Dupd 1990, Vasile Dem. Zamfirescu s-a remarcat prin eforrul ,ireu;ita de a-;i grupa activitd\te tn jurul unui singur scop: promova_rea psihanalizei tn cultura romdnd. Din 1990 a predat psihanalizala mai multe facultd.f," din Bucure;ti, transmitdnd mai multorgeneralii de studenfi cunogtin{e despre incon;tient, fie tnformapsihologiei incongtientului, fie in forma fttosofiei incon;tientutui.cdsle noi publicate in ultimii ani s-au hrdnit din activitatea d.eprofesor: Introducere in psihanaliza freudiani si postfreudi-ani ;i Filosofia incongtientahti. Incepilnd. cu 7994, coordoneazdla Editura Tfei, al cdrei cofond.ator este, colecyia ,,Bibkoteca depsihanalizd", care include operele lui Freud (17 votume) ;i Jung (tnprezent, 20 volume). in 1997 a darcnit, ca practicant ar psihanarizei,membru titular al Internationar psychoanalytical Association, ceamaiveche asocia{ie profesionard internafionard de gen. Din acera;ian funcfioneazd. ca psihanarist formator ;i supervizor at societdfiiRomdne de Psihanalizd, pintre ai cdrei membri fond.atoi se nu_mdrd. Din 2010 este formator ;i supervizor recunosc-rt de coregiutPsihologilor din Romdnia, iar din 2072 este cofond.ator ;i pregedinteal Asociatiei Insight - Asociafia pentru promovarea psihanalizeiteoretice ;i clinice.

FILOSOFIA"ir**. S ]dSe:i$qi6 *h *d$sqexKei&,EfffiSk **qB$ S$ ,6 *s'iX,q4* ?"h*Ut$ & -"e *&S o * Y- X 4S{E&.4€ { $eqs'%, ffi trtr*$&$ * s str B #$;*! it i& $&**, lqdr g $ heS' & ;& &ffi I IH $ &xdr fi*e &;ff &

#

)3n|fr,.::[, ln*^ri*l*

Cuprins

Cuvint-inainte la edilia a treia

Cuv6nt-inainte Ia volumul intAi

Cuvint-inainte la volumul al doilea

filosofice ale Psihanalizei4.3. Psihanaliza filosofiei

I PRELIMINARII I.A'

o FILOSOFIEAINCONqTIENTULUI 19

l. Este posibild o fitosofie a incongtiantului? 2L

1.l". Cultura filosofici a lui Freud 25

1.2. Filosofia tradilionali 9i perspectiva

incongtientului 31

2. Iiteea;i concqtul ile inconstient

tn istoriafitosoftei 33

3, Incons,tiqfiultnPsihanaliz'd 50

3.1. Factualitatea teoriei freudiene 50

3.2. Confinuturile inconqtientuluigi structura Psihicului' Naturi 9i

culturi in Psihanalizi 63

4. Fitosofte Sipsiha.nakz'd. Ttur de orizont

contetnPoran 73

4.1,. PsihanaLiza - obiect al teoriei 9i

filosofiei gtiinlei 75

4.2. Eidenlierea ;i fructificarea implicaliilor

t315

L7

79

87

vnr**,@sr,r"rr*

II IMPURITAIEA SPIRITULUI:PSIHANAL IZA CA HERMENEUTICA

1. Hermeneuticd gi ftIosofte2. Hermeneutica psihanaliticd

gi relalia spirit- sufl et3. Principiile hermeneuticii p sihanatitice4. Spiritul incongtient gi problema

psihologismului5. Actul ratat ;i cogito-ul cartezian.

Problema subiectului6. Interpretareavisului _ paradigmd a

hermeneuticii p sihanaktice. Dorinta7. Hermeneutica simptomului n *oii".

Dorinla ylegea7.1. Complexul Oedip in isterie7.2. Sensul fobiei micului Hans7.3. Newoza ca negativ al perversiunii7.4. Complexul Oedip in newoza obsesionali7.5. Newoza gi conditia umani

8. De la psihologia incongtientuluila esteticd: Witz-ul8.1. Plicerea estetici

9. Estetica psihanaliticd:complexul Oedip in kteraturd9.1. Straniul si complexul Oedip9.2. Hamlet gi Oedip9.3. De la Frafii Karamazov la Totem si tabu9.4. Paradigma literari a psihanalizei:

Oedip rege9.5. Romanul, gen oedipian?

LO. De la psihanaliza religiei la religiapsihanalitied. Fratd gi Jung

93

95

99111

174

118

L32

748153

154

158

159

167

168

777

180

183

187

191

794199

204

I

10.1. Newozi, arti, religie 2L6

10.2. Religie gi dorinfi 22L

10.3. Elemente religioase in psihanalizi 22617. Impuritotea moralei: resentiment gi morald 228

11.1. Fenomenologia qi psihologiaresentimentului

11.2. Sociologia resentimentului11. 3. Valori zarea pr o duselor culturale

ale resentimentului12. Psihanokza spiritului ;tiin{ific

12.1. Incon;tientul personal gi gtiinlele naturii12.2. Incongtientul colectiv si gtiinfele naturii72.3. Calea spre obiectivitate in

;tiinlele omului13. Hermeneutica psihanakticd - propedeuticd

lo spiritul lib* 297

23L237

249252254267

280

III ANTROPOLO GIA PSIHANALITICAI. Psihanakzo ca hedonism

1.1. Sexualitatea infantili sau plicerea ca

scop in sine1.2. Scurt excurs despre anaclisis1.3. Paradigma sexualitilii infantile1.4. Mica pubertate

1.5. Dublul inceput al vielii sexuale

1.6. Dovezi indirecte despre existenlasexualitilii infantile

1.7. Este copilul un,,pervers polimorf'?1.8. Fundamentul biologic al

sexualitilii infantile

295298

306

311

313

319

321

322

324

3262. Hed.onismul in istoria filosofiei.

O parafrazd marcusisnd 331

r r ( )soFLA INCO_N$TIENTULUIf,q

(o)Y)

2.1. Locul psihanalizei3. heud - critic al culturii

3.1. Restrdngerea plicerii sexuale3.2. Reprimarea agresivitilii

ca sursi de neplicere3.3. Critici gi conformism3.4. Este posibil un principiu nerepresiv al

realititii? O alte parafrazimarcusiani4. De la antropologie la ontologie:

Eros gi Thanatos4.1. Erosul sau pulsiunile vietii4.2. Thanatosul - un instinct,,filosofic,,?4.3. Confruntarea dintre Eros si Thanatos

ca fundal al viefii5. Desenralizarea psihanalizei sau teoria

relaliei cu obiectele ca psihanalizd asocialitd,tii.Glose la o lucrare de sintezd5.1. Schimbare de paradigmi in psihanalizi?5.2. Margaret Mahler sau egecul armonizirii

celor doui teorii5.3. Teoria celor doi factori _ o solutie

echilibrati5.4. O pozi,tie radicali _ renunfarea la teoria

instinctelor5.5. O noui viziune asupra omului?

IV NOOLOGIAABISAI,{ I

7. Freud;i ,incon;tientul de sus,,1.1. Formarea SupraeuluiL.2. in ciutarea originarului:

Supraeul precoce

337

338

343

348351

354

361

365

367

373

376376

380

382

386

388

391

393

403

477

1@ 11

1.3. Morala incongtienti gi

morala con;tiente1.4. Maturitatea morali1.5. Comunismul gi infantilizarea morali

2. Spiritul incongtientca arhetip la C.G, Jung

420430434

435

437

443450

455

464471

473

487

488

2.1. Premise filosofice: psihologia analiticisau a complexelor ca noologie abisali 435

2.1.1. Dimensiunea arhetipali a moralei:a priori-ul jungian

2.l.2.Excurs : o perspectivi lamarkisti asupra

formirii arhetipurilor2.1.3.A priori formal sau material?2.7.4.lntre psiholo gism ;i misticism:

problema reduclionismului2.1.5. Spirit, suflet, corp2.1. 6. Metapsihologia jungiani2.2.Prtr;.cipii gi metode pentru cunoagterea

spiritului incongtient2.3. In lumea spiritului incongtient2.3.7. Caracteristicile arhetipurilor -

o incercare de sintezi2.3.2. Un inventar al arhetipurilor tipice gi

atipice 498

2.3.2.7. Arhetipuri sau existenfiale? 499

2.3.2.2. Arhetipuri neincadrabile 5042.3.2.3. Citeva arhetipuri tipice 510

2.4. Simbolul - vehicul al arhetipurilor 517

2.4.1. Relalia Freud-Jung sau contradicliaunilaterali 522

2.4.2. O ilustrare: simbolurile geometrice ale

Sinelui 530

ll

'ilr )\( )t lA INCONSTIENTULUI

2.5. Domeniile de manifestareale arhetipurilor

3. De la arhetipuri lafactori stitistici3.1. Psihanalizi, publicistici, dramaturgie3.2. Filosofia culturii ca noologie abisali3.3. Arhetipuri gi factori stilistici3.4. De la transcendental la transcendent3.5. Manifestare simbolici gi personan(i

Bibliografie

544553

554561

573

577

578

582

L2 a?rn ( )\oFtA rNco_NSTIENTULUI

a 13

Cuvdnt-inainte la editia a treia

Arr trecut zece ani de la publicarea primului volum gi

q.rptc ani de la publicarea celui de-al doilea volum al

,recstei cirfi. Are sens o a treia edilie, m-am intrebat,chiar daci primele doui, in tiraje de carte de specialitate,

srrnt epuizate? Am rispuns afirmativ, nu numai dinrnotive finAnd de peisajul cultural actual, in care cirlilerlcclicate psihanalizei rimAn rare. Dorinla de a reuni cele

rkrutr volume intr-unul singur, aga cum era firesc, a jucat

iii ca un rol important. De asemenea, cAteva clarificiri,c.lrc s-au produs lent, mi-au permis si renun! la ideea

rurrui capitol sau chiar a unui volum special dedicat

cpistemologiei psihanalizei, ceea ce a gribit tipirireaerliliei ,,definitive". Atdt practicarea psihanalizei, cAt gi

contactul permanent cu literatura psihanalitici recentim-au convins ci disciplina intemeiati de Freud este o

Ircrmeneutici, ;i nu o ;tiinfi a naturii. Asumarea acestui

stJtut, cu toate pierderile pe care le presupune, mi-a

ofcrit linigtea de a mi bucura de libertifile interpretirii.Principala constrAngere pe care mi-am impus-o a fost

tlc a verifica daci, intr-adevir, cartea de fa{i se men}inein pcrimetrul filosofiei, firi derapaje psihologiste.

Itczultatul verificirii fiind mulgumitor, am pus-o din noupe lume cu sentimentul ci are un loc al ei gi cu gindul ciar fi oblinut aprobarea lui Constantin Noica.

4 ianuaie 2009

1. Este posibili o filosofiea lncongtientului?

Degi ln istoria filosofiei existi o carte intitulatie e mnificativ Philo s ophie de s Unb ewuJSf en ( 1 8 6 9) (Filo s ofi alncongtientuluf), scrisi de Eduard von Hartmann, carteguficient cunoscuti si discutati in epoci, reluareaaceleiagi teme spre sfXrgitul secolului al )O(-Iea, lamai bine de o suti de ani de la incercarea similarianterioari, are nevoie de legitimare teoretici. Atdt motiveconjuncturale, superficiale, cAt si motive profunde,caenfiale o fac necesari.

Mai intAi, in cultura romini, dominati de ideologiacomunisti timp de aproape o jumitate de secol, ideea de

lncongtient a fost eliminati din cAmpul reflexiei oficialetn numele unui pretins ra$onalism. AtAt incercirilefilosofice dedicate acestei teme, foarte numeroase inOccident, cit gi orientirile psihologice abisale derivatedin freudismul inifial au rimas in afara congtiingei filoso-fice in condiliile interzicerii lor exprese.

Literatura occidentali dedicati problemei, literaturicare continui si fie accesibili fragmentar;i oarecumaleatoriu cercetitorului romAn, nu confine o lucrare to-talizatoare de tipul celei scrise de Eduard von Hartmann.Cercetirile occidentale, care stau, chiar in domeniul

.t<.TIIOSOFIA INCONSTIENTULUI 2L

filosofiei, sub semnul specializirii, se concentreazi deobicei asupra unui singur autor, fie el Freud, Jung sauLacan, nepropunAndu-si o sintezi a implicafiilor filoso_fice proprii orientirilor psihanalitice.

in al treilea rAnd, in raport cu reperul (sau modelul)mentionat inifial, lucrarea de fa,tinu opereazi doar cumijloace filosofice. Ea isi propune si prelu creze, dinperspectiva filosofiei, cunogtinqe provenind din domeniicare se revendici de la stiinti. Daci preten,tia emisi deFreud;i unii epistemologi contemporani ci psihanalizaapa4ine gtiinlelor naturii s-ar dovedi indreptifiti, atuncis-ar pune intrebarea in ce mod psihanaliza ca ramuri agtiintei poate alimenta o filosofie.

Oricum ar fi, problema esentiali, in functie decare rispunsul la celelalte intrebAri conteazi sau nu,este insisi posibilitatea principiali a unei filosofii aincongtientului. Daci filosofia este spirit intors asupraspiritului (C. Noica), atunci problema posibiliti,tii uneifilosofii a inconstientului poate fi reformulati in felulurmitor: se ocupi lntr-adevir filosofia incongtientuluide spirit? Daci un astfel de demers, alimentat, in cazulprezentei ci4i, de psihologiile abisale, ar reduce spiri_tul la regiunea sufletului, atunci faptut ci s-ar intitulapretenfios,,filosofia incongtientului,, nu i-ar schimbanatura. Cu alte cuvinte, existi in psihanalizi cateorie aincongtientului pasaje care pot da seama nepsihologistde spirit*, de acel noi din fiecare eu, Eau micar implicafiicare pot fi fructificate din aceasti perspectivi?* Deqi o parte a filosofiei contemporane a renuntat la utilizarea termenului,,spirit,,,fie sub influenfa marxismului, ca.. ti pi"iiii t..-Jiil ,constiinta sociali,. asa

cum.s-a rntamptat gt in cu.ttura Rominiei comuniste, fie sub'inflrjenta filosofi,eianalnce,.care ir respinge pe motiv ci nu poate fi definit univoc, Iucrarea de faU-consrderandu-l consubstanliar firosofiei, ir va forosi in acceptia co"coiai"iipe,care i-o conferi cAliva importanli gAnditori, ti ,""."iii-&?; ild;.;;uxrney, care prera ideea de spirit obiectiv de Ia Hegiel, cuprinsul spiritului incrude

22 )t-lloloEAINCOJ{SnENTULUI

J<)a6t

RAspunsul meu la aceasti intrebare este firi ezitarerflrmativ gi se bazeazdpe dezvoltirile de care cititorulvd lua cunoqtinfi parcurgdnd capitolele urmitoare. Pe

de o parte, psihanaliza ca hermeneutici aplicati cultu-rll, tlocume r;rteazi inconfundabil impuitatea spiitului.l{prc deosebire de filosofia tradi,tionali gi mai ales spre

deorehire de idealismul german, care consideri puritatearplrltului ca subinfeleasi, hermeneutica psihanaliticilntilnegte pozigia lui Nietzsche, care afirma impuritateafuneiartr a spiritului. Chiar daci filosofia incongtientului,tn lpostaza de demers care demonstreaze, cu ajutorulprlhanalizei, impuritatea spiritului, ar pune la indoialiItttlcpendenla sa genetici, autonomia funcfionali ii este

dlneolo de orice indoiali. Iar aceasti autonomie este cu

atAt mai mare cu cit spiritul igi cunoa;te gi asumi impu-rlt.tea. Nietzscheeana idee a spiritului liber primegte inlllosofia incon;tientului temeiuri noi, mai solide.

Pe de alti parte, o a doua idee esenfiali a filosofieilncongtientului este ideea spiitului incon;tient. Dincolo de

dlferenlele dintre Freud gi Jung sau Blaga, diferenfe care

fln mai mult de gradul de claritate al congtiinfei filosofice,It flecare dintre ei intAlnim intr-o formi sau alta ideea

llu chiar nofiunea de spirit incongtient. La Freud, acesta

€ numit Supraeu gi se formeazi in ontogertezi, in timp8e la Jung vom intAlni termenii de incongtient colectiv gi

uhetip, iar la Blaga pe cel de factori stilistici. Degi incertiln detaliile sale, provenienta spiritului incongtient este, inoptlca jungiani sau blagiani, de naturi supraindividuali.

llmba, familia, societatea, statul, dreptul, arta, religia. Pentru Nicolai Hartrnann,vrrlnla, acliunea, valorile, dreptul, morala, religia, arta lin de spiritl. In sfirgit,Xarl R, Popper inlelege prin

"lumea 3" produsele minlii umane autonome pentrucl runt obiective in raport cu procesele psihice (,,lumea 2"), adici,,arhitectura,rfla, llteratura, muzica gi, probabil, cel mai important lucru, qtiinfele exacte Qirllrclplinele umaniste"2, ceea ce nu inseamni altceva decAt spirit.

Din unghiul de vedere al filosofiei tradifionale, p€11_tru care spiritul este indisolubil asociat conrtiinfei, ris_punsul la intrebarea de mai sus nu poate fi decit negativ.ca ilustrare paradigmatici pentru identificarea spirituruicu constiinfa, altfel spus a spiritului pur gi simplu cuspiritul congtient, poate fi citat un pasaj din Filosofia spi_itului a lui Hegel; ,,Spiritul insi are puterea si se mentiniin contradicfie gi deci in durere, atAt impotriva riutilii,cAt gi a nenorocirii. De aceea, logica obignuiti se ingalicAnd socotefte ce spiritul este ceva ce exclude total de lasine contradiclia. Dimpotrivi, orice congtiingi confine ounitate gi o separa,tie, prin urmare, o contradicfie...,,:

Pe o pozifie identici se situeazi, peste timp, cunos_cutul reprezentant al filosofiei viefii Ludwig Klages in numai pufin cunoscuta sa carte Der Geist als widersacher derSeele (Spirintl ca adversar al sufletului). Iati un pasaj sem_nificativ: ,,Asa cum, in purtitorul vie,tii, triirea se leagi detriire gi, datoriti triirii, sufletul care triie;te cu imagineatreiti, congtiinfa purtitorului vielii inseamni seriaactelor strict momentane ale spiritului,,a. Echivalarea spi_ritului cu constiinfa inregistrati gi de Nicolai Hartmannin Das Problem des geistigen Seins (problema existenleispiituale) ca fiind caracteristici nu numai psihologismu-lui, ci gi ,,teoriilor idealiste,,, trimite la o problemi care,din picate, nu poate fi tratati aici firi riscul de a pierdefirul principal al discufiei, gi anume la relalia filosofiei cupsihologia. S-ar pirea ci, in cea mai rrare parte, filosofiaa fost construfte tucit pe tezafundamentali a psihologieicongtiinfei: psihicul = congtiingi. Chiar Hartmann, caredisociazi spiritul de congtiinli _ nu orice existenli spi-rituali este congtiinfi, in acest caz incadrAndu_se creatiagi receptarea artisdce, inlelegerea intuitiva, gdndirea

)n6ai

ioroFIArNqo,_rySnENrururAtE4p)

lntuitive, rafionamentul intuitiv, dupi cum nu oricirui.ti eon$tient ii revine atributul spiritualitifii (inteligenfacarc rtrmAne in slujba nevoilor vie,tii 9i pe care o intilnim;l la animalele superioare) - admite, ca o reminiscenlir pozifiei de care se detageazi, ci ,,BewufStsein gehiirtlryendwie zum Geiste", ceea ce inseamni ci, intr-un fel,eonytiinfa fine de spirit.s

Important pentru scopul pe care mi l-am propus

e;lc laptul ci situarea (necritici) a filosofiei pe poziliileprlhologiei congtiinfei a generat conflictul, care se perpe-

lucaztr in diferite forme de o suti de ani, intre filosofie gi

prlhanalizi, anul 1895 marcAnd, prin Studii despre isteiede llreuer qi Freud, nagterea psihanalizei. Acelagi conflictya deveni manifest gi in Rominia ultimului deceniu alrecolului XX, pe misuri ce cir,tile de psihanaliz|vordeveni tot mai numeroase, ocupAndu-gi locul cuvenit incongtiinfa teoretici a epocii.

Daci filosofia dominanti, construiti pe premisa

ldentitllii psihicului cu congtiinfa, este prin defini{ielntipsihanalitice, la rindul ei, psihanaliza, axatipeldcca de incongtient, se opune filosofiei congtientaliste.

Frptul iese clar in evidenfi in suficient de numeroasele

Ffcriri ale lui Freud la filosofie, minutios inregistrate de

Prul-Laurent Assoun in cartea Freud, filosofia ;ifilosofiio.

l,l. Culturaft.losoficd o lui Freud

lnainte de a prezenta sintetic atitudinea intemeietoruluiprlhanalizei fafi de filosofia congtientalisti, mipot lntreba in ce misuri Freud deline un minim de

competenfe in domeniu, care si confere opiniei sale unlnumit grad de asigurare. De;i atitudinea lui Freud fali

de filosofie este clar ambivalenti, declarafiile de adeziuneentuziasti din tinerete fiind urmate, la maturitate, deafirmatii din care reiese dezinteresul siu programaticpentru aceeasi filosofie, un lucru este indiscutabil: informa,tia sa universitari, Freud a luat contact cu filosofiala cel mai inalt nivel, continuind dupi aceea lecturilefilosofice, la care se referi in repetate rinduri in opera sa.

in timpul studiilor la Facultatea de Medicini dinViena, Freud are sansa de a fi inifiat in filosofie de nimenialtul decAt Franz Brentano. ln semestrul de iarni alanilor 787 4-1BT 5, frecventeaz i,,reuniunile de lecturi,,in cadrul cirora Brentano igi introducea studentii inreflecfia filosofici;i istoria filosofiei. De asemenea, Freudstudiazi in 1875 cursul de logici aristotelici ,tinut tot deBrentano. Paul-Laurent Assoun consideri ci tendintaintemeietorului psihanalizei de a imbina cercetarea empi_rici cu exigenga speculativi gi-ar avea originea tocmai inlntilnirea cu Brentano.

Referintele filosofice in opera lui Freud sunt nume_roase ;i de tipuri diferite. paul-Laurent Assoun trece inrevisti trei tipuri: referinla negativi, referinfa euristicigi referinla legitimanti. Obiectul referinlei negative estefilosoful Vaihinger, pe care Freud il alege ca prototipde condamnat al iluzionismului filosofic. prin referingaeuristici, Freud utilizeazd, in cdmpul psihanalizei,definifii filosofice pe care le consideri rimuritoare. Astfel,in eseul dedicat analizei straniului, Frggd preia definiliape care Schelling o di fenomenului: ,,foi...u ce trebuiasi rimAni ascuns, secret, dar s-a manifestat,,. in sfArgit,referinta legitimanti apeleazi la conceptul filosofic ca oanticipare a teoretizirilor psihanalizei. Astfel, pentru con_ceptul de incon;tient, Freud il invoci drept precursor pe

AG4lo) 2V

Llpps, iar pentru conceptul de complex Oedip, pe Diderot,

f are, In Nep otul lui Rameau, vorbe gte avant la lettre de

eorrrtclalia afectivi descoperiti mai tArziu de psihanalizi.

Itrrlrerativul categoric kantian evizut ca o teoretizare

rrrllcipativi a tabuului oedipian, a cirui expresie subli-

nrat.l cste. Plotin e desemnat drept precursor al definilieiprllr.rnalitice a visului carealizare a unei dorinfe.

l)intre filosofii importanfi, Freud il cunoagte pe

Ildton, a cirui operi o folosegte ca referinli legitimanti.l* Dincolo de principiul pldcerii, eseu prin excelenfirgteculativ, Freud :utilizeazi intr-o formi prelucrati din

;trrrpcctiva propriilor idei mitul androginului. in timpee la Platon androginul era strimog doar pentru anumilihArhali gi femei, aleturi de ei coexistind fiinle unisexuate,

Irrcurl transformi principiul monist originar in structurierclusivi a sexualitilii, ceea ce ii permite si giseasci unprtcedent cultural major pentru teoria sa referitoare la

blrcxualitatea omului. Conceptul platonician de Eros e gi

el evocat de Freud ca anticipare intuitivi, meniti si amor-

tlzczc indignarea provocati de viziunea psihanaliticiItrgitl asupra libidoului, introdusi incepAnd cu anul1914

ln rtudiul Pentruaintroducenarcisismul, viziune in care

,lnrtinctele Eului", pini atunci considerate a fi antago-

ihtele libidoului, se dovedesc a fi de naturi libidinali -llbldo intors asupra Eului.

Empedocle se numiri gi el printre ginditoriiprcferafi de Freud. Teoria filosofului grec despre ftlia;l nedkos - cele doui forle (constructivi;i distructivi)eare guverneazi lumea - este gi ea folositi de Freud

ea referinli legitimanti pentru ultima sa teorie despre

lnetincte axati pe antagonismul ontic dintre Eros gi

Itanatos.

,l$r()f [A rNco]{sIENTULUt