Expertiza Tehnica Ferdinand Enel

PAGINA DE TITLU

Lucrarea : Expertiză tehnică conf. HGR nr. 925/1995, pt. exigenţa A1 Obiect : Consolidare, Reabilitare, Reamenajare Cladire Birouri

Beneficiar: SC Enel Distributie Muntenia SA

Expert tehnic: ing. Gheorghe Sârbu, atestat MLPAT cu legitimaţia seria E nr. 523/10-04-1996 emisă în baza HGR nr. 731/1991.

Exemplar nr. 1/3

Nr. de înregistrare în Registrul pentru evidenţa expertizelor : 450 – 551 / 27-09-2010

Expertizã tehnică: Consolidare, Reabilitare Termica si Reamenajare Cladire Birouri, Bd. Ferdinand, nr. 137

Expert tehnic: ing. Gheorghe Sârbu, legitimatia seria E nr. 523/10-04-1996

Tel: 327 61 14, 0722 644 386; e-mail: [email protected]

2

BORDEROU

A. Piese scrise 1. Raport de expertiză;

2. Anexe în copie:

- Certificat de Urbanism nr. ........ din .........................., cu anexe releveu şi plan de

amplasament şi delimitare;

- Studiu geotehnic si dezveliri fundatie la cladire existenta;

- Memoriu (arhitectură);

B. Piese desenate

1. Plan A01. Plan de Situatie;

2. Plan A02. Plan Parter – Existent;

3. Plan A03. Plan Etaj 1 – Existent;



6. Plan A06. Plan Parter – Propus;

7. Plan A07. Plan Etaj 1 – Propus;

8. Plan A08. Sectiune A-A – Propus;




3

RAPORT DE EXPERTIZĂ

1. Generalităţi

Prezenta expertiză a fost întocmită la cererea SC Enel Distributie Muntenia SA, şi are ca scop evaluarea

eventualelor implicaţii privind realizarea unor lucrari de constructii pentru consolidarea, reabilitarea termica si

reamenajarea unei cladiri de birouri cu regim de inaltime P+3E.

Imobilul aflat la adresa de mai sus este compus în întregul său din teren în suprafaţă de 10810,92 mp pe

care se afla o unitate de distributie a energiei electrice , cladirea analizata avand functiunea de corp administrativ

(birouri) și o suprafață construită de 162,16 mp.

Se doreste consolidarea si reabilitarea termica a cladirii existente, precum si reamenajarea interioara a

spatiilor acesteia astfel incat sa rezulte o constructie cu suprafata construita neschimbata si regim de inaltime

P+3E (acelasi), dar functionalitate sporita. Suprafata construita desfasurata propusa va fi de 805,11 mp.

Realizarea lucrărilor de construcţii enunţate la primul aliniat a fost anticipată prin Certificatul de

Urbanism nr. ........................ din .............................. eliberat de Primăria Sectorului 2 Bucuresti, la cererea

beneficiarului. În fapt, prezenta expertiza trebuie sa reglementeze conditiile si sa propuna/argumenteze solutia de

realizare a lucrarilor de consolidare si reamenajare a cladirii existente (corp A), în conformitate cu limitele

edificabilului şi regimul tehnic precizate în Certificatul de Urbanism. Lucrările vor fi executate şi date în

folosinţă etapizat, respectiv, în prima adaptarile necesare reabilitarii infrastructurii, în a doua etapa consolidarea

elementelor vertical in succesiunea antigravitationala a nivelurilor, ultima etapa fiind reprezentata de realizarea

lucrarilor de reamenajare si finisaj.

Obiectivul expertizei devine astfel, identificarea zonelor unde se va interveni asupra sistemului

structural al corpului A existent, determinând puncte cu vulnerabilitate ridicată şi reducere a nivelului de

protecţie privind acţiunea seismică, atât asupra acestuia cât şi asupra clădirilor învecinate.

La întocmirea prezentei expertize s-au avut în vedere prevederile din Legea nr. 10/1995, cele din Legea

nr. 50/1991 republicată, asa cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 453/2001 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcţii, precum şi a Ordinului MLPAT nr. 77/1996, cu precizarea ca din aceste acte

normative s-a tinut seama de reglementarile ce privesc investigarea şi efectuarea de interventii la construcţiile

existente, cu referire la lucrările de consolidare, reabilitare, construire pe hotar, extindere, reparatii şi altele. S-au

mai avut în vedere prevederile metodologice din normativul P100-1/2006, intitulat “Cod de proiectare seismic-

Partea I – Prevederi pentru cladiri”, CR6-2006, intitulat “Cod de proiectare pentru structuri din zidarie”,

P100-3/2008, intitulat “Prevederi pentru evaluarea şi pentru proiectarea consolidării construcţiilor vulnerabile

seismic”.

S-a mai tinut seama de standarde, normative tehnice şi reglementări românesti în vigoare cum sunt: - HGR nr. 766/1997 privind aprobarea unor regulamente aferente legii 10/1995; -Regulament privind stabilirea categoriei de importantă a construcţiilor aprobat cu HGR nr.766/1997,

cu Metodologia aprobata cu ord. MLPAT nr. 31/N/1995; - STAS 10101/1-91 – Acţiuni în construcţii. Greutăti tehnice şi încărcări permanente; - Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiuni asupra construcţiilor. Acţiunea vântului, având

Indicativ NP-082-04, publicat în M.Of. partea I, nr. 349 bis, din 25-04-2005, ce înlocuieşte STAS 10101/20-90, privind încărcările date de acţiunea vântului;

- Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii asupra construcţiilor”, Indicativ CR 1-1-3-2005, aprobat cu Ord. MTCT nr. 2228 din 27-12-2005, ce înlocuieşte STAS 10101/21-92 – Încărcări date de zăpadă;

- STAS 10101/0A-77 – Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru construcţiile civile şi idustriale;




4

- NP 007-97 –Cod de proiectare pentru structurile din beton armat; - STAS 10107/0-90 – Construcţii civile şi industriale. Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din

beton, beton armat şi beton precomprimat; - STAS 6054/1977 –Adâncimi maxime de înghet. Zonarea teritoriului României; - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directă, indicativ NP 112-04, aprobat cu OMTCT

nr. 275/2005; - Codul P100-1/2004 ce se aplică la proiectarea clădirilor şi a altor construcţii de inginerie civilă

amplasate în zone seismice; Codul P100 corespunde Eurocodului 8 (SR EN 1998 – 1/2004) din seria de coduri

europene de proiectare structurală, în curs de elaborare;

- NP 005-2003 – Normativ pentru proiectare construcţiilor din lemn;

- Cod de proiectare Indicativ CR 0-2005. Bazele proiectării structurilor în construcţii;

În vederea realizarii consolidarii si reamenajarii corpului existent A, beneficiarul a solicitat efectuarea unei expertize pentru lucrările propuse şi pentru relaţia cu vecinătătile, care să solutioneze si sa argumenteze metoda constructiva de adaptare a cladirii existente la noile conditii de utilizare, conform normelor tehnice în vigoare, ţinându-se seama de starea reală a constructiei, şi formulând eventual concluzii privind neafectarea acesteia pe parcursul derularii lucrarilor si în cazul unui seism.

Expertiza a fost impusă prin Certificatul de urbanism menţionat mai înainte. Rezultatele expertizei urmează a fi valorificate de proprietar atât pentru obţinerea autorizării lucrărilor

potrivit prevederilor Legii 50/1991 republicată şi a Legii nr. 453 din 18 iulie 2001 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, cât şi pentru furnizarea unor date, rezolvări tehnice şi elemente de calcul sau analiză ce trebuiesc avute în vedere pentru fundamentarea soluţiilor adoptate de proiectant în scopul reducerii riscului seismic în conformitate cu prevederile normelor şi normativelor româneşti.

2. Situaţia actuală.

a)-Descrierea descrierea constructiei existente şi a vecinătăţilor.

SC FDFEE ELECTRICA MUNTENIA SUD deţine imobilul teren in suprafata de 10810,28 mp situat in

intravilanul Mun. Bucuresti, la adresa Bd. Ferdinand, nr. 137, Sector 2, Bucuresti.

Pe terenul mai sus menționat există mai multe cladiri edificate, obiectul prezentei expertize fiind o

construcție cu regim de înălțime P+3E și suprafață construită de 162,16 mp, facand parte dintr-un ansamblu de

corpuri alaturate, despartite unul de celalalt prin rosturi constructive, construită înainte de 1977 și într-o stare

relativ bună (in urma examinarii vizuale). Imobilul existent este alcatuit din trei corpuri (A – cel analizat, C4 si

C5), corpul A fiind despartit cu rost antiseismic fata de corpul C5 si fata de corpul C4 dupa zona gangului de

acces rutier.

Se vor prezenta date referitoare la starea tehnica a cladirii existente (corpul A). Datele vor fi prezentate

sub forma de fisa de identificare F1 (conform regulamentului RRS1-94).




5

0

0. IDENTIFICARE GENERALA

0.1. COD INSTITUTIE CARE SE INVENTARIAZA

0.2. NUMAR FISA F1 COD SECTOR INVENTARIAT

0.3. COD ECHIPA INVENT - RESPONSABIL ECHIPA

ing. Catalin Homeag, ing. Cosmin Andreescu 0.4. DATA COMPLETARII FISEI F1 27.09.2010

1

1. LOCALIZAREA CONSTRUCTIEI

1.1. JUDET 1.3. LOCALITATE BUCURESTI

1.2. MUNICIPIU BUCURESTI 1.4. ADRESA BD. FERDINAND, NR. 137

2

2. SCHITA / FOTO

3. D

ATE

DES

PR

E EX

ECU

TIE

SI

PR

OIE

CT

3.1. PERIOADA DE EXECUTIE

3.3

. DO

CU

MEN

TATI

E P

RO

IEC

T IN

ITIA

L

DA

3.3.1. Proiectant

3.1.1. Inainte de 1900

3.1.2. 1900-1940

3.1.3. 1941-1963

3.1.4. 1964-1970

3.1.5. 1971-1977 X

3.1.6. 1978-1991

3.1.7. Dupa 1991

3.1.8. Dupa 2006

3.3.2. Nr. Proiect

3.2. TIPUL PROIECTULUI

3.2.1. Unicat

X

3.2.2. Tip

3.2.3. Refolosibil

3.2.4. Proiectant

NU X Cunoscut

Necunoscut




6

4.

CA

RA

CTE

RIS

TIC

I AM

PLA

SAM

ENT

4.1. ZONAREA SEISMICA

4.1.1. Acceleratia terenului (ag)

0,08g 0,12g 0,16g 0,20g 0,24g 0,28g 0,32g 4.1.2. Perioada de colt (Tc-sec)

0,7 1,0 1,5

X

X

4.2. TOPOGRAFIA TERENULUI

4.2.1. Teren plat X 4.2.3. Teren pe malul

4.2.3.1. Raului

4.2.2. Teren in panta

4.2.2.1. La varful pantei 4.2.3.2. Lacului natural 4.2.2.2. Pe panta

4.2.2.3. La baza pantei

4.2.3.3. Lacului de baraj

4.3. NATURA TERENULUI DE FUNDARE

4.3.1. Cu sensibilitati 4.3.2. Teren normal

X

4.3.1.1. Macroporic

4.3.1.2. Nisip Lichefiat

4.3.1.3. Contractil

4.3.1.4. Cu goluri in subteran

5.

CA

RA

CTE

RIS

TIC

I GEN

ERA

LE

5.1. CLASA DE IMPORTANTA A CLADIRII

5.1.1. Clasa speciala 5.1.2. Clasa a I-a 5.1.3. Clasa a II-a

5.1.4. Clasa a III-a X

5.2. FUNCTIUNEA CLADIRII

5.2.1. Functiune Unica

5.2.1.1. Locuinta 5.2.1.2. Invatamant 5.2.1.3. Sanatate 5.2.1.4. Administratie X

5.2.1.5. Comert 5.2.1.6. Cultura 5.2.1.7. Turism 5.2.1.8. Sport

5.2.1.9. Culte 5.2.1.10. Productie 5.2.1.11. Depozitare 5.2.1.12. Parcaje

5.2.2. Functiuni mixte

5.2.2.1. Cod____%__

5.2.2.2. Cod____%__

5.2.2.3. Cod____%__ 5.2.2.4. Cod____%__

5.3. CAPACITATEA DE OCUPARE

5.3.1. OP≤10pers. 5.3.2. 11≤OP≤20 5.3.3. 21≤OP≤50 5.3.4. 51≤OP≤100 X

5.3.5. 101≤OP≤200 5.3.6. 201≤OP≤500 5.3.7. 501≤OP≤1000 5.3.8. 1001≤OP≤2000

5.3.9. 2001≤OP≤5000

5.3.10. OP>5000pers.

5.4. FORMA DE PROPRIETATE

5.4.1. Particulara-PP X 5.4.2. Publica a

statului-PPS 5.4.3. Privata a statului-PPrS

5.4.4. Mixta

PP_________%_____

PPS______________




7

6.

ALC

ATU

IRE

GEN

ERA

LA

6.1. CLADIRE ETAJATA

6.1.1. Subsol (nr.)

0 6.1.1.1. Total

0 6.1.2. Parter X

6.1.3. Etaje (nr.)

3

6.1.3.1. Complete (nr.)

2

6.1.1.2. Partial

6.1.3.2. Partiale (nr.)

1

6.1.4. Mansarda

6.1.5. Pod 6.1.6.

Inaltime totala (m)

13,25

6.1.7. Inaltime nivele

6.1.7.1. Maxima (m)

3,60

6.1.7.2. Minima (m)

3,0

6.2. CLADIRE TIP HALA / SALA

6.2.1. Subsol (nr.)

6.2.1.1. Total 6.2.2. Parter

6.2.3. Etaje (nr.)

6.2.3.1. Complete (nr.)

6.2.1.2. Partial

6.2.3.2. Partiale (nr.)

6.2.4. Deschideri

(nr.)

6.2.5. Travee

(nr.)

6.2.6. Inaltime la coama (m)

6.2.7.

Dimensiuni

6.2.7.1. Deschidere (m)

6.1.7.2. Travee (m)

6.3. ACCESE

6.3.1. NUMAR ACCESE IN CLADIRE

2 6.3.2. NUMAR DRUMURI DE ACCES

1 6.3.3. SECUNDARE

1

6.4. DIMENSIUNI, SUPRAFETE

6.4.1. Dimensiuni in plan

6.4.1.1. La nivel teren (Lxl)

6.4

.2. A

ria

6.4.2.1. Construita

(mp) 162,16

6.4.1.2. La nivel etaj (Lxl)

6.4.2.2. Desfasurata

(mp) 805,11

6.5. FORMA CLADIRII

6.5.1. Forma in plan

6.5.1.1. Simetrie 2 axe

6.5.2. Forma in elevatie

6.5.2.1. Constanta

X

6.5.1.2. Simetrie 1 axa

6.5.2.2. Cu bowindouri

6.5.1.3. Neregulata concava

6.5.2.3. Cu parter retras

6.5.1.4. Neregulata convexa

X 6.5.2.4. Cu etaje retrase

6.5.1.5. Cu curte interioara

6.5.2.5. Deconstructivista

6.6. POZITIA IN ANSAMBLUL EDILITAR

6.6.1. Izolata 6.6.2.

Vecinatati pe

6.6.2.1. Mai inalt

6.6.2.2. Mai jos




8

1 latura 6.6.2.3. Egal

6.6.3. Vecinatati pe 2

laturi

X

6.6.3.1. Mai inalt

6.6.4. Vecinatati pe

3 laturi

6.6.4.1. Mai inalt 6.6.5.

Vecinatati cu alte corpuri pe aceeasi proprietate

6.6.3.2. Mai jos

6.6.4.2. Mai jos

6.6.3.3. Egal X

6.6.4.3. Egal

7.

DA

TE D

ESP

RE

STR

UC

TUR

A D

E R

EZIS

TEN

TA

7.1. STRUCTURA VERTICALA

7.1.1. Cladiri etajate

7.1.1.1. Materiale de slaba calitate

7.1.1.2. Zidarie de caramida

7.1.1.3. Schelet de beton armat

X

7.1.1.1.1. Pamant batut

7.1.1.2.1. Simpla (nearmata)

7.1.1.3.1. Grinzi si stalpi care formeaza cadre

Grosime pereti interiori (cm) Sectiune grinzi principale (Lxl-cm) 35x65

Grosime pereti exteriori (cm) Sectiune grinzi secundare (Lxl-cm) 25X50

7.1.1.1.2. Paianta

7.1.1.2.2. Cu centuri Sectiune stalpi (Lxl-cm) Var. 50x50

Grosime pereti interiori (cm) 7.1.1.3.2. Cadre neductile

Grosime pereti exteriori (cm) Sectiune grinzi principale (Lxl-cm)

Inaltime centuri (cm) Sectiune grinzi secundare (Lxl-cm)

7.1.1.1.3. Chirpici

7.1.1.2.3. Cu centuri si stalpisori

Sectiune stalpi (Lxl-cm)

Grosime pereti interiori (cm) 7.1.1.3.3. Cadre ductile

Grosime pereti exteriori (cm) Sectiune grinzi principale (Lxl-cm)

Inaltime centuri (cm) Sectiune grinzi secundare (Lxl-cm) Dimensiuni sectiune stalpisori

(Lxl-cm)

Sectiune stalpi (Lxl-cm)

7.1.1.1.4. Zidarie uscata de piatra

7.1.1.2.4. Cu tencuiala armata 7.1.1.3.4. Cu parter elastic

Grosime pereti interiori (cm) Sectiune grinzi principale parter (Lxl-

cm)

Grosime pereti exteriori (cm) Sectiune grinzi secundare parter (Lxl-

cm)

Inaltime centuri (cm) Sectiune stalpi parter (Lxl-cm) Grosime tencuiala int/ext

(cm/cm) Nr. Pereti (long./transv.)

7.1.1.4. Structura metalica 7.1.1.5. Structura BAR

7.1.1.6. Pereti structurali din beton armat

7.1.1.6.1. Mod de dispunere

7.1.1.6.2. Procedeu tehnologic de executie 7.1.1.6.3. Continuitate pe verticala

7.1.1.6.1.1. Un perete pe o directie 7.1.1.6.2.1. Integral prefabricat

7.1.1.6.3.1. Pereti continui pe verticala 7.1.1.6.1.2. Sistem

celular 7.1.1.6.2.2. Panouri mari 7.1.1.6.1.3. Sistem

fagure 7.1.1.6.2.3. Celule spatiale 7.1.1.6.3.2. Un nivel flexibil

7.1.1.6.1.4. Sistem dual 7.1.1.6.2.4. Integral monolit 7.1.1.6.3.3. Mai multe niveluri flexibile




9

7.1.1.6.2.5. Mixt

7.1.2. Cladiri tip hala / sala

7.1.2.1. Zidarie de caramida

7.1.2.1.1. Simpla (nearmata) Observatii suplimentare:

Grosime pereti interiori (cm)

Grosime pereti exteriori (cm)

7.1.2.1.2. Cu centuri



Inaltime centuri (cm)

7.1.2.1.3. Cu centuri si stalpisori



Inaltime centuri (cm)

Dimensiuni sectiune stalpisori (Lxl-cm)

7.1.2.2. Structura din beton armat 7.1.2.2.1. Alcatuire 7.1.2.2.2. Procedeu tehnologic de executie

Sectiune grinzi principale (Lxl-cm) Fara contravantuiri Integral prefabricat

Sectiune grinzi secundare (Lxl-cm) Cu contravantuiri metalice Integral monolit

Sectiune stalpi (Lxl-cm) Cu pereti structurali din beton

armat Mixt

7.1.2.3. Structura metalica

Descriere sumara structura metalica:

7.2. STRUCTURA ORIZONTALA

7.2.1. Plansee fara rigiditate semnificativa

7.2.1.1. Bolti de caramida

7.2.1.2. Profile metalice si boltisoare 7.2.1.3. Grinzi de lemn

7.2.1.4. Sarpanta de lemn

7.2.1.5. Structura tridimensionala 7.2.1.6. Structura pe cabluri

7.2.1.7. Grinzi metalice cu inima plina

7.2.1.8. Grinzi metalice cu zabrele 7.2.1.9. Alte tipuri de structura

7.2.2. Plansee cu rigiditate semnificativa (din beton armat / precomprimat)

7.2.2.1. Prefabricat 7.2.2.2. Monolit X 7.2.2.3. Mixt Prefabricate mici fara

suprabetonare Rezemate pe pereti Predale si suprabetonare

Prefabricate mici cu suprabetonare (fasii)

Cu grinzi principale

X Profile metalice si placa de beton armat

Prefabricate mari cu suprabetonare Cu nervuri dese sau casetate

Prefabricate mari cu imbinari care asigura

saiba rigida orizontala Tip dala cu / fara capitel Grosime planseu prefabricat (cm)

Grosime planseu monolit (cm) 15 Grosime planseu mixt (cm)




10

8.

CO

MP

ON

ENTE

NES

TRU

CTU

RA

LE

8.1. INCHIDERI EXTERIOARE

8.1.1. Din blocuri de zidarie 8.1.2. Din panouri prefabricate

8.1.1.1. Tip zidarie 8.1.1.2. Relatia cu structura de rezistenta

8.1.2.1. Tip panou prefabricat

8.1.2.2. Relatia cu structura de rezistenta

Caramida tip Porotherm Panouri inramate x Beton armat Conlucreaza cu structura x

Caramida cu GV X Panouri

independente BCA Independente

Caramida cu GO Beton tristrat

BCA Termoizolante EPS

CPP

Piatra

8.2. ELEMENTE NESTRUCTURALE INTERIOARE

8.2.1. Pereti 8.2.2. Scari

8.2.1.1. Caramida 1 strat X 8.2.2.1. Piatra

8.2.1.2. Caramida 2 straturi (zidarie americana) 8.2.2.2. Lemn

8.2.1.3. Zidarie BCA 8.2.2.3. Metalice

8.2.1.4. Paianta 8.2.2.4. Beton Armat x

8.2.1.5. Lemn

8.2.1.6. Alte materiale

8.3. ELEMENTE EXTERIOARE CU RISC SEISMIC

8.3.1. Balcoane/copertine 8.3.4. Calcane sau atice x

8.3.2. Elemente decorative 8.3.5. Antene radio sau telefonie mobila

8.3.3. Cosuri de fum si ventilatie X 8.3.6. Alte materiale

9. C

OM

PO

RTA

REA

GEN

ERA

LA L

A S

EISM

ELE

AN

TER

IOA

RE

9.1. CARACTERIZARE 1940 1977 1986 1990

9.1.1. Fara avarii semnificative

9.1.2. Cu avarii numai la elemente nestructurale X X X

9.1.3.Avarii izolate la structura

9.1.4. Avarii grave la structura

9.2. MASURI ADOPTATE Dupa 1940

Dupa 1977

Dupa 1986

Dupa 1990

9.2.1. Nici o masura

9.2.2. Refaceri finisaje X X X

9.2.3. Reparatii locale

9.2.4. Consolidare partiala

9.2.5. Consolidare generala

9.2.6. Demolare partiala




11

Terenul in suprafata totala de 10.810,28 mp, din care 4150.92mp (din masuratori suprafata este de

3141.43 mp) sunt construiti, cu nr cadastral 10618, se afla in proprietatea SC FDFEE ELECTRICA

MUNTENIA SUD, conform Incheierii nr 1114985/05.12.2007 facute in baza Certificatului de Atestare seria

M03 nr 4950/11.11.1999 emis de Min. Industriei si Comertului.

Vecinatati:

La nord: Fabrica de Pompe

La sud: B-dul Ferdinand

La est: Unitatea de pompieri

La vest: ..................................

Beneficiarul doreste urmatoarele lucrari:

- Consolidarea structurii corpului A de birouri (conform plan de situatie);

- Reabilitarea termica si renovarea fatadelor corpului A de birouri (conform plan de situatie)

- Reamenajarea si recompartimentarea spatiilor interioare aflate la parterul si etajul 1 ale corpului A de

birouri (conform plan de situatie)

Regimul tehnic existent:

- Corpul A de birouri (conform plan de situatie) face parte dintr-un ansamblu de corpuri alaturate,

despartite unul de celalalt prin rosturi constructive, fiind construite in etape diferite. Acesta are un regim

10

. ALT

E IN

TER

VEN

TII

10.1. Documentatie alte interventii DA

NU X

10.2. Supraetajare DA

NU X

10.3. Demolare partiala DA

NU X

10.4. Completari DA

NU X

10.5. Modificari fatada DA

NU X

10.6. Modificari compartimentare DA X

NU




12

de inaltime P+3, avand suprafata parterului, respectiv a etajului 1 mai mici decat amprenta generala la

sol, dat fiind ca pe inaltimea celor doua niveluri este alipit un gang de acces rutier.

- Imobilul comercial individual cu regim de inaltime P+3E, are amprenta la sol de 162.16mp si o

suprafata construita desfasurata de 805.11mp. Suprafetele pe fiecare etaj in parte sunt urmatoarele:

- Parter: S.U.= 124.81mp; S.C.= 162.52mp

- Etaj 1: S.U.= 115.96mp; S.C.=146.23mp

- Etaj 2: S.U.= 220.51mp; S.C.= 248.18mp

- Etaj 3: S.U.= 220.51mp; S.C.=248.18mp

- TOTAL S.U. 681.79 mp

- TOTAL S.C. 805.11 mp

- Aria teren = 10.810,28 mp

- Regim de inaltime existent: P+3E

- H existent la atic =13.25m,

- Corpul A de birouri (conform plan de situatie) nu este incadrat pe Lista Monumentelor Istorice si nu

prezinta elemente arhitecturale deosebite.

- Amplasamentul imobilului se afla inscris in interiorul curtii aferente.

Categoria de importanta

Categoria de importanta a constructiei, in conformitate cu HGR 766/1997, este „C” (importanta

normala).

Clasa de importanta conform STAS 10100/0-75 este Clasa de Importanta III (importanta normala)

Constructia prezinta risc mic de incendiu.

Beneficiarul isi doreste – pentru corpul A din ansamblul construit (conform plan situatie) –

consolidarea structurii de beton pentru a se putea incadra intr-o clasa de risc seismic corespunzatoare utilizarii

in conditii de siguranta structurala, precum si reabilitarea termica si renovarea fatadelor, reconfigurarea

spatiilor interioare si reabilitarea acestora.

Cladirea studiata este o constructie proiectata si executata in perioada anilor 1970, cu o structura de

rezistenta in cadre din beton armat orientate pe doua directii principale ortogonale. Cadrele nu prezinta unitate

structurala, in sensul ca o linie de cadre are in compunere stalpi cu sectiuni mult diferite desi solicitarile lor sunt

similare (sectiuni de 50x50cm , 35x35 si 35x70 in acelasi sir de stalpi);

Peretii perimetrali ce inchid casa sunt din zidarie de caramida. Peretii de compartimentare sunt de

asemenea din zidarie de caramida, cu diverse grosimi;

Acoperisul este de tip terasa necirculabila;

Determinarile de laborator, masuratorile si examinarile executate asupra unora dintre elementelor

structurii de rezistenta (stalpi si grinzi) au pus in evidenta o serie de deficiente printre care:

- executie defectuoasa avand ca urmare zone cu segregari (in special la stalpi), zone in care armatura a

ramas expusa si a corodat, rosturi de turnare inclinate in grinzi etc.

- stalpi slab armati si longitudinal si transversal (cate 3 bare de armatura longitudinala pe latura in stalpi

cu lungimea laturii de 50 sau 70cm; bare transversale la 20cm distanta si fara zone de indesire a armaturilor);

- grinzi cu armatura puternica si stalpi cu armatura slaba, fapt ce conduce la dezechilibru pe nodul de

cadru si la posibilitatea cedarii stalpului inaintea grinzilor la solicitari seismice;




13

Verificarea prin calcul a relevat o serie de deficiente ale structurii de rezistenta in raport cu cerintele

actuale de protectie antiseismica. Aceste deficiente structurale sunt de altfel caracteristice cladirilor executate in

perioada 1950-1977 si sunt generate de gradul insuficient de asigurare oferit de prescriptiile dupa care au fost

proiectate (normativele din 1963 si 1970).

De asemenea, tencuiala exterioara prezinta infiltatii masive de apa, deterioarare si uzura; spatiile

interioare nu mai corespund cerintelor beneficiarului, atat ca impartire cat si ca nivel de amenajare.

Terenul nu prezintă pericol de alunecări sau surpări.

Amplasamentul noul corp rezulta din planul de amplasare scara 1:500 anexat.

Construtia propusa va avea regim de inaltime P+3E (neschimbat), cu inaltime maximă la atic de 13,25m

(neschimbat). Retragerile fata de limitele de propietate sunt precizate in memoriul tehnic de arhitectura anexat.

Dimensiunile maxime ale clădirii sunt: 22,78mX18,44m. Clădirea se înscrie într-o formă rectangulara

neregulata. Înălțimea de nivel este variabila pe niveluri (de la 3,00m la 3,60m). La nivelul parterului este realizat

un gang cu inaltime egala cu cea a parterului si a etajului 1 cumulate. In drepatul gangului structura orizontala la

nivelul placii peste parter este intrerupta.

Tamplăria este din PVC cu geam termopan, recent inlocuita.

Actualul corp de cladire a fost executat şi dat în folosinţă aproximativ in anul 1970-1971, conform unei

autorizaţii de construire eliberată de organele în drept.

În urma examinării elementelor structurale ale clădirii analizate, întrucât interesează construcţia

preconizată prin Certificatul de Urbanism, s-au observat degradări grave ale finisajului datorita neefectuarii

operatiilor de intretinere corespunzator si probabil datorita seismelor anterioare (peretii de zidarie au participat

impreuna cu structura de baza la preluarea eforturilor orizontale si prezinta fisuri inclinate pe alocuri ce nu au

putut insa fi determinate cu precizie datorita finisajului gros executat la interior si exterior), dar nu s-au

evidentiat tasări diferenţiate sau alte fenomene ce pot conduce rapid la pierderea stabilităţii.

In vederea determinarii capacitatii portante a elementelor structurii de rezistenta (stalpi si grinzi) s-au

executat determinari si sondaje, identificandu-se: dimensiunea reala a elementelor (fara finisaj), clasa betonului

utilizat, diamentrul si aria de armatura longitudinala la stalpi si grinzi, diamentrul si dispunerea armaturii

transversal la stalpi si grinzi. Rezultatele au fost prezentate sub forma de rapoarte de incercare si s-au folosit

pentru analiza situatiei existente a cladirii si pentru determinarea necesitatii de consolidare si reabilitare.

b) – Terenul de fundare (considerente din studiul geotehnic efectuat pe amplasament)

În scopul identificării litologiei și stratificației și determinării caracteristicilor geotehnice ale terenului

din amplasamentul studiat a fost executat un sondaj geotehnic, cu prelevare de probe pentru testarea în

laboratorul geotehnic.

La data execuției forajului, nivelul apei subterane nu a fost atins.

Lucrările de investigație în teren și cele de laborator au pus în evidență următoarea stratificație:

- 0,00m – 1,50m umplutură (strat 1);

- 1,50m – 2,50m argilă prafoasa cafeniu galbuie plastic vartoasa cu diseminari si concretiuni

calcaroase in baza (strat 2);

- 2,50m - 3,00m argila nisipoasa cafeniu-galbuie plastic consistent cu diseminari si concretiuni

calcaroase si cu papusi de calcar (strat 3);

- 3,00m – 4,00m nisip fin argilos cafeniu galbui mediu indesat cu rar pietris mic (strat 4);

- 4,00m – 4,80m nisip fin cafeniu-galbui mediu indesat cu rar piteris mic (strat 5);

- 4,80m – 6,00m nisip mijlociu grosier cu pietris mic (strat 6).

Sondajul S1:

- A fost realizat in exteriorul imobilului, de la suprafață la fundația clădirii în cauză;

- Tipul fundațiilor: fundații izolata de beton ce se prezinta in stare buna;




14

- Adâncimea de fundare este Df=H1+H2+H3=0,5m+0,5m+0,7m=1,70 m;

- Fundația prezintă doua retrageri R1=0,25m si R2=0,40m;

- Latimea fundatiei este B=2,00m;

- Terenul de fundare este alcătuit din argilă prafoasa cafeniu galbuie plastic vartoasa cu diseminari

si concretiuni calcaroase in baza (strat 2).

Sondajul S2:

- A fost realizat in exteriorul imobilului, de la suprafață la fundația clădirii în cauză;

- Tipul fundațiilor: fundații izolata de beton ce se prezinta in stare buna;

- Adâncimea de fundare este Df=H1+H2+H3=0,5m+0,5m+0,7m=1,70 m;

- Fundația prezintă doua retrageri R1=0,25m si R2=0,40m;

- Latimea fundatiei este B=1,80m;




15

- Terenul de fundare este alcătuit din argilă prafoasa cafeniu galbuie plastic vartoasa cu diseminari

si concretiuni calcaroase in baza (strat 2).

Presiunea convențională pentru stratul de argila recomandat conform STAS3300/2-85 este de 220kPa.

Presiunea convențională mai sus recomandată corespunde pentru fundații având lățimea tălpii B=1m și

adâncimea de fundare de 2 metri față de nivelul mediu al terenului sistematizat.

Terenul destinat viitorului obiectiv este plan , stabil, fara a prezenta fenomene de degradare fizico-

geologice.

In urma verificarii prin calcul a fundatiilor raportata la capacitatea portanta a terenului de fundare se

recomanda prevederea de masuri de crestere a capaciatii portante a terenului, masuri ce vor fi descrise in

capitolul urmator. Fundatiile cladirii existente sunt necorespunzatoare pentru regimul de inaltime si solicitarile

actuale.

3. Situatia propusa.

a) –Descrierea structurii propuse

Pentru ridicarea nivelului de asigurare a cladirii la solicitari seismice s-au propus doua variante de

consolidare:

- varianta 1 in care se mentine schema constructiva de cadre si se intaresc prin camasuire stalpii

structurii de rezistenta si o parte dintre peretii de zidarie;




16

- varianta 2 in care se modifica schema constructiva a cladirii prin introducerea unor pereti noi din

beton armat care sa inglobeze stalpii cadrelor existente;

In urma analizarii pe diverse planuri a variantelor propuse se recomanda varaianta 1 din urmatoarele

considerente:

- simplitate in executie prin faptul ca numarul de stalpi la care se intervine nu este foarte mare

,cladirea avand dimensiuni reduse in plan si elevatie.

- majoritatea stalpilor necesita oricum masuri de interventii si reparatii locale deoarece prezinta

segregari, caverne (zone cu betonari incomplete) si armaturi corodate;

- in varianta 2, amplasarea unor diafragme de beton armat in pozitii convenabile comportarii

structurale ar putea bloca accese si/sau cai de circulatie;

In solutia aleasa, varianta 1, se va consolida structura de rezistenta dupa cum urmeaza:

- interventii la fundatii

Sistemul de fundare al cladirii prezinta fundatii izolate sub stalpi, cu cuzinet armat si bloc din beton

simplu si grinzi de legatura pe cele doua directii principale.

Fundatiile existente se vor consolida prin marirea suprafetei de contact cu terenul de fundare sau/si

prin sporirea capacitatii portante a terenului. Se propun doua variante :

a) prin camasuirea fundatiilor existente si introducerea unor ancore care sa faca legatura intre

betonul nou turnat si fundatia existenta.

b) prin injectarea de solutii speciale in terenul de sub si din jurul fiecarei fundatii

- interventii la stalpi

Stalpii structurii se vor intari prin realizarea de camasuiri de beton armat de 10cm grosime pe toate cele

4 fete ale fiecarui stalp. Armarea camasilor se va face cu bare din otel profilat PC52. si etrieri Ø10.

Camasuirea stalpilor se va cobora pana la nivelul fundatii, ancorandu-se in acestea.

Inaintea operatiilor de armare stalpii se vor curata de tencuiala, se vor buciarda si spala de praf.

- interventii la peretii de zidarie

Datorita faptului ca nu se poate determina gradul de degradare al peretilor din zidarie (acestia fiind

tencuiti) iar o parte din stalpi sunt mai greu accesibili pentru camasuire ( vezi zona casei scarilor) se

propune camasuirea prin tencuieli armate a acestor pereti din zidarie. Pozitia acestor pereti este marcata

pe planuri.

b)Evaluarea conform P100-3/2008

Prin Certificatul de Urbanism se are în vedere si realizarea unor lucrări de reamenajari si

recompartimentari. Adaptările necesare precum şi structura de rezistenţă vor fi realizate pe baza detaliilor cuprinse în partea de structură a unui proiect întocmit de persoane avizate. Proiectul de execuţie urmează a fi supus verificării de către proiectanţi autorizaţi, în conformitate cu normele şi reglementările în vigoare, în condiţiile prevederilor art. 62 din Legea 453/2001 şi ale HGR nr. 925/1995.

Pentru evaluarea gradului de asigurare al cladirii in stadiul actual (neconsolidat) s-a verificat prin calcul starea de eforturi si deplasari si s-au evaluat indicatorii R1 si R2

Evaluarea celor doi indicatori se va face cf. P100/3-2008 folosind metodologia de nivel 2 (metodologie de tip curent pentru constructiile obisnuite de orice tip). Evaluarea eforturilor a fost realizata cu ajutorul unui model de calcul computerizat.




17

Rezultatele calcului sunt prezentate in cele ce urmeaza:

EVALUAREA FORTEI TAIETOARE DE BAZA

Fb=γI*Sd(T1)*m*λ ag=0,24*g m(Tone)= 1226

γI=factorul de importanta - expunere al constructiei

Clasa Imp. I Clasa Imp. II Clasa Imp. III Clasa Imp.

IV λ

T1≤TC si cladirea are mai mult de doua niveluri

0,85

γI 1,4 1,2 1 0,8 alte situatii 1

γI= 1 λ= 0.85

Sd(T1)=ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1

T1=perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii

T1= 0.8655

TB 0,07 0,1 0,16 TC= 1,6

TC 0,7 1 1,6 TB= 0,16

TD 3 3 2 TD= 2

Sd(T1)=ag*(1+(β0/q-1)/TB*T1 daca 0<T1<TB β0= 2,75

Sd(T1)=ag*β(T1)/q daca TC>T1>TB β(T1)

Tc=1,6s= β0

q = 4.5

Sd(T1)= 0.1466

Fb(Tf)= 153 tone




18

Perioade proprii de vibratie ale structurii neconsolidate [secunde] Mode Period

1 0.8655

2 0.814476

3 0.688821

4 0.226295

5 0.21525

6 0.178946

7 0.132208

8 0.1163

9 0.101125

Procentul de participare al maselor modale al structurii necconsolidate Mode Period UX UY SumUX SumUY

1 0.8655 92.9246 0.0249 92.9246 0.0249

2 0.814476 0.0394 93.2035 92.964 93.2284

3 0.688821 0.4619 0.304 93.4259 93.5323

4 0.226295 0.0096 4.5633 93.4355 98.0957

5 0.21525 3.9662 0.0105 97.4017 98.1062

6 0.178946 0.0208 0.0022 97.4225 98.1084

7 0.132208 0.0006 1.4991 97.4231 99.6075

8 0.1163 1.9706 0 99.3937 99.6076

9 0.101125 0 0.034 99.3938 99.6416

Se constata ca structura de rezistenta este conformata corect, in sensul ca excentricitatea dintre centrul de rigiditate si centrul maselor nu este mare, fapt pus in evidenta de procentul mare din masa modala din modul 1 de vibratie si de faptul ca primele doua moduri de vibratie sunt de translatie. In acelasi timp perioada principala de vibratie este mare pentru regimul de inaltime al cladirii ceea ce inseamna ca ne asteptam la deplasari mari ale structurii.

“Story Drifts” pe structura neconsolidata

Story Item Load Point X Y Z DriftX DriftY

STORY4 Max Drift X ENVE 11 8 0 13.45 0.001092

STORY4 Max Drift Y ENVE 67 -2.45 15.2 13.45 0.001039


STORY3 Max Drift Y ENVE 66 -2.45 12 10.45 0.00177

STORY2 Max Drift X ENVE 8 14.75 6 7.45 0.003422


STORY1 Max Drift X ENVE 7 14.75 0 4 0.003024

STORY1 Max Drift Y ENVE 66 -2.45 12 4 0.002505




19

VERIFICAREA DEPLASARILOR LATERALE

drSLS= v*q*dre≤ dr,a

SLS v - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al actiunii seismice asociat SLS

dr,aSLS= 0.005h cladiri incadrate in clasele I si II 0,4

q= 4.5 cladiri incadrate in clasele III si IV 0,5

∆max= driftul maxim acceptat

dr,aSLS - valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel

∆max= 0,005/(v*q) Tipul de componente nestructurale

Materiale fragile atasate structurii

Componentele nestructurale nu

interactioneaza cu structura

∆max= 0.0022

∆structura= 0.003422

Rigiditatea sectionala

0,005*h 0,008*h

CONCLUZIE: NU SE VERIFICA h=inaltimea de nivel

Din tabelul de mai sus se poate vedea ca, asa cum s-a anticipat anterior, deplasarile relative de nivel sunt peste cele maxime acceptate.

Solicitari globale la nivelul incastrarii in fundatii, in stare neconsolidata [tone,m] Story Load Loc P VX VY T MX MY

STORY1 FUND Top 1779.41 0 0 0 15827.05 -13114.36

STORY1 FUND Bottom 1833.72 0 0 0 16332.91 -13466.97

STORY1 SXP Top 1186.24 -148.18 0 1318.751 10565.01 -9778.904

STORY1 SXP Bottom 1226.46 -148.18 0 1318.751 10939.72 -10632.8

STORY1 SXN Top 1186.24 148.18 0 -1318.75 10565.01 -7851.475

STORY1 SXN Bottom 1226.46 148.18 0 -1318.75 10939.72 -7519.96

STORY1 SYP Top 1186.24 0 -148.18 -1135.18 11528.73 -8815.19

STORY1 SYP Bottom 1226.46 0 -148.18 -1135.18 12496.15 -9076.381

STORY1 SYN Top 1186.24 0 148.18 1135.175 9601.296 -8815.19

STORY1 SYN Bottom 1226.46 0 148.18 1135.175 9383.302 -9076.381

STORY1 S45P Top 1186.24 -104.76 -104.76 129.789 11246.36 -9496.536

STORY1 S45P Bottom 1226.46 -104.76 -104.76 129.789 12040.11 -10176.77

STORY1 S45N Top 1186.24 104.76 104.76 -129.789 9883.665 -8133.843

STORY1 S45N Bottom 1226.46 104.76 104.76 -129.789 9839.334 -7975.991

STORY1 S135P Top 1186.24 104.76 -104.76 -1734.93 11246.36 -8133.843

STORY1 S135P Bottom 1226.46 104.76 -104.76 -1734.93 12040.11 -7975.991

STORY1 S135N Top 1186.24 -104.76 104.76 1734.926 9883.665 -9496.536

STORY1 S135N Bottom 1226.46 -104.76 104.76 1734.926 9839.334 -10176.77

Raportul intre efortul efectiv mediu pe stalpii structurii si efortul capabil al acestora, la nivelul parterului

este: - pe directia X : Fefectiv/Fcapabil = 1.99 - pe directia Y : Fefectiv/Fcapabil = 1.71

Se observa o depasire a capacitatii stalpilor de a prelua solicitarile seismice de aproximativ doua ori ( valoarea reprezinta media tuturor stalpilor, la parter).




20

Se mentioneaza faptul ca nu a fost luat in calcul aportul peretilor din zidarie de caramida la rigiditatea structurii. Studiile efectuate in anii precedenti pe diverse constructii cu pereti de compartimentare si inchidere din zidarie de caramida a relevat faptul ca, prin aportul lor la rigiditatea ansamblului structural au salvat de la avarii grave constructia. Cum insa efectul de „impanare” al zidariei este dificil de cuantificat iar rigiditatea peretelui scade cu fiecare cutremur care trece peste el, normativele de calcul structural permit luarea lor in considerarea indirect, prin modificarea modulului de elasticitate al betonului din structura principala de rezistenta.

Rezultatele calculului scot in evidenta necesitatea consolidarii structurii prin cresterea capacitatii acesteia de a prelua incarcari seismice la nivelul cutremurului de proiectare. GRADUL DE ASIGURARE STRUCTURALA SEISMICA

R3= Scap./Fb

Scap. = 80.5 tone Fb = 153 tone

R3(%)= 52.6

TABELUL 7.3 (CODUL P100-3/2006) VALORILE R3 ASOCIATE CLASELOR DE RISC SEISMIC

Clasa de risc seismic

I II III IV

Valori R3(%)

<35 36-65 66-95 95-100

Incadrare: RsII - din care fac parte toate constructiile care sub efectul cutremurului de proiectare pot suferi degradari structurale majore, dar la

care pierderea stabilitatii este putin probabila;

Pentru evaluarile realizate s-a considerat indicatorul critic in vederea luarii deciziei de interventie

indicatorul R3. Conform tabel 7.4. din P100/3-2006, pentru clasa de importanta considerata si durata viitoare in exploatare mai mare de 40 de ani, R3≤75, deci este necesara interventia prin lucrari de consolidare. Punctajele R1 si R2 evidentiaza faptul ca in conditiile de exploatare actuale, cladirea necesita consolidare.




21

In cele ce urmeaza sunt prezentate rezultatele calcului pe modelul consolidat, in varianta 1 de consolidare.

EVALUAREA FORTEI TAIETOARE DE BAZA

Fb=γI*Sd(T1)*m*λ ag=0,24*g m(Tone)= 1383

γI=factorul de importanta - expunere al constructiei

Clasa Imp. I Clasa Imp. II Clasa Imp. III Clasa Imp. IV λ

T1≤TC si cladirea are mai mult de doua niveluri

0,85

γI 1,4 1,2 1 0,8 alte situatii 1

γI= 1 λ= 0.85

Sd(T1)=ordonata spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale T1

T1=perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii

T1= 0.8655

TB 0,07 0,1 0,16 TC= 1,6

TC 0,7 1 1,6 TB= 0,16

TD 3 3 2 TD= 2

Sd(T1)=ag*(1+(β0/q-1)/TB*T1 daca 0<T1<TB β0= 2,75

Sd(T1)=ag*β(T1)/q daca TC>T1>TB β(T1)

Tc=1,6s= β0

q = 4.5

Sd(T1)= 0.1466

Fb(Tf)= 173 tone




22

Perioade proprii de vibratie ale structurii consolidate

Mode Period

1 0.635065

2 0.581637

3 0.502853

4 0.157144

5 0.155989

6 0.130106

7 0.079678

8 0.074583

9 0.063104

Masele modale ale structurii consolidate Mode Period UX UY SumUX SumUY

1 0.635065 88.2132 0.0134 88.2132 0.0134

2 0.581637 0.0181 89.7497 88.2312 89.7631

3 0.502853 1.0882 0.0224 89.3194 89.7855

4 0.157144 5.9745 0.9151 95.2939 90.7006

5 0.155989 0.8814 6.0508 96.1753 96.7514

6 0.130106 0.068 0.0063 96.2432 96.7577

7 0.079678 0 2.5486 96.2433 99.3063

8 0.074583 2.9185 0 99.1618 99.3063

9 0.063104 0.0011 0.0049 99.1629 99.3111

“Story Drifts” pe structura consolidata Story Item Load Point X Y Z DriftX DriftY




STORY3 Max Drift Y ENVE 66 -2.45 12 10.45 0.001133


STORY2 Max Drift Y ENVE 62 0 15.2 7.45 0.001468

STORY1 Max Drift X ENVE 7 14.75 0 4 0.001333

STORY1 Max Drift Y ENVE 7 14.75 0 4 0.001067




23

VERIFICAREA DEPLASARILOR LATERALE

drSLS= v*q*dre≤ dr,a

SLS v - factor de reducere care tine seama de intervalul de recurenta al actiunii seismice asociat SLS

dr,aSLS= 0.005h cladiri incadrate in clasele I si II 0,4

q= 4.5 cladiri incadrate in clasele III si IV 0,5

∆max= driftul maxim acceptat

dr,aSLS - valoarea admisibila a deplasarii relative de nivel

∆max= 0,005/(v*q) Tipul de componente nestructurale

Materiale fragile atasate structurii

Componentele nestructurale nu

interactioneaza cu structura

∆max= 0.0022

∆structura= 0.001903

Rigiditatea sectionala

0,005*h 0,008*h

CONCLUZIE: SE VERIFICA h=inaltimea de nivel

Se constata din tabelul de mai sus scaderea deplasarilor relative de nivel sub valoarea maxima admisibila.

Solicitari globale la nivelul incastrarii in fundatii, in stadiul consolidat [tone,m]

Story Load Loc P VX VY T MX MY

STORY1 FUND Top 1932.39 0 0 0 17205.12 -13982.1

STORY1 FUND Bottom 2045.96 0 0 0 18261.37 -14680.1

STORY1 SXP Top 1299.55 -164.03 0 1463.216 11585.8 -10504.8

STORY1 SXP Bottom 1383.67 -164.03 0 1463.216 12368.22 -11677.9

STORY1 SXN Top 1299.55 164.03 0 -1463.216 11585.8 -8411.21

STORY1 SXN Bottom 1383.67 164.03 0 -1463.216 12368.22 -8272.13

STORY1 SYP Top 1299.55 0 -164.03 -1230.315 12632.58 -9457.99

STORY1 SYP Bottom 1383.67 0 -164.03 -1230.315 14071.1 -9975.01

STORY1 SYN Top 1299.55 0 164.03 1230.315 10539.02 -9457.99

STORY1 SYN Bottom 1383.67 0 164.03 1230.315 10665.33 -9975.01

STORY1 S45P Top 1299.55 -115.97 -115.97 164.661 12325.87 -10198.1

STORY1 S45P Bottom 1383.67 -115.97 -115.97 164.661 13572.15 -11178.9

STORY1 S45N Top 1299.55 115.97 115.97 -164.661 10845.73 -8717.92

STORY1 S45N Bottom 1383.67 115.97 115.97 -164.661 11164.28 -8771.07

STORY1 S135P Top 1299.55 115.97 -115.97 -1904.327 12325.87 -8717.92

STORY1 S135P Bottom 1383.67 115.97 -115.97 -1904.327 13572.15 -8771.07

STORY1 S135N Top 1299.55 -115.97 115.97 1904.327 10845.73 -10198.1

STORY1 S135N Bottom 1383.67 -115.97 115.97 1904.327 11164.28 -11178.9

Raportul intre efortul efortul efectiv mediu pe stalpii structurii si efortul capabil al acestora, la nivelul

parterului este: - pe directia X : Fefectiv/Fcapabil = 0.69 - pe directia Y : Fefectiv/Fcapabil = 0.60

Se poate observa ca in varianta consolidata, nivelul mediu al solicitarilor in stalpii structurii este de ~70% din capacitatea lor.




24

4. Concluzii finale şi măsuri

Încadrarea construcţiilor în clase de risc seismic şi calcularea gradului de asigurare structurala la acţiuni

seismice „R3”, asa cum sunt definite de Normativul P100-1/2006, constituie sinteza datelor şi constatărilor

cuprinse într-un raport de expertiză.

Notiunea de risc seismic este în strânsă legătură cu alte noţiuni, şi anume: vulnerabilitatea seismică şi

hazardul seismic.

Vulnerabilitatea seismică a unei clădiri se referă la natura şi amploarea degradărilor şi avariilor produse

de acţiuni seismice având diferite intensităţi, iar hazardul seismic al unui amplasament este o măsură a recurenţei

evenimentelor seismice, cu anumite particularităţi într-un interval de timp prescris.

Riscul seimic este o măsură a degradărilor şi avariilor anticipate pentru o construcţie situată pe un

amplasament dat.

Cutremurul avut în vedere la definirea gradului de asigurare la acţiuni seimice al construcţiei ce rezultă

în urma consolidarii, reabilitarii si reamenajarii cladirii existente din Bucuresti, Sector 2, Bdul. Ferdinand, nr.

137, va fi considerat pentru o construcţie având clasa III de importantă şi expunere la cutremur în sensul codului

P 100-1/2006.

În cazul de fată, clasa de risc seismic a construcţiei rezultate în urma lucrărilor propuse (consolidarea

infrastructurii si suprastructurii in varaianta 1 cf. cap.3, a), va fi în mod evident RsIV, şi cuprinde toate clădirile

care sub efectul cutremurului de proiectare se comporta adecvat, fiind alcatuita in conformitate cu normele

actuale de proiectare antiseismica.

Având în vedere observaţiile şi constatările prezentate mai sus cât şi la capitolele referitoare la

alcătuirea structurii de rezistenţă a clădirii ce urmează a se executa prin remodelarea construcţiei din Bucuresti,

Sector 2 Bdul. Ferdinand, nr. 137, reieşite ca urmare a aplicării metodei de evaluare menţionată mai înainte, au

rezultat următoarele concluzii finale:

- se vor respecta limitele de proprietate impuse prin Certificatul de Urbanism si conforme cu actele de

proprietate;

- lucrările propuse prin Certificatul de Urbanism pot fi realizate prin adoptarea măsurilor de

conformare generală arătate mai înainte la cap. 3, lit a) și b), privind sistemul structural pentru noua clădire; în

urma îndeplinirii acestor condiţii, intervenţiile propuse nu prezintă nici un risc din punct de vedere al rezistenţei

şi stabilităţii, nici pentru clădirea supusă expertizei şi nici pentru construcţiile învecinate;

-realizarea structurii de rezistentă a noii clădiri, aşa cum este prevăzută prin proiect, nu prezintă nici un

pericol pentru construcţia existentă; - Structura de rezistenţă hibrid va fi alcătuită cu cadre din beton armat cu elemente verticale consolidate,

deplasările laterale ale noii structuri fiind preluate prin rigiditatea stalpilor consolidati si a pereților consolidați si transmise prin intermediul planseului de beton armat;

- Planseele se vor pastra in forma actuala – din beton armat cu grosime medie de 15 cm;

- Distributia în plan a elementelor structurale verticale (respectiv a stalpilor, şpaleţilor de zidărie), va fi

relativ uniformă astfel încât rigidităţile pe direcţiile principale, evaluate pentru întrega structură, să fie

aproximativ egale între ele;

- Se vor realiza operatiunile de reabilitare termica si recompartimentare cerute prin tema de proiect doar in

cazul in care se aplica masurile de consolidare propuse. In cazul in care se aplica una din variantele de

consolidare propuse aceste operatiuni nu influenteaza negative rezistenta si stabilitatea constructiei rezultate;

- Compartimentarile noi se vor face din materiale usoare (schelet din profile UV si CV si placare cu gips

carton sau zidarie;

- Nu este admisa desfiintarea pereților de zidarie, in afara celor prevazuti in propunerile anexate prezentei

expertize; - Eşalonarea lucrărilor va avea în vedere că în prima fază trebuiesc executate toate lucrările de

infrastructură necesare consolidării fundațiilor; aceste lucrări se vor încheia odată cu realizarea masurilor propuse (extinderea talpii blocurilor de fundare sau cresterea capacitatii portante a terenului prin injectari




25

controlate); succesul acestei operatiuni depinde de operativitatea şi grija cu care se actionează, în sensul că lucrările de betonare aferente fundatiilor, trebuiesc încheiate pe durata unor cicluri cât mai scurte;

- Pentru realizarea consolidarii terenului de fundare prin injectari controlate se va apela la laboratoare specializate pentru a determina punctele de introducere a materialului de consolidare si cantitatea de material necesara;

- Se vor reface trotuarele perimetrale și hidroizolația de la nivelul trotuarului; - Se va izola termic întreaga clădire conform indicațiilor unui proiect tehnic în acest sens; - Pe toată perioada desfăşurării lucrărilor se vor introduce şi mentine în bună stare, elemente de sprijinire,

care să confere o deplină sigurantă pentru muncitorii ce acţionează pe fronturile de lucru din perimetrul clădirii; în caz de precipitaţii se vor prevedea masuri de protejare a terenului de fundare de umiditate pe perioada sapaturilor la exterior;

Aşa cum s-a arătat mai înainte, lucrările de construcţii privind consolidarea, reabilitarea termica si reamenajarea unei clădiri P+3E din Bucuresti, Sector 2, Bdul. Ferdinand, nr. 137, vor avea la bază un proiect tehnic ce va cuprinde toate detaliile de execuţie necesare.

La punerea în aplicare a proiectului, se vor respecta atât dispoziţiile normative referitoare la tehnica şi

siguranţa muncii în construcţii, precum şi prevederile normelor şi normativelor tehnice în vigoare, ce privesc activitatea de construcţii. Facem referire specială asupra măsurilor menite să determine calitatea corespunzătoare a lucrărilor şi asigurarea documentelor necesare pentru Cartea construcţiei.

Drept concluzie finală a prezentului raport se arată că, prin respectarea măsurilor menţionate mai

sus, consolidarea, reabilitarea si reamenajarea propusă în Certificatul de Urbanism, nu determină nici o situaţie

critică. Amplasamentul prevăzut în proiect respectă propunerile din Certificatul de Urbanism, iar realizarea

lucrărilor de infrastructură şi structura reabilitează integral construcţia existentă, fără a influienţa în mod

nefavorabil rezistenţa şi stabilitatea elementelor structurale ale clădirior vecine şi nici nivelul actual de

protectie la acţiuni seismice al acestora.

Prezentul raport a fost întocmit în 3(trei) exemplare originale ce s-au predat proprietarului, şi căruia

îi revine raspunderea şi decizia pentru adoptarea măsurilor cuprinse în raport.

Redactat,

Drd. Ing. Cătălin Homeag

Ing. Cosmin Andreescu

Expert tehnic,

ing. Gheorghe Sârbu

Bucureşti, 26 septembriet 2010

Expertiza Tehnica Ferdinand Enel

Documents

Transcript of Expertiza Tehnica Ferdinand Enel