FNCL, EDIŢIA A IV-A. BILANŢURI

Biblioteca Națională a Republicii Moldova

Festivalul Național al

Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (4), 2014

În acest număr:

Festivalul Național

al Cărții și Lecturii,

ediția a IV-a, 2014.

Bilanțuri

1

Concursuri de nivel

național din cadrul

FNCL

5

Experințe ale biblio-

tecilor din teritoriu

8

Topul celor mai

citite cărți 2013

16

Idei pntru edițiile

viitoare

17

În perioada 31 august - 5

septembrie a avut loc ediţia a IV-a

2014 a Festivalului Național al Cărții

și Lecturii (FNCL) sub patronajul

Comisiei Naționale a Republicii

Moldova pentru UNESCO şi a Primei

Doamne a Republicii Moldova –

Margareta Timofti. Ediția 2014 a

Festivalului Național al Cărții și

Lecturii a fost consacrată integrării

europene a Republicii Moldova şi

poetului, prozatorului, publicistului şi

dramaturgului Dumitru Matcovschi,

membru titular al Academiei de

Ştiinţe a Moldovei, unul din

simbolurile mişcării de renaştere

naţională din Republica Moldova.

FNCL a avut, încă de la prima

ediţie 2011 drept scop iniţierea unor

acţiuni de amploare care ar genera o

atitudine nouă faţă de bibliotecă,

carte şi lectură, iar prin implicarea

bibliotecilor publice din întreaga ţară,

ar da o nouă dimensiune şi valoare

acestor activităţi.

Este adevărat că promovarea

cărţii şi a lecturii este baza activităţii

de zi cu zi a bibliotecii însă o dată în

an această activitate are nevoie de

veşmânt de sărbătoare.

Încă de la prima ediţie au

existat voci care au afirmat că

perioada de desfăşurare a FNCL nu

este cea mai potrivită. Experienţa din

acest an însă convinge o dată în plus

că deciz ia a fost una corectă.

Cart ea es t e p r in esenţa ei o

sărbătoare şi poate da culoare oricărei

alte sărbători. Organizat în preajma a

două mari sărbători naţionale Ziua

Independenţei şi Ziua Limbii Noastre,

incluzând ziua de 1 septembrie – prima

zi de şcoală şi Ziua Cunoştinţelor,

FNCL este o platformă ideală pentru a

demonstra marea importanţă a limbii, a

cărţii, a lecturii, a comunicării, în

difuzarea culturală, în diseminarea

cunoaşterii, în dezvoltarea şi

consolidarea noastră ca popor.

Practic nu există manifestare la

care cartea să nu poată fi pusă în

valoare şi la care să nu se poată vorbi

despre importanta cărţii, indiferent de

format, dar mai ales despre importanţa

lecturii, care este aceiaşi în orice

format.

FNCL se înscrie printre

activităţile culturale de proporţii menite

să celebreze cartea, lectura şi biblioteca

– toate cu implicaţii deosebite pentru

fiecare cetăţean, dar şi să scoată în

evidenţă problemele majore cu care

acestea se confruntă. În această ecuaţie

un rol foarte important revine

bibliotecarului care cunoaşte rolul

accesului la informaţie în dezvoltarea

persoanelor şi a comunităţilor şi are

rolul de intermediar între carte,

informaţia de calitate în general şi

cititor.

Este cunoscută afirmaţia lui

Dimitrie Cantemir, că moldovenii nu se

Cartea şi lectura - temelia dezvoltării

2 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (4), 2014

“Cărţile unesc Europa”

prea trag la carte. Cercetători serioşi

susţin, că ilustra personalitate se

referea la cu totul altceva, făcând

această afirmaţie. Dar, în studiile

sociologice din ultimii ani întâlnim

constatări de felul „moldovenii nu

citesc” sau „moldovenii citesc din ce

în ce mai puţin” sau „ moldovenii

citesc mai puţin decât în ţările UE”.

Putem fi sau nu de acord cu aceste

constatări. Vlad Pohilă, de exemplu,

cunoscut publicist, traducător şi

redactor de carte, un nume de

referinţă în ziaristica şi literatura

noastră, care cunoaşte foarte bine

procesul cultural de la noi afirma

recent, într-o emisiune radiofonică,

că nu este adevărat că moldovenii nu

citesc.Nu sunt adevărate nici

afirmaţiile, că industria de editare a

cărţii stagnează. În anul editorial

2013 în ţară au fost editate 2685

titluri de cărţi şi broşuri într-un tiraj

de 3.052,4 exemplare.

Degradarea culturală, despre

care se vorbeşte tot mai frecvent, este

atestată pretutindeni în lume, poate în

proporţii diferite, şi ca motive

principale în ultimii ani sunt

invocate extinderea internetului şi

dezvoltarea tehnologi i lor de

informare şi comunicare, dar şi un şir

de alţi factori.

Ultimul Barometru European

pe teme culturale, realizat în 2013

demonstrează o degradare simțitoare

față de primul sondaj efectuat în

2007, cu predilecție în cazul țărilor

din sudul Europei și în unele din

fostele state comuniste, între care

nominalizate cel mai des sînt

România, Bulgaria și Ungaria.

Motivele? Conform Barometrului

European principalul motiv al

neangajării în activități culturale a

devenit „lipsa de interes”; al doilea

motiv al neparticipării la activități de

ordin cultural ar fi „lipsa de timp”,

urmat de faptul că, în ansamblu,

cultura este „prea scumpă”. Drept

argument vom invoca faptul, că în

conformitate cu unele calcule, în

prima jumătate a anului 2014 preţul

mediu al unei cărţi a fost de aproxima-

tiv 160 lei sau 10% din coşul minim de

consum. “Faptul că în Republica

Moldova cărţile nu curg de pe rafturile

librăriilor se datorează preţurilor

exagerate” sau poate exagerate în

raport cu veniturile moldovenilor.

C e n z u r a e c o n o m i c ă ,

caracteristică pentru toate ţările, pentru

noi are rădăcini mult mai adânci.

Pentru că anul acesta marcăm şi 25 de

ani de la declararea limbii române ca

limbă de stat și adoptarea alfabetului

latin, votarea legislației privitoare la

limba de stat și alfabet şi declararea

zilei de 31 august sărbătoare națională

în Republica Moldova, vom remarca,

că după un sfert de veac cartea în limba

română încă rămâne în minoritate. În

anul 1989 statisticele oficiale raportau

existenţa în fondurile bibliotecilor

publice a 33,3% de publicaţii în limba

moldovenească. Situaţia nu s-a

schimbat prea mult. După 25 de ani,

publicaţiile în limba română (alfabet

latin şi chirilic) constituie doar 48 %

din fondul total de publicaţii, mult sub

nivelul necesităţilor şi a echităţii

sociale. Volumul publicaţiilor cu grafie

latină, la fel, creşte foarte încet. În anul

2013 acestea au constituit 30,7% din

fondul total de publicaţii, şi 58,6% din

fondul de publicaţii în limba română.

Toate aceste cifre trebuie

comunicate membrilor comunităţii,

societăţii civile, decidenţilor politici şi

financiari care pot influenţa şi contribui

la schimbarea situaţiei.

Fiecare bibliotecă trebuie să-şi

calculeze şi să comunice instituţiilor

responsabile şi membrilor comunităţii

indicatorii de performanţă care permit

o cunoaştere mai bună a situaţiei,

compararea situaţiei bibliotecilor de

acelaşi tip, din aceiaşi unitate

administrativă, din diverse localităţi,

contrapunerea situaţiei mediilor de

nivel naţional, etc.

Este un prilej de a măsura, şi cu

“Eu am crezut şi cred,

mai cred, ca-ntâia oară,

că nu-i poetul, nu-i poet

fără de ţară.”

Dumitru Matcovschi

3

această ocazie, grija faţă de membrii comunităţii

prin aceşti indicatori cu implicaţii deosebite pentru

viitor.

Biblioteca şi bibliotecarul, de rând cu alţi

profesionişti de pe segmentul cultură, educaţie,

dar şi a decidenţilor de tot felul, fiecare pe partea

sa de responsabilitate pot contribui la schimbarea

situaţiei. Dar numai prin eforturi comune idee

promovată pe toată durata FNCL.

FNCL este o platformă ideală pentru

sporirea capitalului de imagine pozitivă a

bibliotecii.

Biblioteca, cartea şi lectura sunt percepute

ca triunghiul cunoaşterii cu implicaţii deosebite în

dezvoltare. Despre aceasta trebuie de amintit

constant membrilor comunităţii. Oamenii trebuie

să audă cât mai des vorbindu-se despre importanţa

bibliotecii, a cărţii şi a lecturii, despre influenţa

acestora asupra fiecărei persoane în parte şi a

comunităţii în întregime.

Bibliotecarii din ţările nordice, atunci

cand au iniţiat campania “goana după non-

utilizatori”, au fost şocaţi să descopere, că oamenii

nu vin la bibliotecă, pentru că au uitat de existenţa

ei, iar concluzia a fost “acum că ne-aţi amintit vă

vom vizita mai des”.

Despre viitorul bibliotecii şi a cărţii se

discută foarte mult. Sunt expuse păreri care de

cele mai multe ori nu au nici bază reală, nici

justificare. Scenariile făcute în jurul viitorului

bibliotecii şi al cărţii sunt cele mai diverse, de la

scenarii apocaliptice soldate cu dispariţa

bibliotecii la scenarii de instituţii prospere, care

vor fi axa ce va uni şi consolida comunitatea.

Biblioteca există de peste patru milenii şi foarte

multă lume consideră că va exista în continuare. În

plină eră digitală în lume se construiesc edificii

fundamentale pentru biblioteci. La 18 august

2014, excelenţa sa Prinţesa Laurentien a Olandei,

care este şi fondatoarea şi preşedinta de onoare a

Fundaţiei Lectură şi Scris, fundaţie ce înclină spre

a fi succesoarea Programului Biblioteci Globale,

în mesajul de salut a participanţilor conferinţei

generale IFLA, menţiona, în mod special, faptul

că bibliotecile au o sarcină deosebită – de a

convinge decidenţii de importanţa lor. “Pentru a

face aceasta muncă mai eficientă noi trebuie să ne

facem auziţi, să unim eforturile, atat în interiorul

comunităţii bibliotecare, cât şi cu alţi parteneri”.

O lume fără biblioteci publice este una

sinistră fără îndoială, iar un atac asupra lor trebuie

perceput ca ceva foarte alarmant.

Marguerite Yourcenar, prima femeie primită

în Academia franceză si, probabil, cea mai mare

scriitoare din câte au existat vreodata, scria

referindu-se la biblioteci “Când întemeiezi

biblioteci, pregăteşti hambare publice, strangi

rezerve menite să preîntâmpine o iarnă a spiritului”.

Oamenii sunt diferiţi, au interese diferite ,

dar există şi cateva lucruri care ne unesc printre ele

sunt bibliotecile publice, unde toţi sunt egali. Şi

unde poţi veni chiar dacă ai buzunarul gol.

Lumea bibliotecară se pregăteşte pentru o

nouă schimbare de paradigmă, de la prezervarea

cărţilor la prezervarea ideilor. În acest scop

Biblioteca Naţională a Germaniei şi-a propus

conservarea site-urilor, Biblioteca Congresului –

conservarea mesajelor Twitter. Din 2010 şi până

acum BC a conservat peste 600 miliarde de mesaje,

iar provocarea este de a face această informaţie

coerentă şi utilizabilă.

De ce bibliotecile sunt atât de importante?

Biblioteca modernă nu mai este doar loc de păstrare

a cărţilor. Pentru a rămâne relevante, bibliotecile îşi

asumă tot mai multe responsabilităţi, crează servicii

noi, implementează tehnologii de informare şi

comunicare fără de care o bibliotecă nu mai poate

activa eficient, dar cartea şi lectura indiferent de

format trebuie să rămână axa tuturor activităţilor.

Mai ales atât timp cat în ţară doar aproximativ 30%

din totalul de biblioteci dispun de tehnologii de

informare şi comunicare.

Oamenii nu vin la bibliotecă numai după

cărţi, iar tehnologiile nu oferă soluţii pentru toate

problemele. Biblioteca este loc de întruniri pentru

membrii comunităţii, oferă resurse publice inclusiv

calculatoare si acces internet pentru cei ce nu le au

la domiciliu, oferă asistenţă în utilizarea

tehnologiilor, etc. Însă acceptând inovaţiile nu

trebuie să uităm de sfânta sfintelor, care ţine

biblioteca pe verticală de peste partu milenii –

cartea. Simţul măsurii trebuie să ne ghideze în orice

început. Actorul lituanian Donatos Banionis scria

„Trebuie să căutăm în artă nu ce este nou, dar ce

este veşnic, dacă am îmbrăca sacoul şi pantalonii

întorşi invers ar fi ceva nou, dar ridicol”.

Toate ideile valoroase născute pe parcursul

civilizaţiei umane au ajuns până la noi în mare parte

datorită cărţii. Cu toate investiţiile enorme în

informatizarea bibliotecii – marca bibliotecii

rămâne a fi cartea, considerată una dintre cele mai

puternice mărci din lume.

4 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (4), 2014

Spre deosebire de trecutul nu prea

îndepărtat cea mai actuală, recentă şi importantă

informaţie nu mai poate fi găsită doar în cărţi. Însă

cartea, mai ales cartea în format tradiţional va fi

baza lecturii de plăcere spre deosebire de lectura

informativă şi lectura motivaţională care se va axa

mai mult pe formatul electronic.

Cartea tipărită versus cartea electronică

este o altă dezbatere la temperaturi maxime. Unii

profesionişti prezic dispariţia treptată a cărţii în

format tradiţional, în timp ce alţii consideră că

viitorul bibliotecii ar putea să depindă anume de

cartea în format tradiţional. Un lucru este cert că

indiferent de format, lectura în era cunoaşterii

devine din ce în ce mai importantă.

Oamenii trebuie încurajaţi să citească de

plăcere. Lectura este asociată de cele mai multe

ori cu programul şcolar sau necesităţile

profesionale care nu oferă prea multe bucurii.

Lectura de plăcere contribuie la dezvoltarea

vocabularului şi a logicii, etc.

Cartea este unica armă accesibilă tuturor,

dar mânuită cu înţelepciune, poate fi de mare

ajutor: poate salva de sărăcie, de singurătate, de

ignoranţă, poate ajuta orice persoană să cunoască

lumea, prosperitatea, să înveţe, să fie puternică, de

aici şi importanţa şi grija care o merită.

Într-un interviu recent dnul Vasile

Botnaru, cunoscut jurnalist, comentator politic,

pictor, etc vorbeşte despre “soluția universală a

lecturii”, menţionând, că în orice situaţie “…

refugiul cel mai la îndemână ni-l oferă cartea” şi

concluzionând că „ lectura într-adevăr vindecă, nu

doar igienizează”. … Sunt idei la care trebuie să

revenim mai des.

În cadrul ediţiei 2014 a FNCL au fost

realizate mai multe proiecte de nivel naţional:

cinci concursuri, respectiv: Cel mai activ cititor,

Cea mai activă familie cititoare, Cel mai bun clip

video de promovare a cărţii şi lecturii, Cel mai

original proiect de promovare a cărţii şi lecturii,

Cel mai original proiect de promovare a cărţii şi

lecturii în spaţiul virtual (site-uri, reţele sociale,

bloguri, etc); au fost continuate două proiecte mari

iniţiate la ediţia 2013 a FNCL; Seria de întâlniri

cu scriitorii, însoţite de donaţia Centrului de Carte

şi Cultură Românescă. În acest proiect au fost

selectate 9 biblioteci publice raionale şi

comunale/săteşti din 5 raioane; FNCL pe site-ul

BNRM, Facebook, blogul de biblioteconomie şi

ştiinţa informării, blogul bibliotecilor publice,

unde au fost semnalate cele mai relevante

materiale, documente, informaţii despre

importanţa bibliotecii, cărţii şi lecturii; proiectul

Cartea şi lectura în viaţa personalităţilor.

Feedback-ul obţinut reprezintă un arsenal

impresionant de gânduri, amintiri, citate,

argumente pro carte şi lectură care pot face mai

puternic orice mesaj în acest sens. În baza acestui

proiect a fost făcută o sinteză care scoate în

evidenţă cărţile care au avut un loc aparte în

formarea mai multor personalităţi de la noi:

scriitori, diplomaţi, editori, jurnalişti – formatori

de opinie. Un prim material de sinteză realizat în

baza răspunsurilor surprinde (sau poate nu) prin

faptul că în topul listei se află Ion Creangă şi

Mihai Eminescu. La 9 septembrie revista on line

http://www.motherjones.com publica rezultatele

unui sondaj, privind provocările lecturii, realizat

printre utilizatorii Facebook (ceva similar a fost

realizat şi la noi), iar constatarea este foarte

interesantă. Aproape toate cărţile din topul celora

nominalizate că au influenţat viaţa persoanelor

participante la sondaj au fost scrise pentru copii.

Această constatare încă urmează a fi interpretată

de către specialişti.

În lipsa unui mecanism care ar monitoriza

situaţia în teritoriu este greu de spus cum se

implică în organizarea FNCL bibliotecile publice

comunale şi săteşti. Informaţiile acumulate în

baza deplasărilor, a dosarelor prezentate la

concursurile naţionale, precum şi a celora din

mediul electronic sunt prea puţine pentru a ne

forma o privire de ansamblu despre implicarea

bibliotecilor din teritoriu. Dar aceasta este

responsabilitatea direcţiilor cultură şi a

bibliotecilor centre metodologice.

Dinamica participării la concursurile de

nivel naţional la cele patru ediţii este următoarea:

2014 - 47 dosare din 26 de biblioteci;

2013 - 43 dosare, reprezentând 20 biblioteci

publice raionale, municipale, orăşeneşti,

comunale;

2012 - 28 dosare, reprezentînd 16 biblioteci

publice raionale, orășenești, comunale;

2011 - 61 dosare şi 67 desene pe marginea operei

lui Gr. Vieru.

Putem, deci, vorbi despre o dinamică

pozitivă, atât ca număr de dosare, cât şi ca număr

de biblioteci participante. Dar cifrele invocate

demonstrează şi faptul, că nu toţi bibliotecarii

au conştientizat în deplină măsură potenţialul pe

5

Rezina şi Soroca, semn clar că lucrurile încep să se

schimbe în bine. Drumurile au fost dintotdeauna

căile comunicante cu lumea şi în acest context mi-

am amintit de un gând expus de domnul Vasile

Romanciuc într-un material publicat recent „Azi,

dintre toate drumurile basarabene, cel care are

nevoie – în primul rând! – de reparaţie capitală este

drumul spre carte”.

În această lucrare FNCL poate avea un rol

determinant, dacă vom şti cum să-i expoatăm la

maximum toate posibilităţile.

Drumul cărţii este cel mai rapid drum spre

lume şi cărţile, în primul rând, ne vor uni cu

Europa căreia îi aparţinem prin definiţie.

Vera Osoianu

CONCURSURI DE NIVEL NAŢIONAL DIN CADRUL FNCL

PROCESUL – VERBAL

al şedinţei Juriului Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii

11 septembrie 2014

Juriul Festivalului Naţional al Cărţii şi

Lecturii a examinat în şedinţa din 11

septembrie 47 dosare, reprezentând 24 biblioteci

publice raionale, municipale, orăşeneşti,

comunale, din care 13 - în scopul aprecierii

învingătorilor Concursului: „Cel mai activ

cititor”; 11 - în scopul aprecieri i

învingătorilor Concursului “Cea mai bună familie

cititoare”; 8 - în scopul aprecierii

învingătorilor Concursului „Cel mai original

proiect de promovare a cărţii şi lecturii”; 3 – în

scopul aprecierii învingătorilor Concursului “Cea

mai bună experienţă de promovare a cărţii şi

lecturii pe reţele sociale”; 12 – în scopul aprecierii

învingătorilor Concursului “Cel mai bun clip video

de promovare a cărţii şi lecturii”

Examinând materialele prezentate, Juriul a

decis următoarele:

Pentru Concursul „Cel mai activ cititor” Locul I – Nicoleta Arnăut, s. Văsieni,

Teleneşti

Locul II – Ana Cebotari, comuna Ocniţa

Locul III – Olga Chiriac, Străşeni

Locul III – Maia Cebotari, Ialoveni

Pentru Concursul „Cea mai bună familie

cititoare” Locul I – Familia Sîrovatco, Rezina

Locul II – Familia Corbu, s. Dominteni, Drochia

Locul III – Familia Rusu, s. Sauca, Ocniţa

Pentru Concursul “Cel mai original proiect de

promovare a cărții și lecturii” Locul I – BM “B.P. Hasdeu”, Chişinău; Proiectul

“Trolleybook” , director Mariana Harjevschi

Locul II – BPR “D. Cantemir”, Ungheni; Proiectul

“Oraşul iubitorilor de carte”, director Nadejda

Mihai

Locul III – BPO Ocniţa; Proiectul “Jocul – o

modalitate eficientă de propagare a cărţii şi

lecturii”, director Maia Taraban

Locul III – BPR “V. Alecsandri”, Teleneşti;

Proiectul “Cartea vine la tine cu prieteni” director

Maria Furdui

Pentru Concursul “Cea mai bună experienţă de

promovare a cărţii şi lecturii pe reţele sociale”

Locul I – BM “B. P. Hasdeu”, Chişinău, Filiala

Târgu-Mureş, director Claudia Şatravca

Locul II – BP s. Bilicenii Vechi, Sîngerei, şef de

bibliotecă Maia Bălan

care îl oferă FNCL; nu se simte o mobilizare totală

în organizarea FNCL. Toate aceste probleme

urmează a fi rezolvate la ediţiile viitoare ale

FNCL.

Este complicat de evaluat impactul unei

activităţi de asemenea proporţii, dar numeroasele

proiecte, întâlniri, discursuri, poezii învăţate pe de

rost vor face ca mesajul pro carte, lectură, bibliotecă

să se facă auzit, urmând să fie amplificat la ediţiile

viitoare.

Pe parcursul organizării şi desfăşurării

Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii am avut

mai multe deplasări în raioanele ţării şi constatarea

îmbucurătoare este, că în ultimii ani s-au reparat mai

multe drumuri, în special cele ce leagă capitala cu

6 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (4), 2014

Pentru Concursul “Cel mai bun clip video de

promovare a cărţii şi lecturii” Locul I – BPR Edineţ, director Rodica Gladiniuc

Locul II – BPR Drochia, director Maria Cojocari

Locul III – BPR Rezina, director Galina Davîdic

Juriul a decis decernarea testimoniilor de participare

pentru:

BPR “P. Ştefănucă”, Ialoveni, director Valentina

Plămădeală, pentru Concursul “Cel mai bun clip

video de promovare a cărţii şi lecturii” BP s. Cotova, Drochia, şef biliotecă Aurica Morcov

pentru Concursul “Cel mai bun clip video de

promovare a cărţii şi lecturii” BPR “M. Eminescu”, Rezina, director Galina

Davîdic pentru Concursul “Cel mai original

proiect de promovare a cărţii şi lecturii” BM “E. Coşeriu”, Bălţi, director Ludmila Ouş

pentru Concursul “Cel mai original proiect de

promovare a cărţii şi lecturii” Expoziţia de pictură Limba noastră de Alexei

Mateevici, realizată de Lidia Patîrnichi, s.

Codreanca, Străşeni

Componenţa juriului :

Rusnac Constantin,

preşedintele Comisiei Naţionale a RM pentru

UNESCO - preşedintele juriului

Rău Alexe,

directorul general al BNRM - vicepreşedintele

juriului

Vera Osoianu,

director adjunct BNRM - membru

Boboc Serghei,

şeful secţiei ”Politici culturale în teritoriu şi cultură

scrisă”, Ministerul Culturii-membru

Pădure Nadejda,

directorul Bibliotecii Publice Raionale “Mihail

Sadoveanu”, Străşeni – membru

Iurie Colesnic,

preşedintele Societăţii Bibliofililor, scriitor –

membru

Dmitric Ecaterina,

şefa secţiei Dezvoltare în biblioteconomie, BNRM

- secretar.

Din acele 5 concursuri, în categoria “Cel mai

activ cititor” au ieşit învingători Violeta Arnăut,

s. Văsieni, Teleneşti locul I care a vizitat biblio-

teca – de 200 de ori, a citit 250 de cărţi, a participat

la 24 de activităţi culturale, s-a implicat activ la

toate activităţile culturale petrecute în cadrul biblio-

tecii, a desfăşurat activităţi de voluntariat în cadrul

bibliotecii, a donat 30 de cărţi.

Locul II l-a ocupat doamna Ana Cebotari din

Ocniţa, o fidelă utilizatoare a Bibliotecii Publice

Orăşeneşti din Ocniţa, dumneaei a vizitat biblioteca

de 230 de ori, a citit 138 de cărţi, a participat la di-

verse activităţi culturale ale bibliotecii inclusive

cele de voluntariat, a donat 60 de cărţi.

Pe locul III s-a plasat Maia Cebotari care a

vizitat bilioteca publică raională “Petre Ştefănucă”

din Ialoveni de 52 de ori, a lecturat 352 de cărţi, s-a

implicat la ediatarea unei biobibliografii şi în

participarea la medalioane literare, a donat

bibliotecii 102 cărţi.

Tot pe locul III s-a situat Olga Chiriac din

Străşeni, profesoară de limba franceză a citit

circa 200 de cărţi, a participat la 10 activităţi

culturale ale bibliotecii, a donat 300 de cărţi

bibliotecii publice raionale “Mihail Sadoveanu” din

Străşeni, este autoarea a două cărţi: „Străşeni – 460

de ani” şi „ Bucurii brodate”.

În categoria „Cea mai bună familie cititoare”

au câştigat Locul I – Familia Sîrovatco, Rezina.

Această familie a citit 374 de cărţi, s-au implicat

activ la viaţa culturală a bibliotecii au fost şi

voluntari în sprijinul ei.

De locul II a beneficiat familia Corbu, din

Dominteni, raionul Drochia care a supus actului

lecturii 451 de cărţi, şi a vizitat biblioteca de 178 de

ori.

Locul III l-a ocupat familia Rusu din Ocniţa, care a citit 240 de cărţi din colecţiile bibliotecii

publice orăşeneşti din Ocniţa, au participat la di-

verse activităţi culturale ale bibliotecii şi la volun-

tariat în favoarea ei, au donat 15 cărţi bibliotecii.

În concursul ”Cel mai original proiect de

promovare a cărţii şi lecturii” s-au ales următorii

câştigători: locul I l-a ocupat Biblioteca

Municipală „B.P. Hasdeu”, susţinută de

Primăria Municipiului Chişinău şi Direcţia

Cultură a municipiului Chişinău, a implementat,

începând cu 6 iulie 2014 Proiectul Trolleybook.

Trolleybook-ul a fost instalat la intrarea în Parcul de

distracţii „Valea Trandafirilor”, oferind accesul la

7

servicii de lectură, informare şi recreere, de marţi până

duminică între orele 11:00 – 18:00. Iniţial s-a planificat

funcţionarea Trolleybook-ului în perioada 06 iulie – 24

august 2014. Beneficiind de un feed-back pozitiv şi fiind

vizitat de un număr mare de chişinăuieni, circa 200

persoane per zi, ajungând pentru perioada de referinţă 06

iulie – 5 septembrie la 5800 de vizitatori (cca. 3 000

copii; 1400 tineri; 1300 adulţi). În acest context s-a

decis extinderea programului de activitate al Trolleybook

-ului până la 28 septembrie a.c.

Locul II l-a câştigat BPR “Dimitrie Cantemir”,

Ungheni; Proiectul “Oraşul iubitorilor de carte”,

director Nadejda Mihai. În cadrul acestui proiect s-a

propus donarea cărţilor pentru copiii de toate vârstele.

Sloganul proiectului este unul reuşit Oraşul iubitorilor

de carte, participă şi tu: donează o carte a copilăriei

tale pentru copiii de toate vârstele!

Pe locul III s-au clasat BPO Ocniţa; Proiectul “Jocul

– o modalitate eficientă de propagare a cărţii şi

lecturii”, director Maia Taraban şi BPR “V.

Alecsandri”, Teleneşti; Proiectul “Cartea vine la tine

cu prieteni” director Maria Furdui.

Scopul principal al proiectului “Jocul – o modalitate

eficientă de propagare a cărţii şi lecturii” în Ocniţa a fost

organizarea odihnei şi atragerea la lectură a copiilor din

familii vulnerabile. În cadrul proiectului s-au asigurat

copiilor un teren de joc aferent bibliotecii care se

bucură de o largă popularitate în comunitate. Zeci de

copii s-au bucurat de posibilitatea de a îmbina jocul

cu lectura, de a retrăi sentimente deosebite lecturând nu

în sălile înnăbuşitoare ale bibliotecii, ci la aer liber în

sînul naturii.

În luna iunie-august 4 biblioteci din raionul

Teleneşti s-au unit într-un tandem cu un scop binedefinit

şi cu un proiect “Cartea vine la tine cu prieteni”care a

avut ca scop atragerea şi stimularea interesului pentru

lectură a copiiilor cu interes scăzut la carte, capacităţi

reduse de deplasare la bibliotecă (probleme serioase de

sănătate), regim de zi incompatibil cu al bibliotecii,

pentru a le face viaţa mai interesantă şi mai fericită.

În compartimentul “Cea mai bună experienţă

de promovare a cărţii şi lecturii pe reţele sociale”

locul I – l-a ocupat BM “B. P. Hasdeu”, Chişinău,

Filiala Târgu-Mureş, director Claudia Şatravca. Pro-

filul de Facebook a Bibliotecii „Târgu-Mureş”, creat în

anul 2011 şi transformat în pagină în 2014, se bucură de

mare succes, fiind una dintre cele mai active şi solicitate

pagini printre filialele reţelei Bibliotecii Municipale

„B.P.Hasdeu” din Chişinău. Prin intermediul acestui pro-

fil, biblioteca a promovat activitatea şi colecţia institu-

ţiei, prin articolele de pe blogurile bibliotecii, prin con-

cursurile, discuţiile, evenimentele, campaniile desfăşu-

rate etc. Biblioteca „Târgu-Mureş” administrează 2

bloguri, unul pentru tineri şi adulţi, creat în 2010

(bptirgumures.blogspot.com) ş i a l t u l p e n t r u c o p i i

R e g a t u l S p i r i d u ş i l o r , l a n s a t î n ma i 2 0 1 2

(spiridus12.blogspot.com). Până în prezent (3 sep-

tembrie), blogul pentru tineri şi adulţi a fost accesat de

peste 107 000 de ori, iar Regatul Spiriduşilor - de peste

171 000 ori.

Pe locul II s-a situat biblioteca publică

comunală din satul Bilicenii-Vechi, Sângerei șef de bib-

liotecă Maia Bălan, care a înfiinţat grupul: „Biblioteca

publică Bilicenii Vechi” în reţeaua socială

odnoklassniki.ru a fost creat la 12 februarie 2014. Timp

de 6 luni, grupul a fost vizitat de 602 utilizatori, dintre ei

166 au distribuit postările şi a adunat 13 683 vizualizări.

Pagina respectivă înserează 79 postări, 9 albume foto şi

13 filme din activitatea bibliotecii publice din satul

Bilicenii Vechi. Grupul are ca scop promovarea

bibliotecii publice ca o instituţie de informare modernă

şi actuală, iar postările din grup sunt selectate în

dependenţă de preferinţele celor mai fideli utilizatori

virtuali şi reali. La data de 1 septembrie, în grup sunt

261 membri, majoritatea locuitori sau descendenţi ai

satului Bilicenii Vechi, ceea ce confirmă faptul, că

tehnologiile informaţionale ne-au permis să extindem

serviciile bibliotecii dincolo de locaţia ei fizică. Circa 20

% din vizitatori vin în grup din căsuţa de căutare, având

în vedere faptul, că reţelele sociale sunt utilizate tot mai

des şi ca motoare de căutare. Grupul „Biblioteca publică

Bilicenii Vechi” http://ok.ru/bvbiblioteca și blog-ul

http://bvbiblioteca.wordpress.com/, sunt unicele pagini

virtuale ale bibliotecilor din raionul Sângerei.

În concursul “Cel mai bun clip video de

promovare a cărţii şi lecturii” au ieşit învingători :

locul I – BPR Edineţ, director Rodica Gladiniuc cu

clipul video “Ai carte, ai parte”, locul II – BPR

Drochia, director Maria Cojocari cu clipul video

„Biblioteca Publică Raională “Iulian Filip” din

Drochia. Prezentare” şi locul III – BPR Rezina,

director Galina Davîdic cu clipul dedicat Festivalului

Naţional al Cărţii şi Lecturii 2014.

Testimonii de participare la FNCL au mai

primit următorii participanţi la concurs:

BPR “P. Ştefănucă”, Ialoveni, director Valentina

Plămădeală, pentru Concursul “Cel mai bun clip video

de promovare a cărţii şi lecturii” BP s. Cotova, Drochia, şef biliotecă Aurica Morcov

pentru Concursul “Cel mai bun clip video de

promovare a cărţii şi lecturii” BPR “M. Eminescu”, Rezina, director Galina Davîdic

pentru Concursul “Cel mai original proiect de

promovare a cărţii şi lecturii” BM “E. Coşeriu”, Bălţi, director Ludmila Ouş pentru

Concursul “Cel mai original proiect de promovare a

cărţii şi lecturii” Expoziţia de pictură Limba noastră de Alexei

Mateevici, realizată de Lidia Patîrnichi, s. Codreanca,

Străşeni.

8 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (4), 2014

EXPERIENŢE ALE BIBLIOTECILOR DIN TERITORIU

În cadrul Festivalului, de ziua Limbii Române,

la Cantemir, a avut loc masă rotundă cu genericul

„Limba Noastră-i o comoră” . Au particpat

profesori de la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”,

gimnaziul „Mihai Eminescu”,colaboratori ai

bibliotecii şi ai Casei de Cultură, reprezentanţi ai

Consiliului Raional.

Cititorii bibliotecii publice raionale au venit

cu un recital de poezie despre limbă, mamă, ţară

consacrată marelui poet Dumitru Matcovschi. A

fost prezentată expoziţia „Dumitru Matcovschi:

itinerar liric”. Manifestarea s-a încheiat cu imnul

ţării „Limba Noastră”. În următoarele zile s-a

organizat concursul celor mai buni declamatori de

poezie: Ghelan Mariana, Sanda Greangă, Costel

Diaconu, Rodica Cotruţă, Alina şi Doru Bacalov,

Biblioteca Publică Raională din Cantemir

Mădălina Şişianu, Balan Valentin, Coroi Maria,

Tabureanu Cristina, ş.a. În ultima zi a Festivalului

a avut loc dezbaterea cu comunicări la tema:

„Cartea dar nepreţuit” la care au luat parte

bibliotecarele: Mocanu Eugenia, Botezatu Liuba,

Arseni Raisa, Leasnicova Elena, Coltuc Nadejda,

Baranov Tatiana, Popa Angela. Cei mai buni

participanţi la Festivalul cărţii au fost menţionaţi cu

diplome. Manifestările din cadrul Festivalului

Național al Cărţii şi Lecturii sau axat în primul rând

pe promovarea valorilor naţionale, a limbii şi

culturii care reprezintă coloană vertebrală a unui

neam.

Coltuc Nadejda

şef serviciu la Biblioteca Publică

Raională din Cantemir

Biblioteca Publică Raională din Drochia „Iulian Filip”

Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii, edi-

ţia a IV-a, consacrată Integrării Europene a Repub-

licii Moldova şi Anului Dumitru Matcovschi a de-

marat în raionul Drochia la 31 august, în cadrul Săr-

bătorii Naţionale „Limba noastră” şi s-a finalizat la

5 septembrie.

În toate bibliotecile publice ale raionului s-

au desfăşurat activităţi, care au avut scopul de pro-

movare a cărţii şi lecturii, a bibliotecii. Activităţile

au avut loc atât în localurile bibliotecilor publice,

cât şi în Casele de cultură, la gimnaziile şi liceele

din localitate.

BPR Drochia „Iulian Filip” a iniţiat o com-

panie de colectare a cărţilor „O carte este un dar pe

care-l poţi deschide iar şi iar”, companie ce a de-

curs până la 30 septembrie. Prima săptămână dro-

chienii au fost foarte receptivi şi au adus în dar bib-

liotecii: Ivanova Ala - 78 cărţi, Ţurcan Romeo –

63 cărţi (majoritatea în engleză), Duşcencovschi

Victoria – 200 cărţi, Proţuc Andrei – 306 cărţi, Ce-

banu Maria – 75 cărţi. Unele cărți sunt în grafie

chirilică, multe în limba rusă, dar vor fi donate bib-

liotecilor din localităţile, unde sunt vorbitori de

limbă rusă şi ucraineană: Maramonovca, Per-

vomaiscoe, Baroncea.

O altă companie, organizată în cadrul

FNCL, a fost „Ajută clopoţelul să sune pentru fie-

care”,în cadrul căreia s-au colectat rechizite şcolare

pentru copiii din familiile vulnerabile. Societatea a

fost foarte receptivă la apelul nostru. Iniţiatorul

acestei campanii a fost preşedintele clubului

„Diversitate” Vladimir Rotari. Au făcut donaţii

liceenii de la liceele din oraş: L.T „Mihai

Eminescu”, L.T „Bogdan Petriceicu Hasdeu”, L.T

“Ştefan cel Mare”, L.T rus „Mihail Boiarniţchi”,

organizaţiile primare a PLDM şi PDM, aducându-le

în dar nu numai rechizite şcolare, ghiozdane, dar şi

hăinuţe. Un aport deosebit au avut şi bibliotecarii

BPR Drochia, care, din puţinul care îl au, au colec-

tat rechizite pentru copiii, al căror părinţi nu au

posibilitatea financiară s-o facă. De aceste donaţii

au beneficiat 12 copii, 3 părinţi, printre care o

mamă cu 6 copii. Au fost aşteptaţi mai mulţi copii

şi părinţi, dar nu au reuşit să vină toţi cei anunţaţi.

Rechizitele şcolare îi aşteaptă la bibliotecă.

În cadrul FNCL la biblioteca publică

raională Drochia a avut loc o întâlnire cu poetul

drochian Anatol Rusnac, „Sufletul meu e o carte pe

care-o traduc în cuvinte…” sufletul căruia rămâne

mereu dezgolit în faţa sublimului, acesta

deschizându-şi cu generozitate şi sinceritate, iar

versurile Dumnealui sunt expiră lumina şi căldura

slovei inspirate şi tămăduitoare.

Sala de lectură a bibliotecii a devenit

arhiplină, la această întâlnire fiind prezenţi liceeni

din oraş, profesori, lucrători din cultură, îndrăgostiţi

9

de poezie, membrii cenaclului „Steaua de vineri” –

peste 70 de persoane. La biblioteca public din

Ochiul Alb a fost organizată masa rotundă „Lectura

- calea spre cunoaştere”. La această activitate a fost

invitat poetul local Sava Raileanu, care are editate

două volume de poezii. Domnia sa le-a vorbit

copiilor despre însemnătatea lecturii în viaţa sa şi a

îndemnat copiii să citească cât mai mult deoarece

„lectura este gimnastica minţii”. În BPR Drochia s-a

desfăşurat masa rotundă „Cartea ni-i prieten drag”

în cadrul clubului „Diversitate”

Vitrine de carte, consacrate cărţii şi lecturii

au fost organizate în toate bibliotecile publice ale

raionului: „Cartea - poartă deschisă spre cuno-

aştere” (s. Drochia), „Cartea - izvorul înţelepci-

unii”(Mândâc), „Cartea - dar nepreţuit (Şuri),

„Cartea-i drum fără odihnă/Din lumină spre

lumină” ( Filiala copii Pelinia), „Cele mai citite

cărţi”( Dominteni),

„Cărţi noi” şi „În Europa – spre libertate şi

demnitate” (BPR Drochia „ Iulian Filip”), şi vitrine

de cărţi consacrate Anului Dumitru Matcovschi:„

Dumitru Matcovschi - poet şi om al cetă-

ţii”(Mândâc, s. Drochia), „Dumitru Matcovschi – un

poet pătimaş al dorului”(Şuri), „Suflet turnat în cu-

vinte”(Dominteni), „Dumitru Matcovschi – lumina

demnităţii naţionale” (BPR Drochia „Iulian Filip”)

etc. Ediţia a IV-a a FNCL a fost consacrată lui

Dumitru Matcovschi, deaceea activităţile organizate

în mare parte au fost dedicate acestei personalităţi

marcante:

serate literar – muzicale: „Dumitru Matcovschi –

pilon şi personalitate al neamului”, organizată de

biblioteca publică Chetrosu; „Suflet mare în casă

mică”( Fântâniţa), „ Creaţia lui Dumitru Matcovschi

– mereu sărbătoare”( Filiala copii Pelinia);

recitaluri de poezie: „Vieru, Matcovschi – o lacrimă

de-a lui Eminescu” (Nicoreni), „Al nostru de-a pu-

ruri – poetul”( Ţarigrad), „Şi mă căznesc să scriu

frumos…”(Filiala copii Pelinia), „Patria, poetul şi

balada” (Fântâniţa), „Eşti lacrima neamului

meu”(Mândâc), „Dumitru Matcovschi – un poet

pătimaş al dorului”(Şuri).

S-au organizat victorine literare: „Doi priet-

eni din lumea copilăriei: Dumitru Matcovschi şi Gr.

Vieru” (Popeştii de Sus); „Surpriza unei

cărţi” (Ochiul Alb), „Где живут герои

книг” (Baroncea), „Suflet turnat în cu-

vinte” (Dominteni).

Concursul declamatorilor de poezie:

“Dumitru Matcovschi - poet şi Om al Cetăţii” (s.

Drochia). S-au organizat şi desfăşurat şi alte activităţi

consacrate cărţii şi lecturii. Astfel, BPR Drochia

„Iulian Filip”, a organizat un concurs de eseuri de-

spre carte şi lectură “Valorificarea lecturilor din

plăcere”. Intenţia a fost de a petrece acest concurs

cu liceenii din oraş, dar ajutaţi de specialistul prin-

cipal în domeniul literaturii române de la direcţia de

învăţământ d-na Silvia Reşetnic, concursul a de-

venit rational. La concurs fiind prezentate eseuri

care au fost scrise de elevii din unele licee şi gim-

nazii din raion. Au fost peste 25 de participanţi, și a

fost greu de selectat care este cel mai bun eseu, găs-

ind în aceste lucrări gânduri profunde despre carte

şi atitudini personale despre importanţa cărţii şi lec-

turii asupra personalităţii. S-au remarcat eseurile

scrise de Rusu Iana, cl.Xi-a, LT rus

„M.Boiarniţchi”, or. Drochia şi Agachi Luminiţa,

cl.IX-a, Liceul Teoretic „Viorel Cantemir”, satul

Sofia.

Un concurs de eseuri a organizat şi bibliote-

cara filialei pentru copii din satul Pelinia, Pampărău

Liuba, în cadrul cenaclului literar „Tinere mlădiţe”,

proaspeţi laureaţi ai Festivalului Internaţional de

Poezie RENATA VEREJANU, biblioteca s. Dro-

chia„ Cartea şi lectura – punţi spre cunoaştere”, ş.a.

În cadrul FNCL, ediţia a IV-a, au fost organizate

ore de lectură şi reviste bibliografice: „Totul despre

carte” (Nicoreni), „Citati presti-

jno” (Maramonovca), „Cartea pentru mic şi mare

este stea îndrumătoare” (Şuri), „Cartea – comoara

fiecăruia” (Ţarigrad) ş.a.

De asemenea, s-au organizat concursuri de

desene ale personajelor îndrăgite din creaţia diferi-

tor autori, îndrăgiţi de utilizatori (Dominteni,

Cotova, Popeştii de Sus), ore de poveste „Din fru-

moasele poveşti/Ce te-nvaţă cum să creşti” ( Ochiul

Alb), „În lumea poveştilor” (s. Drochia), „Înscenări

din poveştile lui Ion Creangă” (Nicoreni). În ma-

joritatea bibliotecilor în perioada FNCL s-au or-

ganizat excursii în bibliotecă pentru micuţii din

clasele a I-a şi copiii de la grădiniţe.

Şi bineînţeles, că fiecare bibliotecă publică

a atras o atenţie deosebită concursurilor: „ Cei mai

activi cititori” şi „Cea mai bună familie cititoare”,

fiecare bibliotecă desemnându-şi cei mai fideli

prieteni ai cărţii. În măsura posibilităţilor, bibliote-

cile publice au premiat cei mai fideli prieteni ai căr-

ţii şi lecturii cu diplome şi cu cărţi. Astfel, bibliote-

cile publice Mândâc şi s. Drochia, graţie susţinerii

primăriilor din localitate, care le-au alocat mijloace

financiare pentru procurarea cărţilor pentru pre-

mierea celor mai buni cititori ai bibliotecilor din

localitate în cadrul FNCL, au făcut un cadou pe cât

10 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (4), 2014

de neaşteptat, pe atât şi de plăcut pentru utilizatorii

din aceste biblioteci. Celelalte biblioteci au premiat

învingătorii acestor concursuri mai modest, doar cu

diplome. S-au bucurat de premii cu cărţi şi benefici-

arii BPR Drochia „Iulian Filip”, mulţumită compa-

niei de colectare a cărţilor.

Ne pare rău, că bibliotecile noastre nu au

putut participa la concursurile “Cea mai bună ex-

perienţă de promovare a cărţii şi lecturii pe reţelele

sociale” , “Cel mai original proiect de promovare

a cărţii şi lecturii” din cauza lipsei de calculatoare.

La concursul “Cel mai bun clip video de promo-

vare a cărţii şi lecturii”, am propus un video-clip a

bibliotecii publice Cotova. În BPR Drochia s-a făcut

totalul concursului „Valiza cu comori”. În această

valiză s-au schimbat şi s-au perindat periodic peste

50 de cărţi. „Valiza cu comori” a fost solicitată de

către 42 de persoane. A fost o „Valiză cu comori

mai statornică”, nu a migrat nicăieri, dar cei intere-

saţi de conţinutul ei, au rămas satisfăcuţi. Lăsăm

„Valiza cu comori” şi în continuare în bibliotecă

pentru schimbul de cărţi. Sperăm, că la ediţia vii-

toare a FNCL, să avem activităţi şi mai interesante,

şi mai atractive pentru beneficiarii noştri şi so-

cietatea va conştientiza că: „Cărţile sunt cărăuşii

civilizaţiei. Fără cărţi, istoria e mută, literatura nu

are glas, ştiinţa paralizată, iar gândirea şi meditaţia

suspendate”. (Barbara Tuchman)

Lidia Gontea, metodist, BPR Drochia

„Iulian Filip”

Secvențe de la întâlnirea cu poetul Anatol Rusnac,

BPR Drochia, „Iulian Filip”

Secvențe de la ședința clubului „Diversitate” în

cadrul căreia au fost înmânate rechizite școlare

copiilor din familiile vulnerabile

„Valiza cu comori”, scumpă cititorilor noștri, pentru

schimb de cărți interesante Biblioteca Publică Mândâc. Bibliotecara Zaporojan

Raisa înmânează premiile învingătorilor

concursurilor „Cei mai activi cititori” și „Cea mai

bună familie cititoare”

11

Biblioteca publică Chetrosu. Serată literar-

muzicală „ Dumitru Matcovschi – pilon și

personalitate al neamului”

Biblioteca Publică Ochiul Alb, Drochia în cadrul

FNCL a organizat compoziția literar-muzicală

„Surpriza unei cărți”. Secvențe de la concursul

citatelor, zicătorilor și proverbelor despre carte și

lectură

Biblioteca Publică Orăşenească “Ion Creangă” or. Floreşti

BPO ”Ion Creangă„ din Floreşti în cadrul

Festivalului a urmărit scopul principal de a or-

ganiza şi desfăşura activităţi de promovare a Căr-

ţii şi Lecturii prin diverse forme. ”Dumitru Mat-

covschi este unul din liderii noştri de renaştere na-

ţională, un drapel de suferinţă şi un simbol”.

Dumitru Matcovschi afirma: ”Că prin Limbă

suntem nemuritori, suntem un popor, suntem un

pământ, avem împreună aceeaşi soartă”. El a fost

un mare poet european, noi l-am iubit, şi-l cântăm

şi îl vor cânta şi venera mii de generaţii.

Biblioteca pentru copii din Floreşti, în micul

univers al copilăriei a gradiniței nr. 9, au petrecut un

recital de poezie Dumitru Matcovschi-un dor nepo-

tolit… Prin poezii, dialoguri și melodii pe versurile

poetului, copii au descoperit temele de bază în

creația scriitorului: limba, patria, părinții, satul,

natura.

În incinta societății nevăzătorilor din Floreşti,

s-a desfășurat prezentarea de carte cu genericul

“Din moștenirea spirituală a marelui poet Dumitru

Matcovschi”. Publicul a fost plăcut surprins de

creația poetului, casa-muzeu, de marele trofee și

aprecieri înalte de care s-a învrednicit scriitorul de

melodicitatea versurilor, pătrunse de dragostea de

neam, iubită, baștină, dreptate etc.

BPO ”Ion Creangă” s-a încadrat în

promovarea proiectului, ieşind din spaţiul

bibliotecii în parc. Am expus expoziţii de carte,

Cărţi noi-prieteni noi, Cartea în calea

trecătorului, le propuneam cărţi pentru lectură, am

discutat cu ei, astfel contribuind la aprofundarea

imaginii Bibliotecii în comunitate şi promovarea

cărţii.

12 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (4), 2014

Biblioteca Publică Raională I.P.S. “Antonie Plămădeală” Hânceşti

Ca şi la ediţiile precedente al Festivalului

Naţional al Cărţii şi Lecturii Bibilioteca publică

raională I.P.S.”Antonie Plămădeală” a elaborat şi

desfăşurat un program de activităţi menite să

contribuie la creşterea rolului cărţii şi lecturii în

comunitate. Mulţi iubitori de carte şi lectură au dorit

să participe la inaugurarea ediţiei a IV-a a

festivalului. Luările de cuvînt, mesajele, poeziile

recitate, cîntecele au avut un conţinut ce ţin de

promovarea lecturii, de importanţa cărţilor şi

bibliotecilor în lume, de valorile noastre naţionale:

patria, limba romană şi neamul romanesc.

Salutabilă a fost prezenţa Şefului Direcţiei

Cultură şi Turism Hânceşti, Ion Tulbu, specialistul

principal pe probleme de biblioteci de la Direcţia

Educaţie Vera Buiuc, elevi, profesori şi alţi utiliza-

tori ai bibliotecii noastre. După deschiderea festi-

valului cei prezenţi în sala de lectură au fost invitaţi

să participe la o discuţie cu tema: „Dumitru Mat-

covschi - poet ş i om al cetăţ i i” . Aici s -a

vorbit despre creaţia şi activitatea lui. Despre

valoarea operei şi însăşi personalitatea sa, care ne-

cesită o nemărginită recunoaştere şi apreciere. Din

luările de cuvînt ale unor participanţi, publicul

neiniţiat a avut ocazia să afle despre imensa lui

dragoste de ţară, de baştină şi de neam, despre

poezia poetului plină de har şi dor omenesc, după

grai, părinţi, femei şi copii. Publicului i-a mai fost

prezentată o expoziţie de carte care a cuprins cele

mai importante opere ale poetului Dumitru Mat-

covschi: volume de poezii, proze şi dramatur-

gie:”Soarele cel Mare”, „Imne şi blesteme”,

”Duda”, ”Toamna porumbeilor albi”, ”Focul din

vatră”, ”Bătuta”, „Tata”, ”Piese pentru un teatru

provincial”, şi altele. Memorabilă va deveni pen-

tru utilizatorii mai mici ai bibliotecii noastre şi întîl-

nirea lor cu scriitorul şi jurnalistul Sergiu Afanasiu.

Această activitate a fost organizată şi s-a înscris cu

succes în programul Festivalului Naţional al Cărţii

şi Lecturii, ediţia a IV-a. Copiii prezenţi la întâlnire

au avut ocazia să facă cunoştinţă cu un scriitor rela-

tiv tânăr care are o meserie nobilă şi rară, scrie

poezii pentru copii. Antrenaţi într-un interactiv cu

Sergiu Afanasiu copii au aflat multe lucruri intere-

sante despre el, pentru că organizatorii au avut grijă

să le facă un portret de scriitor. De unde vine el, ce

studii are, ce cărţi a scris, despre activitatea lui la

ziarul” Tribuna copiilor”, care este în opinia citito-

rilor o publicaţie binevenită şi foarte utilă. Scriito-

rul le-a povestit cu lux de amănunte despre activi-

tatea sa prezentă şi le-a dezvaluit unele idei pe care

vrea să le realizeze în viitor. Credem, că această

activitate a produs copiilor multe impresii şi bucu-

ria de a se întâlni cu poezia şi cartea.

13

Biblioteca Publică Orăşenească “Petre Ştefănucă”, Ialoveni

La 31 august sărbătorim Limba noastră cea

romănă devenită din 1991 Sărbătoare Naţională. Şi

tot în aceeaşi zi a fost dat start ediţiei a IV-a

Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii consacrată

scriitorului Dumitru Matcovschi şi anului Integrării

Europene a Republicii Moldova. Festivalul este

patronat de Comisia Naţională pentru UNESCO şi

a Primei Doamne a Republicii Moldova – Margareta

Timofti. Biblioteca publică orăşenească „Petre

Ştefănucă” în comun acord cu Secţia Cultură a

Consiliului Raional şi cu susţinerea Primăriei

Ialoveni a alcătuit programul de acţiuni, care a

demarat în perioada 31 august – 5 septembrie.

Deschiderea festivalului a avut loc în Casa raională

de Cultură pe 31 august, la care au fost

prezenţi oaspeţi de onoare din România, judeţul

Vaslui, poeții Lidia Grosu şi Nicolae Roşioru,

interpreţii de muzică uşoară Anatolie Cheaburu,

Nicoleta Cotorobai, Alexandrina Neghin. De

asemenea, ne-au onorat cu prezenţa preşedintele

Consiliului raional dl Lilian Popescu, vicii

preşedinţi Anatolie Melenciuc, Mihai Braga şi

viceprimarul oraşului Ialoveni – Veaceslav Cernat.

Programul a început cu vernisarea expoziţiei

personale de artizanat „Tezaur naţional- Elena

Munteanu” (s. Ulmu). Au fost prezentate şi expoziţii

de carte „Limba maternă - floare eternă”, „Poeţi din

Ialoveni”, „Lecturi pentru timpul liber”, „Dumitru

Matcovschi - Poetul. Omul. Simbolul”, expunere în

PowerPoint „2014- Anul Dumitru Matcovschi”.

Ediţia din acest an a FNCL a integrat sărbătoarea cu

spectacolul muzical literar prezentat de picii de la de

la grădiniţa „Licurici”. A urmat un colaj literar „Dor

de viaţă” cu Valentina Josu şi Nadejda Rezanu din

Zămbreni, membri ai cenaclului „Faur”. Prezenţi

în scenă au fost membrii colectivului teatral

„Incognito” de pe lângă casa de Cultură raională

(conducător, Galina Castraveţ) cu secvenţe din

piesa „Pomul vieţii” de D. Matcovschi. A atins cele

mai adânci strune a inimilor spectatorilor, „Îngerii

roşii”, poezie recitată de Elena Bivol (s. Răzeni). În

continuare s-au perindat lansările de carte ale

poetei Lidia Grosu cu volumele „Lumina golului”,

Nicolae Roşioru „Celebra uitare”. Ne-a bucurat

mult prezenţa interpreţilor de muzică uşoară:

Nicoleta Cotorobai cu piesa „Pentru ea”;

Alexandrina Neghin, cu piesa „Sărut femeie, mâina

ta” şi Anatolie Cheaburu în debut cu piesa

„Nemuritoare limbă maternă” (versuri Viorel Cucu,

muzică Anatol Cheaburu). Adevăraţi prieteni ai

cărţii şi bibliotecilor au devenit pe parcursul a peste

şase decenii mii de cititori, care din tată în fiu au

ştiut să ne calce pragul, să se informeze şi să

promoveze dragostea de carte şi lectură. Nouă din

cei mai buni dintre ei au fost menţionaţi cu

testimonii de către Lilian Popescu, preşedintele

raionului Ialoveni în cadrul concursului „Cel mai

activ cititor”, iar în cadrul concursului „Cea mai

bună familie cititoare” a ieşit învingătoare familia

Vasiliţa. La 2 septembrie în sala de lectură a BPO

„Petre Ştefănucă” a fost desfăşurat medalionul

aniversar ”Liviu Rebreanu - romancierul literaturii

române” cu participarea liceenilor cl. XII-a de la

liceul „Petre Ştefănucă„ Ialoveni, profesoară

Tatiana Chiruţa. La 3 septembrie 2014 la filiala

„Nicolae Titulescu” s-a desfășurat o oră de

informaţie „Eşti copil, ai drepturi” cu participarea

elevilor cl. IV “b” de la liceul „Andrei

Vartic” ( m o d e r a t o ar e D ian a S t ega r es cu ,

14 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (4), 2014

bibliotecar). BPO „Petre Ştefanucă,” pe data de 4

septembrie 2014 a organizat prima sesiune

„Biblioteca modernă” din cadrul programului

Novateca, pentru primii zece bibliotecari din raion.

A participat dna Lidia Kulikovski, lector

universitar, şefa Departamentului Cercetare la BM

„B. P. Haşdeu”. O oră de revelaţie au organizat

filiala copii „Spiridon Vangheli” (5.09.14), oră

muzical - literară „Patria mea de ieri, de azi şi de

mâine” dedicată poetului Dumitru Matcovschi, cu

participarea liceenilor de la liceul „Andrei Vartic”,

cl. X-XII. S-au recitat şi poezii din creaţia poetului,

urmate de piese muzicale. Spectatorii au rămas

surprinşi de secvenţele din piesa „Troiţa” (după D.

Matcovschi) în interpretarea M. Ganganu şi Ion

Suvac.

Participanţilor li s-au oferit pliante, cadouri.

Juriul FNCL, etapa locală, în urma jurizării au

înaintat la

Concursurile naţionale, anunţate de organizatori

formularele învingătorilor.

Din numele colaboratorilor bibliotecii „Petre

Ştefănucă” şi a filialelor sale ţinem să le mulţumim

Consiliului raional Ialoveni, Secţiei Cultură şi Pri-

măriei oraşului Ialoveni pentru încredere, sprijin la

organizarea acestui festival, iar prietenilor, benefi-

ciarilor, tuturor oamenilor de bună credinţă pentru

parteneriat şi susţinere.

Valentina Plamadeală, director BPO „Petre

Ştefănucă” Ialoveni

Biblioteca Publică Raională Nisporeni

Dat fiind faptul, că este un eveniment de an-

vergură naţională, ediţia a IV-a a Festivalului Na-

ţional al Cărţii şi Lecturii, a avut loc şi în raionul

Nisporeni, inaugurat fiind la data de 31 august în

cadrul Sărbătorii „Limba Noastră”. Receptivă invi-

taţiei de a participa, anume comunitatea locală a

făcut posibilă desfăşurarea Festivalului, denotând

predilecţie pentru tot ce însumează noţiunea de cul-

tură.

Aducând un omagiu valorii incontestabile a

cărţilor, a bibliotecii şi a actului lecturii, Biblioteca

Publică Raională Nisporeni a organizat activităţi

culturale într-un regim mai puţin obişnuit, încercând

astfel să cuprindă o arie mai extinsă de cititori,

mediile virtuale ale potenţialilor cititori.

Standurile expoziţionale: „Anul 2014 - Anul

Dumitru Matcovschi”, „Dumitru Matcovschi -

lumina demnităţii naţionale”, „31 august – Ziua

Limbii Române”, „Cele mai citite cărţi”, şi „1 sep-

tembrie – Ziua cunoştinţelor” precum şi afişele pub-

licitare color, gen: „Keep calm & iubeşte biblio-

teca”, „Keep calm & citeşte cărţi bune”, „Keep

calm & read on”, „Keep calm & wonder what to

read next” etc. au fost expuse în atenţia întregii

comunităţi pentru o promovare cât mai original

posibilă a cărţii şi a lecturii. De asemenea, au avut

loc lecţii bibliografice la toate clasele de a IX-a şi a

X-a în liceele teoretice din Nisporeni: „Boris Ca-

zacu”, „Mircea Eliade”, „Ştefan cel Mare”, precum

şi la Gimnaziul „Mihai Eminescu”, cu tema

„Biblioteca – cercetare, cunoaştere, cultură”. Iar

pentru a reduce şi mai mult distanţa dintre biblio-

tecă şi public, s-a creat blog-ul Bibliotecii Publice

R a i o n a l e N i s p o r e n i

www.bibliotecanisporeni.blogspot.com accesibil

tuturor celor dornici de a se informa, de a urmări,

conversa şi aprecia virtual activitatea acesteia. Ac-

tualizarea blog-ului, îndeplinită cu acurateţe,

începând de la data formării lui, este un imperativ

pentru bibliote-

cari, mai ales

dacă luăm în

considerare, că

un blog reflectă

necesităţile şi

cerinţele tot mai

variate ale utili-

zatorilor. În

acest an, Festi-

valul Naţional

al Cărţii şi Lec-

turii a reprezen-

tat o experienţă

culturală inedită

pentru toată

c o m u n i t a t e a

iubitoare de

carte şi lectură, dar nu numai, implicând-o şi

educând-o în scopul promovării culturii în toate

domeniile ei, dar mai ales ajutându-i să înţeleagă

mai bine ce este de fapt o bibliotecă şi ce rol deose-

bit are ea pentru dezvoltarea orizontului de cuno-

aştere a fiecărei persoane.

Elizaveta Tîmbur, director Biblioteca Publică

Raională Nisporeni

15

Centrul Raional de Informare şi Documentare “Mihail Sadoveanu”, Soroca

Sumarul momentului 31 august la Soroca a în-

sumat sărbătorirea a trei evenimente: Sărbătoarea

Naţională Limba Noastră cea Română, Festivalul

Naţional al Cărţii şi Lecturii şi Programul „Anul

2014 – declarat la Soroca Anul Aurelian Silvestru”.

Au onorat sărbătoarea cu prezenţa sa şi cu discursuri

scriitorii : Iulian Filip, Aurelian Silvestru, Vasile

Romanciuc, Ion Berghia, Petre Popa, vice-directorul

BNRM doamna Vera Osoianu, vice-directorul

Liceului „Prometeu” din Chisinău doamna Larisa

Silvestru, oaspeţi din România, soroceni. Au fost

recitate poezii, s-au expus diverse opinii cu referire

la moment. Domnul Iulian Filip a citit o poezie

proaspăt „plămădită” la orele 5 dimineaţa, înainte de

pornire spre Soroca şi inclusă ca autograf la setul de

donaţii personale, poezia era completată cu autopor-

tretul scriitorului care exprima dispoziţia către mo-

mentul pornirii. Ca deschizător de drumuri în ţara

înţelepciunii neobositul Aurelian Silvestru a avut ce

comunica sălii: mai multe momente frumoase, unice

din activitatea sa de director de liceu, autor, psi-

holog, purtător de valori morale au vărsat lumină

asupra modul de dăinuire a omului etalon Aurelian

Silvestru. Întâlnirea cu Aurelian Silvestru are şi un

scurt istoric: titlurile publicaţiilor domnului

Aurelian Silvestru deja atrăsese atenţia cititorului

sorocean prin noutatea şi îndrăzneala temelor abor-

date, iar întâlnirea din 14 martie 2012 ce s-a produs

în incinta bibliotecii a fost prea de scurtă durată şi a

lăsat în afara programului mai multe viziuni ale

copiilor, atitudini, desene, nemulţumiri; întâlnirea

nu a acoperit nici interesul echipei „M. Sadoveanu”

pentru creaţia silvestriană. Deci, s-a anunţat anul

2014 – anul lecturii Aurelian Silvestru. O frumoasă

şi plăcută oră de versuri a recitat Vasile Roman-

ciuc. Poezia sa cu „busuioc la naştere, busuioc la

moarte” a tulburat publicul sorocean. Un moment

de bilanţ a sărbătorii a făcut domnul Grigore Bu-

cătaru, şef SCT Soroca, aducând un omagiu cărţi-

lor şi creatorilor acestora. Momentul s-a finisat cu

cântecul regretaţilor Ion şi Doina Aldea

Teodorovici „Răsai” intepretat de Anatol Rudei şi

acompaniat la pian de Grigore Bucătaru, mai apoi

preluat de toată sala. Delegaţia de la Chişinău a bu-

curat beneficiarii soroceni cu o donaţie de 139 de

titluri de carte nouă. De asemenea, scriitori au făcut

donaţii personale bibliotecii. Filialele bibliotecii au

susţinut FNCL

organizând even-

imentele: ora

literară „Ion

Druţă scriitor al

tuturor vea-

curilor” (filiala

nr. 4), „Dumitru

Matcovschi –

poetul neamului

meu” – recital de

poezie, expoziţie (filiala pentru copii „S. Grama”),

postere „Mesaje de la cititorii soroceni”, „Fărâme

din sufletul lui Aurelian Silvestru”, expoziţii,

panouri.

Eugenia Răilean, director Centrul Raional

de Informare şi Documentare „Mihail Sa-

doveanu”, Soroca

16 Festivalul Național al Cărții și Lecturii Buletin informativ nr. 2 (4), 2014

TOPUL CELOR MAI CITITE CĂRŢI 2013

CĂRŢILE UNESC EUROPA

Topul celor mai citite 10 cărţi ale anului 2013

Nu este niciun prieten mai

loial decât cartea.

Ernest Hemingway

Topul celor mai citite 10 cărţi ale anului

ediţia 2013 este un studiu asupra opiniilor cititorilor

realizat de Biblioteca Naţională a Republicii

Moldova, cu sprijinul Camerei Naţionale a Cărţii şi

al bibliotecilor publice din Republica Moldova.

Scopul studiului este evidenţierea opţiunilor

şi preferinţelor cititorului autohton vizavi de

producţia editorială, exprimarea calităţii activităţii

editoriale, din anul de referinţă şi stimularea creaţiei

literare şi a studiului istorirei.

Titlurile de carte sunt selectate după următoare-

le criteriii :

să fie editate în perioada 1 ianuarie – 31

decembrie 2013;

autorii să fie originari din Republica

Moldova sau să fie membri ai Uniunii

Scriitorilor din Moldova şi istorici din ţară ;

să fie editate pe suport de hârtie ;

nu participă la concurs: manualele

şcolare, literatura pentru copii, reeditările,

dicţionarele şi traducerile;

Lista de publicaţii a fost elaborată în baza

fişiierilor de Depozit Legal de la Biblioteca

Naţională, Bibliografiei Naţionale a Moldovei de

la Camera Naţională a Cărţii, iar conform

observaţiilor realizatorilor topului. o mare parte din

cărţi au fost depistate şi pe rafturile librăriilor din

Chişinău,

Pentru investigaţie s-a realizat un chestionar

cu 193 de titluri din apariţiile editoriale ale anului

2013, structurate în următoarele compartimente:

I. Literatura artistică, critică literară,

publicistică în limba română – 116 cărţi

II. Literatura aristică, critică literară,

publicistică în limba rusă – 31cărţi

III. Debut – 37 cărţi

IV. Istoria din Republicii Moldova – 9 cărţi

Generalizând opiniile tuturor celor intervievaţi cele mai citite 10 cărţi ale anului 2013 sunt:

Valentina Popa, şef Centru “Statistică şi Sondaje”, BNRM

17

IDEI PENTRU EDIŢIILE VIITOARE

Festivalul Naţional a Cărţii şi Lecturii 2014

ediţia a IV-a s-a finalizat şi a adus rezultate pe măsura

amplorii sale. Menţionăm, că bibliotecile publice în

marea lor parte au fost receptive la festival de o mare

extindere naţională. Bibliotecile publice au organizat

diverse activităţi în cadrul festivalului, au participat în

concursuri la cele 5 categorii. Este necesar să atagem

atenția asupra unor sugestii vis-a-vis de Festivalul

Naţional al Cărţii şi Lecturii 2014 şi anume :

Mobilizarea tuturor bibliotecilor din teritoriu in-

clusiv a celor comunale la participare

Atragerea atenţiei administraţiei publice locale

pentru sprijinirea financiară mai serioasă a

Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii

Antrenarea şi implicarea mai activă a bibliote-

carilor în această activitate

Pe viitor va fi salutabilă iniţiativa de a introduce

următoarele concursuri, ca de exemplu: “Biblioteca cu

cele mai numeroase lansări de carte”, “Cel mai atractiv

slogan şi logou al bibliotecii”, “Cel mai solicitat

serviciu tradiţional”, “Cel mai apreciat serviciu

electronic în promovarea cărţii şi lecturii”, “Cel mai

fidel voluntar în sprijinirea promovării cărţii şi lecturii

în bibliotecă”.

Va fi nevoie de o mobilizare temeinică atât a

bibliotecarilor cât şi a lucrătorilor din adiministraţia

raioanelor pentru a perfecţiona următoarea ediţie a Fes-

tivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii. Anume FNCL

este momentul potrivit pentru a uni forţele comune şi a

face activităţi reuşite consacrate cărţii şi lecturii.

Irina Cozlov, specialist principal

Serviciul Dezvoltare în biblioteconomie

BNRM, str. 31 August 1989, nr. 78 A, Chişinău, 2012, Republica Moldova Tel.: (+373 022) 22 14 75; Fax: (+373 022) 22 14 75 www.bnrm.md e-mail: biblioteca@bnrm.md

Serviciul Dezvoltare în

biblioteconomie

Elaborare:

Irina Cozlov

Procesare computerizată:

Ecaterina Dmitric

În cadrul desfășurării Festivalului Național

al Cărții și Lecturii , ediția a IV-a conscarată

Integrări Europene a Republicii Moldova și a

Anului Dumitru Matcovschi au fost organizate

activități coordonate de Biblioteca Națională a

Republicii Moldova. În cadrul acestor activități au

fost organizate întâlniri cu scriitorii: Mihai Cimpoi,

Aurelian Silvestru, Vasile Romanciuc, Iulian Filip,

Vasile Căpățână, Ianoș Țurcanu, Claudia Partole,

Iurie Colesnci, Valeriu Matei, Nicolae Dabija, Vlad

Crețu și donații masive de cărți de la Centrul de

Carte și Cultură Românească.

Bibliotecile în care au fost organizate

activitățile culturale coordonate de Biblioteca

Națională a Republicii Moldova au fost:

Biblioteca Publică Raională “Mihai Eminescu”

din Rezina, coordonator Galina Davâdic

“Două sărbători sub semnul cărții”

Biblioteca Publică s. Cuizăuca, șef de bibliotecă

Lidia Odobescu

Biblioteca Publică Orășenească “Tamara Isac“

din Criuleni, coordonator Viorica

Șapavalov

Biblioteca Publică s. Izbiște, șef de bibliotecă

Alexandru Rusu

Centrul Raional de Informare și Documentare

“Mihail Sadoveanu“ din Soroca,

coordonator Eugenia Răileanu

Biblioteca Publică Raională “Mihail

Sadoveanu“, coordonator Nadejda Pădure

Biblioteca Publică din s. Bucovăț, șef de

bibliotecă Lidia Hachi

Biblioteca Publică din s.Tătărești, șef de

bibliotecă Victoria Marola

Biblioteca Publică Raională din Anenii-Noi,

coordonator Maria Trofimov

Biblioteca Publică s. Bulboaca, Olga Platon

Festivalul Național al Cărții și Lecturii,

ediția a IV-a, 2014

Activități în teritoriu coordonate de

Biblioteca Națională a Republicii

Moldova