Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj Napoca

Facultatea de Educație Fizică și Sport

Specializarea Managementul Organizaţiilor şi Activităţilor Sportive

Nivel MASTER

Fenomenul Dilbert

Coordonator:

Conf. Dr. Mureşan Alexandru

Masterand:

Andreica Alin-Flaviu

Cluj- Napoca

2015

Cuprins

Definire............................................................................................................................................3

Alexitimie şi anhedonie...................................................................................................................3

Alexitimie....................................................................................................................................3

Anhedonie....................................................................................................................................4

“Resuscitarea”..................................................................................................................................4

Revenirea.....................................................................................................................................5

Părere personală...............................................................................................................................9

Bibliografie......................................................................................................................................9

Definire

Fenomenul Dilbert este o metaforă care surprinde ruptura dintre retorica organizaţională

şi realitate. Astfel, oamenii în cadrul organizaţiilor devin alienaţi, reci, transformaţi în nişte rotiţe

fără minte şi suflet, simpli roboţi incapabili de empatie şi fără reacţii atitudinale „programate”.

Dilbert este un cunoscut personaj din benzile desenate ale lui Scott Adams care prezintă

cu umor, de multe ori sec sau cinic, tare organizaţiile ce pot fi întâlnite în mai toate culturile.

Dilbert „lucrează” într-o companie IT, înalt birocratizată (un fel de Kafka al culturii

organizaţionale) unde abilităţile si efortul nu sunt răsplatite. Dilbert are un manager „stupid” care

ia decizii ridicole. Cinismul grotesc al autorului merge până acolo încat sugerează că managerul

are copii stupizi pentru că el are timp pentru viaţa socială în timp ce angajatul competent care

lucrează pentru el nu are acest timp şi deci astfel de oameni ar fi incapabili să se reproducă.

Fenomenul Dilbert îl putem întalni cu precădere în organizaţiile cu manageri autocraţi, a

căror atitudine se circumscrie unui model primitiv de raportare la angajaţi: “Noi suntem şefi ca

să fim ascultaţi iar voi ceilalţi trebuie să executaţi” iar angajaţii suportă cu stoicism această stare

de fapt, de regulă datorită devotamentului de continuitate.

(http://www.elfconsulting.ro/showdef.php?nrdef=8)

Alexitimie şi anhedonie

Alexitimie

Psihiatric alexitimicii sunt definii ca incapabili să îşi perceapă emoţiile şi subtilităţile

acestora şi înlocuiesc necesitatea afectivă cu nevoile fizice.

Printre simptome se numără fantezia săracă şi inactivă, deficitul de experienţe

emoţionale, incapacitatea de a se distra, lipsa reacţiilor spontane. Aceştia par să rămână

imperturbabili la decese ale celor dragi, infidelitatea în viaţa privată, lipsa unei promovări

aşteptate, totul rezumându-se la inexpresivitate.

Astfel devin nişte roboţi axaţi doar pe muncă neatinşi de nici o urmă de emoţie,

înţelegând doar lucrurile concrete.

De cele mai multe ori mediul de lucu induce o astfel de stare, deoarece unii nu îşi permit

să aibă surprize sau lucruri neprevăzute, astfel afectând şi viaţa din afara locului de muncă.

Din punctul meu de vedere aceşti oameni sunt trişti şi nici măcar nu sunt conştienţi de

asta, nu ştiu să trăiască în afara programului de lucru, un astfel de comportament îndepărtând

persoanele apropiate.

Anhedonie

Este incapacitatea de a simţii plăcere. Aceşti oameni au o poftă de viaţă scăzută,

capacitate de atenţie redusă, lipsa interesului în a cauta noi senzaţii şi pierderea interesului pentru

orice fel de activitate plăcută.

Cei care au pierdut capacitatea de a simţii plăcerea în urma locului de muncă suferă de

cvasi-anhedonie (o formă mai uşoară a anhedoniei, dobândită pe parcurs nu avută dintotdeauna),

această tulburare la nivelul unui lider duce la lipsa vitalităţii de a-şi conduce echipa spre succes.

Cineva "suprasaturat" (cu multe reuşite, bucurii, cu o viaţă foarte activă, în general) ar

putea spune ca nu mai "simte placere"(la un moment dat).

“Resuscitarea”

Revenirea constă în a se recâştiga cheful de viaţă, redescoperirea, reinventarea,

stimularea creativităţii. Trebuie redescoperită plăcerea adusă de locul de muncă, concentrarea şi

implicarea în muncă.

Este nevoie de provocări, sarcini care stârnesc interesul sunt recomandate, stimularea

creierului duce la împlinire. Dacă învăţarea este continuă, sarcinile necesită creativitate acestea

scot din monotonie şi dau un scop care duce la trăiri interioare.

Crearea unor obiective pe termen scurt şi realizarea acestora ajută din nou la motivaţie

şi la stârnirea interesului.

Revenirea

Acest fenomen este o problemă contemporană, iar accesând internetul se vor găsii

nenumărate soluţii, ca si cea care urmează:

1. Treci la acţiune.

Înainte de a ateriza în această criză, ai avut obiective, vise, şi liste de lucruri de realizat.

La un moment dat, ţi-ai pierdut încrederea în aceste idei şi ai încetat să iţi urmezi visele

tale. Ei bine, e timpul să iţi urmezi visele, din nou. Nu renunta la ele.

Şi poti face acest lucru prin luarea unor măsuri: Ignoră sentimentele tale de letargie şi

indiferenţa şi concentrează-te pe realizarea de progrese tangibile. Pe măsură ce    începi

verificarea lucrurilor pe care le-ai realizat şi le poţi tăia de pe listă, te vei simţi mult mai

bine şi vei simţi posibila realizare a viselor şi obiectivelor tale.  

2. Perseverează.

Munca din greu nu garantează că iţi vei realiza obiectivele. Dar dacă nu lucrezi cu

adevărat şi nu perseverezi cu siguranţă nu iţi vei îndeplini nici măcar unul din acele

obiective. Fii conştient de acest lucru atunci când decizi ce vei face a doua zi. Nu sta pur

şi simplu în derivă şi în aşteptare. Preia controlul, fă planuri şi acţionează!

3. Ia-i ca exemplu pe cei care au reuşit.

Doar pentru că cineva a reuşit nu înseamna că vei reuşi şi tu. Dar poate fi un exemplu

motivaţional pentru obiectivul tău. Cei care au reusit pot fi o sursă de inspiraţie şi de

speranţă. Şi cel mai important, un mijloc de a ieşi din criza ta.

4. Invaţă în timp ce faci.

Dacă te confrunţi cu o decizie complicată nu ai  nici un răspuns clar, unul dintre cele mai

bune modalităţi în care poţi merge mai departe este să te apuci să faci pur şi simplu acel

lucru. Ce vreau să spun prin asta? În loc să stai să te gandeşti prea mult la o soluţie alege

una din opţiunile care iţi sunt la îndemână şi apoi fă tot posibilul să funcţioneze. Dacă nu

reuşeşti în cele din urmă, cel puţin poţi elimina această cale şi apoi poţi merge mai

departe cu celelalte opţiuni.

5. Evită să analizezi prea mult.

Gândirea îndelungă şi cu atenţie la fiecare detaliu este esenţială pentru succes, dar dacă

este dusă la extreme, poate deveni patologică. Când te gandeşti prea mult, eviţi luarea

unei decizii, simţi efectiv că eşti paralizat într-o situaţie. Deci, data viitoare când te afli

paralizat într-o decizie, opreşte supra-analizarea situaţiei şi alege doar o cale sau alta.

6. Reorganizează-ţi zona de lucru.

Indiferent de ceea ce faci, este întotdeauna o idee bună de a avea totul foarte bine

organizat. Reorganizează-ţi zona de lucru, astfel încât sa fie un mediu productiv, mai

degrabă decât un morman trântit şi dezorganizat de documente.

7. Ia-o de la capăt.

O sursă frecventă a lipsei de motivaţie este plictiseala. Rutina, poate afecta capacitatea ta

de a lucra şi de a-ţi  realiza obiectivele. Ia în considerare trecerea de de la rutina de zi cu

zi la ceva nou, care te entuziasmează şi te motivează pentru a realiza lucruri noi.

8. Ia o pauză.

Surprinzător, prăbuşirile sunt foarte frecvente printre cei care muncesc din greu.

De ce? Pentru că unii sunt atât de prinşi în munca lor încat atunci când se lovesc de un

obstacol omit faptul că ar putea sa îl şi ocolească aşa că ei continuă să muncească din

greu şi practic să se lupte cu morile de vânt. Ia o pauză şi priveşte problema din alt unghi.

9. Răsplăteşte-te!

Când ai făcut un pas inainte şi ai realizat un obiectiv nu uita să te răsplăteşti. Fie că te

răsplăteşti cu o ieşire în oraş sau cumpără-ţi ceva sau orice altceva ce iţi face placere.

Când te întorci la muncă, vei fi fericit şi odihnit.

10. Vizitează un loc nou.

Fă-ţi timp sa vizitezi din când în când un loc nou şi frumos. O plajă sau un lac. Apa este o

sursă foarte bună de energie. Sau fa o plimbare prin pădure. Experimenteaza mici placeri

in viata pentru a-ti demonstra că există nenumarate motive să progresezi, să evoluezi ca

mai apoi sa iti permiti sa te rasfeti din ce in ce mai des.

Sau mergi intr-un loc luxos si promite-ti ca in curand va fi ceva normal pentru tine sa iti

permiti asa ceva.

11. Reorienteaza-te.

Prăbuşirile au tendinţa de a face viaţa neclara si de a te defocusa. Petrece ceva timp

pentru a te reorienta. Fa “curatenie” in aspiraţiile, visele si obiectivele tale şi decide ce să

păstrezi şi ce nu.

12. Organizeaza-ti viata si nu lasa lucrurile sa vina in viata ta intamplator.

Nu lasa lucrurile la voia intamplarii pentru ca asa va deveni si viata ta. Analizeaza foarte

bine ce anume vrei sa faci si in ce directie trebuie sa o apuci si apoi actineaza in acel

sens.Aceasta nu este doar o modalitate buna de prevenire a “dezastrelor”, ci şi o modalitat

foarte buna de a te angajeza sa faci ceea ce trebuie facut.

13. Activitatea fizica.

Uneori cauza lipsei de motivatie nu este întotdeauna în întregime de natura psihologica.

În multe cazuri zona de confort şi lipsa de exerciţiu fizic ne poate aduce într-o ceaţă

mentală.Un remediu pentru această problemă este activitatea fizica. Se va activa

circulatia, reierul ti se va oxigena mai bine iar gandurile tale vor deveni mai clare. De

asemenea in timpul activitatii fizice se elimina endorfinele, care te vor face să te simţi

fericit şi iti vor reda pofta de viaţa.

14. Elimina gandurile negative.

Scepticismul şi îndoiala, sunt sănătoase atunci când se aplică cu moderare, dar nu si

atunci când te împiedică in atingerea scopurilor tale.In loc sa te indoiesti daca un lucru

este sau nu posibil, mai bine treci la treaba si concentreaza-te pe solutii. Si vezi ce anume

trebuie facut pentru a fi posibil.

15. Provoaca-te sa realizezi ceva diferit.

Dacă repeti aceeasi sarcina de zi cu zi, este posibil să se plictisească şi sa nu mai reprezite

o provocare pentru tine.Găseaste modalităţi de a te auoprovoca – de exemplu, vezi dacă

poti face unele sarcini în jumătate de timp, si astfel va deveni totul mai palpitant si vei

iesi din aceastare de letargie.

16. Creaza presiune artificiala.

Cei mai mulţi oameni lucreaza foate bine cand sunt sub presiune sau atunci cand nu mai

au o alta optiune.

De exemplu atunci cand mai ai doua zile pana la terminarea unui proiect important intri

in priza si faci totul mult mai repede, te aduni si te concentrezi foarte bine pentru ca nu ai

de ales. Asa e? Si cand te gandesti ca acum o saptamana stateai si te uitai la el fara sa

realizezi prea mare lucru.Data viitoare, începe acel proiect mai târziu, mai degrabă decât

mai devreme. Iar timpul ramas foloseste-l  pentru a face ceva distractiv si revigorant. Sau

pentru a face niste exercitii fizice. Ce spui e sfatul asta? Stiu ca iti va placea la nebunie.

17. Schimba-ti dieta.

O alta cauza frecventa a „prăbuşirii” este dieta. O dieta nesanatoasa in care mananci ce

apuci si cand apuci iti va lua toata energia si pofta de viata. Te vei simti greoi si fara chef

de nimic. Chiar daca poate nu crezi vei vedea schimbari in bine nu numai pe cantar ci si

in starea ta de spirit, si in puterea de concentrare.Va fi un plus pe plan fizic, mental si mai

ales EMOTIONAL.

18. Petrece o zi pentru a îmbunătăţi productivitatea.

A munci din greu nu este singurul ingredient pentru succes. O altă componentă critică

este productivitatea.Deci, petrece o dupa-amiaza sau chiar o zi întreagă gandidu-te cum

poti fi mai productiv. Acest lucru ar putea însemna, pur şi simplu reamenajarea zonei tale

de lucru, de eficientizare a unor activitati, de eliminare a unor lucruri si activitati inutile

etc.

19. Simplificarea obiectivelor.

De multe ori avem senzatia ca  obiectivele noastre sunt complicate şi greu de realizat.

Uneori eu am ramas socata cat simplu de indeplinit sunt unele.

A fost nevoie doar de a-mi schimba un pic modul de a  privi lucrurile. Si de a simplifica

totul.  Mereu exista si o cale mai usoara. Trebuie doar sa o gasesti.

20. Alege drumul mai putin circulat.

În loc de a lua calea pe care crezi că „ar trebui să mergi”  deoarece pe acolo merge toata

lumea, alege calea mai putin circulata. Alege scurtatura si astfel vei economisi timp şi iti

va fi mai uşor pentru a termina ceea ce trebuie sa faci.

21. Mai mult somn.

M-am convins si eu de acest lucru intr-un final. Ajunsesem sa dorm doar cateva ore pe

noapte crezand ca am prea multe de facut si ca cele 24 de ore ale unei zile nu sunt

suficiente. Si de multe ori ajungeam a doua zi sa nu ma pot concentra si sa nu ma pot

mobiliza pentru a face ce aveam de facut.Dacă nu dormi, poate ca vei face mai multe in

seara asta, dar veţi fi cu siguranta vei avea mai mult de pierdut mâine.

*(sursa: http://www.personalitatealfa.com/blog/cum-ne-recapatam-motivatia-atunci-

cand-avem-o-depresie-cand-suntem-fara-chef-sau-suntem-intr-o-criza/)

Părere personală

Dacă ne transformăm în nişte roboţi axaţi pe muncă există riscul să regretăm mai târziu,

să nu mai avem satisfacţie din nimic. Cel mai bine cred că munca, hobby-urile şi viaţa personală

trebuie armonizate în aşa fel încât să le satisfacem pe toate.

În cele mai fericite cazuri munca poate provenii din hobby, dar există riscul ca această

plăcere să se transforme find privită ca o obligaţie nu ca şi ceva relaxant.

Cred că un om împlinit şi fericit îndeplineşte câteva criterii:

La locul de muncă este încântat de ceea ce face, asta prin găsirea a ceea ce îl

stimulează şi motivează legat de asta.

Acordă timp familiei şi prietenilor, de exemplu există grupuri de prieteni care au

în obicei de a se întâlnii săptămânal, într-un local, acasă la cineva etc. Deoarece

cei dragi dau încredere în propria persoană.

Identificarea a câtorva activităţi care ne ajută să ne relaxăm, hooby-uri. De

exemplu acei bărbaţi care iesîn fiecare weekend la pescuit. Aceste activităţi ajută

săieşi din rutina de la locul de muncă şi responsabilităţile aduse de familie şi să

foloseşti timpul doar pentru propria persoană.

Bibliografie- Manfred Kets de Vries-„Leadership: Arta şi măiestria de a conduce”

- http://www.elfconsulting.ro/showdef.php?nrdef=8

- http://www.personalitatealfa.com/blog/cum-ne-recapatam-motivatia-atunci-cand-avem-

o-depresie-cand-suntem-fara-chef-sau-suntem-intr-o-criza/