Domeniul Si Istoricul Psihanalizei

8/17/2019 Domeniul Si Istoricul Psihanalizei

1/36

DOMENIUL ŞI ISTORICUL PSIHANALIZEI


2/36

DOMENIUL PSIHANALIZEIPsihanaliza este metoda instituită de S. Freud şi careare ca obiect cunoaşterea profundă a vieţii sueteşti aomului, atât în stare de normalitate psihică cât şi deboală, în scopul instituirii a măsurilor adecvate deterapie.n lucrarea sa ! "inci lecţii asupra psihanalizei#, S.

Freud menţionează cazul unei bolnave de isterie cutulburări neurolo$ice şi somatice %hemiple$ie, disfonie,somnambulism& pe care a tratat'o prin hipnoză.(lterior, în faza posthipnotică, erau rediscutateevenimentele trăite în trecut de către pacientă şi care

aveau pentru aceasta o valoare psihotraumatizantă, îndirectă le$ătură cu tabloul clinic actual. )iscuţiamedicului cu bolnava a realizat, printr*un proces deasociaţie şi conştientizare a acestei le$ături, oamendare completă a simptomatolo$iei clinice.


3/36

+olnava a numit acest nou procedeu terapeuticneobişnuit !tratamentul prin conversaţie#%talin$ cure& sau de !curăţire a hornurilor#%chimne- seepin$&.S. Freud pune la baza acestui proces de

vindecare mecanismul de /catharsis#, ca pe unprocedeu care $oleşte sau curăţă viaţa psihică aindividului de un conţinut patolo$ic conictual defactură psihotraumatizantă, trăit anterior şi

e0primat actual prin tabloul clinic respectiv.Putem considera că această observaţie clinică

reprezintă punctul de plecare al studiilor depsihanaliză.


4/36

). 1a$ache, referindu*se la conţinutul şiobiectivele psihanalizei, face următoareasinteză a problemei2psihanaliza reprezintă o eto!ă !e

in"esti#a$ie a pro%eselor psihi%e&ea este o tehni%ă !e trataent a

t'l('rărilor ne"roti%e&este o !o%trină !e %'noa)tere

psiholo#i%ă* orală )i %'lt'rală a o'l'i)i a so%ietă$ii* %' "irt'$i !e e+pli%are a

seni,%a$iilor a%estor !oenii-


5/36

3etoda psihanalizei nu constă din intero$areabolnavului, ci din analiza discursului acestuia, câtmai liber posibil, neinuenţat şi nediri4at de către oaltă persoană, în scopul obţinerii unei e0presiispontane a $ândirii subiectului, conformă cucon5denţele acestuia.n acest sens, metoda psihanalizei vizează

următoarele obiective6subiectul să ia cunoştinţă de ori$inile reale ale

suferinţelor sale intime, să le înţelea$ă pe măsurăce şi le evocă, începând cu cele mai îndepărtate

evenimente ale copilăriei sale până în prezent2să le retrăiască într*o situaţie actuală concretă, împreună cu persoana analistului printr*un procesde transfer afectiv.


6/36

7ceasta reprezintă tehnica liberei asociaţii,care se completează cu analiza viselorpacientului.8voluând în această direcţie, psihanaliza a

dus la descoperirea unor aspecte noi deosebitde interesante, şi anume6se0ualitatea infantilă2comple0ul 9edip şi relaţia sa cu

comportamentul se0ual al adultului2rolul fundamental al se0ualităţii în $eneza

nevrozelor şi a psihozelor


7/36

Pornind de la datele de observaţie practică a bolnavilor săi,cu a4utorul metodelor mai sus menţionate, S. Freud a creatteoria psihanalizei care comportă următoarele elementeconstitutive680istenţa unei instanţe a personalităţii denumită

inconştient şi care este depozitarul pulsiunilor sau altendinţelor instinctie pri!are. 7ceste pulsiuni sunt,după S. Freud, de două feluri. (nele provin din !instinctul deviaţă# %8ros&, a cărui ener$ie denumită libido reprezintă

elanul se0ual, iar celelalte provin din !instinctul de moarte#%:hanatos&, care este orientat către a$resivitate şi distru$ere.E"istenţa unei instanţe reprezentat# de Eul conştient$

şi actual$ %n relaţie direct# cu !ediul &a!ilial '%n perioada copil#riei( şi cu !ediul social '%n cursul ieţii

indiidului()Prezenţa %ntre cele dou# instanţe a unei zone

inter!ediare$ denu!it# su*conştient sau preconştientcu rolul de cenzur#$ de re+lare dina!ic# a procesuluide e"teriorizare a pulsiunilor inconştientului %n s&era

Eului conştient)


8/36

Pornind de la analiza cazului 7na 9., la care sereferă în lucrarea sa #"inci lecţii de

psihanaliză#, Freud a4un$e la următoareleconcluzii, cu valoare atât medicală cât şipsihoterapeutică680istenţa unui psihism inconştient, în interiorul

căruia individul îşi înma$azinează propriile salee0perienţe.;ntervenţia acestei sfere denumită inconştient, în viaţa conştientă sub formă de conicte,

comple0e, simptome clinice.7ceste intervenţii ale inconştientului în sfera

conştientă se transformă în comportamente şiacţiuni având la bază motivaţiile 5ctive ale

inconştientului sau pulsiunile acestuia.


9/36

Pe baza acestor concluzii, S. Freud construieşteo schemă $enerală de or$anizare a aparatului

psihic uman formată, aşa cum am menţionatde4a din următoarele trei instanţe6a. Inconştientul, reprezentând prima şi cea mai

veche dintre instanţele personalităţii,depozitarul tuturor pulsiunilor noastre.b. Eul conştient , apărut ca un /înveliş cortical#

sub inuenţa factorilor educaţionali şi amodelului familial în perioada copilăriei şi,ulterior, sub inuenţa lumii reale e0terne. 7cestaeste instanţa intermediară între /realitatea lumiie0terne# şi !realitatea psihică a persoanei #,viaţa sa interioară sau sfera inconştientului.


10/36


11/36

"aracteristicile 8ului după S. Freud, sunt următoarele6asi$ură identitatea şi autoa5rmarea persoanei2

acumulează %memorizează& e0perienţele e0terne şiasi$ură acomodarea %adaptarea& persoanei laacestea2e0ercită o acţiune represivă asupră inconştientului,

re$lând în felul acesta dinamica pulsiunilor2 8ul este $hidat de impulsurile venite din interior

%inconştient& şi e0terior %lume&, el asi$urând, în felulacesta, o stare de echilibru între /plăcere# şi/neplăcere#2

8ul evită neplăcerea şi caută să obţină plăcerea2creşterea neplăcerii se manifestă prin sentimentul de

/pericol#, care declanşează ca un semnal de reacţie/an$oasa


12/36

c. Supra-Eul este cea de*a treia instanţa în cadrul sistemului deor$anizare al personalităţii, care se dezvoltă în prelun$irea 8uluisub inuenţa factorilor /represivi*modelatori# ai modelului socio*cultural e0tern %valori morale, reli$ioase, sociale, 4uridice,culturale etc.&.Psihanaliza este creaţia lui S. Freud şi această doctrină despre

om cuprinde următoarele aspecte speci5ce6e0istenţa pulsiunilor ca elemente constitutive fundamentale ale

vieţii psihice a individului2"onceptul de refulare sau de respin$ere de către 8ul conştient a

tendinţelor pulsionale din sfera inconştientului2=oţiunea de inconştient, reprezentând instanţa psihică

depozitară a pulsiunilor primare ale individului %instincte,trebuinţe, tendinţe, comple0e, simptome nevrotice&2=oţiunea de libido, reprezentând tendinţa se0uală fundamentală

care stă la baza pulsiunilor şi care în mod permanent e0ercită opresiune asupra sferei 8ului conştient, căutând să*şi facă loc încâmpul conştiinţei, manifestându*se în felul acesta în mod liber.


13/36

ntr*un articol ştiinţi5c publicat în anul >?>>, S. Freud scrie,referitor la psihanaliză, că trei doctrine sau trei moduri de $ândireau schimbat profund $ândirea europeană, operând o adevăratărevoluţie în ştiinţe. 7cestea sunt următoarele6teoria lui "opernic, care a demonstrat că nu Pământul, ci Soarele

este centrul sistemului nostru solar2teoria lui )arin, care a demonstrat că omul nu este creaţia

privile$iată a lui )umnezeu, ci el reprezintă rezultatul unei

îndelun$ate evoluţii pe calea selecţiei naturale, ultima fază aacesteia2teoria lui Freud, care a demonstrat ca nu 8ul este fundamentul şi

motorul vieţii psihice, ci inconştientul, detronând astfel conştiinţadin rolul său conducător al persoanei umane şi înlocuind*o cupulsiunile instinctuale.Până la constituirea sa într*o doctrină bine conturată şi o teorie

despre om şi viaţa psihică, psihanaliza a parcurs un drum istoriclun$. 9 valoare deosebită pentru înţele$erea istoriei psihanalizei oconstituie cercetarea fazei pre*psihanalitice referitoare la om, laviaţa psihică.


14/36

Până la S. Freud, psiholo$ia a identi5cat viaţa psihică cuviaţa conştiinţei, considerându*se în sensul acesta că/ orice fenomen psihic se însoţeşte de conştiinţa pe care o

are despre el# %@. P. "harrier&.)in punct de vedere istoric au e0istat două direcţii de$ândire referitoare la viaţa psihică6a. Aiaţa psihică, apreciată ca manifestare e0terioară pură

şi e0clusivă2 concepţie vehiculată în sec. B;B şi BB de

teoriile $estaltiste, behavioriste, nervismul pavlovian şineuropsiholo$ic2b. Aiaţa psihică, privită ca e0perienţă a ! vieţii interioare#,

idei care ne vin de la Platon şi care sunt continuate până laFreud.


15/36

P,E-U,SO,II PSIHANALIZEI

n secolul B;B face carieră, întâi la Aiena apoi la Paris, medicul austriac Fr.3essmer, care este descoperitorul ,,ma$netismului animal


16/36

@.3. "harcot prezenta aceste rezultate în celebrele saledemonstraţii practice ,,1emons de 3ardi


17/36

"oncomitent cu studiile lui "harcot asupra isteriei, care sedesfăşurau la Paris, studii similare se efectuau şi în alte centremedicale. 1a =anc-, +ernheim considera, spre deosebire de "harcot,isteria ca pe o nevroză, utilizând în acest sens hipnoza ca pe ometodă terapeutică de vindecare, prin inducţie su$estivă asimptomelor clinice ale bolii. 3odul de $ândire clinică era absolut contrar celui practicat de

"harcot. "harcot su$era pacientelor în stare de hipnoză simptomelebolii, creând ,,tablouri clinice< prin inducţie su$estivă, pe când

+ernheim su$era pacientelor, în stare de hipnoză, amendareasimptomelor clinice, des5inţându*le prin acelaşi mecanism deinducţie su$estivă. n cazul tehnicii folosite de "harcot inducţiasu$estivă era patoplastică, în cazul lui +ernheim, inducţia su$estivăavea rol psihoterapeutic.7mbele e0perimente, atât cel al lui "harcot, cât şi cel al lui +ern

heim, au pus în evidenţă faptul că simptomatolo$ia isterică aparesau dispare numai în condiţii în care conştiinţa clară a individuluieste suprimată2 mai e0act, în cursul somnului hipnotic, fapt careridică problema unor stări sau instanţe psihice diferite de sferaconştiinţei şi pe care ulterior 8. Eretschmer 1e va numi stărihipnoice.


18/36

S;3(=) FG8()*P7G;=:818 PS;H7=71;I8;

>JKL*>?M?


19/36

ORIENTAREA PSIHANALITIC.


20/36

roup photo in front of "lar(niversit- Si$mund Freud, Stanle-

Hall, "..@un$2 +ac ro6 7braham 7.+rill, 8rnest @ones, Sandor Ferenczi.


21/36

ORIENTAREA PSIHANALITIC.

)in perspectiva introspecţiei, psihicul este conceput ca un cercde fenomene ce îşi au izvorul în ele însele fără nici o le$ăturădeterminativă cu e0teriorul. Psihicul este o lume aparte,

interioară, formată din trăiri e0clusiv subiective6 el este izolat delumea e0ternă şi e0istă numai în măsura în care se reectă înconştiinţă, e0istenţa lui 5ind redusă la trăirea lui. Psihicul este orealitate primară, nemi4locită, el constituie o lume închisă însine, un bun personal al 5ecărui individ.Pentru a studia această realitate interioară, cercetătorul trebuie

să se dedubleze în obiect şi subiect al cercetării. "um însădedublarea cercetătorului n*ar da decât posibilitatea studieriipropriilor lui funcţii psihice nu şi a altor persoane, atunci, pentrua se putea realiza şi acest deziderat, introspecţioniştiirecomandă empatia, adică transpunerea cercetătorului în

trăirile şi stările psihice ale altor persoane.;ntrospecţia îşi are ori$inea în ermania la 1eipzi$, N.Nundt în5inţând în >JO? primul 1aborator de psiholo$ie e0perimentală.;ntrospecţioniştii pun în centrul psiholo$iei studierea

fenomenelor de conştiinţă, de aceea introspecţia a fost

denumită psiholo$ia conştiinţei.


22/36

;ntrospecţia a fost vehement criticată încă de laapariţia ei, iar pe considerentul practicării ei,psiholo$ia a fost contestată ca ştiinţă. n ciuda

acestor limite, psiholo$ia introspectivă s*adezvoltat tot mai mult, a pătruns în universităşi, înlaboratoare, în cercetările concrete, iar introspecţiaca metodă de cercetare a devenit metoda re$ală

de studiu a psiholo$iei.Gămânând însă închisă dintr*o perspectivăidealistă, şi mentalistă, 5ind în esenţă reducţionistă%reducea întrea$a viaţă psihică doar la o parte a ei&,introspecţia nu putea constitui pentru multă vremeobiectul psiholo$iei. n felul acesta s*a conştientizatcă viaţa psihică interioară funcţionează nu doar lanivelul conştient ci şi la alte niveluri.


23/36

Si#'n! /re'! este cel care propune inconştientul obiectde cercetare al psiholo$iei.8l introduce conceptul de aparat psihic, elaborează o viziune

dinamică asupra componentelor acestuia şi pune la punct o

tehnică de sondare a inconştientului, schimbând însăşi5nalitatea psiholo$iei.nainte de >?Q, aparatul psihic era ima$inat de Freud ca

dispunând de trei nivele supraeta4ate6 inconştientul,preconştientul, şi conştientul, rolul esenţial revenindu*i

inconştientului.)upă Freud, inconştientul este sediul instinctelor se0uale înscrise în structura biolo$ică, somatică a or$anismului. 8lconsidera că inconştientul funcţiona după principiul plăcerii,căruia îi acordă statutul de principiu fundamental al vieţii, în

timp ce conştiinţa acţionează după principiul realităţii,principiu care presupune $ândirea, adică stabilirea unui plande acţiune, a unor situaţii problematice. 7tâta timp cât întreaceste instanţe e0istă un echilibru, viaţa psihică a individuluieste normală, se desfăşoară 5resc.


24/36

"ând intervin însă dezechilibrări, schimbări de forţe,distorsiuni, apar noi modele interacţionale care de obiceisunt de ordin patolo$ic. 7tunci când instinctele se0uale nusunt satisfăcute necondiţionat, deci indiferent de condiţiile

permisive ale mediului social, ele sunt refulate, sunttrimise din nou în inconştient. 9dată refulate ele nu dispar, nu rămân inactive, ci

acţionează cu mai multă forţă asupra individului, cer şi cumai multă tărie să 5e satisfăcute.

8le pot 5 satisfăcute sub forma unor actecomportamentale curioase, ciudate sau absurde numite deFreud acte ratate %lapsusuri ine0plicabile, uitări totale denume proprii, de cuvinte străine, erori de citit si scris,stân$ăcii&, sub forma visului şi în cazuri mai $rave sub

forma unor acte nevrotice. n cazul nevrozelor, metodapsihoterapeutică propusă de Freud a fost denumită metodapsihanalizei şi constă în readucerea în conştiinţa bolnavuluia elementelor psihice pato$ene în vederea dizolvării şi

înlăturării lor.


25/36

)acă până în >?Q accentul căzuse pe inconştient şipe se0ualitate, odată cu lucrarea /Sinele si 8ul# din>?, Freud se orientează spre se$mentele superioare

ale vieţii psihice pe care le analizează mult maiamănunţit şi nuanţat.7paratul psihic este împărţit în trei or$anizări

structurale denumite6 Sine, 8u si Supraeu sau ;d, 8$osi Supere$o.Sinele este echivalentul inconştientului din vechea

clasi5care, sediul instinctelor, sursa primară a ener$ieipsihice care trebuie consumată, fundamentul pe carese construieşte personalitatea individului.

8ul este o porţiune a Sinelui care sub inuenţa lumiie0terioare, a mediului încon4urător suferă o dezvoltarespecială în sensul că din simplu or$an receptor şiprotector în raport cu stimulii, devine un intermediar

între sine şi lumea e0terioară.


26/36

"onceptia lui Si$mund FreudSi#'n! /re'! %n. L mai >JKL, Freiber$, astăzi PRbor'

Gepublica "ehă * d. M septembrie >?M?, 1ondra& a fost un medicneuropsihiatru evreu austriac, fondator al Tcolii psiholo$ice depsihanaliză. Principalele teorii ale acestei scoli sunt fondate peurmatoarele ipoteze6)ezvoltarea umană este înUeleasă prin schimbarea zonei corporale

de $rati5care a impulsului se0ual.7paratul psihic refulează dorinUe, în special cele cu conUinut se0ual

Ti a$resiv, acestea 5ind conservate în sisteme de idei inconTtiente."onictele inconTtiente le$ate de dorinUele refulate au tendinUa de

a se manifesta în vise, acte ratate Ti simptome."onictele inconTtiente sunt sursa nevrozelor.=evrozele pot 5 tratate, cu a4utorul metodei psihanalitice, prin

aducerea în conTtient a dorinUelor inconTtiente Ti refulate.Freud este considerat a 5 părintele psihanalizei iar lucrările sale

introduc noUiuni precum inconTtient, mecanisme de apărare, acteratate Ti simbolistica viselor.

http://ro.wikipedia.org/wiki/6_maihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1856http://ro.wikipedia.org/wiki/Freiberghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C5%99%C3%ADbor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Ceh%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/23_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1939http://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evreuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihanaliz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nevroz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Nevroz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihanaliz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Evreuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1939http://ro.wikipedia.org/wiki/23_septembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Ceh%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C5%99%C3%ADbor&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Freiberghttp://ro.wikipedia.org/wiki/1856http://ro.wikipedia.org/wiki/6_mai


27/36

0ia1aSi$mund Freud s*a născut într*o familie de evrei aTenazi din Freiber$,3orvia. Vi*a luat numele de de ani.Si$mund a fost primul născut din cei nouă copii ai familiei, dar mai aveaTi alUi fraUi %vitre$i& din căsătoriile precedente ale tatălui său. "u toate

că familia sa nu era o familie înstărită Ti trăiau într*un apartament micTi a$lomerat, părinUii săi au făcut totul pentru ca Si$mund să aibă partede cele mai bune condiUii, uneori Ti cu preUul defavorizării celorlalUi copiiai familiei.Freud a fost un copil precoce din punct de vedere intelectual Ti deosebitde silitor. Vase ani la rând a fost primul din clasă, iar la terminarea Tcolii

avea nu numai cunoTtinUe temeinice de $reacă, latină, $ermană Tiebraică, ci învăUase Ti franceza Ti en$leza. AiaUa de familie se or$aniza în funcUie de pro$ramul său de studiu. 8l îTi lua masa de seară separatde restul familiei, iar pianul surorii sale 7nna a fost mutat dinapartament pentru a nu*l deran4a.Freud a studiat medicina la (niversitatea din Aiena. n cursul celui de al

treilea an de studii a început să lucreze în laboratorul de 5ziolo$ie, subconducerea lui 8rnst Nilhelm von +rWce, 5ind în special preocupat defuncUiunea Sistemului =ervos "entral . 8l s*a lăsat atât de mult absorbitde această activitate, încât a ne$li4at celelalte discipline, terminândfacultatea abia în >JJ>, cu o întârziere de trei ani. )orind să câTti$ee0perienUă practică, după doi ani începe să lucreze ca medic în spital, în

secUiile de psihiatrie Ti dermatolo$ie.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Freiberghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Morvia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fiziologiehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernst_Wilhelm_von_Br%C3%BCcke&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemului_Nervos_Central&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Psihiatriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dermatologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dermatologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Psihiatriehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sistemului_Nervos_Central&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ernst_Wilhelm_von_Br%C3%BCcke&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiziologiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Morvia&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Freiberg


28/36

n >JJK obUine un post de docent în neuropatolo$ie la(niversitatea din Aiena Ti * având o bursă din partea statuluiaustriac * petrece >? săptămâni la Paris, în clinica de maladiiale sistemului nervos de la spitalul SalpXtriYre, condusă de

@ean 3artin "harcot. "harcot trata anumite tulburări nervoaseprin hipnoză. Sub conducerea lui, Freud începe să studiezeisteria, fapt care i*a trezit interesul pentru psihopatolo$ie.n >JJL Freud deschide la Aiena un cabinet privat de psihiatrie,

specializat pe tulburări cerebrale Ti nervoase. )in cauza

faptului că aplica metodele Ti concepUiile lui "harcot, socotiteneortodo0e de către corpul medical vienez, Freud s*a lovit dedi5cultăUi din partea cole$ilor. 7ceasta e0plică Ti faptul că, maitârziu, teoriile lui asupra nevrozelor au fost acceptate cu multăreticenUă.

Fu$ind de persecuUia nazistă din Aiena în >?MJ, Freud s*arefu$iat la 1ondra, unde a petrecut ultimul an al vieUii sale."asa situată la 3ares5eld ardens nr. Q în zona Hampstead din 1ondra, care a aparUinut familiei până la moartea din >?J a 5icei cele mai mici a lui Freud, 7nna Freud, a fost ulteriortransformată în muzeu. n muzeu se păstrează Ti mobila lui

Freud, printre care se numără Ti celebra sa canapea.

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuropatologie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salp%C3%AAtri%C3%A8re&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Martin_Charcothttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipnoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hampstead&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1982http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anna_Freud&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anna_Freud&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1982http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hampstead&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Londrahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1938http://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vienahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Hipnoz%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Jean_Martin_Charcothttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Salp%C3%AAtri%C3%A8re&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Parishttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Neuropatologie&action=edit&redlink=1


29/36

Contri('1iiPrima lucrare publicată de Freud, Zur Aufassung der Aphasien

%J?K Ti >?QQ Freud a formulat cea mai mare parte a concepUiilorsale, care formează nucleul psihanalizei în teorie Ti practică. 8lrenunUă la metoda hipnozei, preferând e0punerea spontană decătre pacient a amintirilor sale, încă din perioada copilăriei, întimpul TedinUelor de psihanaliză, sub forma aTa zisei


30/36

"u a4utorul asociaUiilor libere $ăseTte calea de pătrundere cătreprocesele petrecute în inconTtient, ceea ce l*a condus Ti la e0plicareasemni5caUiei viselor Ti a actelor ratate %


31/36

Sele%1ie a p'(li%a1iilor l'i Si#'n! /re'! 2n !oeni'lpsihanalizeiStudien über !sterie, %Studii despre isterie& %împreună cu @osef +reuer

&, >J?KDie "raumdeutung %;nterpretarea viselor&, >J?? Zur #s!chopathologie des Alltagslebens %Psihopatolo$ia vieUii

cotidiene&, >?QZDrei Abhandlungen $ur Se%ultheorie %:rei eseuri despre teoria

se0ualităUii&, >?QK Zur Einührung der &ar$i'mus %;ntroducere despre =arcisism&, >?>Z (enseits des )ustprin$ips %)incolo de principiul plăcerii&, >?QDas Ich und das Es %8$o Ti ;d&, >?MDie Zu*unt einer Illusion %Aiitorul unei iluzii&, >?ODas +nbehagen in der ,ultur %"ivilizaUia Ti nea4unsurile ei&, >??orlesungen $ur Einührung in die #s!choanal!se %"onferinUe despre

;ntroducerea în psihoanaliză&, >?MM"otem und "abu %:otem Ti tabu&Der .ann .oses und die monotheistische /eligion %3oise Ti

monoteismul&, >?M? Abri' der #s!choanal!se %9 privire asupra psihanalizei&, >?ZQ

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Josef_Breuer&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/1895http://ro.wikipedia.org/wiki/1899http://ro.wikipedia.org/wiki/1904http://ro.wikipedia.org/wiki/1905http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1920http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1927http://ro.wikipedia.org/wiki/1929http://ro.wikipedia.org/wiki/1933http://ro.wikipedia.org/wiki/1939http://ro.wikipedia.org/wiki/1940http://ro.wikipedia.org/wiki/1940http://ro.wikipedia.org/wiki/1939http://ro.wikipedia.org/wiki/1933http://ro.wikipedia.org/wiki/1929http://ro.wikipedia.org/wiki/1927http://ro.wikipedia.org/wiki/1923http://ro.wikipedia.org/wiki/1920http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1905http://ro.wikipedia.org/wiki/1904http://ro.wikipedia.org/wiki/1899http://ro.wikipedia.org/wiki/1895http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Josef_Breuer&action=edit&redlink=1


32/36

Sele%1ie !in operele tra!'se in li(a roanaSi$mund Freud * Introducere 0n psihanali$1, #relegeri de psihanali$1,

#sihopatologia 2ie3ii cotidiene, 8ditura )idactică Ti Peda$o$ică, %>?JQ&Si$mund Freud * 4mul cu 5obolani %cu 4urnalul analistului&, 8ditura :rei,

%>??K&Si$mund Freud * Dou1 psihanali$e %9mul cu lupii Ti "azul pre*Tedintelui&,

8ditura :rei, %>??K&Si$mund Freud * Dincolo de principiul pl1cerii, 8ditura


33/36

Opere9pere vol.; 6 "otem 5i tabu, .oise 5i monoteismul, Angoas1 0n ci2ili$a3ie, iitorul unei ilu$ii,

8ditura VtiinUi5că, traducere de dr. 1eonard avriliu, %>??>&9pere vol.;;6 Interpretarea 2iselor , traducere de dr. 1eonard avriliu, 8ditura VtiinUi5că,

%>??M&

9pere vol.;;;6 #sihanali$1 5i se%ualitate, traducere de dr. 1eonard avriliu, 8ditura VtiinUi5că,%>??Z&9pere vol.;A6 , traducere de dr. 1eonard avriliu, 8ditura VtiinUi5că, %>??Z&Opere %oplete* e!it'ra Trei9pere, vol. > ] Eseuri de psihanali$1 aplicat19pere, vol. ] &e2ro$a la copil8 .icul ans 5i 4mul cu lupi9pere, vol. M ] #sihologia incon5tientului

9pere, vol. Z ] Studii despre societate 5i religie9pere, vol. K ] Inhibi3ie9 simptom9 angoas19pere, vol. L ] Studii despre se%ualitate9pere, vol. O ] &e2ro$19 psiho$19 per2ersiune9pere, vol. J ] Comicul 5i umorul9pere, vol. ? ] Interpretarea 2iselor

9pere, vol. >Q ] Introducere 0n psihanali$19pere, vol. >> ] "ehnica psihanali$ei9pere, vol. > ] Studii despre isterie9pere, vol. >M ] Compendiu de psihanali$19pere, vol. >Z ] #sihopatologia 2ie3ii cotidiene9pere, vol. >K ] is 5i telepatie9pere, vol. >L ] ia3a mea 5i psihanali$a9pere, vol. >O * #roiect de psihologie

http://ro.wikipedia.org/wiki/Leonard_Gavriliuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Leonard_Gavriliu


34/36

)espre Si$mund FreudFritz Nittels * :reud, 8ditura ramar, %>??Z& @ean*Pierre "hartier * Introducere 0n psihanali$a

lui Sigmund :reud, 8ditura ;G;, %>??J&Peter a- * :reud - o 2ia31 pentru timpul

nostru, 8ditura :rei, %>??J&)r. 7dolfo Fernandez*Ioila * :reud 5i

psihanali$ele, 8ditura Humanitas, %>??L&. +rătescu * :reud 5i psihanali$a 0n /om;nia,8ditura Humanitas, %>??Z&Goland @accard * :reud, 8ditura 7ropa, %QQQ&


35/36

"itate din Si$mund Freud7natomia este destin.7n0ietatea este preUul pe care îl plătim civilizaUiei."ând ai de4a doua personalităUi, cu si$uranUă e0istă Ti a treia."ând un om este eliberat de reli$ie, acesta are Tanse mai bune să traiască o

viaUă normală Ti plenară."unoaTterea este manipularea intelectuală a observaUiilor veri5cate atent.)acă vrei să dobândeTti puterea de a suporta viaUa, 5i $ata să accepUi

moartea.Fiecare om pe care îl întâlnesc în drumul meu îmi este superior prin ceva. )e

aceea încerc să învăU câte ceva pe lân$ă 5ecare.

=e place să uităm că, de fapt, totul în viaUa noastră este rodul întâmplării, începând chiar cu întâlnirea spermatozoidului cu ovulul.Primul om care a preferat să în4ure decât să dea cu piatra poate 5 considerat

inventatorul civilizaUiei.Geli$ia este comparabilă cu o nevroză a copilăriei. *


36/36

8senţa concepţiei lui Freud poate 5 sintetizată în următoarele idei6*ea reprezintă o încercare de e0plicare a

funcţionării psihismului le$at de biolo$ic,$enetic, metapsiholo$ic care privile$iazăre$istrul intrinsec al psihicului2

*dincolo de aspectele fra$mentare ale teorieipsihanalitice %inconştient, refulare, conicte,libidou&, elementul de bază, de coeziunerămâne le$ătura dintre ele.

Domeniul Si Istoricul Psihanalizei

Documents

Transcript of Domeniul Si Istoricul Psihanalizei