Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013

În acest număr:

Lăudatio pentru carte

și lectură

1

Proiecte în cadrul

FNCL

2

FNCL, ediția a III-a.

Bilanțuri

7

FNCL și promovarea

valorilor locale

10

Experiența din terito-

riu

11

Festivalul Cărții și

Lecturii pe meridia-

nele globului

22

Festivalul Național al Cărții și Lecturii

Buletin informativ nr. 2, 2013

Laudatio pentru carte şi lectură (Mesajul Primei Doamne a Republicii Moldova

Margareta Timofti susținut la festivitatea de închidere a

Festivalului Național al Cartii si Lecturii, ediția a III-a, 2013)

Bib l io t eca Na ț iona l ă a Repub l i c i i Mol dova

Citate despre carte și lectură

„Lectura înaripează sufletul”

F. Volter

„Lectura e cea mai bună şi cea mai

eficientă învăţătură”

A.S.Puşkin

„Cărţile sunt adevăraţii prieteni ai

copilăriei noastre şi mângâierea vieţii

întregi”

G.Călinescu

„Cartea bună se încorporează în tine”

Nicolae Iorga

Pentru mine, ca

profesionist care am muncit

mulţi ani printre cărţi,

biblioteca, cartea şi, lectura

sunt valorile supreme, care

pot înălţa omul spre culmi

nebănuite. Drumul spre

cunoaştere şi dezvoltare

trece prin carte şi cu cât mai

greu este bagajul de

cunoştinţe adunat din cărţi,

cu atât mai largi sunt

orizonturile pe care o

persoană le poate cuprinde.

Prin carte se

transmite memoria colectivă

a omenirii, de aici şi marea

apreciere de care cartea se

bucură încă de la

începuturi. Probabil nu

există alte lucruri sau

fenomene care să fi fost mai

elogiate decât cartea şi

puţine sunt marile

personalităţi care să nu se fi

pătruns de marile valori,

ascunse printre pagini şi să

nu fi trimis mesajul acestei

preţuiri către noi. Mărturie

sunt numeroasele proverbe,

citate, cuvinte înaripate,

gânduri de la cele

arhicunoscute, cu care am

crescut, începand cu “Cine

ştie carte are patru ochi” şi

terminând cu cele la care

am ajuns tot prin carte şi

care au semnături grele

precum Seneca, Petrarca,

Confucius, Descartes, Volter şi

mai apropiaţii de noi Miron

Costin, Eminescu, Eliade,

Cioran şi atâţea alţii.

FNCL vine să

accentuieze o dată în plus

marea importanţă şi rolul

cărţii în viaţa tuturor

oamenilor care vor să treacă

prin viaţă cu folos şi poate

să-i ajute să înţeleagă ce

avea în vedere Theodore

Parker când scria că “o carte

extraordinară care vine de

la un gânditor remarcabil

este o corabie a gândirii,

plină până la refuz cu

adevăr şi frumuseţe”.

Cărţi bune, sunt multe, iar

timpul s-a comprimat şi

nimeni nu are suficient

timp să le citească pe toate,

dar poate să le citească

pe cele mai bune,

surse veritabile care

Festivalul Național al Cărții și Lecturii 2

influenţează imaginaţia şi creativitatea.

Pentru aceasta se fac numeroase topuri,

clasamente. Pentru aceasta există cluburi şi

asociaţii ale iubitorilor de carte şi tot pentru

aceasta există bibliotecarii care trebuie să

îndrume cititorii spre cele mai bune şi

valoroase cărţi.

În acest scop a fost concepută şi acestă

ediţie a festivalului şi la fel toate ediţiile care

vor urma. FNCL vine să reanimeze multe din

căile şi metodele de promovare a cărţii şi

lecturii rămase în umbră, dar şi să scoată în

prim plan metode noi inovative, devenite

posibile odată cu implementarea tehnologiilor

de informare şi comunicare. De rând cu toate

acestea, FNCL vine să atragă atenţia

decidenţilor şi cercurilor largi de cititori

asupra problemelor mai vechi şi mai noi

ce ţin de carte şi lectură. Rezolvarea

acestor probleme este de interes major,

pentru că nici unui stat nu trebuie să-i

fie indiferent dacă cetăţenii statului

citesc sau nu şi care sunt preferinţele de

lectura ale acestora.

În toate timpurile, biblioteca,

cartea şi lectura au contribuit la

dezvoltarea personalităţii şi rămân

mereu esenţiale în dobândirea

cunoştinţelor şi dezvoltarea

competenţelor. Să ascultăm îndemnul lui

Confucius “Oricât de ocupat ai fi, trebuie

să găsești timp ca să citești. Altfel vei

capitula în fața ignoranței”.

Proiecte în cadrul FNCL

Campania “Cartea – dar neprețuit”, acţiune de susținere a

bibliotecilor publice prin donații de carte În cadrul FNCL

fiecare biblioteca va

organiza propriile

manifestări culturale. A

fost elaborat însă şi un

proiect în care a fost

inclusă câte o bibliotecă

din cele 12 raioane care

implementează proiectul

pilot NOVATECA. Ideea

proiectului este de a

accentua faptul că viitorul

bibliotecii este biblioteca

„hybrid” sau biblioteca

mixtă unde vor conveţui

împreună calculatorul şi

cartea, care lucrează, şi

vor lucra şi mai bine,

modernizându-şi activitatea, în vederea îmbunătăţirii calităţii

vieţii cetăţenilor. O altă idee este că atunci când oameni din

altă ţară vin să ne ajute (prin proiectul pilot NOVATECA au

fost dotate cu calculatoare 68 de biblioteci publice din 12

raioane, iar bibliotecarii din bibliotecile beneficiare au fost

instruiţi în vederea utilizării tehnologiilor moderne de

informare şi comunicare) cei de-ai casei nu pot rămâne

nepăsători. În cadrul proiectului vor avea loc întâlniri cu

scriitori, Centrul de Cultură și Carte Românească va dărui

fiecărei biblioteci selectate câte un set de cărţi, participanţii

la întâlniri pot veni şi ei cu câte un dar, urmând îndemnul

lansat anterior „Dăruieşte cartea cea mai dragă ţie ca să

semeni bucurie”.

Coordonatorul proiectului: Biblioteca Naţională a

Republicii Moldova

28 august

Activitatea de lansare a campaniei naţionale „Cartea –

dar nepreţuit” În susţinerea bibliotecilor publice prin

donaţii de carte.

Ora 11. Biblioteca Publică Raională Străşeni

31 august Ora 15. s. Sarata Galbenă, RAIONUL HÎNCEŞTI

1 septembrie Ora 11. s. Corneşti, RAIONUL UNGHENI

Ora 14. s. Temeleuți, RAIONUL CĂLĂRAȘI

3 septembrie Ora11. s. Ciocîlteni, RAIONUL ORHEI

Ora 14.s.Văsieni, RAIONUL TELENEŞTI

4 septembrie

Ora 11. s. Chetrosu, RAIONUL DROCHIA Ora 14. s. Cosăuţi, RAIONUL SOROCA

5 septembrie (2 echipe) Ora 11, or. Căinari, RAIONUL CĂUŞENI

Ora 11. Comrat, UTA GĂGĂUZIA

Ora 14. s. Valea-Perjei, RAIONUL TARACLIA 6 septembrie

Ora 11.s. Borogani, RAIONUL LEOVA

Ora 14. s.Crihana Veche, RAIONUL CAHUL Din componenţa echipelor, care se vor deplasa în

localităţile enumerate mai sus fac parte: Mihai Cimpoi,

Aurelian Silvestru, Vasile Bahnaru, Iulian Filip, Vlad

Creţu, Vasile Căpăţână, Ianuş Turcanu, Claudia Partole,

Ion Mânăscurtă, Vitalie Răileanu, Iurie Colesnic, Ion

Găină, Dumitru Crudu, Valeriu Matei, Nicolae Dabija şi

alţi sciitori.

Vera Osoianu

3

de cineva. Nicio întâmplare din viaţă nu se compară,

pentru mine, cu aventura lecturilor, cu lumea cărţilor.

Cartea, în acest sens, nu e doar o meserie pentru mine,

nu e doar o vocaţie sau un hobby. E un mod de viaţă…

- Care sunt cărţile care au un loc aparte

în sufletul şi inima dvs?

- …Acestea sunt volumele copilăriei: Jules

Verne (Insula misterioasă, în primul rând), Conan

Doyle, basmele din ciclul celor O mie şi una de nopţi,

poveştile şi Amintirile lui Ion Creangă. Ar urma cele

care, la timpul lor, erau semiinterzise şi cvasinecunos-

cute în URSS: Kafka, Ionesco, Camus, Orwell, Vonne-

gut, Bradbury. Apoi descoperirea literaturii române:

Caragiale (Ion Luca, dar şi Mateiu), Rebreanu, Camil

Petrescu, Sadoveanu, Minulescu, Topârceanu, Ar-

ghezi, Barbu, Blaga, Bacovia. Pe lista celor la care

revin sunt şi marii ruşi: Gogol, Cehov, Dostoievski,

Tolstoi, apoi ruşii mai noi: Pasternak, Venedikt şi Vik-

tor Erofeev, Petruşevskaia, Tolstaia, Uliţkaia, Pelevin.

În fine, gurmanzii literari Umberto Eco, Borges,

Marquez, Buzzati, iar alături de ei, revin permanent

(nu în memorie, ci cu cartea deschisă pentru relecturi

de plăcere) Rabelais, Cervantes, Boccaccio.

În luna august – nici o zi fără gândul la carte

Instrumentele

Web 2.0 (bloguri,

rețele de socializare)

oferă posibi l i t ăț i

enorme de creare a

conținuturilor online

p r i n f o l o s i r e a

i n t e l i g e n ț e i ș i

cunoștințelor colective.

Pentru a explora din

plin aceste posibilități,

organizatorii FNCL și-

au propus realizarea

proiectului În luna august – nici o zi fără gândul

la carte. Pe parcursul acestei luni pe Blogul de

biblioteconomie și știința informării, pagina

FNCL http://clubbib2.wordpress.com/fncl/ și

p e p a g i n a d e p e F a c e b o o k a F N C L

https://www.facebook.com/pages/Festivalul -

Na%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii-

%C8%99i-Lecturii/265084846839706 au fost

postate texte (poezii, citate, gânduri, etc) despre

carte, lectură, bibliotecă. Bibliotecarii din plin s-

au implicat în realizarea acestui proiect: au fost

trimise prin caseta de conversații de pe interfața

blogului, prin pagina FNCL de pe Facebook, prin

poșta electronică conținuturile care le dețineau în

format electronic sau link-urile de unde au fost

descărcate.

În septembrie textele au fost grupate și

incluse în culegerea online Cine vrea să știe carte

trece mai întâi prin cărți. Textele postate, iar ulterior și culegerea de

texte, vor putea fi folosite de către bibliotecari și

alte persoane interesate pe parcursul organizării

FNCL, la organizarea diverselor manifestări pe

parcursul anului, precum și la organizarea edițiilor

viitoare a FNCL.

Vera Osoianu

Cartea şi lectura în viaţa personalităţilor

Proiectul realizat online a fost “Cartea şi

lectura în viaţa personalităţilor”. Nume notorii care au

diverse tangenţe cu cultura cărţii au fost rugate să

răspundă la două întrebări:

Ce înseamnă cartea și lectura pentru dvs?

Care sunt cărțile care au un loc aparte în

sufletul și inima dvs?

Răspunsurile pot fi accesate pe pagina Festi-

valul Naţional al Cărţii şi Lecturii de pe Blogul de Bib-

lioteconomie şi ştiinţa informării: http://

clubbib2.wordpress.com/fncl.

Crâmpeie din interviuri...

- Ce înseamnă

cartea şi lectura pentru

Mircea V. Ciobanu?

- …De câtva timp

chiar asta fac: citesc cărţi şi le

vorbesc altora despre ele. Mai

întâi bibliotecarilor, apoi

prietenilor, apoi elevilor şi

studenţilor, iar apoi scriind despre ele pentru toţi cei

interesaţi. Nu este o meserie în sensul clasic al cuvân-

tului (meseria mea de astăzi e să fac cărţile altora). Dar

este o ocupaţie predilectă şi, mai ales, una neimpusă

http://clubbib2.wordpress.com/fncl/

https://www.facebook.com/pages/Festivalul-Na%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii-%C8%99i-Lecturii/265084846839706



http://clubbib2.wordpress.com/fncl



- Ce în-

seamnă cartea și lec-

tura pentru Gheor-

ghe Erizanu? - Nu putem

despărți cartea de

lectură. Nu există

carte dacă nu există

lectură. Nu există

lectură dacă nu există carte. Nu vorbesc doar de

cartea clasică, mă refer și la cea digitală. Nu e nicio

diferență.

- Care sunt cărțile care au un loc aparte în

sufletul și inima d-stră?

- Sunt primele cărți. Forma, textul, imag-

inile le am în memoria primordială. De peste 40

de ani. Acul și barosul de Ion Creangă, o carte

cu o copertă de un verde mat și cu ilustrații de

Igor Vieru. Era o carte capsată de prin anii 60.

Erau câteva texte scurte.

Apoi poemele lui Eminescu cu ilustrații de Igor

Vieru. Format mare, supracopertă. E cel mai fru-

mos Eminescu…

- Ce în-

seamnă cartea și

lectura pentru

Iulian Filip?

- Cartea este

fereastra prin care

privești lumea, -

imensa, diferita

lume, - de care nu

te mai saturi. Lumea e diferită, diferită e surprinsă

într-o carte ori alta – diferit se vede din diferite

ferestre. Dar diferența, schimbarea vederii lumii, se

naunțează și din partea astlaltă, a cititorului/

privitorului prin aceste magice optici – cărțile/

ferestrele, fiindcă și el se schimbă …

- Care sunt cărțile care au un loc aparte în

sufletul și inima d-stră?

- Mi-s dragi poezia, inclusiv cea mai veche

poezie (folclorul), grafica, pictura, muzica, istoria

artelor, istoria afirmării cuvântului, mersul pe jos,

cetirea naturii, apelor… La Biblie revin periodic

(să precizez niște înțelesuri); la Eminescu ape-

lez la tot pasul; la Socrate fac trimitere perma-

nent; la Creangă am constatat acum câțiva ani că

prind să-i deslușesc întreg teatrul; de Prinț și

cerșetor, Mark Twain, recunosc că mi-s legate

începuturile lecturilor mele de căpătâi în copi-

lărie; Confesiunile lui Jean Jaques Rousseau nu

le-am escaladat din prima, dar a doua oară mobil

mi-a devenit o partidă de șah a lui Rousseau cu

prințul Conti (am găsit paginile cu celebrul club

de șah din epocă) – acum simt că o să le recitesc,

ghiontit de Mihail Sadoveanu cu Istoria șahului

(prozatorul nostru l-a descoperit pe celebrul

șahist francez din acea epocă Philidor, pseu-

donumele compozitorului francez…); de

Ghepardul lui Giuseppe Tomasi Di Lampedusa

mi-i a reveni/vorbi, dar pândesc stări anume...

Prima Doamnă a Republicii

Moldova Margareta Timofti

- Care sunt pasiunile

pentru care încă vă mai găsiţi

timp?

- Pasiunile mele vin

încă din adolescenţă, una

dintre ele fiind lectura. În

lipsa unor mijloace de

informare, comparabile cu

cele de azi, biblioteca sătească şi cea şcolară erau locul

meu de desfătare sufletească. Această pasiune m-a

însoţit pe tot parcursul vieţii şi „recidiva”, mai ales

atunci când bibliotecară fiind, citeam cu multă plăcere

cărţile rare.

- Care sunt autorii preferaţi şi cărţile de

căpătâi din biblioteca familiei Timofti?

- Fiecare dintre noi, în diferite etape ale

vieţii, a avut predilecţie pentru anumiţi autori. Deci

nu există unul la care aş face trimitere în mod

special. Am început cu cărţile şi autorii care făceau

parte din programa şcolară, apoi cele de cultură

generală, istoria culturii, cărţi de aventură (Jack

London), de fapt, tot ceea ce la momentul respectiv

mi se părea interesant. Dar, recunosc că există o

ierarhie a autorilor pe care i-am citit în perioada

sovietică, de exemplu, Cinghiz Aitmatov.

Actualmente citesc „Maitreyi” de Mircea Eliade,

după ce tocmai am încheiat „Tema pentru acasă” a

lui Nicolae Dabija. Din literatura rusă îmi plac

Paustovski, Cehov, Dostoievski şi alţii.

5

- Ce înseamnă

cartea și lectură pen-

tru Nadejda Pădure? - „Oricum, fac

parte dintre cei care

nu cred că drumul

spre fericire duce prin

cenușa bibliotecilor”.

Octavian Paler.

Cartea reprez-

intă pentru mine de

f a p t v ă z d u h u l ,

oceanul, țărâna și

toate stihiile în care mă simt bine, confortabil, pro-

tejată, așteptată și mulțumită de sine. Odată cu

prima carte ținută în mână lectura mi-a devenit

pasiune și necesitate. Deși părinții și bunicele

mele au fost oameni simpli, în casa noastră a ex-

istat bibliotecă de familie, iar pe lângă un copil cu

cartea în mână toți treceau „în vârful degetelor”.

- Care sunt cărțile care au un loc aparte în su-

fletul și inima d-stră?

- Nu aș putea numi câteva cărți care m-au

influențat pentru că au fost multe. În diferite pe-

rioade ale vieții și lecturile au fost diferite.

Adolescența a fost marcată de literatura univer-

sală, aleasă la întâmplare în orele mele de însin-

gurare printre rafturile bibliotecii, dar și de

poezie. Păstrez și până acum câteva carnețele cu

poezii conspectate în acele timpuri, iar printre

autorii textelor sunt Liviu Deleanu, Grigore

Vieru, Petru Cruceniuc, Agnesa Roșca, Emil

Loteanu, Dumitru Matcovschi și alții. Au urmat

anii de studenție cu clasicii literaturii universale.

Perestroika a venit cu cărțile ei inedite ca şi

conținut și pe care le citeam pe nerăsuflate, prin-

tre autorii descoperiți în acei ani fiind Anatoli

Rîbakov, Vladimir Nabokov, Boris Pasternak,

Alexandr Soljenițîn.

Alexe Rău despre arta lecturii

E u r o p a

Liberă: Întrebarea

pentru un profe-

sionist al cititului:

cum să reuşească

un om normal, nu

ca dumneavoastră,

care vă faceţi me-

serie din citit şi din

d e p o z i t a r e a

înţelepciunii, cum

să reuşească să fie

la curent, barem să

răsfoiască pe deasupra tot ce apare în materie

de carte?

Alexe Rău: „Lectura este o artă. Nu poţi

să cânţi la pian, dacă nu ştii note şi câteva acor-

duri. Nu poţi utiliza computerul, dacă nu ştii ce e

Windows. Lectura e la fel. Există ştiinţa lecturii.

Există diferite feluri de lectură: cititul pe diago-

nală, lectură profundă, pentru cercetare ştiinţifică,

lectură de delectare. Sunt 7-8 genuri de lectură.

Ele trebuie însuşite.”

Europa Liberă: Dar până acolo poţi să

te îneci. Până a ajunge la genurile de lectură, te

îneacă titlurile, te îneacă autorii. Cum să ai dis-

cernământul omului care să se descurce?

Alexe Rău: „Cum să-ţi spun… Există

acest pericol. Şi, dacă, cum spunea André Maur-

ois, există nişte lucruri în domeniul lecturii, în

domeniul creşterii intelectuale, care trebuie făcute

la o anumită vârstă. Există o vârstă, când omul

este ca buretele: absoarbe informaţia. Există o vâr-

stă, când omul nu mai absoarbe informaţia. Fiinţa

ta nu-ţi mai permite. Tu de acuma trebuie să

creezi, să utilizezi, să transmiţi informaţia alt-

cuiva. Aşa e construită natura. Dacă noi n-am în-

văţat în şcoală arta lecturii, este greu la o anumită

vârstă să te remodelezi. Deci, e nevoie ca, din

fragedă copilărie, din şcoală să fie studiată arta

lecturii. Şi după aceea te orientezi uşor.

Chiar dacă nu le-ai însuşit pe toate acestea

şi dacă nu vrei să devii un Immanuel Kant sau un

Einstein, eşti un simplu cetăţean, există o metodă

admisă în toată lumea: ai luat o carte, începi s-o

citeşti, dacă nu-ţi place, ai tot dreptul cetăţenesc să

o pui deoparte şi să nu o mai citeşti, să cauţi alta

care-ţi place.”

http : / /w w w .europ a l ibera .o rg /cont ent /

article/24698049.html

http://www.europalibera.org/content/article/24698049.html

http://www.europalibera.org/content/article/24698049.html

Valentina Casian, primarul or. Străşeni, despre carte


Cartea este viaţa timpului. Tot ceea ce ai

reuşit sau nu ai reuşit să trăieşti în această viaţă găs-

eşti în carte. Multitudinea de idei, sentimente, trăiri,

contemplări – toate aceste lucruri le putem găsi în

cărţi. Tot ce se poate gândi despre o lume încape

într-o carte.

Cartea este un univers în care ne regăsim

fiecare dintre noi cu grijile, nevoile, dar şi bu-

curiile noastre. În această lume schimbătoare

până la urmă un singur prieten rămâne neschim-

bat – cartea. Părinţii ne ajută să devenim oameni,

iar cărţile – să rămânem.

Sunt ferm convinsă, că organizarea Fes-

tivalui Național al Cărții și Lecturii va reuni lo-

cuitorii oraşului Străşeni întru promovarea cărţii,

a celor mai incontestabile valori ale neamului

nostru. Felicit pe toţi cei care au venit cu

ideea organizării Festivalului Naţional al Cărții

și Lecturii, Vă mulţumesc pentru efortul depus şi

Vă doresc succese în continuare.

Cu mult drag pentru toţi iubitorii de

carte,

Valentina Casian

Primarul or. Străşeni

Iurie Colesnic, despre carte

Se scrie și se vorbește mult despre

Marile minuni ale lumii. Se pomenesc minuni

din antichitate, minuni moderne, dar după păre-

rea mea cea mai mare minune a lumii este

CARTEA. Ea a reușit să unească între ele

civilizații, să transforme conștiința umană, să

miște din loc oamenii și să-i trimită în cosmos

în căutare de viață pe alte planete. Dar ceea ce

este mai important ne-a povățuit mereu că tre-

buie să fim mai buni, mai indulgenți mai

toleranți, că doar atunci vom fi ceea ce tre-

buie și cum trebuie să fim.

Apropierea mea de carte s-a produs

accidental. Aveam cărțile mele și până la

șase ani, urmăream cu plăcere desenele, dar

nu-mi plăcea să citesc, nu-mi era interesant.

Părinții mei, învățători, încercau în fel și chip

să mă facă să citesc , dar era înzadar. Așa a

fost până în vacanța de iarnă în clasa treia,

când după sobă la bunica, pe o laiță mare am

deschis o carte nu prea groasă despre o

rățușcă. Era o povestioară de Ion Druță, —

Cenușica. Am citit-o și am rămas vrăjit de

puterea cărții care mi-a adus în față o dramă

și m-a făcut să simt o mare părere de rău că

nu pot ajuta în nici un fel acea nenorocită

rățușcă. De acum încolo și până azi n-am

mai lăsat cartea din mână, căci în ea se as-

cunde un Univers de care am neapărată ne-

voie, una dintre cele mai Mari Minuni ale

Lumii…

7

Festivalul Național al Cărții și Lecturii. Ediţia a III-a, 2013.

Bilanţuri

Printre numeroasele festivaluri care în

ultimii ani încearcă să prindă rădăcini: festivalul

mărului, festivalul cartofului, festivalul străzii şi

multe, multe altele care fiecare în parte îşi are

rostul său, FNCL are drept incontestabil de

existenţă şi este de datoria noastă să-l facem să se

transforme în tradiţie şi să ia amploare pentru că

este axat pe promovarea celei mai mari valori care

a existat vreodată, cel mai sublim şi enigmatic act

al creaţiei – cartea şi respectiv celelalte două

componente ale triadei cunoaşterii lectura şi

biblioteca. Mai mult decât atât nici o manifestare

de proporţii, dacă se vrea şi de calitate, nu poate

avea loc fără studiu, documentare care se face tot

prin lectură şi carte, indiferent de format. Lucrul

acesta pare a deveni tot mai clar, pentru că la

ediţia a treia, 2013 a Fesivalului Gustar a fost

organizată şi o zonă a cărţii, care potrivit

organizatorilor s-a bucurat de mare succes.

Despre conştientizatea importanţei

deosebite a cărţii, indiferent de format, în

păstrarea identităţii culturale naţionale şi a

valorilor civilizaţiei umane, în transmiterea

cunoştinţelor, înţelepciunii şi informaţiei din

generaţie în generaţie vorbesc numeroasele

iniţiative promovate în ultimii ani la nivel

internaţional.

La 16 august 2013, Biblioteca Naţională a

Singapurului a găzduit cel de-al doilea Summit

Internaţional al Cărţii, o iniţiativă a Bibliotecii

Congresului de a celebra influenţa durabilă a cul-

turii cărţii şi importanţa bibliotecii şi a cărţii în

prezervarea identităţii culturale naţionale şi a civi-

lizaţiei umane. Biblioteca Congresului pre-

conizează să organizeze summitul în fiecare an, în

diverse capitale culturale ale lumii după modelul

jocurilor olimpice. Primul Summit Internaţional al

Cărţii a avut loc în anul 2012 în Washington DC.

Summitul a fost conceput ca o întrunire

anuală a liderilor domeniului pentru a discuta di-

verse aspect privind cultura cărţii şi în special

valoarea cărţii ca format crucial în promovarea

culturii şi cunoştinţelor.

Discuţiile din anul acesta sau axat pe:

Semnificaţia cărţii în civilizaţia umană

Viitorul cărţii

Viitorul bibliotecilor.

Importanţa cărţii şi a lecturii este conştien-

ţizată la diverse niveluri de responsabilitate.

„Cărţile fac parte din istoria noastră, din identi-

tatea noastră şi este de datoria noastră să le facem

accesibile tuturor” acesta a fost mesajul preşedin-

telui Franţei, François Hollande adresat scriito-

rilor și editorilor la o recepție, organizată la

palatul Elysee înainte de inaugurarea Salonului de

Carte de la Paris, care a avut loc la 22 martie

2013. “… cartea nu este o marfă ca toate cele-

lalte, cărţile ne învaţă cum să trăim, ne struc-

turează personalitatea. Trebuie să facem tot posi-

bilul pentru ca să le redăm copiilor gustul pentru

lectură, a mai subliniat François Hollande şi l-a

citat pe scriitorul Michel Tournier cu următoarea

frază: „Citiţi, citiţi, cititul vă face fericiţi şi inteli-

genţi”.

FNCL este în consens cu manifestările de

acest fel organizate în lume şi vine să celebreze

puterea şi valoarea cărţii, dar şi să scoată în prim

plan problemele acumulate în domeniul bibliote-

car, dar şi în domenii adiacente precum editarea şi

distribuirea cărţilor. Invocăm doar câteva cifre

pentru a demonstra că problemele sunt enorme. La

începutul anului 2013 au fost publicate statisticele

privind rezultatele anului editorial 2012. Potrivit

acestora, în anul editorial 2012 în ţară au fost

editate 2724 titluri de cărţi şi broşuri într-un tiraj

de 3.548,5 exemplare. Sunt cifre absolute care nu

ne spun nimic, dar dacă scoatem în faţă un

indicator de performanţă precum exeplare per

locuitor înţelegem cam pe unde ne aflăm în

comparaţie cu vecinii noştri din regiune. Dacă în

anul 2012 ruşii au editat 3,77 exemplare per

persoană, în ţara noastă au fost editate 0,99

exemplare per persoană sau aproape de partu ori

mai puţin.

Câte din cărţile editate au ajuns în

biblioteci? Bibliotecile publice au achiziţionat

422,0 de exemplare sau aproximativ 11%. Este

mult sau puţin? Este extrem de puţin dacă

analizăm dinamica unui indicator de performanţă

foarte important şi anume rata medie de înnoire a

fondului de publicaţii care se calculează împărţind

fondul total la achiziţii pe perioada anului

raportat. Bibliotecile publice au nevoie de 50 de

ani (media pe cinci ani) pentru a înnoi fondurile

de publicaţii. Aceasta în timp ce foruri

internaţionale de profil precum IFLA/UNESCO


recomandă o rată de înnoire a fondului o dată la 7-

10 ani. Speranţa de viaţă fiind de aproximativ 69 de

ani înseamnă că noi nu avem baza necesară

evoluţiei pe spirală. Aici este marea noastră

problemă. Nici un stat nu trebuie să fie indiferent

dacă cetăţenii citesc sau nu şi ce anume citesc.

Publicaţiile în limba română constituie doar

47% din fondul total de publicaţii. Volumul

publicaţiilor cu grafie latină creşte foarte încet. În

anul 2012 acestea au constituit 27,8% din fondul

total de publicaţii, şi 60,8% din fondul total de

publicaţii în limba română. 39,2% din fondul de

publicaţii în limba oficială a statului sunt

publicaţiile cu grafie chirilică.

Aceste cifre ar trebui să constituie un subiect

aparte în procesul de negociere a bugetului pentru

achiziţii, dar şi o atenţionare serioasă pentru

factorii decizionali responsabili de politica de

editare şi industria cărţii.

Însă până a rezolva aceste probleme bibliotecile au

nevoie de a fi ajutate pentru a putea ajuta la rândul

lor.

Iată de ce pe tot parcursul Festivalului

Naţional al Cărţii şi Lecturii a fost desfăşurată

campania naţională cu genericul “Cartea – dar

nepreţuit”. Acţiunea a fost gândită în scopul

susţinerii bibliotecilor publice prin donaţii de carte.

Rezultatele campaniei au stat la baza concursului

“Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de

cărţi” iar cele mai generoase şi valoroase donaţii

au fost menţionate cu Testimonii semnate

de Ministerul Culturii, Comisia Naţională pentru

UNESCO şi Biblioteca Naţională a Republicii

Moldova.

Un imbold pentru campania “Cartea – dar

nepreţuit” a fost poiectul pilot NOVATECA, parte a

iniţiativei Biblioteci Globale, care implementează

acest program în 17 ţări ale lumii şi care prevede

echiparea bibliotecilor publice cu tehnologii de

infomare şi comunicare și instruirea bibliotecarilor

și utilizatorilor în vederea utilizării lor.

Pornind de la iniţiativa Bibliotecii Naţionale,

bibliotecile şi-au organizat propria campanie. A

fost gândit şi un proiect centralizat. Din cele 12

raioane care implementează proiectul NOVATECA

a fost selectată câte o bibliotecă comunală care a

primit câte un dar de la Centrul de Carte şi Cultură

Românească. Darul constă dintr-o colecţie de cărţi

de peste o mie exemplare în valoare de peste 14 mii

lei şi a fost anunţat în cadrul unei întâlniri a

membrilor comunităţii cu câte o echipă de scriitori.

În toatal în cadrul FNCL, Centrul de Carte şi

Cultură Românească a dăruit 13 650 de

publicaţii în valoare de peste 183 000 mii lei.

Activitatea de voluntariat şi de caritate în

ţara noastră abia încep să se înfiripeze şi această

campanie are menirea să deschidă ochii

concetăţenilor noştri la cât de mult putem primi

dăruind. Bibliotecile publice sunt bunuri pe care

membrii comunităţii le folosesc în comun şi

atunci când există o problemă ea se răsfrânge

asupra întregii comunităţi şi respectiv afectează

întreaga comunitate. Este logic ca tot în comun

să muncim la soluţionarea lor.

Pe parcursul perioadei de organizare a

FNCL a fost desfăşurat proiectul În luna august

– nici o zi fără gândul la carte. Organizatorii

au utilizat instrumentele Web 2.0 (bloguri, rețele

de socializare) în scopul creării conținuturilor

online prin folosirea inteligenței și cunoștințelor

colective. În fiecare zi a lunii august pe Blogul

de biblioteconomie și știința informării, pagina

FNCL http://clubbib2.wordpress.com/fncl/ și pe

pagina de pe Facebook a FNCL

https://www.facebook.com/pages/Festivalul-

Na%C8%9Bional-al-C%C4%83r%C8%9Bii-

%C8%99i-Lecturii/265084846839706 au fost

postate texte (poezii, citate, gânduri, etc) despre

carte, lectură, bibliotecă. Textele vor fi grupate

și incluse în culegerea online Cine vrea să știe

carte trece mai întâi prin cărți.

Textele postate, iar ulterior și culegerea

de texte, vor putea fi folosite de către bibliote-

cari și alte persoane interesate la organizarea di-

verselor manifestări pe parcursul anului, pre-

cum și la organizarea edițiilor viitoare ale

FNCL.

Un alt proiect realizat online a fost

“Cartea şi lectura în viaţa personalităţilor”.

Nume notorii care au diverse tangenţe cu cultura

cărţii au fost rugate să răspundă la două

întrebări:

Ce înseamnă cartea și lectura pentru dvs?

Care sunt cărțile care au un loc aparte în

sufletul și inima dvs?

Răspunsurile pot fi accesate pe pagina

Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii de pe

Blogul de Biblioteconomie şi ştiinţa informării:

http://clubbib2.wordpress.com/fncl.

Promovarea cărţii şi a lecturii şi

promovarea informaţiei sunt două mari activităţi

pe care se axează activitatea bibliotecii de zi cu

zi. Însă ca şi oamenii cărţile au nevoie de

sărbători. O dată în an cartea are nevoie să fie

http://clubbib2.wordpress.com/fncl/





9

scoasă din cotidian, să îmbrace straie de sărbătoare, iar

noi toţi persoane, comunităţi, întregul neam să ne unim

în jurul cărţii. Nimic nu poate fi mai frumos decât un

neam adunat să celebreze cartea. Festivalul Naţional

al Cărţii şi Lecturii, iniţiat de sărbătoare, iar noi toţi

persoane, comunităţi, întregul neam să ne unim în jurul

cărţii. Nimic nu poate fi mai frumos decât un neam

adunat să celebreze cartea. Festivalul Naţional al

Cărţii şi Lecturii, iniţiat de Biblioteca Naţională a

Republicii Moldova cu trei ani în urmă, a fost conceput

ca o mare sărbătoare a cărţii. Fiecare dintre cele 1383

de biblioteci publice, de trei ani încoace sunt în

căutarea formulei optime care le-ar permite să scoate

în evidenţă cartea şi rolul şi importanţa cărţii în viaţa

fiecărei persoane.

Concluzii:

FNCL este prea important pentru a fi lăsat

să se desfăşoare în continuare mai mult în bază de

voluntariat.

Este necesară tutela Ministerului Culturii care-

i poate da o altă dimensiune şi amploare

Activitatea de voluntariat şi de caritate abia

încep să se înfiripeze în mediul bibliotecar

Este absolute oportună implicarea bibliotecilor

în promovarea acestor idei

Bibliotecile comunale/săteşti încă sunt în

căutarea formulei optime de organizare a FNCL

Despre rezultatele ediţiei a III-a a FNCL şi

învăţămintele celor trei ediţii vom discuta mai mult la

întrunirile de specialitate. Dar deja de maine începem

pregătirile pentru ediţia viitoare pentru care să

mobilizăm tot arsenalul de creativitate de care poate

nici nu bănuim că dispunem. Să invocăm celebra

expresie cu regele.

Vera Osoianu

Juriul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii a examinat în şedinţa din 10 septembrie 43 dosare, reprezentând

20 biblioteci publice raionale, municipale, orăşeneşti, comunale, din care 13 - în scopul aprecierii

învingătorilor Concursului: „Cel mai activ cititor”; 9 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului “Cea mai bună

familie cititoare”; 7 - în scopul aprecierii învingătorilor Concursului „Cel mai bun site, blog (antrenat în activitatea de

promovare a cărţii şi lecturii)”; 16 – în scopul aprecierii învingătorilor Concursului “Cea mai generoasă şi valoroasă

donaţie de cărţi” din cadrul Campaniei-concurs “Cartea – dar nepreţuit”

Examinând materialele prezentate, Juriul a decis următoarele:

Pentru Concursul „Cel mai activ cititor” Locul I – Ghenadie Popovici, Ungheni

Locul II – Andreea Lupuleac, Ialoveni

Locul III – Sergiu Darie, Hânceşti

Pentru Concursul „Cea mai bună familie cititoare”:

Locul I – Familia Bejenari, Ungheni

Locul II – Familia Francu, Bălţi

Locul III – Familia Dundari, Ştefan Vodă

Pentru Concursul “Cel mai bun site, blog (antrenat în activitatea de promovare a cărţii şi lecturii)”

Locul I – BM “B.P. Hasdeu”, filiala “Ştefan cel Mare”, director Dumitru Crudu

Locul II – Bibliotecii Municipale “E. Coşeriu”, Bălţi, director Ludmila Ouş

Locul III – BPR Anenii-Noi, director Maria Trofimov

Locul III – BPR “M. Eminescu”, Rezina, director Galina Davâdic

Pentru Concursul “Cea mai generoasă şi valoroasă donaţie de cărţi”

Locul I – Centrul de Carte şi Cultură Românească

Locul II – Petru Nicolai Kanţîr

Locul III – Olga Bumbu

Rusnac Constantin, preşedintele Comisiei Naţionale a RM pentru UNESCO - preşedintele juriului

Rău Alexe, directorul general al BNRM - vicepreşedintele juriului

Timofte Margareta, Prima Doamnă a Ţării - membru

Boboc Serghei, şeful secţiei ”Politici culturale în teritoriu şi cultură scrisă”,Ministerul Culturii-membru

Pădure Nadejda, directorul Bibliotecii Publice Raionale “Mihail Sadoveanu”, Străşeni - membru

Colesnic, Iurie preşedintele Societăţii Bibliofililor, scriitor - membru

Dmitric Ecaterina, şefa secţiei Dezvoltare în biblioteconomie, BNRM - secretar.

PROCESUL – VERBAL

al şedinţei Juriului Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii 10 septembrie 2013



și promovarea valorilor locale

Biblioteca publică are

responsabilităţi deosebite în

ceia ce priveşte promovarea

valorilor locale: istorie,

personalităţi, tradiţii, obiceiuri,

evenimente, etc. FNCL este

un bun prilej de a scoate din

anonimat sau a scoate în

evidenţă o dată în plus

personalităţi, nume mai mult

sau mai puţin cunoscute

originare din localitate, sau care au avut diverse

tangenţe cu localitatea: au muncit, au locuit, au

scris despre localitate, etc.

Lectura poate fi mai interesantă atunci

când cele citite au legătură sau oglindesc istorii,

locuri, oameni cunoscuţi şi apropiaţi, iar drumul

spre universal îşi are începuturile în dimensiunea

locală.

La crearea conţinuturilor, în special a

celor ce ţin de istoria locală, bibliotecarii pot

folosi cu succes intelegenţa colectivă a membrilor

comunităţii.

În procesul de organizare a FNCL,

bibliotecarii pot implica rudele, prietenii,

cunoscuţii personalităţilor pe care le doresc ca

protagonişti ai activităţilor.

Bibliotecile au tradiţii vechi de

completare a fişierelor temanice,

biobibliografiilor despre persoane care au avut

sau au tangenţe cu comunitatea, etc. Aceste

instrumente de activitate internă trebuie puse în

valoare şi transformate din informaţii în

cunoştinţe. Cărţile despre istoria localităţii,

despre tradiţiile şi obiceiurile locului sunt foarte

atractive pentru lectură.

Este cunoscută experienţa bibliotecilor

din alte ţări de a scrie Romanul localităţii. Pentru

această lucrare sunt selectate din rândul

membrilor comunităţii mai multe persoane care

scriu despre o temă anume (directorul şcolii

despre şcoală, preotul despre istoria bisericii din

localitatea...). După ce materialul este pregătit se

face o discuţie (redacţie) comună şi apoi

materialul este publicat sau se păstrează în

varianta iniţială. Ca regulă, conţinuturile de felul

acesta sunt publicate online. Accesibilitatea

acestor materiale nu este o problemă de vreme ce

conform sondajelor 68% din populaţia ţării

dispune de acces internet.

Unicul lucru care trebuie cunoscut şi

înţeles este faptul că dacă biblioteca împreună cu

membrii comunităţii nu vor crea conţinuturi de

interes local şi nu le vor plasa în internet nimeni

nu va face acest lucru.

Bibliotecarii cunosc numeroase

metodologii de promovare a bibliotecii, a cărţii şi

lecturii, a valorilor locale, naţionale şi universale.

Un citat din Jurnalul bibliotecarului de Dumitru

Crudu vine să ne amintească o dată în plus de ele.

„Nu e zi ca în bibliotecă să nu se întâmple ceva:

întâlniri cu poeţi pentu copii, întâlniri cu poeţi

pentru maturi, cu editori, lansări de carte, lecturi

literare, ateliere de pictură, cursuri de actorie,

cursuri de oratorie, un atelier de dramaturgie, un

atelier de scriere creativă, clubul poeţilor copii,

întâlniri cu actori, întâlniri cu păpuşari, cu

cineaşti, cu directori de publicaţii literare,

cenacluri de literatură religioasă”.

Toate acestea activităţi şi multe altele

despre care nu se aminteşte aici oferă posibilitatea

de a pune cartea şi lectura , în cap de afiş, de a

menţiona încă o dată importanţa acestora pentru

dezvoltarea personală, dezvoltarea comunităţilor şi

a ţării în întregime.

În îndrumarul pentru autorităţile publice şi

bibliotecile publice din teritoriu elaborat la prima

ediţie, 2011 a Festivalului Naţional al Cărţii şi

Lecturii se menţiona faptul că „... festivalul ar

putea pune începutul unei tradiţii şi în viitor ar

putea deveni o activitate culturală care să adune

împreună toată comunitatea, să trezească interesul

membrilor comunităţii faţă de problemele de

interes comun, să dezvolte conştiinţa de

comunitate şi grija pentru valorile commune”.

Acest deziderat poate fi realizat. Cu

eforturi comune.

Vera Osoianu

Experiența din teritoriu

11

În cadrul BPR „Mihail Sadoveanu” din

Strășeni prin lansarea Campaniei Naționale

”Cartea – dar neprețuit” a fost dat startul unui șir

larg de activități culturale. La eveniment i-am avut

ca oaspeți de onoare pe Mihai Cimpoi,

academician, reputat critic, eminescolog, istoric

literar și eseist basarabean, Iulian Filip, poet,

prozator, dramaturg, membru fondator al Societății

scriitorilor târgovișteni, Ianoș Țurcanu, poet,

eseist, prozator, textier, autor de aforisme, Vasile

Bahnaru, director al Institutului de Filologie al

Academiei de Științe din Moldova, precum și

oaspeți din România –Nichita Danilov, membru al

Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club

European, scriitorii prezentând roadele muncii au

creat o adevărată atmosferă de sărbătoare a

sufletului.

În cadrul Festivalului Cărții și Lecturii au

fost implicate atât BPR “Mihail Sadoveanu”, cât și

bibliotecile publice din raion, care au organizat mai

multe activități culturale. Au fost amenajate

expoziții cu desene ale copiilor cu genericul “Plai

natal cu vers de doină”, prezentări bibliografice la

temele “Dumitru Matcovschi – poet și om al

cetății”,”Cartea – miracol al eternității”, zile de

informare cu genericul “Cărțile noastre la

dispoziția dumneavoastră”, “Prin carte și

lectură să ne cunoaștem trecutul”, concursul

declamatorilor “Este-a noastră limba noastră și noi

suntem cu ea popor”, prezentarea expozițiilor

“Limba este întâiul poem al unui popor”,

“Rătăcind prin timpul cărturarului Nicolae

Biblioteca Publică Raională “M. Sadoveanu” Strășeni

Dabija”, “Credința mea e să ridic Cuvântul la

marea revoluție a tăcerii”. La eveniment au fost

prezenți corul “Burebista” din Strășeni, șefa

Secția Cultură, Turism, Tineret și Sport, dna

Vera Schirliu, reprezentanți ai APL și

bibliotecari din bibliotecile publice din raion.

Atât scriitorii noștri, cât și cei din România, au

venit cu cărți pe care le-au lăsat drept donație

bibliotecii. La final, fiecare dintre cei prezenți, au

rămas profund entuziasmați și plăcut surprinși

de oaspeți care ne-au vorbit într-un grai pur

românesc, prezentându-ne o lecție de

omenie, bunătate, cumsecădenie. Publicul a

descoperit în ei adevărate valori pe care se ține

omenirea, au pătruns adânc, prin fragmentele de

text din cărțile fiecăruia, în adevărata

înțelepciune a timpurilor.

În șirul activităților culturale de amploare

ce s-au desfășurat în cadrul Festivalului Național

al Cărții și Lecturii se înscrie și întâlnirea cu

Arcadie Suceveanu, scriitor, președinte al

Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Nadejda Pădure, director Biblioteca

Publică Raională

“Mihail Sadoveanu” Străşeni

Biblioteca Publică Orășenească Ștefan Vodă


BPO Ștefan Vodă a organizat expoziţii originale precum: “Ai noştri autori de carte” - o expoziţie de

carte a autorilor din Ştefan Vodă; panoul de fotografii “Respect cărţii” - imagini cu monumente dedicate cărţii în

ţările lumii; expoziţia de carte veche din colecţia bibliotecii; o impresionantă expoziţie de pictură şi grafică a

dlui Ştefan Agachi, locuitor din or Ştefan Vodă.

Recitalul de poezie “Odă limbii materne”, parada costumelor personajelor literare au dat manifestărilor

un impuls emoţional şi un colorit de sărbătoare.

Galina Musteață, director

BPO Ștefan Vodă

Biblioteca Publică Raională Leova

Biblioteca Publică Raională Leova, în cadrul Festivalului Național al Cărții și Lecturii, ediția

a III-a au fost organizate umătoarele actvități: Vernisarea expoziţiilor de carte :

„Cartea dăruieşte viaţă şi speranţă”;

„Cartea – leac pentru suflet” – cu vizionarea filmului cu acelaşi generic;

„Cartea - făclia lumii”;

„Limba vechilor cazanii”;

„Lecturile copilăriei”.

Vizionarea poveştilor populare româneşti în colaborare cu grădinița de copii.

Recital de poezie:

„Când vorbesc de tine ţară”;

„Dulce grai”.

Convorbire despre cărţile citite în vacanţa de vară şi stocarea imaginilor lor din internet.

Elaborarea pliantului: „Cele mai solicitate cărţi pentru copii.”

Serată literară: „Limba neamului”

Recondiţionarea şi aranjarea cărţilor pe raft cu voluntarii bibliotecii.

Medalion muzical:

„Până la lacrimi mi-i dragă viaţa”;

„Drag mi-i cântecul şi neamul”.

Valentina Nașco,

Director BPR Leova

Biblioteca Publică Raională “A. Plămădeală” Hâncești

Festivalul Naţional al Cărţii şi Lecturii în Biblioteca

pentru copii, Hânceşti

13

Scriitorul Dumitru Crudu s-a întâlnit cu tinerii din Hânceşti

La data de 3 septembrie în cadrul

Festivalului Cărţii şi Lecturii, ediţia a III-a, tinerii

din Hânceşti au avut fericita ocazie de a se întâlni

cu poetul, dramaturgul şi publicistul Dumitru

Crudu, care şi-a lansat cartea „Un american la

Chişinău”.

Întâlnirea cu scriitorul a avut loc în incinta

Casei raionale de cultură sub egida Bibliotecii

publice Hânceşti. La eveniment au participat elevii

de la instituţiile de învăţământ din oraş împreună

cu profesorii lor. Despre momentele interesante

din activitatea scriitorului le-a vorbit celor

prezenţi bibliotecara Ana Neaga. Deasemenea

colaboratorii bibliotecii publice au prezentat pe

ecran un fragment din piesa autorului „Oamenii ai

nimănui”. Pentru ai familiariza mai bine pe cei

prezenţi în sală cu activitatea scriitorului au fost

repartizate şi pleante.

Prin stilul său Dumitru Crudu aparţine unei

generaţii integrate în cultura română, fiind un

produs al acesteia. După ce a scris peste 20 de

piese de teatru care au fost jucate din Moldova

până în Haiti, în ultimii ani s-a orientat mai mult

spre proză. Întâlnirea de suflet de la Hânceşti a

fost marcată de lansarea cărţii „Un american la

Chişinău”. Această lucrare îl reprezintă pe

Dumitru Crudu şi poartă un caracter autobiografic.

Ea reflectă un destin uman cu toate momentele

vieţii: înălţare, prăbuşire, dar şi iubirile

ratate. Se impune ca o formă nouă de scriere

postmodernistă în cultura ţării noastre. Elevii au

avut posibilitatea să-i adreseze întrebări pentru a

afla istoria apariţiei unor lucrări din creaţia sa.

Un alt moment interesant a fost şi

prezentarea lui Dumitru Crudu ca publicist. În

calitate de publicist s-a marcat prin articole din

editorialul „Timpul”. Ne bucură faptul că în

articolele din „Jurnalul Bibliotecarului” redă

activitatea bibliotecii, cerinţele şi interesele

cititorilor. Dumitru Crudu a pus accent pe

importanţa informaţiei culese din carte. „Ceea ce

găsiţi pe internet nu are importanţă maximă. O

carte bună niciodată nu va fi plasată în variantă

electronică pe internet”, a ţinut să sublinieze

publicistul.

Activitatea a fost înfrumuţesată şi cu un

program artistic prezentat de ansamblul Şcolii de

arte „Timotei Bătrânu” din Hânceşti, acompaniat

de Sergiu Gavrilov şi ghidat de Tamara

Abalimova. Tot în cadrul acestei activităţi cu

diplome de onoare şi cadouri au fost menţionaţi

de către directorul bibliotecii Mariana Jalbă cei

mai buni cititori ai bibliotecii. Locul I i-a revenit

dl Darii Sergiu, student, şi drei Doina Ignat,

elevă L.T. „M Eminescu”, pe locul II s-a plasat

Maria Marian, pensionară, şi locul III l-a ocupat

Banaru Olga, întreprinzător, şi Carabadjac Faina,

pensionară.

În scopul atragerii la lectură a copiilor,

informării lor și promovării literaturii pentru copii

și adolescenți, în cadrul Festivalului Național al

Cărții și Lecturii ed. A III-a, a fost desfășurat un

vast program cultural informațional:

Expoziții de carte tematică „Cărți care știu

totul”, „Copii în lumea cărților”, „Cărțile din

care creștem”;

Expoziția desfășurată „2013 – Anul

Spiridon Vangheli”.

Una din activități „Maratonul lecturii

estivale” a întrunit utilizatorii pasionați de

lectură ai bibliotecii pentru copii, scopul fiind

Biblioteca Publică Orășenească Râșcani


de a demonstra efectul și rezultatele lecturii

estivale ca sursă de recreere. Copii au participat la

un concurs literar „Jocul răvașelor” unde au

descoperit cartea prin joc și s-au convins de faptul

că numai lecturând pot descoperi frumosul și utilul.

Pentru a demonstra ce loc ocupă cărțile în viața

copiilor ei au rezolvat testul „Cât de importantă

este cartea pentru tine?”. Copiii au fost provocați să

-și expună verbal impresiile din operele literare

studiate. A fost apreciată ingeniozitatea copiilor,

dezvoltarea abilităților de apreciere a valorilor

estetice din operele lecturate în timpul vacanței.

Organizatorii acestei activități, bibliotecarii,

au știut să mobilizeze copiii la discuții sincere

despre lectură și carte.

La sfârșitul activității copiii au fost

menționați la diverse probe accentuându -se:

ținuta lingvistică, dezvoltarea abilităților de

apreciere a valorilor estetice din operele literare

studiate.

Juriul a desemnat învingătorii.

Câștigătorii au primit diplome și cadouri cu

mențiune „Prietenul cărții”.

Au fost menționați:

„Cel mai ingenios și pasionat de lectură” – Oglî

Ianoș cl. 5; „Cel mai bogat formular cu lecturi

estivale” – Moraru Elena cl. 5; „Cele mai

frecvente solicitări de servicii informaționale

„Vreau să știu”” – Covaș Valeria cl. 4.

Pentru devotament și atitudine deosebită

față de carte și bibliotecă a fost menționată

familia Cimpoieș „Prietenul cărții” care au

primit o diplomă și un set de carte valoroasă.

Festivalul Național al Cărții și Lecturii are

menirea să dea o nouă dimensiune şi valoare activi-

tăţilor de promovare a cărţii şi lecturii: prin impli-

carea factorilor de decizie politică şi financiară, or-

ganelor administrative locale, bibliotecarilor, scrii-

torilor, editorilor, profesioniştilor din domenii adi-

acente, cercurilor largi de utilizatori, etc. Conform

Hotărârii Parlamentului nr. 275 din 06.12.2012 cu

privire la declararea anului 2013 Anul Spiridon

Vangheli a fost luată decizia de către Secția

Raională Cultură Râșcani, că ediţia a treia a Festi-

valului să se desfăşoare la baştina marelui scriitor

Spiridon Vangheli s.Grinăuţi şi Domnia Sa să fie

oaspete de onoare a acestei activităţi. Însă, cu

părere de rău, starea sănătăţii nu a permis ca scriito-

rul să se deplăseze spre casa părintească. Partici-

panţilor li s-au transmis sălutări din partea scriito-

rului, prin intermediul mesajului adus de Preşedin-

tele raionului Rîşcani, dl Ion Parea.

15

Programul Festivalului a urmat precum: Recital de poezie dedicat cărţii, sărbăto-

rii ,,Limba Noastră”, scriitorilor băştinaşi; Spectacol literar ,,Hai cu toţii de mânuţă, sub

căciula lui Guguţă”, vernisarea expoziţiei

Spiridon Vangheli – un scriitor de-o seamă

cu copii;

Expoziţia meşterilor populari ,,Ce pot face

mâini dibace” Expoziţia desenelor pe baza operei scriitoru-

lui Spiridon Vangheli. Concert susţinut de interpreta Victoria

Lungu, originară din s. Grinăuţi. FNCL a demarat cu recitalul de poezie

dedicat Sărbătorii Naţionale “Limba Noastră”,

care a fost deschis de către Preşedintele raionu-

lui domnul Ion Parea. Au răsunat cântecele

“Pentru Ea”, interpretate de Felicia Bojii şi Fran-

cesca Cucuruzneac; “Dorul Basarabiei” – Eugen

Rusu; “Satul meu”, “Du-mă în Moldova” – Sanda

Antonovici.

Au urmat momente poetice. Elevii gimna-

ziului Irina Gorbani, Frecauţan Mihaela, Curcă

Dana, Petru Plămădeală au recitat Legenda

satului Grinăuţi şi din creaţia clasicilor despre

limbă, plai şi neam. Cu un purpuriu de melodii a venit în faţa

publicului formaţia folclorică “Datina” de la

căminul cultural, conducător artistic Ghenadie

Antonovici.


FNCL a fost solemn declarat deschis de patro-

nul Festivalului Şefa Secţiei Cultură dna Emilia

Garbuz. Anul 2013 a fost declarat – Anul Spiri-

don Vangheli, pentru contribuţia scriitorului la

educaţia tinerei generaţii şi la dezvoltarea litera-

turii naţionale şi universale.

Vangheli copiii fac primii paşi spre lectură. Se

întâmplă minunea pătrunderii în împărăţia vră-

jită a cărţii. Talentul lui Spiridon Vangheli să se

inspiră dintr-o mare dragoste şi înţelegere faţă

de sufletul copilului de orice vârstă. Toţi

participanții i-au dorit multă sănătate, ani fru-

Cu un mesaj de felicitare în faţa publicului a

venit gazda festivalului primar de Grinăuţi dna

Aliona Frecăuţan, care din partea consiliului

primăriei a făcut o donaţie semnificativă

bibliotecii publice din operele marelui scriitor. Cu un recital de poezii dedicat Măriei Sa –

Cartea au venit în faţa publicului, utilizatorii ac-

tivi, a bibliotecii publice s. Grinăuţi: Liscenco

Valeria, Gorbani Irina, Curcă Dana, Plămădeală

Petru, care au fost menţionaţi ca cei mai buni citi-

tori în nominaţia concursului ”Cel mai activ citi-

tor”. S-a bucurat publicul şi de melodiile frumoase

despre carte în interpretarea fetelor: Francesca

Cucuruzneac şi Sanda Antonovici. Cu adevărată bucurie ne-au umplut sufletul

copilaşii de la grădiniţă “Guguţă”, îndrumaţi de

educătoarea Valentina Lungu, care au participat la

desfăşurarea spectacolului literar “Hai cu toţii de

mânuţă, sub căciula lui Guguţă”. Acest moment inedit al Festivalului a produs

sentimente de satisfacţie sufletească atât copiilor,

cât şi celor maturi. Cu ajutorul cărţilor lui Spiridon

moşi şi rodnici în continuare Maiestrului Emerit

al Artei, Scriitor al Poporului din Republica

Moldova Spiridon Vangheli. A fost improvizată căciula lui Guguţă, care

a avut succes deosebit, mai ales de a-şi face

poze de neuitat. Deja a devenit o tradiţie că la fiecare ediţie a

festivalului să promovăm creaţia scriitorilor

baştinaşi ai raionului, care ne-au lăsat ca

moştenire un tezaur bogat. Proza şi poezia lor

ne-au încântat copilăria şi ne-au rămas în suflet

pentru întreaga viaţă. Publicului a fost prezentat

un recital de poezii şi fragmente din creaţia

scriitorilor raionului Râşcani - Liviu Damian,

Aurel Scobioală, Anatol Ciocanu, Victor Dum-

brăveanu, Eugen Coşeriu, Vlad Zbîrciog,

Marcela Benea însuşi de baştinaşi a scriitorilor

– Cristina Sacaliuc, Brînză Victoria, Potîngî

Marcela, Stici Vlada, Macsimciuc Marina, Co-

teaşă Marcela, Guznac Anghelina, Dum-

brăveanu Iulian.

Biblioteca Publică Raională Drochia

17

Întreagă comunitate s-a bucurat enorm,

când a fost dat citirii ordinul semnat de Şeful Di-

recţiei de învăţământ Râşcani Viorel Dandara

prin care gimnaziului Grinăuţi i s-a atribuit nu-

mele – Spiridon Vangheli. Ansamblul de dansuri populare “Ghiocel”

de la Casa de Cultură s. Corlăteni, conducător

Claudia Valah, deţinătorii multiplelor premii la

raionului nostru. Căci cărţile lor sunt o fereastră

deschisă spre frumos şi pot transforma lectura

într-o pasiune minunată.

festivaluri naţionale au înfrumuseţat sărbătoarea

şi s-au bucurat de succes deosebit din partea

spectatorilor. La finele activităţii interpreta Victoria

Lungu a adus consătenilor săi prin intermediul

melodiilor cuvinte de dor şi dragoste de acest me-

leag. Prin acest eveniment cultural am avut ca

scop să atenţionăm pe toţi, de la mic la mare, să

promovăm lectura, să-l recitim pe Spiridon Van-

gheli, să nu uităm de creaţia oamenilor distinşi al

Sperăm că FNCL şi în continuare va păs-

tra frumoasa tradiţie de a promova eficient ac-

tivitatea bibliotecilor şi bibliotecarilor, serviciilor

şi evenimentelor pentru a atrage noi utilizatori.

Claudia Gherman – Specialist principal în

domeniul bibliotecilor Secţia Raională Cultură

Râşcani

Galina Sacaliuc – Directorul BPO Râşcani Tatiana Foliuşneac – Şeful Secţiei Asistenţă

de Specialitate BPO Râşcani

În raionul Drochia Festivalul Național al

Cărții și Lecturii a demarat la 31 august și a

finalizat la 5 septembrie. În toate bibliotecile

raionului s-au desfășurat activități de promovare

a cărţii, lecturii, bibliotecii desfăşurate în

biblioteci, şcoli, în comunitate. În cadrul FNCL au avut loc întâlniri cu

scriitorii: Chetrosu, unde au fost prezenți

scriitoarea Claudia Partole, criticul Literar

Vitalie Răileanu, directorul adjunct al BNRM

Vera Osoianu, Evan Tracz – directorul

programului Novateca, Diana Bacal și Tatiana Rusu – specialiști ai programului Novateaca,

șeful Secției cultură Drochia Petru Ababei. În

cadrul acestei întâlniri, bibliotecii publice i s-a

adus în dar de la Centrul de Cultură și Carte

Românească un lot de carte de 1128 exempare în

sumă de 14111,83 lei. Altă întâlnire cu poetul Anatol Rusnac a

avul loc la Biblioteca Publică Raională Drochia,

unde scriitorul a vorbit despre creația sa și

planurile pentru viitor. S-au organizat și prezentat expoziții

de carte, dedicate cărții și lecturii în toate

bibliotecile raionului: „Cartea – prietenul

tuturor” –Măcăreuca; „Cartea – izvor de

înțelepciune” – Sofia.

În foarte multe biblioteci s-au desfășurat


Biblioteca Publică Raională Nisporeni Din carte înțelepciunea izvorăște

concursuri de desene: „ Hai cu toții de mânuță/Sub

căciula lui Guguță”- Șalvirii Noi; „Eroii cărților

citite” – Mândâc. Aceste concururi s-au mai

desfășurat și în bibliotecile publice Hăsnășenii

Mari, Măcăreuca, Popeștii de Sus, Dominteni ș.a. S-au desfășurat serate literare :„În lumea cărților” -

Șalvirii Noi, „Ziua Cărții și Lecturii”v – s. Drochia. O călătorie imaginară „Cu cartea de mână prin

viață pornim” s-a desfășurat în colaborare cu

gimnaziul din sat la biblioteca din Măcăreuca. Mese rotunde cu genericul. „Cartea în viața

mea” au avut loc în biblioteca publică raională

Drochia, Șalvirii Vechi, Popeștii de Sus. S-au mai organizat concursuri a celui mai bun

declamator: „Lumi întregi de pagini scrise” -

Șalvirii Noi, Măcăreuca, Mândâc. Recitaluri de poezii: „O carte citită – o

comoară” – Mândâc, „Cărticică, cărticică, dac-ai ști

cât te iubesc...”- Sofia; „Dor de cuvinte așternute

pe file” (dedicate lui I.Filip) – Fântânița. Deasemenea s-au desfășurat și alte activități

care au avut scopul de a promova cartea și lectura.

O activitate interesantă a organizat și desfășurat

biblioteca Hăsnățenii Mari: teste pentru aprecierea

lecturii pentru copiii din cl. IV-a. Foarte multe bibloteci au organizat excursii

la bibliotecă. Cei mai mulți vizitatori, care au trecut

pragul bibliotecilor pentru prima dată, au fost

copiii de la grădinițe, în cadrul cărora ei au făcut

cunoștință cu biblioteca din localitate și au fost

implicați și în activitățile bibliotecii, participând

la concursuri de ghicitori, victorine literare,

concursuri de desene ș.a. Festivalul Național al Cărții și Lecturii,

ediția a III-a, 2013, desfășurat în raionul Drochia

a atras atenția comunității locale despre rolul

cărții și lecturii în viața fiecărui om, despre

problemele cu care se confruntă bibliotecile în

era informației, când alte mijloace de informare

apar în societate, și rolul cărții se diminuează,

ceea ce noi, bibliotecarii considerăm că cartea va

dăinui veșnic, ceea ce reprezintă tezaurul

omenirii. În cadrul Campaniei „Cartea – dar

neprețuit” am primit de la Centrul de Cultură și

Carte Românească un lot de carte de 1128

exempare în sumă de 14111,83 lei care a fost

donat bibliotecii publice din Chetrosu. O donație

frumoasă de carte a primit și biblioteca publică

Cotova de la scriitoarea Claudia Partole, 297

exemplare în sumă de 5340,20 lei, donație făcută

la 15 mai 2013.

„Cartea e oglinda vieţii,

Carte-ai călătoare stea

Pân - la albul bătrâneţii

Fiţi prieteni buni cu ea”

(Titus Ştirbu)

Sub acest generic, Biblioteca publică

raională Nisporeni, şi-a lansat Programul de

promovare a cărţii şi lecturii în cadrul

Festivalului Naţional al Cărţii şi lecturii, ediţia

a III-a, 2013. Creând imaginea Universului Cărţii, în

anul când marcăm „Anul Spiridon Vangheli”

şi „Anul European al Cetăţenilor”, suita de

manifestări desfăşurate de bibliotecă au avut

19

drept Mottou „Pentru o lume mai bună” şi cu

scopul: promovarea patrimoniului naţional şi

valorilor literar-culturale; consolidarea rolului

cărţii şi lecturii; dezvoltarea culturii şi civilizaţiei;

creşterea rolului şi crearea unei imagini pozitive a

bibliotecii în comunitate; formarea şi atragerea

unor noi prieteni şi utilizatori în bibliotecă . Având

ca parteneri Secţia şi Casa Raională de Cultură,

bibliotecile publice din teritoriu, liceele teoretice

„B. Cazacu”, „M. Eliade” şi gimnaziul „M.

Eminescu” din oraş, şcoala de arte plastice, mass-

media locală. Fiind una cu totul deosebită, această

ediţie a fost caracterizată printr-un şir de activităţi

precum: - Inaugurarea oficială în cadrul Sărbătorii

Naţionale „Limba noastră cea română” cu

depuneri de flori la bustul lui Mihai Eminescu la

care au participat reprezentanţii Consiliului raional

şi instituţiilor din oraş, utilizatorii bibliotecii,

bibliotecarii din raion; - Vernisajul expoziţiilor „De-a pururi sfântă

şi frumoasă să dăinuiască limba noastră”, „Limba

noastră-i sfânt tezaur”, „Pe serpentinele

cunoaşterii”, „Noutăţi editoriale”, „Din carte

înţelepciunea izvorăşte”, „Un mare cunoscător al

sufletului Uman”( Ion Druţă la 85 ani), „Noi ediţii

AGEPI”, „Cele mai citite cărţi”, „Lucrări ale

elevilor şcolii de arte plastice Nisporeni pe tema

“Moldova – Patria mea”;

- Prezentările „Publicaţii noi”, „Cele mai

citite cărţi”, colecţiei de timbre „Ele reflectă viaţa

pe Terra”; - Zilele Informaţiei „În lumea

cunoştinţelor”, şi ”2013 – Anul European al

Cetăţenilor”; - În Ziua „Uşilor deschise” a fost

organizate excursii ale elevilor claselor a X-a de

la liceele din oraş , care sperăm că în viitor vor

deveni noi utilizatori ai bibliotecii; - Medalionul literar „Un mare cunoscător

al sufletului uman”, consacrat aniversării a 85 de

ani de la naştere a romancierului, dramaturgului

şi publicistului Ion Druţă. - A fost organizată activitatea – discuţie

de totalizare a Campaniei „Copii Moldovei citesc

o carte” pe cartea propusă pentru lectură „Nu vă

îndrăgostiţi primăvara” de N. Dabija. - La 03 septembrie am efectuat o vizită

de lucru cu 20 de bibliotecari ai bibliotecilor

publice din raion la BNRM, la Salonul

Internațional de Carte, ediţia XXII-a. Această vizită a constituit un bun prilej de a stabili

contacte, relaţii cu editurile prezente în vederea

achiziţionării de noi publicaţii pentru

completarea fondului de carte a bibliotecilor din

raion. Concomitent cu această acţiune,

bibliotecarii au fost plăcut surprinşi şi mulţumiţi

pentru posibilitatea să viziteze şi Mănăstirea

„Condriţa”. - Masa rotundă cu învingătorii

concursurilor: „Cel mai activ cititor”, „Cea mai

activă familie cititoare”,” Tinerilor

condeieri”(eseuri şi versuri despre limbă, carte,

lectură, patrie, neam), fiind înalt apreciaţi (cel

mai activ cititor - Andrei Lungu), (cea mai activă

familie cititoare - familia Puha), (cel mai bun

eseu – locul I Maria Fărîmă), (cea mai bună

poezie – creaţie proprie locul I (Nastasiu Ana),

(cel mai bun desen – locul I Ţopa Svetlana). - Recitalul de poezie „De-a pururi sfântă şi

frumoasă, să dăinuiască Limba Noastră” din 31

august, la care au participat 15 concurenţi,

desemnat învingător Tulbure Dan, elev al clasei a

IV-a a Gimnaziului „M. Eminescu”. - În cadrul Campaniei „Cartea – dar

nepreţuit” au fost donate bibliotecii 156 ex.

publicaţii în valoare de 4800,00 lei. S-au


Biblioteca Publică Raională Fălești Frânt în toiul primăverii...

evidenţiat Tudor Zbîrnea- directorul Muzeului

Naţional de Arte a Moldovei care a donat bibliotecii

o colecţie de albume şi cataloage a lucrărilor de

arte plastice în număr de 33 de volume, valoare -

1325,00 lei, Ina Landa- redactor-şef al ziarului

regional „Expresul” de Ungheni care la iniţiativa ei

cu aportul băştinaşilor din raionul Nisporeni,

locuitori ai or. Ungheni, a fost colectată colecţia de

carte în număr de 54 exemplare, estimată la o

valoare de 1560,00 lei şi Alexandru Volovei –

cititor, a donat din biblioteca personală o colecţie în

număr de 50 ex., valoarea ei fiind 1200,00 lei.

Mulţumim mult tuturor celor care au fost alături de

bibliotecă, participând activ la Concursul „Cea mai

generoasă şi valoroasă donaţie de carte”. Cititorii activi la manifestări, învingătorii şi

participanţii concursurilor s-au învrednicit cu

Diplome, premii băneşti, cadouri.

În scopul promovării bibliotecii, cărţii şi

lecturii, activităţilor organizate, în cadrul

Festivalului, în mass-media locală

„Deşteptarea” şi „Expresul” au fost date

publicităţii materialele ”Cartea şi lectura

reprezintă aripile unui bibliotecar profesionist”,

„Cărţi pentru bibliotecă”, „Programul

Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii”, “Din

carte înţelepciunea izvorăşte”. Viaţa cărţii este una dintre cele mai

interesante şi colaboratorii bibliotecii publice

raionale Nisporeni răspândesc lumina Măriei

sale – Cartea prin organizarea şi desfăşurarea a

unor diverse şi interesante activităţi şi oferă

servicii care sunt destinate utilizatorilor şi

membrilor comunităţii.

Elizaveta Tîmbur Directorul Bibliotecii Publice Raionale

Nisporeni

Manifestările culturale organizate de către

cele 53 de biblioteci publice din raionul Făleşti în

cadrul Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii

(31 august – 05 septembrie) au avut menirea să

dea o nouă dimensiune promovării valorilor

locale: istoria localităţilor, diverse evenimente,

tradiţii şi obiceiuri specifice, scoaterea din

anonimat a unor personalităţi originare din

comunitate, care s-au născut, au trăit şi au activat

aici, au scris şi au înveşnicit pe pânze crâmpee

despre meleagul natal şi oamenii săi harnici etc. Ţinutul făleştean a dat lumii nume notorii

în diverse domenii. Ne mândrim cu medicii

Deomid Gherman, academician în domeniul

neurologiei şi Mihail Corlăteanu, traumatolog,

scriitorii Nicolae Rusu, Raisa Plăieşu, Iurie

Donici, Zinaida Cenuşă ş.a., artiştii plastici Lazăr

Dubinovschi şi Gheorghe Vrabie, interpreţii

Nicolae Ciubotaru, Nina Ţurcan-Furtună, surorile

Osoianu, Leonid Moşanu, Valeriu Cojocaru, Nicu

Mîţă, Ady, Nătăliţa Olaru, Viţu Anatol ş.a., actorii

şi cineaştii Iurie Negoiţă, Ala Menşicova, Pavel

Bălan etc. La 1 septembrie a.c., în incinta Bibliotecii

publice raionale „M.Eminescu” din or. Făleşti, s-

a desfăşurat o întâlnire de suflet cu scriitoarea

pentru copii Valentina Podrea şi publicistul Ion

Postolachi, ambii din localitatea Răuţel. La

solicitările celor prezenţi, Valentina Podrea,

autoare a şapte volume de versuri, destinate în

special copiilor, a relatat despre sursele

inspiraţiei sale că totul ce o înconjoară îi

sugerează ideea de a scri: dacă îi este dor de

mamă, scrie versuri despre mamă, dacă

întâlneşte pe stradă un câine fără stăpân, scrie

despre animalele abandonate şi neîngrijite de

nimeni, dacă aude seara în amurg ţârâitul unui

greieraş, scrie despre frumuseţea naturii. Dar cel

mai mult o preocupă copiii, dat fiind faptul că

activează ca educatoare la grădiniţa „Ghiocel”

din localitate, deja peste 30 de ani, imediat după

absolvirea Şcolii pedagogice „B.Glavan” din or.

Soroca. Aşa au apărut volumele de versuri

„Poezii pentru copii”, „Legende şi ghicitori”,

„Dragoste de mamă”, „Ileana Cosânzeana şi

surorile ei”, „Punguţa fermecată”, „Poezii de

suflet”, „De-aş putea...”. Nu are bani pentru

editarea volumelor, dar o susţine financiar soţul

Vasile, mama sa, rudele apropiate, căci numai ei

ştiu bine câtă muncă depune dna Valentina

pentru ca aceste versuri să fie aşternute pe file de

hârtie şi cât de puternică îi este dorinţa să fie

citite şi de copiii din grădiniţe, de colegii de

breaslă, de consăteni.

21

Ion Postolachi, de profesie inginer-

electrician, dar care mai apoi activează 23 de ani

în serviciul de poliţie cu grad special de colonel de

poliţie, este autorul a două volume de publicistică

„Frânt în toiul primăverii” (Chişinău, 2009),

scrise în memoria fiului său Călin Postolachi,

decedat la o vârstă preatimpurie de 21 de ani în

urma unui accident de automobil în iulie 1998.

Este o ediţie de memorie a unui tată rănit şi

îndurerat profund sufleteşte de pierderea fiului, un

tânăr foarte talentat, care ne-a dus faima

pământului făleştean nu numai în toată Moldova,

dar şi peste hotarele ei. Cu câtă pasiune şi dragoste

le-a povestit celor prezenţi Ion Postolachi despre

fecior: că a fost un copil disciplinat şi sârguincios

la şcoala, la Liceul Republican de Arte Plastice

„Igor Vieru” din Chişinău (1995), la Academia de

Arte Vizuale „Ioan Andreescu” din Cluj Napoca,

România între anii 1995-1998. Părinţii au

contribuit mult la formarea orizontului spiritual

al copiilor Călin, Dumitru şi Doina, le-a cultivat

dragostea faţă de frumos, literatură, artă plastică,

muzică, teatru, căci astăzi fiul Dumitru este

muzician şi interpret, iar Doina este autoarea unor

volume de versuri „Lumina de peste nopţile

mele”(2012), „Poeme cu molii”(2011) ş.a.

Tânărul Călin în tot ce făcea depunea foarte multă

muncă, efort, dar şi suflet, astfel lăsându-ne o serie

impunătoare de lucrări înmănunchiate într-un

album editat în memoria fiului de către maică-sa

Veronica Postolachi, care a stat lângă patul

suferinţelor fiului toate 95 de zile cât acesta s-a

aflat în comă după accident. Cei prezenţi la

întâlnire au avut posibilitatea să vizioneze

publicaţia întitulată „Călin Postolachi: Catalog de

grafică, pictură, design vestimentar”, ediţie ce

include un număr mare de reproduceri după

tablourile vestiţilor pictori A. Kiseliov, V. Perov,

I. Kramskoi, N. Grigorescu ş.a., schiţe, crochiuri,

desene cu diversă tematică - toate destul de

convingător vorbindu-ne despre harul lui artistic

extraordinar pentru un tânăr de o vârstă atât de

fragedă. După calvarul suferinţelor morale în urma

a mai multor procese de judecată pentru

pedepsirea celui care a fost beat la volanul

automobilului în seara producerii accidentului,

pentru a-şi alina cât de cât trauma psihologică în

urma decesului fiului, părinţii tânărului Călin au

depus eforturi mari de a-i înveşnici memoria: au

colectat toate lucrările fiului, pentru ca la 21

octombrie 1998, în ziua lui de naştere în galeria

Bibliotecii „Onisifor Ghibu” din Chişinău să fie

organizată (post-mortem) prima expoziţie

personală a artistului plastician Călin Postolachi,

ca mai apoi în ianuarie 1999 Călin Postolachi să

devină membru al Uniunii Artiştilor Plastici din

Republica Moldova (post-mortem), biletul pe

numele lui Călin Postolachi, care confirmă acest

fapt fiindu-i înmânat mamei artistului. De

asemenea, la 21 octombrie 1999, în memoria lui

Călin Postolachi se organizează la Chişinău prima

ediţie a Expoziţiei-Concurs a Tinerilor Talente cu

participarea artiştilor plastici din Moldova,

România, Ukraina cu înmânarea Premiului Mare

„Călin Postolachi”, este înregistrat Centrul

Cultural „Călin Postolachi”, care activează în

cadrul Bibliotecii publice „Onisifor Ghibu” din

Chişinău, condus de către mama regretatului

artist, doctor în filologie Veronica Postolachi. În

2003, la cinci ani după trecerea în nefiinţă a lui

Călin, în baza deciziei Consiliului Municipal

Chişinău, pe faţada casei în care a trăit tânărul

poet şi artist plastician a fost montată şi dezvelită

Placa Comemorativă „Călin Postolachi”, iar la

moment sunt în stadiu de proiect actele necesare

de inaugurare a Fundaţiei Culturale la Făleşti şi

de deschidere a Casei Memoriale „Călin

Postolachi” la Răuţel, în satul de baştină. Despre toate acestea a povestit la acea

întâlnire Ion Postolachi, iar cei din sală –

profesori, elevi, bibliotecari şi alţi cititori fideli ai

bibliotecii l-au ascultat cu răsuflarea întretăiată. A

povestit cu atâta tristeţe în ochi, dar şi cu atâta

mândrie, că a crescut şi a educat împreună cu

soţia copii talentaţi şi destoinici de baştina în care

s-au născut, de oamenii care i-au înconjurat. Parafrazând spusele lui Nicolae Dabija,

vreau să cred că cei care au fost prezenţi la

activiate au concluzionat următoarele: “Nasc şi la

Făleşti... personalităţi”.

Natalia Vrabie, specialist principal în

domeniul biblioteci,

Secţia Cultură şi Turism Făleşti

Festivalul Cărţii şi Lecturii pe meridianele globului


Zilele Scrisului şi culturii slavone în Ucraina,

24.05-01.06. 2013

Problema lecturii în zilele noastre a

devenit atât de acută că necesită a fi plasată în

rând cu cele mai importante obiective ale statului

în dezvoltarea culturii naţionale. Tabloul lecturii

a populaţiei din ţară, prestigiul ei, preferinţele

cititorilor şi deprinderile acestora s-au schimbat

considerabil. În circumstanţele actuale, este

nevoie de a căuta noi modalităţi şi formate de

p r o m o v a r e a c ă r ţ i i ş i l e c t u r i i .

În acest număr al Buletinului vă

propunem informaţii privind Festivalul Cărţii şi

Lecturii în diferite ţări, desfăşurat în diferite

perioade ale anului incluzând în orbita sa noi

actori şi patronat chiar de preşedintele ţării.

În Republica Moldova, de la 21 pînă la 27 mai

2013 au avut loc manifestări festive, consacrate

aniversării a 1150-a a scrisului şi culturii

slave. Conform tradiţiei, programul sărbătorii

include Liturghia Divină în amintirea Sfinţilor

fraţi apostoli Kiril şi Metodiu la Biserica

„Sf.Gheorghe”, depunerea de flori la

monumentele eminenţilor exponenţi ai scrisului

şi culturii slave, concerte de muzică sacră, serate

literare şi lecturi, festivaluri ale cărţii slave,

şedinţe tematice ale „mesei rotunde” în diverse

probleme.

La Arsenalul Miastetsk a fost inaugurată

ediţia a III-a a Festivalului Internaţional Arsenalul

de Carte - cel mai mare eveniment din Ucraina,

care uneşte literatura şi arta. Scopul Festivalului Arsenalul de Carte —

promovarea lecturii, încurajarea dialogului între

cititori şi experţi privind cartea modernă, întărirea

relaţiei intre literatură şi artă, susţinerea culturii

editoriale în Ucraina prin evenimente educative şi

schimb internaţional. Arsenalul de Carte este un eveniment

cultural fără precedent pentru Ucraina nu numai

pentru amploarea acestuia, dar, de asemenea,

pentru calitatea de spaţiu, nivelul de organizare şi

prezentare. Proiectul are o misiune pe termen lung

în domeniul politicii culturale, filantropiei şi, în

special, în dezvoltarea oraşului Kiev, integrarea

acestuia în contextul internaţional.

Spre deosebire de alte târguri

metropolitane, Arsenalul de Carte – nu este un

proiect de business, este o iniţiativă de o

importanţă strategică, cultural complexă a unei

dintre cele mai promiţătoare instituţii profesional

- artistice din Ucraina – Arsenalul Miastetsk.

23

și comicsuri; Un program special către jubileul de 1150

de ani al alfabetului chirilic: ateliere pentru tipar,

expozitie de grafică, imagine şi scriere; conferinţa

Lecturile Chirilice;

Colocviul internaţional al traducătorilor.

Programul Arsenalul de Carte este accentuat în

dezvoltarea copilului şi implicarea întregii familii în

acest proces. Acesta este motivul pentru care este

numit Program pentru copii mari şi mici. Ne străduim

nu doar pentru a distra, dar, de asemenea, pentru a

satisface alte nevoi - de a cunoaşte, a gândi, a citi, a

crea, a înţelege. Este simbolic că la Arsenalul de Carte

începe un proiect inovaţional educaţional Arsenal

Miastetski pentru copii şi adolescenţi - ARSENALUL

DE IDEI. Şi prima temă al acestui spaţiu interactiv a

fost Cartea şi Lectura. Astfel, în zonele de joacă

pentru copii festivalul a adunat diferiţi maeştri —

artişti plastici, designeri, traducători, psihologi,

popularizatori de ştiinţă şi tehnologie. Împreună ei au

desenat, construit, sculptat, inventat poveşti şi istorii,

au comunicat. Pentru prima dată în Ucraina Arsenalul de

Carte a prezentat o expoziţie internaţională Ciori Albe

— 2013, o colecţie de cele mai frumoase cărţi pentru

copii din 40 de ţări, care în fiecare an se pregăteşte în

mod special pentru premieră la Târgul Internațional de

Carte pentru Copii din Bologna, de către cea mai mare

bibliotecă din lume pentru copii şi tineret din

Munchen. În acest an Programul pentru copii Arsenalul

de Carte în calitate de oaspete a avut pe Barbara

Kosmovskaya, scriitor polonez, cunoscută în Ucraina

cu bestseller-uri pentru tineret, cărţi pentru adolescenţi

care au intrat în noul curriculum pentru literatura

străină şi Martin Kubat, tânăr şi popular grafician şi

ilustrator de origine cehă etc. Bulgaria, ca şi celelalte ţări ale lumii slave,

marchează în mod tradiţional Zilele scrisului şi

culturii slave, în cadrul cărora îi comemorează pe

marii iluminişti, fraţii Kiril şi Metodiu, din Salonic,

care în anul 855 au creat alfabetul bulgar, devenit o

bază lingvistică solidă, folosită şi astăzi de toate

popoarele slave.

Pe 10 terenuri ale Arsenalului Miastetsk au

avut loc sute de evenimente cu participare a 200 de

edituri, proiecte de carte şi parteneri internaţionali,

celebri şi preferaţi autori ucraineni. În special, în acest

an la Metabolism - un proiect special al festivalului, s-

au desfăşurat dialoguri publice la care au participat:

Oksana Zabuzhko şi Igor Pomerantsev, Yuri

Andrukhovich şi Mikola Riabchuk, Viktor Neborak şi

Ivan Malkovich, Andrej Kurkov şi Yuri Vinnichuk,

Boris Hersonskij şi Alexander Roitburd. Invitatul special al festivalului - unul dintre cei

mai populari scriitori poloneji, autorul romanului

bestseller ecranizat Singurătate în reţea, Janusz Leon

Wiśniewski, care a prezentat două cărţi noi pentru

adulţi şi copii. Deasemenea la Arsenalul de Carte au

participat aproximativ 20 de autori cunoscuţi şi

influenţi intelectuali din Austria, Germania, Polonia,

Rusia, Franţa, Cehia, Elveţia, dîntre care Barbara

Kosmovskaia, Olivier Monjen, Jean-Claude Marcadet,

Christophe Simon, Boris Buden, Jaroslav Rudiş,

Marina Stepnova, Denis Osokin, care au prezentat cărţi

noi şi traduceri în ucraineană. În calitate de parteneri ai

programului internaţional au fost: Institutul francez,

Institutul polonez, Ambasada Elveţiei, Forumul

Cultural Austriac, Institutul Goethe din Ucraina,

Centrul Ceh din Kiev.

Programul festivalului cuprinde:

Prezentarea publicaţiilor noi şi întâlniri cu autorii,

sesiune de autografe;

Proiectul Metabolism - dialoguri publice între

scriitori celebri; Lecturi de poezie, prelegeri, ateliere de lucru şi

discuţii;

Ciori Albe — 2013, o expoziţie a celor mai

frumoase cărţi pentru copii din 40 de ţări ale lumii, şi

standul câştigătorilor a concursului internaţional Arta

Cărţii;

Un program pentru copii mari şi mici, şi proiectul

inovaţional pentru copii Arsenalul de idei;

Colectarea de Caritate a cărţilor pentru copiii

orfani şi copii lipsiţi de îngrijire părintească, spitale de

copii şi centre de reabilitare;

Cafeneaua de Poveşti “Breton” în desene animate

Festivalul Naţional al Cărţii „Axis Libri”,

ediţia a V-a, Galaţi, organizat de

Biblioteca Judeţeană „V.A.Urechia” în

perioada 22-26 mai 2013


,,Dedicat tuturor

vârstelor şi etniilor, târgul

de carte din cadrul

festivalului îşi propune să

stimuleze interesul pentru

lectură, să cultive satisfacţia

dialogului viu între

producătorii şi consumatorii

produselor culturale

specifice, dăruindu-le

bucuria întâlnirii cu cei mai

cunoscuţi scriitori prin

organizarea unor dezbateri

deschise pe teme de interes cultural, care să aducă în

atenţie cele mai recente apariţii”, a declarat

Diaconeasa. Programul festivalului include ateliere de

creaţie şi concursuri cu premii pentru copii şi tineret,

lansări de carte, spectacole, recitaluri de poezie,

muzică, tombolă şi alte surprize, ne comunică

purtătorul de cuvânt al Bibliotecii Judeţene „V.A.

Urechia” Florina Diaconeasa.

Festivalul de carte şi muzică de la Braşov este o

manifestare culturală, ajunsă la a doua ediţie

care reuneşte, în aer liber,

în atmosfera istorică din

Piaţa Sfatului, cele mai

importante edituri şi case

de discuri din ţară şi

străinătate, pe o alee plină

de imaginaţie şi cântec.

Festivalul ucrainean de reviste ortodoxe

“Lecturi în familie” Odesa, Ucraina

Pe 08 septembrie 2013 cu o Liturghie la

Templu Sfinţilor Mucenici Adrian şi Natalia pe

Bulevardul Francez în Odesa a început cea de-a

treia şi ultima zi a ediţiei a III –a a festivalului

Ucrainean de reviste ortodoxe “Lecturi în familie”. După Liturghie a avut loc deschiderea

paradei prezentărilor. La intrarea în curte, care este

situată în inima oraşului, a fost organizată o

expoziţie- târg a publicaţiilor ortodoxe de familie -

participante la festival. Partea oficială a fost deschisă de managerul

de proiect, redactor co - fondator al festivalului -

revista pentru tineri “Otrok.ua” Episcopul Jonah

Obuhov ( Cherepanov ) . El a dat citirii cuvântul de

salut a Mitropolitului Kievului şi la toată Ucraina

Vladimir şi a transmis participanţilor festivalului

binecuvântarea Prelatului. După prezentarea redactorilor şefi al

revistelor ortodoxe de familie a început parada

prezentărilor creative şi întâlnirilor de creaţie

cu autorii publicaţiilor participante la festival.

În special, la eveniment au participat revistele:

“Otrok.ua”, co-fondator al lecturilor, revista

ortodoxă de familie , “Numele”, “Toma în

Ucraina”, Revista ortodoxă pentru femei

“Samareanca”, reviste pentru copii “Kapeliki”

şi “Şişkin les”. Programul a inclus, de asemenea,

spectacole cu participarea copiilor şi grupurilor

folclorice din Eparhia Odesei. Participanţi la Festival pot deveni publicaţiile

obiectivul cărora este promovarea valorilor

familiei şi consolidarea statutului tradiţional al

familiei în societate.

Festival Européen du Livre et de la Lecture Jeunes – FELJEU

25

Festivalul Cărţii şi Lecturii Tinerilor îşi

propune să pună în evidenţă şi totodată să întărească

legătura tinerilor din licee cu cartea şi lectura, ţinând

cont şi de dezvoltarea noilor limbaje multimedia.

Obiectivele festivalului sunt: evaluarea raporturilor tinerilor liceeni cu cartea

şi lectura; sondarea lecturilor propuse elevilor de şcoli

pentru a verifica in ce masură liceenii au un

“canon” comun de texte pe care le

consideră indispensabile pentru formarea lor ca

tineri europeni; promovarea şi diseminarea “bunelor practici”

privind lectura şi folosirea bibliotecilor. Proiectul se desfăşoară în trei etape:

1. Organizarea concursurilor naţionale de creaţie

pentru elevi. Premiul concursurilor naţionale constând

în participarea elevilor laureaţi la Festivalul Cărţii şi

Lecturii - FELJEU organizat de Liceul "Cagnazzi" din

Altamura, Italia.

2. Activităţile festivalului

propriu-zis, care constau în

work-shopuri, prezentările

lucrărilor elevilor, standuri

naţionale, întâlniri cu

scriitori, spectacole, etc. 3.Sistematizarea produselor

şi diseminarea rezultatelor. Principalele scopuri

urmărite prin organizarea

activităţilor organizate prin proiect sunt : • materialitatea carţii, adica producţia,

distribuţia şi consumul de carte; • biblioteca şi lectura, adică istoria, funcţia şi

viitorul bibliotecii ca loc de păstrare a cărţii şi ca loc

de lectură; • lectura ca activitate cu cartea dar si ca folosire a

altor limbaje de transmitere a mesajului scris

(cinema, teatru, multimedia etc.).

Festivalul de lectură lentă, ed. a IV-a Sankt Petersburg, Rusia

În Sankt Petersburg a avut loc Festivalul de

lectură lentă sub genericul „De la papirus la

autopublicare.” Acesta este o parte a proiectului

cultural şi educaţional “Eshkolot: Testarea ideilor”,

care a luat naştere la Moscova în 2006 şi reprezintă un

studiu al culturii evreieşti. Festivalul de lectură lentă a fost inventat „nu

pentru că noi suntem atăt de lenţi, ne comunică

directorul de program Semion Parijskii, specialist în

ebraică şi literatură evreiescă medievală, dar pentru că

este o lectură cu comentarii. Este o modalitate de a ne

aduna împreună şi de a citi cărţi relevante cu lingvişti

ruşi şi străini, istorici şi filozofi. Aceasta este o ocazie

şi pentru dezbateri, pentru notiţe. Având în vedere că

textul clasic este perceput

altfel, după o lectură atentă”. Ediţia a IV-a a

Festivalului din Petersburg a

fost dedicată interacţiunii

dintre text şi forma lui

materială, de aici şi genericul:

“De la papirus la

autopublicare.” Călătoria pe

malurile Nevei este firească, deoarece Petersburg este

capitala mondiala a patrimoniului de manuscrise

evreieşti: noi deţinem cea mai mare colecţie de

manuscrise evreieşti. Aceasta depăşeşte volumul

colecţiilor de la Ierusalim, New York, Oxford şi altele.

Festivalul interregional pentru promovarea cărţii şi a lecturii „Oseni v

Mihailovskom”, Rusia

10-13 septembrie 2013 Festivalul interregional

pentru promovarea cărţii şi

lecturii „Oseni v Mihailovskom”

ed. a X-a şi-a încheiat lucrările. În

rezervaţia Puşkino s-au întâlnit cei

pentru care munca cu cartea şi

cititorii a devenit o profesie -

p rofeso r i , b ib l iogra f i,

biblioteconomi, oameni de ştiinţă,

scriitori şi editori. Toţi

participanţii au avut ocazia de a-şi împărtăşi experienţele

cu colegii, să găsească noi oportunităţi în promovarea

cărţii şi lecturii. Cu toate acestea, toate inovaţiile se

bazează pe tradiţii, metode aprobate pe parcursul

activităţii. Festivalul jubiliar le-a amintit participanţilor

despre istoria acestuia: în centrul ştiinţifico-cultural a

rezervaţiei Puşkino, regiunea Pskov, Biblioteca regională

universală a oferit o prezentare video „ 10 ani împreună

cu Festivalul,” după care a avut loc ceremonia de

premiere a celor mai bune proiecte-câştigătoare la

concursurile „ Proiectul deceniului” la festivalurile

Interregionale pentru promovarea cărţii şi lecturii „Осень

в Михайловском” în anii 2004 — 2012 .

Elaborare

Serviciul Dezvoltare în

Biblioteconomie, BNRM

E-mail:

[email protected]

Tel.: 022 240070

Festivalul “Rue des Livres” – “ Strada cărţilor“

Tematica acestui

Festival este oglindirea

oraşului în literatură,

oraşul fiind sursa de

inspiraţie, personaj sau

loc unde se derulează

acţiunea. Festivalul

reuneşte autori din

diferite genuri literare

(roman, roman poliţist,

ştiinţifico-fantastic etc.),

editori, librari. În cadrul

F e s t i v a l u l u i s u n t

organizate conferinţe, expoziţii, mese rotunde, sunt

vizionate filme pe diverse tematici. “O carte are întotdeauna doi autori, acel care

o scrie şi acel care o citeşte." Astfel, într-o singură

frază, Jacques Salomé rezumă legatura unică,

aproape organică, între scriitor şi cititorii săi. Acesta

evidenţiază momentul magic în care singurătatea

creatorului dispare, pulverizat prin lectura celui care

își apropriază opera.” “La această întâlnire, două viziuni, două

melodii interioare se reunesc pentru a da formă la o

poveste, la idei. Deoarece cartea în toate formele

sale – fotografice, desenate, scrise, este un spaţiu al

libertăţii şi al învăţăturii. Cartea permite de a reface

legătura cu o valoare esenţială: împărtăşirea,

împotriva tuturor formelor de comunitarism,

xenofobie, împotriva tentaţiei de izolare. Iata de ce

un festival gratuit, accesibil tuturor, situat în

centrul unui cartier functionând în ritmul

locuitorilor săi, este astăzi esenţial si chiar

salutar. Acesta este motivul pentru care sunt

atât de mândru de a fi purtătorul de cuvânt ai

acestei a 5-a ediţii al Rue des Livres cu tema

evocatoare: Mişcări în oraş, oraşe în mişcare.

Deci, timp de trei zile, vă veţi plimba pe Strada

aceasta unică în felul ei pentru a întâlni o sută

de autori, de a participa la dezbateri sau

proiecte. Si noi vom fi acolo, pentru voi, cu

voi, fideli spiritului lui Victor Hugo care

spunea pe dreptate: Strada este cordonul

ombilical care leagă individul de societate. David S. Khara, naşul al celei de-a 5-a

ediţii. http://www.festival-

ruedeslivres.org/wp-

content/uploads/2011/02/

programme-officiel2.pdf

A şasea ediţie a

Festivalului “Rue des

Livres” a avut loc în

perioada 15-17 martie

2013 la Rennes, Franţa.

www.festival-ruedeslivres.org http://www.info35.fr/viewarticle.php?art=2764

Rubrică susținută de Alla Andrieș,

BNRM

BNRM, str. 31 August 1989, nr. 78 A,

Chişinău, 2012, Republica Moldova

Tel.: (+373 022) 22 14 75;

Fax: (+373 022) 22 14 75

www.bnrm.md e-mail: [email protected]

http://www.festival-ruedeslivres.org/wp-content/uploads/2011/02/programme-officiel2.pdf




http://www.festival-ruedeslivres.org

http://www.info35.fr/viewarticle.php?art=2764

http://www.bnrm.md/

mailto:[email protected]

Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013

Education

Transcript of Festivalul Național al Cărții și Lecturii: Buletin informativ nr. 2, 2013