PROIECT DIDACTIC

UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Scoala Gimnaziala Lisa

CLASA: a II-a

PROPUNĂTOR: prof. înv. PrimarTOACA TATIANA ILEANA

DISCIPLINA: Comunicare în limba română

UNITATEA TEMATICĂ: ,,Călător pe aripile imaginației”

SUBIECTUL LECȚIEI:Textul narativ

TEXT SUPORT: ,,Aventurile lui Habarnam”, Nikolai Nosov

TIPUL LECȚIEI: predare-învăţare

DISCIPLINE INTEGRATE:

- Comunicare în limba română (CLR)

- Arte vizuale şi abilităţi practice (AVAP)

- Dezvoltare personală (DP)

SCOPUL : dezvoltarea capacităţii de a identifica mesaje dintr-un text în care se prezintă diverse întâmplări şi fenomene din universul

cunoscut și activizarea vocabularului;

COMPETENȚE GENERALE:

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

3. Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare

COMPETENȚE SPECIFICE:

Comunicare în limba română

1.1.Identificarea semnificației unui mesaj oral din texte accesibile variate

1.2.Identificarea unor informații variate dintr-un text audiat

1.4.Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare cunoscute

2.1.Formularea unor enunțuri proprii în situații concrete de comunicare

2.3.Participarea cu interes la dialoguri în diferite contexte de comunicare

3.2.Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări

4.1.Scrierea unor mesaje în diverse contexte de comunicare

DP

2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii variate

AVAP

1.1.Ilustrarea printr-o imagine desenată a mesajului transmis de un text audiat

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:

COGNITIVE:

O.C.1-să-și imagineze o calatorie in lumea lui Nica din ,,Amintiri din copilarie,;

O.C.2-să citească fluent, corect, conștient și expresiv textul;

O.C.3-să formuleze răspunsuri orale la întrebări;

O.C.4-să ilustreze printr-un desen mesajul textului studiat;

O.C.5-să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un fragment din textul citit;

O.C.6-să găsească însușirile unor personaje;

O.C.7*-să despartă în silabe cuvintele date (fisa diferentiata)

O.C.18*-să alcătuiască propoziții cu cuvintele date (fisa diferentiata)

AFECTIV-ATITUDINALE:

O.A.1- să manifeste initiativă, plăcere şi o atitudine degajată în comunicarea orală, curaj de a solicita intervenirea în actul

comunicării;

O.A.2- să manifeste interes şi plăcere pentru citit şi pentru rezolvarea sarcinilor lecţiei;

O.A.3- să participe activ şi cu plăcere la lecţie.

PSIHOMOTORII:

O.P.1- să adopte o poziţie corectă şi comodă a corpului pentru scris;

O.P.2- să mânuiască corect instrumentul de scris.

RESURSE:

-temporale: 2 h

-de spaţiu: sala de clasă

-umane: 20 elevi

STRATEGII DIDACTICE:

Metode/tehnici : conversaţia, exercițiul, explicația, metoda cadranelor, jocul didactic

Forme de organizare: activitate frontală, activitate individuală

Resurse materiale: manualul, caietele elevilor, coli flipchart, fișe de lucru, marker

Forme și tehnici de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, aprecieri verbale

BIBLIOGRAFIE:

***Programa școlară pentru Clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, aprobată prin Ordinul Ministrului Nr.

3418/19.03.2013, MEN

Comunicare în limba română - manual pentru clasa a II-a/Autori: Tudora Pițilă, Cleopatra Mihăilescu/Editura Didactică și

Pedagogică-2018

SCENARIUL DIDACTIC

Etapele

lecției

Obiective

opera-

ționale

Conținutul instructiv-educativ

Strategia didactică

Evaluare

Metode și

procedee

Resurse

materiale

Forme de

organizare

1. Moment

organizatoric

2 min.

Asigur condiţiile necesare desfăşurării optime a orei de

Comunicare în limba română, cerând elevilor să pregătească

materialele necesare, să-și corecteze poziţia în bancă şi să păstreze

conversația manualul

caietele

elevilor

activitate

frontală

observarea

sistematică

a comporta-

liniștea. mentului

2.Verificarea

temei pentru

acasă

2 min.

Se verifică modul în care a fost efectuată tema pentru

acasă(cantitativ). (exercițiul 4, pagina 80 – Transcrierea unui

fragment, respectând așezarea în pagină) conversația

caietele de

temă

activitate

individuală

verificarea

temei

pentru acasă

(cantitativ)

3.Captarea

atenției

5 min.

O.C.1

Azi vom trece mai departe, la unitatea tematică intitulată:

”Călător pe aripile imaginației”.

Știe cineva ce înseamnă să-ți imaginezi ceva?

R: Să-ți închipui ceva, să te gândești la ceva real sau ireal, o acțiune,

o întâmplare, un personaj.

Noi, orele trecute am citit despre nazdravaniile lui Nica.

Acum, vă propun un joc de imaginație: Să facem o călătorie

dus-întors până în satul in care a copilarit Nica..

Ochișorii închiși! Ne folosim mintea, imaginația…

Imaginați-vă că ne înălțăm deasupra pământului. Ne înălțăm cu toții

deasupra școlii, vedem satul cu: biserica, căminul, casele, care devin

din ce în ce mai mici.

În zborul nostru, trecem peste sate, orașe, câmpii, dealuri,

văi, munți, ape.

explicația

exercițiul

Jocul

didactic

activitate

frontală

observarea

sistematică

a comporta-

mentului

aprecieri

verbale

observarea

sistematică

a comporta-

O.C.2

Am ajuns deasupra satului lui Nica.Vedem casa in care a

copilarit,locurile prin care a lergat si s-a jucat cu toti prietenii

lui,iarmarocul si nu in ultimul rand teiul in care statea ascunsa

pupaza.

Este un loc minunat, care te-ndeamnă să-l vizitezi nu numai cu

mintea, dar și fizic, cu trupul…

Am mai zăbovi, dar trebuie să ne-ntoarcem și o facem pe

același drum, pe unde am venit.

Zburăm, zburăm, până ce ajungem deasupra satului și

coborâm încet în clasă. -Acum deschidem ochii!

-Ce frumoase au fost aceste momente!

-V-a plăcut călătoria noastră?

Jocul

didactic

mentului

4.Anunțarea

subiectului

lecției și a

obiectivelor

urmărite

5 min.

O.P.1

Am făcut această călătorie cu ajutorul minții, prin imaginație.

În felul acesta noi putem călători unde vrem.

În cele ce urmează vom descoperi o altă lume: lumea unui

băiețel pe nume Habarnam. Vom afla cine este Habarnam și ne vom

amuza de câteva întâmplări din viața lui, dar vom și învăța din

experiențele lui.

Titlul lecției de astăzi este ”Aventurile lui Habarnam”, de

Nikolai Nososv.

Voi scrie data și titlul lecției precum și numele autorului pe

tablă, iar elevii scriu și ei același lucru în caiete.

explicațiacaietele

eleviloractivitate

individuală

observarea

sistematică

a comporta-

mentului

5.Dirijarea

învățării

35 min.

O.C.3

Citesc model lecția în timp ce elevii urmăresc textul în

manual. Se analizează imaginea care însoțește textul.

Elevii primesc ca sarcină de lucru să citească în gând textul şi

să sublinieze cuvintele necunoscute. Explicarea cuvintelor noi se va

face prin citirea acestora de la rubrica ”Vocabular” din manual

(vestit, astronom, a născoci, poznă), iar cele care nu se regăsesc

acolo, vor fi explicate (aventură, basm, poreclit, a hoinări,

caraghios). Copiii notează în caiete cuvintele necunoscute integreza

in enunturi proprii aceste cuvinte.

citirea

model

explicația

conversația

euristică

conversația

manualul

caietele

elevilor

manualul

activitate

frontală

activitate

individuală

observarea

sistematică

a comporta-

mentului

aprecieri

O.C.4

O.C.6

Se face citirea textului cu voce tare, de către elevi (citirea în

lanț, citirea ștafetă, citirea selectivă).

Fisa de lucru diferentiata (mama, tata, pitic, oraș,

flori, Soare). Elevii vor primi ca sarcina sa formeze

cuvinte cu litere date.

Ora a II-a

Voi citi lecția, în timp ce elevii urmăresc textul în manual.

Adresez elevilor întrebări legate de textul citit.

-Care este titlul lecției?

-Cine este autorul?

-Unde se petrece acțiunea?

-Cine erau locuitorii acelui oraș?

-Care este personajul principal?

-De ce a fost poreclit așa?

-Ce s-a întâmplat într-una din zile, când se plimba singur pe câmp?

-Ce a crezut că s-a întmplat?

-Cu cine s-a întâlnit pe drum?

-L-a crezut Lentilă? Ce i-a explicat lui Habarnam?

-Dar piticii l-au crezut pe Habarnam? Cum au reacționat?

euristică

activitate

frontală

activitate

individuală

activitate

frontală

verbale

aprecieri

verbale

observarea

sistematică

a comporta-

mentului

-Cine i-a liniștit?

-Cum a fost numit Habarnam pentru pozna sa?

Dragi copii, lecția pe care am citit-o azi, este doar un

fragmențel dintr-o poveste lungă, cu mai multe întâmplări cuprinse

într-o carte, în care ni se prezintă întâmplări din viața acestor pitici,

în general, și în special din viața lui Habarnam.

-Sunteți curioși să aflați mai multe lucruri despre acești

pitici? (copiii se aseaza in cerc pe scaune pentru lecturarea

capitolului I)

Citesc primul capitol al cărții, de unde face parte și

fragmentul din manual, iar apoi au loc discuții asupra capitotului

citit.

-V-a plăcut?

-Ați auzit câți prichindei locuiau în aceeași casă cu

Habarnam?

-Ce nume interesante au! (Știetot, doctorul Pilulă, mecanicul

Șurubel, ajutorul de mecanic-Piuliță, Zahar Zaharescu Limonadă,

Vânătorul Glonțișor, pictorul Acuarelă, muzicantul Guzlă, Grăbilă,

Dondonel, Tăcutul, Gogoașă, Zăpăcilă, cei doi frați: Probabil și

Posibil). Numele personajelor ne dau informații despre ocupațiile,

conversația

euristică

explicația

conversația

Manualul

flipchart

aprecieri

verbale

O.C.7

talentele sau defectele acestora.

Acum că v-am citit din carte, așa-i că ați înțeles mai bine?

De acum înainte și voi trebuie să doriți să citiți cât mai mult, pentru

că din cărți puteți afla lucruri noi, interesante. De exemplu: sfârșitul

poveștii lui Habarnam are un final fericit.

-Vreți să-l aflați?

Le citesc sfârșitul cărții.

-Ce-ați observat că s-a schimbat în relația prichindeilor –

prichinduțelor?

-Dar în relația dintre prichindei - Habarnam?

-De ce credeți că nu mai râdea nimeni de Habarnam?

Plasez în mijlocul colii de flipchart, chipul lui Habarnam.

Copiii vor trebui să găsească însușiri ale personajului, înainte și

după transformarea lui.

Habarnam, dintr-un prichindel neînvățat, leneș, răutăcios,

neatent, repezit, s-a transformat într-un prichindel serios, cuminte,

atent, grijuliu, respectuos, doritor să citească și să învețe cât mai

mult.

Dacă la început, Habarnam dorea să devină cântăreț, poet

sau chiar pictor, dar fără să depună niciun efort, acum, la final,

renunță chiar și la joacă pentru a ajunge cât mai departe.

Elevii revin in banci.

euristică

6.Obținerea

performantei

15 min.

O.C.5

O.P.2

Elevii primesc o fișă de lucru pe care trebuie să o rezolve

individual. (Anexa 1– metoda cadranelor)

Se aplică și fișa de lucru - muncă diferențiată (Anexa 2).

explicația

exercițiul

fișă de lucru

stilou

activitate

individuală

(diferențiată

)

observarea

sistematică

a comporta-

mentului

7.Asigurarea

feed-back-

ului

10 min.

Se vor citi răspunsurile date pe fișă, de către fiecare elev.fișa

activitate

individuală

Evaluare

individuală

frontala

8.Incheierea

lectiei

Concluzii și

aprecieri

5 min.

Voi face aprecieri generale și individuale asupra participării

elevilor la lecție, precum și asupra comportamentului lor pe

parcursul orei.

Se explică tema pentru acasă.

explicația

conversația

activitate

frontală

aprecieri

verbale

ANEXA 1 - Aventurile lui Habarnam, după Nikolai Nosov

Transcrie primul fragment al textului.

…………………………………………………………………

…….

…………………………………………………………………

……

…………………………………………………………………

……

…………………………………………………………………

……

…………………………………………………………………

…..

…………………………………………………………………

…..

…………………………………………………………………

…..

Ce trebuie să faci sau să nu faci ca să nu fi considerat și tu un

caraghios?

…….

……………………………………………………………………..

………………………………………………………………………

……

…….

……………………………………………………………………...

………………………………………………………………………

……

……..

…………………………………………………………………….

………………………………………………………………………

…..

……..

…………………………………………………………………...

Colorați personajul principal, Habarnam. Notați învățătura desprinsă din text.

………………………………………………………………………

…….

………………………………………………………………………

……

…………………………………………………………....................

......

………………………………………………………………………

…..

………………………………………………………………………

…..

………………………………………………………………………

……

………………………………………………………………………

…….

………………………………………………………………………

……

ANEXA 2

FIȘĂ- diferentiata

Desparte în silabe, iar apoi colorează imaginile.

Fișă suplimentară diferentiata

ALCĂTUIȚI PROPOZIȚII DIN DOUĂ CUVINTE CU AJUTORUL IMAGINILOR. COLORAȚI IMAGINILE.

Fisa de lucru diferentiata

Formati cuvinte cu literele date:

A,m,a.m

A,t,a,t

I,t,,i,p,c

Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai  Nikolai Nosov

CAPITOLUL IPrichindeii din Oraşul Florilor

Era odata un oraş de basm, locuit de prichindei. Li se spunea prichindei pentru ca erau mici, mici de tot.Oricare dintre ei nu era mai înalt decat un castravete, şi nici acela prea mare. Însa oraşul lor era tare frumos. Pe langa fiecare casa creşteau sumedenie de flori: margarete, romaniţe, papadii. Pana şi strazile la ei aveau nume de flori: strada Campanulelor, aleea Romaniţelor, bulevardul Albastrelelor. Iar oraşul se numea chiar Oraşul Florilor. Şi era aşezat pe malul unui parau. Prichindeii îi ziceau apei acesteia Paraul Castraveţilor pentru ca pe malul lui creşteau foarte mulţi castraveţi.

Pe celalalt mal al paraului se întindea padurea. Prichindeii îşi faceau barcuţe din coaja de mesteacan, treceau paraul şi se afundau în padure dupa fructe, dupa ciuperci sau dupa alune. Micuţi cum erau, le venea greu sa culeaga poamele salbatice, şi cand era vorba de alune, trebuiau sa se caţare pe trunchiurile înalte, ducand cu ei un fierastrau. Asta pentru ca nici unul dintre prichindei n ar fi putut rupe o aluna numai cu mainile goale — ele trebuiau desprinse cu ajutorul fierastraului. Şi ciupercile le retezau tot cu fierastraul. Taiau de jos ciuperca, langa radacina, dupa aceea o fierastruiau în parţi mai mici, apoi o carau acasa bucata cu bucata.Prichindeii erau şi ei de doua feluri: prichindei baieţei şi prichindei fetiţe adica prichinduţe. Prichindeii purtau întotdeauna fie pantaloni lungi, fie pantalonaşi scurţi cu bretele, iar prichinduţelor Ie placea sa se îmbrace cu rochiţe din materiale pestriţe, viu colorate. Prichindeii nu se prea omorau cu pieptanatul, de aceea se tundeau cat mai scurt, în schimb prichinduţele aveau un par lung pana aproape de talie. Se straduiau sa şi faca tot felul de pieptanaturi dichisite, îşi împleteau parul în cozi lungi, prinzand în ele panglici şi fundiţe. Mulţi prichindei se mandreau ca ei sunt prichindei şi nici nu voiau sa auda de prichinduţe. Iar prichinduţele se mandreau ca ele sunt prichinduţe şi se fereau sa se împrieteneasca cu prichindeii. Daca vreo prichinduţa întalnea pe strada un prichindel, de cum îl zarea, îndata tre cea pe cealalta parte a strazii. Şi foarte bine facea, pentru ca printre prichindei erau destui din aceia care nu puteau trece liniştiţi pe langa o prichinduţa — negreşit îi spuneau o vorba urata sau o îmbranceau, ba şi mai rau, o trageau de cozi. Bineînţeles ca nu toţi prichindeii erau aşa, însa asta nu le statea scris pe frunte, şi de aceea prichinduţele socoteau ca e mai cuminte sa treaca din vreme pe partea cealalta a strazii, sa nu dea nas în nas cu ei. Din pricina asta mulţi prichindei le ziceau prichinduţelor baţoasele — poftim, ce nume le au mai scornit! — iar multe prichinduţe le spuneau prichindei¬lor batauşi şi alte porecle jignitoare.

Unii dintre cititori vor spune, din capul locului, ca toate astea sunt, de buna seama, scorneli, ca în realitate nu exista asemenea prichindei. Dar, la drept vorbind, nimeni nu susţine ca ei ar exista cu adevarat. Una este realitatea în viaţa şi cu totul alta într un oraş de basm. În oraşul de basm poate exista orice.Într o casuţa de pe strada Campanulelor locuiau laolalta şaisprezece prichindei. Cel mai de seama dintre ei era un prichindel numit Ştietot. Îl poreclisera Ştietot pentru ca într adevar ştia foarte multe lucruri.Şi ştia foarte multe pentru ca citea fel de fel de carţi. La el, pe masa, pe sub masa, pe pat, pe sub pat, numai carţi şi iar carţi. Nu gaseai un locşor în odaia lui în care sa nu dai de carţi. Datorita carţilor citite Ştietot devenise foarte înţelept. De aceea toţi îi dadeau ascultare şi l iubeau nespus.Ştietot purta întotdeauna haine negre, iar cand se aşeza la masa, cu ochelarii pe nas şi începea sa citeasca o carte, semana leit cu un profesor.În aceeaşi casuţa mai locuia vestitul doctor Pilula, cel care i vindeca pe pitici de orice boala. El umbla îmbracat mereu în halat alb, şi pe cap cu o tichie tot alba, cu pompon. Mai locuiau aici renumitul mecanic Şurubel cu ajutorul sau — Piuliţa; locuia apoi Zahar Zaharescu Limonada, care ajunsese celebru pentru ca îi placea la disperare apa gazoasa cu sirop. Era un pitic foarte politicos. Pretindea sa i te adresez cu numele întreg şi stramba din nas cand cineva îi spunea pur şi simplu: mai, Limonada. Mai locuia în casa asta vanatorul Glonţişor. El îl avea pe caţeluşul Strop şi mai avea o puşca cu dopuri. Veneau apoi la rand pictorul Acuarela, muzicantul Gusla şi alţi prichindei: Grabila, Dondanel, Tacutul, Gogoaşa, Zapacila, cei doi fraţi Posibil şi Probabil. Însa cel mai vestit dintre toţi era prichindelul zis Habarnam. Îl poreclisera Habarnam pentru ca nu ştia nimic.

Acest Habarnam purta o palarie albastra albastra, pantaloni galben canar şi o bluziţa portocalie cu cravata verde. Îi placeau lui culorile tari. Astfel, gatit ca un papagal, Habarnam hoinarea zile n şir prin oraş şi nascocea fel de fel de aiureli pe care le povestea tuturor.În afara de asta le jignea cu orice prilej pe prichinduţe. De aceea, cum îi zareau de departe bluziţa portocalie, prichinduţele faceau calea ntoarsa şi se ascundeau în casele lor. Habarnam avea un prieten, pe numitul Peticel de pe strada Margaretelor. Cu Peticel, Habarnam putea palavragi ore întregi. Se certau de douazeci de ori pe zi şi tot de douazeci de ori pe zi se împacau.Habarnam devenise cunoscut mai ales datorita urmatoarei întamplari:Tot hoinarind prin oraş, se trezi în camp. În jur — ţipenie de om. Tocmai atunci trecu pe acolo în zbor un carabuş. Fara sa l bage de seama, carabuşul îl lovi pe Habarnam drept în ceafa. Habarnam se duse de a dura la pamant. Carabuşul îşi vazu de drum şi se pierdu în departare. Habarnam sari în picioare şi începu sa iscodeasca în toate parţile, doar doar îl va descoperi pe cel care 1 trantise. Dar nu vazu pe nimeni.„Oare cine m a lovit? se întreba Habarnam. Poate a cazut ceva din cer?”Îşi dadu capul pe spate şi privi în sus, dar nici acolo nu zari nimic. Doar soarele stralucea luminos deasupra capului sau.„Înseamna ca a dat peste mine ceva de la soare, hotarî Habarnam. Desigur, s a desprins o bucata din soare şi m a lovit în cap.”Porni grabit spre casa, dar pe drum întalni un cunoscut de al sau, caruia i spuneau Lentila.Acest Lentila era un astronom renumit. Din nişte cioburi de sticla îşi facea o lentila. Daca te uitai prin lentila asta la lucrurile din jur, ţi se pareau mult mai mari. Din cateva lentile a meşterit o luneta mare, prin care puteai privi luna şi stelele. Aşa a devenit el astronom.

— Asculta, Lentila, i a zis Habarnam. Auzi ce mi s a întamplat: s a desprins o bucata de soare şi m a lovit în cap.— Nu mai spune, Habarnam! izbucni în rîs Lentila. Daca s ar fi desprins o bucata din soare, te ar fi strivit de ramaneai acolo lat. Ca doar soarele e foarte mare. E mai mare decat întregul nostru Pamant.— Nu i adevarat, raspunse Habarnam. Eu cred ca soarele nu i mai mare decat o farfurie.— Ni se pare doar ca e aşa, pentru ca soarele e foarte departe de noi. Soarele e un uriaş glob incandescent. Am vazut asta prin luneta mea. Daca s ar desprinde din soare fie şi numai o mica particica — ar distruge în întregime oraşul nostru.— I auzi! se mira Habarnam. Nu ştiam ca soarele i atat de mare. Ma duc sa le spun şi la ai noştri, s ar putea ca ei sa nu fi aflat înca nimic despre asta. Insa tu mai uita te o data la soare, tot prin luneta aia a ta, nu cumva sa fie ştirbit într o parte!Habarnam porni spre casa povestindu le la toţi cei pe care i întalnea:— Fraţilor, ştiţi cum e soarele? E mai mare decat tot Pamantul nostru. Da, aşa e soarele. Şi sa ştiţi, fraţilor, ca din soare s a desprins o bucata care zboara drept catre noi. În curand o sa cada şi o sa ne striveasca pe toţi. Mare nenorocire ne aşteapta. N aveţi decat sa va duceţi sa l întrebaţi pe Lentila.Radeau cu toţii, deoarece îl cunoşteau pe palavragiul de Habarnam. Iar Habarnam porni în goana spre casa şi se puse pe racnit:— Fraţilor, Salvaţi va! Se prabuşeşte bucata!— Care bucata? îl întrebau.— Bucata, fraţilor! S a rupt o bucata din soare. Şi cand o sa detune acuşica, s a zis cu noi. Ştiţi cum e soarele? E mai mare decat tot Pamantul nostru.

— Da ştiu ca le nascoceşti!— Nu nascocesc nimic. Aşa mi a spus Lentila. A vazut el prin luneta lui.Au ieşit cu toţii în curte şi au început sa se uite la soare. S au uitat, s au tot uitat, pana ce au început sa le lacrimeze ochii. Şi cum nu mai vedeau bine, începu sa li se para ca, într adevar, soarele e ştirbit. Iar Habarnam racnea înainte:— Salvaţi va care cum poate! E prapad!Se repezira cu toţii sa şi adune lucrurile. Acuarela îşi înşfaca vopselele şi pensula, Gusla — instrumentele muzicale: vioara, balalaica şi trombonul de alama.Doctorul Pilula se framanta cautand prin toata casa mica farmacie portativa, care se ratacise pe undeva. Gogoaşa îşi înhaţa galoşii şi umbrela şi ieşi în goana mare, dar abia trecuse de poarta cand se auzi deodata glasul lui Ştietot:— Liniştiţi va, fraţilor! Nu e nici o primejdie. Parca voi nu ştiţi ca Habarnam e un palavragiu? A nascocit toate astea.— Am nascocit? racni Habarnam. N aveţi decat sa va duceţi sa l întrebaţi pe Lentila.Pornira în goana catre Lentila şi acolo se lamuri ca totul nu era ecat o scorneala a lui Habarnam. Ei, şi ce veselie a fost! Radeau cu toţii de Habarnam şi ziceau:— Ne miram doar de noi, cum de te am crezut!— Iar eu, pe cat îmi dau seama, nu ma mir deloc! raspunse Habarnam. Pentru ca eu am crezut cu adevarat.Iata ce caraghios era acest Habarnam

FINALUL

În loc sa se duca la popice sau la fotbal, Habarnam se aşeza la masa şi se apuca sa citeasca. Nu citea decat o pagina pe zi, dar asta, desigur, îi era de mare folos. Uneori citea şi cate doua pagini: pentru azi şi pentru maine. Dupa ce ispravea cu cititul, îşi lua un caieţel şi începea sa scrie. Acum nu mai scria cu litere de tipar ci de mana, dar la început tare le mai facea anapoda. Pe atunci, în loc de litere, apareau în caietul lui un fel de mazgaleli şi încolacituri, însa Habarnam îşi dadu foarte multa silinţa şi treptat se obişnui sa faca literele frumos, atat pe cele mari, adica acelea cu care se începe fraza, cat şi pe cele mici. Mult mai mare necaz avea cu petele de cerneala…Habarnam îşi împodobea deseori caietul cu pete de cerneala. Şi pe deasupra, de îndata ce facea o pata, dadea cu limba peste ea. Din cauza asta petele lui de cerneala capatau şi cate o coada lunga. Acestora el le spunea comete. Asemenea „comete” se lafaiau aproape pe fiecare pagina. Dar Habarnam nu se descuraja, deoarece ştia ca rabdarea şi munca îl vor ajuta sa scape şi de „comete”.