MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A LECTURII PARTICULARE

ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE

- REFERAT –

CERCUL PEDAGOGIC AL ÎNVĂŢĂTORILOR

MARTIE 2010

1

Exprimarea corectă, orală şi scrisă constituie unul din instrumentele de bază ale muncii intelectuale, fără de care nu poate fi concepută dezvoltarea intelectuală viitoare a elevilor. Elevii care reuşesc să se exprime cu uşurinţă, încă din clasele mici, prezintă garanţii aproape sigure, de reuşită deplină în activitatea de învăţare.

Astfel, activitatea de citire a elevilor nu poate fi limitată la ceea ce se realizează în orele destinate acestui scop.

Lectura particulară a elevilor este un act intelectual esenţial, care trebuie îndrumat şi supravegheat în permanenţă.

Importanţa lecturii este dată de aspectele educative pe care le implică:

- Aspectul cognitiv – prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele despre lume, despre realitate, sub toate aspectele ei – sociale, etice, estetice, morale;

- Aspectul educativ – lectura contribuie esenţial la educarea elevilor în dimensiunile etice şi estetice;

- Aspectul formativ constă în faptul că lectura are drept consecinţă formarea şi consolidarea tehnicilor de muncă intelectuală, dezvoltarea gândirii, a imaginaţiei, a capacităţii de exprimare corectă şi expresivă.

Obiectivele fundamentale ale citirii constituie formarea şi cultivarea gustului pentru citit, iar cartea trebuie să devină „prietenul” nedespărţit al elevilor.

Asigurarea succesului este dată de capacitatea elevilor de a înţelege prin efort propriu, mesajul citit.

Prin analogie şi comparaţii, cunoaşterea realizată prin lectură îi va conduce pe elevi spre judecăţi, emoţie, generalizări ori certitudini.

La început, elevii lecturează cărţi la recomandarea învăţătoarei. Principalele texte care formează gustul pentru citit aparţin literaturii pentru copii. Prin literatura pentru copii înţelegem două categorii de lecturi: creaţii ale unor scriitori care pot fi citite de către copii (V. Alecsandri, I. Creangă, M. Eminescu, I. Teodoreanu, M. Sadoveanu, J. London, E. de Amicis) şi creaţii literare scrise special pentru copii (basme, legende, poezii). Literatura pentru copii este construită din lucrările care investighează un univers specific vârstei mici cu năzuinţele, aspiraţiile şi visele acesteia.

Creşterea interesului pentru achiziţionarea sau multiplicarea de informaţii se realizează printr-o îndrumare sistematică a lecturii elevilor. O secvenţă foarte importantă în stimularea interesului pentru lectură şi formarea de cititori pasionaţi este legată de felul în care se

2

recomandă ce să citească şi cum să citească elevii. Pentru a preveni receptarea lecturii particulare ca obligativitate, ,,stârnesc” curiozitatea elevilor mei în diferite feluri:

- prezint lista anuală de lecturi suplimentare la începutul sem. I, motivându-i cu concursuri si diplome atractive pentru “cei mai buni cititori” dintre ei;

- mă străduiesc să fac prezentarea unor cărţi, în aşa fel încăt să ambiţionez elevii în lecturarea lor;

- povestesc incomplet momente ale unor naraţiuni, lăsând elevilor un semn de curiozitate în finalizarea întâmplărilor;

- caracterizez unele personaje, îndemnând elevii la căutarea independentă, prin lectura integrală, a locului acestor personaje în naraţiune, a relaţiilor cu alte personaje;

- recit una sau două strofe dintr-un poem liric, îndemnând elevii la realizarea integralităţii textului;

- controlez dacă elevii au lecturat un text prin enunţarea unor cerinţe de verificare (povestire, recitare, fişe de lectură);

- organizez în clasă expoziţii cu desene ale elevilor inspirate din lecturile citite.

Pentru organizarea şi desfăşurarea îndrumării lecturii suplimentare a elevilor, folosesc următoarele metode şi procedee de învăţământ:

• citirea expresivă, efectuată de mine, textele alese fiind scurte, cu naraţiune concentrată, cu dialog şi cu o acţiune atrăgătoare;

• povestirea efectuată de mine - când o realizează învăţătoarea, povestirea este model, adică va îndeplini condiţiile de a fi expresivă, logică şi spectaculoasă;

• însemnări personale asupra celor citite ce se realizează într-un caiet sau într-o fişă de lectură în care elevii notează titluri, autori, citate, vor povesti, vor înregistra numele personajelor, vor caracteriza sumar unele personaje, îşi pot exprima părerea asupra unor fapte şi personaje;

• organizarea de serbări şcolare prin care se valorifică texte prin montaje literare, teatru şcolar;

• popularizarea cărţilor este o formă esenţială de stimulare a interesului pentru alcătuirea unei biblioteci personale, de formare a dragostei pentru carte, pentru citit. Popularizarea cărţilor o realizez prin: vizitarea bibliotecii şcolii, a bibliotecii comunei, prezentarea unor recenzii de cărţi, participarea la spectacole de teatru.

Îndrumarea lecturii suplimentare a elevilor presupune, pe lângă recomandări de titluri şi autori, o evaluare cantitativă şi calitativă corespunzătoare. Aceasta oferă posibilitatea de a examina cu discernământ ce citesc şi cum citesc elevii, de a lua decizii corecte în îndrumarea

3

lecturii. Controlul lecturii elevilor trebuie să fie o activitate permanentă a învăţătoarei spre a preveni comoditatea, efectuarea de lecturi facile, superficialitatea, neglijarea cărţilor. În recomandarea textelor pentru lectură am în vedere sprijinul acestora pentru realizarea obiectivelor şcolare, posibilitatea elevilor de a face corelaţii, de a achiziţiona informaţii prin efort propriu, de a avea cât mai multă autonomie intelectuală.

Pentru a forma buni cititori de cărţi şi pentru a cultiva gustul pentru lectură, colaborez cu părinţii elevilor spre a-i avea în ajutor pentru îndrumarea lecturii suplimentare a celor mici; mediul familial poate stimula elevii în lecturarea cărţilor specifice vârstei lor. Acelaşi rol important îl are biblioteca din cadrul şcolii. Elevii trebuie să fie învăţaţi cum să împrumute cărţi de la biblioteca şcolii, cum să le păstreze în timpul în care le citesc, fără să îndoaie foile şi colţurile acestora, fără să desfacă la refuz fasciculele, dându-le peste cap, fără să facă însemnări pe paginile cărţilor, vor fi îndrumaţi să folosească semnul de carte şi coperta de protecţie, precizând importanţa acestora.

Formarea unor cititori pasionaţi este un câştig fundamental pentru elevi, făcându-i capabili să descopere, prin efort propriu, ,,un imens tezaur de informaţie, de experienţe umane, de modele morale, de emoţii şi sentimente.” (,,Metodica predării limbii române la clasele I-IV”, Ion Şerdean, EDP, Bucureşti, 1991).

Lectura suplimentară a elevilor reprezintă o formă esenţială de ajutorare a întregului proces de învăţământ, iar ,,arta de a citi” (,,Arta de a citi”, E. Faguet, Editura Albatros, Bucureşti, 1975) devine o necesitate de suflet.

Bibliografie:

1. Şimcan, Eugenia şi Alexandru, Gheorghe - ,,Lecturi literare pentru ciclul primar”, Vol. 1, Editura Gh. Alexandru, Craiova, 1993;

2. Sugurlan, L., Toma, M. - ,,Literatura pentru copii”, EDP, Bucureşti, 1980;

3. Şerdean, Ion - ,,Metodica predării limbii române la clasele I – IV”, EDP, Bucureşti, 1991;

4. Faguet, E. - ,,Arta de a citi”, Editura Albatros, Bucureşti, 1975.

4

ANEXA 1

CITEŞTE ŞI RECUNOAŞTE FRAGMENTUL!

1. - Nu-i acasă Ion, zice mătuşa Mărioara; s-a dus cu moşu-tău Vasile, sub Cetate la Codreni, s-aducă nişte sumani.(...)

- Apoi dar mai rămâi sănătoasă, mătuşă Mărioară! vorba de-odinioară. Şi-mi pare rău că nu-i văru Ion acasă , că tare aş fi avut plăcere să ne scăldăm împreună ... Dar în gândul meu: „Ştii c-am nimerit-o ? Bine că nu-s acasă; şi de n-ar veni degrabă, mai bine ar fi ...„

2. Am ajuns în grădină la noi şi mă uit prin gard şi văd pe mama cum se da în vânt după trebi … nemaiputând suferi de foame, încep a mârâi prin gard: „Mămucă-i, iacătă-mă-s!” Ş-odată şi sar în ogradă, mă înfăţişez dinaintea mamei, aşa cum eram, îi apuc mâna, o sărut şi zic: „Mamă, bate-mă, ucide-mă, spânzură-mă, fă ce vrei cu mine; numai dă-mi ceva de mâncare, că mor de foame!”. Ea atunci, cum e mama cu bunătate, se uită galiş la mine şi zice oftând:

- Bine-ţi şade, coşcogeme coblizan, să umbli lelea pe drumuri în halul acesta şi să mă laşi tocmai la vremea asta fără leac de ajutor!

3. „M-am dus la târg să o vând. Acolo am început să strig cât mă ţinea gura:

- La cumpărat găini! La cumpărat găini!Un moşneag mă întrebă:

- De vânzare e găinuşa?- De vânzare, moşule!- Şi cât ceri pe ea?- Cât crezi şi dumneata că face!- Ia dă-mi-o să o cântăresc! Iaca poznă am scăpat-o!- Dar ce crezi, moşule, că te joci cu marfa omului? O să mi-o plăteşti cu viţica

ta!”

5

ANEXA 2

Recunoaşte şi citeşte fragmentul potrivit pentru imaginile date!

6

Anexa 3

FIŞĂ DE LUCRU

Formulaţi întrebări despre personajul principal din textul „La scăldat” / „La cireşe” / „Pupăza din tei”

Fiecare întrebare clară, corectă, se punctează.

1-Cine?

2-Unde? 3- De ce?

4- Când?

1-Cine _________________________________?

2-Unde ________________________________?

3-De ce ________________________________?

4-Când ________________________________?

Anexa 4

7

Dănilă Prepeleac – fişă de concurs

Povestea este scrisă de:

a) H. C. Andersen b) Fraţii Grimm c) Ion Creangă

Fratele cel sărac avea :

a) un cal b) o pereche de boi c) un măgar

Omul a plecat la:

a) târg b) magazin c) plimbare

El a schimbat boii pe un:

a) pat b) car c) miel

Ultimul schimb pe care l-a făcut a fost:

a) un bou pe un măgar b) o pungă pe o găină c) un gâscan pe o pungă goală

Prepeleac a pierdut toporul în:

a) apă b) pădure c) curte

El vrea să construiască:

a) o casă b) o mănăstire c) cetate

Dănilă se ia la întrecere cu un:

a) iepure b) Drac c) lup

El câştigă un:

a) car cu bani b) portofel cu bani c) burduf cu bani

Dracul a fost pedepsit de:

a) Dumnezeu b) copiii lui Dănilă c) Scaraoschi

Pentru fiecare răspuns corect ai primit un punct.

În total ai obţinut ……………puncte.

Astfel, te-ai clasat pe locul………………….

Desenează ce ţi-a plăcut mai mult din poveste.

ANEXA 5

8

ELEV: DATA: .................................... .........................

FIŞĂ DE LECTURĂ

Titlul: ........................................................................................................

Autorul: .....................................................................................................

Locul şi timpul desfăşurării acţiunii:

..................................................................................................................

..................................................................................................................

Personajele:

...........................................................................................................................................

Principalele evenimente ale întâmplării:

......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................................

Scrie expresiile frumoase din text:

....................................................................................................................................................

....................................................................................................................................................

Realizează un desen în care să reprezinţi scena care te-a impresionat!

Hansel şi Gretel – fişă de concurs

9

1. Cum era familia lui Hansel şi Gretel?a) bogată b) săracă c) foarte săracă

2. Ce era tatăl celor doi copii?a) pădurar b) tăietor de lemne c) îngrijitor de animale

3. Cine dorea să-I abandoneze pe copii în pădure?a) tata b) mama c) mama vitregă

4. Ce lăsa Hansel în urma lui, prima oară, pentru a găsi drumul de întoarcere din pădure?a) pietricele b) firimituri de pâine c) cenuşă

5. De ce nu au găsit Hansel şi Gretel , a doua oară, drumul de întoarcere?a) pietricele au fost ascunse de animalele păduriib) firimiturile au fost luate de vântc) firimiturile au fost mâncate de păsări

6. Unde i-a condus păsărica cea albă pe copii?a) La un palat b) la o căsuţă c) la o cabană

7. Din ce era construită căsuţa?a) din cărămidă b) din lemn c) din pâine, cozonac şi zahăr

8. Cine locuia în căscioară?a) o vrăjitoare rea b) un căpcăun c) Muma Pădurii

9. Pentru ce dorea vrăjitoarea să-l îngraşe pe Hansel?a) pentru a fi mai sănătos b) pentru a-l mânca c) pentru a fi mai puternic

10. Cum a reuşit Gretel să-şi salveze fratele?a) forţând gratiile de fier ale cuştii în care era închisb) adormind-o pe cotoroanţă cu o licoare pe care i-a dat-o să beac) închizând-o pe vrăjitoarea cea rea în cuptorul încins

11. În drumul lor spre casă, cine i-a ajutat să treacă peste o apă mare?a) o raţă sălbatică b) o lebădă c) o gâscă

12. Ce au adus copiii de la vrăjitoare?a) mărgăritare şi nestemate b) bomboane c)o baghetă magică

13. Cum i-a primit tata pe cei doi copii?a) ruşinat pentru fapta sa b) cu indiferenţă c) cu nesfârşită bucurie

Pentru fiecare răspuns corect ai primit un punct.

În total ai obţinut ……. puncte.

Astfel, te-ai clasat pe locul ……..

10