilete de faire-part". Esteevident ca moartea primarului Vienei nu tre-buia comunicata prin astfel de bilete: un ase-menea eveniment se afla imediat prin toateziarele §i prin doliul public arborat pretutin-deni. Dar e de admis ca, in netarmurita for du-rere, colaboratorii §efului disparut au vrut sa-1planga §i in felul acesta. Si, bine inteles, dinmoment ce s'au facut bilete, ele trebuiau sa fiein mare numar. E vorba de Viena!

Insa chiar §i asa, suma platita tipografuluia parut prea mare. Atunci s'a dat o explicatie,§i aci e partea macabra a afacerii: s'a invocatfaptul ca, neputAndu-se §ti cand anume Lue-ger 1§i va da sfarsitul a zgcut multa vreme

356

www.dacoromanica.ro

si boala lungs e moarte sigura" tipogra-ful a stat zi §i noapte, saptamani intregi, cutot personalul stabilimentului, pentru ca, inclipa in care i se va anunta faptul consu-mat pac! sa dea drumul si biletului mor-tuar. I s'au plata deci multe ore suplimentare,pentru tot personalul. Fiecare ors pe care Lue-ger o traia In plus", devenea suplimentardpentru bugetul primariei. Se intelege ca bie-tul Lueger pe patul care nici nu era Inca demoarte, nu_ stia cat de solid i se organiza in-mormantarea! 0 primarie cre§tin-socials arfi putut alege alt prilej ca sa aplice parabolacu fecioarele intelepte care-§i a§teapta mirele.

Dar aceasta chestiune, care, on -cat ar fifost de meschina, nit era mai putin penibila,cuprindea, in acelasi timp, o amara ironiea istoriei. Cu trei ani inainte, Lueger obser-vand ca inmormantarile constituiau un pri-lej de exploatare, a luat masuri de reglemen-tare a comertului de pompe funebre (munici-palizandu-1, insa numai in parte). Dezbaterileurmate atunci au pricinuit o violenta pole-mica intre social-democratul Schuhmeier §icre§tin-socialul Kunsehak. Cel dintai, spuneaca reforma nu e reala, ca ea urmareste un in-teres de partid : tocmai dintre partizanii re-gimului s'a format o clica de exploatatori aidurerii, can de aci inainte vor exploata si maibine. Cel de al doilea protesta vehement.

A fost, evident, o lugubra ironie, ca insusiLueger, prin moartea-i prematura, sa inles-neasca dovada ca Schuhmeier a avut drep-tate. Nimeni nu prevazuse aceasta Intorsatura

357

www.dacoromanica.ro

a polemicii dintre Schuhmeier §i Kunschak,dupa cum nimeni n'a prevazut ca, dupa altidoi ani, fratele lui Kunschak 11 va ucide inchip bestial pe Schuhmeier, pentru a scapapartidul cre§tin-social de un adversar nu preacomod.

Dupa macabra afacere cu inmormantarealui Lueger, a venit cazul cel mai senzationaldin cate s'au dezvelit, cazul lui Bielohlawek.Am vorbit cu alts ocazie despre persoana §idespre procesul lui (vezi anexa No. 17). Acivoiu aminti numai cateva din acuzatiile ce is'au adus: bani luati pentru numiri in slujbe§i bani luati pentru acordarea de concesii mu-nicipale. Dar cea mai penibila impresie a fa-cut-o un fapt cu totul special. Intre indatori-rile lui de consilier municipal era §i aceea dea supraveghea administrarea ospiciului de ne-buni Steinhof. Ei bine, s'a dovedit ca ani de-a-randul Bielohlawek §i-a hranit familia cu ali-mente carate zilnic dela ospiciu, reducandu-seastfel portiile bolnavilor.

Iar pe cand Vergani, directorul lui Deut-sches Volksblatt", denunta pe Gessmann §i peWeiskirchner, aratand fabuloasele venituri lacan au ajuns din exploatarea cre§tinismuluisocial, Gessmann, la randul lui, 11 denunta peVergani ea a luat 100.000 coroane dela un con-sortiu capitalist, ba chiar mozaic pentruca sa combatii municipalizarea tramvaiclor.

Si cum proclamarea noului primar, dupamoartea lui Lueger, s'a fault cu mare intar-ziere, alt frunta§ al partidului, deputatul Sil-berer, a dat explicatia faptului: era greu de

358

www.dacoromanica.ro

gasit un om cu manile in adevar curate".Bloch nu vorbise vorba de claca! *)

*

Atmosfera creata in public a fost dezas-troasa.

Singur Lueger ar fi fost in stare &á fie pieptpenibilei situafii. Daca toate acele fapte ar fifost date la iveala sand era in vials, autorita-tea lui morals si simpatia de care se bucura

plus masurile pe cari le-ar fi luat pentrupedepsirea sau cel pufin inlaturarea vinova-filor, ar fi salvat prestigiul partidului. DarLueger murise. Partizanii nemulfumili par afi asteptat anume moartca lui, pregatili si ei,ca tipograful cu biletul mortuar; poate cuceva mai puling rabdare, pentru ca for nu leplatea nimeni orele suplimentare".

*) Este o chestiune de dreptate s5 amintim acica anal trecut, cu prilejul lichidarii fortate a muni-cipalitatii socialiste din Viena efectuata prin lo-vitura de stat, facuta cu ajutorul mitralierelor decatre rgposatul Dollfuss nu s'a putut g5si in sar-cina adinistratiei comunale nici o abatere delalege sau macar dela elementara cinste... burgheza.Seitz a fost mai norocos decal Lueger: Intre secun-dantii lui nu s'a ivit nici un Bielohlawek.

Perfecta corectitudine constatata la Comuna dinParis dupa o administratie de aproximativ trei lunide zile, s'a verificat la Viena, dupa o administratiesocialists de doua decenii. Nu poate fi o simpla intam-plare. Un partid care este expresia reatd a imenseimuttimi si care, deli la putere, ramane totusi subcontrolul ei real, nu poate satisface interesele parti-culare ale unor persoane sau ale unor slice, nu pen-tru ca el sau ele n'ar dori-o, dar pentru ca multi-mea n'are nici un motiv s'o ingaduie.

Iata de ce, si din acest punct de vedere, regimuldemocratic e forfamente cel mai bun cu conditia,bine lnteles, sá fie un adevarat regim democratic,iar nu o contra-facere hidoasa.

359

si

www.dacoromanica.ro

Partidul cre§tin-social intrase intr'o fazafoarte rea. Toate aceste manifestiiri compro-miliitoare au contribuit mult la infrangereaelectorala; infrangerea electorala, la randulei, a facut sa se agraveze luptele interne §i sase §tirbeasca §i mai mult prestigiul partidului.

Oare-cari publicajii secundare, dorind sadreaga lucrurile, an incercat diversiunea ve-che §i cunoscuta, care §i-a facut probele intoate timpurile §i in toate o vehementacampanie antisemita.

Nu s'a putut. In ultimii ani ai lui Luegerpartidul cre§tin-social a fost antisemit numaicu ntimele, dupa cum inainte fusese, in ceamai mare parte a timpului, numai cu vorba§i foarte rar cu fapta. Am aratat ca se ajunsesechiar la un fel de prietenie intre evrei §i Lue-ger, incoronata prin alegerea acestuia in Leo-poldstadt. E interesant de constatat ca evreiicari l'au simpatizat pe Lueger in ultimii aniai vietii, i-au pAstrat acelea*i sentimente sidupa moarte.

Ca sa nu intrAm in prea multe explicatii,vom reproduce dupa Egalitatea" d-lui M.Schwarzfeld (numarul de la 11 Sept. 1911) ,

ecoul unei polemici din presa vieneza:O polemicit de presa a facut srt se descopere ca

dintre putinii subscriitori pentru statuia lui Lueger,o mare parte erau evrei: iadustriasi, bancheri, co-mercianti. Faptul a fost denuntat ca o mare incon-sequenta a crestinilor sociali.

Reichspost, oficiosul lor, silit spuie cuvAn-tul, a declarat ea e natural ca evreii sA subscrie pen-tru Lueger, de oarece de pe urma administratiei luiexcelente au profitat ei.

360

sail

at

www.dacoromanica.ro

Totu§i, va admite ori-cine ca ar fi fost ,ci mainatural ca sa subscrie partizanii lui Lueger. Or,ace§tia n'au subscris. Ei, cari s'au imbogatit de peurma lui, cad din tot partidul cretin- social singu-rul care a ramas sarac e insu§i Lueger!

Am spus insa ca evreii intelegeau ma-nifeste simpatia personal pentru Lueger .5i nupentru partidul lui. Aceasta s'a dovedit candau refuzat sil voteze pe cre§tin-socialul carecandida pentru locul ocupat de Lueger ca de-putat al circumscriptiei Leopoldstadt.partidul a continuat tot timpul, papa la razboiu§i dupa razboiu, atitudinea din ultimii ani ailui Lueger. Astfel, curand dupa moartea aces-tuia, oficiosul Reichspost" a publicat un ar-ticol-program, devenit necesar tocmai prindisparitia §efului. In acel articol, aparut in nu.-marul dela 17 Tunic 1910, oficiosul partiduluiFpune:

Atacul nostru nu se indreapta in potriva evrei-lor §i a confesiunii lor, ci in potriva ev ,reilor- sociali,ca §i a cre§tinilor cari stau in acelea§i randuri.

,,...Bucuros am vrea sa-i educam a-i tur-bura in credinta lor, sa-i convertim la morala cre-tin- socials ".

Cum vedeti, nu e de loc grozav programulacesta antisemit. In practica el se traduceain fapte §i mai putin grave. De pild5, in1912, cand a murit un domn Max Frank, vice-pre§edintele comunitatii israelite, primaria afost reprezentata la inmormantare prin ajuto-rul de primar Porzer, care a tinut un impre-sionant discurs. Or, acest Porzer nu era unoare-care. Fusese unul dintre principalil a-ghiotanti ai lui Lueger.

361

gi, lard

Totuai,

www.dacoromanica.ro

Astfel, partidul cre§tin-social i§i pierduse --de mult, dar se observa abia acum §i ca-racteristica ideologica §i pe cea sentimentala(am putea zice: resentimentala), §i nu maiavea nici pe marele conducator. Achille Plista,fost corespondent la Viena §i fost, in aceastacalitate, in bune legaturi cu frunta§ii cre§tin-sociali §i in deosebi cu Pattai l'am mai po-menit in aceste pagini a publicat in Noem-brie 1918 o scurta privire" sub titlul LesChretiens-sociaux et la guerre". Autorul arataca declinul partidului cre§tin-social se impli-nise Inca inainte de razboiu, §i anume: cu aniin urma ceea ce inseamna Inca pe vremealui Lueger. Cu ani in urma, zice Plista, par-tidul cre§tin-social incetase de a mai fi elinsusi §i devenise o anexa .a ministerului deexterne, un agent de propagare a razboiului.

Slim §i not ca nemultumirea lui Plista inpotriva politicii cre§tinilor-sociali si, in genere,a tot ce era §1 a tot ce se petrecea in Austria,dura de mult. In Journalistenzimmer" el nespunea:

Am venit aici reactionar indracit, §i dincauza ticalo§iei pe care-o vad o sa plec revo-lutionar aprins.

Dar acum, in schita din 1918, Plista, careera catolic militant aceasta it §i apropiasede cre§tinii-sociali, carora mai bine de un de-ceniu, prin corespondente zilnice, le-a facutpress buns" la Paris le adresa,..0 alt re-pros: ca partidul for nu mai avea nici me-ritul de a fi, cel putin, cu adevarat catolic.

Detaliul acesta putea fi suparator pentru

362

www.dacoromanica.ro

ziaristul francez, data fiind mentalitatea pecare i-o cunoa§tem. Dar ne gandim ca nici ar-chiducelui Franz Ferdinand nu-i putea faceplacere.

** *

Aceasta era situatia partidului cre§tin-so-cial in momentul cand moartea l'a surprins peFranz Ferdinand la Saraievo. In deceniul scursde la scrisoarea catre Brosch cu privire la E-benhoch, partidul pierduse tot: §ef, program,prestigiu, forts.

SEITZ

(dupe( a !atop:, ( mai noud)

363

www.dacoromanica.ro

XXVIII

Legenda...Franz Ferdinand nu mai avea pe concursul

cui sa conteze pentru ziva cand se va urea petron. Ce-i drept insa, faptul urcarii pe tronconstituia el insu§i concursul cel mai puternic.In ziva aceea, el n'avea de cat sa-si recapi-tuleze conceptiile politico-sociale, asa cumne-au trecut pe dinainte in cursul acestor pa-gini, pentru ca in sensul for sa procedeze cudela sine putcre si cu depline puteri.

Insa...Cu asemenea conceptii politice si sociale, cu

asemenea sentimente fats de clase si de insi,ne inchipuim cat putea cantari in ochii luiFranz Ferdinand intregul popor de tarani alromanilor de peste munti.

*i totusi, ar fi putut sa fie ceva care sa anu-leze toate considerentele de pans ad: dra-gostea lui Franz Ferdinand pentru romani. Arfi putut sa fie. Dragostea e oarba. Franz Fer-dinand, in viata de familie, a iubit o simplycontesa. N'ar fi fost posibil oare Ca, in viatapolitics, sä iubeasca un popor de simpli larani,

364

www.dacoromanica.ro

cum erau romanii de peste munti, si cu atiltmai mult un popor mai arcitos, ca al romani-lor din regat, cu o taranime ce-i dreptul maiputin avantata, dar pe care se altoise, inschimb, o clash boiereasca rafinata si distinsa?Si rapoi, inteo vreme in care se vorbeste asa demult de rasa vocea sangelui de ce n'amtine seama de faptul ca intre stramosii luiFranz Ferdinand se gasesc si 4 romani? (OttoForst de Battaglia, Das Geheimnis des BM-tes", Wien 1932). Poate ca in componenta luisufleteasdi, tocmai cei patru romilni au pre-valat asupra celor trei unguri cum si asupracelor nenumarati de alte neamuri.

Am vazut ca Franz Ferdinand se arata gelosde dragostea romanilor; si unde este gelozie,este si dragoste. Ingrijorat, el ii scria luiBrosch ca ar fi foarte primejdios ca natio-nalitatile sa se lase ademenite" de alt iubitor,care in specie parea a fi, la un moment dat,maghiarul Julius Justh ; trebuie pci-strez nationalitafile" scria Franz Ferdinand

iar printre nationalitati erau si romanii ar-deleni. Pe de alts parte, Czernin reds, o datacu sentimentul dureros al lui Franz Ferdinandca problema transilvaneana zacea ca un blocintre Viena si Bucuresti", si dorinta lui fer-binte ca, prin inlaturarea blocului, sa se sta-bileasca o legatura reala" intre cele douastate.

Iar G. Bogdan-Duica, deplilngand moartealui Franz Ferdinand (in Noua Revisal' Ilo-'nada" a d-lui Motru, 31 Ianuarie 1916), scriape un ton de siguranta neclintita:

365

sa -mi

www.dacoromanica.ro

Dr. loan Scurtu ar face bine sa scrie amanuntitce-a zis archiducele: vorbele lui erau termometrupolitic. Sa scrie; de dragul istoriei, care o datatrebuie sa afle bine ca dreplul nostru ajunsese a firecunoscut in acea Viena...

Bietule Cartan, care, oa Horia si AvramIancu pe vremuri, ca memorandistii in zilelenoastre, to -ai dus si to la Viena, nu numai casa ceri dreptate, intr'o doara, ci cu nadejdeatemeinica in suflet ca ai s'o si dobandesti!Cali aveau sa mai vie la rand si dupa tine!

Scurtu a murit prematur fara sa spuie cestia sau, mai degraba, tcilmacea.

Dar, cu privire la romanofilia. raposatuluiFranz Ferdinand, am citit, la cateva luni dupamoartea lui, o destainuire destul de picanta.Sub titlul Distrugerea unei legende", d. IonGrecu, notabil publicist de peste munli, scriain Adeverul" de la 9 Ianuarie 1915, un ar-ticol din care vom cita cateva pasagii:

,,...(Franz Ferdinand), barbat in floarea varstei,care dase o mare proba de energie, izbutind sa isca solie o femeie dintre supusii sai (el simlea caHabsburgii au nevoe de o inviorare a sangelui), astint sa trezeasca in milioanele cetatenilor monarhieihabsburgice, credinta, nadejde temeri, la a caroltemelie n'a fost nimic pozitiv, ci numai zvonuri silegende necontrolabile.

...Habsburgii intotdeauna au desmintit nadejdilepuse in ei si poate, nici archiducele Francisc Ferdi-nand n'ar fi alcatuit o exceptie. Cel putin in ce pH-veste Romanii de peste munti, poate nici domnialui nu ar fi insemnat o era noua sau, poate Romfiniide peste munti, In presupusul lor prieten de eH, aupierdut pe probabilul dusman de maine.

Nadejdile romanesti de dincolo s'au Interne fat siele numai pe o legenda, pe acele pretinse cuvinte de

366

si

si

www.dacoromanica.ro

lauds ce le-ar fi rostit odata la adresa Romani lor:Das sind meine braven Rumaenen" (acestia suntbravii mei Romani), cuvinte de lauds cu cari s'autesut atatea vise.

...Cuvinte de lauda, lima, pe cari niciodata nu le-arostit".

Cum s'a nascut legenda? Ne-o spune maideparte insu§i fauritorul ei, adica d. Ion Grecuin persoana:

,,...In vara anului 1903 vine, ca reprezentant alimparatului, mostenitorul de tron archiducele Fran-cisc Ferdinand sa conduca marile manevre 1mpara-testi din jurul Lipovei (judetul

...Si pe unde a trecut Archiducele Francisc Fer-dinand 'Ana la Lipova din santuri, din semana-turi apareau sute mii de romani, imbracati desarbatoare. aclamandu-1 cu urale entuziaste. In garadela Lipova, penultima statiune cu trenul, intru in-tampinarea Arhiducelui venise numai prefectul ju-detului 5i cei doi preoti locali, incolo, afara decativa gazetari. nimeni. Intrarea in gara era oprita.In comuna vre-o 300 romani asteptau sosirea tre-nului, cand sa soseasca, au trecut intr'un avantpeste bariera, ajungand sa acopere peronul.

Primirea rece. Cateva cuvinte din partea prefectu-lui, cateva cuvinte de raspuns din partea archiduce-lui nici o aclamatie, nici un eljen". In momentulcand sa se puns trenul in mi5care, cele vre-o 300 ro-mani izbucnesc in urale puternice, pe can le repetacei ramasi in afara de gara, dealungul liniei. Archi-ducele Francisc Ferdinand se opreste un momentpe scara vagonului, apoi urca lnainte, fara a facevre-un gest, se 1ndreapta spre asistenta, salutarece si nu zice nici un cuvant.

Romani lor le trebuia, insa, un cuvant de aprobare,un cuvant de mangaere imbarbatare. atunci amfaurit in redactie legenda ce-o distrug acum: atunciaim publicat in ziar cuvintele pe cari nu le-a rostit,pe cari insa, ar fi putut sa le rosteasca, pe cari ar

367

Timisului).

si

Ii

si 61

www.dacoromanica.ro

fi trebuit sa le rosteasca: Das sind meine bravenRumanen". Ace§tia sunt bravii mei Romani".

Nu, nici acest Habsburg, nici ceilalti Habsburgin'au dat dovada de recunoginta fats de credincio-sul popor romanesc de peste munti".

Prin destainuirea sa, d. Grecu ne-a facut saasistam la o neobipuita ceremonie, totodataduioasa §i infioratoare: un tats care-§i recu-noa§te copilul, §i, in aceea§i clips, Ii §i ucide!Si atunci am faurit legenda ce-o distrugacum!"

A§a se incheie capitolul acelui Franz Fer-dinand care a fost cea mai tragica jucarievalurilor istorice.

Intr'o zi el a facut o mare jertfa, care a cu-tremurat pe cei de fats. El a jurat ca renuntala dreptul, istoric §i divin, al copiilor sai, de-asala§lui pe tronul stramo§esc al Austro-Uu-gariei. 4ertfa era mare §i infrico§ata; dar ofacea cu nespusa hucurie: ea ii dadea dreptulsa se uneasca pentru toata viala cu singurafiinta iubita. Si el a scris cui i1 ajutase inlupta apriga §i Indelungata: sunt fericit; zivaaceasta va ramanea cea mai fericita a vietiimele". Era in 28 Iunie. Si tot la 28 Iuniegloante uciga§e au venit sa implineasca des-tinul, deli cu o mica §tirbire: raman uniti, ar-chiducele §i contesa; dar nu in viata. Romeo SiJulieta! Si aci plutim in Shakespeare.

Lui Franz Ferdinand o carturareasa i-a fostprezis ca va dezlantui °data un razboiu mon-dial. In realitate el a fost numai pretextul.

Carturareasa exagerase.

368

a

www.dacoromanica.ro

ANEXE

24

369

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 1.(la pag. 50)

Franz Schuhmeier*)11 Februarie 1913

0 intamplare tragica si absurda: deputa-tul Schuhmeier, copilul rasfatat al social-de-mocratiei austriace, unser Franzl", cumii spune toata lumea la Viena a fost omo-rit, pe la spate, pe cand se Intorcea dintr'ocalatorie de propaganda.

Ce a determinat aceasta fapta, telegrame-le, atat de laconice pans acuma, nu ne-auspus-o Inca; stim insa tine este autorul: esteun anume Paul Kunschak, fratele deputatuluidin diets. Caracterul politic al crimei se in-fatiseaza deci imediat judecatii noastre :Schuhmeier a fost cel mai puternic adversaral lui Lueger, Schuhmeier a fost acela care adistrus organizatia lucratorilor crestini-sociali,facand ca insusi seful ei, Leopold Kunschak,

piarda local din Camera, Schuhmeier afost acela care abia daunazi a rasturnat pcprimarul Neumayer, caruia i-a adus grave a-

*) Din Cali -va in5i" de Const. Graur (Biblio-teca Dimineata").

371

sa-si

www.dacoromanica.ro

cuzatii. Fireste, partidul crestin-social, acumIn complecta ruins de unde ajunsese sta-panul Vienei, nu mai are deck trei deputatisi Inca si acestia de stransura is. adunasetoate fortele in campania contra lui Schuh-meier, pe care '11 prezenta in culorile celemai odioase.

Cercetarile justitiei si ale presei vor adu-ce, de sigur, toata lumina. Bine inteles ca inprimal loc trebue sa ne intrebam data asa-sinul e responsabil; inclin sa cred ca nu.

Moartea lui Schuhmeier este o lovituracumplita pentru social-democratia austriaca.Der Mann von .Ottakring (431.nol. din Ottak-ring, sau, cum s'ar putea zice la noi, omuldin Dealul Spirei) nu era dintre cei can potfi Inlocuiti.

A debutat ca simplu lucrator, sau si maiputin: ca muncitor necalificat, in Prater.Cultura lui de pe atunci: scoala primara. Adevenit socialist, ca atatia altii, si in scurtavreme, s'a distins ca nimeni altul.

Cand a intrat Schuhmeier in miscare, prin1890, lupta nu era usoara. Administratia sijustitia procedau cu mare asprime in potrivaoricarei actiuni socialistie. Ne grabim saspunem ca toate masurile de comprimare e-rau strict legale, dar aceasta nu le facea maiplacate. Socialistii s'au vazut deci silifimute activitatea in domeniul cultural, cacioricum, acolo autoritalile gaseau mai greu

372

sa-si

www.dacoromanica.ro

FRANZ SCHUHMEIER

373

1.

it ' : .. in/.C. i

..i' 1 % -. ,. 4, t 7IL .1ilre_vt ''' __..1_,. ...n 1

I

www.dacoromanica.ro

motive de interventie si mai putine posibili-tali de zadarnicire. Unul dintre cei mai calziinsufletitori ai actiunii culturale a fost, dincapul locului, Franz Schuhmeier. El a in-temeiat societatea Apollo" care ani de zilea desfasurat o activitate formidabila, ras-pandind cultura in masse. Apollo" a fosto adevarata scoala ambulanta, care adapazilnic mintile dornice de carte in toate ra-murile stiintei Si artei, dar bine inteles,toate invalaturile pe cari le dadea erau pa-trunse de spiritul socialist. Mare le conduca-tor al acestei scoale era Schuhmeier, carestralucita ciudatenie! era si cel mai pasi-onat elev al ei. In mod sistematic, el intra instransa legatura cu specialistii diferitelor ra-muri pe cari ii aducea sa conferentieze pen-tru toti si gasea momentul ca sa-i provoa-ce la vorba si deosebit, numai pentru el. S'aputut crede, la inceput, ca e o simpla manie,sau mai pultin: rvanitatea de a se afla intreaba. Dar a disparut orice urma si de ma-nie" si de vanitate", dupa un timp, childSchuhmeier s'a simtit stapan pe-o suficientacultura generalk perfect echilibrata, pe careo dovedea zilnic in opera lui de agitator e-nergic si neobosit.

Agitator energic si neobosit, cum suntmulti. Dar it ajuta si un temperament deo vioiciune putin comuna, mai ales intrenemti. Se zice ca asa sunt adevarafii vienezi

pe cari insa 4i intalnesti foarte rar. Si a-poi, avea un talent oratoric in adevar extraor-dinar. Ori unde in Franta ca si in Italia

374

www.dacoromanica.ro

el ar fi fost orator mare. Foarte spiritual §ifoarte sarcastic, culegea numai triumfuri, inintrunirile publice, ca §i la Camera, la prima-de, ca §i in Landtag cad patrunsese pre-tutindeni. Ultimii ani ai lui Lueger n'au fostdecat o lupta necontenita cu Schuhmeier. A-veau acela§ gen de oratorie §i aceea§i putintade rezonanta in sufletul ienez. Dar Schuh-meier era mai tanar, mai impetuos, §i vorbeain numele unui partid in cre§tere, pe tendLueger i§i vedea partidul decazand cadaceasta decadere incepuse de mult, iar dupamoartea lui Lueger s'a precipitat numai.

Dar toate acestea n'ar fi fost de ajuns CaSh faca din Schuhmeier ce a fost: marele luimerit este ca, plecat de a§a de jos, a reu§it,impunandu-§i o staruinta pur §i simplu dia-bolica, am vazut mai sus numai unul dinprocedeiele intrebuintate sail faca oculture complecta §i solids. Ca director degazeta, ca parlamentar §i consilier comunal,ca agitator, el atingea chestille sociale §i po-litice cele mai complicate, §i data a putut ficombatut din punctul de vedere al unor con-ceptii contrare, nici °data nu i s'a putut con-testa ea este stapan pe materiile tratate *) .

In cursul ultimei campanii electorale, amputut asista la o scene extrem de instructive§i tot pe atat de amuzanta. Vorbise Ludo

*) Cunoscutul parlamentar si publicist francezCharles Benoist, facand o calatorie de studii la Viena,dupa ce-a stat die vorba ou Lueger a ranias cu im-presia ca el avea o instructie mediocre, deli era unfel" de doctor (vaguement docteur). In realitateLueger Meuse liceul la Theresianum" unde l'a

375

www.dacoromanica.ro

Hartmann, savantul docent universitar, atatde distins prin stilln*a si talentul cu care a-plica conceptia materialists in studiile sale deistorie. Mai multi alegatori l'au interpelat asu-pra unor puncte de doctrina. Emotionat caun *color, Hartmann a declarat ca, nepreva-zand intrebarile... nu le-a preparat si deci nupoate raspunde. Atunci a luat cuvantulSchuhmeier; a raspuns el, stralucit, si a fostaplaudat furtunos de toata lumea, inclusivintrebatorii, cari pornisera doara cu gaud decearta. Si nimeni nu s'a mirat, ca, in aceastaIntrecere Intamplatoare, muncitorul necalifi-cat din Prater, copil de rob, s'a dovedit maitare decat savantul profesor universitar, fiulunui mare invatat, poet si luptator politic!Dar Schuhmeier avea si o frumoasa forma li-terara, in graiu si in scris, fara sa mai pome-nim de absoluta-i corectitudine gramaticala,cum nu este, de pilda, cazul lui Adolf Hoff-mann, colegul lui din Germania, care ii sea-mana, totusi, In foarte multe

A fost un om de mare valoare, cu toata in-fatisarea mitocanoasa pe care a pastrat-o pa-nä la arms; si a putut ajunge la cea mai

situatie pe care o poate visa un am: sa fiedivinizat de prieteni, si temut, ca o primej-die, de adversari.

facut si Titu Maiore,scu iar doctoratul 11 luase, cusucces, la universitatea din Viena.

In schimb, publicistul Eugene Boeglin, care si ela studiat viata politica la fata locului si a scris ocarte de preamarire a lui Lueger (Une capitale an-tisemite", Perrin, 1910), cand vorbeste de Schuh-meier 11 numeste, respectuos, docteur.

376

privinti.

Mal-11

www.dacoromanica.ro

La ultimele alegeri, cand a fost vorba sase cucereasca o noted cetate, circumscrip-Oa lui Lueger partidul a desemnat peSchuhmeier pentru aceasta lupta grea.Schuhmeier a dat lupta, si a castigat-o. Darcu acel prilej el si-a permis un gest de co-chetarie politica, rnenit sa arate cat de mareii era puterea: in fosta lui circumsoriptie n'afacut nici o agitatie, multumindu-se sa-siproclame urmasul, sigur a si declarat-ocategoric ca alegatorii lui n'au nevoe depropaganda, desi adversarii agitau nebu-neste. Convocand o intrunire publics in vede-rea alegerii, Schuhmeier, in loc sa rosteascaun discurs electoral, cum era de asteptat, aexpus numai oare-cari lamuriri in legatura cutehnica yotarii, sub cuvantul ca ar fi ofensa-tor pentru cetatenii Ottakringului sa li se spuiepe cine si pentru ce au sa voteze". Putini oa-meni politici din on ce tars si-ar puteapermite un asemenea lux.

Se va intelege, prin urmare, ce lovituraeste, pentru social-democralia austriecii,moartea lui Schuhmeier, in toiul luptei, lavarsta de 48 de ani.

Dar care-i rostul acestui ignobil asasinat?Prin temperamentul lui inascut, prin traiul

pe care l'a dus din copilarie, prin educatiape care si-a facut-o pe care si-a facut-osingur, si nu din vreme, si nu intr'o camarufalinistita, ci atilt de tarziu si in vartejul unorlupte atilt de crunte Schuhmeier era, desigur, un razvratit, un mare razvratit. Fie-care gand incoltit in mintea lui, tindea la re-

377

www.dacoromanica.ro

volutionarea vietii. Dar nici odata; si subnici o forma, el n'a predicat necum sa fipus in aplicare ,cruzimea, brutalitatea, bes-tialitatea. A fost om si a vrut omenia. De alt-minteri, fruntas intre fruntasii social-demo-cratiei austriace, atat de ironizata pentru le-galismul ei nestirbit K. K. Sozialdemo-kraten (social-democrati cesaro-craiestirel n'a putut face decat o politica de intelege-re, de Infratire, de pace, acolo, in Austria ce-lor mai haotice framantari sociale si natio-nale, framantari la cari se adauga si cele poli-tice propriu zise, tot atat de haine acolo, caori-unde. Schuhmeier a fost si el printre depu-tatii socialisti car dupa alegeri ramase isto-rice, s'au dus la Curte, cu totii, ca sa asculte,din gura lui Franz Iosef, mesagiul de deschi-dere a Camerii prima Camera trimeasa devotul universal, harazit acesta de batranul Im-parat.

Si-1 and Inca pe Schuhmeier, intr'o aduna-re furtunoasa, explicandu-si pasul:

_ Da, m'am dus la Curte. A trebuit sa-micumpar frac si joben; nici pans azi nu mi-atrecut supararea! Dar nu m'am dus la Curtepentru ca muncitorii sa ma vada ce bine imi stacu frac si cu joben. M'am dus pentru ca noipunem ratiunea deasupra sentimentului sipentru ea raliunea ne-a spus ca noi trebue safim de fats cand se deschide parlamentulnostru. Social-democratia austriaca este astaziatat de puternica, in cat Inaintea ei trebuiesa se deschida nu- numai coliba cea mai de

378

www.dacoromanica.ro

jos ci si palatul cel mai de sus! Suntem preacolorati pentru ca din contactul Curtii sa ie-sim spalaciti; si, n'am nici o grija: noi nu -1vom compromite pe imparatul, precum niciImparatul nu ne va compromite pe noi.

Iata-1 deci pe Schuhmeier, om cu judecataindependents si larga, netescuita in formuleprealabile si habotnice, om gata, in totdeauna, sa-si hotarasca purtarea dupa fapte siposibilitati.

Dar impotriva cui a fost silit Franz Schuh-meier sa se apere si sa-si apere colegiicu atata staruinta si cu atata caldura? Cuia fost el suit sa dea aceste asigurari solemneca, In ciuda fracului si a jobenului cumparatedin... ratiune de stat, isi va pastra intacta cu-loarea, ferind-o cu sfintenie de cea mai u-isoara spalacire?

Amanuntul e de-o grozava elocventa: ceicari ii atacau pe Schuhmeier pe tema di, du-candu-se la Curte, s'a abatut dela principiile re-volutionare, sunt tocmai adicad. Kunschak, autorul asasinatului, si amiciid-sale. Prin urmare, ei n'au nici macar scuza

slabs si trista ca au lucrat sub putereaspaimei, ca-i inebunise primej dia revolutionarype care, in ochii lor, o intrupa marele Schuh-meier de pans ieri, bietul Schuhmeier deastazi! Nu! Ei ii reprosau tocmai Ca nu eradestul de revolutionar, ca, dupa judecata sigustul lor, se abatea dela calea revolutionary;de altfel, tocmai ei nascocisera ironica poreclaK. K. Sozial-demokraten", socialisti cezaro-craiesti! 0 data mai molt se dovedeste ca par.

379

cregtinii- sociali,

www.dacoromanica.ro

tidele reactionare apara legalitatea §i omenianumai cand ele trebuie sa le foloseasca lor,dar recurg bucuros la cruzime Si bestialitateca loveasca adversarii.

Uciderea lui Schuhmeier este mai mult decat o crima: este o tragica tampenie.

Asasinul lui Schulimeier a fost condainnatla moarte. Widuva lui Schuhmeier, printr'o petiliefIcuta in numele ei si al copiilor, ramasi orfani prinfapta lui Kunschak, a cerut gratierea acestuia, in-tre altele pe temeiul ca defunctul a fost un adver-sar convins si hotarit al pedepsei cu moarte.

In petitia ei, d-na Cecilia Schuhmeier spunea caexecutarea lui Paul Kunschak ar dezonora memorialui Franz Schuhmeier, care propusese de mai multeon in parlament suprimarea acestei pedepse bar-bare".

Cererea d-nei Schuhmeier a fost implinita.Imparatul a comutat pedeapsa cu moarte in munca

silnica pe vials; iar dupa razboiu s'a mers si maideparte: Kunschak a fost gratiat pe deplin.

In ultimii ani fratele asasinului, fruntasul crestin-social Leopold Kunschak, a evoluat tot mai multspre ideile democratice, si a fost, in partidul sat],partizanul intelegerii cu social-democratii.

Lovitura lui Dollfuss s'a indreptat impotrivastangii cretin-sociale de sub conducerea lui Leo-pold Kunschak.

380

sä-si

Nola.

5i

5i

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 2.(la pag. 50)

Matthias Eldersch26 Aprilie, 1931

Ieri a murit fruntasul social-democrat, ve-chiu parlamentar, fost ministru de Interne,iar acum presedinte al Camerii austriace.Pant c'a murit! Avea 62 de ani, si 'Area atatde viguros, la trup si la minte! I-ai fi datInca decenii de viata. Ex-cancelarul Seipel,adversar politic ireductibil si prietin. perso-nal, l'a vizitat abia acum cateva zile. Prelatul-profesor, zguduit de-o moarte atat de napras-nick povesteste cu cata vioiciune Eldersch acercetat atunci problemele zilei, la rezolva-rea carora se credea chemat sa mai is parte.

Impresia e profunda. Biroul partidului silocuinta familiei sint literalmente inundatede telegrame si scrisori, continand cu totulaltceva decat condoleantele protocolare. Seprecizeaza insusiri si se amintesc fapte caripun intr'o lumina neasteptata persoana celuidisparut. D. Mik las, presedintele republicii,d. Ender, cancelarul, d. Schober, vice-can-celarul, si apoi sefii tuturor partidelor in-clusiv cele mai dusmanoase cu loth vor-besc la fel.

381

www.dacoromanica.ro

Va sa zits, Eldersch a fost om mare. Camunca pozitiva, el a contribuit in larger ma-sura la constructia intregului sistem de ocro-tiri sociale in vigoare astazi. El a fost acelacare a meditat un mare numar de reforme,si tot el a fost acela care permiteti arde-lenismul le-a eluptat, adica le-a oblinutprin lupta. Si oare, nu tot ca munca pozi-tiva trebuie socotita opera lui dela Interne?Venit in fruntea acestui minister in momen-tul cel mai critic prabusirea marelui im-periu si nasterea micei republici Elderscha mentinut ordinea, in deplinul inteles al cu-vintelor, fara sa verse o picatura de... apa. Sestie ce se petrecea, in aceeasi clips, in cealaltajumatate a dualismului de odinioara!

Dar cugetatorul si organizatorul Elderschera si un abil diplomat: ca presedinte al Ca-merii el a reusit sa-si atraga elogiile cele maicalduroase din partea tuturor adversarilor,de ale prietenilor nu mai vorbim. In genulispravilor de acest fel era recidivist: in ti-nerele, ales consilier comunal la Briinn, reu-sise sa fie trasura de unire intre nemti si cehi,can altminteri erau perfect dispusi sä segatuie reciproc.

Inc'o data, chiar data nu l'am fi cunoscutpe Eldersch in viata, felul in care-i se pri-meste moartea ar fi deajuns ca sa ni-1 pe-cetluiasca in minte: om de realer valoare. Darpentru atata lucru n'am mai starui, caci de 1oamenii de realer valoare nu mai sint o ra-ritate.

Dar Eldersch devine impresionant si chiar

382

www.dacoromanica.ro

senzational nu prin ce-a ajuns, ci prin con-ditiile in cari a reusit sa ajunga, indiferentde calitatile lui inascute.

A fost fiul unui lucrator tamplar, care amurit de timpuriu. Mama-sa, lucratoare defabrics, l'a dat sa invete tesatoria, cea mainenorocita meserie pe atunci. (Vezi si Te-satorii" de Hauptmann, piesa mult citita la notpe vremuri, dar nejucata, fiindca a fost in-terzisa de Lascar Catargiu; e drept ca §i inGermania politia o interzisese, dar acolo Ca-sa(ia a repus-o pe afis, mijlocindu-i un sue-ces formidabil).

Eldersch muncea, prin urmare, in condi-tiile odioase oferite de meseria In care in-trase si de timpul in care traia: nu existauInca acele Ocrotiri sociale cari aveau sä viesand -va, create, in buns parte, chiar de sta-ruinta lui. Dar in acea periferie a Occiden-tului pe unde Isi ducea traiul provincieaustriaca pe atunci, astazi provincie cehoslo-vaca existau ziare, reviste si carp, seneau predici, conferinte si discursuri, palpaia,in sfarsit, o viata intelectuala si sufleteascain stare sa piltrunda si sä fecundeze straturilecele mai adanci si mai Intunecoase.

asal in doua vorbe, povestim extraordi-nary minune, savarsita in nu stim cati ani deincixdare supraomeneasca: un creier de roba fost destelenit si inrodit. Intr'o buns dimi-neap Eldersch a putut sta alaturi de favoritiisoartei, iesiti din manile armatei de dascillisi meditatori.

Dar tend insusirile lucratorului tesator

383

ti

www.dacoromanica.ro

Matthias Eldersch au aparut in vazul tutu-rora, el se zvarlise de mult in lupta politicasi socials. Isi Insusise o doctrina din cate seciocneau gi se framantau intre ele, si fsi ale-sese si partidul caruia sa-i inchin-e puterealui de gandire si de actiune.

Intrat in partid, Eldersch a fost remarcatde Viktor Adler, care avea talentul extraor-dinar de a descoperi oamenii: Adler l'a desco-perit si pe Otto Bauer, pe care din prima luitinerete si dupa un singur articol l'adiagnosticat ireprosabil, cu valabilitate depli-na pentru tot restul vietii. Exists o scrisoareinedita a lui Viktor Adler, care-1 caracteri-zeaza pe Eldersch in primul avant de lupta alacestuia, intr'un colt de provincie, unde niciacolo! tovarasii nu banuiau cu tine au aface *).

Eldersch nu stia nici el cum si cand s'a po-menit frunta§ al vietii publice, iubit de unii,temut de altii, ridicat la onoruri si tarit prinInchisori. Putini au avut un cazier judiciaratat de incarcat: Inger pentru unii si diavolpentru altii, aceeasi calificare ii constituiagloria si hula: era vrajmasul ordinei stabilite.

Norocul cel mare al lui Eldersch a fost calupta dusa de el s'a nimerit favorabil plasatain limp si in spatiu: in vremea si in Cara Incare si-a desfasurat el actiunea, stapanireaera severs dar strict legalists: de aceea el aavut sa Endure greutati si necazuri, dar ni-

*) Curand dupa moartea lui Eldersch scrisoarea afost publicata.

384

www.dacoromanica.ro

MATTHIAS ELDERSCH

25

Desen de Ross

385

,°a' =

www.dacoromanica.ro

meni si nimic nu l'a putut impiedica sa-*iurmeze calea.

Dar *i societatea, care cu tot cazierul decare am pomenit! era, in fond, atat de MO-duitoare, primit rasplata. Un om ca El-dersch a avut toata latitudinea sa se instruiascateoretic si practic. In diferite corpuri aleseinclusiv parlamentul eel mare el a pututzevarsa luminile adunate dela altii ca si pecele izvorite din propria lui minte, si mul-te slut legile in cari scris *i el partea.Iar cand s'a produs cumplita catastrofa, el aputut sta de paza, a putut indrepta *i stran-ge toate isteriile dezlantuite, astfel ca revo-lutia, inevitabila, s'a facut fara pic de singe,gratie atator pricini si atator oameni, dargratie *i lui Eldersch, individul cu cazieruljudiciar supra-incarcat, pe care prietini siadversari ii plang astazi de o potriva desincer.

A fost om mare defunctul Matthias El-dersch. 0 spune monseniorul Seipel, o spunepre*edintele Miklas, o spun Ender *i Schobersi Vaugoin si toti ceilalti duFnani politici,de*i el nu *i-a calcat niciodata ideile *i pro-gramul, nu s'a abatut nici o data dela hota-rarile partidului si, in nici o imprejurare, n'alucrat impotriva intereselor clasei pe care 0reprezenta. Dar de ce-a fost, de ce-a pututajunge mare ? Pentru ca.* nu i-a lipsit singura*coala unde putea sa invete: partidul politic,organfzatia economics, terenul de desfa*u-rare *i emulatie, campul, vast si rodnic, deexperienta politica *i socials, care face din

386

si-a

tai -a

www.dacoromanica.ro

fie-care cetatean, in limita puterilor lui e-xacte, un gospodar al lucrului public, iar pecetateanul, cat de umil, descoperit cu vre-uhtalent mai de seams, 11 scoate glorios laiveala.

Eldersch nu e singurul exemplu. Austria,dupa ce-a trecut prin teribila catastrofa, s'apomenit inteo *situatie cu totul noua; dar intoate ramurile si in toate domeniile a avutla indemana pregatiti parch" anume oa-meni inarmati cu toate cunostintele si cutoata experienta, gata sa Infrunte nevoile sicapabili sa-si asume raspunderea.

Nola. In cercetarea Contra bolsevismului" pecare am publicat-o in Februarie 1920, spuneam:

La Viena partidul social-democrat avea (inaintede rfizboiu) multi deputati in Camera centrals si incea provincials, avea si membri in consiliul comunal,iar in fruntea numeroaselor lui organizatii politice sieconomice (cooperative, etc.) avea mii si mii defunctionari, alefi dintre muncitorii cei mai inteli-genii si mai capabili. Toti acestia, dupa ani de munch,se specializasera in nenumarate chestiuni privindviata practica. Ei isi apropiasera toate cunostinteleteoretice si practice, si le experimentau zilnic, ma-nuind fonduri de milioane si aparand interesele asute de mii de oameni. Dar pe langa acesti functio-nari, fie-care organizatie si fie-care institutie isiaveau comitetele deosebite, compuse tot din munci-tori, alesi si realesi. Iar massa muncitoare, la aduna-rile generale, foarte frecvente, participa la cerceta-rea si controlul intregii activitati, atat de multi-late-rale." (Cuvantul Liber", 1 Februarie 1920).

Ne-a venit sub condeiu cuvantul Viena. Fire Oe,aveam- ip vedere toata Austria.

387

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 3.(la pig. 53)

Savanti si bgcNirani23 lunie, 1923

Am anunfat moartea lui Skedl, fost pro-fesor la universitatea din Cernau li, si, pe vre-mea aceea, deputat al Bucovinei in parlamen-tul vienez. Diferite ziare nemlesti se ocupa,cum e si firesc, de personalitatea defunctului,de ideile si de luptele lui. Skedl a desfasurato importanta activitate publicistica. Lucra-rea-i foarte voluminoasa despre opera con-telui Taaffe constituie o bogata contributiela istoria politica mai noua a imperiuluihabsburgic. Se amintesc si anecdote din via-ta-i de profesor si parlamentar.

Scriitorii germani, dela noi si de aiurea, carisoriu despre Skedl, nu povestesc insa un ama-nunt din viaf a lui parlamentara, care pentrudansii nu prezinta nici un interes. Il voiu po-vesti eu aci, si cititorii vor vedea indata capentru noi e foarte interesant.

Era o discufie aprinsa in Reichsrat, parla-mentul central din Viena al imperiului aus-triac (se stie ca. Virile componente ale Austrieiisi aveau si parlamentele for locale). Vorbeste

388

www.dacoromanica.ro

Grigorovici al nostru, atacandu-1 pe Skedl. Seshe cum vorbeste Grigorovici: foarte corect,amabil, in forma, extrem de necrutator infond. Skedl, din ce in ce mai nervos, se aparaprin intreruperi, la cari Grigorovici raspunderegulat cu argumente zdrobitoare, provocandprotestari, ilaritate, aplauze. Se stie ca in Ca-mera austriaca nu era tribuna: oratorii vor-beau dela locurile lor. In cazul de lap' depu-tatii isi mutau deci privirea, pe rand, dela lo-cul lui Grigorovici la locul lui Skedl si vice-versa, pe masura ce adversarii isi aruncau re-plicile. La un moment dat, surpriza generala:Skedl isi iese din fire se repede la Grigo-rovici ca sa-1 loveasca.

...Dar nu l'a lovit! Un deputat socialist,Forstner, de profesie birjar asi zice: prinurmare de-o forth' atletica, s'a aflat, dinteosaritura, in fata lui Skedl, l'a insfacat zdra-van si l'a strans atat de puternic, incat bietulom n'a mai putut nici sa miste un deget.

Lucrurile se petreousera cu iuteala fulgeru-lui; toata Camera, incremenita, privea specta-colul, flea sa scoata o soapta. Acestei sceneemotionante i-a pus capat Forstner, care adre-sandu-se Intregei Camere, a intrebat cu o vocecare vibra de indignare:

Ma rog, suntem profesori sau... birjari?!?Ovatii furtunoase an subliniat si cuvintele

si fapta lui Forstner. Grigorovici continuatdiscursul, bine inteles fara sa schimbe nimicdin critica pe care o facea adversarului saupolitic. Iar acesta n'a mai intrerupt.

Dar lucrul a avut si

389

si...

si

si-a

epilog.

www.dacoromanica.ro

La alegerile urmatoare ambii deputatiSkedl §i Grigorovici s'au prezintat din nouIn fata corpului electoral de Cernauti. De astadata, Insa, candidau amandoi in acela§i sec-tor, Skedl fiMd candidatul partidului orestin-social (adica, de fapt, al guvernului), iarGrigorovici al partidului socialist. Nu se maiputea, deoi, sa reu§easca amandoi.

Ei bine, inainte de Inceperea campaniei e-lectorale, Skedl i-a facut o vizita lui Grigoro-vici, cerandu-i scuze pentru incidentul petre-cut altadata in Camera din Viena. ProfesorulSkedl a spus:

Vom lupta ca adversari leali necruta-tori; n'a§i vrea sa intram in lupta cea nouacu resturile vechilor suparari. Si-mi este cuatat mai u§or, ba ceva mai mult: ma simt cuatat mai obligat sa-ti cer scuze, cu cat amconvingerea ferma ea eu o sa reu§esc §i d-tao sa ramai pe teren.

Grigorovici a raspuns:Iti multumesc pentru bine-voitoarea a-

tentiune. Eu uitasem incidentul; In nici unca,z nu ma a§teptam sa-1 rascole§ti. Daca insaceea ce te-a determinat este siguranta succesu-lui in lupta care incepe, am regretul sa todezamagesc: sint convins ca eu intru in parla-ment §i d-ta ramai pe din tafara.

A reu§it Grigorovioi. Skedl n'a mai apucatnici o data sa calce pragul parlamentului,fiMd-ca a venit prabu§drea.

Demersul lui Skedl dovede§te ca era omcam se cade §i delicat. Totu§i ramane faptulea, inteun moment de necugetare, profesorul

390

si

www.dacoromanica.ro

AUGUST FORSTNER

391

; - ,"

. _

,ti.j

''"" °V-- .6=

www.dacoromanica.ro

a comis era sa comita o brutalitate ex-trem de... urita (cel putin!), §i ca l'a reche-mat la ordine, la demnitate un birjar!

E natural ca, astazi, cu prilejul morlii luiSkedl, ziari*tii nemti, relevandu-i niritele, sanu pomeneasca tocmai de acea clips de slabi-ciune §i de slutenie din viata lui parlamen-tara. Pentru noi insa anecdota autentica!e de o mare elocventa.

De cand avem §i noi, in Romania, votul uni-versal, am auzit doara de atatea on aserliuneaca invazia badiiranilor" a coborit pasa-mi-te nivelul parlamentului. Ba, am avutchiar regretul sa gasim asemenea critice pans§i sub condeiul colegului nostru Scrutator. Desigur, acesta exprima repro§ul inteo formaeleganta Si ,clulee, dar in fond este §i el destulde... Sever cu bietii parlamentari post-belici.Am protestat intotdeauna contra gre§iteloraserliuni §i am aratat ca, sub actualul regimelectoral, in toate cazurile de scandal parla-mentar, cel putin pang acum, scandalul afost provocat de obrazele simandicoase", iarnu de mitocani.

In parlamentul colegiilor restranse, Do-brescu-Arge§ a fost lovit de Popovici-Raca-ciuni. Vlahula a dramatizat" incidentulsau accidental §i in protestul pe care i-l'adedicat i-a harazit proportii excesive. Intr'unarticol intitulat In templul legilor" Vlahutascria:

Domnul deputat Popovici, in ledinla de SAmb5tri5 Februarie a batut, In incinta Camerii, pe colegulski Dobrescu-Argo. Iard dar arena parlamentara

392

www.dacoromanica.ro

transformata in arena de circ, si discutia in pu-gilat. Cum se cunoaste ca sintem Romani !

Fara sa vreau ma gandesc la cuvintele d-lui Carp:pe unii ii own convinge, pe agii ii vom inving'e. D.Dobrescu era destul de convins; valorosul sau coleg,onorabilul d. Popovici, a gasit necesar sa-1 si in-

...Frumoase exemple pentru tinerime ! Frumosmod de a ne recomanda in strainatate!...

$i fa mai mirati ca tinerii de azi sint blazatinu mai stiu sa respecte nimic! Dar and preotii inaltar iii sfasie arunc5'n cap evangheliasi sfantul potir, ce pietate sa mai aiba tinerii pentrucanoanele acestei sarmane religii, batjocorite intemplul ei si de ministrii ei

,,... Pagliacci, pagliacci, mult haz mai au si come-diile astea, numai de nu s'ar sfarsi tragic!

Mai sint in articolul lui Vlahuta si alte ex-plozii tot atat de virulente. Cci doi luptatori"au iesit zdrobill din acea satira nemiloasa. Po-povici si Dobrescu n'au mai uitat-o. E dreptca intaiul era mitocan si al doilea Oran. Darerau in parlamentul colegiilor restranse, care

chipurile constituia o exacta selectie avalorilor intelectuale, morale si educationale(unui corp atat de select, de ce nu i-am faceonoarea de a crea si un cuvant ad-hoc pentrucaracterizarea unei insusiri pe care numai elputea s'o aiba in grad atat de perfect?). Cepacat ea ambii eroi si judecatorul for au mu-rit, toti trei, inainte de timp, asa ca n'au pututasista la o repetare a fenomenului, care le-arfi revolutionat judecata! Cad am avut si inparlamentul votului universal o bataie foartereusita, dar nu intre doi si-mai-badarani decat sus numilii, ci intre un boier foarte au-

393

ub:get_

si

odajdiile si-si

www.dacoromanica.ro

tentic si un frunta§ al baroului de Ilfov, caremai era si profesor pe deasupra *).

In nici un caz, parlamentul de azi, mitoca-nese, n'are sa se jeneze de cel de ieri, boieresc.

Nicu Filipescu abia fusese ales pentru in-thia ()aril deputat, cand i-a strigat lui RaduMimi, pe atunci ministru de interne: hot deceasoarnice!" Si tot el, mai tarziu, a apostrofattot atat de... energic si pe alt ministru, careera si un om politic foarte popular... Iona§Gradisteanu 1 -a apostrofat pe Mitita Sturdza:ramolitule!". Carp si doara Carp era unuldintre parlamentarii cu adevarat parlamen-tari!" i-a aruncat lui Take Ionescu un epitetfoarte trivial, iar Take Ionescu, discutandpolitica externs a lui Carp, a caracterizat-o:conceptia unui om ajuns in mintea copiilor.

5i ce pacat, iarasi, ca lui Vlahuta nu i-atrebuit subiect" in zilele and s'au intamplataceste eazuri si nenumarate altele. Cad,rascolind mai adanc in amintiri, asi puteainmulti la infinit exemplele. Ce-ar mai fi dacilam, recurge §i la colectia dezbaterilor parla-mentare! Osteneala ar fi Insa de prisos. E deprisos sa mai dovedim ceea ce este gata dove-

*) Tocmai cand recitesc randurile acestea, tele-graful anunta ca in Camera spaniolg un ministru apalmuit pe un deputat. Nu ne intereseazi de ce: nuavem curiozitatea Mangafalei" lui Caragiale. Ne in-tereseaza numai faptul ea in timpul de fats, in Spa-nia democratia este infrfinta si ministrii nu se mairecruteaza dintre ghiorlani, ci din elita elitelor. Si,cum socialistii, drept protestare in potriva nouluiregim, s'au retras din parlament, nu s'a gasif si acoloun birjar, care si modereze avantul boierului-mi-nistru si sal puie in curent cu prescriptiunile celemai elementare ale codului bunelor maniere.

394

www.dacoromanica.ro

dit! Camerele oligarhice se coborau cel putintot a§a de jos, in patima i In vocabular, ca sicamerele votului universal.

In Austria, acela§ lucru. Nu mai cercetamce s'a petrecut acolo pe vremuri, in parla-mentul oligarhic. Ajunge incidentul povestitmai sus, intamplat in parlamentul votuluiuniversal.

Skedl, profesor universitar, drept raspunsla abacuri politice, nici macar personale,a vrut sa sara la bataie; iar Forstner, birjar, aImpiedicat aceasta mine. Si, detaliu impor-tant: Forstner s'a multumit cu strictul necesar,l'a tinut strans pe Skedl, ca sa nu se mi§te, daraltfel nu l'a atins.

SA Insemnam incidentul, pentru viitoareasesiune a parlamentului roman.

VLAHUTA

395

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 4.(la pag. 54)

Viktor Adler si palatulIn sanul partidului socialist austriac a pro-

vocat protestari §i discufii faptul ca ale§ii so-ciali§ti s'au dus la palat ca sa asculte mesa-giul de deschidere a Camerii citit de FranzJosef.

In articolul despre Schuhmeier (anexaNo. 1) am reprodus explicatiile ncestuia. Darinsu0 Adler a fost silit sa se explice, in con-grese §i. intruniri. In rezumat, el a spus:

N'am prea fost convins de utilitateamergerii la palat. Dar s'a hotarat asa. Nutrebuie exagerate nici avantagiile, nici nea-junsurile. In orice caz, a fost o chestie de po-Meta sa faspunzi unei invitalii. Dar a fost sichestie de oportunitate; caci exists oportunis-mul oportunist, dar exists §i cel principial. Sie mai u§or sa cillare§ti linia dreapta, de catsa fii seama de nevoia momentului. In speciear fi fost si mai comod. Nu ne-am dus ca sub-alterni. Ne-am dus in calitatea noastra ofi-ciala de factor cu o anumita misiune in stat,la alt factor care in ziva de astazi isi are §iel atribuliile lui. N'am uitat nimic din tre-

396

www.dacoromanica.ro

cutul. si din traditiile noastre. Am gasit insao comunitate de interes, in acest moment,intre proletarul pe care-1 reprezentam si im-paratul care s'a Vazut silit sa adopte punctulde vedere al egalitatii de drepturi pentruproletariatul ungar si pentru eel austriac *).De sigur, a trebuit sa ne impunem o sfor-tare ca sa facem drumul la palat. Dar nu ui-tati ca si dela traditia habsburgica papa lainvitatia trimeasa socialistilor, este o bucatade drum, care si aceea a trebuit facuta.

Acestea au fost, in rezumat, argumentele cu

*) Charles Maurras in Enquete sur la Monarchie"cauta nu §tiu ce mangaiere in talmacirea atitu-

dinii sa zicem democratizante" a lui Franz Iosef.Maurras scrie:Vechea stare de spirit republicans descre§te in

toatd lumea. Suveranitatea politics, infatisatil fi do-ritd in 1848 ca un scop, se coboard la rangul demijloc. Sufragiul universal era un mijloc pentru Bis-marck; el este, evident, tot mijloc si pentru Franzlosef (il en est evidemment un autre pour Francois-Joseph). Popoarele se arata de acord cu domnitoriitor: singurele probleme politice de cari par a se pa-siona in zilele noastre sint de ordin national si so-cial.".

E foare frumos tot ce spune Maurras. Dar el crede,probabil, ca. Franz Iosef a luptat ani de zile ca saimpuie votul universal, ca in tot acel timp poporula luptat din rasputeri ca sa linpiedice introducereaacestei reforme §i ea, in cele din urma, poporul s'arasgandit §i s'a raliat la parerea imparatului.

Din scurtul istoric pe care 1-am facut in capitolulrespectiv, cititorii ,§tiu ca poporul a luptat pentruvotul universal si ca imparatul, dupa multa opunere,s'a raliat el la parerea masselor, fire§te ca mijloc.Sistemul parlamentar, on -care ar fi el, nu poate con-stitui nici o data un scop

folosulin sine: este un mijloc

de a conduce tam, in uneia sau a mai multorclase; incorigibili cred chiar ca in folosultuturor claselor. In tot cazul, mijloc ; scop, nici odata!

397

isi

optimistii

www.dacoromanica.ro

cari Viktor Adler a sustinut procedeul parla-mentarilor social-democrati. De altfel, fapteleau venit apoi sa faca dovada ca mersul la pa-lat die Hofgangerei" a fost un act oca-zional, de oportunitate anume, cum zi-cea Ald ler, de oportunitate principiala, iar nuoportunista in sfarsit, un act izolat. In 1911,la a doua deschidere a 'parlamentului, in le-gislatura urrnatoare parlamentul austriacn'avea sesiuni, ci numai legislaturi intregi, cudurata de 6 ani, intrerupte doar prin amanariintamplatoare, iar nu prin vacante fixe so-ciali§tii nu s'au mai prezentat la palat ca saasculte citirea mesagiului de deschidere. Numai era un motiv ocazional ca s'o faca.

Totu§i, mult mai tarziu, Viktor Adler a maifacut ()data drumul la palat.

Era la sfarsitul razboiului, dezastros pen-tru Austria habsburgica. Imparatul Carol fa-cea toate sfortarile ca sa salveze ce se va maiputea. Tinea mai cu seamy sa-si salveze tro-nul. El a invitat si conducerea partidului so-cialist, la o consfatuire. Partidul a /*punstrimitand o delegatie, in frunte cu ViktorAdler. Audienla a fost in palatul dela SchOn-brunn. A participat si imparateasa Zita.

Imparatul a facut o expunere, terminatecu un apel de colaborare catre sociali§ti, pen-tru ca impreuna sa faca fata situallei.

Adler, la randul lui, §i-a facut expunerea,terminate cu declaratia Ca nu este posibira

398

www.dacoromanica.ro

nici o colaborare: imparatul trebuia sa abdi-ce. Asupra acestui ultim punct s'a incins odiscutie, linistita dar lipsita de once reticen-fa, in care ambele parti isi sustineau punctelede vedere, radical deosebite.

La un moment dat, Adler, batran si bolnavde inima, a avut o sincopa.

Imparateasa Zita, femeie energica si pH-ceputa, i-a sarit in ajutor si s'a ostenit cu elpans l'a readus in simtire. N'a fost chemat unmedic, n'au fost deranjati nici oamenii deserviciu. Momentul era prea gray pentru calucrurile sa se petreaca normal. Adler, reve-nindu-si in fire, s'a scuzat de neplacerea pecare o pricinuise, a multurnit gazdei pentruosteneala ce si-a dat, si reluand find discutiei,si-a repetat declaratia fermi, expresia uneihotariri neclintite : imparatul trebuie sa ab-dice. Si imparatul a ,abdicat.

Cunoastem faptele acestea dintr'o impre-s.ionanta descriere a lui Emile Vanderveldecare le-a aflat dela cei de fata atunci.

Tot la capitolul acesta trebuie sä amintiminsa ca., sub alta forma, socialistii austriaci fu-sesera de multe on = si aveau sa mai fiemusafirii imparatului. Si nu numai sefii, nunumai parlamentarii, ci muncitorii socialistidin Viena, in toata imensitatea for numerica.

Vorbim de serbarile de 1 Main, can se fa-ceau regulat in Prater. Aceasta vasta si fru-moasa grading, care prin marimea si prin

399

www.dacoromanica.ro

destinatiile ei diverse ar cuprinde, dupa no-tiunile noastre bucure§tene, §oseaua, parculCarol §i Mo§ii, era proprietatea imparatului, §ide el depindea prin intendentul respectivingaduirea sau interzicerea serbarii. Si serba-rea n'a fost aiici o data interzisa. Nu numaiatat. Toti comerciantii din Prater birta§i,berari, impresari §i antreprenori de distractii,stapanii pravaliilor de tot felul, organizatoriifeluritelor expozitii erau chiria§ii impara-tului. Pentru toti 1 Mai era o afacere stralu-cita, cad le aducea o dientela sigurei de aproa-pe un milion de persoane: sociali§ti, simpati-zanti, oameni dornici de petreceri in massa,plus simpli curio§i. Si nu uitati ca. la Vienaocaziile de acest fel erau rare, pentru ca legearepauzului admitea prea patine sarbatori.

Ei bine, de 1 Maiu toti proprietarii de intre-prinderi din Prater 1§i impodobeau localurilecu ro§u, de sus pads jos, nu numai inauntru,dar §i pe din afara, astfel ca tot Praterul de-venea, pentru o zi, socialist. Se poate spunedeci ca o data pe an, in ziva de 1 Maiu, socia-li§tii erau musafirii imparatului, care, din par-te-i5 facea tot posibilul ca §ederea sa le fie pia-curd. Amabila gazda f Din acest punct de ve-dere, nici primarul ro§u", Seitz, care a func-tionat atatia ani dupa razboiu, n'a putut facemai molt.

Franz Iosef suporta cu demnitate poreclatovara§", dupa cum adevaratii tovara§i o su-portau destul de bine pe aceea de palatifti.Viata in Austria nu era liniata ca un caiet dedictando.

400

www.dacoromanica.ro

Am socotit ca §i aceste informafii merits safie notate, drept contributie la capitolul Hof-gangerei". Ele confirms maxima celebra ad-nei de Eschenbach, maxima care printr'ogre§ala de tipar a fost citata fals aiurea §i alcarei cuprins adevarat e acesta: austriacul eun ins alciituit din compromisuri.

26

401

V. ADLER

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 5.(la pag. 56)

Conte le Sternberg27 Aprilie 1930

La Viena, intr'un sanatoriu, a murit, pe ne-asteptate, ex-celebrul publicist si om politicZdenko Adalbert Sternberg, uitat cu totul invremea din urma, dupa ce ani Indelungati M-euse atata zgomot. Porecla batjocoritoare derRadaugraf" (aproximativ : contele Tamba-lau), nu-1 impiedeca sä fie conte autentic, deconsiderabila vechime si cu inalte inrudiri;iar suprimarea, prin lege, a titlurilor de no-blete, l'a jignit profund, cad a simlit nevoiasa se mangaie cu un palid surogat: pe carta-ide vizita, sub numele acum jalnic burghezit,a imprimat formula de revalorizare: dinspita straveche a contilor de Sternberg".

A Post extrem de interesant, prin calitati casi prin defecte. Inalt, viguros, de o rara vioi-dune, solid mancator, si data putem spune

solid bautor, batand recordul In toate ra-murile petrecerii, dar totodata impulsiv si ve-hement, gata oricand de cearta si gata oricandde lupta, cu spada, dar si cu pumnul pa-rea mai curand un personagiu desprins dinWalter Scott, decat om ca toli oamenii, cres-cut 0 trait in zilele noastre. Si nu era laudsgoals cand isi invoca sirul de stramosi, cu au-

402

www.dacoromanica.ro

reola lore de singe, rasarita din framantarileatator veacuri. Ar fi vrut sa le urmeze pilda,dar acum prilejurile erau atat de rare! Abiadata s'a ivit un biet razhoi anglo-bur incare, din primul ceas, a luptat ca voluntar inoastea burs; §i numai dupa decenii, razboiulmondial, dorit si cerut de dansul, 1-a readusin armata auMriaca, unde in pragul batra-netii = §i-a facut debutul de aviator.

Intre cele doua razboaie, contele Sternberg,strabatand fan §i continente, a vazut mai mul-te revolutii. Nefiindu-i dat sa is parte, alergacel putin sa le priveasca de aproape, cu emo-tia care atafia privesc la incendii.

Hermann Bahr i-a facut contelui Stern-berg un portret entuziast. Extragem:

Sternberg e un austriac veritabil, in bine ca §iin rau, Foarte inzestrat, mai mult chiar decal i§i daseama el insu§i; dar foarte stangaciu in folosireadarurilor sale. Cu simtul puternic al realitatii, In tot-deauna pe calea cea buns; u§uratec, lipsit deforta critics fats de sine insu§i §i de altii. Pe langaasta, stapanit de-o inclinare primejdioasa: nevoia dea-1 face cu orice pret pe omul dat dracului (denverfluchten Ken' zu spielen), aceasta, poate, iar4idintr'un sentiment foarte austriac: jena de a-§i dain vileag seriozitatea interioara, desavar§ita cinstesufleteasca, §i toate celelalte insu§iri".

Cinstea sufleteasca Sternberg §i-o trada intot ce facea. Atitudinea luata de el, odata cuMasaryk, in chestiunea Hilsner, a fost o maresurpriza: savantul doctrinar cad numaiatata parea Masaryk pe atunci §i zgomo-tosul chefliu caci numai a§a aparuse Stern-berg pans atunci punanduli in joc unul

403

cu

totusi,

www.dacoromanica.ro

toata autoritatea, celalalt toate simpatiileintru apArarea unui individ neinsemnat si aunei cauze suparatoare! Sternberg a luptatsimultan cu Masaryk, dar nu impreuna sinici in acelasi fel : indiferent de chestia incare intervenea, Sternberg isi avea genul luipersonal, menit ca pe spectatori intaiu sa-i ui-measca si sa-i revolte, iar apoi... sa-i castige

0 inextricabila refea de chestii personale,mai lasa o imensa rezerva de energie, inchi-nata, aceasta, actiunii lui politice, din cale a-fara tumultoasa, in stridenta disproporlie cuce comporta realmente mediul in care se des-fasura. Mare orator mare cel putin in sen-zul fizic: voce formidabila, repeziciune de ex-primare, nesleita forts de rezistenta la toateoboselile pe care le cere genul infrunta petofi adversarii si, data trebuia, tot parlamen-tul. Prompt si sugestiv in replici adeseaspiritual el nu se ferea de expresia brutala

la nevoie, nici de cea propriu zis grosola-na. Cum l'a caracterizat Arbeiter Zeitung":avea un limbaj neob4nuit, tocmai prin aceeaca era prea obisnuit! Cu prilejul unei au-diente, imp aratul Franz Iosef 1-a si mustratparinteste:

De ce intrebuinfezi cuvinte atat de ordi-nare? E ceva de speriat!

Sternberg a raspuns:Ma iertati, Maj estate, dar deputatii 4tia

nu merits un tratament mai cum se cade.Dac'o iei asa, poate ca ai dreptate, a in-

cheiat imparatul, razand.Poate ca ai dreptate"! Aceasta incheere va

404

1

§i,

*I

ii

www.dacoromanica.ro

fi acceptata bucuros, mai cu seams la noi,unde atatia cavaleri ai bunelor maniere seplang dela o vreme ca votul universal a mito-canit tribuna. i totusi, ce contrast si cat deinstructiv! intre acel Adalbert Sternberg,conte de veche si autentica noblefe, cu aleasacrestere si cu multa carte, ce contrast intre elsi, spre pilda, deputatul Forstner, ponderatulsi manieratul socialist, de profesie birjar!

In parlamentul austriac, in ametitorul com-plex de natiuni, partide si grupari, obstructiajuca un rol foarte de seams. E lesne de infelesin ce masura un temperament furtunos caSternberg a putut folosi procedeul. Vom citaun singur exemplu: Odatil, tinand cu oricechip sa impiedice un vot, dupa ce epuizasetoate mijloacele reglementare, nu s'a dat in la-turi dela acestia: a trantit un pahar in capuladversarului. Uimire, senzatie, valmasag faraseaman! Acum Sternberg avea diversiunea do-rita! Simplu, eficace si... excesiv de elegant!

Sternberg si-a caracterizat el singur, ,coneissi elocvent, activitatea parlamentara, spu-nand ca ea n'a fost decat un continuu acces deturbare. *i spunand aceasta, el se referea laintreaga-i activitate parlamentara, care a du-rat opt ani de zile.

Dar, ca sa 1ntrebuinfam si noi, macar ingluma, propria lui expresie: ce l'a turbat" inmasura atat de extraordinara?

Cautand raspunsul, descoperim adevaratapersonalitate a lui Sternberg, cu totul alta de-cat am vazut-o pans acuma.

Acest Radaugraf', care dandu-se vesnic in

405

www.dacoromanica.ro

vileag cu insusirile lui bune-rele, apare ca unexcentric mai simpatic sau mai putin sim-patic, dupa inclinarile spectatorului, dofapt nu este numai atata; in afara si mai pre-sus de asta, e omul stapanit de o ideie careeste si o pasiune: austriacismul.

*tim cu totii ca Austria habsburgica eracompusa din atatea natiuni centrifugale carise sfasiau intre ele. Dar lupta dintre natiunilua forme neinchipuit de ciudate. Natiunilecunoscute ca dominate erau nemullumite, fi-reste, si se straduiau sa scuture jugul; darnatiunea cunoscuta ca dominants cea ger-mana era si ea nemultumita si se straduiasi ea sa scuture... acelasi jug. In adevar,data diferitele nationalitati din Austria do-reau sa fie alipite la natiunile surori, consti-tuite in state independente, aceeasi dorinta oaveau si nemtii austriaci: Anschlussul", pecare-1 jinduesc si astazi.

Cu putin inainte de razboiul mondial, ger-manul Pernerstorfer, vicepresedintele Cameriidin Viena, luand apararea slavilor din Sud, a-cuzati de iredentism, a putut sä exclame, in a-plauzele generale: Ce li se reproseaza ace-stor oameni? Ca vor sa scape de dominatiuneaaustriaca? Bineinteles ca vor! Si tine nu vrea?Vreau si eu, ca toata lumea!"

Cam in acelas timp, profesorul austriac Lu-do Hartmann, profesor si om politic, menitsa lucreze §i in diplomatie, dar deocamdatii a-preciat numai ca istoric de mare valoare,publica un studiu pentru a demonstra cä Aus-tria... nu mai trebue sa existe. Crean', pe vre-

406

www.dacoromanica.ro

muri, printr'o necesitate istorica precisa: ne-voia unei forte care sa se impotriveasca Tur-ciei cotropitoare, ea si-a pierdut rafiunea dea fi astazi, cand Turcia, la pamant, nu maiexists ca primej die pentru Europa.

-De fapt, numai doua partide, in Austria,erau pentru menfinerea acestui imperiu: an-tisemifii si evreii-nationali; doua partide cum-plit de dusmane s'ar parea si totusi le-gate printr'o alianja de fapt, tocmai in privin-fa celei mai grave chestiuni care putea sa lepreocupe. Antisexnifii si evreii mans in mina!Asupra picanteriei lucrului nu mai insist.Cred numai oportun sa amintesc explicatiadata de d. Al. Vaida-Voevod, unui strain, ve-nit din marl departari, care se plangea ca nureuseste sa se familiarizeze cu situafia dinAustria: fii bucuros, i-a spus d. Vaida, cacipentru a pricepe situafia de-aci, trebue sa in-trunesti anumite condifii patologice". Vorbalui Cosbuc: Nu cerceta aceste legi, ca esti ne-bun de le 'nfelegi!

Si totusi, Austria era un stat civilizat siavea obligafia sa dezlege toate imensele pro-bleme ale viefii moderne. Ea se resimfea inmanifestarile el interne si externe, de sfa-sierile nafionale. Guvernele ei aveau de Invinsgreutafi insurmontabile. Metternich spusesede mult, ca pentru a guverna Austria, singurametoda este sa nu multumesti pe nimeni, cacialtfel fiecare multumit creiaza douazeci denemulfumifi. Dupa atata amar de decenii,Sternberg putea Inca s'o confirme. In studiulIm Wechsel der Zeiten" (in care gaseste si

407

www.dacoromanica.ro

prilejul sá-1 apere vai! atat de... poslum!pe Avram Iancu), Sternberg spune:

Cererile de institute culturale ale rutenilor, aleslavilor de sud, ale italienilor sunt respinse. Intr'unan anume: in 1910 cehii au impiedecat, prinobstructie, intemeerea universitfitii italiene, in 1911,germanii, can cu un an inainte sustinuserfi saceastalege, acum au facut ei obstructie impotriva-i".

Simpla ciudatenie intamplatoare? Nu; sis-terri general §i permanent. Caci:

Cererile fiecfirui popor in parte nu sunt respinsede monarh si de sfetnicii lui, ci de celelalte popoare.Si asa, progresul cultural si economic devine im-posibil. Dezideratele cele mai vitale sunt judecatenumai din punctul de vedere national. In Ungariaelementele nemaghiare sunt in chip barber asuprite,sub raportul cultural si economic. Daca ceeace sepetrece acolo in numele liberalismului, ar face-oimparatul, Europa civilizata l'ar pone pe aceeasitreapta cu Nerone".

Viata este insa teribil de complexa §i oferanecontenit surprize. Cu toate luptele dintrenationalitati, o actiune de interpenetratie seIkea dela sine. Convietuirea nationalitatilorn'a ramas fara urme. Ele se influentau reci-proc §i se fasonau una dupa chipul celeilalte;din ce In ce eapatau tot mai multe identitatisuflete§ti, cars se accentuau tot mai puternic.Din toate partile se vorbea de acel holm aus-triacus pe care unii it vedeau pe cale sa seformeze, iar altii 11 socoteau gata format. Dinmultele afirmatii In sensul acesta, vom lua unala intamplare. Cam in acela§ timp in care

408

www.dacoromanica.ro

Sternberg spunea cele de mai sus, IohannesAnkwicz a scris in Osterreichische Rund-schau" :

Se si vede astazi cum din Omestecul nationalita-tilor se cristalizeaza un tip austriac. Se observa carasele se lncruciseaza: oameni cu nume slave stauin fruntea luptelor nationale ale germanilor, vi-ceversa. Se Intemeiaza o conceptie comuna a lumiisi o atitudine comuna fats de chestiunile practiceale vietii. Functionarii slavi iii implinesc misiuneacam lafel cu cei germani, iar acestia cu totul altfeldecat functionarii germani din Germania".

Ankwicz constata aceste lucruri in 1910 sile da ca dovada pentru susline o teorie.Dar cu trei decenii mai inainte prin 1880

scriitorul Berthold Auerbach, din pur in-stinct literar, fara sa banuiasca macar vreoproblems, ne infatisase, intr'o povestire,' tipulaustriacului ca atare, cu sufletu-i cald, inchi-nat muzicii zglobii duioase. Eroul lui Auer-bach cants, putem zice: austriaceste; bineinteles din Schubert. Si cine este eroul a-cesta? Este romanul Nicolae Dumba, priete-nul lui Franz Iosef si darnicul sprijinitor alartelor la Viena, darnic din veniturile pe carii le furnizeaza imensele domenii din Roma-nia'). Este romanul Nicolae Dumba, al carui

Nicolae Dumba a fost presedintele si nu deforma a nenumarate comitete culturale si artisti-ce. In cele mai multe cazuri el era initiatorul. Donadintre cele mai rnajestoase statui din Viena a luiGoethe si a lui Schiller au fost inaltate gratiemuncii jertfelor personale ale lui Dumba. Si multedin raritatile cele mai pretioase ale muzeelor vie-neze fac parte din tezaurul adunat de el. NicolaeDumba punea o pasiune o ardoare fara seaman inserviciul pe care impusese: ridicarea artistica a

409

')

a -ti

si9i,

1i

1ihit

www.dacoromanica.ro

nume traeste si azi la Viena, nu numai pe fa"-blifele unei strazi: caci el are urmasi valorosicari slujesc cu dragoste Austria micula deazi, cum au slujit-o si pe cea mare de ed.Unul dintre acestia, Constantin Dumba, si-apublicat de curand memoriile, in can se man-dreste ca el a fost diplomatul care, spre maimarea glorie a imparafiei austro-maghiare, areusit sa impuie Jul Dimitrie Sturdza gestuldureros al scuzelor dela Iasi! Oesterreichfiber attest Formula n'a fost nici o data expri-mata dar ea salasluia in sufletele austria-cizate!

Ei bine, Sternberg a fost un fanatic al aus-triacismului. Criticile amare citate mai sus,el le facea nu pentru a semana desnadejdea,ci pentru a cere, cu staruinfa si cu vehemenfa,indreptarea.

Dupa el, nu era nici un motiv ca deosebirilenationals sa impiedice buna conviefuire intrefiii patriei comune. Si la aceasta conceplie.n'a ajuns printr'un proces de indrazneala gan-dire. Coborind din spila straveche a contilorde Sternberg" can de sapte secole ,traiau inBoemia, el s'a nascut lute() vreme child fami-

Vienei. De aici i s'a tras si moartea. Era bolnav canda aflat ca la Venetia se trateaza vanzarea unui foartepretios obiect istoric si artistic. El ar fi consideratca o mare nenorocire ea obiectul sa ajunga aiureadecat la Viena. Cu tot ordinul medicilor de-a evitao asemenea calatorie, Dumba a alergat la Venetia.Oboselile si celelalte neajunsuri ale voiajului i-augrabit moartea.

Nicolae Dumba a fost si om politic, apartinandstangii liberale. In Camera si in Senat s'a bucuratde mare autoritate, mai cu seams in chestiunile eco-nomice.

410

www.dacoromanica.ro

lia lui isi pierduse de mult puritatea german5,daca va fi fost avut-o. Intre lnaintasii lui apro-piati se afla prietenul si colaboratorulfie al lui Goethe, acel Kaspar Sternberg, mareanimator al culturii germane; dar se afla siacel Franz Sternberg, prietenul si protectorullui Palacky, eroul renasterii culturale cehe ;

si daca Palacky putut implini meni-rea, aceasta se datoreste numai sprijinuluiputernic dat de Franz. De altfel, Zdenko A-dalbert Sternberg, oratorul si publicistul delimbs germana, a fost ales intr'o circumscrip-tie ceha, iar apoi, In Camera din Viena, inre-gistrat ca radical ceh. Va sa zica un ceh, unceh radical, care lupta, Insa, nu pentru cauzaparticulars a cehilor, ci pentru toat5. Austria,

o Austrie nu asa cum este, ci cum va sa fie:sublim organizata si sublim condusa, astfelca ea, apoi, sa faca fericirea tuturor fiilor ei,a cehilor ca si a celorlalti..

Cum se prezenta Austria in situatia de a-tunci? Sternberg o caracteriza astfel:

tin plc de coruptie, mai multi debandada, yes-nick' lupta intre limbi, nemarginita indolenra, lipsaspiritului de intreprindere, si toate acele pgrli intu-necoase ale mic-burghezismului, iata manifestarilepatologice ale Austriei".

Dupa Sternberg, numai acesta era raul; sidupa el, era provocat numai de luptele ratio-nale. Leacul consta deci in suprimarea acestorlupte. $i tine putea sa le suprime? 0 singurapersoana: Imparatul; dar Cu o singura condi-tie: sa-si is in serios absolutismul.

Este un mod de a gandi specific austriac.

411

stiinti-

si-a

www.dacoromanica.ro

Despre misiunea *i puterea monarhului, aus-triacii aveau o idee grandioasa; *i in primulrand o avea monarhul Insu*i. In romanulMayer ling", Claude Anet pune in gura luiFranz Iosef aceste cuvinte adresate lui Ru-dolf:

Popoarele mele nu inteleg intotdeaunamotivele actelor mele, dar le-am ca§tigat in-crederea pentru ca ele simt nedesIu§it ca im-paratul §i regele for lucreaza dezinteresat pen-tru ele... Daca not ne-am parasi postul, dacadinastia ar disparea, aceste popoare, astazi u-nite, s'ar Imparti i s'ar combate in lupte fra-tricide. In locul unui imperiu prosper .si ma-ret, pe care stramo§ii tai l'au facut bucata cubucata, n'ar ramanea decat o pulbere de state,slabe, nelini§tite, amenintate la granite de ve-cini puternici *i tremurand la gandul zilei demaine...

E in afara de orice discutie ca romancierulfrancez reds exact modul de a vedea al luiFranz Iosef, mod de a vedea care era §i al luiSternberg. De cat, dupa aprecierea acestuiadin urma, imparatul nu tragea concluziile lo-gice cuvenite din propriile sale pareri. Pecand imparatul spre all putea macar In parteimplini misiunea, admitea numeroase §i a-danci sparturi in puterea lui absoluta, sa-crifica o parte ca sa salveze restul Stern-berg vroia sa-i sugereze, ba in cele din urcrna avrut chiar sa-i impue absolutismul.. absolut!

* *

Este foarte interesant de vazut cum, dela

412

www.dacoromanica.ro

adoratiunea idolatry fats de monarh, Stern-berg a lunecat papa la, inclusiv, lose -maj es-tatea perfect caracterizata. Cad tot silindu-sesa-i sugereze imparatului maniera forte, si-aexcitat temperamentul in asa masttra, incat aajuns sa explodeze in cuvinte de soiul acesta :

Cea mai mare primej die care poate a-meninta un stat este sa fie condus' de batrani.Stiinta moderns a gasit ca exists o patologie abatranetii. Omul care imbatraneste devine in-capatanat ca un catar. Batranul isi pierde sisimtul onoarei.

Concluzia se impune: Franz Iosef sa piece,lasandu-i locul lui Franz Ferdinand. AcestaImpartasea in totul vederile lui Sternberg siIsi propunea ca la momentul dat sa impara..teased in chipul cuvenit.

Si razvratirea lui Sternberg nu era tocmaiplatonica. In mintea lui se si Inchegau ultime-le consecinte, cum rezulta din avertismentulpe care-1 reproducem aci

Cititi istoria Boemiei si yeti vedea ciiSternbergii au facut regi, pe cari insa, candau ranit credinta si drepturile poporului, i-auizgonit cu biciul, ca pe cainil

Nici in alts Ora asemenea cuvinte n'ar con-stitui un compliment prea dulce, dar este si-gur ca nimeni nu le rostise Inca in Austria,unde delictul de lese-maj estate era cel maigray din &ate nascocise codul, unde pedeapsapentru acest delict se abatea vertiginos sistrasnic asupra ori-cui, fara sperante de apelsi recurs, fara putinta de gratieri si amnistii.Dedandu-se acestui desfrau de limbaj, Stern-

413

:

www.dacoromanica.ro

berg dovedea ca, pe langa curajul fizic, 11

are §i pe cel moral, ca fara §ovaire e gata sa-iexpue persoana pentru ceeace crede sau... i§iinchipue a crede.

Lucru extraordinar §i inimaginabil I Stern-berg a scapat fara pedeapsa. De ce? S'au in-cercat explicatii. Una a fost gasita in acestecuvinte scrise de Hermann Bahr in portretuldin care am citat:

Ca toti adeviiratii oameni din Austria,Sternberg n'a fost nici o data luat in serios.Asta a fi fost norocul lui: cad la not adevarule tolerat numai atata timp cat e luat dreptgluma".

Slabs explicalie! Neseriozitatea delicventu-lui nu putea constitui o circumstanta u§ura-toare, ci una foarte agravanta. Sa glume§ti cuimparatul? S'a spus altceva. Anecdota, foartediscrete, abia optita caci altfel putea de-veni §i ea lese-maj estate pretindea ca in-tervenise d-na Schratt, artista care de anide zile nu mai juca decat un singur rol,extra-teatral: era, ca sa zicem a§a, consilieraintima a imparatului. .Simpatia ei pentruSternberg era fireasca: temperamentul lui eradoara facut parts anume ca sa capteze peoamenii de teatru; i oricat ea nu va fi avutpriceperea politica, trebue sa fi simlit, tot cuinstinctul omului de teatru, ca razvratirea luiSternberg nu pornea din ura, ci tocmai diniubire exasperate.

Imparatul 1-a iertat. Probabil singurul cazin viata lui Franz Josef §i, banuesc, in istoriatuturor Habsburgilor. Dealtfel, vinovatul §i-a

414

www.dacoromanica.ro

cerut iertare in public, printr'o scrisoare ca-tre pre§edintele Camerei, scrisoare pe carei-a adresat-o insa dupa ce, de fapt, Imparatul11 iertase. Mai tarziu, in cartea citata mai sus,Sternberg si -a explicat purtarea:

..S'a desvoltat un sistem care consta in a-1 pazi peimparatul de orice informalie. Cand am dus luptacea mare in parlament, vrand sa frang cercul trasin jurul imparatului, am fost silit sa recurg la mij-locul cel mai brutal si anume sa atac insasi sacralui persoana, pentru ca in felul acesta sa is cunos-tinla de chestiune".

Sternberg, ramas fidel credintei sale, a5-tepta mantuirea dela Franz Ferdinand. Ata-tia 1-au ironizat, de pe atunci, pentru simplis-mul ,,,doctrinei" sale. Azi apare mai putin co-mic, nu doara pentru ca doctrina s'a doveditbuns, dar pentruca s'au inmultit spaimanta-tor simpli§tii! Cine nu adopta astazi, cu entu-ziasm si voluptate, panaceul dictaturii? Atiltanumai ea, in marea for pornire de auto-j ern',dictatori§tii cei mai multi 1§i rezerva ro-lul sa dicteze, a§a ca, tocmai cand ar fi sa fie,n'ar avea tine sa primeasca dictarea.

Dar, prin atentatul dela Saraievo, FranzFerdinand a fost smuls din lupta. Si Austrias'a prabu§it, Un val naprasnic, cum lumeanu -1 mai pomenise, a curatat arena de oameni§i probleme. Sternberg a ramas. S'a pomenitsingur,, atarnand in haos, mai mult acum decat in ceasul nebuniei supreme, cand, aviator-voluntar, a 1ncalecat vazduhul pentru 1ntaiadata.

415

www.dacoromanica.ro

Atunci avea Inca un ideal prin care zadarnicam cotrobai astazi, ca sa-i cercam, postum,temeinicia". S'ar fi putut in adevar ajungela generalizarea tipului austriac prezintat deAnkwicz in variate esantioane cantat deAuerbach in persoana lui Nicolae Dumba? 5iar fi putut in adevar Habsburgii sail conti-nue misiunea, asa cum Claude Anet, ecou sar-castic, le-o formuleaza Inca? $i ar fi fost a-ceasta in adevar spre binele popoarelor, asacum, Cara indoiala, o credea profund FranzIosef?

Asemenea intrebari pot sa si le puie altii.Sternberg n'avea nici un motiv sa -Si chinuiascamintea : pentru el ramanea perfect adevarattot ce spusese. Catastrofa se datora unei pri-cini cu totul intamplatoare: nu i se ascultasesfatul. Iar acum raul era fail leac: pentru si-tuatia de azi nu mai avea nici sfaturi.

Si omul care a dus lupte eroice, omul carede atatea on a Infruntat moartea, ba chiar peInsusi imparatul, viteazul acesta, cu rezervelelui de energie si avant ramase intacte, cu pu-terea lui de lupta pururi nesleita, se trezi tin-tuit intr'o tragica inactiune. Evident, o simply

trecatoare omisiune a Destinului: Intr'un felsau Intr'altul va trebui sa dispara. 5i Destinul

adus aminte: 1-a cules de pe lumea asta,dar nu asa cum ar fi visat-o urmasul imbatatde legends si bravura al spitei stravechi".In vremea noastra de cumplita Injosire nicimoartea nu mai respects protocolul.

...Pe contele Zdenko Adalbert Sternberg 1-arapus o intoxicatie cu alcool metilic.

416

si

si

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 6.(la pag. 92)

Moartea unui ziarist vienez12 Decembrie 1929

Ziarele din Viena ne aduc o veste cu careagentiile n'au incomodat telegraful: a muritEmanuel-Mendel Singer. N'ati auzit de el pangacuma. Cu toate astea, pe limpid monarchieia fost un factor de seams in ziaristica si. inpolitica austriaca, iar In vremea din urmaajunsese, probabil, decanul de varsta al preseivieneze, caci moare la 83 de ani.

Emanuel-Mendel Singer era fratele raposa-tului Wilhelm Singer, directorul mull faspan-ditului Neues Wiener Tageblatt" si, pans faclipa marelui razboiu, presedintele FederatieiInternationale a Presei. Aceste titluri, mai cuseams al doilea, arata ca Wilhelm Singer sebucura de notorietate mondiala. Emanuel-Mendel, simplu reporter parlamentar func-tie pe care a implinit -o pans in ultima zi avietii n'a razbit in masscle largi nici inlauntrul 'aril, necum peste hotare. El a pututexercita, vreme indelungata, o inraurireadanca si cu repercusiuni indepartate, darcare, nu mai putin, a fost si a ramas anonima.

Si totusi erau in lumea politica oameni cariIt cunosteau bine pe Emanuel Singer, can it

417

27

www.dacoromanica.ro

priveau cu Ina lta consideralie si cu deosebitasimpatie, cari ii cautau contactul si '11 infor-mau cite odata, pentru ca el sa-i informeze intot-d'auna, cari 11 ajutau cite putin in impli-nirea misiunii lui, ca sa-i ceara un ajutor multmai substantial si mai eficace pentru desfasu-rarea actiunii lor. Si cercul acesta, restransce-i drept, nu se alcatuia din politiciani ma-runti, cari dela periferia vietii politice sa seavante spre central si culmile ei, ci tocmai dinoameni de frunte, dintre cei cari stateau laalma imperiului habsburgic. Dela Taaffepapa la Stiirgkh, trecand pela Plener, Filr-stenberg, Gautsch si cati au mai fost, toti si-auinclinat amabil mai-maria spre modestul zia-rist, care oferea servicii foarte utile si... foarteanonime.

In deosebi, Singer i-a facut incomensurabileservicii lui Stiirgkh, primul-ministru, mort inconditii atat de tragice. Singer l'a ajutat sa-siadune tot cheagul politic menit urce lacarma; si Singer, prietenul din zile grele, aramas, tot el, si prietinul de zile bune: in cul-mea putcrii, Stiirgkh it chema Inca la' sfat si,adesea, ii urma sfatul.

Putem zice ca Stiirgkh a fost ultimul prim-ministru al Austriei, vorbind de Austria ceaputernica si neinduplecata (cel putin inaun-tru), de adevarata Austrie, asa cum o stiam sicum altfel nici nu putea sa fie: habsburgica.Dupa moartea naprasnica a lui Stiirgkh, a ye-nit, vertiginos, destramarea: caci numai el omai oprea in cale, afirma unii pe cand altiispun, din potriva, ca tocmai el a dezlantuit-o.

418

sa -1

www.dacoromanica.ro

Si ultimul prim ministru al Austriei habs-burgice, a fost ultimul beneficiar al ostenelilorlui Emanuel Mendel Singer.

\Teti intreba: dar ce-a fost Emanuel-Men-del Singer, pentru ca serviciile lui sa fie atatde pretioase si atat de cautate?

Sa va spunem mai intaiu ce n'a fost:N'a fost un talent literar insemnat sau ma-

car mai putin insemnat. N'a fost o minte su-perioara, care cu sclipiri de geniu sa spintecehaosul politic si sa lumineze calea. N'a fostframantatorul unei doctrine sau al unei con-ceptii; fiinfa lui era departe de a-ti amintiformula cu care Heine a zugravit pe nu stiucine: o problems in came `Si oase". N'a fostnici macar aparatorul infocat si indarjit alunei cauze sau al unei persoane. In sfarsit, n'afost soldatul devotat al unul sef.

$i acum, iata ce-a fost:A fost un reporter foarte constiincios, care-si

facea slujba cu o desavarsita corectitudine. Afost un mn cum se cade, nu asa cum este (sau...ar putea sa fie!) on -tine, ci asa cum deobiceiu nu prea este nimeni. A fost absolutdezinteresat fn toata actiunea lui pe care tre-buie s'o numim publics, deli a lucrat purureafoarte discret. A mai fost si insusire cumplitde ridicola, dar care totusi nu l'a ucis a fostun om nespus de bun, si bunatatea el a pututsa exerate, facand, gratie atator legaturi,foarte mull bine. Cu toate ca numele nu i-apatruns in massele largi, multi dintre cei ne-

419

§i-o

www.dacoromanica.ro

voiasi si nenorociti aflau drumul catre usa lui;si in sute, in mii de cazuri, el a reusit sa stabi-leasca tin contact indulcitor intre cele dotal'extreme sociale.

Fireste, atata n'ar fi fost destul, ca sa poatajuca rolul ce/a7a/t. la care faceam aluzie maisus, rol pe care istoria oficiala n'avea sa-1 in-registreze nici o data. Emanuel-Mendel Sin-ger, om de treaba si in ciuda profesiunii,facuta din atatea complexitati ramas sufletsimplu, avea ceva din Cetateanul nostru tur-mentat, cu deviza-i de calda omenie: o mie deani pace. Or, in Austria babsburgica, o ase-menea inclinare sufleteasca, data era adeva-rata si adanca, in mod automatic putea sa isinfatisarea de doctrina si program.

Ganditi-va putintel la marele imperiu depapa mai Teri: un numar de OH, adunateparch* in nestire de prin colfurile cele mai raz-letite ale pamantului si lipite intre ele cu cleiuleel mai putin consistent; si marele imperiu erabantuit de cumplite zguduiri interne: luptesociale, aprige acolo ca pretutindeni, dar, pede asupra, si lupte nationale, mai intense simai indarjite ca on unde. Conducatorii statu-lui, sub inspirafia batranului Franz Josef,tot batran l'au apucat atatea generafii dinain-tea noastra se straduiau sa manevreze tra-ditionala siretenie cu care Habsburgii au co-lorat istoria atator veacuri: divide et impera.Ceeace in mod logic trebuia privit ca un adausde nenorocire, in ochii lui Franz Josef capata,aproape, valoarea unui antidot miraculos: lup-tele sociale si cele nafionale, finute in frau pe

420

www.dacoromanica.ro

EMANUEL-MENDEL SINGER

Desen de Sihulsky

421

www.dacoromanica.ro

cat posibil, dar si intefite la nevoe, impletin-du-se intretaindu-se inteun valmapg far:seaman. vor crea o stare de echilibru, invi-diata de celelalte state, silite sa infrunte, inlauntrul lor. un singur fel de lupte! Perver-sitate sadica in manuirea fenomenelor poli-tico-sociale!

Si, in adevar, in Austria lui Franz Josef. de-cenii de-arandul am putut urmari valmapgul,sau §i mai exact: reteaua de valma$aguri.

Pe langa cei cari se dedicau luptelor sociale,pe langa cei cari se dedicau luptelor natio-nale, Si pe langa a treia categoric In fine, acelor cari reu*eau sa sporeasca haosul dedi-candu-se unei mixturi de lupta in acela*i time

nationala §i sociala. se ivi categoriaNo. 4, a pacifi*tilor interni. cari socotind sta-rea lucrurilor buns, in general, a§a cum este,

consimtind Inca drept suprema conce-siune la once imbunatatire sociala sau na-tionala, data Imparatul o acorda data sepoate realiza fara complicafii, finteau, Ina -inte de toate, la mentinerea intacta a tronului

a statului.Aceasta conceptie o aveau mai tofi func-

fionarii magi §i mici una din pricinile pen-tru cari a putut fi o administratie excelentain statul cel mai chinuit de sfkieri interne

aceasta concepfie o aveau pe rand tofi oa-menii politici... in momentul cand erau la pu-tere. Aceasta concepfie a avut-o insa *i Ema-nuel-Mendel Singer, care n'a fost nici odata la

422

$i

$i

$i

$i

$i

$i

si

www.dacoromanica.ro

putere. El credea au crezut-o atatia!ca Austria trebuie§te mentinuta i ca afa vafi mentinuta. Numai sa aiba oameniivointa sa se infrateasca. Si in sensul acesta,indiferent fats de on -ce doctrine socials §i deon -ce program imediat, considerand toate par-tidele ca de-o potriva de bune, el a facut celemai mari servicii tuturor guvernelor §i tutu-ror, personalitatilor. Nu numai prin ce stria lagazeta am spus ca scrisul lui nu s'a ridicatnici odata la o insemnatate Area mare darprin actiunea lui directs, (land informatii §isfaturi, stabilind legaturi §i combinatii, intreoameni, grupari §i partide, inlaturand asperi-

netezind drumuri, facand sa amorteascavrajma§ii vechi §i sa germineze simpatii noui.Si, toate astca, in chipul cel mai dezinteresat,caci, lucrul ispravit, autorul disparea, fara s5tears recompense, §i fara sa i se dea.

Ba da, a avut o rasplata, una singura §i,dupe pretuirea generals, foarte mare : im-paratul i-a conferit o decoratie; decoratie stra-lucita, care implica inobilarea. Singer a de-venit von. Imi aduc aminte de emotiacumplita, ingrozitoare ajutor! dati-mi ad-jective! cad e vorba de acel Ehrfurcht pe veciintraductibil, care i-a cuprins pe colegii aus-triaci din Journalistenzimmer", §i nu numaifats de distinctia in sine: se mai preciza §i

asta sporea in chip considerabil importantalucrului, ca inifiativa fusese esential au-gusta (ca §i cum ai fi zis diving!), ca insu§iimparatul avusese ideea, §i cä el insu§i a ti-nut chiar ca lucrul sa se §tie. Nu l'am vazut

423

buna-

tati,

teribila,

www.dacoromanica.ro

pe fericitul inobilat" chiar in zilele cand 1-acoplesit evenimentul. Mai tarziu 1-am intalnitiarasi, la obisnuitele restaurante quasi-popu-lare in deosebi la Balasch de pe Schotten-ring si n'am avut impresia ca in firea sauin manifestarile lui s'ar fi produs vre-o schim-hare.

Bine'nteles, inobilarea lui Singer a fost sisursa de glume. La Paris totul se incheie cu osansoneta. Viena habsburgica incheia totul cuo gluma de bursa. Singer a stiut sa dezarmezezambetul altora, zambind el innsusi, adesea cuhaz, dar fara sa cada in cinism: cu epigramasa iii intepa propria persoana, dar in nici uncaz pe-a Aceluia pentru care, ca tot vienezul,era plin de Ehrfurcht", sporit acum prinardenta recunostinta.

Decal, Imprejurarile nu l'au lasat mull timpin aceasta stare sufleteasca, prea subtila pen-tru psihologia lui normala. A venit uriasa tra-gedie, care, privita mai deaproape, se descom-pune in puzderie de drame, mai maxi si maimici. Singer si-a avut si el drama.

Cu razboiul care a facut sa inceteze oricepolitica, dar mai ales cu revolutia care a adusalts politica, Emanuel-Mendel Singer s'a vazutscos din intrebuintare. Nu-1 va fi durut, poate,faptul ca si-a pierdut rangul de mica nobletape care i-1 conferise Franz Iosef. Particula"n'avusese timpul sa-i intre in singe. Era insaceva mai gray: in noua stare de lucruri elnu mai avea putinta continuie ostene-lile cari jumatate de secol ii mangaiasera su-fletul, acum ramas pe drumuri. Si, ceva si

424

si

www.dacoromanica.ro

mai gray: mintea lui nu se putea convingeca, in situatia noua, e mai bine decat a fost1nainte, atunci cand i se parea ca a destul debine si totusi i se'ngaduia s'adauge si partealui de bucuroasa jertfa, ca SA fie si mai

Fireste, dadea seama din ferici-re pentru el, cad altfel l'ar fi fulgerat cea maiformidabila mustrare de cuget ca tocmaipolitica pe care a servit-o cu neclintita credin-la a dus la cumplita prabusire. Avea marelenoroc de-a nu intelege cand citea, de pildd,ca ultima sansa de-a salva Austria ar fi avut-oStiirgkh, impiedicand cu totul razboiul, saucel putin facand alts politica interns dung de-clararea lui iar de politica lui Stiirgkh pebunii dreptate putea fi chemat la raspunderesi el, bunul si naivul Singer-Jourdain. Siviata si moartea Austriei habsburgice an fostd'e o potriva de paradoxale: cei mai ferventiaustriacizanti au lost implicit dusmanii ceimai nocivi ai Austriei for mult iubite.

De sigur, nu din cauza nevoilor materialeintr'o Cara in care breasla gazetareasca e per-fect organizata pe temeiul unui minunat sistemde asistenta ci dintr'un nestapanit im-puls de munca, Singer, si acum, sub povaranaufragiului si.a varstei, a continuatexercite profesia propriu-zisa: el a ramas re-porter parlamentar, slujba, inmasura in care 11 mai a jutau puterile, darcand, de asta data, numai atata.

425

§i. nu-si

sa-si

g-

www.dacoromanica.ro

Acum parlamentarii cei tineri, printre cariisi strecura, cu mandril discretie, batraneteloamarite, 11 priveau cu mils respectuoasa. Ellua proportiile unui simbol: dovada ca trecu-tul nu dispare repede si nu dispare de tot.i moartea lui, venita in fine, oare tot ca sim-

bol simbolul contrar va fi fost privita7.Ziarele vieneze nu ne spun data raposatul

notat cum-va memoriile, indiferent de stilsi nu mai vorbesc de.. caligrafie. Dupa juma-tate secol de prodigioasa risipa a scrisului efe-mer, ar fi In sfarsit o opera, in actualeleimprejurari extrem de interesanta.

STORGKII

426

si-a

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 7.((a pag. 193)

Tragica soart6 a Victoriei Says28 lanuarie, 1934

Ziarul le Temps" publics o §tire in adevarsensationala... pentru oamenii inzestrati cu unpit de memorie: Victoria Says triiieste in ceamai cumplitii mizerie.

Cum vedeti, pentru ca lucrul sa va intere-seze, picul de memorie este necesar. Altfel, nuputeti §ti tine e persoana. Victoria Says §i-aavut ceasul ei de celebritate mondiala si deglorie adevarata. Dar dv., cititori, ati uitat-o cudesavar§ire; (confidential: §i not cam tot a§a).

Sa ne amintim deci, cu ajutorul pufineloramanunte date de le Temps", despre per-soana §i rostul Victoriei Says.

** *

Este o Ecaterina Teodoroiu austriaca; maiprecis: germana-austriaca.

Fica unui cizmar din Tirol, ea avea 16 aniin 1915, cand razboiul era in toiu. Tata' ei fu-sese mobilizat §i se afla pe campul de lupta.Victoria Says, crescuta in legenda lui AndreasHofer, s'a pomenit impinsa de un puternic im-

427

www.dacoromanica.ro

bold nationalist si razboinic. Ea a cerut si ob-tinut sa fie inrolata, in acelasi sector in carelupta si tatal ei. Aceasta in Martie 1915.

Pana ad lucrul este destul de neobisnuit.Dar acum vine un amanunt care da chestiuniiun caracter si mai extraordinar. Se stie caJeanne d'Arc si Ecaterina Teodoroiu au parti-cipat la razboiu ca femei; tocmai prin aceastaele au avut o influents formidabila asupramoralului luptatorilor. Cu Victoria Says lu-crul s'a petrecut altfel: ca sa fie primita in ar-mata, ea s'a deghizat atat de bine, in cat aputut trece drept baiat. Bine inteles ca si-aconfectionat si acte false, dar partea aceastaa mers de sigur mai usor de cat deghizareaatat de perfect lnselatoare. Ciudata impletirea vietii: in actul inalt dramatic a intervenitsi un element de pura opereta; e drept insa cael n'a stirbit intru nimic nota eroica, realmenteeroica. Pentru ca Victoria Says a luptat inadevar timp de doi ani de zile, ducand viatade simplu soldat pe campuI de fazboiu, faranici o protectie si nici o crutare. fara sase planga

In Maiu 1917 este insa gray ranita. Dusa laspital pentru operatie, se face abia atunci ma-rea descoperire ca viteazul soldat este o sol-data. Pacat ca le Temps" nu ne spune cum afost primita descoperirea. Am fi curiosi sastim ce pedeapsa i s'a dat Victoriei Says pen-tru falsurile pe cari le-a savarsit ca sa sepoata strecura in armata. Ca i s'a dat pe-deapsa, e sigur; dar a primit si o medalie, carasplata a vitejiei. Cu multe decenii in urma,

428

.Si

www.dacoromanica.ro

contele Fejervary, participand ca tanar ofiterla razboiul din Italia, primise, pentrii una §iaceia§i fapta, o abatere dela discipline, insaau urmari fericite pedeapsa cu inchisoarea§i ordinul Mariei Theresia, cea mai inalta de-coratie austriaca.

Dar findca in cazul de astazi nu putem §timai mult de cat poveste§te le Temps", ne mul-tumim sa spunem ca Victoriei Says mediciis'au vazut siliti sa-i taie piciorul drept, ca ivin-du-se complicatii, nefericita a trebuit sa ra-maie in patul de spital timp de trei ani, §i cain intervalul acesta a fost reoperate de §apteors.

...S'au isprayit cei trei ani, s'au isprayit §icele §apte operatii. Se ispravise §i razboiul.Victoria Says s'a intors, cu un picior de lemn,In satul natal din Tirol. Era tocmai acea partea Tirolului care, drept urmare a razboiului,sfar§it in chip dezastruos pentru Austria, fu-sese alipita Italiei. Populatia italieneasca ju-bila; nemlii din partea locului suportau in ta-cere noua dominatie.

Fire§te, italienii de acolo n'au simtit imbol-dul sa intampine cu flori pe razboinica fortoncetateana. Germanii vor fi simtit imbolduls'o face, dar n'au facut-o.

Victoria Says, cu piciorul ei de lemn.putu ca§tiga nici bucatica de paine. A

plecat.S'a dus la Innsbruck, odinioara capitala in-

429

5inu-si

www.dacoromanica.ro

tregului Tirol, acum capitala Tirolului inchir-cit si micsorat, atat cat i-a ramas Austriei,Austriei micule de azi, miniatura marelui im-periu de ieri. S'a dus la Innsbruck, uncle seafla statuia lui Andreas Hofer, eroul nationalcare l'a infruntat pe Napoleon si a carui le-gends o stapanise si o inspirase si pe ea in asamilsura in cat a determinat-o sa alerge pecampul de lupta.

...Andreas Hofer! Nu putem trece pe langael Fara sa ne oprim o clips. Proclarnam decio scurta paranteza.

Andreas Hofer! Nenumarati istorici si nenu-marati scriitori s'au ocupat de dansul. La nota fost prezentat, in chip extrem de interesant,de &Aire d. N. Iorga. D-sa a facut si o sugestivaparalela intre Andreas Hofer si Tudor Vladi-mirescu.

Si, fiindca tot ma abatui dela subiectul pro-priu zis, mi-asi permite sa spun pur si simpluca Tudor este mai mare de cat Andreas. A-cesta din urma, aruncat de soarta in alts vul-Ware istorica, a putut desfasura actiuni gran-dioase si senzationale, sub ochii inmarmuritisi admirativi ai occidentului. Tudor, in coltullui departat si modest, a savarsit doar oactiune scurta *i restransa, invaluita deintuneric. Dar Hofer este impins numai de unsentiment national puternic si de un mareavant vitejesc. La Tudor gasim, pe langa a-cestea, un creier viguros, framantat de gan-dire adanca si luminat de-o puternica vi-ziune socials. Proclamatiile lui Tudor consti-tuie un stralucit monument politic si social.

430

www.dacoromanica.ro

Nu mai vorbim de marea for valoare literara.fiindca nu §tim data le-a redactat el insusi.

SA ne intoarcem acasa, adica la subiectulnostru.

Sosita la Innsbruck, Victoria Says n'a gasitnici acolo o primire mai bung. Pensie nu i s'adat, pentruca n'avea cine sa-i dea. Austria mi-Utica de azi, n'arc de unde sa mai cheltuiascapentru cetatenii provinciilor can au aparti-nut Austriei marl de odinioara. De lucru, 'Vic-toria Says n'a putut gasi, pentruca Austria sezbate intr'un formidpbil somaj, §i n'are de lu-cru nici pentru oamenii sanato§i, necum pen-tru o infirma nenorocita, care to mini ce-armai putea lucra.

De aceea Victoria Says traie§te din cer§itulcel mai autentic, cer§itul propriu zis, acelacare produce cati-va gologani intr'o zi, iar inalta zi nu produce nimic.

Ar fi, de sigur, instructiv tabloul: langa sta-tuia lui Andreas Hofer, Victoria Says cu minaintinsa. Trecatorii saluta cu respect pe eroulnational, aruncandu-i o privire de netarmu-rita admiratie; Victoria scoate o exclamatie decer§ire; trecatorii, agasati, plcaca repede: cer-§etoarea le-a turburat clanul sufletesc.

Preyad insa mirarea cititorilor. Ei §tiu ca laInnsbruck este focarul celui mai superlativnationalism german: hitlerismul. Cum se faceca, atata fierbinte nationalism ,nu se revarsaasupra sarmanei cleye a lui Andreas Hofer!

Ei, nefericiti cititori! Sinteti in urma cu is-

431

www.dacoromanica.ro

toria! Nu stiti ca hitleristii au anulat fleaculde glorie patriotica pe care-1 infatisa individulHofer.

Tata cum devine: Tirolul, pentru care s'a ri-dicat Andreas Hofer infruntandu-1 pe Napo-leon, apartine azi, in Mina parte, Italiei. Or,Hitler are nevoie de Mussolini. In consecinta,el revendica toate pamanturile de pe glob pecan s'ar fi ratacit ceva nemti; intra in listan'aveti Brij al si Ardealul si Banatul capita-nului de lark Fabritius.

Hitler face insa o exceptie, una singura: ela renuntat la Tirolul italian. Si, bagati deseams: a renuntat nu in mod tacit, ci in modexpres si cat se poate de expresiv!

Ia volumul Mein Kampf", opera capitals alui Hitler, devenita azi evanghelia a milioanede nemti, Hitler spune curat ca tendinta de li-berare a Tirolului este o evreeasca!(Mein Kampf ", pag. 709; edit. 1932y.

Trebuie, in adevar, o anumita croiala amintii, ca sa poll spune asa ceva. Dar Hitlerare croiala necesara. Si nu si-a confectionat-oacum, cand are raspunderea puterii; ci a a-vut-o in totdeauna, cu ea a intrat in lupta sicu ea a biruit: cand a scris Mein Kampf" erain opozitie, era chiar la inceputul opozitiei.Iar sarmana eroina Victoria Says, cand s'adus dea viata pentru idealul lui AndreasHofer, n'a prevazut ca Hitler it va excomunicapostum. Victoria Says trebuie sa plateasca,pentru ca in politica greselile se platesc.

Ce-i drept, nenorocita nici nu stia ca facea

432

politica.

sa-si

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 8.(la pag. 199)

Sacrificiile eroilor martini25 Septembrie, 1929

Continuandu-1i campania in chestia optan-tilor, diplomatia maghiara pretinde Ca repre-zinta i apara nu numai pe magnati, ci si petArani. Ambele clase, spun diplomatii ma-ghiari, au acelas interes, care le-a facut intot-deauna sa traiasca in cea mai stransa ceamai dulce prietenie.

Este, desigur, un caz unit Si senzational, caproprietarii taranii sa alba acelas interes.Atata numai ea papa acum lucrul acesta 11afirma numai proprietarii.

Cu privire la taranii din Ungaria, incluzivcei din Ardeal, a fost o data o discutie aprinsaintre Maria Theresia magnatii maghiari.

Maria ThereSia a consta tat, la un momentdat, ca afacerile mergeau prost: fiscul nu in-casa destul. Ea zis ca inbunatatind stareataranilor, acestia ar putea fi storsi mai bine.Nu ne jucam de-a pamfletul; asa s'a prezentatlucrul acestea au fost motivele Si scopurileImparatesei, marturisite fara nici o jena. Deaici, un inceput de rezolvare a chestiei

433

si

si

si

si

si-a

lark-

28

www.dacoromanica.ro

ne*ti: atata cat socotea imparateasa ca se vaputea in imprejurarile de atunci. De socotita socotit ea; dar de putut, nu s'a putut. Dece? Pentruca magnafii n'au vrut, §i deci au-toritatile n'au executat.

Maria Theresia a insistat:Dar vreau sa scot mai mult bir dela oa-

menii a§tia; prin urmare trebuie sa-i pun Insituatia de a putea contribui mai mult.

Cum vedeli, imparateasa vorbea verde.Magnatii au persistat:

Noi sintem oameni de inteles; fii §i d-tafemeie cu judecata. Nu se poate nici cum vreid-ta, nici cum am vrea noi. Deci sa facemjuma-juma! Consimte d-ta ca &a nu se schimbenimic In situatia economico-socials a larani-lor; In schimb, consimlim §i noi ca d-ta sa lespore*ti birul.

Pang sa se hotarasca intr'un fel, magnatiiau fost foarte amarati. Asta se vede §i in can-tecele poetilor lor. Astfel, sociologul maghiarJoseph Diner-Denes citeaza o strola a poetuluifilozof Adam Barcsay care spune Doamucigandurilor sale:

S'a vestit scaderea corveziiSi am plansDe Injosirea patriei 1

Pacat ca in textul acesta traducerea noa-stra romaneasca dupa una frantuzeasca nuse zare§te nici poezia, nici filozofia! 1:16-

mane Irish' ideea... practica. Aia se vede per-fect: e cu ochi §i cu sprancene! Barcsay, pelanga poet §i filozof, mai era *i patriot; iar

434

www.dacoromanica.ro

patriotismul it facea sa jeleasca amar pentruCa patria fusese injosita prin scaderea cor-vezii.

Magnatii aveau insa arme de lupta; §i altearme, nu numai poezia. Maria Theresia s'aplecat. Lucrurile au ramas cum au fost: mag-nalii n'au suferit nici o ctirbire a drepturilorlor. Atata numai ca birurile taranilor au spo-rit §i Inca mult de tot. Poeta filozofi n'au maiplans, ci au ras: au ras de regina pacalita.Au ramas o multime de strofe foarte batjoco-ritoare. i de atunci ah, logics! mag-natimea se induiovaza mereu pe terra dra-gostei ei pentru taranime §i a taranimii pen-tru ea.

i In aceasta privinta sint destule exemple.Noi vom alege unul-doua, menite sa ramaenemuritoare, caci sint strecurate in opera lite-rara a unei scriitoare celebre.

Cu decenii in urma, d-na Juliette Adam ui -apublicat impresiile dintr'o calatorie facuta inUngaria.

La Budapesta, propaganda nu este o creatierecenta, provocata de urmarile razboiuluimondial; acolo, propaganda a fost practicatain totdeauna. Romanul se na§te poet §ifunctionar. Oligarchul maghiar se na§te pro-pagandist. i cand cei in drept" au avut-ola indemana pe acea distinsa ambasadoare aintelectualitatii franceze, intelegeti bine ca nu§i-au pierdut vremea §i nici pe ea n'au lasat-o66 §i-o piarda!

'alb:, de pilda, un pasagiu din scrierea d-neiAdam:

435

www.dacoromanica.ro

Teiranii au pentru magnatii for un devota-merit extraordinar fi o afectiune mifceitoare.Voi cita cloud fapte dintr'o mie care mi s'aupovestit.

La Jimbolia, un proprietar se leiuda cu bo-gaga iciranilor sai. El dcidea cifre care pro-vocau neincrederea.

Voi dovedi ce spun, zise el. $i trimifeindsic theme pe primarul unui sat, ii vorbi astfelde laid cu amicii seii:

Sunt nenorocit f i nu poti sa ma lafi inincurceituret; imi trebue o sutei de mii de flo-rini asteisearei: ads -mi-i!

Va fi greu, reispunse primarul; dar voiincerca.

Cdteva ceasuri dupes aceea, teiranii geisisereibanii!"

Intrerupem citatul, ca sa-i strigam autoarei:Vai, conita! Ce repede ti-au intors capul!

0 femee atat de inteligenta ca Juliette A-dam, n'a bagat de seams anomalia teribila pecare o dovedea faptul dintr'o mie". Magnatulcare chiama pe primar si-i des un asemeneaordin, si primarul care marturiseste ca va figreu, dar totusi executes ordinul. i clack' mag-natul a facut ramasagul, fireste ca el mergeala sigur cad n'avea nici un motiv sa se ex-pue unei infrangeri ceiace inseamna ca pro-cedeul era obisnuit. Ce-ar zice d-na Adam datai s'ar spune ca asa ceva s'a intamplat InFranfa?

Intaiul fapt dintr'o mie nu dovedea boga-tia taranilor, ci halul de sclavie in care traiau:ajungea un capriciu al proprietarului, expri-mat prin autoritatile oficiale, puse la dispo-zihia lui, pentruca taranii sa faces toate jert-

436

www.dacoromanica.ro

fele, sa scoata bani si din piatra seaca, numaisa scape de urgia pe care ar fi dezlantuit-oprintr'un refuz.

Sä mai citez si exemplul al doilea? E si maicu mot! Il rezum: de astadata magnatul, altuldecat cel de mai sus nici nu si-a exprimatdorinta: taranii respectivi au af lat ca are ne-voe de 300.000 de florini si s'au grail sa-iaduea, ei singuri, deocamdata 120.000, iar dupilo saptamana restul. Uite-asa: negru pe alb,In cifre si in litere!

Autoarea nu ne spune cine i-a comunicatfaptul; presupunem ea interlocutorul ei cu-mula calitatea de magnat cu cea de industrial:mai era si fabricant de cuie.

Si d-na Adam crede! Se cunoaste ca -i ziceAdam si nu... Eva!

*8*

Ce pacat ea d-na Juliette Adam a IngropatIn sufletul ei restul de 998 de cazuri din cele1000 ce i s'au povestit! Poate ea ele ar fi con-stituit un material propagandistic suficient,care ar fi cucerit cu anticipatie opinia publicsmondiala in favoarea sarmanilor optanti!

E clar ca lumina zilei ca magnatii expro-priati se gandesc mai mult la suferintele tara-nilor decal la necazurile for proprii. Odata pa-mantul luat dela proprietari si dat taranilor,cum vor mai avea taranii prilejul sa-si aratedevotamentul extraordinar si afectiunea mis-catoare" inregistrate cu atata respect de d-naJuliette Adam? Nefericitilor tarani li s'a su-

437

www.dacoromanica.ro

primat cea mai importanta funcfiune psihica!Este o grozava castrare sufleteasca!

Noi speram ca taranii din Ardeal cari s'aupomenit improprietariti pe cei rama§i subdominatiunea maghiara i-a ferit Dumnezeu dea§a pacoste! se vor grabi sa restituie fo§tilorstapani parnantul capatat. Si bine inteles, itvor restitui in mod cu totul gratuit, ba vor da§i din punga, pentru cheltuielile cerute de for-malitati. D-na Juliette Adam va putea sa a-dauge un post-scriptum hyper-senzational laimpresiile ei din Ungaria.

...Ma tem, totu§i, ca d-na Juliette Adam nuse va grabi de loc sä mai scrie acel post-scrip-turn. Sa procedam deci singuri la complectarilenecesare :

Cunoscutul om politic francez Charles Be-noist a facut §i el o ancheta in Ungaria, camIn acela§i timp cu d-na Juliette Adam. Si Be-noist s'a intors din Ungaria cu impresii foartebone despre unguri; cad §i lui i s'au povestit1000 de cazuri. Dar Benoist, la randul lui, a re-povestit numai unul. Zice ca la o vanatoare,unul dintre cei mai magi magnati, manuindarma in chip imprudent, era sa Impute peunul dintre oamenii cari serveau drept auxi-liari.

Magnatul a dovedit o prezenta de spirit ad-mirabila, cad, fara sa se turbure, a exclamat :

Unul mai molt sau unul mai putin, totatata face!

438

.

www.dacoromanica.ro

Charles Benoist, nefiind atat de liric caJuliette Adam, inregistreaza cu oarecare raceala acest caz foarte demonstrativ. El con-stata numai ca marele magnat u-i -a dovedit inacela§i timp §i sentimentul national §i pe cclde clash: omul care era sa cads victims, eraOran, fire§te, dar mai era §i slovac.

Dar Benoist ne mai da §i alts informatie :el ne spune cine a maghiarizat-o" (textual)pe d-na Adam: e un anume Pazmandy, carese declara singurul francofil maghiar §i-1ambeta" pe primul-ministru Koloman Tiszacu interpelari francofile.

Benoist a rezistat manifestarilor francofileale lui Pazmandy §i nu l'a rasplatit cu o can-titate echivalenta de maghiarofilie. D-na Ju-liette Adam a cazut in cursa, ca toata lumea.

Charles Benoist constituie o fericita ex-ceptie. De alt-fel, nu este singura. Si Clemen-ceau, care la inceput a luat drept bune lup-tele pentru libertate ale magnatilor, a consta-tat, cu timpul, ca ei doreau numai libertateade-a asupri pe altii.

Acela§i lucru cu Bjornstj erne Bjornson. In-vitat, in anul 1907 la congresul interparlamen-tar care se Linea la Budapesta, a scris comite-tului de organizare:

In tinenefea mea am lubit 5i admirat mult po-porul maghiar, atunci cand era apasat 5i se plangeaamar. Dar pe urma, dupa ce l'am studiat de maiaproape m'am convins de nedreptatile pe cari lecomite fats de nationalitatile cari locuiesc impreu-nä cu el in Ungaria, am inceput sa-i detest 5ovinis-mul. Sint sigur ca dincolo de granifele Ungariei,nu mai e nimeni care sa nu aiba acelea5i sentimen-

439

www.dacoromanica.ro

te, credeti-ma ca, mai curand sau mai tarziu, ace-ste nedreptati vat- duce Ungaria la pierzanie".(Citat dupa cartea Les luttes des Roumains Tran-sylvains" de G. MOROIANU, edifura Gamber, Paris1933).

Eroii-martiri n'au noroc in tot-d'auna. Ampornit de la o exceplie §i am ajuns la trei *).

*) Se pare ca d-na Juliette Adam cu timpulschimbat parerile cu privire la stApanirea maghiarA.D. Sever Stoica, in cartea sa Iuliu Maniu" (Cluj,1932), amintind actiunea desfasurata in presa fran-cezA, prin 1891, de tandrul Stroe Bratiarru, fiul luiDimitrie Bratianu, note-aza acest detaliu: A ce$1i-gat pentru cauza romeineasca pe propagandista filo-maghiarti Juliette Adam".

De altfel, clack' nu murea Gambetta, cu care Ju-liette Adam era in legaturi politice literare, ea arfi putut afla dela dansul cum stau lucrurile cu mag-natii maghiari.

Gambetta constatase ea ungurii sint cei cari,prin violenfa guuerndrii for fac sa is nastere che-stiunea romemeascr. El vedea ca in orice razboiuoriental Romania era ameninfata fie de-o invazierusa, fie de-o ocupafiune austro-ungare. In sfarsit,el ii scria lui Ranc, in 1876, ca de pe urma compli-catiilor ce se desemnau, iii inchipuia perfect oschimbare de frontiere care sa permila unirea tu-furor romanilor in regatul Rory:tinier. (Vezi frumo-sul si instructivul studiu Gambetta", al d-lui T.Teodorescu-Braniste, ed. Cultura NationalA).

De sigur, Gambetta exceptia No. 4 ar fi in-doctrinat-o pe d-na Juliette Adam cu totul altfel decat acel Pazmandy! Si, fats de aceste idei ale ma-

francez, amintim aci admiratia pe care1-o pastra Kronprintul Rudolf, cel care era menit saajungd rege al Ungariei!

440

rein! triburt

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 9.(la pag. 204)

Cenzura maghiar6 la Viena 1Interpelarea d -Iui depute G. Grigorovici

Sub acest titlu Adeverul" dela 18 Julie 1911a publicat urmatoarele:

Cititorii au aflat din telegrame ca deputatulsocialist roman G. Grigorovici a interpelat inCamera din Viena pe ministrul comertului inprivinta cenzurii pe care guvernul maghiar ainceput s'o exercite asupra presei romanesti.

Iata textul acestei interpelari:La adresa corespondentului din Viena al

Adeverului, d. Const. Graur, au fost trimise nude mult, din Bucuresti, sub una si aceeasibands, suficient francata, Cate un exemplardin ziarele: Vointa Nationale ", Epoca" siViitorul". D. Graur a primit insa din parteapostei vieneze numai ziarul Vointa Natio-nale", avand pe banderols urmatoarea adno-tatie in limba maghiara: S'a scos un exem-plar Viitorul",un exemplar Epoca". Adnota-tia este iscalita si stampilata de seful postiidin gara de Est din Budapesta, lucru ce sevadeste pe deplin din fotografia ce am onoa-rea sa alatur.

441

www.dacoromanica.ro

/27

mACelli)ifiszat-oon

M KIR.MOZGOPOSTA-

F ONOKSEGButIAPESTTA,

fri.P.q-

S'a Intamplat, asa dar, urmatorul lucru:dintr'un pachet expediat din Bucuresti, carepentru a ajunge la Viena, trebuia neaparat satreaca prin Budapesta, s'a furat pur simplu,pe drum, de catre autoritatile unguresti, oparte din continut. Ca In cazul special e vorbade doua publicatiuni, aceasta agraveazamai mult chestia. Prin procedeul acesta alfunctionarilor unguri, nu numai ca s'au rapitdoua obiecte care apartineau d-lui Graur, dars'a comis un atac de cea mai nerusinata spe-cie la drepturile statului independent austriac.

Cele doua ziare firate sunt interzise in Un-garia. Bineinteles ea in Austria sunt permise.Si astfel, prin procedeul acesta, practica re-

442

449-

§i

§i

www.dacoromanica.ro

GLO

EC

KE

L

PIetRt

r

P"'

GLOECKEL

443

www.dacoromanica.ro

voltatoare a confiscarii unguresti, s'a introdusIn mod indirect si in Austria, unde este exe-cutata de autoritatile maghiare.

Amestecul acesta ne mai pomenit al autori-tatilor unguresti in prerogativele statului aus-triac, impune cea mai energica protestare.fiindca sta in autoritatea ministrului comer-tului de a face imposibila repetarea unor ast-fel de cazuri, it intrebam:

Binevoeste d. ministru al comerlului sa-1facil atent in mod energic pe colegul sau dinBudapesta, ea procedeul functionarilor delaposta maghiara constitue o calcare a conven-tiei postale dintre Austria si Ungaria si ca peviitor asemenea incaleari ale drepturilor sta-tului austriac nu trebuie sa se mai produca ?"

La aceasta interpelare a d-lui Grigorovicis'au asociat urmatorii socialisti: vice prese-dintele Camerii Pernerstorfer si deputatii :Pittoni, dr. Battisti, Oliva, Seitz, Abram, MaxWinter, Polke, Winarsky, Domes, Forstner,Smitka, Bretschneider, Weiguny, Pongratz,Resel, Glockel.

Ministrul a promis, fireste, ca va studiachestia. Ramane de vazut daca, dupa ce va fistudiat", va lua si masurile cuvenite.

D. Grigorovici a facut un real serviciu cau-zei romanesti prin aceasta interpelare. Evorba ad de o chestie grava: daca putem to-lera stapanirii maghiare Intinda si laViena tirania impotriva presei romanesti. Undeputat socialist roman nu putea sta impasibilfata de o asemenea Indrasneata incercare.indignarea pe care a provocat-o, in cercurile

444

$i

sa-si

$i

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

parlamentare austriace, desvelirea procedee-lor maghiare, va fi o lecie, speram, char §ipentru putin simlitoarea oligarchie ungu-reasca.

NOTA :

Pentru cititorii de azi vom spune &Alava cuvinte,macar despre unii din semnatarii acestei interpelari:

Piitoni, Oliva Battisti au fost deputaliitalieni.

Battisti este celebrul martir al cauzei nalionaleitaliene. Este acela care, parasindu-si locul de de-putat in parlamentul austriac, s'a Inrolat in armataitaliank a luptat contra Austro-Ungariei luat pri-zonier, a fost executat ca tradator. In timpul activi-tatii sale socialiste dinainte de razboiu, fusese con-daninat de 20 de on de catre justitia austriaca pen-tru acea activitate.

Pittoni, silit, dupa intronarea dictaturii fasciste,sa MO din Italia, s'a refugiat la Viena, undecontinuat activitatea socialists. A murit ca admi-nistrator la Arbeiter Zeitung".

Seitz, crescut intr'un institut de orfani, a lost intaiucenic croitor, apoi elev de seminar, in sfarsit exce-lent institutor; este actualul fost primar al Vienei, ri-dicat cu forla din cabinetul aruncat in inchi-soare, fare judecatk de oarece nu s'a putut gasi nici unabuz in gestiunea IW de aproape doua decenii, pen-tru ca sa fie motiv de proces. (De curand, s'a anun-fat ca Seitz, arestat In Fethruarie 1934, a fost eliberatdin Inchisoare, dar ca instractia deschisa in potrivalui va continua; vezi d-ta, Seitz e acuzat ide InaltatrAdare", termen juridic foarte gray, care in limbacurenta s'ar traduce: treanca-fleanca!)

Max Winter a fost unul din principalii redactoriai oficiosului socialist Arbeiter Zeitung". Oratorpopular foarte gustat de masse.

Domes, lucrator metalurgist. Nascut dintr'o familiefoarte sarack si-a facut singur o frumoasa cultura li-

446

soda-11§ti

§i,

§i-a

sau §i

5i

www.dacoromanica.ro

terara si politica. Avand mult din temperamentul luiSchuhmeier si din spiritul de organizare al lui El-dersch, a ajuns curand unul dintre fruntasii condu-catori ai proletariatului. In tot timpul razboiului areprezentat sindicatele muncitoresti pe laugh' auto-ritatile superioare aparand interesele lucratorilor. Incongresul social-democrat tinut la Viena in zilelecele mai cumplite (1917), a propus o motiune ener-gica pentru restabilirea imediata a intregii legislatiimuncitoresti pentru demilitarizarea lucratorilor.Odata cu proclamarea republicii, Domes intra, ala-turi de Abram, Adler, Renner si Gltickel, in Consiliulde stat care-si asuma puterea executive, pans la nouaorganizare a statului. In acest consiliu el a dezvoltato activitate inteleapta rodnica, pentru care mun-citorimea i-a manifestat o vie recunostinta.

Forstner este celebrul deputat birjar (vezi anexaNo. 3).

Brelschneider, directorul ziarului Volkstribiine"care in 1913 a suslinut Romania in potriva Bulga-riei. Pentru actiunea lui socialists a suferit con-damnari.

Reset a suferit 13 condamnari pentru actiunea so-cialists.

Glackel, institutor socialist, inainte de razboiu is'a luat catedra din cauza actiunii socialiste. Dupgrazboiu, in guvernul socialist, a fost ministru al in-structiei publice si a realizat o reforma a invata-mantului, care a facut mare impresie in lumea di-dactics din toate jarile. Roadele bine-facatoare alereformei lui GlOckel le-a constatat savantul scriitorH. Sanielevici, insarcinat de ministerul instructieipublice sa studieze chestiunea la fata locului.

Despre Pernerstorfer am avut prilejul sa vorbimin cuprinsul acestor pagini.

447

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 10.(la pag. 205)

Mintea penultim5a contelui Beth len

3 Decembrie, 1932

Agenfiile telegrafice ne-au instiintat ca d.Beth len, fostul prim-ministru si dictator alUngariei, si-a publicat, in doua volume, dis-cursurile politice rostite in anii din urma. Tre-buie sa fie o lectura extrem de interesanta, decare insa, din nefericire, nu vom avea parte,pentru simplul cuvant ca, spre regretul nostru,nu stim ungureste. D. Beth len isi impodo-beste lush' discursurile si cu o importanta pre-fata, din care ziarele germane reproduc frag-mente destul de copioase. Telegraful ne-a in-format si in aceasta privinta. Dar textul forta-mente laconic al telegramelor ne-a pus in ui-mire. Pentru ca Beth len sa spuie in adevar totce i se atribuie si exact asa cum i se atribuie,el ar trebui sa fie in acea stare de spirit carela noi se cheama mintea romanului cea de peurma". Am asteptat deci sa putem citi noi in-si-ne partite aparute in traducere, ca sa ne damseama de situajie. Si acum putem spune, incunostinta de cauza, ca este ceva din ce-au a-

448

www.dacoromanica.ro

firmat recenzentii telegrafici, dar nu e chiarasa cum au inteles ei. De altfel, lucrurile aus-tro-ungare au fost in totdeauna si sunt si as-tazi atat de complicate!

Pasagiile pe can le-am gasit In ziarele nem-testi, se refers in primul rand la politica Un-gariei dinainte de razboiu fats de nationalita-tile subjugate. Si, coincidenta aproape simbo-lica: fragmentul acesta a fost pus sub ochii

respectivi, exact in ziva in care popu-latia romaneasca din Ardeal sarbatorea dezii-pirea de Ungaria si alipirea la Romania! Sicoincidenta e cu atat mai sugestiva, cu cat d.Beth len recunoaste pur si simplu ca. politicaUngariei a fost gresita, Ca ea n'a facut ce tre-buia ca sa evite catastrofa, ca din potriva, aprecipitat-o si chiar a inrait-o. Exists nuancesi in dezastru.

Si contele Beth len se miry: cum de nu s'auprevazut toate acestea?

Iar noi ne miram de mirarea d-lui conte;daca d-sa n'ar fi o persoana atat de simandi-coasa, l'am intreba, in limbajul cel mai ne-protocolar:

Dar unde ai fost, nenisorule? Ce pasteaid-ta pe vremea cand stapanitorii Ungariei ba-gau in puscarie tocmai pe cei cari, prevazandaceste lucruri, se socoteau datori s'o si spuie?

Cad pe d. Beth len, magnatul transilvanean,noi l'am cunoscut si inainte de razboiu. E ade-varat ca n'a fost la carma. Personagiu cu odestul de modesty situalie, el se afla in opozi-tie; dar opozitie de dreapta, de extrema dreap-ta. El nu cerea suprimarea nedreptatii, el a-

449

29

ci-titorilor

www.dacoromanica.ro

gravarea ei *) . El nu poate ca un OscarIaszi, ca un Michael Karolyi, sa se scuture deraspunderea dezastrului, datorit celor cari aufost la carma Ungariei. El are toata raspun-derea guvernarilor trecute, desi nu s'a impar-fasit din deliciile inerente lor. (E drept ca s'adespagubit strasnic dupe razboiu).

Astazi d. Bethlen incepe sa vada clarpen-tru trecut. Nu e prea de vreme. Poate ea n'arfi nici prea tarziu pentru o sincere indreptarepe calea cea huna. lath' cum se prezinta astAziin ochii d-sale situalia de odinioara, amzice: iata cum o post-vede astazi:

Deed, inceptind dela 1867, am fi recurs nicker lao sutime din lupia cornpatibild cu ordinea coreeldsi cu tralamentul egal, in cazul acesta IN 1914 PRO-BLEMA NATIONALITATILOR IN ESENTA El, ARFl POST REZOLVATA, iar vecinilor nostri nu preale-ar mai fi convenit sa dezkintuie ritzboiul".

Lasam la o parte amanuntul ca razboiul afost dezlan(uit nu de vre-un vecin al d-luiBethlen, ci de vecinul... nostru: celebrul ulti-

*) In La Transylvanie Romaine", de prof. SilviuDragomir, citim:

In fruntea mi5efirii destinate sa paralizeze viataculturalfi §i economics a romfinilor din Transilvania,se gasea contele Stefan Bethlen care vroia sa sal-veze cu orice prel dominaliunea ungureasca. In 1907el spunea:

Aceasta e datoria generatiei noastre si .chier da-toria ei supremd, act generatiite viitoare nu vor maifi in stare s'o feed. Noi sintem ultimii, absolut ul-timii cari putem implini aceasid datorie, si, deedn'o facem, vont pierde lupta pe vinyl si pe moartecare a inceput intre romani si not ".

450

www.dacoromanica.ro

matum §i declaralia de razboiu au fost adre-sate nu Austro-Ungariei de catre Serbia, civice-versa. Privirea d-lui Beth len nu s'a exer-sat 'Inca destul in sfredelirea trecutului; Nemultumim 0 cu cat a reu0t sa prinda, deo-camdata.

Deci, d. Beth len recunoa0e vina stapaniriimaghiare care ar fi putut, in cursul atator de-cenii, sa faca o apropiere intre nationalitati,sa vindece cu totul sau macar in buns parterana de care suferea organismul de stat ma-ghiar 0 astfel sa evite nenorocirea sau macars'o indulceasca.

In aceasta ultima privinla contele spune:In loc de toate acestea (ma'surile preconizate in

citatul de mai sus) aparem astki in ochii lumii caasupritori ai popoarelor §i santem socotiti ea ne-aajuns pedeapsa meritata. Asta i se poate intamplanumai unei natiuni care n'are simtul exact al reali-tatii vietii, unei natiuni a arei inteligenta aleargadupa chimere, se lupta cu morile de vant $1 E GATASA JERTFEASCA ADEVARATUL INTERES NATIO-NAL UNEI VANITATI NATIONALE FARA. MARGINI!

Cei cinci-zeci de ani de pace NOI NU I-AM FO-LOSIT CA SA REGULAM CHESTIUNEA NATIONA-LITATILOR eel putin in trkaturile ei principale sisa SALVAM INTERESELE VITALE PRIMEJDUITEALE POPORULUI NOSTRU.

Ocazia pierduta NU SE MAI INTOARCE NICIO-DATA".

Acestea le spune astazi fostul prim ministrual Ungariei de dupa razboiu. El crede ea dacapredecesorii sai ante-belici faceau alts politi-ca fata de nationalitati, razboiul ar fi fost evi-tat; 0, chiar daca razboiul tot ar fi venit §i

chiar daca el s'ar fi isprilvit tot cu infrange-

451

www.dacoromanica.ro

rea chiar *i in cazul acesta situatia Unga-riei ar fi fost mai buns decat este acum: ean'ar fi aparut In ochii lumii ca un asupritorpe care 1-a ajuns pedeapsa meritata, ci ca unneam nobil caruia i s'a intamplat o nenoro-cire §i deci merits simpatie §i sprijin.

** *

Care a fost deci gre§ala? A fost ca nu s'auprevazut lucruri elementare. D. Beth len scrie:

A trebuit s'A vedem (dela 1907 la 1914) cum, ancu an, sporeau primejdiile, cari, in domeniul pro-blemei nationalitatilor, preziceau o mare rafuiala.

.,ORICE OM POLITIC CLAR-VAZATOR AR FITREBUIT SA-SI DEA SEAMA ci, mai curand sau maitarziu, se va intreprinde un atac concentric contraMonarchiei i contra Ungariei, pentru a le imbuca%tali teritoriul §i ci, DUPA LICHIDAREA TURCIEI,NOI VOM VENI LA RAND".

Cum am spus, d. Beth len gre§eVe child cre-de ca dezastrul n'a fost prevazut. S'aii gasit,§i Inlauntrul granitelor ungare *i dincolo deele, oameni cari au vazut §i au spus. Pe clar-vizatorii din tail, guvernele maghiare i-aubagat in pu§carii, in mod regulat i cu toatipromptitudinea: amintim pe luptatorii din sa-nul nationalitatilor §i pe sociali§tii maghiari.Pe clar-vazatorii de peste granita, cum era,de pilda, un Scotus Viator, *ovini*tii un-guri i-au injurat trivial §1 violent, punandu-leIn vedere ca Ungaria n'are nevoie de inspec-tori ai umanitatii §i toate eate se mai spunIn asemenea imprejurari: dictionarul respec-tiv e acela§i pretutindeni.

452

www.dacoromanica.ro

Ludo Hartmann, un foarte de seams istoricaustriac, §i-a stricat gura, ani de zile, pre-venindu-si compatriotii din intreaga monarhie(deci si pe sovinistii maghiari) :

Bagati de seams, striga el, ca dupa lichi-darea Turciei ne vine §i noua randul, caddaca alts data existenta Austriei raspundeaunei trebuinti europene astazi Europa numai are nevoie de noi! Pentru ultima dataHartmann a spus-o inteun lung articol publi-cat in Frankfurter Zeitung" dupci atentatuldela Saraievo si inainte de celebrul ultimatumcare a dezlantuit rfizboiul. A spus'o deci, inmomentul suprem: era ultima clips in carecei in drept" se mai puteau intoarce de pepovarnisul catastrofal. Dar n'au finut de locsa se intoarca.

Hartmann era §i mai clar-vazator de catBeth len, pentru ea el a clar-vazut" de peatunci, cu preciziune matematica, ceea ce Be-thlen reu§este, cu oare-care aproximatie, savada acum, dupa un deceniu si jumatate decand lucrul s'a intanplat. Dar top Bethleniide atunci, impreuna cu insusi Bethlenul aces-ta, it bombardau pe bietul Hartmann cu codulmanierelor celor mai neelegante (Se zice cainjuraturile ungure§ti sint si mai substantialede cat ale noastre).

De altminteri, Ludo Hartmann n'a fost des-chizatorul drumului. El era fiul lui MoritzHartmann, poetul revolutionar, traducator

453

www.dacoromanica.ro

al lui Petiifi care inca de la 1848, si deatunci in colo mereu, toga viata, a spuscam aceleasi lucruri, adesea in versuri.Pe atunci, la nemti, poezia politica era inmare inflorire. Si Hartmann, in poeziile lui,compara Austria cu o Bastille, Bastiliapopoarelor" In care tacerea mortii e intre-rupta numai de zuruitul lanturilor; sau spu-nea ca Austria este o corabie de robi care ne-aparat se va sfarama de-o stance si atuncirobii se vor elibera cu totii. Bine inteles, Hart-mann si-a platit avantul poetico-politic cu in-thisoarea si exilul.

Dar avem inaintea noastra celebra carteanonima: Austria si viitorul ei". Exemplarulnostru este din a doua editie, tiparita In 1843(la Hoffmann si Kampe, Hamburg, editurasubversive" a timpului: it edita si pe Heine!)In aceasta carte se vorbeste, cu atatia ani Incainainte de revolutie, despre dezagregarea Aus-triei si despre viitorul ei primej duit, din cauzaasupririlor de class si de neam si se cer, catnu e prea tarziu, toate masurile de Indreptare;chestiunea era, de pe atunci, perfect lamurita.Cu toate confiscarile sau poate din cauzafor cartea anonima a avut un succes enorin;exemplarele, introduse prin contrabands, eraucitite cu pasiune si provocau discutii aprinse.Succesul a sporit tend s'a stiut cine e autorul:baronul Andrian-Werburg, un aristocrat, inaltdemnitar si pe langa asta om serios si cumse cade!

Este adevarat ca. i Moritz Hartmann si au-torul intai anonim vorbesc de Austria. Dar a-

454

www.dacoromanica.ro

ceasta denumire cuprinde Ungaria, cacidualismul nu se infaptuise Inca. Prin Inteme-ierea dualismului, s'a facut dintr'o Austrie,doua asa cum cavalerii balciurilor fae din-tr'un franc doi; iar data totusi s'a schimbatceva in Ungaria s'a schimbat In mai rau.0 numeroasa pleiada de marl talente, de fru-moase energii si de suflete altruiste s'a jertfitzadarnic.

Rezultatul a fost acela pe care cu atata lirn-pezime hotarire it marturiseste astral. d.Beth len.

D. Beth len regrets deci ca, in intervalul dela 1867 "Ana la 1914, nu s'a rezolvat problema.De sigur, timp ar fi fost din belsug. 5i on catde inutil ar fi sa mai scormonim trecutulcfici mortul dela groapa nu se intoarce noi,exprimand d-lui Beth len cele mai calduroasefelicitari postume pentru fie si tardiva-i inte-lepfire, tineam sa stim in ce sens ar dori d-saastazi ca problema sa fi fost rezolvata atunci.Am citit deci pana la capat fragmentele deprefata.

5i, vai! ce deziluzie. noua-noula! Iata omostra:

Astazi mentinerea natiunei ungare atArna de faptul DACA EA VA FI IN STARE SA-SI ASIGURE DINNOU STAPANIREA asupra teritoriilor situate intreCarpal, Dunare bazinul Tisei. Cu actualele gra-nite geografice ale Ungariei natiunea va pieri, dactinu va fi in stare SA-SI INTINDA DIN NOU DOMI-NATIUNEA SI ASUPRA UNOR ASTFEL DE TERI-TORII, de care existenta sa independents asi-

455

si

ffira

st

si

www.dacoromanica.ro

gurata si continuarea existenlei sale in viitor nu esteimaginabila.

Granite le Ungariei ciuntite nu pot garanta nici 0existenta politica independents si nici o existentaeconomics independents pentru un timp mai inde-lungat. Natiunea se afla puss in fata unei probleme.pe care trebue s'o solutioneze cu pretul oricareijertfe, caci altminteri ea va disparea".

Va sa zica in aceeasi prefata d. Beth len re-cunofWe pacatele trecutului pe cari le hies-tema cu un impetuos elan de auto-flagelare, §imoare de o singura dorinta: dorinta fierbintede a putea sä pacatuiasca iarhi, cu aceeasinegraita voluptate. In loc sa se gandeasca laun mijloc de intelegere cu popoarele vecinepentru ca, in prietenie deplina, sa se ajute cutoatele veritabilul oligarch maghiar tin-tete pur §i simplu sa-Oi intinda din nou domi-natiunea asupra unor astfel de teritorii"! $icu Cara candoare o spune! D. Beth len, cu ex-perienla teribila pe care a putut s'o adune §icu situatia-i personals atat de formidabil spo-rita, a ramas tot la ce-a invatat de copil §i detanar. D. Beth len vrea sa repare corabia §i s'oincarce iar cu robii Bastiliei austriace.

Au procedat cam arbitrar din punctul devedere al folklorului romanesc cei cari, oclips, i-au atribuit d-lui Beth len mintea ro-manului cea de pe urma". Dar nu face nimic:va veni ea §i aceea!

Cotoiul nu este Inca pe deplin calugarit.

456

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 11.(la pag. 287)

Mare le scandal dinDelegatia austriac5

Aehrenthal dovedit falsificator; Masarykinvinuit de tr5dare

Viena 31 gctombrie, 1910.

Dezbaterile Delegatiunii austriace pareattasigurate de o lini§te deplind in toata desf5.-§urarea lor, child de °data izbucni un scandalmonstru, care in orice alts Cara ar fi avut con-secinte extrem de serioase. *i era firesc cascandalul s6 izbucneasca in aceasta sesiune aDelegatiei, convocata pentru regularea defi-nitive a anexarii Bosniei §i a tuturor chestiilorin leg'atura cu acest act politic, intemeiat nunumai pe samavolnicii fati§e, dar §1 pe o serieinfinite de murdarii ascunse.

In timpul crizei respective, istoricul Fried-jung, om foarte apreciat pentru meritele lui§tiintifice, dar cu totul sub influenla lui .Ae-hrenthal, a publicat un studiu in care afirma,sprijinit pe documente, ca deputatii sarbo-croati din monarhia austro-ungara, can seagitau cu acel prilej, sint platiti de guvernul

457

www.dacoromanica.ro

din Belgrad. Se intelege dela sine ca aceastaacuzare era de o gravitate extrema §i puneape cei vizati Intr'o situatie oribila, cad nu-iarata numai ca infideli statului, dar ca van-dull altui stat, ceea ce se pedepse§te cu moar-tea! Ei nu puteau ramane indiferenti. Daduradeci in judecata pe Friedjung §i dovedira caacuzarile sunt false. Insu§i Friedjung, incapa-bil sa-§i mentie asertiunea, recunoscu falsita-tea documentelor pe cari se intemeiase, §i de-elara ca fusese indus in eroare.

Pentru un istoric care trebuie sa aiba o pri-cepere speciala a documentelor, lucrul erafoarte ciudat; in tot cazul, chiar Si un om carenu s'ar bucura de o atat de inalta situatie§tiintifica, nu poate, in mod normal, sa comitau§urinta de a lansa asemenea acuzatii. Eradeci evident ca sub aceasta penibila afacerese ascunde §i altceva de cat o simpla eroare§tiintifica" a unui savant pripit, §i ca neaflam in fata unui fals voit, facut probabil nuchiar de Friedjung ci de altul, dar asta e in-diferent in vederea unor anume rezultatepozitive.

Un om pe care chestiunea l'a pasionat cudeosebire, este profesorul Masaryk de laPraga, deputat ceh §i, in aceasta calitate,membru §i al Delegatiei. El s'a dus deci §i laAgram §i la Belgrad, a facut o ancheta ama-nuntita §i a reu§it sa descopere firul intregeiafaceri.

Documentele intrebuintate de Friedjung aufost plasmuite in cancelaria legatiei austro-ungare din Belgrad, din ordinul §i sub ochii

458

si

www.dacoromanica.ro

contelui Forgach, ministrul respectiv, care fi-reste se supunea §i el ordinului lui Aehren-thal. Nu vom intra In toate amanuntele ches-tiunii, caci ele ca atari n'au interes pentru ci-titorii no§tri. E destul sa dam rezultatul gene-ral, care e cel indicat mai sus. Cit despre Ma-saryk, el nu este un panslavist fanatic, orbitde §ovinizm. Masaryk este un savant cu o re-putatie universals, un om politic moderat,atat de obiectiv in cat in parlament se gase*teizolat chiar printre conationalii lui cehi, §imai presus de toate e un om drept, care nuodata a intervenit In favoarea celor napastu-iti, indiferent de nalionalitate.

Tocmai de aceea chiar §i slavii fanatici,cind au vazut ca Masaryk se ocupd de ches-tiune, nu s'au mai amestecat §i ei, ci l'au lasatsa lucreze singur, §tiind bine ca rezultatul leva fi favorabil §i ca Masaryk va avea maimulta autoritate morals pentru a-1 da pe fata.

*i acest rezultat Masaryk l'a adus in fataDelegafiei, aratand cum, sub auspicii oficiale,s'a urmat o politica de falsuri grosolane, cuajutorul indivizilor celor mai decazuti cari, inschimbul unei plati, sint gata sa compromitade moarte oameni §i popoare, satisfacand in-teresele marunte ale celor puternici.

Expunerea lui Masaryk a facut o impresieadanca, de §i in trasaturi generale se *tia demult cum stau lucrurile. Masaryk a somat peAehrenthal .sa-1 dezminta, sa primeasca dis-culia, ca &á ailia §i el prilejul sa-§i dovedeascisafirmarile, §i astfel sä se faca lumina deplina.

Bine inteles, Aehrenthal nu putea raspunde,

459

www.dacoromanica.ro

pentru ca-1 stia pe Masaryk bine inarmat sideci a vrut sa treaca pur si simplu asuprachestiunii. Delegatul social-democrat dr. Ren-ner a intervenit, cerand si el limpezirea desa-varsita. Pe cand afacerea se afla in stadiulacesta, Masaryk comite o greseala de tact carefurnizeaza lui Aehrenthal o admirabila diversiune. Anume: Masaryk telegrafiaza lui Mi-liukow, directorul ziarului rusesc Reci", ara-tandu-i cum 1-a interpelat pe Aehrenthal sice-a spus in interpelare. Fireste, in aceeasi zise cunoaste la Viena textul telegramei, textcare, de altfel, dupa afirmarea lui Masaryk,este si el falsificat, in ce priveste nuantele de.exprimare.

Aceasta furnizeaza lui Aehrenthal o armsexcelenta, pentru ca pe de o parte sa inlatureadevaratul fond al discutiei si pe de alts partesa-1 invinga foarte lesne pe Masaryk, sub cu-vant ca a savarsit o tradare adresandu-se pre-sei straine: a dovedit astfel ca lucreaza mansin mana cu Rusia impotriva monarhiei austro-ungare.

Ce zice Masaryk?Eu nu m'am adresat ziarului Reci";

m'am adresat personal directorului Miliukow,care e profesor ca si mine, cu care sint in re-latii stiintifice si care in chestiile balcanice ascris o carte in senzul propriilor mele vederi.Daca Miliukow a crezut nimerit sa publicetelegrama, 11 priveste; data printeo fatali-tate, textul aparut se dosebeste putintel depropriul meu text, lucrul poate sa ma superepe mine, ca autor, nu pe altii. Esentialul e

460

www.dacoromanica.ro

ca nu mai merge azi cu principiul ruginit cade indatil ce ai publicat ceva intr'un ziarstrain, implicit ai tradat patria. Patria o tra-deaza falsificatorii, nu cei can denunta falsul.Eu sunt convins ca am facut un serviciu pa-triei denuntand infamele plasmuiri, facute deautoritati dintre cele mai inalte.

Inainte de toate sa vedem data are dreptateprofesorul Masaryk atunci cand afirma ca afacut un serviciu statului adresandu-se luiMiliukow sau ziarului acestuia, caci nuprea vedem nuanta on au dreptate dusma-nii profesorului, cand, pe temeiul principiu-lui ruginit", 11 acuza de tradare (brrr !).

Ca sa nu intram in dezvoiltari teoretice, vomlua un exemplu concret. Ma rog: d. Take Io-nescu al nostru este sau nu este un tradatorfata de Romania ? De sigur, d. Take Ionescuar putea sa intrebe, ca nenea Amza din Mi-crobii Bucurestilor":

Alt par-egzamplu nu puteai gasi?Fapt e ca, aici la Viena, nu pot dibui alt

par-egzamplu". Pe acesta 11 am, fiindca nill'am notat de mult, in vederea unei lucrari deistorie politica. Si deoarece s'a ivit cazul Ma-saryk, intervin si eu cu cazul Take Ionescu.Iata de ce, fara alte introduceri, intru, sau maibine zis dau buzna in materie:

In sedinta dela 14 Martie 1888 a Camerii ro-mane era in toiul ultimelor lupte pentrurasturnarea vizirului" Ion Bratianu-tatald. Take Ionescu, inteun discurs fulminant, po-

461

www.dacoromanica.ro

mene§te de o telegrams din Bucuresti apilrutAIn marele cotidian Times" din Londra.

De aici, o colectie de intreruperi, apostrofeSi riposte/ din cart extragem:

D. ministru at Cultelor §i ad-interim la Interne,C. NACU. Cine este autorul ?

D. TAKE IONESCU. Depesa este publicata intoate jurnalele, eu o citesc din jurnalul Times", carea avut-o prin agentia Reuter".

D. ministru de finance D. A. STURDZA. De-pesa fabricate de Dv. !

D. TAKE IONESCU. Depesile MELE, d-le mi-nistru, NU PLEACA DIN BUCURESTI CI DINVIENA.

D. ministru de externe M. PHEREKYDE. Va in-credinlez ca aceasta depesa n'a plecat din biroulnostru telegrafic.

D. TAKE IONESCU. Nu cunoaste d. ministru definante agentia Reuter" ?

D. ministru de finanle D. A. STURDZA. Nu cu-nosc, dar stiu ca toate corespondentele din Ti-mes" sant are d-tale.

D. TAKE IONESCU. .TOATE DEPESILE MELESANT DIN VIENA, si still de ce? fiindca mi le re-fuza la telegraf aci ! TRIMIT UN OM LA PREDEALSI DI DEPESILE DE ACOLO; castigati 4 ore, d-leministru! Dar repet: aceasta depesa este datata inBucuresti (intreruperi). Nu va faceti ea nu Intele-geti, ca nu pricepeti ! Nu este destul sä spuneti caaceasta depesa nu a plecat din Bucuresti ; trebue samai declarati ca ceeace este In aceasta depesa esteneadevarat.

D. Take Ionescu, nu numai om politic *i omde guvern, dar inainte de toate mare jurist, amarturisit deci in parlament i s'a inregis-trat in Monitor", ca d-sa trimitea oamenipeste granite pentru ca, de acolo, sa comunice

462

www.dacoromanica.ro

presei straine stiri, a caror raspandire guver-nul roman o socotea primejdioasa, de vremece vroia s'o impiedice. Guvernul roman, gu-vernul unui stat national-unitar, care in ma-terie de nationalism si patriotism se credea in-dreptatit sa se arate mai exigent decat Aus-tria, s'a vazut silit sa suporte procedeul debravare at d-lui Take Ionescu, opozantul pursang de atuncea, cad nu trecuse Inca pe la go-vern; ba se declara chiar om prea mandru casa aspire la un portofoliu ministerial.

Cred ca n'as face rau sa-i comunic profeso-rului Masaryk epizodul acesta din viata poli-tica romaneasca: ar fi un puternic argumentin favoarea punctului sau de vedere.

Fireste, daca sint unii cari suslin punctul devedere al lui Masaryk, altii 11 combat, si astfelintreaga disculie, foarte inveninata si foarteviolenta, se Invarteste in jurul chestiei dacaMasaryk este sau nu este tradator; iar adeva-rata chestie, a falsurilor savarsite, a fost scoasade pe tapet. In on -ce caz, Aehrenthal e incan-tat de o diversiune atat de bine-venita, ca decomanda.

Daca tinem seama de aceasta diversiune,santem si not tentali sa spunem ca arc drep-tate Arbeiter Zeitung" cand afirma ca Ma-saryk a comis o imensa gre§ala de tact. Indife-rent de legaturile personale cu Miliukow, n'a-vea nici un zor sa-i telegrafieze, pen tru caacesta in tot cazul avea sa afle, cu cateva

463

www.dacoromanica.ro

ceasuri mai tarziu, din telegramele ziarelor,ce s'a discutat in delegafia austriaca.

Vezi ca, in politica, nu e destul sa fii om de§tiinta §i om de treaba, sa ai convingeri §i idei,ci mai trebue ba trebue chiar in primulrand sa fii... om politic, sa ai tact, sa-ti cal-culezi exact toate mi§carile *).

Nu-i vorba, infrangerea lui Masaryk nu edefinitive. El nu va pierde nimic din presti-giul lui, pentru ca §i cei mai inver§unati ad-versari i§i dau perfect seama ca acuzarea de.tradare e un moft. Pe cand falsurile lui. Aeh-renthal sunt reale. Dar vorba e ca pentru mo-ment toti politicianii de duzina cari traesc in,din, prin Si in jurul guvernului, urla impo-triva lui Masaryk. Glasul lui, care e glasuldreptatii, este acoperit de al celor interesatica §i de al celor incon§tienti **).

*) Faptele petrecute de atunci incoace si actiunileextraordinare savarsite de Masaryk au dovedit ca eleste om politic, are tact si stie sail calculeze mis-ciirile, aka ea n'avea nevoe de sfaturile pe cari i ledklea Arbeiter Zeitung" si la cari ne-am asociatsi noi.

Am socotit interesant sa dam cu titlul de curiozi-tate istorica articolul acesta care arata un detaliudin desfasurarea actiunii de-o viata intreaga a luiMasaryk si una din variatiunile atmosferice in cariel si-a efectuat actiunea.

**) E de remarcat ea in acest artical nu se pome-neste nimic despre cele spuse de Masaryk cu privi-re la Franz Ferdinand. Consemnul privitor la de-lictul de lose-majestate era tot atat de valabil pentrucorespondentii straini, ca si pentru ziaristii austriaci.

464

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 12.(la pag. 300)

Socialistii austriacisi participarea Romanieila razboiul balcanic

In capitolul Austria §i Romania in 1913",am aratat care a fost atitudinea Austro-Unga-riei fain de participarea Romaniei la razboiulbalcanic. La Ballplatz s'a practicat ceea ce ba-ronul Chlumecky fare nici o intentie pejo-rative a denumit diviziunea muncii: Aus-tria a sustinut Bulgaria, Germania a sustinutRomania, astfel ca Romania si Bulgaria isiscoteau ochii... pour le roi de Prusse.

Nu se stia ca dezacordul dintre Austria siGermania era numai aparent, ea in realitateel a lost cornbinat, asa cum arata azi baro-nul Chlumecky, autorul sau unul din autorii

termenului technic diviztunea muncir,caci cu aceasta aplicare termenul poate fisocotit ca nou.

Socialitii austriaci nu stiau nici ei ce se as-cunde sub politica lui Berchtold. 0 luau asacum parea set fie, i o combateau. Astfel, pecand Berchtold sustinea Bulgaria, socialistii

465

30

www.dacoromanica.ro

austriaci au preferat Romania, si au susti-nut-o.

Acesta era faptul, si faptul acesta 1-am rela-tat zilnic, prin telefon, prin telegraf si prinposts, dupa caz, pe masura ce el se mani-festa IMF= fel oarecare, cu prilejul activita-tii politico, intense si multilaterale, a socialis-tilor austriaci.

Vciu reproduce aici, ca proba, doua textedin tot ce am trimes atunci: un articol dinVolkstribiine" oficiosul saptamanal al social-democratiei vieneze (cotidianul Arbeiter-Zei-tung" era oficiosul Intregei social-democra-tii austriace) si rezumatul unui articol din,Karnpf", revista teoretica a partidului social-democrat austriac.

Iata articolul din Volkstribune", asa cuma aparut in Adeverul" cu data de 28 Julie1913 :

Conferinta din Bucuresti a inceput, nu farosucces, OPERA El PACIFICATOARE. Primulrezultat a fost ca dupci o scurtei deliberare s'ahotiirit suspendarea ostilitatilor pe cinci zile.Marti la amiazii s'au ispriivit aceste cinci zilesi ar fi urmat ca ostilitiitile sci reinceapli, inseigratie influentei Romdniei suspendarea for s'amai hotcirit Inca pentru trei zile. Termenulscurt arida cat de putinei incredere aliatii a-cordei Bulgariei, care, pe neafteptate, prin trd-dare, a pornit reizboiul. Tocmai avcind in ve-dere aceasta stare de spirit, aceasta suspiciunea aliatilor, suspendarea ostiliteitilor pe opt zileinseamna UN SUCGES AL DIPLOMATIEI RO-MANE CARE A STIUT SA SE SUSTRAGASFATURILOR PERFIDE SI NEGHIOABEALE DIPLOMATIEI VIENEZE.

466

www.dacoromanica.ro

Ca set' aratilm cot de putin cererile Bulga-riei aveau de-a face cu dreptatea, realm din-tr'o gazetet vienezei urmatoarele expuneri:

Vechiul regal bulgar avea inainte de raz-boiul contra Turciei 96.345 km. pcitrati si cevapeste patru milioane locuitori, Serbia avea48.550 km. pc-draft fi aproape trei milioane lo-cuitori, Grecia avea 64.657 km. patrati fi cloudmilioane jumatate locuitori, Romania avea131.000 km. patrati si peste case milioane lo-cuitori. Dupa retzboiu, Bulgaria voia cu oncepret sa devie un stat de 183.000 km. pcitrati cuaproape .,sapte milioane locuitori. Romania ce-rea o marire de teritoriu de 3000 km. patratifi aproape 300.000 locuitori, Serbia 36.000 km.patrati fi aproape un milion locuitori. Greciasi Serbia erau lntelese, inainte de reizboiul cuBulgaria, ca aceasta set aiba 157.000 km. pa-trati fi 6.600.000 locuitori, pe cad Serbia fiGrecia impreunet ar fi avut 170.000 km. pa-trati fi fapte milioane jumidate de locuitori.Dupa actualul razboiu, Romania, Grecia fiSerbia vor cauta sa micforeze portia Bulgarieicu cel putin 20.000 km. patrati fi cu locuitoriirespectivi.

Dupa cum se vede, Bulgaria, cu toatet in-frcingerea, mai retinae cu tat profit insemnat.Dar putem sa ne fi dam seama de ce Romania

cu Coate sfaturile perfide ale diplomatieiaustriace a trecut de partea celor doi aliati:EA PUTEA SA SE ASTEPTE LA ORICE DELA 0 MARIRE EXAGERATA A BULGARIEI,AVAND IN VEDERE POLITICA BRUTALASI LIPSITA DE SCRUPULE A ACESTEIA.Austria are ca singuret tints injosirea fi Inge-nunchiarea Serbiei. Deabia acum af lam ,caretzboiul actual se datorefle Austriei; aceasta,ca sa poata impinge pe bulgari la lupta contraSerbiei, a cautat sa retie Romania de-a intre-prinde ceva contra Bulgariei fi i-a promis ca

467

www.dacoromanica.ro

la imbued tatirea Serbiei va putea lua bucatade teritoriu pe care o va pofti. In acelas timpAustria a promis Bulgariei ca va fine in locRomania. Numai astf el se explicit procedareaextrem de indrasneata a Bulgariei"'.

Acesta este articolul din Volkstribiine". Eln'are nevoie de comentarii. Si ca sit se tie ceimportanla avea ziarul acesta oficiosul or-ganizatiei vieneze a social-democratiei aus-triace vom spune ca a fost intemeiat deSchuhmeier, sub auspiciile caruia a aparutpans la moartea acestuia, si ca ultimul articolscris de Schuhmeier, in ajunul mortii, a fostpentru Volkstribiine".

**

Acum, WA si rezumatul articolului dinKampf', rezumat aparut in Adeverul" cudata de 1 August 1913:

Otto Bauer este cel mai de seams teoreti-clan al partidului social-democrat austriac.Dar el is parte si la lupta politica a partidu-lui situ, si gratie insusirilor lui deosebite, estesocotit de multi ca urmasul lui Adler la f efie.

Va interesa deci pe cititorii nostri sit cu-noasc et mai de aproape pitrerile lui Otto Bauerdespre acf iunea Romaniel in razboiul bal-canic, pc-11TH pe cari corespondentul nostrudin Viena ni le-a cornunicat telegrafic la timp.

Avem inaintea noastrit numarul pe Augustal lui Kampf", revista teoretica a social-de-mocratiei austriace. In primul articol OttoBauer face o amiinuntito analiza a cauzelor f iconsecintelor celui de al doilea razboi balca-nic. ,i chiar dela inceput el inlaturit concep-pile sentimentalo-morale, cari denota naivi-tate la unii fi fittarnicie la altii.

468

www.dacoromanica.ro

Pentrn presa austriaca zice Bauer al doilearfizbol balcanic a fost nn obiect de indignare moral&Ea a insofit cu blestemele ei razboinl fratriciddintre aliati inrelul holesc" (Ranbzug) al Roma-niei. Dar cu vorbe morale nu se mustrulue0e istoria.Mai rodnic ne pare sa iscodim adevaratele conflictede interese care an impins la hotilrirea prin sabie".

Dupe ce examineaza cauzele reizboiului din-tre aliati, autorul face istoricul politicei ex-terne a Romaniei, aratand zvarcolirile ei se-culare intre Austria si Rusia. Romania trebuisa plateasca cu pierderea unei provincii, aju-torul dat de ea rusilor in razboiul cu turcii".In schimb primi Dobrogea.

Ce insemnatate are aceasta din urma pen-tru Romania?

Citarn textual:...Stapanirea Dobrogei are pentru Romania cea

mai mare insemnatate. Ea este o necesitate econo-mica. Printr'insa Romania ajunse la mare. Portalei maritim Constanfa este pe teritoriul Dobrogei. Pede alts parte insii, aceasta stapanire procure Roma-niei an non du§man. Ea trebui sa se teams ca Bul-garia se va folosi de nn prilej favorabil, ca sa-0dezrobeasca conalionalii din Dobrogea de sub sta.panirea romans. Si nu era u§or de aparat Dobro-gea. Cad aceasta crealiune artificiala a diplomali-lor congresului din Berlin regatul roman lardBasarabia romfineasca, dar en Dobrogea bulgara,n'are faffi de Bulgaria nicio granifa naturals, iarcetatea Silistra traces drept cheia teritoriului in li-tigiu. 41 astf el grija Dobrogei hotara de politica Ro-maniei. EA 0 SILI sa se apropie $i mai straw deAustria, care nu paten (Ifni nici ea ca Dobrogea sarevie Bulgariei, facand-o pe aceasta vecina Rusiei.DAR 0 SILI deasemenea sa sprijine Turcia contraBulgariei, pentra ca nu cumva pe ruinele Tnrcieieuropene sa se ridice o Bulgaria mare, destul de pu-ternica pentru a ameninfa Romania in proprietateaDobrogei".

Din aceasta expunere, atat de clara, reieseca Otto Bauer recunoafte fatalitatea acfiuneiRomaniei, dar le da §i bulgarilor dreptate dinpunctul for de vedere, intruccit el crede ca

469

www.dacoromanica.ro

Dobrogea a fost in adevar o taro bulgclreascaf i mai este fi azi prin majoritatea locuitori-lor ei.

Riimcine. totusi di din punctul ei de vedereRomania s'a vazut silita sa is armele. Cat des-pre acuzatia de Raubzug" invazia neaftep-tatti in Bulgaria, in momentul ccind aceasta eraocupata aiurea, Otto Bauer aratil ca Incadin 1908 bcirbatii politici ai Bulgariei combo-teau partidul razboinic cu argumentul ca Incazul unui reizboiu, Bulgaria ar fi atacatit deRomania. Prin urmare nu poate fi vorba desurpriza §i bulgarii, cand au intrat in douarazboaie consecutive, au contat pe interventiaRomilniei.

...E in adevcir o ironic a soartei in faptul Capresa of icioasa austriaca ataca Romania, iarpresa socialistci, prin cele trei oficioase aleei Arbeiter-Zeitung", Volkstribiine" fiKampf" apara o actiune razboinica a gu-vernului roman.

** *

Acesta este rezumatul articolului dinKampf" al lui Otto Bauer, rezumat aparut inAdeverul" dela 1 August 1913 stil vechiu.

Il reproduc aid, asa cum a aparut atunci inAdeverul", dar de asta data fac si ceva maimult: dau, in fac-simil, si cea mai mare partedin articolul lui Otto Bauer, adica intreagaparte in care se ocupa de Romania. Ba, ingrij a mea de a stabili perfect adevarul, mi-amimpus si o munca suplimentara: in textul fac-similat am subliniat cuvintele cu bucluc, pen-tru ca sa fie mai usor controlul. Cititorul vaputca sa vada daca, in rezumatul meu, ammutilat sau stirbit spusele lui Otto Bauer:

470

www.dacoromanica.ro

SOZIALDEMOKRATISCHE MONATSSCHRIFTJAHRGANG 6 1. AUGUST 1913 HUMMER 11

Otto Bauer: Der zweite BalkankriegVor wenigen Jahren sprach man sehr viel aber die Wiedergeburt Oesterreiths.

Der gute Geschaftsgang in den Jahren 1905 bis 1908, die Demokratisierung desReichsratswahlrechtes, die Annexion Bohniens und der Herzegowina schwellten dasSelbstgefiiiil der Oesterreicher. Pclitiker sahen ein erneutes Gross-Oesterreich werden.Geschichtschreiber rahmten Oesterreiths Vergangenheit. Dichter priesen des VaterlandesEigenart. Die Springer und Bach, die Friedjung und Charmatz, die Bartsch und Bahrsagten und sangen vom neuen.,Oesterreich.

Aber Freude und Hoffnung wahrten nicht lang. Eine unerhOrt schwere Wirtsdsafts-krise lastet auf dem Lande. Der Niedergang unseres Parlamentarismus, die Wirren inBalunen und Galizien, die Reaktion in Ungarn und Kroatien bedracken die Gemater.Und zu alledem kommt nun nods die empfindliche Verschlechterung der europaischenStellung des Reiches. Der Jubel ist verklungen. Und selbst die landesiibliche C.!clanken-losigkeit beginnt zu ahnen, dass mit dem Balkankrieg emu neuer schicksalsschwererAbsthnitt unserer Geschichte beginnt.

Der Osterreichischen Presse war der zweite Balkankrieg ein Gegenstand sittnchertntriistung. Sie begleitete den Bruderkrieg" zwischen den Bundesgenossen und denRaubzug" Rumaniens mit ihren Verwiinschungen. Aber mit Sittenspruchlein ist dieWeltgeschichte nun einmal nicht zu meistern. Fruchtbarer scheint es uns, die tatsadilichenInteressengegensatze aufzusparen, die zu der Entscheidung durch das Schwert drangten,and zu priifen, was diese Entscheidung fiir uns, des Balkans nachste Nachbarn, bewirktund bedeutet.

Wie ein Keil ist in die gewaltige slawische Masse Osteuropas das rumanischeVolk eingeschoben. Ein sonderbarer Zufall der Geschichte hat mitten zwischen denslawischen Nationen Russlands und den slaWischen Volksstammen der Balkanhalbinselein Volk erhalten, desseii Sprache heute noch bezeugt, dass vor 1800 Jahren dieromischen Legionen das Land an der unteren Donau unterworfen und besiedelt haben.Von den 12 Millionen Menschen, die das rumanische Volk zahlen mag, lebt wenigmehr als die Halite in dem selbstandigen rumanischen Staat. Drei Millionen Rumanenleben in Ungarn, 1'3 Millionen in der russischen Provinz Bessarabien, kleine Splitterin der. Bukowina, in Serbien, in Mazedonien.

Dem Vordringen des russischen Zarismus oath dem Siiden war Rumanien immerein Hemmnis auf seinern Weg. So oft russische Heere gegcn die Tiirkei zu Feldezogen, um die slawischen Briider" im Siiden zu befreien, mussten sie aber rumanischenBoden marschieren. In alien Kriegen zwischen Russland und der Tiirkei, in den Jahren1802 bis 1812, 1828 bis 1834, 1853 und 1854 waren die Moldau und die Waladiei

von russischen Truppen besetzt. Auth in dem letzten Russisch-Tiirkischen Krieg, 1877und 1878, haben die russischen Truppen rumanischen Boden betreten, ohpe die Unter-zeichnung des Vertrages abzuwarten, der sie dazu ermachtigte. Im Frieden von Sao

Stefano wurde zwischen Russland und der Tiirkei vereinbart, dass die russischen

Besatzungstruppen in Bulgarien die Verbiudung mit Russland durch Ruminien aufretht-

erhalten sollen; Russland errichtete auf rumanischem Boden seine Etappenlinien, oboe

471

DE KAMPF

. ...... . . . . . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

Rumanien, das im Tiirkenlcrieg an seiner Seite gelcampft, auth nur zu fragen. So warRuminiens staatliche Selbstandigkeit stets von Russ land bedroht.

Wollte Russ land dereinst die Balkanhalbinsel erobern, die slawischen Stamme amBalkan seinem Reich einverleiben, Konstantinopel neben Moskau und Petersburg zurdritten Hauptstadt des Zarenreiches machen, dann musste es das staatliche LebenRuminiens zerstOren. Das war Rumanien grosse Furcht. Diese Furcht trieb es in 'dasLager Oesterreich-Ungarns. Die Donaumonarchie, die nicht dulden kann, dass Bulgarienund Serbien russische Provinzen werden, well sie soust von Krakau bis Cattaro ingewaltigem Umkreis von Russ land umfangen wurde, musste die staatliche Selbstandig-keit Rumanien, das Russ land vom Balkan trennt, als ihr eigenstes Interesse ansehen.So war das Bundesverhaltnis zwischen Oesterreich und Rumanien in beider Interessenbegriindet.

Hat Russ land Ruminien nach jedem Turkenkrieg immer wieder riumen massen,so hat an sick dock ein Stuck rumanischen Bodens einverleibt. Schon im Jahre 1812hat es Bessarabien von der Moldau losgerissen und zu einer russischen Provinz gematht.Im Pariser Vertrag 1856 wurde es von Frankreich und England gezwungen, auf Bess-arabien zu verzichten. Aber der Berliner Kongress 1878 sprach dieses von rumanischenBauern bewohnte Land wieder dem Zaren zu. Ruminien musste die Hilfe, die es imTurkenkrieg den Russen geleistet, mit dem Verlust einer Provinz bezahlen.

Durch die Eroberung Bessarabiens wurde Russ land zum .unmittelbaren Nachbarder Balkanslawen. Denn die Dobrudscha, der nunmehr unmittelbar an Russ land grenzendeStreifen Landes, der im Norden und Westen von der Donau, im Osten vom Meerebegrenzt 1st, 1st von Bulgaren bewohnt. Die Machte wiinschten aber nicht, class Russ-land unmittelbar an Bulgarien grenze. Darum schlug der Berliner Kongress dieDobrudscha zu Rumanien.

Der Besitz der Dobrudscha hat far Rumanien die grOsste Bedeutung. Er ist furRumanien eine wirtschaftliche Notweodigkcit. Durch sie geiangte Rumanien an dasMeer. Sein Seehafen Konstanza liegt auf dem Boden der Dobrudscha. Anderseits aberschuf dieser Besitz Rumanien einen neuen Feind. Es musste fiirchten, dass Bulgarieneine ganstige Stunde beniitzen werde, seine Volksgenossen in der Dobrudscha von derruminischen Fremdherrschaft zu befreien. Zu verteidigen war die Dobrudscha nichtkidit. Deno wahrend das rumanische Sprachgebiet vom bulgarischen durch eine nab:w-helk Grenze, die Donau, geschieden 1st, hat das von den Diplomaten des BerlinerKongresses geschaffene Kunstgebilde das Kanigreich Rumanien ohne das rumanischeBessarabien, aber mit der bulgarischen Dobrudscha gegen Bulgarien keine natar-fiche Grenze una die bulgarische Festung Silistria gaff als der Schlassel zu dem strittigenGebiet. So bestimmte die Sorge um die Dobrudscha Ruminiens Politik. Sie zwang es.sick noch eager an Oesterreich anzulehnen, das gleichfalls nicht wiinschen konnte, dassdie Dobrudscha an Bulgarien falle, dieses dadurch rum Nachbarn Russ lands werde. Siezwang es aber auch, die Tarkei gegen Bulgarien zu unterstiitzen, damit nicht auf denTriimmern der europaischen Turkel ein Grossbulgarien erstehe, das stark genug ware.Rumanien im Besitz der Dobrudscha za bcdrohen.

Das Ergebnis dieser Tatsachen war die Freundschaft Rumanien einerseits mitOesterreich-Ungarn, anderseits mit der Turkel. Mit Oesterreich-Ungarn hat an im Jahre1891 ein Bandnis geschlossen, in dem beide Staaten einander Waffenhilfe gegen einenrussischen Angriff versprachen. 013, wie im Jahre 1910 behauptet wurde, eine formlicheMilitarkonvention mit der Tiirkei geschlossen wurde, ist nie bekannt geworden. Gewiss1st nur, dass die tiirkische Regierung die rumanische Propaganda unter den KutzowalachenMazedoniens gegen Griechen und Bulgaren unterstiitzt hat und dass die bulgarischenStaatsmanner in den Jahren 1908 bis 1910 die Kriegspartei in ihrem Lande mit demArgument bekampften, dass im Falle eines bulgarischen Angriffs auf die Tiirkei einrumanischer Gegenangriff im Radcen zu farchten sei.

Einedes Verhaltnisses

vortreffliche, durth die Ereignisse des Ietzten Jahres vollauf bestiitigte Dante Bungzwischen Ruminien und Bulgarien gibt Pinon. L'Europe et la Jenne Turquie. Paris

1911. Suite 399 bis 442.

472

www.dacoromanica.ro

Als der Balkankrieg ausbrach, meldete Rumanien sofort seine Ansprilche an. Esforderte als Preis fur seine Neutralitat" die Abtretung der bulgaristhen FestungSilistria, durch die der Besitz der Dobrudscha strategisch gesichert wird. Bulgarien musstediesen Preis zahlen. Trotzdem blieb Rumanien unzufrieden. Vor dem ersten Balkankriegwar das Machtverhaltnis zwischen Rumanien und Bulgarien etwa 7:4. Nach den grossenSiegen der Bulgaren fiber die Tiirken musste Rumanien fiirchten, dass ein Gross-bulgarien erstehen werde, das ein sehr unbequemer Nachbar geworden ware. HitteBulgarien im zweiten Balkankrieg aber Serbien und Griechenland gesiegt, dann wirees zu einem machtigen Staat geworden, dessen Waffengewalt die rumanische Herrschaftfiber die Dobrudscha stets bedroht hatte. Urn dies zu verbindern, setzte Rumanien seinHeer auf Kriegsstand. Wahrend der Mobilisierung wurden die bulgarischen Heere aufdem OvEepolie gesdslagen. Die Gefahr, dass Bulgarien allzusehr erstarken konne, warbeseitigt. Aber Rumanien hatte bereits die Opfer der Mobilisierung gebracht. Es konnteseine Reservisten ohne sichtbaren Erfolg nicht wieder nach Hause schicken. So gingenseine Heere trotz der bulgarischen Niederlage, die den eigentlichen Grund der Mobili-sierung beseitigte, fiber die Donau.

Im Verlauf dieser Krise der rumanischen Politik verinderte aids das VerhaltnisRumanien zu den beiden ihm benachbarten Grossmachten. Der erste Balkankrieg hatsein Verhaltnis zu Russ land. der zweite seine Beziehungen zu Oesterreich-Ungarn ver-indert.

Solange Russ land hoffen konnte, eine gunstige Stunde werde ihm dereinst er-lauben, die Balkanhalbinsel oder clods ihre ostliche Halite seinem Reich einzuverleiben,bedrohte es die staatliche Selbstandigkeit Ruminiens, du ihm den Weg nach dem Balkanversperrt. Nach der grossen Kraftprobe der Balkanvalker im Kriege gegen die Tarkeischien diese Gefahr beseitigt. Russ land mag nods hoffen, aus Konstantinopel dereinstein russisches Gibraltar zu machen, urn seinen Hausschhisser zu bekommen. Aber zuLande nach Konstantinopel zu marschieren. Bulgarien und Thrazien zu russischen Pro-vinzen zu machen diesen Plan musste nach Kirkkilisse und Lille Burgas die kiihnstePhantasie der Panslawisten aufgeben. Rumanien 1st daher fur Russ land kein Hemmnisseiner Plane mehr. Die Furcht vor dem russischen Marsch nach dem Balkan. die Ru-manien in Oesterreichs Lager getrieben hatte, wurde durch die bulgarischen Siege imersten Balkankrieg von ihm genommen.

Im Verlauf des zweiten Balkankrieges aber sab Rumanien Oesterreich-Ungarn aufder Seite seines Gegners. Rumanien erblidcte in einem Siege Bulgariens die grossteGefahr fur den ihm unentbehrlichen Besitz der Dobrudscha. Oesterreich wanschte denSieg Bulgariens, damit Serbien geschwicht werde. Wahrend Rumanien sells Heer gegenBulgarien aufbot, setzte Oesterreids auf bulgarische Siege seine Hoffnung. Wohl be-teuerte die asterreichische Diplomatic ihre Bundestreue. Aber man konnte in Ruminiennicht verkennen, dass Oesterreich die Schwachung Serbiens, Rumanien die SdswathungBulgarien wiinschen muss, dass beider Interessen einander entgegengesetzt sind.

Wir konnen heute nods nicht wisaeo, ob es diplomatisdsen Kansten nods einmalgelingen wird, das Biindnis zwischen Oesterreich and Ruminien zu kitten. Alte Ueber-lieferung und dynastisdie Beziehungen kannen an ermaglichen. Aber schliesslich sind dieInteressen der Staaten cloth starker als die Zwirnfaden der Diplomatic. Die Freund-schaft zwischen Oesterreids und Ruminien ist ersthiittert. Wir miisseo mit der Maglichkeitrechnen, dass Rumanien auch in kanftigen Krisen nicht mehr an der Seite Oesterreids,sondem im Gefolge Russ lands erscheinen wird.

Eine soldse Wendung der rumanisdsen Politik ware ein folgenschweres Ereignis.Sie werde die Macht Russ lands steigern. Sie wfirde Osterreith-Ungarn zwingen, imFalle eines Krieges gegen Russ land oder gegen Its lien nidst nur an der serbischen,sondem auch an der rumanisthen Grenze einen betrachtlichen Tell seines Heeres aufzu-stellen. Sie 'garde schliesslich Rumanien als neues Ziel seiner Politik die Befreiung derdrei Millionen Rumanen von magyarischer Fremdherrschaft setzen und dadurda in Sieben-bargen eine rumanische lrredenta wedcen, die binnen zehn Jahren ebenso unbequemwerdcn konnte, wie die serbischc lrredenta heute schon sein mag. Der Madst derDonaumonarchie erwachsen bier neue Gefahren.

473

www.dacoromanica.ro

Prim urmare, Otto Bauer care dupamoartea lui Adler, i-a urmat in adevar la ge-fie vorbegte destul de clar. El explica in-trarea in razboiu a Romaniei, afirmand ca eaavea motiv sä se teama de Bulgaria gi aveadreptul sa-gi asigure stapanirea Dobrogei.

Socialigtilor romani nu le-a placut atitudi-nea tovaragilor austriaci. E gi firesc. Nu mi-aplacut nici mie. Eu insu-mi publicasem in Fa-cia" o serie de articole impotriva participariiRomaniei la razboiul balcanic *). Irish', bineinteles, odata ce eram corespondentul unuiziar, eram dator sa comunic ziarului tot ce sespunea gi se facea intr'o chestiune atat de im-portanta.

Ei bine, Romania Muncitoare", oficiosulsocial-democrat roman, m'a atacat extrem deviolent pentru ca am dat acele informatii. Lu-crul m'a surprins: nu eram nici tutorele, niciguvernanta partidului social-democrat aus-triac, iar acesta nici nu ma intrebase pe mine

*) Facia" a apkut din iniliativa colegului meuactual Em. Pauker si a colegului de pe vremuri I.Rosenthal. Ei au facut o condilie sine qua non dinadeziunea mea. Noi am oblinut apoi adeziunea luiS. Labin, a lui Iosif Nfidejde si a lui N. D. Cocea.Acestuia din urma i-am dat insarcinarea de direc-tor. La eandul lui, Cocea a adus in grupul nostru peG. Galactian, Tudor Arghezi Tome Dragu.

Mille ne-a dat tot concursul, primind revista ineditura Adeverului". Ne-am rezervat, ca lucru desine inteles, absoluta libertate de atitudine. Astfel,in chestia Bulgariei not aveam in Facia" alts ati-tudine decat cea imprimata de Mille Adeverului",iar eu personal, deli redactor la Adeverul" cu in-skcinarea de corespondent la Viena, am scris laFacia" contra intrkii in rkboiu a Romaniei, inacelasi timp in care Mille stria la Adeverul"pentru.

474

zi

www.dacoromanica.ro

ce atitudine sa ia, nici nu ma rugase sa-i tai-nuiesc atitudinea.

Romania Muncitoare" m'a atacat pe douateme. Intaia, ca eu am indus in eroare pe so-cialistii austriaci pe Viktor Adler si OttoBauer!! facandu-i sa judece gresit. Este onaivitate atat de savuroasa, in cat nu mai in-cerc s'o comentez. A doua terra, in contrazi-cere cu cea dintai, era ca am falsificat spu-sele socialistilor austriaci. Va sa zica, i-amdascalit sa faca anumite declaratii, pentru casa le pot falsifica. A doua tema nu-i mult maiinteligenta de cat intaia. Dar ambele teme erauurmate de un amanunt pe care-mi vine destulde greu sa-1 calific: afirmatia c'am facutceeace... n'am facut, din motive de interes!

D-nii dela Romania Muncitoare" erau so-cialisti, deci idealisti. Si rationamentul pecare, de sigur, si-1 faceau in sinea lor, era sim-plu: Noi sintem socialisti, deci sintem idea-listi; gazetarul ala, caruia nu-i acordam di-ploma de socialist, este burghez, deci estepore; prin urmare, sa-1 tratam porceste".

Fara acest rationament nu se poate explicapurtarea pe care si-au ingaduit-o. Cad socia-listii romani, prin ziarul lor, m'au atacat, re-atacat si ras-atacat pe aceasta chestiune: lua-sera vant si nu se mai puteau opri. Dupa unan de zile, nepotoliti Inca desi eu nu ras-punsesem nici un cuvant (voiu arata, mai jos,de ce) socialistii romani s'au adresat luiOtto Bauer Insusi, cerandu-i si lui concursul.Omul s'a executat; cuvantul e nimerit, pentruca, dupa cum se va vedea raspunsul lui

475

www.dacoromanica.ro

a fost putintel... o auto-executie. Caci iata cese intampla: Otto Bauer, savant scriitor si nunumai om politic, dar, mai ales, om foartecum se cade, pomenindu-se incurcat de to-varasii lui romani intr'o polemics in care n'a-yea ce sa caute, a dat din colt in colt si n'aputut sa se descurce.

Reproduc in intregime scrisoarea lui OttoBauer, op cum a aparut in Viitorul Social",No. dublu 11 si 12, pe August 1914:

Scumpe cetalene Racowski,Ifni scrieti ca in multe randuri sovinisiii romani

au incercat sa se serveasca, ideformandu-le, atat deparerile mele cat si de parerile celorlalti tovarasiaustriaci, ca sa apere imperialismul roman si ca saatace social-democratia romans.

Nerusinarea unei asemenea indrazneli nu este in-trecuta decat de ridiculul ei. Fiind dat insa ca nutoti tovarasii romani sunt suficient in curent cu ati-tudinea noastra fats de evenimentele balcanice, vacer permisia sa schitez pe scurt motivele linieinoastre de conduits.

De multi ani incoace imperialismul austriac a cul-tivat in masa poporului austriac ura impotriva Ser-biei. In cursul razboiului balcanic campania de min-ciuni, pornita in acest scop, n'a trecut fara succes.Atunci exista deci pericolul sa nu iasa din o miscarepopulara un razboiu cu Serbia, avand aprobareamasselor. Deaceea, in timpul razboiului balcanic.prima noastra datorie a fost combaterea miscariiantisarbe. Social-democratia austriaca, cu toata furiape care o deslantuise impotriva-i imperialistii aus-triaci, s'a achitat cu multa loialitate de aceastasarcina.

Cand s'a ivit diferendul sarbo-bulgar, diplomatiaaustriaca, credincioasa atitudinei ei anti-sarbe, s'apus de partea Bulgariei. Presa oficloasa austriaca acautat sa destepte simpatii exclusive pentru Bulga-ria. Fara indoiala ea soarta tragica a- poporului bul-gar, care dupa atatea sacrificii trebuia sa incerceun asemenea dezastru, ne umplea de compatimire.Nu acest sentiment de compatimire trebuia insa sa

476

. .

www.dacoromanica.ro

domine politica noastra, ci numai grija de a impie-dica imperialismul austriac de a atata o miscare,care, sub pretext de a veni in ajutorul poporuluibulgar, i-ar fi inlesnit un atac impotriva Serbiei,care ar fi pus pacea in pericol. Cand imperialismulaustriac s'a aprins de dragoste pentru Bulgaria, noitrebuiam sa denuntom inaintea poporului austriacgreselile guvernantilor bulgari, sa respingem acuza-rile enorm de exagerate contra Serbiei, dar mai alessa cerem ca Austro-Ungaria sa se abtina de la orceinterventie in razboiul sarbo-bulgar.

In acest razboiu, Romania s'a pus de partea Ser-biei. N'am nevoe sa va spun cal noi blestemam totatata imperialisrgul roman ca pe cel al oricareialte tari. Este drept ca am cautat sa explicam poli-tica oligarhiei romane prin interesele ei de class,noi am condamnat insa razboiul sau de prada im-potriva Bulgariei, precum condamnam once razboiude cucerire al oligarhiilor feodale si capitaliste.

CU ADMIRATIE SATISFACTIE NOI AM UR-MARIT CURAGIOASA PROTESTARE A LUCRATO-RILOR ROMANI IMPOTRIVA POLITICEI OLIGAR-HIEI ROMANE.

NOI SOCIALISTII AUSTRIAGI, AVEM INS: ALTASARCINA. DE INDEPLINIT DECAT VOI. CU DECLA-MATTI DE INDIGNARE MORALA IMPOTRIVA PO-LITICEI ROMINIEI NOI PUTUT SA 0 IN-DEPLINIM. Asa noi am fi servit numai imperialismu-lui austriac, care orbit de frica Serbiei, era pe punc-tul de a interveni in favoarea Bulgariei si impotrivaSerbiei si jlomaniei. Noi trebuiam sa protestam dintoate fortele noastre impotriva incercarei de inter-ventie care daca ar fi depasit protestarea platonicaimpotriva pacii de la Bucuresti ar fi provocat celmai mare pericol de razboi.

Procedind astfel, s'a creat aparenta de a fiaparat si ocrotit politica imperialismului roman.De fapt insa ne-am silit si nu Fara succes sä e-vitam o aventura a imperialismului austriac.

Lupta impotriva imperialismului roman eradatoria voastra, Iar a noastra era sa ne opu-nem imperialismului austriac.

Putem spune cu mandrie ca, voi de parteavoastra Si noi de partea noastra, ne-am facutdatoria.

POLITICA CONTELUI BERCHTOLD A DUS A-COLO UNDE AM PREVAZUT: in racirea relatiilordintre Austro-Ungaria si Romania. Datoria noastra

477

N'ALM FI

pi

www.dacoromanica.ro

si a voastra este sa luptam pentru ca aceasta racealasa nu devina un nou pericod pentru pacea Europei.

Iata de ce noi continuum sfortarile incepute cuocazia celui de al doilea razboiu balcanic.

CAT DE URIT NE-AR FI REGIMUL FEODAL DINROMANIA, SE INTELEGE CA NU NOI SUNTEM A-CEI CARI VA VOM ELIBERA DE DANSUL; aceastao puteli face numai voi. Daca In Austria noi am re-prezenta zilnic Romania, ca un stat barbar, conrupt,noi am lucra in interesul acelor cari in Austria, darmai ales in Ungaria, fac propaganda impotriva statu-lui poporului roman. Mai curand datoria noastraeste sa cerem ca Austro-Ungaria sa traiasca in pacecu statul Roman si sa acorde romanilor din Transilva-nia si Bucovina libertatea pentru dezvoltarea for e-conomics, oulturala si politics. Numai o rau voitoaresi false interpretare a acestei politici ,poste sa cautesa ne treaca drept prietini §i aparatori ai claselorguvernante din Romania.

Regulile politicei pe care am urmarit-o noi le-aminvatat dela tovarasii nostri din Europa apuseana.Asa, tovarasii nostri francezi lupta cu inversunareimpotriva sovinizmului francez. Daca tovarasiinostri germani ar fi scris zilnic despre putereapericolul sovinizmului francez, prin aceasta ar fi lu-crat In interesul sovinistilor germani, dandu-le argu-ments pentru cererile de marire a armamentelor.

DATORIA MUNCITORILOR FRAN.CEZI ESTECOMBATEREA SOVINIZMULUI FRANCEZ IAR A-CEIA A MUNCITORILOR GERMAN' DE OPUNEREFATA DE SOVINIZMUL GERMAN.

TOT ASA ESTE IMPARTITA DATORIA SI INTRENOI.

Vona va" apartine datoria sä duceti lupta im-potriva oligarhiei romane, insotiti Hind de sim-patia noastra cea mai sincera. Iar obiectul lup-tei noastre aci este imperialismul austriac. INACEASTA NU ESTE NICI 0 DEOSEBIREDE CONCEPT!! CI NUMAI 0 SIMPLA DIVI-ZIUNE A MUNCII.

In timpul turburarilor balcanice, imperialistii aus-triaci ne-au proclamat ca tradatori ai patriei", iarpe socialistii din tarile balcanice ni i-au prezentatca modele de patriotizm inflacarat. Contrariul s'a in-tamplat in Romania: acolo, voi ati fast acuzaTi caduceti o politica anti - nationalists si burghezia s'a

478

$i

si

gi

www.dacoromanica.ro

servit de parerile noastre ca sa loveascg in vol. Aces-tea cunt, de altfel, procedeele invechite ale nationa-lizmului din toate Wile! Social-democratia nu selash insa sa fie oprita prin acest procedeu nici aci,nici acolo, din drumul ei fixat de istorie.

Pe aceasta cale noi vh dorim. eel mai mare si eelmai grabnic sueces.

Cu salutari socialiste,OTTO BAUER

Scrisoarea lui Bauer trebue comentata. 0voiu face, cu toata obiectivitatea. De altfel, ampentru Otto Bauer cea mai inalta consideratie.Ca sa-i caracterizez personalitatea voiu repro-duce un fragment din portretul pe care i-l'afacia Hermann Bahr, unul dintre cei mai deseams scriitori germani din Austria:

Poate ca nici nu este om; e numai uncreier, supra-inceilzit cu marxism aproapepanel la explodare, dar care in fierberea lui della weals ceea ce din timpuri imemoriale a pie-rit la politicianii noftri: pasiunea! $i, intr'otaro unde nimeni nu-§i urmeazei drumul pondla capeit, unde fie-care §tie altfel, unde ora-torul i. i uitei discursul... chiar inainte de a-I fiterminal, intr'o asemenea taro nu vedeti ce in-seamnei sei se iveascei iarasi o pasiune?

,,...Dar cciti oameni mai sint la noi, in toatepartidele, cari sa -1 egaleze in sineeritate, cum-peinealci, dezinteresare, vile jie §i stciruinteiaproape diabolicei in convingeri?"

Aceste randuri au fost scrise nu anul tre-cut, dupa eroica lupta dusa de Otto Bauer inpotriva lui Dollfuss; ele au fost scrise imediatdupa razboiu, §i ele faceau sa se presimtd ade-varatul Bauer, intreg a§a cum ne apareazi.

479

ssi

www.dacoromanica.ro

Randurile lui Bahr despre Otto Bauer le is-calesc si eu cu amandoua manile. Si acum potavea toata libertatea de spirit ca sa discutcu Bauer.

Tin sa lamuresc, inainte de toate, ea OttoBauer a fost silit sa scrie In frantuzeste, cuma putut, si textul francez a fost tradus in ro-maneste, cum s'a nimerit. Spun aceasta, pen-tru ca, in limba lui, Otto Bauer scrie foartefrumos. Aceasta, in ce priveste forma. In fond,nici in limba lui el nu gi-ar fi aparat mai bineteza, pentru ca... nu era o teza de aparat.

De altfel, a fost si indus In eroare. I s'a spusca sovinistil romani" acegtia eram... eu!s'au dedat la opera criminals de a-i deforma"parerile. In comedia Cora lie et Co.", de Vala-bregue si Hennequin, apare o batrana domni-soara care se lauds necontenit pastreazavirtutea. Un personagiu din piesa ii da replica:

Nu mai trebuie s'o pastrezi: acuma sepastreaza ea singura!

Si noi am fi putut sa-i replicam lui OttoBauer: nu mai e nevoie sa-ti deformam noiparerile: in explicafia chinuitk pe care estisilit s'o dai, se.... deformeaza ele singure!

Cititorii au acum sub ochi o documentafiecomplecta: articolul lui Otto Bauer, publicatin Kampf" de la 1 August 1913 stil nou si re-zumat de mine in Adeverul" dela 1 August1913 stil vechiu, plus scrisoarea lui Otto Bauerdin August 1914, asa cum a fost tiparita inViitorul Social". Ba, mi-am permis chiar, cuacest prilej, sa dovedesc si aptitudinile melela desen, subliniand in textul fac-similat pasa-

480

ca -si

www.dacoromanica.ro

giile pe cari le-am gasit mai elocvente. Nu-iasa ca liniile sint bine trase?

Si acum, dupa ce-am pus pe cititori in pu-tinta de-a face controlul cel mai riguros, pu-tern recapitula discutia:

S'a discutat aici daa, da sau ba, in presasocialists austriac6 s'au publicat acele lucruripe can le-am redat eu, ca atari.

Au spus socialistii austriaci da sau baca opera conferintei din Bucuresti este OPERAPACIFICATOARE?

Au spus ei da sau ba? ca diplomatiaromans a putut face aceasta opera buna silaudabila pentru ca a stiut sa se sustragasfaturilor perfide si neghioabe ale diplomafieivieneze?

Au spus da sau ba? ca cererile Bul-gariei aveau putin a face cu dreptatea", deunde urmeaza ca ale adversarilor ei, deci siale Romaniei, aveau mult a face cu dreptatea?

Au spus da sau ba? ca era firesc caRomania sa mearga contra Bulgariei pentruca ea, Romania, putea sa se astepte la orice(adica: la once rau) din partea Bulgariei,avand in vedere politica brutala si lipsita descrupule, a acesteea?

Prin insasi pana lui Otto Bauer, au spusda sau ba? ca razboiul balcanic si, in

special, interventia Romaniei, nu poate fiobiect de indignare morals 0 nu e cazul sa seblesteme razboiul fratricid si sa se vorbeascade Raubzug"?

Au spus, prin aceeas pana da sau ba?

481

31

www.dacoromanica.ro

ca de Raubzug" nu poate fi vorba, de vremece in Bulgaria s'a f tiUt ca clack' razboiniciidela Sofia nu se astampara si pornesc al doi-lea razboiu, Romania intervine vorba dinVolkstribfine" cu actiunea ei... pacifica-toare?

Au spus ei, pr.in aceeasi pans, da sauba? ca Romania trebuia sail. apere Dobro-gea, si ca astfel Romania a fost silita sa spri-jine Turcia pentru ca nu cumva sa se ridiceo Bulgarie destul de puternica si care sa ame-ninle Romania?

Le-au spus toate acestea? Da sau ba?Da!Puteam eu, nenorocitul si sovinistul de

mine I sa comunic Adeverului" altceva decat au spus?

Nu !Apoi:In genere un om politic si un partid politic

doresc oare ca presa sa le repoduca declara-tiile, pentru ca opinia publics sa le cunoasca,peste mari si pH? Da sau ba?

Da!In specie, putea oare sa-mi trasneasca mie

prin cap, si este oare de presupus ca OttoBauer ar fi fost bucuros data, in loc sa repro-duc declarafiile lui, asi fi redactat eu nistedeclaralii, altele, cu inteles contrar, si le-asi fidat drept ale lui?

Fara indoiala: nu!Si, drept concluzie: fata de reportajul exact

si cinstit facut de sovinistii romani adicade mine, caci o data pentru totdeauna: eu

482

www.dacoromanica.ro

slat sovinistii romani se potriveste vorbanerusinarea unei asemenea indrazneli"?

Da, se potriveste, cu o preciziune materna-He'd; se potriveste ca nuca in perete!

*i, data n'asi sti ca bietul Otto Bauer nu ede loc vinovat, pentruca prietenii lui l'au in-curcat, fail nici un rost, intr'o polemica incare el n'avea ce sa caute in care, in fond,nici ei n'aveau ce sa caute asi putea sa-iintorc vorba, si fala de nerusinarea indraz-nelii" sa vorbesc de indreizneala neru§incirii.

Mai ramane de vazut cui i se aplica si cali-ficativul de ridicul, pe care Otto Bauer it ha-razeste cu atata &amide. In tot cazul, nu luiBauer, pentru ea, repet: el, saracul, nu puteasti ce s'a spus si ce s'a scris in presa roma-neasca; si nu i-a dat in gaud ca tovarasii ro-mani cari 11 informau trebuiau supusi unuicontrol foarte atent.

** *

Asi avea dreptul sa torn aid un cogeamitequod erat demonstrandum", si sa pun punct.

Dar veil vedea indata ca fondul scrisorii luiOtto Bauer prezinta un deosebit interes, indi-ferent de polemica bizard care a prilejit scri-soarea.

In fond, Bauer spune ca, la o adica, el si to-varasii lui, erau contra Romaniei, dar au fosisiliti sa se arate pentru. Dece? Din pricing caei, acolo, trebuiau sa-1 combats pe Berchtold,pe cand socialistii romani, aici, aveau sa com-

483

www.dacoromanica.ro

bats pe altcineva. In aceasta zice Bauernu este nici o deosebire de concepiii, ci o sim-ply DWIZIUNE A MUNCH".

Va sa zica, Otto Bauer la Viena trebuia, Incadrul unei idei precise, sa faca o anumiteipolitica; Ilie Moscovici, la Bucure§ti, trebuia,in cadrul aceleea§i idei precise, sa fach poli-tica exact contrast.

Simplu, foarte simplu, pentru eide vreme ce se aranj au In familie.

Dar eu? Eu ce trebuia sa fac? Devenit, faravoia mea,cetatean turmentat", era firesc sama intreb: dar eu cu tine voted? Cu Otto saucu Ilie? Cad eu trebuia fiu de parerea for

asta se impunea din oficiu iar parerealor, de0i o singura parere, era doua pareri(era sau erau?).

Si lucrul acesta, simplu pentru cei doi, erasimplu pentru un eventual al treilea, adicaun al treilea oare-care, altul de cat mine.

In adevar, pentru on -care altul totul se re-ducea la o chestiune de topografie : stateai laViena, atacai politica lui Berchtold; stateaila Bucure§ti atacai politica lui Maiorescu.

Cu mine insa era bucluc: nu se §tia n'o§tiam nici eu unde cram! Cad eu scriam laViena ar fi urmat deci sa scriu contra luiBerchtold; dar scrisul meu se tipeirea la Bucu-reqti, deci obligator trebuia sa fie contra luiMaiorescu. atunci, dupa care criteriu pu-team fi judecat: dupa ceea ce scriam, saudupa ceea ce tipaream? Cazul aminte§te pro-blema de talmud pe care a propus-o, candva,Tolstoi: dai un bobarnac pe leasta unui chel;

484

amhndoi,

sa

Si

www.dacoromanica.ro

§1 se pune intrebarea: ce-a facut plici: degetultau on teasta lui?

Pentru mine singura solutie ar fi fost sa mastabilesc la Predeal si anume exact pe punc-tul de granita: acolo asi fi putut combina o a-titudine mixta: celebrul pentru-contra al luiIon Crean& Dar eu stateam in mod obliga-tor la Viena, unde mai exercitam si o profe-siune blestemata, caci Imi impunea sa vor-besc. 5i nu eram silit sa-mi exprim parerileproprii: pe acestea puteam sa le mai tree sisub tacere, scapand astfel de controlul topo-grafic; dar pe ale altora, Doamne fereste!nu le puteam tacea; pe acelea eram obligat sale reproduc. Imaginati-va un corespondent vie-nez care nu comunica ziarului sau parerile ex-primate, inteo chestie atfit de importanta, deun partid ca al socialistilor austriaci si de unom politic si scriitor ca Otto Bauer.

Or, In naivitatea mea, eu nu Siam atuncica parerile exprimate de socialistii austriacierau clasificate bon pour l'occident, cu valabi-litate numai papa imediat dupa Brasov. Astaam aflat-o abia dupa un an de zile, cand Vii-torul Social" a publicat scrisoarea de mai susa lui Otto Bauer.

Si nici atunci n'am stiut Inca totul. Ajungtocmai la scopul capitolului de fats. Cacidoara nu.scriu aceste randuri numai pentruca sa afle si generatiile mai noui ca, pe langaatatea si atatea lucruri bizare, a fost cand-va

o discutie ca aceea. ySi nu le scriu nicica sa ma apar: n'am facut-o In atalia ani, inatatea decenii! Ar fi fost si de prost gust. Ma

485

-i

www.dacoromanica.ro

acuza cineva ca am procedat in chip profundnecinstit, ca am deformat ", adica am falsifi-cat bunatate si frumusete de pareri. Mai pescurt: ma acuza ca sint un ticalos. Cum vretisa sar de colo, si sa tip cat m'o tinea gura:ba pardon! din contra ca sint om de treaba!sariti! sariti! ca-s om de treaba!

Am tacut. Ba, incetul cu incetul, incepusemchiar sa uit faptele mele de sadism diabolicdin 1913, sand Intaiu am luat min4ile lui Vik-tor Adler si Otto Bauer, lasandu-i cu totululuiti pe suprafata globului terestru, iar apoi,colac peste pupaza, le-am deformat si pare-rile, caci, in starea in care-i adusesem, ei maiaveau totusi pareri!

Abia dupa razboiu, cand am citit cartea ba-ronului Chlumecky si am vazut laudele ce-sidistribuie pe motivul c'a inventat diviziuneamuncii", mi-am adus aminte de scrisoarea luiOtto Bauer. Ali-am adus aminte ca sistemulChlumecky-Berchtold a fost propus si reven-dicat, In acelas timp cu privire la aceeasichestiune, de catre Otto Bauer, pe atunci frun-tasul partidului social-democrat austriac, maitarziu urmasul lui Adler la sefie, ba cevamai mult dupa razboiu ministru de externeal Austriei, deci urmasul lui Berchtold laBallplatz. Diviziunea muncii s'a practicat, cuacea ocazie, in ambele tabere: simetria a fostperfecta si meritul ramane egal.

In aceste conditii, scrisoarea din 1914 a luiOtto Bauer capata o importanta istorica, eacomplecteaza lamurirea unui detaliu caracte-ristic si din psihologia §i din practica politicii

486

si

www.dacoromanica.ro

externe austriace de pe acea vreme. Iata dece am socotit necesar sa scriu capitolul de fata.

Cat despre mine, daca totusi asi fi simlit ne-voe de vre-o satisfaclie, reproducerea scrisoriilui Otto Bauer din 1914 si Inca in paralelacu articolul lui din 1913 constituie. o razbu-nare suficienta, ba chiar stralucita.

De altfel, socialistii romani, prin presa lor,au

.tinut sa ma atace si in timpul razboiului

mondial, cu aceeasi dragoste de adevar si cuaceeasi nobleta sufleteasca, de asta datapentru variatie pe alts tema, tot atat de in-temeiata, absolut tot atat de Intemeiata. N'amraspuns nici la campania No. 2, dusa tot deoamenii No. 1. Dar, cine stie? Poate mai scriuo carte, si atunci o sa am ocazia sa ma razbuninc'o data.

RACOVSKI

487

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 13.(la pag. 333)

Vrem sa ne m5rifamsfrig5 invkatoarele din Austria

Nu-i voie!rispunde legea

Viena, 30 Decembrie 1911

Una din ciudateniile cele mai nea§teptate pecan le prezinta Austria este §i aceasta: in ceamai de seams provincie in Austria de Tos

legea nu ingaduie invatatoarelor sa se ma-rite. Celibatul le este impus pe motive de...moralitate! De ani de zile se duce lupta pen-tru Inlaturarea acestei barbarii legale; darfara succes, pentru ca clericalii se opun. Prin-cipalul for argument este acesta:

0 invatatoare care s'ar marita are toate§ansele sa ramaie insarcinata; or, o invata-toare care ar veni la §coala in aceasta stare,ar prezenta elevilor un spectacol imoral, cadelevii n'ar lipsi sa se intrebe cum a devenitcazul" §i l'ar comenta, Intre dan§ii, de§teptan-du-li-se anumite curiozitati pretimpurii.

0 asemenea... era sa zic: conceptie dar casa nu fiu... ;moral: un asemenea mod de a ye-

488

www.dacoromanica.ro

dea n'ar merita nici o discutie, data el n'ar ficonsacrat prin lege, o lege tiranica, absurda,idioata, care e capabila, totusi, sa persiste, in-tr'o Ora civilizata.

Ca legea atinge scopul, este evident,deoarece copiii tot nu sint scutiti de spectaco-lul rusinos" al femeilor insarcinate, catsvreme it \rad la ei acasa, unde mamele si su-rorile for nu se jeneaza deloc sa li-1 ofere.Dar Invatatoarele sufar, cad multe din ele arputea sa se marite cu mici negustori, micifunctionari §i, mai ales caz atat de frecventla not cu colegi de breasla, can nu potsa-si asume intreaga greutate a unei gospoda-Hi si trebue sa conteze si pe leafa nevestei.In Austria de jos insa, invatatoarea e puss indilema teribila ca on sa pastreze slujba si a-tunci n'are voe sa se marite, on sa renunle laslujba si atunci nu poate sa se marite.

De cite on s'a adus in Diets proectul pen-tru suprimarea celibatului obligator, clericaliis'au opus cu indarjire. Majoritatea Dietei oformeaza insa acestia. Se intelege ca vie-nezii sunt pentru casatoria Invatatoarelor. Inultimii ani crestinii sociali, ca politiciani abili,ca sa impace pe toata lumea, au facut sa sevoteze o lege speciala pentru invatatoarele dinViena, carora li se cla dreptul sa se marite; iarcele din restul provinciei raman tot sub impe-riul legei vechi. Astfel ei impaca si pe depu-tatii Vienei si pe ceilalti. (Aici nu exists, ca

489

www.dacoromanica.ro

la noi, institutori §i invatatori: toti dascaliiprimari au acela* titlu).

Dar nici legea specials pentru invatatoa-rele vieneze n'a fost Inca sanctionata, a§a ca,daca existenta fiecarei invatatoare, rapita vie-tei de familie, este o necontenita drama, carese desfa§oara in umbra, cateodata asistam §ila tragedii brusce, concrete, vizibile pentrutoata lumea.

De pilda, n'ati uitat cazul lui Mattcowitz,despre care am vorbit foarte pe larg inatatea corespondente. Intr'un acces de dispe-rare, eroul acestei drame, unica in timp§i'n spatiu, prin imprejurarile cari au provo-cat-o, a impu§cat pe d-ra Holzknecht §1 pedoi frati ai ei, iar pe urma s'a sinucis. Ei bine,cazul acesta e o lugubra ilustratie a celor cespun. Din cea mai frageda copilarie Mattco-witz iubea pe d-ra Holzknecht §i era iubit dedansa; dar dansa era invatatoare *i declarasehotarit ca sub nici un cuvant nu poate sa re-nunte la catedra.

De ani de zile nefericitii tineri a§teptau le-gea care sa le ingaduie casatoria; iar de candlegea e in fiinta, d-ra Holzknecht s'a dedat al-tui rand de a§teptare: a§tepta ca legea sa fiepromulgata. Dar Mattcowitz nu mai putea saa§tepte: dragostea lui a devenit boala. Si in-tr'un acces pe care toatalumea §i-1 explica,dar pe care nu l'a prevazut nimeni, a savar§itmacelul.

Viena a fost profund indurerata. FamiliaHolzknecht era bine §i foarte simpatic cu-noscuta : tatal, fost functionar superior, azi

490

www.dacoromanica.ro

modest pensionar, adanc respectat pe temeiulnumelui bun agonisit in vremea slujbei; bale-ii, de pe acum, in debuturi promita-

toare; fata, excelent notata de sefi, pentru pri-ceperea si devotamentul de tanara dascalita;iar mama, odinioara una din cele mai activeparticipante la operele de filantropie, purtandcu vioiciune lute() gospodarie cu atat maigrea cu cat e forlat mai simpla, niste batra-nete fara odihna, cari ar fi si bucuroase datanu le-ar mahni adanc nemaritisul fetei.

In aceste conditii, nenorocirea, destul deimpresionanta in sine, a facut o impresie simai coplesitoare. Nu mai este aci o simpladrama de amor, ci mai ales o drama politico-sociala.

Se obiecteaza: Mattcowitz era nebun, a lu-crat inteun moment de nebunie.

Ca era nebun in momentul cand a savarsitteribila fapta, nu incape nici o indoiala. Darn'a lost nebun inainte. 5i tocmai aci e cies-tiunea: ce fel de societate e aceasta care per-sista sa pastreze legi atat de absurde, atat dechinuitoare, incat imping oamenii la nebunie?

Dupa aceasta catastrofa se crede cred op-- ca privilegiul" acordat invatatoa-

relor vieneze va fi sanctionat: in sfarsit, celputin in capitals va fi inlaturata dispozitia ceafara sens In ce ne priveste, preferam sa nestapanim optimismul, cel putin pentru vremeamai apropiata. ,Clericalii nu cedeaza usor.

Dar, admitand cazul cel mai favorabil pen-

491

laudati

timi§tii!

1

www.dacoromanica.ro

tru invatatoarele vieneze, cum ramane cu celedin provincie? Ele se agita, in grupe compac-te se duc la ministri, la oameni politici, la re-dact% si declara sus si tare ca vor sa se ma-rite. Este un spectacol foarte ciudat, care diprilej la multe glume; nu afirm ea sint ex-cesiv de subliri. Pe seama necazurilor aproa-pelui e foarte lesne sa glumesti si pare cae si placut.

Acum, in timpul vacantei Craciunului, in-vatatoarele razvratite au venit in mare nu-mar la Viena si au tinut o intrunire monstra.

Discursul cel mai energic, care a provocatun entusiasm delirant, a fost al d-rei Zink, in-valatoare din Zisterdorf. A vorbit cu 'o liber-tate in adevar de mirat. Ea nu s'a sfiit sa spueca situatia invatatoarelor din provincie e cuatat mai rea, cu cat ele nu-si pot ingadui com-pensatiile pe cari le pot avea colegele dinViena, caci,in haosul orasului mare este'posi-bil amorul nelegitim, daca cel legitim e in.terzis.

Citez textual:Noi cele dela Ora stam sub un control

foarte strict. Fiecare pas al nostru este obser-vat si criticat (aplauze). Fiecare puternic alsatelor vede in not pe concurentele primej di-oase ale propriilor lui fete (aplauze frene-tice) si de aceia ni s'a impus celibatul (aplauzefurtunoase; strigate: Asa e! Foarte adevarat!)Nimeni nu-si poate face o ideie cat suferim!Poate ea domnii aceia se mai gandesc si laaltceva, ca, fara barbati, suntem mai la dis-cretia lor, putem fi un instrument docil in

492

www.dacoromanica.ro

mainile lor! In fiecare zi, cand intram in clash*,in mijlocul copiilor, ne aducem din nou aminteca noua, fericirea maternitatii ne este inter-zisa, ca noi suntem condamnate sa ramanemsingure toata viata. In a§a conditii nu e demirare ca invatatoarele cad jertfa melanco-lie', histeriei §i chiar perversitatii! (Aplauze).Cine are dreptul sa constranga la celibat pcun om tartar? Nimeni, absolut nimeni! (Aplau-ze furtunoase). Schiller a zis: tine nu poateface copii, nu poate iubi copiii". Dar invata-toarea trebue sa iubeasca copiii! Interzicereacasatoriei este cel mai ru§inos paragraf dinlegile noastre. Si aceia care vor avea curajulsa mai voteze pentru Mentinerea celibatului,sa bage de seams ca toate pacatele se iarta,numai pacatul contra viefii in devenire, nuse iarta. Si noi, invatatoarele, strigam: noisuntem viafa, nu pacatuiti! (Entusiasmdelirant).

*

In urma acestei cuvantari s'a votat o mo-'lune prin care membrii Dietei sunt facuti res-ponsabili de mentinerea celibatului, iar inva-tatoarele declara ca vor lupta prin toate mij-loacele §i fara odihna, pang vor inlatura acea-sta ru§ine a civilizatiei.

ADAUS, DUPA 17 AN1:

Cititorii au bagat de seams ca articolul demai sus a fost trimes din Viena la 30 Decem-brie 1911. El a aparut in Dimineafa" cu datade 4 lanuarie 1912.

493

www.dacoromanica.ro

Aproape cloud decenii mai tdrziu, in Martie1929, aflcindu-ma intampleitor la Viena, amavut prilejul sei trimet al doilea articol in ace-ea§i chestiune. Acest al doilea articol a apii-rut in Adeverur cu data de 31 Martie 1929,sub titlul Celibatul obligator".

Cum trecuserei la mijloc §aptesprezece ani,am socotit necesar sei rezum intdiu articolulde mai sus. Am rezumat din memorie.

iatei partea nouii o articolului din 1929,menit sei ne coinplecteze cunoftinfele cal-dateprin articolul din 1911:

Acest caz" (drama Holzknecht) a facutmai multa propaganda decat toata agitatia depans atunci. Dar fax% rezultat. Guvernul cre-tin- social §i majoritatea parlamentara de-ricali de diferite nuantenu admiteau schim-barea legii.

Aveau Si un argument, destul de naiv (datanu preferati cumva: idiot). Ci-ca: nu-i admi-sibila casatoria dascalitelor, pentruca o das-calita casatorita poate ramanea insarcinata.Or suna mai departe argumentul burtamare e un spectacol prea .Subversiv pentru o-chii inocenli ai copila§ilor: mintea lor fragedaSi casta §i-ar putea pune intrebari grave carii-ar prilej i raspunsuri primej dioase. Legendacu barza ar fi amenintata. Dascalitele trebuiesa ramaie fecioare, de hatarul berzii.

S'a raspuns, fire§te, ca teama clericaliloraustriaci e deplasata: fenomenul sarcinii co-piii ii vad §i acasa, la mamele §i surorile lor,la vecinele lor, ba chiar §i la animale. Si datala ora§e copiii pot fi destul de... copilaro§i, la

cel pufin in aceasta privinta, ei sunt

494

$i

(arm,

www.dacoromanica.ro

mult mai precoci: acolo ei cunosc nu numaifenomentul, dar §i cauza lui.

Discutia n'a folosit la nimic.Se zicea ca insu§i Franz Iosef, care sub mu-

tra lui de onorabil §uncar ascundea o minteadequata, era partizanul nelmblanzit al vir-ginitatii didactice fortate.

A venit insa revolulia, iar drept corolar: re-publica. Toate legile de exceptie s'au spulbe-rat. Constitutia a suprimat privilegiile decasts, de clash *i de sex. Opreli§tea de care neocupam in acest articol a disparut §i ea.

A urmat o epidemie de casatorii in corpuldidactic. Daca drama, povestita mai sus, s'arfi desfa§urat ceva mai incet, d-ra Holzknechtar fi astazi in vials, sotie §i institutoare. Iaroratoarea atat de libera la vorba, care in con-gresul pomenit a dovedit, cum ar zice frantu-zul, ca nu-i sint buzele cusute sau cum ziceromanul ca nu i-a tors pe limbs, astazi, inlocul imprecafiilor de odinioara, nu-§i va fiterminand eventualele discursuri, decat custrigatul spontan §i simplu:

Traiasca republica! Traiasca democra-tia!

...Dar de ce-am recapitulat aceasta pagingde istorie, a§a cum in iuleala scrisului mi-amputut-o reconstitui in minte?

Pentru ca s'a intamplat un fapt comic sautragic fiecare 11 poate clasifica dupa In-demrrul inimii un fapt in adevar nea§teptat§i pentru a carui anuntare, oricat de scurta,era nevoe de o introducere mai lungs: Dieta

495

www.dacoromanica.ro

Austriei de Jos, in care cre§tinii sociali §i cle-ricalii de toata mana au §i azi majoritatea, areintrodus hidoasa prohibilie: un articol delege pentru superstitio§i specificam: artico-lul 13 spune di prin contractarea casalo-riei, invO(edoarea este, automatic, DEMISIO-NATA DIN INVATAMANT.

Tinere amorez al d-rei Holzknecht, nu zicc'ai avut dreptate sa faci ce-ai facut; dar aiprevazut aproape exact: In Austria de Jos nuerau *anse ca oribila barbarie sa fie inlatu-rata in mod temeinic §i durabil.

Dar in interval Viena a fost scoasa din cu-prinsul Austriei de Jos §i acum ea 1§i are Dietaei proprie. Cat timp la primarie §i in diets so-ciali§tii se bucura de favoarea corpului elec-toral vienez, cel putin la Viena legea castitaliiobligatoare nu va fi reintrodusa *).

*) In urma loviturii lui Dollfuss social4tii au fostsco§i cu forta din locurile incredintate for de ale-gatorii vienezi. Acum raposatul Mattcowitz are toate§ansele cia, din lumea celor drepti, sail vada re-justificat pesimismul §i la Viena.

496

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 14.(la pag. 336)

Cum a fost judecat Hofrichter

V iena 12 Mai, 1910. Zic Cum a fost", pen-trued in momentul child yeti primi aceastilscrisoare, procesul otravitorului, care dureazade doua tile, se va fi ispravit; iar in ziva &andrandurile de fats se vor tipari e posibil sa VAtelegrafiez ca Hofrichter a §i fost executat *).Procesul s'a inceput pe nea§teptate. Expertiza

*) Hofrichter n'a fost condamnat la moarte, cinumai la munca silnica, pentru ca in ultimul mo-ment a retras marturisirea facuta despre silvitrsi-rea crimei; or, dupa legea in vigoare atunci, oricariar fi fost dovezile, daca insusi criminalul tagaduiacrhna, nu i se putea aplica pedeapsa capitals.

Pentru cei cari doresc sa introduca astazi, in Ropedeapsa cu moarte ca numai atfita ne

mai trebuie ca sa fim pe deplin fericiti va fi,poate, oare-cum instructiv faptul ci pans si autoriinnei legi atAt de barbare ca aceea de care vorbimmai sus, au stat, totusi, la indoiara and a fost vorbasa legifereze omorul.

De vinovatia lui Hofrichter nu se mai indoia ni-meni. Bineinteles, inainte de proces i s'a pus la dis-pozitie obisnuitul revolver, ca sa se impuste sin-gur, daca asa ceva i-ar face placere. Omul care bora-rise jertfirea a zece vieti, a fost mai putin risipitorcu viata lui proprie. I s'a ingAduit deci sa tritasca

si nu s'a facut gaura in cer ca, undeva, intr'o in-chisoare intunecoasa, a continuat si mizerabilulacesta sa mainfince o bucata de pane.

49732

mdnia,

www.dacoromanica.ro

psihiatrica 1-a deolarat pe Hofrichter respon-sabil, deli cu facultatile mintale slabite.

Cititorii 10 inchipue desigur ca am asistatla proces §i ca voi da aci un rezumat al des-baterilor, ca sa indrept gre§ala facuta de anu-1 da telegrafic. Nici pomeneala de a§aceva. Vreau sa le spun de ce n'am asistat Sivor vedea ca ipso facto, le voi da §tiri foartesenzationale. Cad nu poate exista ceva maisenzational decat felul cum se judeca proce-sele militare in Austro-Ungaria. E o procedureunica in toata lumea. Ferrer, care a fost 0 eljudecat de un consiliu de razboiu, s'ar putealauda ca a avut parte de o justitie ideals.

***

In Austro-Ungaria procesele militare suntsecrete. Faptul e destul de gray. Dar ceiaceuime§te cu deosebire este 'ca din sala de §e-dinta nu este exclus numai publicul ci §iacuzatul. Iata deci, din capul locului, un pro-cedeu cu totul fenomenal. Se §tie ca nodulafacerii Dreyfus a fost celebrul borderou carea fost aratat consiliului in camera de delibe-rare, fail ca Dreyfus §i avocatul sau Demangesa banuiasca ceva. Ceiace insa in Franta a fosto ilegalitate 0 a constituit un caz in adevarizolat, in Austro-Ungaria este legal, este insa0baza justitiei militare.

Aci acuzatul e introdus numai in §edintapreliminara, unde e intrebat data recuza pevre-unul din membrii consiliului. In cazul a-firmativ, consiliul decide cu majoritate de vo-turi dace recuzarea trebue tinuta in seams Si

498

www.dacoromanica.ro

In acest caz cel recuzat e inlocuit. Apoi i secomunica acuzatului faptele ce sunt in sar-.cina lui, i se pune intrebarea daca-§i menlinedeclaratiile §i daca mai are ceva de adaogat.Nu este vorba de vre-o pledoarie, ci numaidaca, in apararea sa mai are de spus vre-unlucru pe care sa nu-1 fi spus la instructie.

Odata formalitatea aceasta indeplinita, acu-zatul e scos din sala, membrii consiliului de-pun cuvenitul juramant §i desbaterile incep.Vorba vine! Aceste dezbateri" se reduc la unsimplu monolog, caci singurul care vorbe*teeste ofilerul- auditor, cum ar fi la not comi-sarul regal. Din cele zise 'Ana acum cititoriiau inteles ca nici vorba nu poate fi de avocat.Auditorul este dator sa fie *i acuzator §i apa-rator; el e dator sa faca expunerea complectaa cazului, scotand in relief cu aceia§i impar-ialitate *i ce este in sarcina acuzatului §i ce

este in descarcarea lui. De cat, tine sa-1 con-troleze? Nimeni! Fiecare membru al consiliu-lui are dreptul sa ceara orice lamuriri; darfiecare cerere de natura asta este supusa vo-tului consiliului §i numai clack' majoritateaadmite ca intrebarea sa fie luata in conside-ratie, auditorul" e dator sa dea lamurirea ce-ruta. Daca insa majoritatea respinge intreba-rea, auditorul" nu raspunde §i judecatorulcare a marturisit ca nu pricepe unele lucruri§i ea deci e incapabil sail faca o convingere,e dator, totu§i, sa dea sentinta.

Si felul cum se da aceasta sentinta e foarteoriginal. Dupa ce auditorul" §i-a ispravitmonologul, judecatorii se retrag in camerele

499

www.dacoromanica.ro

de deliherare. In camerele nu in camera, pen-truca fiecare membru se retrage in alts ca-mera §i se gande§te la sentinta pe care trebues'o dea, daca nu cumva are alte preocupari,sau daca obosit de atatea dezbateri" nu pre-fers sa traga un somn. Dupa timpul hotarit,membrii i§i dau sentinta, fiecare in parte, §ifara nici o motivare. Majoritatea decide. Casa se §tie insa cum se formeaza aceasta ma-joritate, trebue sa spunem ca pre§edintele aredoua voturi, iar acuzatorul voteaza §i el. Vo-tul fiecaruia ramane secret; nici un judecatornu §tie cum a votat celalt. Proportia voturilornu se trece in procesul verbal al dezbaterilor,nici in sentinta, aka ca, de fapt, falsificareavotului e lucrul cel mai u§or.

0 pertractare mai secrets n'ar fi posibila.Epilogul insa e comic: citirea sentintei e...publics ": nu ca asista cineva la aceasta ul-tima formalitate. Totul se reduce la aceia cainainte de a se citi sentinta se deschid toateu§ile i toate ferestrele. Iarna sau vara, petimp de viscol sau furtuna, daca este sau nueste tipenie de om prin apropiere, n'are aface: toate u§ile Si toate ferestrele se deschid.

Aceasta este procedura militara in Austro-Ungaria, a§a se judeca acolo ofilerii §i sol-datii, §i a§a e judecat Hofrichter. De ce ii tre-bue consiliului aproape o saptamana pentruun asemenea proces, e greu de priceput.

** i

De eand acest sistem de justitie? Iti vine acrede ea e dinainte de facerea lumii. Dar nu:

500

www.dacoromanica.ro

e numai de 150 de ani. Este insa din tale afarauimitor ca in ziva de azi se mai gaseste o Oracare sa-1 suporte; si este nespus de ciudat cain asa conditii mai sunt oameni care primescsa fie ofiteri, expusi in orice moment sa fiejudecati in asemenea mod. Alta curiozitateeste ca desi sub calcaiul acestei legi militare,Austro-Ungaria este una din tarile in careantimilitarismul s'a manifestat mai putin, caciexceptand Boemia, unde s'au Inregistrat ma-nifestatii antimilitariste cari, bineinteles, aufost pedepsite, in restul monarhiei nu s'a po-menit asa ceva.

Am promis cititorilor sa fiu senzational incorespondenta asta, si cred ca m'am tinut decuvant. Mai dau acuma un ultim amanunt:actuala lege militara, in baza careia a fost j u-decat Hofrichter, e desfiintata de vre-o 7eceani si inlocuita prin una mai moderns. Unmerit insemnat in realizarea acestei reformerevine unui roman bucovinean, profesorulIsopescul-Grecul. Decat, noua lege, ale ca-rei detalii nu le cunosc (pe atunci nu cramInca trimisul Adeverului" la Viena), dar care,in tot cazul, a fost scutita de multe dinaberatiile descrise mai sus nu este Incasanctionata. Sanctionarea ei se asteapta dinzi in zi de vre-d zece ani. Asa de siguraeste sanctionarea, incat noua sala a con-siliului de razboi din Viena unde au avutloc desbaterile" procesului Hofrichtereste amenajata ca mice sala de tribunal: cubanci, pentru public, cu bars pentru avocati,cu loj a pentru pres5. Dar sanctionarea nu

501

www.dacoromanica.ro

vine, pentru ca... e vorba de Austro-Ungaria.Armata fiind comuna, once lege care o pH-veste trebue votata de ambele parlamehte. Iaroligarhia maghiara nu admite nici o reformsIn armata, pans cand nu i se va da satisfactieIn chestia limbii de comanda, iar sferele supe-rioare nu vor sa dea o astfel de satisfactie.

Iata de ce, cu toate ca exists o lege noua,functioneaza tot cea veche. Iar handle din salaconsiliului raman pururea noua-noute.

ISOPESCUL-GRECUL _

502

t **-r' .: -4

--,: 1.4,6 .1-. ;,1 'I

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 15.(la pag. 350)

0 al-egere partials:mostenirea Iui Lueger

I

Viena, 16 Octornbrie 1910. In luna astaar fi fost sh avem mari serbari cetatenesti: s'aimplinit j umatate secol dela acordarea consti-tutiei. Este o epoch' aceasta in viata unei taxi,epoch destul de indepartata ca sd dea coloritduios amintirilor, destul de apropiata ca samai prinda in viata pe atatia luptatori dinprimul teas.

i totusi, serbarile acestea, anuntate pretu-tindeni, nu s'au facut nicaeri. Nicaeri n'amvazut o serbare demna de acest nume si demnade evenimentul pe care-1 invoca. Au fost nisteparodii, mai mult sau mai putin bine insce-nate, ba chiar foarte putin bine. De ce? Expli-catii vor fi ele multe, vor fi si adanci, darsunt cateva cari sar in ochi dela prima ve-dere. E adevarat, acum 50 de ani constitutiaa fost data prea tarziu; dar si aniversarea ju-matatii de secol a venit prea de vreme. Po-porului austriac i-ar fi prins bine un accidentca al preotului din poveste, care socotind data

503

www.dacoromanica.ro

Pa§tilor dupa boabele de mazare, s'a pomenitca preoteasa i-a pus prea multe in buzunar, §isarbatoarea s'a tot amAnat fara de oprire.

Constitutia unei tari e menita sa oglindeascaintreaga-i stare de lucruri. 5i ca s'o sarbato-reasca poporul, el trebue sa fie multumit deea. Dar tine e multumit in Austria?

Tocmai luna asta a fost prilej de nemultu-mire generala.

Parlamentul, expresie vie a Constitutiei,este inchis fara a fi in vacanta legitima. Gu-vernul 1-a inchis cu forta §i pe timp nehotarit,pentruca lucru frecvent in Babelul austriac

limbile se incurcasera teribil. De atunciurmeaza tratative, care merg de minune, mergatat de bine incat nu e nici un chip sa seopreasca. Trateaza neintii cu cehii, trateazaguvernul cu polonii, trateaza cre§tinii socialiIntre dan§ii, buletine pline de sperante sepublics in fiecare zi, dar deocamdata nu sevede nimic. Iar in vremea asta, agitatia po-porului cre§te, pentruca viata e scumpa. Car-nea scumpa a ajuns o obsesiune.

Or, nu in a§a situatii se poate face o sar-batorire larga, generala, a tuturor claselor, a§acum s'ar cuveni sa fie: o sarbatoare de infra-tire, la capatul unui trecut privit cu drag, inpragul unui viitor privit cu incredere. Deaceia, de fapt, aniversarea n'a fost sarbatorita_

Si-mi aduc aminte ca aceea§ parte a avut-ola not aniversarea jumatatii de secol dela re-volutia din 48. Era la sfar§itul unui regim li-beral, care ostenise tam §i se ostenise §i maimull pe sine. Av And in coaste disidenta aure-

504

www.dacoromanica.ro

lianista si pe cea flevista, iesit cu greu dincriza religioasa celebra afacere Ghenadie

si zbatandu-se amarnic in criza nationalscelebra tradare" guvernul liberal al

d-lui D. A. Sturdza a facut o parada de po-runceala, la care Cara n'a putut fi atrasa. Aramas fara ecou serbarea, cum fara ecou auramas si protestarile ce-a provocat. Batranuldemocrat dela Ploesti, C. T. Grigorescu, invi-tat oficial, ca unul ce luase parte ca luptatoractiv la revolutia comemorata, a raspuns d-luiSturdza prin urmatoarea telegrama:

La o adunare de persoane feicutii de guvernprin fapte oribile petrecute asupra

cetlitenilor, eu nu pot sa particip."Negresit, stilul e comic, dar documentul ra-

mane, elocvent in melancolia lui. Atunci, amras de bietul Grigorescu fachirul din stradaVirtutii "; dar acum, asistand la serbarilede aici, atat de fade, mi-am adus aminte detelegrama de mai sus, si n'am mai ras.

Ma grabesc sa adaug ca aici, adunarile depersoane" n'au fost facute de guvern si poll-tie", si mai putin Inca prin fapte oribile pe-trecute asupra cetatenilor". Cad trebue sa sestie un lucru: in Austria, si mai cu seams lacentru, legile se aplica. Constitutia de aci esteschiloada, ea confine un bizar amestec de au-tocratism si democratie, dar ceeace este da-toare sa faca face.

A mai fost insa, adica mai este si acum, oImprejurare care aduna toate pasiunile, ca sa

505

,fi politic

** *

www.dacoromanica.ro

le dezlantuie aiurea de cat in sarbatoriri deconstitutii. Ne aflam in toiul unei aprige cam-panii electorale. Peste doua zile vor fi douaalegeri, ambele pentru ocuparea locurilor luiLueger: in circumscriptia a doua Leopold-stadt e alegerea pentru Landtag, iar la Hie-tzing pentru Reichsrat, cad Lueger era ales§i in Camera tarii si in a imperiului. Si este olupta strapica pentru locul Intaiu, una maidomoala pentru al doilea, deli acesta din urmae cel mai important.

Motivul e acesta: data la Hietzing crestiniisociali sunt mai taH, a§a incat izbanda for esigura, in Leopoldstadt, cartierul vienez celmai populat de evrei, si foarte populat de lu-cratori, domnia antisemitilor e o curiozitatepolitica, un paradox. Aci Lueger reusea nupentru ideile lui ci... in contra lor. El a obti-nut la ultimele alegeri mai multe voturi decat numarul alegatorilor crestini din acestsector. Va sa zica, l'au votat si unii evrei. Sidata s'a putut aceasta, de sigur ca a fost si maiposibil ca sa-1 voteze multi crestini can nu-ierau partizani, si au fost cuceriti nu de doc-trina lui Lueger, mai putin Inca de partidul,§i numai de persoana lui.

Este un amanunt despre care am vorbit demulte on In corespondentele mele, si nu potsa nu-1 relev t§i de asta data. La not In tarsnu se prea Intelege situatia de aici; si In ge-nere, dincolo de granita austriaca nimeni nupricepe cele ce se petrec in monarchia habs-burgiea; exceptez, fireste, pe oamenii can austudiat cu deosebita osteneala aceasta ches-

506

www.dacoromanica.ro

tiune plina de ciudatenii. Iata, de pilda, ciu-datenia pe care vreau s'o reaccentuez aci:reu§ita lui Lueger in cartierul II calea Va-care§ti §i calea Dudesti a Vienii a fost soco-tita ca o mare izbanda antisemita. Era natural§i logic sa se creada acest lucru. Dar n'a fostaqa: reu§ita lui Lueger cu voturi evreie§ti,caci fara ele e statistice§te sigur ca nu seputea alege, dovede§te un succes personal §inu un succes de partid. Asta e clar. Pe de altsparte e semnificativ insu§i faptul ca Lueger aavut ideea sa candideze in cartierul evreesc:el I§i dadea perfect seama de faptul ca nu in-spira cine §tie ce oroare evreilor; §i tot a§a desemnificativa e politeta cu care evreii i-auraspuns, votandu-l: i-au dovedit astfel ca nuse in§elase in privinta raporturilor suflete§tidintre ei. Se joaca §i la Viena celebra comediefrantuzeasca: Sa ne pupam, Folleville!"

Ei, dar Lueger a murit. La numaratoareLeopoldstadtul trece Inca drept al cre§tinilor-sociali. Va ramane al lor? Vor fi alegatorii totatat de darnici §i fata de mo§tenitorii politiciai aceluia pe care ei au Inte les sa-1 cinsteascapersonal?

Adversarii cre§tinilor-sociali §i-au zis ca estemomentul oportun ca sa scoata Leopold -stadtu'l din mainile lor. Cre§tinii-sociali insa,in tocmai sa faca dovada ca. §tiu sa pastreze

mo§tenirea, §i lor be convine acum sa arateca persoana lui Lueger inseamna prea putinfata de ideea lui, ideea lor; ei sint siliti sa pre-zinte chestia in felul acesta: este §i prima oca-zie ce li se ofera ca sa dea o lupta In numele

507

www.dacoromanica.ro

lui Lueger, dar fara el; nici nu se pot sustra-ge obligatiei de a lupta, chiar data in sufletulfor ar pref era sa stea acasa. Momentul estefoarte gray.

Cine va reusi? Asta nu se poate prevedea.Putem sti cu siguranta cine va cadea. Treicandidati merg la o cadere sigura: doi libe-rali (caci liberalii, zdrobiti de zeci de ani, isimai platesc si luxul certurilor intestine, asa caau doi candidati), apoi candidatul evreesccaci in minunata tars a nationalitatilor este siun partid national evreu, care va cadea cu si-guranta in cartierul pe care 11 considers ca alsau. Raman in lupta: Preyer, crestin social siSchuhmeier, social-democrat. Cu 5 candidati,balotajul e aproape sigur desi Lueger s'aales dela primal scrutin. Cand yeti citi acesteranduri yeti fi si aflat din telegrame dadeste sau nu balotaj. Daca este, atunci probabilca la urma urmii reuseste Schuhmeier, socia-listul, pentru ca e probabil ca la alegerea debalotaj el sa fie votat de liberali si de dizi-denta crestin-socials din jurul lui Vergani.Cat despre nationalistii evrei, acestia mai degrabs vor vota pe antisemiti.

**

Ca aceasta lupta electorala a contribuit siea la nesarbatorirea aniversarii, dovada amavut-o asta sears: se organizase, in marea salaSvoboda", serbarea socialistilor pentru ani-versarea constitutiei. Era si o datorie, darpentru socialisti era si o cochetarie politica sase arate mai constitutionalisti de cat allii. In

508

www.dacoromanica.ro

ultimul moment insa, se ive§te o piedica: ad-versarii raspandisera ni§te foi volante princan atacau fara frau pe candidatul socialist.Evident, raspunsul nu se putea amana pe...dupa alegeri. Nu se incapea nici o ovaire:trebuia reactionat in graba. a§a, serbareaa fost prefacuta in intrunire: s'au tinut dis-cursuri in cari s'a vorbit numai de alegere; deconstitutie nu s'a pomenit nici un cuvant.

II

Viena, 21 Octombrie 1910. HochSchuhmeier!" acesta e strigatul care a ra-sunat in mii de glasuri, in momentul cand, ne-rabdator sa aflu rezultatul, sosesc in centrulcartierului al doilea. Va sa zica, Schuhmeiera fost ales. Si multimea, in convoiu imens, ma-nifesteaza pe strada, strabatand tot cartierulin cantece Si strigate. Ferestrele sint deschise.§i din toate etagiile, dar mai ales din cele maiinalte, se coboara salutari, la cari manifestan-tii raspund cu ovatii. Se fac ovatii §i tramva-ielor, pentru ca §i din tramvaie yin salutari.Majoritatea convoiului o formeaza lucratorii,in hainele for de atelier, caci au alergat di-rect dela munch'. $i in toata multimea nu reu-§esc sa surprind decat un singur cetatean tur-mentat", care cu vocea ragu§ita se sile§te sasinge: jos scumpetea! Evident, pentru el car-nea e prea scumpa, de vreme ce a fost silit sase tie numai cu bautura.

Dar data in lupta electorala de aci betia n'aavut nici un rol, sa nu se creada ca alegerea

509

www.dacoromanica.ro

a urmat in lini*te. A fost o lupta aproape lafel cu cele dela noi: galagie, incaerari, recla-matii, alegatori falsi, etc., o atmosfera de pa-timi §i nervi, cum rar s'a pomenit, stapanitainsa de politie, concentrate in numar extraor-dinar de mare. Dar ea n'a intervenit decatdupe cererea uneia din Orli sau a celeilalte§i n'a provocat nici un protest cu privire lafelul de-a interveni.

De altfel, politia §i-a facut datoria §i la ma-nifestatie, mergand in pas cu ea; dar fiindcaacum nu-i mai cerea nimeni sa se amestece,iar manifestanlii n'au savar§it nici un abuz, deasta data ea nu s'a amestecat deloc.

In corespondenla trecuta, Inca inainte deprimul scrutin, am aratat cum se anunta si-tuatia; ea s'a §i prezentat in trasaturi gene-rale, a§a cum o anunfasem.

Din peste 24.000 de voturi exprimate, auobfinut la primul scrutin:

Preyer, cre§tin-social 10.832Schuhmeier, social-dem. 8.471Mitt ler, german-progr. 1..962Schwarz-Hiller, lib.-social 1.840Brunner, evreu national 466Ruzicka, ceh 417Fischer, german-national 361

Va sa zica au fost §apte candidafi, pe cand,in momentul cand am scris corespondenta tre-cuta nu se a§teptau decat 5, cel mult 6. Dar

510

www.dacoromanica.ro

putem. zice ca au fost opt candidati, dintrecari unul anonim, de oarece s'au gasit *i 980buletine albe, ale dizidentilor cre§tini sociali.

Dupa proclamarea balotagiului situatia adevenit foarte turbure §i de aceea lupta a ca-patat caracterul extrem de agitat la care fa-ceam aluzie mai sus. In adevar, dupa cum o§i prevazusem, ramaneau fats in fats Preyer§i Schuhmeier. Daca era evident ca germanulprogresist §i liberalul social vor trece de par-tea lui Schuhmeier §i ca germanul nationalva trece de partea lui Preyer, nu se §tia insace vor face evreul national §i cehul, in ce ma-sura dizidenta cretin socials va vota pePreyer §i ce va face rezerva electorala, cacicartierul mai numara alegatori can nu se pre-zentasera la primul scrutin.

In ultimele zile insa situatia se clarificase.Se §tia ca Schuhmeier sta bine. Aceasta se ve-dea §i din atitudinea presei cretin sociale,care recurgea la mijloace extreme. A§a,Reichspost" a publicat un articol de fond ne-iscalit, venit, zicea ea, din loc foarte inalt §i incare soma pe evrei sa nu treaca de partea can-didatului socialist, cad data o vor face, voravea sa suporte consecintele. Pe de alts parte,printr'o foae volanta iscalita Comitetul inde-pendent" §i adresata in deosebi evreilor, sezicea ca ei sint datori sa voteze pe Preyer, deoarece Schuhmeier s'a pronuntat in favoarearevolutionarilor din Spania §i Portugalia, cariau savar§it adevarate pogromuri §i pogromurile trebue sa inspire oroare on caruiom de bine, fie ca ele se petrec in Spania, fie

511

www.dacoromanica.ro

ca se petrec in Rusia". E in adevar extrem decomic sa vezi pe antisemiti cer§ind voturileevreilor, pe de o parte prin amenintari dinloc foarte inalt" (adica din partea printuluimWenitor), pe de alta prin lingusiri, ca ve-stejirea pogromurilor din Rusia.

Bine inteles, Schuhmeier a exploatat in fa-voarea sa aceasta tactics putin abila.

iata rezultatul alegerii de balotagiu:Voturi exprimate 24.977Voturi valabile 24.386Schuhmeier, soc.-dem. 12.761Preyer, cre§tin-social 11.625Buletine albe 491Voturi anulate 100

Cele 491 de buletine albe trebue sa fie datein parte de burghezia cella §i in parte dealegatorii candidatului evreu. E de prisos saspun ca ato t lucratorii cehi cat Si lucratoriievrei dela primul scrutin au votat pe Schuh-meier. Lucrul e interesant de retinut mai alesin ce prive§te pe lucratorii cehi, caci unclepersoane cari nu pricep adevaratul caracteral neintelegerilor dintre sociali§tii germani §icehi, isi faceau iluzia ca ace§tia din urma vorvota pe cehul national Ruzicka.

Al cui e triumful dupa balotajul de azi ?Greu de spus. Partidul social-democrat n'aavut nici azi, ca voturi proprii, mai mult de-cat cele aproape 8500 dela primul scrutin,caci cu disciplina de cazarma a sociali§tilornemti putem fi siguri ca toti alegatorii fors'au prezentat dela inceput. Daca astazi

512

Si

www.dacoromanica.ro

Schuhmeier l'a intrecut pe Preyer cu aproape1200 de voturi, el o datoreaza diferitelor gru-pari cari l'au preferat pe el, dupa ce au va-zut ca singure nu pot face nimic.

Dar a cui e infrangerea, aster e evident. Amaratat importanta simbolica a locului pe ca-re-1 pierd acuma cre§tinii sociali. Cucerireacartierului al doilea de catre Lueger a lostapogeul triumfurilor lui. El a cucerit Vienapas cu pas, ridicand mica burghezie profe-siile libere, in potriva evreilor de o parte *i asocial-democratilor de alta. Or, cartierul aldoilea este locuit in majoritate de evrei §i lu-cratori; cucerirea lui, intamplata in 1896 *ipastrata papa acum, a fost deci incoronareatuturor succeselor. Si la prima lupta ce se derdupa moartea lui Lueger §i tocmai pentru in-locuirea lui in Landtag, mo§tenitorii pierdmo§tenirea din mans. Ca sa evite aceasta, auluptat din rasputeri.

Candidatura lui Preyer, ce-i drept, a fostfoarte bine aleasa : acesta e un fost lucra-tor, care se bucura de simpatii personale intrecolegii lui de odinioark iar pe de alta partenu s'a manifestat nici ca antisemit nici caanti-ceh, a5a ca avea avantagiul de a fi iubitde unii §i a nu fi du§manit de ceilalti.

Dar social-democratii §i-au ales §i mai binecandidatul: Si Schuhmeier e un fost lucra-tor, §i inzestrat eu un mare talent oratoric;stapan pe o cultura serioasa pe care §i-a fa-cut-o singur, el conteaza intre personalitatilede primul rang ale partidului, este unul dinstalpii lui in Reichsrat §i in consiliul cornu-

51333

si

www.dacoromanica.ro

nal, §i a fost omul care a dat loviturile celemai simtite defunctului Lueger.

In nici un caz nu se putea ca lucratorii sa-1prefere pe Preyer iar evreii, ca atari, §imai putin.

Din felul cum s'a dus lupta electorala, voiureleva acum un singur lucru, destul de carac-teristic: femeile au luat o parte considerabila.Si aceasta nu pe sub mans, ci fati§. La toateintrunirile ele au participat in rand cu bar -balii, §i oratorii tuturor taberelor li s'au adre-sat direct, socotind amestecul for ca foarte na-tural.

Este interesant ca lucrul se intampla Intr'otara in care feminizmul, cel putin feminizmulpolitic a§a cum it practica sufragetele, nuexists. E poate mai bine a§a. Se §tie ca formi-dabila mi§care impotriva scumpetei traiului afost dezlantuita mai cu seams de femei. Acumse arata ca ele intervin §i in lupta politica,cu rezerva pe care le-o impune faptul ca n'audreptul de vot.

La una din intrunirile acestei campanii,Viktor Adler, adresandu-se femeilor, le-a cerutsa lupte energic pentru triumful lui Schuh-meier. Adler, foarte serios, cu un gest a laconu Mitita Sturdza, cU degetu-i magneticfixand un grup de femei din fala tribunei, aaccentuat:

Fiecare din voi, in cercul ei, sail facadatoria, dar lini§tit §i cuminte, lard galfigie,fara tambalau.

Si femeile nu s'au suparat de loc, ele §i-aufacut datoria, lini§tit §i cuminte; toate fe-

514

www.dacoromanica.ro

meile, nu numai cele socialiste. Scandalul l'aufacut barbatii, la balotajul de azi, cad laprimul scrutin au fost Si ei foarte linistiti.

Iar dupa _cc au participat la lupta, femeileacestea au luat parte si la sarbatoare; in ma-nifestafia de strada, care a strabatut cartierul,glasurile for se amestecau cu ale barbatilor:

Hoch Schuhmeier! Traiasca Franzl alnos1ru !

D. A. STURDZA

515

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 16.(la peg. 354)

Tragedia dela Drohobicz

25 Julie, 1911

Desbaterea cea mai pasionanta in recentasesiune a Camerei a provocat-o interpelareadespre tragedia din Drohobicz. Faptele se cu-nose din corespondentele pe cari le-am trimesla timp: cu ocazia alegerilor generale pentruactuala legislature, s'au desrasurat in acea lo-calitate lupte foarte vehemente Intre dou'etabere cam de-o potriva de tari, singurele earl.se aflau fats In fata..Partidele mai rnici, daceAnt, n'au pus candidati.

Desi regiunea este uvriera, totusi n'a puscandidati nici partidul social-democrat, care,probabil, nu s'a singit Inca destul de bine or-ganizat. Cei doi candidati, d-nii Lowenstein siBalitzky, inc6ierati in aceasta lupta, in modfatal aveau sA mearga 'Ana la on -ce extre-mitate: era si o chestiune de prestigiu, darmai era si faptul ca fiecare din ei isi vedeasansa in ultimul efort pe oared va putea facesi cu care va intrece eforturile celuilalt. Niciunul din ei n'avea sa neglijeze vr'un mijlocde actiune, on -cat de exagerat.

516

www.dacoromanica.ro

In ziva alegerii excitatia a luat proportiimari mullimea s'a adunat in fata localuluide vot, ca sä turbure" ordinea.

Armata a tras, nimerind vre-o optzeci dedintre can 26 au murit. Intre victime

se aflau femei, copii, straini, iar intre acestiadin urma, un francez, Berthelot, care senimerise acolo, pentruca acela ii era dru-mul, dela o leclie la alta; omul dadea lectiide franceza.

Ce lucruri teribile au facut acei ialegatori,ca sa provoace o reactiune .atat de sange-roasa ?

S'a constatat definitiv ca monstruozitatea s'aprodus dupa pranz, cand lumea era perfect

dupa ce inainte de pranz fusesemai agitata insultase armata care pazeaordinea". S'a mai constatat ca oarecari func-tionari politienesti avusesera grij a, cu cinciminute inainte de minutul tragic, sa-si de-parteze prietenii, sub cuvantul ca armata vatrage. Va sa zica: crima cu premeditare i pan-.dire, cum numai la noi a fost posibila In 1907(caci si la noi s'a impuscat, pretutindeni, nuin timpul rfiscoalei, ci dupa).

Aceasta este grozavia care s'a discutat pelarg, in urma interpelarii socialistilor si a al-tor democrati.

Nu voiu intra in amanuntele chestiei. Re-portajul propriu zis l'am facut la timp, pemasura ce ieseau la iveala faptele. Astazi,dupa desbaterile din parlament, tin sa arunco privire asupra atmosfereiln care s'a pututpetrece tragedia, pentruca avem ceva de in-

517

§i

lini§tita,§i

www.dacoromanica.ro

vatat dintrinsa: putem vedea si prin ce neasemanam cu Austria, si prin ce ne deosebimde ea.

*

Drohobicz este un orasel cu vre-o 20.000 delocuitori. E capitala unui judet foarte indus-trial, unde este multa bogatie in mainilecatorva, si o dezolanta mizerie care e parteacelor multi. Si aceasta sa nu se is ca un fel dea vorbi; este o realitate, pe cat de lugubra, peatat de caracteristica. Fiindca starea de lucruridin Drohobicz se poate lua ca o expresie astarii generale din Galitia.

Ca sa intelegeti Galitia, trebuie sa citiliNeoiobagia lui Gherea. E mare asemanare in-tre Galifia si Romania. Acolo ca si la not ga-sim celebra nepotrivire dintre starea dedrept si starea de fapt". Galifia e o fara semi-feodala, orientala. Acolo domneste burgheziaparazitara, aceea care exploateaza fara milssi fara socoteala, neavand nici macar instinc-tul intereselor ei permanente de class, cariimpun oarecare masura; este befia jafului fararezerva si fail intrerupere. In special la Dro-hobicz domnesc dotd' partide, can sunt in rea-litate doua dinastii", doua familii, cu mem-brii si partizanii lor, can si-au intins putereaIn toate ramurile viefii. Nu numai in politicatrebuie sa te asociezi uneia din cele doua ta-bere; dar nu poll sä traesti nici ca negustor,nici ca profesor, nici ca avocat si nici macar carentier, data nu te injugi la carul unuia dinstapani pe care al susfii in potriva celuilalt

518

www.dacoromanica.ro

§i care in schimb sa to rasplateasca §i el atuncicand e la putere.

Aceasta e starea politico - socials. acum sane amintim de Neoiobagia" lui Gherea §i a-nume de capitolul despre Administratie, careconstitue el singur o capo d'opera. Ghereaarata ca intr'o Ora neoiobaga, cum e Ro-mania §i not putem adauga: sau Galitia,e imposibila o administralie in adevar civili-zata. Ei bine; cand vedem ce face administra-tia austriaca din Galitia, ne convingem caGherea are perfecta dreptate. Si e vorba de-oadministralie ai carei §efi nu sunt localnici,produs al periferiei imperiului §i al culturii cifatalmente inferioare, ci austriaci adevarati,ale§i dintre cei mai capabili functionari aus-triaci din centrele cele mai inaintate ale im-periului.

Administrafia din Galitia este intotdeaunala ordinele uneia din cele doua dinastii" §iface toate ilegalitatile, toate crimele porun-cite de acea dinastie care in momentul acelae la putere. Scurt !

In cazul dela Drohobicz s'a intamplat feno-menul acesta: dela .inceputul campaniei elec-torale, social-democratii cari nu puneaucandidat acolo, prin urmare n'aveau nici uninteres egoist au cerut guvernatorului tariisa dea afara pe prefectul §i politaiul local, carivor merge pans la crima pentru a face sa.reu-§easca protejatul dinastiei" dela putere.

N'au fost ascultati, pentruca nici guvernato-rul nu se poate sustrage influien4ei oligarhieiintr'o Ora neoiobaga. De altfel, practic vor-

519

Si

www.dacoromanica.ro

bind, nici n'avea ce sa faca. In cazul cel maibun, ar fi putut sa treaca puterea in mana ce-leilalte tabere; dar atunci rezultatul ar fi fostacelas alte victime de pe urma aceleeasicrime.

Iata prin ce ne asemanam cu Austria cuacele pall din Austria cari au o intocmire so-cials asemanatoare cu a noastra. D. P. P. Carpcare vrea sa culeaga surcele acolo unde FranzIosef a tiliat lemne, ar trebui sa faca un voiajde studii in Galitia si in Bucovina, pentruda seama ce fel de surcele va culege d-sa depe urma reformei pur administrative pe careo proiecteaza.

Dar iata si prin ce ne deosebim de Austria:In Austria este votul universal, care taris-gra-pis functioneaza chiar si in Galitia. si iata catragedia dela Drohobicz s'a discutat o sapta-mana in Camera; ministrul de interne a recu-noscut faptele; functionarii abuzivi au si fostpedepsiti disciplinar, ramanand ca mai tarziusa se pronunte si justitia. Jar d. Loewenstein,candidatul... fericit caci a fost ales nicin'a mai tinut sa-si guste fericirea: sub presiu-nea opiniei publice, el a renuntat la manda-tul cucerit, gra sa mai astepte validarea sauinvalidarea.

Inainte de a se introduce votul universal,au mai fost asemenea alegeri in Galitia: eleau ramas ingropate °data cu victimele lor.Azi, nu se mai poate. A fost posibila o trage-die, dar nu si bataia de joc. N'ar fi cu putintaun raspuns cinic, a la Ruck.: in specie, cagloantele nu se mai intorc"!

520

:

a -ti

www.dacoromanica.ro

v)zN!:(10

Nin

DASZINSKI

521

www.dacoromanica.ro

Dar la not ?Iata un caz absolut identic cu cel dela

Drohobicz: cazul dela Slatina, descris cu a-tata putere de d. Th. V. Fiesineseu. La Slatinataranii au avut o singura Irina: au vrut 85-aleaga pe d. Bogdan Pitesti, care, si inaintede acel eveniment si dupa el, a fost membrual partidului conservator. Ei bine, pentru a-ceasta au fost impuseati oamenii, exact ca laDrohobicz; si, afara de Adeverul", nimeni n'aprotestat, In modul viguros necesar. i nimenin'a fost pedepsit. Iar dupa Slatina a venitRamnicul Sarat, si dupa acesta 1907.

*i acum nu veti putea tagadui deosebirea,dupa cum mai sus n'ali putut tagadui asema-narea.

I, *

Dar chestiunea mai are o lature asupra ca-reea trebuie sa insistam cat de putin: latureareligioasa si nationals ". De obiceiu, in Aus-tria, conflictele politice, sociale si, in sfarsit,de once natura, se complied si cu elementulnational sau cel putin religios, care sporestepatima si, in aceeasi masura, ingreuiaza ju-decata limpede. Aci nu e asa. Nenorocirea s'aprodus in cadrul uneia si aceleeasi nationali-tali" sau religii, fara nici un amestec.

Ca sa caracterizez mai bine situatia, trebuiesa fac o paranteza.

Cel mai mare orator din parlamentul aus-triac este deputatul Daszinski, seful socialisti-lor poloni din Austria. E supranumit Jaure-

522

www.dacoromanica.ro

sul Poloniei". E foarte curios chipul in care aajuns la socialism. Din prima tinerete a intratin lupta pentru cauza nationals polona, §i, caelev de liceu, a fost dus in fata tribunalelor,pentru o poezie nationalists. Exclus din §coala,a trebuit sa-§i paraseasca ora§ul natal, §i pa-rintii 1-au trimis sail continuie invatatura laliceul din Drohobicz.

Ei bine, mizeria ingrozitoare in care traiapoporul de jos din aceasta localitate, 1-a im-presionat atat de profund, in cat aceastei pri-veli§te i-a revolutionat §i mintea §i sufletul.Intr'o vreme in care nu era acolo o puternicami§care socialists care sa-1 capteze in ju-detul acela ea nu exists Inca nici azi numaispectacolul celei mai hidoase mizerii 1-a facutca, pastrand acela§i avant sinter, all schim-be cu totul obiectivul, sa paraseasca lupta na-tionala §i sa se arunce in lupta de clase. Maitarziu a venit reflectiunea, studiul, experien-la. Dar pans in ziva de astazi, din discursurileinflacarate §i sugestive ale lui Daszinski sedesprind adesea fapte, imagini, comparafii dinvremea aceea, and pentru prima oars a datochi cu viala de chin §i de obida a poporuluimuncitor.

Veti zice ca rezumatul acesta biografic esteimpresionant fara sa cuprinda un lucru in a-devar deosebit. Observalia e justa, cat timplipse§te un ultim amanunt: populatia cople-§ita de mizerie, care numai prin suferinla ei1-a impresionat atat de profund pe Daszin-ski §i i-a hotarit pentru totdeauna carareavietii, era o populatie exclusiv evreeasca. Asa

523

www.dacoromanica.ro

e la Drohobicz: toll locuitorii sunt evrei.atunci, fireste, si toti eroii tragediei shit evrei:si cei doi candidati si dinastiile" respective,impreuna cu partizanii de o parte si de cea-lalta, plus mai toti functionarii civili si mili-tari au jucat un rol.

Candidatul sustinut de autoritati e d. LO-wenstein; d. Natan. de LOwenstein, caci decurand imparatul l'a inobilat. Candidatul opo-zant, d. Balitzky. Forte le for in massa electo-rala, par a fi cam egale. In alegeri libere ar fiiesit until din doi, fireste, pentru Ca nu se puteasa iasa amandoi; dar sansele pareau egale.De-aici nevoia si mai cu seams ispita de-acorij a hazardul, ispita simlita de ambii can-didati. Au intrat deci in actiune electorii am-belor tabere. Electorul d-lui Liiwenstein a fostdomnul Feuerstein, care este ajutorul de pri-mar al localitatii, si asta e ceva, dar tot o dataeste si presedintele comunitatii israelite, ceeace in specie inseamna. mult. Electorul d-luiBalitzky, d. Auerbach, 11 acuza pe d. Feuer-stein ca a falsificat niste buletkie. Or, d. Feuer-stein, abuzand de puterea pe care o avea caajutor de primar, a obtinut arestarea d-luiAuerbach. Va sa zica: autorul buletinelor falsea putut sa opereze cu ele in toata voia, in fo-losul candidatului pe care-1 sustinea; pe canddenuntatorul falsului n'a mai putut operade loc si candidatul sau a ramas de izbeliste,orfan si vaduv de orice sprijin.

Nu garantez ca tot ce spun aici e purul ade-var, in ce priveste micile particularitati defapt. Eu n'am anchetat la fata locului. Vorba

524

can

www.dacoromanica.ro

N. LOWENSTEINDesen de Sihuisky

525

www.dacoromanica.ro

este ca a§a s'a spus acolo, a§a a crezut multi-mea care s'a agitat, multimea in potriva Ca-reea s'au scos trupele si asupra careea trupeleau tras. De altfel, d. Lowenstein a fost alessi, in asemenea cazuri triumful vorbeste in po-triva triumfatorului. Este insa absolut indife-rent daca in privinta cutarui amanunt are maimulta dreptate unul, iar in privinla altuia,cclalalt. E cazul sa judecam chestiunea inbloc, si putem, cu con§tiinta lini§tita, sa acu-zam de o potriva ambele parti.

Dar LOwenstein §i Balitzky sint evrei,Feuerstein §i Auerbach sint evrei, membriiparchetului, ai politiei si ai autoritatilor mi-Mare can au avut amestec in aceasta chesti-une sint in cea mai mare parte evrei, iar ceiuci§i si raniti, pe cat se pare sint toti evrei,afara de bietul Berthelot, francezul care a fostacolo in mod intamplator.

N'asi vrea sa fiu inleles gre§it. Cand prezintsituatia ca exceplionala, pentru ca toata fra-mantarea si toata nebunia s'a petrecut intreoameni de acela§i neam, asta nu inseamna caeu vad exceptia. Pentru mine cazul e foartefiresc §i foarte simplu: Drohobiczul e rese-dinta unei circumscripfii locuite aproapeexcluziv de evrei. Sint evrei §i patronii silucratorii si politicianii man §i politicianiimici. Sintem doar in Galilia, o provincie renu-mita prin aceasta particularitate a marelui nu-mar de evrei. cand in aceasta lara evreii autoate drepturile economice si politice, e fi-resc ca ei sa-si aiba reprezentantii in toatepartidele §i curentele politice, cum au, de

526

$i.

pi-1

www.dacoromanica.ro

asemenea, in toate clasele si in toate patu-rile economice si sociale, ca si in toate fe-lurile si in toate gradele de birocratie. 0 orga-nizatie socials data, creeaza anumite functiibune sau rele, frumoase sau urite, utile sauinutile. Ace le functii le Implinesc clasele, cate-goriile sau indivizii cari sint acolo, indiferentde rasa, de natia sau de religia lor. Societatea,in desfasurarea rosturilor ei istorice, fatale,nu se impiedica de aceste detalii.

La noi multi au Inca superstitia de a credein unitatea si solidaritatea natiunii" evre-iesti, cum se credea pe vremuri child existacategoria of icialci: breasla evreilor", desi fai-moasa solidaritate nu existanici atunci. Candspunem, la noi, ca evreii fiind si ei oameni catoll oamenii, sint supusi acelorasi influente sinevoi sociale ca toata lumea, economistul A. C.Cuza deschide niste ochi cat roata carului sise mira cumplit !

Ei bine, pofteasca la cati-va pasi de noi,acolo unde populatia evreeasca e putin maicompacts, si implicit socialmente maicomplexa. Pofteasca d. Cuza la Drohobicz sauprin localitati similare; dar sa nu inchidaochii, sa-i tie deschisi!

Ceea ce s'a intamplat la Slatina, unde totieroii tragediei erau crestini, s'a intamplatintocmai la Drohobicz, cu toti eroii mozaici.Conditiile economico-sociale identice creeazasituatii identice. Acelasi lucru ar fi fost dacapopulatia era mixta din punctul de ve-dere religios sau national: determinant Incauza este factorul economico-social.

527

www.dacoromanica.ro

Din moment ce s'a relevat laturea religioasasi nationals lucru inevitabil in Austria,unde toate se cern mai ales prin aceasta sits

a iesit la iveala si o lature... amuzanta: evorba de situatia penibila in care s'au pome-nit crestinii-sociali, pan-germanii si alte gru-

antisemite din parlamentul austriac. An-tisemitii nu pot spune: sintem antisemiti pen-trued nu ne plat ochii evreilor". Ei spun deci:sintem antisemiti, pentru ca evreiiexploateaza si asupresc pe crestini'. De citeon antisemilii dau de un 6xploatat crestin carese plange In potriva unui exploatator evreu,situatia for e stralucita. In zadar li se raspundeCa exploatarea e chestie de clash' si nu de na-pe. Iata insa cazul dela Drohobicz unde, in-tamplator, lucrurile s'au petrecut cu o fe-rocitate care nu lash' nimic de dorit in ca-drul uneia si aceleeasi mill", in cadrul uneiasi aceleeasi religii". Mai mult: intamplator,In acea localitate actiunea de organizare so-cialists nefiind ajunsa la suficienta desvoltare,socialistii n'au pus candidat, asa ca n'au exis-tat acolo nici macar atatari subversive" siexcitari la ura de class ". ySi cu toate acestea,lucrurile s'au petrecut exact ca In localitatilecu amestec de natii si religii, cu complex deideologii contrare, de curente intre-dusmanitesi de agitatii subversive".

In parlament, socialistii folosindu-se de im-prejurarea ca, nefiind direct amestecali pu-teau vorbi perfect obiectiv in aceasta chesti-une, s'au amuzat sa puie in incurcatura pe

ceilalti antisemiti: aces-

528

pari

Inseala,

crestinii-sociali si pe

www.dacoromanica.ro

tora cazul dela Drohobicz le ruineaza intrege§afodajul politico-social. Evident, acest eva-fodaj nu este valabil de cat pentru naivi. Aspus-o doara nu Bebel, cum se crede, ci de-mocratul austriac Kronawetter, ca antisemi-tismul e socialismuil... naivilor, ca sa zicem a§a.

Or, cazul dela Drohobicz a deschis" ochiipans §i unora dintre multii, excesiv de multiinaivi. Din acest punct de vedere a§ fi parchispitit sa spun ca nenorocirea dela Dro-hobicz e un fenomen util §i bine-venit: de vre-me ce in alcatuirea noastra socials §i politi-ca asemenea cazuri" trebuie sa se intample,

cel putin sa se intample acolo unde pot pre-zinta tipul clar, clasic, scutit de elemente za-pacitoare can strica tot Intelesul. Cel putin laDrohobicz invatam ceva 1

GHEREA

34

529

www.dacoromanica.ro

Anexa No. 17.(la pag. 358)

0 drama politica")E vorba de procesul lui Hermann Bielohla-

wek, unul din aghiotantii favoriti ai lui Lue-'ger, celebrul primar al Vienei. Trebuie sa fadescriu miraculoasa Inaltare a omului, ca sa -iputeti aprecia cumplita prabusire.

Luat sub protectia lui Lueger, Bielohlawek,simplu functionar comercial, a putut ajungela o Malta situatie politica. Deputat in. Reichs-rat si in Landtag, consilier comunal, membru

cum ar fi zis Caragiale in tot felul detomitete si comitii, Bielohlawek . a desvoltatpretutindeni multa energie, o deosebita in-drazneala si o vie activitate, aducand mariservicii sefului si partidului. De o inculturasuverana, el a stiut insa, prin anumite insusiri,mai .pozitive, poate, decat cultura stiintificasi literara, sa se ridice si sa se mentie.

Intr'o sedinta a Reichsratului, un deputatpomenind in discursul sau despre Tolstoi,Bielohlawek 1-a Intrerupt : Ah, lasa-ma

*) Din Libertatea presei" de Const. Graur. Edi-tura Adeverul".

530

www.dacoromanica.ro

in pace cu tampitul ala batran!" *) Cu aceastaindrazneala, pe care nimeni si nimic nu pu-ea s'o modereze, vorbea el de toti si de toate.Intr'o desbatere par1amentara, un adversaral lui cita un pasagiu dintr'o carte. Bielohla-wek l'a Intrerupt: Nu-mi vorbiti de carti!Cartile le copiaza evreii, unul dupa altul!"

Cu toata incultura lui, pe care aceste apos-trofe o tradeaza in deajuns, Bielohlawek a ju-cat, cum spuneam, un rol de mana intaia, gi1-a jucat timp de peste doua decemii, fara canimeni si nimic set -i poata zgudui situatia,ceeace dovedeste, negresit, ca avea si meritereale.

Si, deodata, dupa moartea lui Lueger, ce ca-tastrofa I Un ziar obscur, din nu stiu ce mahalaa Vienei, porneste o violenta campanie Impo-triva lui Bielohlawek, pe care -1 aeuza de totfelul de afaceri facute gratie influentii de ca-re dispunea. Ziarul fiind absolut necunoscut,neavand notati bine!! nici un cititor inlumea politics, literara gi ziaristica, chestiu-nea, desi publicata, ramanea de fapt inedita.De cat, autorului campaniei, care-si propuseseset -1 discrediteze pe Bielohlawek, fi trebuia un

*) E lesne de inteles ce furtuna dar si ce ilaritatea starnit aceastfi vorba, care in Franta or fi dat delucru si ?ansonierilor. Dar Bielohlawek a ramas im-perturbabil. Ceva mai mult: curand dupd aceea, mu-rind Tolstoi, Bielohlawek a scris un necrolog inOesterreichische Volkspresse", cad omul se in-deletnicea cu scrisul necrolog in care a spus :

Pretentia presei liberate de-a cinsti memoria 11.ziTolstoi este cea mai neauzita batjocura pe care pi-apermis-o vre-o data acea preset. Dacd eu

uitatam spus o

data ca Tolstoi e un batrem tam pit, am set adaugca este gi cel mai mare parlatan at timpului de laid".

531

ti

www.dacoromanica.ro

singur cititor ca sa-si aj unga scopul, si pe a-cela si-1 putea face cu sila, trimitandu-i ziarulsub bands, cu articolul respectiv 1ncadrat Inrosu sau albastru. Si acel cititor era... insusiBielohlawek!

In adevar, in Austria nu era admisibil caun om politic, sau un functionar, atacat de ogazeta, fie cu acuzatii precise, fie cu simpleepitete cari sub-Inteleg o acuzatie, sa nu re-leveze atacul. El era dator s'o faca In aceeasizi; altfel, functionarul era chemat indata laraspundere de mai marii lui, iar omul publicdisparea, ca prin farmec, din. viata publics.

Bielohlawek 1-a urmarit deci pe acuzatorulsau, care, neputandu-si dovedi acuzatiunile, aplatit cu inchisoarea. Satisfactie deplina, vetinice. Nu; a fost cea mai lamentabila victorie,sub greutatea careia invinsul a suferit si el,,dar invingatorul s'a prabusit groaznic.

Ce proces a fost acela! Daca nu cunoastetiAustria, nu v'o puteti inchipui. Zile intregi re-elamantul a avut sa raspunda la intrebarile.cele mai indiscrete ale magistratilor, ca si ale,avocatilor.

WA' intrebari: Ce avere aveai cand ai ocu-pat cutare demnitate? Dovedeste ca aveai a-tat! Iar azi ce avere ai? Dovedeste ca ai nu-mai atat! Cat primesti ca lefuri, diurne si dinalte surse cunoscute si avuabile? ,Si cat chel-tuesti? Ia sa facem socoteala, ca sa vedem: eadevarat Ca cheltuesti numai atata?

A fost o adevarata urgie de expertize si con-tabilitati. Cele mai mici cheltueli privind via-la intima a reclamantului si a familiei lui, in

532

www.dacoromanica.ro

decurs de doua decenii, au fost trecute pe di-naintea tribunalului si a opiniei publice; totula fost cercetat, cfintarit si controversat. Nici-odata un patron, cat de indracit, nu-si contro-leaza in felul acesta functionarii.

Si s'au perindat sute de martori: rude, a-mid, vecini, negustori, servitori, birjari, chel-neri, dame de consumatie, etc., spre a stabilidata Bielohlawek n'a cheltuit cumva maimult, in cursul anilor, decat ii puteau permiteveniturile lui legitime.

A fost o grozavie! S'au petrecut scene de ocruzime fara seaman. De pilda, s'a dovedit cumartori ca Bielohlawek a facut numeroase pe-treceri, foarte scumpe, mai'presus de puterilelui banesti marturisite, in localuri de noapte.Intrebare fireasca:

De unde ai avut bani?Si reclamantul", transformat in cel mai ne-

norocit acuzat, a trebuit sa spuna ca nu plateael, ci tovarasii de petreceri. Acestia au -confir-mat, sub prestare de juramant. Si atunci, altsintrebare, tot atat de fireasca:

Cum se poate ca d-ta, deputat in Reichs-rat, deputat in Landtag, consilier comunal,membru In consiliul dirigent al partiduluid-tale, presedinte inn comisiunea cutare, vice-presedinte In cutare comitet, etc... etc... (urmalista complecta), cum se poate ca d-ta, in modsistematic, sa petreci pe socoteala altora, casimpla dams de consumatie, dintre acelea cariau lost citate ca martore aici si cari confirmssi ele ca nu plateai d-ta, cum nu plateau niciele ?

533

www.dacoromanica.ro

Aceste desbateri au durat vre-o saptamana,iar ziarele publicau zilnic darea de seamsstenografica, pe care publicul o citea cu lico-mie. A fost unul din cele mai enorme scanda-luri politice ale Austriei dinaintea razboiului.Bielohlawek a esit invingator in senzul ca acu-zatorul sau, neputandu-si dovedi toate asertiu-nile, a prima pecetea de calomniator si a fostcondamnat la vre-o doua luni inchisoare. Darcu bietul invingator s'a intamplat ca si cu bol-navul despre care s'a putut telegrafia: opera-tia reusita, pacientul mort".

Convingerea formats in public, a fost ca in-vinuirile erau intemeiate. Din ziva in careprocesul s'a incheiat, Bielohlawek a fost mortpoliticeste. Putin dupa aceea a murit si fizi-ceste. Nu stiu daca moartea-i fizica trebuiepuss in legatura cu cea politica si morals. Darlucrul se poate presupune.

534

www.dacoromanica.ro

POST SCRIPTUM

535

www.dacoromanica.ro

POST SCRI PTU M

Actiunea d -Iui Al. Vaida-Voevod

Lucrarea de fats era terminate, corectu-rile si paginatia faeute, cand valurile po-litice ne-au adus o penibila surpriza: d. Alexan-dru Vaida-Voevod a pornit agitatia pentru nu-merus clausus, numerus valachicus, sau cum iimai zice, lucru in gravy contrazicere cu ideilesi cu actiunea sa de odinioara.

Cared Iti rascolesti amintirile din Austro-Ungaria ante-belica, to Intalnesti la fieearepas cu d. Al. Vaida-Voevod, pe atunci aprigulluptator de peste munti: constati rolul consi-derabil pe care 1-a avut, tocmai ,grin ideilefrumoase pe cari le-a propagat.

Cum a fost posibila acea subita schinibaresufleteasca si intelectualk gratie careea d. Vai-da se infatiseaza astazi ca port-cuvantul unelactiuni Bovine si Inca de-un sovinism a re-bours? Curios ! Contele Stefan Tisza forta oa-menii sa invete ungureste; d. Vaida tinde a:1impiedice de-a Invata romaneste. Unul vroiamaghiarizarea fortata, adica vroia dragosteacu sila; celalalt vrea sa adanceasca dihonia,pentru ca nu cumva timpul si imprejurarile säaduca apropierea.

Practic vorbind, d. Vaida nu poate ajungela nici un rezultat, cum n'a putut nici Tisza.

Din punctul de vedere economic, numerusclausus este o solutie" care nu solutioneaza.Alta e datoria oamenilor de guvern: sä, gaseaseamijlocul de a asigura painea tuturor cetateni-lor tarn, caci painea e dreptul tuturora, iar nu

537

www.dacoromanica.ro

s'o is dela unii cu drepturile Inchircite, si s'odea altora, Inzestrati cu un plus de drepturi.

Intr'o conferinta 'inuta la Institutul social",In Mai 1924, tratand despre Problema minori-tatilor", d. Iu liu Maniu a fixat ca principiu in-violabil, ca trebue asigurate drepturile civile

politice pentru toti cei ce apantin unor nzi-noritciti de rasa, lintbd on religie"; iar printreacele drepturi, a tinut sa precizeze d. Maniu,erau: libertatea de a-si alege cariera ori pro-feWunea, libertatea muncii". Acest principiu,care atunci n'a fost contrazis de nimeni, exclu-de, fireste, orice numerus clausus, caci el cere,simplu si clar, libertatea pentru toti, de a-sialege cariera si felul de munca.

E adevarat ca In acel moment nu bantuiacriza economics de astazi. Dar calcarea prin-cipiului nu e enemata s& Inlature criza, caciea bantuie si mai cumplit in $5.ri can nicin'au minoritati, prin urmare nici problems mi-noritara.

Or, dael nu se gasese mijloace de a Inlaturacriza, pe fiecare zi numarul celor lipsiti va fitot mai mare; si, dupa ce vei fi scos din con-curenta pe minoritari presupunand o clipsca lucrul ar fi posibil cui vei mai aplica nu-menus clausus? Vei reincepe selectia, de astadata exclusiv printre cei pe cari Ii considerica ai tai, singurii ai 'Mi.? Dar ce criteriu ai analgasi atunci ca sa fixezi cele doua categorii: unacu bon de masa si cealalta far& bon de masa?Un mare numar de flamanzi inseamna o mareprimejdie pentru trainicia statului roman, decio mare primejdie pentru Insusi poporul roman,indiferent daca flamanzii vor fi romani debastina, adica romani naseuti, sau romaninumai de cetatenie, adica romani facuti, intaiprin motiunea dela Alba-Iulia si pe urma printratatele internationale. Caci, In paranteza,trebuie s& amintim adevarata intindere §i ade-varata putere a proclamatiei dela Alba-Iulia. Inconferinta citata d. Maniu a spus: Adunareanationald din Alba-lulia a acordat acele drep-turi nu numai pentru tinuturile de dincolo deCarpoti, ci pentru intreaga tarn romaneascd.cerlind ca noua Constitutie a tdrii romanefti

538

et

¢t

www.dacoromanica.ro

sd se facd pe baza principiilor cuprinse in a-caste luotdrari; asemenea, stipulatiunile eu-prine in tratatul aditional din 9 Decembrie1919, s'au stabilit si au valoare pentru intreagatard romdneascd".

Incat; din punctul de vedere economic, nu-merus clausus constituie Sn cazul cel mai buno erezie teoretica urmata, eventual, de o expe-rienta, practice absolut inevitabil concluden-ta: ea ar dowedi, negresit, profunda erezie.

Dar din punctul de vedere politic erezia d-luiVaida e si mai evidenta : prin firea lucrurilornumerus clausus ar putea constitui o cerereminoritara, si In nici un caz majoritara. Dinmomentul In care s'ar introduce proportia, eaar trebui aplicata In toate ramurile de viataale statului guvern, parlament, armata, jus-titie, scoli, etc. Dar aceasta ar provoca o ne maipomenita tensiune si o cumplita framantare.In primul loc ar transforma pe multi locuitoriai taxi" In permanenti manuitori de cifre: ceamai neinsemnata actiune administrativa, unaprod pus In slujbk un geam carpit la o scoa-la, ar pricinui metiouloase socoteli pentru con-trolarea proportiei, socoteli cari, automatic,ar degenera in polemici iritante : fiecarecalculator ar ajunge la alta cifra procentuala.

Am vazut aceste lucruri in Austria, unde, pechestia proportiei, natiunile se luptau pe deo-parte ele Intre ele, iar pe de alta toate Impo-triva natiunii dominante si a statului consti-tuit. Sa zicem ca Austria ultimelor decenii isiputea permite luxul : ibolnavului fare leac, me-dicii Ii permit mice aliment, fiindca tot se a-propie sfarsitul. Dar Romania de azi, tart'. laInceputul vietii, care dibue Inca pentruasigura viitorul, ce nevoe are ea, pe langa ata-tea mizerii, si de infinitele patimi pe Carl nea-parat le-ar deslantui fenomenalul numerusclausus, dace s'ar Incerca .practicarea lui?

Ohestiunea e, insa, si mai grave. Noi vorbimaci de numerus clausus asa cum fl revendicauin Austria, adica In cadrul institutiilor de stat.La not se cere perfeetionarea principiului":

539

oi

a -gi

www.dacoromanica.ro

aplicarea clausismului si in viata particulars,adica. absolut in toate ramurile vietii econo-mice, adica, mai pe scurt: in toate ramurilevietii. Nu ni se spune cum s'ar putea realizaun asemenea lucru. Oricari ar fi insa modali-tatile tehnice adoptate, evident ca la practica-rea acestui numerus clausus ar participa,

locuitorii tarii. Toti artrebui sg, fie doctori in drept si doctori in ma-tematici, pentru Ca, in orice transactie, oricatde marunta, fiecare ss poata stabili dact par-tenerul sau intra in categoria de majoritarisau in cea de minoritari si daca intro. In pro-portia impusa sau o depaseste.

Acum, so. ne mai gandim si la faptul acesta,ca oricat de mari au fost prangerile din Austriade atunci, ultimele decenii dinaintea razhoiuluiau constituit o vreme de buns stare si belSug,o vreme de prosperitate economics: in definitivtocmai acea mare desvoltare economics a pre-cipitat razboiul, ca o noub, dovada ca omului ise uraste cu binele.

La ce grad de exasperare s'ar ajunge astAzi,la noi, si ce forme salibatice ar lua luptele! C-acinu s'ar mai petrece totul intro categorie

marginita. Si n'ar mai fi in joc o sim-ply nici un simplu sentiment oare-care, nobil desigur, dar si cu atat mai inofensiv,cum e, de pilda, purul sentiment national. Ar fiin joc bucata de paine a fie-cdruia, permanentpusa in rise pentru fiecare in parte, si pus& inrise nu de fortele economico-sociale cari suntoarbe si abstracte, ci de un factor concret:stapanirea! De dimineata pan& seara, stapani-rea ar sta cu creionul in /liana si ar calculaintens: dela gura cui sa. abata fie-care bucatica,si la gura cui s'o indrepte! Dar si cetatenii,fie-care in parte, ar sta si ei cu creionul inmana, ca so. faca si refaca tot aceleasi socoteli:care cum so. -i zmulga celuilalt bucatica de pai-ne si care cum sä pastreze eu on -ce chip!Si curand creionul s'ar dovedi insuficient; arveni la rand ciomagul.

De cand e lumea nu s'a mai vazut deslan-tuita atata ferocitate cat& ne-ar fi dat so. ve-dem necontenit si pretutindeni! S'a gandit d.

540

so-ciala

ideologie,

gi-o

www.dacoromanica.ro

Vaida unde ar duce lozinca pe care si-a insu-sit-o si totusi o mai pastreaza ? Ori, neputem Ingadui presupunerea, mai extraordina-ra decat toate, ca nu s'a gandit ? !...

Faptul in sine ca d. Vaida-Voevod sl-asohimbat pa'rerile, n'ar avea nimic deosebit,data ar fi vorba de pareri pur teoretice. Ciuda-tenia, in speta, este ca. d. Vaida para-sit ideile de alts data dupa ce experientaa dovedit ea erau juste, si si-a Insusit ideileadversarilor de atunci, dupa ce tot experienta

aceeasi experienta a facut dovada,ca erau gresite.

La paginile 200 si 201 ale lucrarii de fata, ci-titorii gasesc principiile de alts data ale d-luiVaida-Voevod, impresionant proclamate chiarde d-sa, cu privire la felul in care trebuesctratate minoritatile 'Intr'o tara. In spr*ijinulacelor principii d. Vaida cita pe un Deak si peun Wesselenyi; iar despre acesta din urma nespunea ca era orb, dar totzoi mintea lui lu-minata vedea mai clay decdt sovinistii vechiqi moderni". Wesselenyi cerea linistirea si Im-pacarea diferitelor popoare" din Ungaria, pen-truca zicea orbul cu mintea luminatanumai pacea si Intelegerea" mai pot mantuiCara.

Ce s'a it tamplat de atunci? Oamenili dinfruntea Ungariei nu 1-au inteles pe Deak, nu1-au inteles pe Wesselenyi, nu 1-au Inteles peVaida-Voevod, si nici pe Justh, pe Iaszi, peKardlyi, earl spuneau aceleasi lucruri. pre-zicerile tuturora s'au realizat Ungaria esteastazi asa cum o 'vedem. D. Vaida-Voevod aredovada ca ideia d-sale de atunci a lost justa.In Ardeal natiunea ex- dominants, care princlasa ei de sus era si natiune asupritoare, adevenit minoritatea de azi; in mod firesc d.Vaida ar trebui s'o trateze astazi asa cum stiad-sa atunci ca trebuesc tratate minoritatile.Dupa cum a marturisit de-atatea on d. Vaida,tocmai aceasta era si inclinarea d-sale. Caci amai avut multe ocazii sa se pronunte. Astfel,

541

si-a

im-plicit,

:

www.dacoromanica.ro

§i d. Vaida a tinut o conferinta la InstitutulSocial, in 1924. D-sa a vorbit despre Problemafrontierelor", subiect inrudit cu al d-lui Ma-niu. Spusele celor doi conferentiari se acoparcu atata exactitate, in cat este evident ca nuse inrudesc numai subiectele, ci i felul forde a gandi. Cu acea ocazie, 4. Vaida a spuscif Ungurii au fdcut greseli sinucigeitoare".atunci, in mod logic, a oonchis precum ca dinistoria debaclului maghiarilor putem trage celemai folositoare invateituri". Iar in ce prive§teinvataturile, ne permitem sa dam din confe-rinta d-lui Vaida, aceste randuri intelepte :

...Slabirea minoritdtilor nu este echivalentelcu intdrirea elementului romdnesc.

,,...A mistui energiile statului in framdnteiriperrpetue interne dintre 1/4 on 1/5 parte sirestul cetatenilor, ar insemna deli nu primej-dutrea frontierelor politice-geografice ale sta-tului, iThSei zguduirea granitelor sentimentu-lui si sigurantei de drept din. con.stiintele ce-tatenesti, prin frdmeint'dri lduntrice. cene-ar folosi cea mai bund propaganda in stra-ineitate dacd contra-propaganda ostild a uneipeirti insemnate a cettitenilor romdni s'ar bu-cura de credit moral, datoritei materialului dedovezi de care s'ar putea servi?

... Precom am mai opus, pentru ca sei sepoatei presta mwmcd productivei inteun stat sipeqtru Mona lui renwme in. strclineitate, el arelipsci de liniste interns, ceeace nu sepoate orbtine de cat prin participarea activd, incadrele liberteitilor ceteitenesti, a tuturor fiiloraceleiasi patrii, Za alacerile publice f i 1a indru-marrea vietii politice, cuituraie si economice atdrii.

Minoriteitile nu le putem steirpi, iar (Wei amputea f i am face-o ar tasemnia sd ne sfdsiemtam si sa distrugem valori fottoisitoare bineluiobstesc.

Rametne deci sd geistm ceiile si mifloacelespre a asigura patriei contributia for maxima laprogresul si buns-starea obsteascei, si sd becream printeo politica de Stat nu de partid

bine chibzuitd, posibilitatea de a deveni din

542

fi online

www.dacoromanica.ro

cetateni nemultumiti in sufletele lor, fi sufle-teste bunt fi devotafi patriciti romctni ".

Intre ce spunea d. Vaida odinioar& si cespune astazi e o distant& respectabill, data neputem in.gadui adjectivul. Si deosebirea e totat&t de mare in forma pe care o intrebuinteazaacum. D. Vaida recurge la o violent& de limbajcare nu se potriveste nici cu varsta nici cu si-tuatio d-sale. Dar nu e locul sä insistam asupraacestei inexplicabile slabiciuni.

Spiritul ironic si sarcastic al d-lui Vaida gä-sise pe vremuri o caracterizare 'Micas& pentruanumite evolutii: in pejus verbessern = a tin-bunat&ti in mai r&u. Cum de n'a reusit sa sefereasa el insusi de o asemenea evolutie ?

Chestiunea ridicata si agitata de d. Vaidaeste de esent5, pur austriac&. D-sa a mutat-onumai in timp si in spatiu cu doll& deceniimai tarziu si cu un numar kilometri maideparte.

In cuprinsul cArtii nu ne-am ocupat de aces.-stl ohestiune, asa cum a fost manipulat& inimpar&tia habsburgica. Cum nu ne inchipuiamce ar putea reveni la ordinea zilei aveamnaivitatea de a nu crede In strigoi am re-nuntat la ea, ca si la multe altele, pentruca lucrarea sa, nu devie excesiv de voluminoasa.Intb,mplator Insk tot o pomenim. De pilda, lapagina 408, intr'un citat din contele Sternberg,unde se arata, oricat de sumar, una din con-secintele sistemului numerus clausus : progre-sul cultural fi economic (Levine imposibil",constata Sternberg. Iar cat despre rostul, lanoi, al unei asemenea reforme", 11 putemdeslusi din alt citat, de asemenea intampl&tor

si foarte laconic, pe care cititorii Ii gl-sesc la pagina 202: contele Karolyi afirml a-colo ca romanii, avand o remarcabila puterede-a asimila, au inghitit insule si insulitemaghiare din Transilvania".

Marturisirea este important& numai prin a-ceea ca o face .un considerabil om politic ma-ghiar. Altminteri, nu spune nimic nou: faptul

543

de

www.dacoromanica.ro

marturisit de el, a fost recunoscut din totdeau-na de fruntasii vietii romanesti. Ca 4, dam unsingur exemplu, vom cita clinteun discurs ro-stit la 30 Aprilie 1868 In Camera deputatilordin Bucuresti, de catre Ion Bratianu-batranul,ministru de interne In cabinetul St. Gole.scu:

...Natiunea romans trcieFte in Transilvaniade 900 de ani sub jugul strain, qi de 200 sau300 de ani traeste in stare de iloti. Romdnulera strivit fi ca religiune, fi ca nationalitate fica oon-; steipdnui lui lucsse toate masurile oasd-1 eotropeaseti, sa-1 stingd.

...Toti romdnii au mers astfel cum au lostinainte de invaziunea maghiarilor, si ceeace

ne-a Mout ss fim actmirati fi mai mutt in Eu-ropa, este ea un popo.r care s'a naseut in zilelede clecadenta ale Romei, a putut, in Limp de 17secole si jumatate, sa infrunte toate relele sin5,valirile, astfei inedt veacuri intregi nu ne-avazut lumea, iar nand, am esit la lumina, amputut sa ne aratam mai taxi decdt la inceput.(Aplauze).

,,... Domnilor, cluceti-vd in Austria fi veti ye-dea acolo ca strainii sunt speriati de desvolta-rea romdnilor, cad uncle intrd lata de romansau fletedul, familia aceea devine Domdneasca,si and vine un strain intr'o familie romanea-sea, el se face roman. Prin urmare nu ma ternfi nu merngrilesc de viitorul n,atiunii mele".

Aceasta ideie despre puterea romanilorasimila pe straini, o exprimase si Du-

mitru Bratianu, cu cloua decenii mai Inainte,Intr'o scrisoare adresata lui Michelet:

Ca sa cunapti bine puterea Zumii romanesti,ar trebui ed vezi cum, un om de neamul acesta,sa vezi cum un singur roman impune unei re-giuni intregi, portul, obiceiurile, limba".

Scrisoarea este din Octombrie 1850 *). Se-stieInsa ca forta de atractie si de absorbire exer-

*) Dumitru Brfitianu, cautfind s5.-1 ramureasca peMichelet, desfasura, cum am zice azi, un film istoric,prins intr'un poem de cald si captivant lirism: d. N.Iorga compara aceasta scriere cu Cfintarea Ro-manier. Autorul inffitiseaza in mijlocul unei marl

544

si

de-a-si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

citata de roman asupra neamurilor cu cars ve-neau In contact se dovedeste si din scrierile luiDimittie Cantemir, ba se dovedeste si prin In-sa0 persoana acestuia.

Sa, ne intoarcem insa la discursul din 1868 allui Ion Bratianu. El spune mai departe:

,,...Maghiarii sunt o putere, au Jost totdeaunacuceritori, au aspiratiuni pe can nu le ascund...Eu nu m'am temut niciodata de danqii... Driedfratii nostri de peste Carpati si incd i-au frant,n,u mi-e teams de loc cd maghiarii au sd rea-lizeze ash:12i conchista Zoe.

Continuand. Ion Bratianu declare ca nu seteme nici de evrei, foarte numerosi in Mol-dova, nici de maghiari si germani, foarte nu-merW in Bucuresti. Nu se teme de nimeni.

Ion Bratianu nu era nici laudaros, nu eranici omul care sa, braveze. Ministru al uneitart mici, departe Inca de timpul in care aveasa-§i cucereasca independenta, Bratianu pas-tra o atitudine de mandrie adevaratd, attic&de-o ireprosabila demnitate : nu era de locumil, dar nu era nici provocator.

E interesant de notat si prilejul cu care IonBratianu a rostit aceste cuvinte atat de vigu-roase, pline de incredere si siguranta.

Se propusesera, din initiative parlamentara,masuri exceptionale impotriva evreilor. Bra-tianu, pe temeiul considerentelor de mai sus, de-clara ca nu va lua asemenea masuri nici contraevreilor, nici contra altora. Ar fi si de prisos.Trebue create conditiile economice in cart ro-manii sa se desvolte papa la gradul ce li se cu-vine. Dace nu se creeaza asemenea conditii, ma-surile ce s'ar lua nici n'ar duce la vre-un re-zultat. Lucrul s'a si dovedit in trecut : masuriartificiale simple dispozitii legislative

viforoase, neamul romanesc, stand drept, ca o stancevie, de care, in cursul veacurilor s'au sfaramat, ca

valuri infuriate o suta de neamuri. (Vezi Al.Cretzianu, Din Archiva lui Dumitru Bratianu",vol. I, 1933; N. lorga, Dumitru Bratianu si operalui, oBomanii

revelatie politica si literara", 1934; N. lorga,in strainatate de-a lungul timpurilor",

1935).

546

Si

www.dacoromanica.ro

Mz<I.<cdco

Z0

r..erin

ION BRATIANU

547

www.dacoromanica.ro

luate pentru a garanta boierilor neinstraina-rea mosiilor, n'au servit la nimic.

Iata cuvintele lui Ion Bratianu:Aqa e; (7nofii noftri, stramofii parinfilor

noftri) au fdcut legi in favaarea proprietatiicontra tuturor strainilor. .Dar ce -au folosit prinaceasta bietii nogri stramoqi? Ei singuri le-aucdlcat: mai toate proprietatile acelora can aufdcut legi pentru asigurarea proprietatii fatade straini, au trecut in mdinile strainilor. Cutaate legtle acelea categorlce de a nu se puteavinde proprietatea strainilor, cu toata asigu-rarea ce se dd proprietatii in sdnul familiei,cdci era dreptul de protimisis ca al zeceleaneam sa se poatti scula si s'o is inapoi de la

Concluzia e aceasta:... Prin urmare, incd odatd, domnilor, zic ca

nu e avci nici chestiune religioasd, nici chesti-une de existents nationald, vet rog sa nu vd maipunetti pe asemenea Want, cad fi dacti .unii dindv. puteti, cu astfel de cuvinte, sa ametiti pealcgdtori ca set va aleagd deputati, dar dv. sin-guri vd creati o dificultate pe mere o yeti plc-discump, fiindcd dati niste idei ratacite alegdto-rilor dv., fi ideile rdtdcite nu pot sa fie folo-sttoare unei societciti".

Am socotit cu deosebire interesant si instruc-tiv s6, citez cuvintele lui Ion Bratianu, rostiteinteo vreme atat de indepartata. Dar constataride acest fel au facut multi dintre oameniimari ai tarii, de pe vremea aceea *i de maitarziu, pans in ajunul razboiului mondial. Asase prezinta realitatea lucrurilor. De atunci s'aschimbat oare situatia In mai rau, In ne-sfarsit de rau? De ce si intru cat? Cine sacreada ea romanii, atat de tad In vremea Ro-maniei micute, a razletirii si a diferitelor sub-.jugari simultane, si-au pierdut puterea de re-zistentaprin ce tragic& minune?asa ca toc-mai acum, card formeaza natiunea majoritarasi dominanta in Romania Mare, le trebue fai-moasele proptele din recuzita raposatilor Tisza,

548

si

strain "...

gt

www.dacoromanica.ro

Andrassy si Apponyi, proptele earl, de altmin-teri, s'au gi dovedit de un sprijin" pur gi sim-pau dezastruos ? Daca Ion C. Bratianu s'ar de-stepta an zilele noastre, In fata lupteilor natio-inale" ee se due astazi, el ar avea dreptul saexclame cu poetul : Am semanat zmei, culegpurtei !"

D. Vaida-Voevod a pornit o .campanie carenu poate duce la rezultatul dorit de d-sa; Inschimb va provoca framantari profund regre-tabile, framantari dintre acelea pe cari omulde guvern e chemat sä le evite si nu sa le in-tOeaseA.

Din acest punct de vedere credem cu DAMmai milt ca dwerarea oastra va fi de oa-re-care utilitate : prin exemplul concret pecare-1 ofera, ea va contribui, poate, la o maiatenta cantarire a lucrurilor psi deci 1a con-cluzii mai conforme cu principiile democratice;si asta fnseamna: cu interesul general.

Ideile rAtacite nn pot MI fie folositoare unei so-

549

cietiiii"I

st

www.dacoromanica.ro

ERATA

La pagina 169, randul 10, s'a fAcut o micasaritura de text.

Cuvintelor:Dar Iosif nu s'a putut mira de aceasta. Et

avea experien4a lucrurilor",trebuia sä le urmeze;cad vazuse clestule sub domnia mamei sale,

imparateasa Maria Theresia".,. .

In unele articole vechi reproduse aci, amfatut, unde am socotit strict necesar, midi In-dreptari de stil. Deasemenea am suprimat a-cele pasagii can azi nu mai prezinta interes,dupa cum am intercalat pasagii explicative a-colo uncle altfel cititorul de azi n'ar mai fi0...sit legatura si explicarea faptelor.

550

www.dacoromanica.ro

INDEX DE NUME

A

Abram, 444, 447.Abrudeanu Rusu L, 187,188.Adam Juliette, 435-440.Adler S. M., 90.Adler Viktor, 31, 32, 34, 36, 39,

61, 79, 90, 113, 120, 287, 384,486, 514.

Aehrenthal 23, 27, 36, 38, 40,285-287, 292, 457-464.

Albrecht, archiducele, 193, 327.Alcan F., 70.Alencon, ducesa, 327.Alexandru Obrenovici, 330,- 331.Alter W., 281, 285.Andermann Erich, 62.Andrassy Hui, 549.Andrassy Ural, 143, 193, 257.Andrian Werburg, 166-168,

454.Anet Claude, 412, 416.Ankwicz Johannes, 409, 416.Apponnyi, 205, 549.Arbore Z. C., 251.Arghezi Tudor, 474.Aristotel, 168.Auerbach Berthold, 409, 416.Auerbach, politician din Galitia, 524, 526.Austerlitz Friedrich, 55, 56, 69, 334, 338-342.Avram Iancu, 191, 366, 408.

40, 43, 46, 48-50, 54,396-401, 447, 474, 475,

96, 118-122, 225, 278,

171, 172, 194, 193, 231,

551

www.dacoromanica.ro

Bach, 471.Baernreither, 28.Bagger Eugene, 191, 192, 244, 327.Bahr Hermann, 144, 403, 414, 471, 479, 480.Bakunin, 162, 165.Balasch, 424.Balitzky, 516, 524, 526.Balzac Honore de, 52.Banville Theodore de, 52.Barcsay, 434.Bardolf, 118, 120, 122.B'Arg, 303.Banes Maurice, 326.Bartsch, 471.Batthyany Ludovic, 328, 329.Battisti Cesare, 444-446.Bauer Otto, 43-46, 48, 86, 176, 208, 220, 384, 468-487.Bauernfeld, 172.Bebel August, 50, 529.Beck, baron de, 47, 232, 321, 322, 331, 332, 337, 338.

341, 342, 344, 347.Beecher-Stowe, 199.Beldiman AL A., 178, 299.Beldiman AL V., 178, 299.Benedek, 285.Benoist Charles, 375, 438, 439.Berchtold, 27, 62, 66, 127, 129, 130, 225, 289, 292-294,

296-298, 465, 477, 483, 484, 486.Berchtold, contesa, 293.Berthelot, 517, 526.Beth len Stefan, 205, 448-456.Beth len, familia, 189.Bethmann-Hollweg, 305.Ben Octavian, 186.Beust, 193.Bibl Viktor, 80, 83, 105, 106, 111, 117, 172, 224, 228, 238,

261.Bielohlawek Hermann, 358, 359, 530-534.Bienerth, 123, 351.

552

B

www.dacoromanica.ro

Bilinsky, 59-61.Bismarck, 309-311, 397.Bjornson BjOrnstjerne, 238, 439.Bloch I., 354, 355, 359.Boeglin Eugene, 376.Bogdan-Duice G., 365.Bogdan-Pitesti, 522.Bo liras, 305.Bombelles, 236.Borne, 47.Braganza Miguel de, 106.Braniste Teodorescu T., 287, 440.Braniste Valeriu, 304.Branisteanu B., 12, 100.Bratianu Dumitru, 440, 544-546.Britianu G. L, 175.Bratianu Ion, 177, 247, 461, 544, 546-549.Bratianu Ionel, 303, 305, 314.Bratianu Stroe, 440.Brereton Clondestey, 70.Bresci, 73.Bresnitz von Sydacoff, 224-227, 232, 264.Bresse, 7, 8, 15.Bretschneider, 444, 447.Brosch von Aarenau, 118, 123, 237, 270-274, 288. 302,

305, 316, 347, 363, 365.Bruck, 344.Bruckenthal, 187, 188.Briigel Fritz, 275, 320.Brunner, 510.Billow, 111, 133-135, 141, 278.Burian, 292.Burienescu Z., 117.

cCabrinovici, 58.Cantacuzino Matei B., 251.Cantemir Dimitrie, 546.Caragiale I. L., 333, 394, 530.Carnot Sadi, 73.

553

www.dacoromanica.ro

Carol I al Romaniei, 11, 65, 102-104, 129, 143, 154-156,,247, 248, 257, 304, 308, 309, 352.

Carol I al Anstro-Ungariet 124, 125, 278, 398.Carp P. P., 27, 394, 520.Mien, 366.Caserio, 73.Catargin Lascar, 257, 383.Chamberlain Houston Stewart, 209.Charlotte, inaphrAteasa Mexicului, 327.Charmatz R., 47, 48, 332, 471.Chlumecky Leopold, 114, 115, 118, 120, 122, 123, 231

274, 288, 294, 296-298, 300, 316, 465, 486.Chotek, contesa de, vezi Hohenberg.Ciorogariu Roman, 182-184, 187.Ciurcu AL, 251.Clemenceau Georges, 24, 86, 88, 199, 439.Clemenceau Paul, 86.Closca, 180, 183, 186, 188.Cocea N. IL, 474.Colquhoun Archibald, 69, 70, 74.Conrad de Hoetzendorf, 33, 36, 38, 39, 63,73,74, 113-115,

120, 121, 126, 224, 228, 248, 250, 256, 272, 294.Constantinescu Alex., 304.Cosbuc Gheorghe, 407.Costa-Foru G., 257.Costinescu Emil, 222.Creanga Ion, 485.Cretzianu AL, 546.Crisan, 180, 188.Croce Benedetto, 173, 238.Cuza A. C., 527.Cyrano de Bergerac, 267.Czernin Ottokar, 28, 29, 131-133, 154, 156, 157, 244, 256,

261, 267, 269, 275-280, 288, 305, 315, 316, 320, 365.

D

Damjanich, 328.Daszinski, 521-523.Deak, 201, 541.Demange, 498.

554

www.dacoromanica.ro

Denis Ernest, 61.Densu§ianu N., 180, 182.Dimovici dr., 135.Diner-Denes Ioseph, 171, 199, 434.Muriel dr., 280.Dobrescu-Arge% 392, 393.Dollfuss, 327, 359, 380, 479, 496.Domes, 50, 444, 446, 447.Drags Ma§in, 330.Draganu Nic., 189.Dragomir Silviu, 246, 247, 306, 450.Dragu Tama, 474.Dreyfus Alfred, 320, 498.Dumaine Alfred, 66, 68, 140, 153, 159, 293.Dumansky, 125, 126, 128, 129, 227, 317.Dumba Const., 239, 240, 242, 410.Dumba N., 409, 410, 416.Dunan Marcel, 116, 122.

E

Ebenhoch Alfred, 345-349, 363.Eduard al VII (principe de Wales) 94, 95.Eisenmann, 351.Eldersch Matthias, 50, 381-387.Elisabetha a Austriei, 73, 94, 108, 109, 323, 325, 326Elisabeta, regina Romaniei, 105, 155.Ellenbogen Wilhelm, 44.Eminescu Mihail, 54, 178, 179.Ender, 381, 386.Eremia, maiorul, 250.Ernst Otto, 345.Erzberger, 312-315.Eschenbach, Maria v. Ebner, 401.Esterhazy, 320.

F

Fabritius, 432.Falkenegg, 231.Fejervary, 43, 429.

555

www.dacoromanica.ro

Ferdinand al Bulgariei, 231, 294.Ferrer, 498.Festetics Wilmos, 108.Feuerstein, 524, 526.Fic§inescu Th. V., 522.Fiasco, 184.Filipescu N., 244, 245, 248, 250, 252, 394.Fischel Alfred, 307.Fischer Eugen, 38, 120.Fischer, om politic vienez, 510.Fischhof Adolf, 198.Forgach, 36, 282, 284, 287, 289, 459.Forst de Battaglia Otto, 365.Forstner August, 53, 389, 391, 395, 405, 444, 447.Frank Max, 361.Franz I, 191.Franz Iosef, 3, 4-6, 10, 11, 20, 23, 34, 43, 44, 47-49, 54,

57, 65, 66, 71, 76, 79, 80, 84, 91, 92, 102, 103, 112-116,122-126, 129, 135-138, 141, 143-147, 151, 159, 160,169,175, 176, 179, 180, 184, 187, 188, 191-194, 225, 227,228, 244, 262, 266, 268, 292, 299, 324, 326-328, 331,337, 344, 345, 378, 397, 400, 404, 409, 412-414, 420,422, 424, 495, 520.

Friedjung Heinrich, 47, 196, 281, 284-288, 457, 458, 471.Friedrich III, 95.Frischauer Berthold, 91.Frobenius, 72, 73.Funder, 281, 289, 305.Ffirstenberg, diplomat, 297, 298.Ftirstenberg, om politic, 418.

G

Gala Galaction, 474.Galileu, 344.Gallen, abatele, 246.Gamber, 440.Gambetta, 86, 96, 440.Gardiici Stiepan, 148, 149.Gautsch, 46, 47, 322, 332, 338, 341, 342, 344, 347, 351, 418.

556

www.dacoromanica.ro

Gayda Virginio, 51, 56, 205, 206.Gessmann, 232, 351, 358.Ghenadie, mitropolitul, 505.Gherea-Dobrogeanu, 4, 49, 89, 178, 179, 184, 189, 518,

519.Ghica Dimitrie, 248.Giesl, 58.Giolitti, 27, 28, 71, 74.Glaise-Horstenau, 192.Gloeckel, 443, 444, 447.Goethe, 184, 409, 411.Goldbacher Aristide, 16, 68.Goldi§ Vasile, 314.Golescu A. G., 247-249, 254, 256.Golescu St., 544.Golowkin, 89.Gonard, 237.Gorciakof, 310, 311.Gradigteanu L, 394.Gradigteanu P., 103-105.Grasset B., 1360Graur Const., 371, 441-444, 530.Graur dr. Gr., 287, 297.Green Ion, 366-368.Grigorescu C. T., 505.Grigorovici G., 240-242, 252-254, 389, 390, 441-445.Grossmann Stefan, 147, 148.Gumplowicz, 199.Guyot Yves, 69, 70, 110, 260.

H

Halibasici Mustafa Beg, 165.Harden Maximilian, 141, 230.Hartmann Ludo, 375, 376, 406, 453.Hartmann Moritz, 453, 454.Hagdeu B. P., 104, 105.Hauptmann Gerhart, 383.Hav licek, 206.Hedwiga, arhiducesa, 327.Hegediis Lorant, 199.

557

www.dacoromanica.ro

Heine, poetul, 92, 109, 110, 419, 454..Heine Gustav, 92.Heine Maximilian, 92.Heinold, 307, 308.Hennequin, 480.Hilsner, 403.Hirsch, baron de, 94.Hitler Adolf, 94, 193, 194, 350, 432.Hitrowo, 177, 178.Hobbing, 315.Hodza Milan, 235.Hoetzendorf, vezi Conrad.Hofer Andreas, 191, 427, 430-432.Hoffmann Adolf, 376.Hoffmann §i Kampe, 454.Hofrichter, 334, 336, 497-501.Hchenberg, ducesa Sofia de, 13, 21, 63, 69, 70, 76, 137,

154, 156, 157, 226, 228, 229, 293, 323, 332.Hohenlohe, 164.Hohenlohe-Schillingsfiirst, Conrad, 164.Hohenwart, 215.Holzknecht, 490, 494, 496.Horia, 3, 168, 180-190, 366.Hraba, 355.Hugo Victor, 238.Hurban, 191.

Iaszi Oscar, 202, 204, 450, 541.Iohann, archiducele, 327.Ionescu-Johnson N., 155.Ionescu Take, 65, 71, 103, 121, 132, 133, 162-164, 178,

179, 235, 278, 295, 297, 298, 318, 341, 394, 461-463.Iorga Nicolae, 209-213, 218, 221, 222, 248, 257, 309, 326,

430, 544, 546.Iosif II, 2, 3, 169, 180, 184-187.lovanovici Iola, 60, 62.Isopescul-Grecul, 240, 241, 336, 501, 502.Iswolsky, 177.

558

www.dacoromanica.ro

J

Jagow, 299.Jankowics, 169, 186.Jaures, 2, 3, 49, 183, 282, 522.Jean-Bernard, 110.Jeanne d'Arc, 428.Jokai, 99.Justh, 202, 204, 301, 302, 365, 541.

K

Kalmar Antal, 306.Kalnoky, 104, 105.Kampe, vezi Hofmann Kampe.Kanner Heinrich, 78, 129, 138.Kenya, 289, 290.Karolyi Carolina, 327, 328.Karolyi Michael, 202-204, 301, 302, 328. 450, 541, 513.Kautsky Karl, 57, 72, 198, 236, 242.Kerzl dr., 143, 141.Kirilescu Coast., 244, 301.Kisch Egon Erwin, 125, 317.Klopstock, 183, 184, 187.Koerber Ernest von, 228, 319-324, 328, 331, 332, 337,

338, 341, 342, 344, 347.Kosuth Ludovic, 263.Rristoffy, 43.Kronawetter, 40, 529.Kuhn, baronul, 193.Hunschak Leopold, 357, 358, 371, 380.Kunschak Paul, 358, 371, 379, 380.

L

Labia S., 474.Ladislas, archiducele, 327.Lahovary Alexandra Emanuel, 65.Lanyi Iosil, 263-265.Lascar Vasile, 222.Lehmann, 183.Leopold Ferdinand, vezi Wolfling.

559

ei

www.dacoromanica.ro

Leuthner Karl, 192.Liechtenstein, 232, 314.Lonyay, 193.Louis Georges, 150.Louis de Wittelsbach, 324.Lowenstein N., 516, 520, 524-526.Lucaci, pilrintele, 74.Luccheni, 73.Ludwig Emil, 75, 156.Lneger Karl, 346, 348, 350-362, 371. 375-377, 503,

506-508, 513, 514, 530, 531.Lupag, dr. I., 2, 169, 183.

Mahomed, 209.Maiorescu loan, 222, 244, 246, 247, 257.Maiorescu Titu, 190, 246, 376, 484.Mandl Leopold, 60, 62, 237.Manin In liu, 235, 255, 258, 261, 262, 304, 312, 315, 440,

538, 542.Marghiloman Al., 12, 27, 244, 248.Margutti, 137, 223, 233, 234, 236.Maria Luiza, 142, 143.Maria Theresia, 2-4, 169, 333-336, 429, 433-435.Marx Karl, 47, 161, 162, 164, 174, 175, 199.Masaryk T. G., 27, 36, 206, 207, 221, 281-289, 322, 351,

403, 404, 457-464.Mattkowitz, 490, 491, 496.Maurras Charles, 397.Maximilian, impilratul Mexicului, 327,Mehring Franz, 184.Menczel Philipp, 151, 164, 177.Mendel Henriette, 324.Mensdorf-Pouilly, 175.Meteg Stefan, 183.Metternich, 172-174, 191, 279, 307, 342, 407.Michel-Angelo, 209.Michelet, 544.Michels Robert, 194.Mihali Teodor, 304.

560

www.dacoromanica.ro

Miklas, 381, 386.Miliukow, 460, 461, 463,Mille Const., 78, 474.Milovanovici, 27.Mitt ler, 510.Moltke, 273.Montenuovo, sambelanul, 139, 142-145, 148.Montenuovo Wilhelm, 143.Moroianu G., 440.Morlun V. G., 90.Moscovici Ilie, 484.Motley Iohn Lothrop, 344.Motru Radulescu C., 365.Munteanu V., 183.Mnrarasu D., 178.Mnret Maurice, 135, 136, 138, 141, 258.Mussolini, 194, 432.

N

Nacu C., 462.Nadeide Iosif, 474.Napoleon I, 142, 430, 432.Napoleon III, 175.Naipperg, 142, 146.fieipperg-Montenuovo, 143.Nelson, 344.Neron, 265, 408.Neumayer, 371.Nikitsch-Boulles, 138.

0Oberdan Guglielmo, 57, 58.Oliva, 444, 446.Onciul Aurel, 257.Otto, archiducele, 326.

P

Palacky, 195-197, 205, 206. 216. 221, 234, 341. 411.Pepin Harlan, 247.

56136 www.dacoromanica.ro

Pasici, 27, 61, 243.Pattai, 351, 362.Panker Em., 474.Payot, 312.Pazmandy, 439, 440.Pellico Silvio, 287.Pernerstorfer, 37-42, 54, 64, 184, 406, 411, 447.Perrin, 376.Pettifi, 454.Pewny, d-na, 84.Pherekyde, 462.Pilsudski, 194.Pinon Rene, 225, 472.Pittoni, 444, 446.Plener, 28, 29, 418.Plista Achille, 11, 18, 362.Poincare Raymond, 65, 67, 153, 291 - -294, 297.Poklewski-Koziel, 132.Polka, 444.Pongratz, 444.Pontius Pilatus, 61.Popescn Coriolan, 314.Popescn Mihail, 192, 254.Popovici Aural C., 208-212, 214-216, 218, 220-222.

235, 241, 242, 244, 246, 248, 250, 251, 268, 305, 314.315.

Popovici-Rficaciuni, 392, 393.Porzer, 361.Potiorek, 63, 75-77.Potocki, 193.Preiss, 188.Preyer, 508, 510-514.Pribicevici, 281.Prinkip, 1.Prohaska, 26, 280, 288, 289.

Racovski Cr., 476, 487.Radu Mihai, 394.Rafael, 209, 344.

562

www.dacoromanica.ro

Banc Arthur 440.Rebreanu Liviu, 180.Redl, spionul, 227, 228, 318.Redlich Ioseph, 151.Renner Karl (Rudolf Springer), 208, 218-221, 447, 460.Resel, 444, 447.Renter, 462.Riedesel, 186.Rohrbach P., 138.Romanul Coast., 248.Rosen Friedrich, 308-311Rosenthal L, 474.Rosetti C. A., 179.Ross, 385.Rostand Edmond, 267.Roth Daniel, 246, 247.Roth Stephan Ludwig, 247.Rothschild, 24, 25, 345, 354.Rudolf, 3, 69, 80-113, 134, 137, 145, 226, 261, 323, 324,

327, 355, 412, 440.Ruzicka, 510, 512.

S

aguna Andrei, 254, 256.Saint-Simon, 278.Salata Francesco, 58.Sanielevici H., 447.Says Victoria, 427-432.Schemua, 114.Schiessl, 115.Schiller Friedrich, 183, 184, 409, 493.Schiller Friedrich, scriitor sas, 183.Schmerling, 215.Schober, 381, 386.Schonaich, 266.Schratt Katharine, 125, 414.Schubert, 409.Schuhmeier Cecilia, 380.Schuhmeier Franz, 50, 54, 357, 358, 371-380, 396, 468,

508-515.

563

www.dacoromanica.ro

Schwarz-Hiller, 510.Schwarzenberg Felix, 215.Schwarzenberg Karl, 29.Schwarzfeld M., 360.Scott Walter, 402.Scotus Viator, vezi Seton Watson.Scrutator (dr. C. Blumenfeld), 179, 392.Scurtu, dr. loan, 366.4eicaru P., 261.Seipel, 381.Seitz Karl, 35, 39, 359, 363, 400, 444, 446.Seton Watson, (Scotus Viator), 184, 250, 256, 299, 300,

305, 452.Sforza, 136, 162-164, 226, 227, 229, 242-244.Shakespeare, 141, 344, 368.Sieghart Rudolf, 115, 116, 122-125, 130, 266, 278, 307,

331, 342.Sihulsky, 41, 219, 421, 525.Silberer, 358.Singer Em.-Mendel, 92, 160, 417 -426.Singer Wilhelm, 417.Skedl, dr., 53, 388-390, 395.Smitka, 444.$otropa Virgil, 189.Sperantia Th. D., 355.Springer, scriitor politic austriac, 471.Springer Rudolf, vezi Karl Renner.Steed Wickham, 56, 68-71, 74, 75, 78, 169, 170,334,336.Stefan cel Mare, 104, 105.4tefania, archiducesa, 324.Stere C., 179, 214-218, 221, 222, 267, 269, 301.Sternberg Franz, 411.Sternberg Kasper, 411.Sternberg Zdenko Adalbert, 56, 58, 144, 160, 265-267,

402-416, 543.Stoica Sever, 440.Stoica Vasile, 187, 188.Stur, 191.Sturdza D. A., 394, 410, 462, 505, 514, 515Stiirgkh, 39, 61, 307, 418, 425, 426.Supilo, 281.

564

www.dacoromanica.ro

uvalov, 225.Svesditsch, 16.Szeps Clemenceau Sofia, 86.Szeps Iulius, 83, 84.Szeps Moritz, 83, 84, 86, 88-92, 96, 101, 102, 108, 109.Szeps Zuckerkandl Bertha, 86, 88.Szogenyi, 111, 134, 135, 264.

T

Taaffe, 58, 98, 215, 307, 4.42, 343, 388, 418.Teodorescu Ion, 251.Teodoroiu Ecaterina, 427, 428.Teutsch, episcopul, 247.Tisza Koloman, 345, 439.Tisza Stefan, 63, 135, 204, 244, 304-306, 311. 312, 314,

315, 537, 548.Tolstoi Lew, 484, 530, 531.Trefort, 345.Treichlinger With., 106.Tschuppik Karl, 94, 108, 141.Tudor Vladimirescu, 430.Tulbure Gh., 187.

Umberto al Italiei, 73.

U

V

Vaida-Voevod AL, 157, 201, 202, 235, 255, 258, 268, 315,407, 537-549.

Valabregue, 480.Vandervelde Emile, 399.Vast% 287.Vaugoin, 386.Vergani Ernst, 355, 358, 508.Verne Maurice, 139, 145.Vetsera Maria, 69, 81, 106- 108.

Vlad Tepeq, 356.VlahulA AL, 392-395.

565

www.dacoromanica.ro

Waldburg, 305.Wales, print de, vezi Eduard VII.Wallenstein, 184.Walterskirschen Robert, 198.Weiguny, 444.Weill Alexandre, 109.Weiskirchner, 351, 358.Wekerle, 232, 262.Wendel Hermann, 60, 73, 135, 148, 198, 230, 236, 237.Werburg, vezi Andrian Werburg.Werthheimer Eduard, 192, 193.Wesselenyi, 201, 541.Wieland, 3.Wilhelm I, 95.Wilhelm II, 22, 95, 96, 112, 126, 138-140, 149, 156, 157,

273, 292, 299, 312.Wilhelm, archiducele, 327Wilhelm Tell, 184.Winarsky, 444.Windischgraetz, 327.Winter Max, 444, 446.Witte, 150, 151.Wolff Theodor, 61.WI) Ifling Leopold (archiducele Leopold Ferdinandl,

157. 158.

X

Xeni C., 103, 235.Xenopol A. D., 168, 180.

Zibert L A., 63.Zink, d-ra, 492.Zita, 1mparilteasa, 398, 399.Zola Emile, 14.Zuckerkandl Emil, 86.Zweibriick Franz, 193.

566

z

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

Raymond Poincar6, Au service de la France.Viktor Adler, Aufsaetze, Reden und Briefe (Wie-

ner Volksbuchhadlung).Karl Rantsky, Serbien und Belgien in der Ge-

schichte.Karl Kautsky, Habsburgs Glfick und Ende.Take Ionescn, Souvenirs.Gherea-Dobrogeanu,Jean Jaures, Histoire socialiste.Jean Jaures, Oeuvres.N. Iorga, Politica externs a regelui Carol I.N. Iorga, Istoria presei romane.N. Iorga, Dumitru Bratianu si opera lui, o revelatie

politica Si literara, (1934).N. Iorga, Andreas Hofer.N. Iorga, Romiinii in strainatate de-a lungul tim-

purilor (1935).Alfred Dnmaine, La derniere ambassade de la Fran-

ce en Atitriche.Regele Carol I, Memorii (Aus dem Leben Koenig

Karls von Rumaenien).Aurel C. Popovici, Die vereinigten Staaten von

Gross-Oesterreich.Rronprinz Rudolf, Briefe.N. Filipescu, Pentru Romania Mare, cu o prefata de

Matei B. Cantacuzino.H. Friedjung, Historische Aufsaetze.H. Friedjung, Oesterreich von 1848 bis 1860.Viktor Bibl, Thronfolger.Viktor Bibl, Von Revolution zu Revolution.

567

Neoiobrtgia.

www.dacoromanica.ro

Karl Tschuppik, Elisabeth, Kaiserin von Oesterreich.Karl Tschuppik, Untergang eines Reiches.Karl Renner, Grundlagen und Entwicklungszielen

der Oesterreich-Ungarischen Monarchie.Karl Renner, Was soil Oesterreich werden.Rene Pinon, Francois Joseph.Rene Pinon, L'Europe et la Jeune Turquie (Paris

1911).Dr. Alexandru de Vajda-Voevod, Din luptele noastre

nationale (Orastie, 1904).Anul 1848 in Principatele Romans.Eugen Fischer, Die kritischen 39 Tage.Richard Charmatz, Oesterreichs innere Geschichte.Virginio Gayda, La Crisi di un inipero.Francesco Salata, Oberdan.Hermann Wendel, Der Kampf der Suedslawen.Theodor Wolff, Der Krieg des Pontius Pilatus.Ernest Denis, La Grande Serbie.Leopold Mandl, Die Habsburger und die serbische

Frage.Dr. I. A. Zibert, Der Mord von Sarajewo und Tiszas

Schuld an dem Weltkrieg.Yves Guyot, Les causes et les consequences de la

guerre.Clondestey Brereton, Who is responsible (in frantu-

zeste: la F. Alcan, Paris).Frobenius, Des deutschen Reiches Schicksalsstunde.Emil Ludwig, Iuli 14".Heinrich Kanner, Kaiserliche Katastrophen-PolitikAdolf Hitler, Mein Kampf.C. Xeni, Take Ionescu.Wilh. Treichlinger, Abschiedsbriefe.Jean-Bernard, Histoire de la guerre de 1914.Leopold Chlumecky, Franz Ferdinands Wirken und

Wollen.Conte le Czernin, Irn Weltkrieg.Bue low, Denkwuerdigkeiten.Maurice Muret, Francois Ferdinand (B. Grasset,

Paris).Maurice Verne, Drames d'empereurs, dranies de

]'Europe Centrale

568www.dacoromanica.ro

Wilhelm II, Ereignise und Gestalten.Hermann Bahr, 1919".Stefan Grossmann, Ich war begeistert.Georges Louis, Carnets.Philipp Menczel, Truegerische Loesungen.Leopold Waffling, Habsburger unter sich.Viktor Andrian-Werburg, Oesterreich und desen Zu-

kunft.I. Luptuf, Rgscoala tilranilor din Transilvania la a-

nti] 1784.

Wickham Steed, La NIonarchie des Habsbourgs.Joseph Diner-Denes, La Hongrie, Oligarchie, Nation,

Peuple. (Editura Riviere, Paris).Benedetto Croce, Storia d'Europa.Karl Marx, Revolution et Contre-revolution.G. I. Bratianu, Napoleon III et les nationalites.D. Murarasu, Nationalismul lui Eminescu.Th. de Banville, Lame de Paris.AL Vlahug, Un an de lupt6.Ernst Plener, Errinnerungen.Eugene Bagger, Franz Iosef.Robert Ascher, Der Schuhmeier.C. Stere, Nostalgii (In preajma revolutiei, V., ell.

Adeverul").Liviu Rebreanu, Riiscoala (Ed. Adeverul).Liviu Rebreanu, Rilscoala Motilor.Stefan Mete% noun privitoare la revolutia

lui Horia.Fr. Schiller, Die Raeuber.Fr. Schiller, Wilhelm Tell.Fr. Schiller, Wallenstein.Fr. Schiller, Fiesco.L Russu Abrudeanu *I V. Stoica, Habsburgii, Ungu-

rii si Romanii.Virgil Sotropa, Contributii la istoria revolutiei lui

Horia (Anuarul Institutului de istorie national6Cluj).

Glaise-Horstenau, Franz Josefs Weggefaehrte.Michael Harolyi, Gegen eine ganze Welt.T. G. Masaryk, Die Weltrevolution.

569

Litmuriri

www.dacoromanica.ro

T. G. Masaryk, Vasic-Forgach- Aehren thal, (Praga.1911).

Margntti, La tragedie des Habsbourgs.Bresnitz von Sydacoff, Vom Habsburgischen Kai-

serhof.Maximilian Harden, Krieg and Frieden.AL Marghiloman, Note politice.Silvio Dragqmir, La Transylvanie roumaine et ses

minorites ethniques.Friedrich Tentsch, Geschichte der Siebenbuerger

Sachsen.Seton Watson, A history of the Roumanians.Adalbert Sternberg, Im Wechsel der Zeiten.Fritz Bruegel, Geschichte der oesterreichischen So-

zialdemokratie.Silvio Pellico, Le mie prigioni.Tudor Teodorescu-Braniste, Gambetta (ed. Cultura

Nationall).Tudor Teodorescn-Branixte, T. G. Masaryk, volum

colectiv (Adev6rul" 1930).Const. Hiritescu, Istoria razboiului pentru intregi-

rea Romaniei.Alfred Fischel, Das tschechische Volk.Rudolf Sieghart, Die letzten Iahrzehnte einer Gross-

macht.Friedrich Rosen, Aus einen diplomatischen Wander-

leben.Erzberger, Souvenirs de guerre (Payot, 1922).Stefan Tisza, Briefe 1914-1918 (Editura Hobbing).Otto Ernst, Franz losef in semen Briefen.Maurice Barris, Une imperatrice de la solitude.Achille Plista, Les Chretiens-sociaux et la guerre.Otto Forst de Battaglia, Das Geheimnis de Mutes,

Viena 1932.Const. Graur, Cativa inei (Biblioteca Dimineata).Const. Graur, Libertatea Presei.Engine Boeglin, Une capitale antisemite.Gerhart Hauptmann, Tesiltorii.Charles Manrras, Enquete sur la monarchie.Claude Anet, Mayerling.

570

www.dacoromanica.ro

G. Moroiann, Lea luttes des Roumains Transyl-vains (Editura Gamber, Paris 1933).

Sever Stoica, Iuliu Maniu.Robert Michels, Italien von heute.Egon Erwin Binh, Der Prager Pitaval.Xenopol A. D., Istoria Romani lor.Taaffe, Der politische Nachlass.Coast. Dnmba, Dreibund und Entente-Politik.Baknnin, Gesammelte Werke, Berlin 1921.Charles Benoist, Souvenirs.L Bloch, Karl Lueger.Ciorogarin Roman, Horia si Closca.Giolitti, Memoires de ma vie.Gumplowicz, La lutte des races.Franz Zweibrtick, Oesterreichische Aufsaetze.Dr. Karl Richter, Schiller und seine Riiuber in der

franzUsischen Revolution, Verlag Levysohn, 1865.Mihail Popescn, Documente inedite privitoare la

Istoria Transilvaniei.Octavian Ben, Imparatul Iosif II si rascoala lui Ho-

ria. (Revista fundatiilor regale").Petitionile Nationei Romane".Valabregue Hennequin, Cora lie & Co.Juliette Adam, La Patrie hongroise, Paris, 1884.Baronnl Falkenegg, Erzherzog Franz Ferdinand von

Oesterreich.Este.AL Cretziann, Din archiva lui Dumitru Bratiann

(1933).

571

ei

www.dacoromanica.ro

GRAVURIPa g.

Adler, fotografie 31

desen de Sihulsky . ... 401

Aehrenthal 119Austerlitz 339Batthyany 329Battisti 445Bauer 45Beck 321

Berchtold 127

Bilinsky 59Bratianu Dumitru 545Bratianu Ion 547Bratianu Ionel, desen de B'Arg 303Carol all Romaniei $i regina Elisabeta 155Conrad von Hoetzendorf 33Czernin 277Daszinski 521Dumba Const 239Ebenhoch 349Eldersch, desen de Floss 385Elisabetha a Austriel 325Erzb erg er 313Filipescu Nicolae 245Forstner 39 1

Franz Ferdinand 9

Franz IosefGherea-Dobrogeanu 599

Gloeckel 443Golescu A. G. 249Grigorovici 253Hohenberg, ducesa Sofia de 13

572

5

www.dacoromanica.ro

l'ag,

Horia 181

Ionescu Take . 295Iorga N 213Iosif II 185Isopescul-Grecul 502Kenya, desen 290Karo lyi cu familia 203Koerber 319Lowenstein N., desen de Sihulsky 525Lueger Karl 353Maniu xi Vaida-Voevod 255Maria Theresia 335Marx 161

Masaryk 283Metternich 279Palacky 197Pernerstorfer, fotografie 37

desen de SihulskyPoincare Raymond 67Popovici Aurel . . 211Potiorek 77Racovski 487Renner Karl, desen de Sihulsky 219Rudolf 85

If adolescent 87Intr'un tablou vivant 93

Schuhmeier 373Seitz, dupli, o fotografie veche 35Seitz, dupil o fotografie mai nouil 363Sieghart 130Singer Emanuel-Mendel, desen de Sihulsky 121Steed Wickham 336Stere 217Sturdza D. A 515Sttirgkh 426Taaffe 343Vetsera Maria 107Wilhelm II (desen din Nebelspalter") . . 149VlahutA 395Wolfing Leopold . 158

573

41

19

.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

SUMAR

PARTEA I

Pig.

1

I. 28 Iunie 7II. Un martor al timPuluie

Duptt atentat.--aewar fi filcut FranzFerdinand?.. 19

III: Archiducele nesimpatizat; actiunea IniindezirabilA 30

IV. Socialistil $i Franz Iosef; lupta pentruvotul universal 43

V. Mid s'au dezlegat limbile 55VI. Poincare, Take Ionescu $i alti an-

tantisti 65VII. Scriitori austriaci $i germani 75

VIII. Kronprintul Rudolf 81

IX. Intro SchOnbrunn $i Belvedere 113X. Persecutia postumA 131

XI. Franz Ferdinand si nationalitatile 150XII. Natiune $i natiuni In Austria . . 159

XIII. RAscoale tarAnesti din ordin de sus. . 174XI V. Spre Austria Mare" 195XV. Cartea lui Aural Popovici 209

XVI. Franz Ferdinand $i Austria Mare . 223XVII. Trialismul 236

XVIII. larasi: ce-ar fi fAcut Franz Ferdinand 259

574

.

. . . .

. . .

. .

www.dacoromanica.ro

l'ag .

XIX. Franz Ferdinand vazat de colonelulBrosch 270

XX. Franz Ferdinand vazut de contele Czer-nin 275

XXI. Procesul dela Zagreb 01 cazul Prohaska 280XXII. Austria si Romania In 1913 291

XXIII. Pentru captarea Romani lorXXIV. Personalitatea sulleteasca a Franz. nz 301

Ferdinand; conceptia lui politico-sociala 316

XXV. Finalul nnui roman de dragoste . . 323XXVI. Trei guverne quasi- democratice 337

XXVII. Partidul crestin-social 316XXVIII. Legenda 364

PARTEA II

ANEXE

1. Franz Schuhmeler 3712. Matthias Eldersch 381

3. Savanti st badarani 3884. Viktor Adler si palatul 3965. Contele Sternberg 4026. Moartea unui ziarist vienez 4177. Tragica soartfi a Victoriei Says 4278. Sacriticille eroilor martini 4339. Cenzura maghiara la Viena 441

10. Mintea penultima a contelni Bethlen . . 44811. Mande scandal din Delegajia anstriaca :

Aehrenthal dovedit falsificator, Masaryk1nvinuit de trAdare 457

12. Socialistii austriaci $i participarea Roma-niel la razboiul balcanic 465

13. Vrem sa ne maritaml striga Invaiatoarele . 48811. Cum a lost indecat Hotrichter 497

575

. . .

lot

.

.

.

www.dacoromanica.ro

Png.

15. 0 alegere partials: mo§tenirea lui Lueger . 50316. Tragedia dela Drohobicz 51617. 0 drama politics; 530

PARTEA III

POST SCRIPTUM :

Actiunea d-lui Al. Vaida-Voevod 537

. .

Erato 450Index 451

Bibliografie 567Tabla gravurilor 572Suniar 574

ilmINI

576

www.dacoromanica.ro