Fenomenul acceleratiei Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ n raport cu perioade situate cu cteva decenii n urma. Potrivit datelor statistice, copii de vrsta scolara au n medie cu 10 cm si cu 5 kg mai mult dect copii de aceeasi vrsta de acum 7-8 decenii. De asemenea, vrsta medie a maturizarii sexuale a cobort cu cca. 2 ani si chiar mai mult n raport cu anul 1850 sau 1900. Potrivit datelor statistice de la noi, maturizarea sexuala intervine cu 1-1,5 ani mai devreme n mediul urban fata de cel rural. Binenteles, aceasta accelerare a maturizarii, respectiv coborrea vrstei de nceput a pubertatii se situeaza deasupra unui nivel asimptotic; ea nu ar putea cobori indefinit, n acelasi timp se constata ca baremele testelor de inteligenta ntocmite cu decenii n urma se cer revizuite n raport cu avansul generatiilor tinere, crescute intr-un mediu saturat de informatii gratie mijloacelor comunicarii de masa att de raspndite n zilele noastre, alaturi de informatica. Aceasta "oferta" crescuta de informatie forteaza intr-o masura procesul de maturizare intelectuala, de formare a opiniilor si atitudinilor la copii si tineri. Desi dezvoltarea fizica a preadolescentului este reglata de legi biologice, pot sa apara disarmonii trecatoare ale segmentelor corpului, ale organelor si sistemelor. De pilda, cresterea n naltime se realizeaza mai ales pe seama membrelor, n vreme ce toracele si bazinul ramn n urma. De aici, nfatisarea nearmonioasa a preadolescentului; minile si picioarele lungi, pieptul cazut si ngust (corpul cu aspect de "paianjen"). Tot asa, musculatura corpului se dezvolta mai lent dect scheletul, mprejurare ce conditioneaza o anumita stngacie a miscarilor preadolescentului.Acumularea attor modificari pentru care copilul nu are nca o narmare psihica satisfacatoare creeaza o stare de alerta, o preocupare de a se nscrie n registrul normalului, de a fi ca "ceilalti". Adolescentul e preocupat de aspectul corpului; cea mai mica abatere (ngrasare, bustul prea voluminos sau prea plat, nasul mai lung, cresterea exagerata n naltime, acneea etc.), ca si dezvoltarea mai lenta a unor caractere sexuale secundare creeaza teme de framntare, insatisfactii. Baietii sunt cu deosebire deprimati de constatarea deficitului lor morfologic, statura mica fiind uneori sursa unui "complex de inferioritate". La fete produce insatisfactie de durata "complexul de urtenie", pe temeiuri adesea aparente. n organizarea vietii si activitatii scolarilor de vrsta mijlocie trebuie sa se evite factorii care duc la supraexcitarea sistemului nervos central sau pot induce labilitatea neurovegetativa cu simptome cardiovasculare, respectiv cefalee, algii abdominale etc. Depistarea la timp a acestor modificari, instituirea unui sistem adecvat de munca, odihna, sport si alimentatie sub un control medico-pedagogic constituie solutii indicate pentru prevenirea mbolnavirilor. Se stabilizeaza activitatea ritmica a sistemului endocrin. n perioada adolescentei se ncheie prima perioada a maturizarii sexuale si procesul continua lent pana pe la 22-23 de ani.Expresia functionala a perfectionarii structurale a creierului o constituie aparitia ritmului alfa de "tip adult" pe electroencefalograma n jurul vrstei de 18 ani. Procesele de analiza si sinteza devin tot mai fine, se accentueaza functia reglatoare a limbajului intern. Notam, n ncheiere, tendinta adolescentei de a se prelungi spre al doilea mare ciclu al vietii, spre cel adult.