Fizio Curs I

9
Fiziologie Curs I FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATI FIZIOLOGIA APARATULUI URINAR (I) PROF.DR. NECHITA AUREL RINICHIUL 1. Organizarea morfofunctionala a rinichiului Este organul de eliminare a substantelor toxice din organism, indiferent de originea lor. Corespunde vertebrelor T12-L3, este localizat retroperitoneal in loja renală, are forma unui bob de fasole, culoare rosie-brună si greutatea de 120 g. Prezintă la polul superior glanda suprarenală, iar la nivelul marginii mediale, hilul renal.Acesta este o zonă străbătută de elementele vasculonervoase si bazinet.Hilul conduce intr-o excavatie situată in profunzimea rinichiului numită sinus renal. Rinichiul are la exterior o capsulă renală fibroasă sub care se află parenchimul renal ce delimitează sinusul renal. a) Capsula este formată din tesut fibroconjunctiv. b) Sinusul contine grasime, vase, nervi si canalele excretoare renale (calicele si pelvisul renal). Peretele sinusal prezintă 2 feluri de proeminente: 1. papilele renale (aparŃin medularei si pătrund in corticală) 2. proeminentele interpapilare (apartin coloanelor renale ale corticalei). Pagina 1

description

Fiziologie

Transcript of Fizio Curs I

Page 1: Fizio Curs I

Fiziologie Curs I

FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATIFIZIOLOGIA APARATULUI

URINAR(I)

PROF.DR. NECHITA AURELRINICHIUL

1. Organizarea morfofunctionala a rinichiului Este organul de eliminare a substantelor toxice din organism, indiferent de originea lor. Corespunde vertebrelor T12-L3, este localizat retroperitoneal in loja renală, are forma unui bob de fasole, culoare rosie-brună si greutatea de 120 g. Prezintă la polul superior glanda suprarenală, iar la nivelul marginii mediale, hilul renal.Acesta este o zonă străbătută de elementele vasculonervoase si bazinet.Hilul conduce intr-o excavatie situată in profunzimea rinichiului numită sinus renal.

Rinichiul are la exterior o capsulă renală fibroasă sub care se află parenchimul renal ce delimitează sinusul renal.a) Capsula este formată din tesut fibroconjunctiv.b) Sinusul contine grasime, vase, nervi si canalele excretoare renale (calicele si pelvisul renal). Peretele sinusal prezintă 2 feluri de proeminente:1. papilele renale (aparŃin medularei si pătrund incorticală)

2. proeminentele interpapilare (apartin coloanelor renale ale corticalei).

Pagina 1

Page 2: Fizio Curs I

Fiziologie Curs I

Parenchimul renal este organizat in 2 zone: medulară si corticală. Medulara este situată central, discontinuă, fiind formată din mai multe fragmente (piramidele renale) inconjurate de corticală. Piramidele renale Malpighi sunt formatiuni tronconice sau piramidale in numar de 7-14 pentru fiecare rinichi. Au baza spre periferie si varful spre sinusul renal.Varful poartă numele de papila renală si se deschide intr-un calice mic.Suprafata papilei are 15-20 orificii si se numeste ariaciuruită. Substanta corticală care separă 2 piramide renale se numeste coloana renală Bertin.Sectiunea piramidelor prezintă numeroase striatii longitudinale date de arterele renale drepte si de tubii colectori Bellini. Corticala reprezintă substanta continuă in care sunt incluse piramidele Malpighi.Portiunea ei principală este situată la periferia organului si se intinde ca o bandă de la baza piramidelor Malpighi pană la capsula renală. Corticala se insinuează intre piramidele renale si formează coloanele renale Bertin ce ajung pană la sinusul renal si formează proeminentele interpapilare. Zona periferică a rinichiului contine 2 portiuni: radiata si convulata.Portiunea radiată sau piramidele Ferrein reprezintă formatiuni piramidale situate pe baza piramidelor Malpighi, cu varful spre capsulă si baza pe piramidele renale Malpighi. Sunt in număr de 300-400 pentru fiecare piramidă Malpighi si reprezintă prelungiri ale medularei în corticală. Fiecare piramidă Ferrein cuprinde 50-100 tubi uriniferi. PorŃiunea convulată sau labirintul renal este situate intre piramidele Ferrein si cuprinde corpusculii renali, tubiicontorti si vasele de sange. Rinichiul poate fi impărtit in lobi si lobuli. Lobul renal este format dintr-o piramidă Malpighi impreună cu toate piramidele Ferrein dependente de ea si cu toată substanta corticală adiacentă (corticală periferică si coloanele renale). Lobulul renal este format dintr-o piramida Ferrein si labirintul renal inconjurator.

Pagina 2

Page 3: Fizio Curs I

Fiziologie Curs I

Parenchimul renal contine tubi renali si vase de sânge. Sistemul de tubi renali este format din nefroni si tubicolectori.

2.NefronulNefronii sunt asezati in corticală si reprezintă portiunea secretoare. Ei sunt in numar de 1-1,3 milioane/rinichi si formeaza unitatea morfo-funcŃională a rinichiului.Nefronul este alcătuit din 2 porŃiuni: corpusculul renal Malpighi si tubul renal.

Corpusculul renal Malpighi este situat in corticală fiind format din glomerulul renal si capsulaglomerulară Bowman.

- Capsula glomerulara este portiunea initială a nefronului, are forma unei cupe cu pereŃi dubli (foita interna si foita externa) si prezintă 2 poli:1) vascular – unde există glomerulul renal2) urinar – este situat in partea opusă celui vascular si secontinua cu tubul contort proximal. foita internă a capsulei este formată din celule epitelialeturtite si se mulează pe ghemul capilar.Foita externă se continuă cu tubul contort proximal.

- Glomerulul renal Malpighi este format din 20-40 anse capilare incolăcite, dispuse intre 2 arteriole:aferentă si eferentă a) Arteriola aferentă este o ramificatie finală a arterei renale, intră in capsula Bowman si se capilarizează.

b) Capilarele au celulele endoteliale cu numeroase orificii(fenestratii) si sunt separate de capilarele vecine prin tesut mezangial

c) Arteriola eferentă rezulta din confluarea capilarelor glomerulare.

Pagina 3

Page 4: Fizio Curs I

Fiziologie Curs I

Foita internă a capsulei Bowman împreună cu peretele capilarului formează membrana filtrantăglomerulară cu rol in formarea urinei (filtrat glomerular).Detaliat, membrana filtrantă glomerulară, este formatădin:1) lamina fenestrată a endoteliului capilar (pori de 500-1000 A, fara diafragm) cu incarcare electrica negativa ce impiedica filtrarea proteinelor.

2) membrana bazală ce aderă la endoteliu si la foita internă a epiteliului capsulei Bowman. Aceasta contine o zonă centrală opacă (lamina densă) si două zone vecine (lamina rară internă situată langă capilar si lamina rară externă situata langa epiteliul visceral al capsulei). Membrana bazala are o incarcare electrica negativa ce impiedica filtrarea proteinelor.

3) epiteliul visceral al capsulei Bowman. La acest nivel se află celulele podocitare ce formeaza spatii lacunare. Prelungirile secundare ale podocitelor se numesc pedicele si se fixează pe lamina rară externă. Pedicelele au intre ele o fanta de 250 A, ce prezinta o membrana (diafragma) cu un orificiu central de 40-100 A(adevarata zona de filtrare).La nivelul podocitelor si a laminei fenestrate se găsesc sarcini negative, care resping moleculele anionice.Epiteliul visceral are o incarcare electrica negativa ce impiedica filtrarea proteinelor.

Tubul renal este format din tubul contort proximal,ansa Henle si tubul contort distal. Tubul contort proximal este situat in labirintul cortical in prelungirea capsulei Bowman. Peretele este format dintr-un epiteliu cubic unistatificat cu margine in perie la polul luminal.

Ansa Henle continuă tubul proximal si este formată din: oramura subtire descendentă, un varf, o ramura subtire si apoi groasă ascendentă .Ramura descendentă continuă tubul proximal, face o buclă inferior si urmează apoi un traiect ascendent.Ramura ascendentă, impermeabila pentru apa, prezinta o portiune dreaptă subtire, in medulară si o portiune groasă sinuoasă, care trece in corticală si se continua cu tubul contort distal din momentul trecerii printre cele 2 arteriole(aferenta si eferenta). Tubul contort distal (TCD) este situat in corticală, in continuarea ansei Henle. Prima jumatate a TCD este impermeabila pentru apa. TCD are o portiune dreaptă si una întortocheată(contortă).Peretele este format din epiteliu unistratificat cilindric cu microvili fără margine in perie.Portiunea initială a tubului trece prin unghiul dintre arteriola aferentă si eferentă. Celulele epiteliale ale tubilor contorti distali care vin in contact cu arteriolele, sunt foarte inghesuite, au aspect mai dens, nu prezinta membrana bazala (MB) si sunt numite macula densa. Celulele musculare netede din peretii arteriolelor aferentă si eferentă, au caracter epitelial, sunt mai umflate, contin granule cu renină si se numesc cellule juxtaglomerulare (mioepiteliale).Structura formată din macula densa , lacis (cellule mezangiale) si celulele juxtaglomerulare se numeste aparat

Pagina 4

Page 5: Fizio Curs I

Fiziologie Curs I

juxtaglomerular.

Cei mai multi receptori pentru renine se află la nivelul arteriolei eferente.Renina produsă de celulele arteriolei eferente, actionează pe plan local si mentine presiunea sangelui in glomerul in cazul scăderii tensiunii arteriale (efect de feed-back).

3.Tipuri de nefroni:a. Nefronii juxtamedulari (15%) (situati langa medulara)au glomerulii localizati in partea interna a corticalei, ansa Henle lunga si acelasi calibru la arteriolele aferentă sieferentă. b. Nefronii corticali (superficiali) (85%) au glomeruli localizati in partea externa a corticalei, ansa Henle scurta iar arteriola eferentă mai îngustă decat cea aferentă. Aceasta variatie a diametrului arteriolar faciliteaza filtrarea glomerulara.

4. Tubii colectori continua tubii contorti distali, incep in corticală, străbat medulara (tubi Bellini) si se deschid prin orificiile papilare ale ariei ciuruite la nivelul calicei mici (15- 20 ducte papilare Bellini). Au peretele format din tesut epitelial prismatic unistratificat.

5. Inervatia si vascularizatia renala Vascularizatia arteriala renală este asigurată de artera renală.Aceasta intră in hil si dă ramuri pielice care incojură bazinetul. De aici pornesc arterele interlobare, care merg pană la baza piramidelor Malpighi si se continuă cu arterele arcuate.Din arterele arcuate se desprind spre corticală arterele interlobulare si spre medulară arterele drepte adevarate. Din artera interlobulara se desprinde arteriola aferenta care intra in capsula Bowman, se capilarizează si formează glomerulul renal.Din glomerul pleacă prin polul vascular arteriola eferentă, care la nefronii corticali se capilarizează in jurul tubului urinifer formand reteaua capilară peritubulară situatăpredominant in corticală.Din arteriolele eferente ale nefronilor juxtamedulari pleacă ramuri lungi -vasa recta (vase drepte false)-, ce străbat medulara pană la papilele renale. Acestea se intorc in cortex si se varsă in venele corticale. Arterele drepte adevărate vascularizează piramideleMalpighi de la baza la varf. Venele au traiect invers arterelor si se varsă in final in vena renală.

Pagina 5

Page 6: Fizio Curs I

Fiziologie Curs I

Inervatia rinichiului este simpatică si parasimpatică (X) si reglează debitul sanguin.Cea mai mare parte din fibre abordează rinichiul sub forma plexului renal.

6. Caile urinareSunt intrarenale si extrarenale. Caile urinare intrarenale sunt calicele renale mici, calicele renale mari si o parte din bazinet.Calicele renale mici sunt situate la varful piramidelor Malpighi, fiind in număr de 6-12.Calicele renale(2-3) mari sunt situate in sinusul renal care rezultă din unirea calicelor mici. Ele se unesc si formează bazinetul.Bazinetul sau pelvisul renal este o formatiune cu formă de palnie, avand o baza si un varf. Zona bazală a bazinetului este situată in sinusul renal, vine in contact cu calicele mari si apartine căilor intrarenale.Zona vârfului se continuă cu ureterul si apartine căilor extrarenale.

Căile extrarenale cuprind vârful bazinetului, ureterele, vezica urinară si uretra.

7. Rinichiul prezintă numeroase roluri:a) formează urina si elimină astfel substantele toxice si produsii de catabolism inutilizabili.b) mentine constant volumul sanguin, echilibrul acidobazic, presiunea osmotică, concentratia ionilor plasmatici si a glucozei, ureei,etc.c) secretă renina care contribuie la reglarea presiunii arterialed) secretă eritropoietina care reglează eritropoiezae) secretă 1,25 dihidroxicolecalciferol care reglează metabolismul calciuluif) gluconeogeneza in timpul postului prelungit.

Pagina 6