FIŞA DISCIPLINEI

DENUMIREA CURSULUI

GEOPOLITICĂ ŞI ISTORIE

SPECIALIZAREA ŞCOALA DOCTORALĂ ANUL DE STUDIU

I SEMESTRUL 2 STATUTUL CURSULUI (OB-obligatoriu/OP-opţional/F-facultativ)

OP

NUMĂRUL ORELOR

PE SAPTĂMÂNĂ TOTAL ORE

SEMESTRU

TOTAL ORE ACTIVITATE INDIVIDUAL

A*

NUMĂR DE

CREDITE

TIPUL DE EVALUARE (P-pe parcurs, C-colocviu, E-

examen, M-mixt)

LIMBA DE PREDARE

C S L Pr. 2 2 56 M ROMANA

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIV TITULARUL CURSULUI PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB

CONF. UNIV. DR. MIHAI COJOCARIU DEPARTAMENT ISTORIE

GRADUL DIDACTIC ŞI ŞTIINŢIFIC, PRENUMELE, NUMELE COLECTIV TITULARUL SEMINARULUI PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB

CONF. UNIV. DR. MIHAI COJOCARIU DEPARTAMENT ISTORIE

OBIECTIVELE CURSULUI

• De a oferi studenţilor o cunoaştere istorică asupra unei discipline cu statut încă incert. • Se propune o altă viziune şi o altă abordare în analiza aspectelor conflictuale ale relaţiilor

internaţionale, inclusive acelea în care a fost angrenată România modern şi contemporană. • cursul urmăreşte, de asemenea, dezvoltarea capacităţilor studenţilor de a realiza o

cercetare proprie.

TEMATICĂ GENERALĂ

I. INTRODUCERE. • Geopolitica. Definiţie. Precursori, retrospectivă istoriografică, actualitate. • Geopolitica. Vocabular. Concepte. Principii.

II. ROMÂNIA ÎN CONTEXT GEOPOLITIC • Globalizarea şi realizarea lumii postideologice. Politică, economie şi redefinirea

statutului de mare putere în lumea contemporană • Marii actori ai inceputului mileniului III. Statele Unite ale Americii, Uniunea

Europeană şi Rusia. • UE - prezent şi perspective. Posibilităţi de creştere şi limite structurale. • Actorii organizaţionali şi instrumentele lor. ONU, Fondul Monetar Internaţional, Banca

Mondială şi NATO. • Poziţia geopolitică a României modern. • Poziţia geopolitică a României în secolul XX. • Relaţiile politico-economice ale României după aderarea la NATO şi UE.

TEMATICA SEMINARIILOR

Doctorandul elaborează o lucrare de seminar, referitor la o temă dintr-o listă prezentată de profesor, care oferă şi o bibliografie minimală; aceasta poate avea legătură cu activitatea de cercetare a doctorandului – dacă domeniul său de interese implică şi aspecte de geopolitică; lucrarea prezentată de doctorand în cadrul seminarului trebuie să respecte rigorile tehnice îndeobşte acceptate.

METODE DE PREDARE

Prelegerea tematică, dezbaterea, discuţia cercetărilor realizate de studenţi,

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE (SELECTIV)

Buzan, Barry, Richard Little, Sistemele internaţionale în istoria lumii, Iaşi, 2009. Calvocoressi Peter, Politica Mondialå dupå 1945, Bucureşti, 2000. Canton, James, Provocările viitorului. Principalele tendinţe care vor reconfigura lumea în următorii 5, 10, 20 de ani, Iaşi, 2010. Chauprade, Aymeric, Francois Thual, Dictionar de geopolitica: state, concepte, autori, Bucureşti, 2003.

Cheţe, Emil-Victor, România în ecuaţia auroatlantică a securităţii şi apărării, Bucureşti, 2009. Claval, P., Geopoliticå şi geostrategie, Bucureşti, 2001. Coordelier, Serge, ed., Le dictionnaire historique et geopolitique du 20e siecle, Paris, 2000. Howorth, Jolyon, European Security in the Coming Decade. Transatlantic, Regional and Global Perspectives, Bucureşti, 2005.Huntington, Samuel P., Ciocnirea civilizaţiilor şi refacerea ordinii mondiale, Bucureşti, 1998. Khanna, Parag, Lumea a doua. Imperii şi influenţă în noua ordine globală, Iaşi, 2008. Khan, Sylvain, Geopolitica Uniunii Europene, Chişinău, 2008. Kemp, Geoffrey, Robert E. Harkavy, Strategic Geography and the Changing Middle East, Washington, 1997. Kissinger, Henry, Diplomaţia, 1998. Lacoste, Yves (coord.), Dictionnaire de geopolitique, Paris, 1995. Lorot, Pascal, Francois Thual, La geopolitique, Paris, 1997. Neguţ, Silviu, Vasile S. Cucu, Liviu Bogdan Vlad, Geopolitica României, Bucureşti, 2005. Neguţ, Silviu, Introducere în geopolitică, Bucureşti, 2007. Serebrean, Oleg, Dicţionar de geopolitică, Iaşi, 2006. Idem, Geopolitica spaţiului pontic, Chişinău, 2006. Tămaş Sergiu, Geopolitica, Bucuresti, 1996.

Mod de evaluare

Nota finală va lua în calcul : activitatea generală la seminarii (până la 20%), investigaţia personală concretizată în elaborarea unei lucrări semestriale (până la 50%), un test din tematica de curs (până la 30%).

Criterii

1. Efortul personal de studierea a bibliografiei şi a surselor recomandate 2. Identificarea de noi titluri şi posibile surse de analiză a temelor propuse 3. Dezvoltarea unor metode de investigaţie personale, bine argumentate, pe temele

propuse sau alte teme consonanate 4. Dezvoltarea abilităţilor de analiză şi expunere, scris şi oral, individual şi în echipă 5. Dezvoltarea capacităţii de analiză comparativă şi corelată cu alte domenii ale realităţii

istorice investigate (societate, mass-media etc.)

Evaluarea se va desfăşura pe parcursul întregului semestru, în funcţie de criteriile enunţate. Realizarea şi prezentarea unor eseuri; examen final.

EVALUARE

Observaţii :

PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB CONF. UNIV. DR. MIHAI COJOCARIU