Cuv¢ntƒri de Ferdinand I Regele Rom¢niei

download Cuv¢ntƒri de Ferdinand I Regele Rom¢niei

If you can't read please download the document

  • date post

    10-Nov-2015
  • Category

    Documents

  • view

    269
  • download

    13

Embed Size (px)

description

1889-1922

Transcript of Cuv¢ntƒri de Ferdinand I Regele Rom¢niei

  • -u-vAN mAR iiDE

    FERDINAND IREGELE ROIVIANIEI

    1889 1922

    DIN l'UBLICATIMEFUNDATIEI CULTURALE PRINCIPELE CAROL,"

    13UCURESTI1922

    a

    ,

    www.dacoromanica.ro

  • www.dacoromanica.ro

  • tust:t.00,

    Ifriotatt, 1A44A.4 1, feeta* if).600g.,

    414.416,11,44.4.4.440,

    .00;;;v1,,(1%), tei#4.4. ),41.14,f,. 114:14r

    .r.t. 14-A,

    www.dacoromanica.ro

  • C U VAN TA R. 1DE

    FERDINAND IREGELE RON1ANIEI

    1889 1922

    DIN PIJBLICATIILEFUNDATIEI CULTbRALE PRINCIPELE_ CAROL"-

    BUCURESTI1922

    -

    www.dacoromanica.ro

  • ICuvntarela

    jurAmn.ntul ca Rege.

    www.dacoromanica.ro

  • Chemat prin gratia lui Dumnezeu i vointa nationalA de a fi urmasulMarelui Intemeietor, care Mi-a lgsat ca santg mostenire simtimintelecIe iubire i credinta' ale unui intreg popor, gAsesc in dragostea meapentru neam, puterea de a pAsi fArrt sovAire spre indeplinirea marei,dar grelei mele sarcini:

    Pi Ida Aceluia pe care Ii plangem toti ca pe un Orinte si.convingerea c1 numai printr'o neincetat propasire se poate asiguravieata trainicit a unui popor, Imi vor fi elitnz in sfurVirile Mele,spre a-Mi jertfi intreaga munch' a vietii pentru desvoltarea puterilor.acestui Stat.

    in indeplinirea acestei inalte datorii, pe care o imbratisez cuneclintith credintA si nestrgmutaLt dragoste, st cea mai dulce multu mire-ce o pot dobandi. Printeinsa aduc eel mai mare prinos de recunos-tintit Aceluia a crtrui amintire e cea mai scumprt legrtturrt intre Tarn si-Casa Mea.

    In rodnica Domnie care face mndria istoriei noastre, primulRega al Romaniei a gAsit cel mai puternic sprijin in unirea tuturorRomitinilor in jurul Tronului ori de ate on Imprejur1ri mari impuneau

    eeast'a datorie. Sunt sigur c, insufletiti de acelas inalt patriotism,Romnii vor sti si in viitor s dea Tronului i unirea in cugetare

    - 5 -

    www.dacoromanica.ro

  • vi in actiune, care este singura chezasie a unei sanatoase propasirinationale.

    Dumnezeu, care dupa atatea grele incercari a binecuvantat muncaacelora cari s'au devotat binelui acestui neam, nu va lasa sa scada.ceeace cu atata truda s'a dada i va ocroti, cu dragoste pentru acestpopor, munca Mira preget ce sunt hotarit ca bun Roman si Rege s.inchin iubitei mele

    .5edinta Adunttrilor lvvinitoare2S Soptetiibrie 191.4.

    - 6 -

    Tari.

    intrunitt.

    www.dacoromanica.ro

  • II

    Cuvntrila

    Academie, UniversitAtii

    Institutul Geografic al Romniei.

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvantare

    la Academia Romn.

    Cu inima ptrunsa de recunostint a. am ascultat cuvantarea preaiubitului Meu Unchiu si la randul Men, dar numai indemnat de Rege,indraznesc a rosti cateva cuvinte inaintea acestei adunari de barbatiinvtati, in mijlocul crtrora pentru intaia oara am onoare de a ma afla.

    Este in acelas timp si o datorie din parte-Mi a lua cuvantul sprea exprima adAncul men sentiment de recunostinta pentru marea distinc--tiune ce Academia Mi-a facut, proclamandu-ma Membru Onorific alacestui asezam'ant de culturrt nationala, unde tineretea Mea neincercat

    se calauziasea de nepieritoarele lumini ale stiintei.Am avut fericirea ea s'au ingrijit de timpuriu a M. invata

    frumoasa limbrt romttneasca, si Mi-a fost drag s o invat, pentru ca.Mi-a inlesnit cunoasterea de aproape a literaturii populare, a dad-

    nelor, a obiceiurilor, dar mai ales a bogatei istorii a neamului romAnesc.Am putut citi si intelege astfel numeroase publicatiuni ale Aca-

    demiei, care Mi-au aritat &It de mult s'a facut pentru propasirea

    - 9 -

    ea'

    ea

    www.dacoromanica.ro

  • stiintelor si literilor in Romania. De eke oH am avut aceste scrieriinaintea ochilor, am zarit ca o vedenie minunata icoana Tarii insasi;licarind alta data ca o scanteie luminoasa pe cerul rsaritean, crescude atunci din zi in zi, se mari plina de vlaga si de fal, ca o steacu raze limpezi pe malurile Dunatei si tarmul Marei Negre.

    Iubitul Meu profesor, D-1 Faun, Mi-a insuflat neincetat dragostepentru istoria nationala,.incredintat fiinde spre a putea sti bine einee si, cat pretueste un popor, trebue negresit si mai presus de toate sse cunoasca trecutul sau. De aceia M'am indeletnicit de a citi cu multaluare aminte monumentele noastre istorice.

    Datoresc si eu ca toti Romanii o vie recunostinta D-lui Kogal-niceanu, astazi venerabilul Presedinte al Academiei, care M'a intampinaten asa de bine simtite cuvinte, caei prin eulegerea ei tiparirea cronicelornoastre Mi-au usurat apropierea de aceste comori de maH invgaminte,isvoae nesecate de fapte strdlucite si de mandrie nationala.

    Cum sa nu fim oare mandri, and citind acolo despre luptele vite-jesti si glorioase cu toti cei mai cumpliti ai nostri vrajmasi, cand intalnimnumele i faptele atator Voivozi insufletiti de iubirea de mosie 'Ana'la jertfa? In toate vremile au trait Romani, si pe tron si in randu-rile poporului, cari nu au uitat, precum zice Enachita Vacarescu:-

    Cresterea limbei romanestipatriei cinstire.

    Cate lucruri de cel mai mare interes nu am gsit, cu o fireasca.iertata mirare pentru Mine, in toti cronicarii, dar mai cu seama in

    cei doi mai de frunte, Miron Costin si Ioan Neculcea! Cu deosebireNeculcea M-a fermecat cu limba-i curata, cu stilul impodobit cu icoanepipaite i cu asa de sanatoase povete. Cele patruzeci si doua de cuvinte

    - cum le numeste el dela inceputul cronicei sale, sunt ca o galerie

    - 10

    k3i-a

    www.dacoromanica.ro

  • de cadre midi, dar cu maestrie zugravite, pe care ochiul nu se macsatura privindu-le. Cate chipuri vii, fapte, legende, cugetari intelepte-in fiecare din ele!

    Atunci am inteles cum si de ce el a insuflat talentul unui Ale-.xandri, unui Bolintineanu. Dintre toate insa. Mi-au dat de gandit viatasi intamplrile lui Milescu-05rnu1, invatiltorul lui Petru eel Mare,purtiltorul numelui roman pana in Suedia, unde scria latineste; si panain China Tara Chitailor ca sol al Rusiei; si &Ind aceasta? Inteuntimp in care- putini s'ar fi gandit ca in Romania se pot desvolta ase-menea oameni invtati si .cu inalte destoinicii sufletesti. Apoi dacadoua, trei sute -de ani focul sfant al stiintei ardea cu atatain tara noastra, din sanul careia se nastea un Petru Cercel, domnintreg la minte si poet placut, apoi Cantemirii, unul iatoriograf mare,altul poet nu mai putin mare; un Neagoe Basarab care Malta pemalul Argesului cel mai maret locas Dumnezeesc, vestit in toata lumea;cum sa nu punem cea mai nestrarautata credinta in viitorul Orli noastre,bimicuvantat .de Dumnezeu, in care nici Impiltrile dusmanilor, niciintunericul unor vremi amare, n'au putut nabusi isbucnirea geniuluinational. Cand privesc inapoi la sirul atator fapte marete pilde sidovezii vii, ale pUterilor neamului romanesc, cum sa nu fiu mandruea soarta M'a adus in aceasta frumoasa tara, inzestrata cu atatea darurisi cu mare viitor. M. voiu sili dar a invata neincetat, a nfa luminasi a asculta povete bune, spre a putea fi folositor nouei mele patrii,care M'a intampinat cu atata caldurrt, aratandu-Mi atata iubire.

    0 dovad not.* cu deosebire magulitoare pentru Mine am primit-o-astazi prin inscrierea Mea ca Membru Onorific al Academiei. Incaodata v exprim adanca Mea multumire pentru aceasta inalta distinctiune de care Ma voiu sili a Ma' arrtta pururea vrednic.

    .5edinta dela 19 Martie 1890.

    lumini

    www.dacoromanica.ro

  • Cuvntare

    la Academia Roman.

    A. trecut ckva timp, decand n'am mai cAlcat pragul acestui ase-zgraant de inaltg culturg; am primit deci cu o adevdrata si net5galuitaplAcere invitatia Doruniei vnastre, de a lua parte la sedinta de azi side a prezida la distribuirea premiilor, prin cari se incoroneazd muncai. talentul.

    Daca ieau acuma locul de onoare ocupat un lung sir de ani de.Augustal Meu predecesor, v rtairturisesc cg sant cloua' sentimentesopuse ce se lupta' in inima mea. Cu jale nfa gandesc la aceia, a ecirortrecere intr'o lume mai fericitA a llsat goluri dureroase in Andurileacestei societti de inviltati si cari, cu inima. lor caldit si patrioticA,inchinaserd o mare parte.a muncii lor Academiei Ron:lane, contribuindastfel nu putin a-i face un nume de onoare intre societgtile stiintifice.

    Cu cuvinte calde ati reamintit, Domnule Presedinte, pe mareleRege, care fusese sufletul acestui institut cultural, si care ca ProtectorinArinimos luase parte activd la lucrArile ei, cu graiul si cu p.ana. SA-mi

    12--

    www.dacoromanica.ro

  • fie ingaduit Mie, succesorul Lui, de a-mi opri pentru o clipa &du!meu in fata unui alt fiu al tarii, care ca .om de Stat fusese un sfetnieintelept i un prieten eredincios al Marelui Rege.

    In activitatea sa politica, el a avut drept deviza: Salus reipublicae suprema lex". Principiul calauzitor in lunga lui sedere pepanAnt Ii fusese convingerea, c adevarata valoare a vietii consta in.munca incordata, cst numai acela merita cinstea oamenilor care punecunostintele i puterile sale in serviciul obstesc.

    Pentru dansul cea mai mare satisfactie .era de a munci siproduce cu .suflet inalt, cu inima curath, cu constiinta nepatata.

    Mie, Regdui sau, sa-mi fie permis sa profit de intaia ocaziepentru a inchina aceste cuvinte de recunostinta vechiului si credinciosuluiprieten, D. Sturdza: care fusese atata timp Secretarul general alAcademiei.

    Sunt convins talmacesc prin aceasta si sentimentele onoratilormei colegi.

    Irish' nu este momentul de a plange pe aceia cari nu mai sunt;munca lor, activitatea lor, firea ion, sa, ne fie nourt generatiei de aathzi

    celei de maine, un imbold pentru noua munch', noua activitate.Ma gasesc dar i cu sentimentul de bucurie plina de nadejde tm

    mijlocul D-voastre pentru inttia data ca Protector si Presedinteonoare, i va aduc cu acest pr