IMPORTANŢA LECTURII ÎN FORMAREA INTERESELOR PENTRU LITERATURĂ

“Carte frumoasă, cinste cui te-a scris Încet gândită, gingaş cumpănită, Eşti ca o floare, anume înflorită În mâinile mele care te-au deschis” (Tudor Arghezi - Ex libris)

“Capul copilului nu este un vas pe care să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi astfel încât, mai târziu, să lumineze cu lumină proprie.” Plutarh Realizat: Străuneanu Andreea

1.DESPRE CARTE ŞI IMPORTANŢA LECTURII

Importanţa lecturii este dată de

aspectele educative pe care le

implică

Aspectul cognitivAspectul cognitiv Aspectul educativAspectul educativ Aspectul formativAspectul formativ

Prin lectură elevii îşi îmbogăţesc cunoştinţele

despre realitate

Lectura contribuie esenţial la educarea

copiilor în dimensiuni etice

şi estetice

Lectura are drept consecinţă formarea

şi consolidarea deprinderilor de muncă intelectuală şi

dezvoltarea gandirii

•Cartea reflectă ca o oglindă lungul şir de secole al vieţii omenirii, istoria luptei sale pentru existenţă, pentru un viitor mai luminos.Cartea ne este prieten credincios de nădejde.

• Cartea este învăţătorul care te conduce la bine , te face să te bucuri, să râzi şi să plângi.Ea îţi oferă posibilitatea să te opreşti mai multă vreme asupra unui pasaj, să meditezi îndelung în timpul lecturii şi după ce ai ter minat să reiei cartea oricând.

• O carte te trimite la alte cărţi şi toate împreună formează baza trainică a culturii noastre.Toate celelalte mijloace de răspândire a cunoştinţelor rămân subordo nate cărţii.

• Cartea este o comoară fără preţ, în care unii îşi adună cele mai frumoase gânduri, ca alţii să le poată folosi în voie.

• Creaţia artistică exprimă atitudinea creatorului faţă de problemele sociale pe care le abordează, determină o cunoaştere activă a realităţii, contribuie la formarea şi orientarea concepţiilor cititorului despre societate.

•Literatura nu are doar o simplă valoare documentară, ci dezvăluie sentimentele şi gândurile oamenilor, reacţiile lor sufleteşti în cele mai variate situaţii, are o mare importanţă social-educativă.

• Lectura necesită nu numai îndrumare, ci şi control.Sondajul în lectura particulară trebuie să constituie o cerinţă obligatorie, manifestată în cadrul verificării cunoştinţelor elevilor şi în fiecare lecţie.

• Lectura în afara clasei are ca scop, dezvoltarea gustului elevilor pentru citit, să le stimuleze interesul pentru carte, să le satisfacă dorinţa pentru a cunoaşte viaţa ,oamenii şi faptele lor.

• Lectura este un instrument care dezvoltă posibilitatea de comunicare între oameni, făcându-se ecoul capacităţilor de gândire şi de limbaj.

Adrian Marino stabileşte următoarele modalităţi de lectură:

Lectura informaţie Lectura distracţie Lectura refugiu( formă de evaziune) Lectura plăcere Lectura cultură Lectura existenţăLor li se adaugă: lectura de întreţinere lectura curiozitate lectura drog (valoare terapeutică) lectura tranchilizant (valoare terapeutică)

2.Stimularea interesului pentru lectură Interesul pentru lectură nu vine de la sine, ci se formează printr-o

muncă a factorilor educaţionali (familia şi şcoala), o muncă ce presupune răbdare, perseverenţă şi voinţă.

Pentru ca apropierea de carte să devină o deprindere zilnică, iar plăcerea de a citi - o necesitate dorită şi trăită- e potrivit ca şi familia să se implice activ în apropierea copilului de miracolul cărţii, încă înainte de învăţarea alfabetului.

Familia constituie primul mediu de viaţă socială şi culturală, iar prin valorile pe care le transmite copilului asigură premisele dezvoltării intelectuale, morale şi estetice ale acestuia.

Şcoala are menirea de a forma un lector competent, dar şi un cititor care să-şi formeze gustul propriu pentru lectură, astfel încât să fie un cititor activ pe tot parcursul vieţii. Faptul că programele actuale sunt puse sub semnul comunicării are drept consecinţă conceperea lecturii atât ca act de cunoaştere cât şi ca act de comunicare (textul devine astfel dinamic, fiind un dialog al receptorului cu textul, participare activă la procesul de reconstruire a sensurilor).

3.NECESITATEA ÎNDRUMĂRII LECTURII Grija deosebită în vederea îndrumării lecturii cade în sarcina pro-

fesorului şi a familiei. Părinţii trebuie să cunoască lista lecturii su-plimentare din programa şcolară, urmărind după graficul şi plani-ficarea făcută de profesor cărţile citite pe parcursul unui semes-tru.

Controlul lecturii unor texte literare recomandate zilnic de părinţi şi săptămanal de către profesor trebuie să nu fie superficial şi neglijat.

Procedeele de efectuare a controlului sunt variate şi depind de scopul urmărit imediat.

SONDAJELE făcute în timp dau posibilitatea profeso-rului să obţină informaţii utile.Dacă dorim să consta-tăm ce citesc elevii, în ce măsură şi-au format o anu-mită concepţie despre o car-te sau despre un scriitor, formulăm o întrebare la ca-re se poate obţine un răs-puns precis:

• Ce cărţi ai citit luna aceasta?

• Care din povestiri ţi-au plăcut mai mult şi de ce?

CONTROLUL FIŞELOR DE CITITOR DE LA BIBLIOTECĂ ne ajută să vedem cât de pre-ocupaţi sunt elevii pentru lec-tura recomandată de programa şcolară, cât timp păstreaza o carte şi încotro se îndreaptă preferinţele acestora.

Prin VERIFICAREA ORALĂ a lecturilor de către profesor se îmbogăţeşte vocabularul ele-vilor.

Procedee de stimulare a elevilor pentru a citi şi alte opere literare ale unor autori studiaţi la clasă:

1.Portofoliulcuprinde portretul , date biografice şi aspecte esenţiale din opera lor, prilej ce stârneşte curioziatea şi interesul pentru lectură.

2.Ghicitorile literare

mijloace pasionante ce îi invită pe elevi la lectură. Se citeşte un fragment şi se cere elevilor să indice opera şi autorul, sau să recunoască opera în care personajul principal este....

3.Jocul cu versurile

profesorul recită unu-două versuri dintr-o poezie, iar elevii continuă.

4.Diafilmele,benzile audio şi cu poveşti

prezintă operele literare în imagini audio şi vizuale. După lectură elevii pot face comparaţii, stabilind asemănări între întâmplările prezentate.

5.Lecţii de po-pularizare a cărţilor

o carte nou-apărută se citeşte mai întâi de către profesor, după care se prezintă elevilor. Aceştia îşi notează titlul şi autorul, pentru a o putea procura.

6.Expoziţii de carte

se pot organiza în clasă şi cuprind cărţi despre o temă anume ce pot fi lecturate de elevi- ex. Din viaţa plantelor, Trecutul glorios al patriei, Povestiri despre animale.

7.Şezătorile invită din nou elevii la lectură

8.Dramatizări-le

făcute cu şcolarii după unele texte literare i-au stimulat pe elevi să citească mai mult din drama-

turgia românească.9.Citirea în co-lectiv

se face de către profesor sau elevii care citesc corect şi expresiv; are rolul de a aprofunda şi de a purta discuţii pe marginea lecturii citite.

4.Criterii generale în selectarea şi indicarea titlurilor pentru lectură

Titlurile lecturilor vorTitlurile lecturilor vor fi indicate copiilor fi indicate copiilor

în funcţie de în funcţie de următoarele criteriiurmătoarele criterii

•Gradul dezvoltăriiGradul dezvoltării psihice a elevilor:psihice a elevilor:

gandire,limbaj,gandire,limbaj,imaginaţie şi emoţii.imaginaţie şi emoţii.

•Sfera de intereseSfera de interese şi preocupări şi preocupări

ale elevilorale elevilor

•Calităţile educative Calităţile educative şi estetice ale şi estetice ale cărţii indicatecărţii indicate

5.Principalele orientări în didactica lecturii 1.MODELUL CULTURAL este centrat pe profesor.

Predomina transmiterea de informaţii despre text ca produs cultural.

2.MODELUL LINGVISTIC solicita participarea activă a elevului, fiind asociat frecvent cu tehnici de analiză lingvistică, având un caracter analitic.

3.MODELUL DEZVOLTĂRII PERSONALE centrat pe elev, în care predomină valorizarea reacţiilor personale în receptarea textului. Accentul cade pe motivarea elevului pentru lectură prin corelarea temelor şi aspectelor întâlnite în textele literare cu experienţa personală a acestuia.

Pentru ca lectura să devină mai motivantă pentru elevi, există principii considerate

esenţiale Lectura să fie centrată pe sensurile pe care un text le poate

genera Lectura să fie interactivă (receptorul intră în dialog cu textul,

pune întrebări, încearcă să formuleze răspunsuri personale

Lectura să fie exersată (elevilor li se creează oportunităţi de a citi în scopuri diverse texte variate; profesorul foloseşte în mod

consecvent la orele de literatură un algoritm de lucru cu textul);

Lectura să aibă un scop pe care elevii să-l poată identifica (plăcere, cunoaştere, descoperirea unor strategii de lectură etc.);

Lectura să fie încurajată (prin atitudinea personală a profesorului care valorizează lectura, dar şi prin feed-back).

6.CUM SĂ CITIM MAI BINE ŞI MAI RAPID Ideea esenţială în acest domeniu este

îmbunătăţirea înţelegerii celor citite. Aplicând metoda RICAR vom dobândi obişnuinţa unei lecturi active şi cu scop precis.

Trei sunt elementele care trebuie urmărite în lectura atentă a unui text:

• A. Ideile principale

• B. Detaliile importante

• C. Evaluarea textului

A.IDEILE PRINCIPALE

Ele se pot găsi la nivelul cărţii, al capitolului, al subcapitolului sau al paragrafului.

Ideea principală a unui text descriptiv este transmisă de ansamblul textului respectiv.

În textele discursive ideea principală este conţinută într-o frază-cheie, aflată:

La începutul textului, în abordările deductive - în care mai întâi se formulează o idee, iar apoi este argumentată.

La sfârşitul textului, în abordările inductive - în care se porneşte de la fapte şi argumente, pentru a se ajunge în final la concluzii.

B.DETALIILE IMPORTANTE

Acestea pot fi dovezi, exemple sau argumente în favoarea ideii principale. Observarea detaliilor poate fi uşurată de urmărirea câtorva tipuri de indicii:

Indicii de structură a textului: diferite tipuri de caractere tipografice (subliniate, cursive, aldine); numerotări; aranjarea textului în pagină. indici morfo-sintactici. Acestea sunt cuvinte şi expresii cheie,

cum ar fi: „pe de altă parte“, „totuşi“, „cu toate acestea“, „de exemplu“, „de aceea“ etc.

Diagrame şi tabele Deşi unii cititori neexperimentaţi au tendinţa neglijării lor, aceste

indicii pot fi de mare valoare: ne ajută în înţelegerea ideilor principale şi a detaliilor importante; pot face să nu mai fie necesară lectura textului; pot cuprinde idei şi amănunte importante nemenţionate în text

C.EVALUAREA TEXTULUI

O bună înţelegere a unui text presupune: interacţiunea cu textul; o atitudine sceptică, critică faţă de acesta; aprecierea textului din perspectiva implicaţiilor

practice pe care le poate avea pentru noi. Următoarele întrebări s-ar putea dovedi extrem de

utile în evaluarea textului citit: Sunt corecte datele faptice prezentate în el? Face el distincţie între date faptice şi opinii? Rezultă concluziile lui din datele faptice? S-ar putea extrage şi alte concluzii din faptele

prezentate? Concordă concluziile lui cu ale tale şi cu ale altora?

CUM PUTEM CITI MAI RAPID A. Elementele citirii FIXĂRILE - opriri ale ochilor în timpul parcurgerii textului (atunci

are loc de fapt citirea). Reducerea numărului de fixări poate duce la mărirea vitezei

de citire. CÂMPUL VIZUAL - numărul de cuvinte pe care le poate cuprinde

şi citi ochiul dintr-o dată în momentul fixării. Mărirea prin exerciţii şi efort intens a câmpului vizual poate

duce la mărirea vitezei de citire. REVENIRILE - mişcări înapoi ale ochilor în timpul citirii, datorate

lipsei de concentrare. Prin concentrare şi reducerea la maximum a revenirilor se

poate mări viteza de citire. SUBVOCALIZAREA - pronunţarea în gând sau în şoaptă a

cuvintelor citite. Viteza pronunţării cuvintelor fiind mai mică decât viteza de mişcare

a ochilor, pentru mărirea vitezei de citire este necesară eliminarea subvocalizării

B. Sugestii pentru îmbunătăţirea vitezei de citire Verificaţi dacă nu aveţi cumva nevoie de ochelari. Încetaţi să mai pronunţaţi cuvintele în gând. Faceţi eforturi conştiente de a citi mai rapid. Citiţi pe unităţi de gândire. Îmbogăţiţi-vă în mod continuu vocabularul: citind în mod diversificat; învăţând rădăcinile greceşti şi latineşti ale cuvintelor; notând cuvintele noi pe care nu le înţelegeţi; folosind dicţionarul pentru a identifica sensul

cuvintelor noi; utilizând în scris şi în vorbire cuvintele nou învăţate

C. Exersarea citirii rapide Exerciţii de citire rapidă seara înainte de

culcare (15-20 de minute): citirea unor articole de lungime constantă; cronometrarea vitezei de lectură şi notarea

progresului; controlul înţelegerii. Citirea mai rapidă a tuturor textelor.

7.Metode de evaluare a dezvoltării competenţelor de lectură şi a atitudinilor faţă de lectură.

Evaluarea trebuie să vizeze obiectivele programei;

Evaluarea trebuie să fie realizată prin probe care să acopere atât abilităţile de exprimare orală, cât şi pe cele de exprimare scrisă în receptarea textelor prin metode diverse;

Evaluarea trebuie să vizeze, în primul rând, latura calitativă a procesului de lectură (competenţele şi atitudinile elevului);

Evaluarea trebuie să vizeze progresul fiecărui elev în raport cu un moment anterior.

8.Bibliografie

• Cornea, Paul, Introducere în teoria lecturii, Ed. Minerva, Bucureşti, 1988

• Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2000

• PARFENE C., Literatura în şcoală. Iaşi, 1997.