Știri expresO cale ferată cu ecartament european

Peste cîţiva ani, schimbarea roţilor trenurilor ce pleacă spreEuropa ar putea să devină doar o atracţie turistică. Pe segmentulChișinău-Ungheni va fi construită o cale ferată cu ecartament eu-ropean. Anunțul a fost făcut de către premierul Vlad Filat, cares-a întîlnit la Bruxelles cu vicepreședintele Comisiei Europene șicomisar pentru transport, Siim Kallas. „Am avut discuții despresetul de proiecte transmis de Moldova Comisiei Europene îndomeniul transportului, inclusiv proiectul ce ține de electrificareacăii ferate și construcţia unei linii de cale ferată cu ecartament eu-ropean pe segmentul Chișinău-Ungheni”, a declarat Vlad Filat,citat de Jurnal.md. Premierul a precizat că procesul de construcțiea drumului de fier va începe cînd va fi gata proiectul și cînd vor fiidentificate sursele de finanțare. „Este un proiect vital pentru R.Moldova”, a adăugat dînsul.

Un festival în memoria unei veritabile folcloriste

În ziua de 10 aprilie, la Casa de cultură din Cetireni se vadesfăşura prima ediţie a festivalului-concurs de folclor pentrucopii şi tineret „Galina Popovoci”. Potrivit Eugeniei Baroncea, şefaSecţiei cultură Ungheni, astfel va fi comemorată cea care şi-a dedi -cat viaţa-i mult prea scurtă folclorului, slujindu-l cu devotament– Galina Popovici, originară din Cetireni. Concursul se va desfă -şu ra pe două categorii de vîrstă: 7-12 ani şi 13-18 ani. Concurenţiivor trebui să prezinte cîte două piese din folclorul local. Cîş ti gă -torul va fi distins cu trofeul „Galina Popovici”. Vor fi şi cîte treipre mii speciale pentru fiecare dintre cele două secţiuni ale festi-valului-concurs. Festivalul va fi organizat de Secţia cultură înpartenerait cu primăria Cetireni, Teatrul epic de etnografie şi folc -lor „Ion Creangă” din Chişinău, sub egida Consiliului raionalUngheni. Comemorarea remarcabilei culegătoare şi promotoarede folclor, Galina Popovici, a avut loc, pe 31 martie, şi la MuzeulNaţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău.

Ofensiva împotriva traficului de ţigări continuă

Pe parcursul a doar zece zile, în punctele de trecere Sculeni şiUngheni, au fost depistate 9 cazuri de transportare ilegală a 4780pachete de ţigări cu o valoare de aproximativ 30000 lei. Cel mairecent caz a fost înregistrat în ziua de 28 martie, la Sculeni. Uncetăţean în vîrstă de 22 ani, domiciliat în raionul Făleşti, a încercatsă treacă peste frontieră 323 de pachete de ţigări de marca Win-ston Blue şi Monte Carlo. Acestea erau ascunse în rezervorul şitorpedoul autoturismului său „Rover 600”, urmînd să ajungă înRomânia, pentru comercializare pe piaţa neagră. Cîteva ore maitîrziu, la punctul de trecere feroviar Ungheni, inspectorii con-trolului de frontieră şi cei vamali au contracarat o altă tentativăde scoatere a produselor de tutun din ţară. În trenul Chişinău –Bucureşti au fost depistate 1110 pachete de ţigări de producţieautohtonă, acestea fiind dosite sub bancheta pentru bagaj, de cătreun cetăţean român. Ţigările au fost ridicate în vederea confiscăriide către organele competente.

ApropoŞtirea privind eliberarea permiselor de mic trafic la frontieră

în Oficiul consular din Ungheni este o... farsă de 1 aprilie.

Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 1 aprilie 2011 Anul IV, nr. 13 (168)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

La închiderea ediţieiPrimele permise de mic trafic la frontieră eliberate la Ungheni

După luni şi luni de aşteptare, Oficiul consular din Ungheni îşiîncepe activitatea. Deschiderea oficială va avea loc pe 1 aprilie.Primii cetăţeni care vor păşi pragul instituţiei în acea zi vor aveaparte de o surpriză plăcută: lor li se vor elibera permisele de mictrafic la frontieră pe loc, la prezentarea buletinului de identitateşi completarea unei cereri.

Potrivit oficialilor, cererile vor putea fi depuse între ora 11.00 şi 15.00. Reamintim că în luna noiembrie 2010, Oficiul consular din Un-

gheni a fost vizitat de prim-ministrul Vlad Filat. Atunci s-a anun -ţat că deschiderea oficială va avea loc în luna decembrie. A urmatapoi o altă dată – sfîrşitul lunii ianuarie. Acum două săptămîni,ministrul de Externe al României,Teodor Baconschi, a declaratcă Oficiul consular din Ungheni va fi inaugurat cît de curînd.

Todireştenii au chemat, în premieră, lumea la glume

O sală arhiplină, cu spectatori dornici de a gusta o glumă bună, artişti amatori veniţi de la Cimişlia, Orhei, Sîngerei, Ungheni, oaspeţi de onoare – de toate au fost la festivalulde satiră şi umor „Lume, lume, hai la glume”, organizat în premieră la Todireşti, pe 27 martie curent, de Ziua internaţioală a teatrului. Timp de cîteva ore bune, s-au tot spusglume şi s-a rîs copios.

„Îmi pare foarte bine că la Todireşti sînt oameni cu atîta en-tuziasm şi cu atîta energie, care au reuşit să organizeze uneveniment de zile mari. Sînt mîndru că mă aflu în fruntea unuiraion care are atîţia oameni talentaţi”, a subliniat preşedinteleriaonului, Ion Harea. Impresionat de cele văzute s-a declaratşi consulul României la Ungheni, Petru Liţiu, care a rămas sur-prins de numărul mare de talente, dar care, potrivit dînsului,încă nu sînt valorificate.

Unul dintre moderatorii festivalului, actorul GheorgheUrschi, avea să remarce la un moment dat: „S-au găsit oamenide prin partea locului, care m-au smuls din casă şi m-au adusla Todireşti”. Nu a regretat, căci, în pofida frigului din sală, s-asimţit bine.

Ideea de a organiza festivalul respectiv aparţine todireş te nilor.„Cu ceva timp în urmă, s-au apropiat de mine două doam ne şimi-au spus: „Domnule primar, ce zici dumneata să organizămun festival de satiră şi umor la Todireşti, să inivtăm colectivelede artişti amatori din localităţile în care am fost noi şi ne-a plă -cut?”. Am acceptat”, povesteşte primarul Victor Baltag. Celedouă doamne se numesc Viorica Culeac şi Elizaveta Mămăligă,ambele membre ale teatrului de satiră şi umor din Todireşti,

„Gură spartă”. Ideea a fost susţinută şi de Secţia raională decultură, şi de Consiliul raional. Cu toţii au pus suflet în orga-nizarea acestui eveniment inedit.

A fost organizată şi o expoziţie a caricaturiştilor originari dinUngheni, deţinători a numeroase premii internaţionale: VictorCrudu şi Valeriu Curtu. La dispoziţia amatorilor de umor decalitate a fost şi epigramistul Efim Tarlapan, şi el originar dinraionul Ungheni. Au venit actori de la Teatrul naţional „VasileAlecsandri” din Bălţi. O surpriză plăcută a oferit publiculuispec tator fraţii Victor şi Valentina Rusu, care-şi trag rădăciniledin Todireşti, în prezent actori ai Teatrului „Spiriduş” din Chi -şinău.

„Asemenea festivaluri trebuie să fie organizate cît mai des”,a declarat la final, vădit mulţumit, primarul Victor Baltag. „Vafi un festival tradiţional”, a spus şi preşedintele raionului, IonHarea. „Mă bucură faptul că au evoluat colective şi din alte rai -oa ne, ceea ce vă permite să aveţi statutul de festival interraionalpentru început. Ajungem şi la naţional, şi la internaţional”, asubliniat şi actorul Gheorghe Urschi. Începutul este bun, maiales că, aşa cum a declarat şefa Secţiei cultură, Eugenia Baron-cea, „la Todireşti este şi putere, şi valoare”.

Pag. 2Vom avea o centrală electrică la Ungheni Potrivit postului de radio „Vocea Basarabiei”,lucrările de construcţie a centralei electrice de la Ungheni vor demara, cel mai probabil, la începutul anului 2013, a declarat Zdenek Zbytek, preşedintele Consorţiului CZET, la forul energetic moldo-ceh de la Chişinău.

Pag. 3Creează lucrări culinare în Italia O moldoveancă originară din Costuleni, aflată acum în Italia, îşi petrece timpul liber „sculptînd” în cartofi globuri pămînteşti şi schiţînd „hărţi ale lumii” din… căpşuni. „Plictiseala naşte în mine prea multă imaginaţie”,comentează dînsa.

Stagiul de muncă după care vom putea ieși la pensie a fost majorat, prin votul Parlamentului. Astfel, stagiul de cotizare, atît pentru femei, cît şi pentru bărbaţi, va creşte de la 30 la 35 de ani, începînd din 1 iulie 2011. Majorarea se va face treptat, cu 6 luni în fiecare an. (Jurnal.md)

Expresul de UngheniVineri, 1 aprilie2

Oaspetele vesel

Cadou de nuntăBadea şi-a găsit o fată -O comoară-adevărată:Frmuşică, cam timidă Şi un picuşor... gravidă.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

Lucruri curat murdare se întîmplăpe eşichierul nostru politic

Ascultam, zilele acestea, un reportaj realizat de colegiinoştri de la EuroNova TV despre fuzionarea a două partidecu aceeaşi doctrină: PLDM şi AMN. Nimic nou pînă aici.Cei interesaţi de subiect au auzit, în ultimele două săptă-mîni, numeroase ştiri şi comentarii. Fuzionare, fraţilor, şibasta. Asta s-a înţeles din declaraţiile liderilor celor douăformaţiuni.

Iată că în reportajul cu pricina, de săptămîna trecută, aud oaltă declaraţie, a unui reprezentant local al PLDM. Cică, nu-ifuzionare, ci... e înghiţire, neutralizare, absorbţie. Iată-aşa!

Pe cine să crezi? Pe liderul de la Chişinău al PLDM, carevorbeşte despre fuzionare? Iar fuzionare, conform Dicţiona -ru lui explicativ al limbii române, înseamnă: contopire a douăsau mai multe partide în unul. Adică, unire, pentru a formaun tot organic. Explicaţia am luat-o din acelaşi dicţionar.

Reprezentantul PLDM din Ungheni însă vorbeşte des-pre cu totul altceva. Despre înghiţire. Asta-i bună. Mai multdecît atît, acesta avertizează dur: „Noi vom decide pe cinesă luăm”.

Lucruri curat murdare, vorba lui Caragiale, se întîmplăpe eşichierul nostru politic. Partidele, pînă la urmă, se vorlămuri între ele. Cum? Cei ce vizitează site-ul Expresul.compresupun că fuzionările se vor solda aici, la Ungheni, cu cer-turi şi scandal. Deocamdată, de această părere sînt 47% dinrespondenţii unui sondaj anunţat recent de noi. Că va fi unsucces cred doar 19%.

Ce să facă alegătorul? Cum să se lămurească el cine-lminte şi cine-i spune adevărul? Cei de la Chişinău sînt maisinceri? Sau poate cei de la Ungheni? Poate că pe unul doarl-a luat gura pe dinainte, dar toţi gîndesc la fel?

Nu vreau să fiu avocatul nimănui. Nici procuror. Dar îmitot dă ghes o întrebare: „Ce-ai făcut, domnule, pînă acum,ce succese şi realizări ai obţinut, de crezi că eşti persoana in-dicată să decizi soarta altora?”. Tare mă tem că o asemeneaatitudine, o asemenea abodare ar putea strica imaginea în-tregului partid. Pe la colţuri se tot vorbeşte de ceva timpdespre anumite apucături dictatoriale ale PLDM. Pînă maiieri, am crezut că sînt speculaţii ale oponenţilor politici.Acum nu mai ştiu că să cred, din moment ce aud declaraţii,gen: „Noi vom decide pe cine să luăm”.

Nu credeţi că totuşi cel care decide este cu totul altcineva– poporul? Iar poporul ar putea, după asemenea declaraţii,să-şi cam pună întrebarea: „Unde mergem? Spre democraţieoare?”.

Atunci, graţie proiectuluirespectiv, a fost obţinut ungrant de la IREX SPP, în va -loa re de 500 mii lei. „Imple-mentarea cu succes a acestuiaa fost un punct de pornire pen -tru activiştii Asociaţiei ob -ş teşti „Alături de copil” de lagrădiniţă”, spune LudmilaCornei, educatoare, respon -sa bilă de proiecte şi activităţi.A urmat un proiect după al -tul. Au scris, au cîştigat şi auimplementat.

Numărul proiectelor esteimpresionant, iar titlurile spuntotul: „La căsuţa cu poveşti”,cost total 24 mii lei; „Parculpicilor”, cost total 19 mii 976lei; „Incursiune în lumea bas-melor”, cost total 17040 lei;„Un teren amenajat - un copilcîştigat”, cost total 14 mii 616lei; „Foişorul copilăriei”, costtotal 14 mii 215 lei; „Un copil,un pom, o floare...”, cost total3985 lei; „Vis, culoare, armo -

nie – dulcea mea copilărie”,cost total 2110 lei.

„Toate aceste realizări aufost posibile, datorită nume -roaselor acorduri de partene-riat şi cooperare”, afirmă Lud -mila Cornei. Printre parte ne -rii grădiniţei se numără agenţieconomici din oraş, întreprin -deri cu capital străin, dar şizi a rul „Expresul de Ungheni”.Totdeauna le-a fost alături pi-cilor de aici, precum şi an ga -jaţilor, primăria, care este celmai de nădejde partener. Ori -ce iniţiativă a lor a fost sus ţi -nu tă din prima. Un meritapar te îi aparţine şi DirecţieiRaionale Învăţămînt, Tineretşi Sport care, ori de cîte ori enevoie, vine cu sfaturi, încu -ra jări, consiliere.

Acum cîteva zile, grădiniţa„Steluţa” i-a avut ca oaspeţi pereprezentanţii IREX Moldo -va. Aceştia au rămas impre si -onaţi de numărul semni fica-

tiv de proiecte implementateaici, de implicarea comuni tă -ţii, a părinţilor în rezolvareaproblemelor. Schimbarea ati-tudinii faţă de problemele in -s tituţiei este evidentă – aces taa fost verdictul oaspeţilor. „Vi -zita respectivă a constituit pen -tru asociaţia noastră un exa -men, pe care l-am susţinut cubrio”, spune Ludmila Cornei.

Încîntaţi de cele văzute,reprezentanţii IREX au făcuto donaţie impunătoare: treicalculatoare, mobilier pentrucabinetul medical, un aparatde fotografiat digital şi douăimprimante. Nu întîmplător,

primarul de Ungheni, Ale -xandru Ambros, a menţionatcă grădiniţa „Steluţa” esteunica instituţie preşcolară cuatît de multe proiecte imple-mentate.

După atîtea aprecieri şilaude, membrii AO „Alăturide copil” de la grădiniţa nr. 9„Steluţa”sînt şi mai motivaţisă acţioneze în acelaşi regis -tru. „Avem planuri mari de vi-itor, iar prin implementareaproiectelor vom reuşi să cre -ăm o lume mai bună pentrucopii, în care copilăria va fisavurată din plin”, spun ei.

Natalia Chiosa

Grădiniţa cu cele mai multe proiecte implementateTotul a început în anul 2007, cînd un grup de iniţia-tivă din oameni entuziaşti, cu spirit inovator au răs-puns unei provocări şi au scris proiectul „O lume mai bună pentru copii” - o lume mai bună pentru copiii de la grădiniţa nr. 9 „Steluţa” din Ungheni.

Cum se folosesc adverbele „de -cît” şi „doar”?

Mulţi consideră folosirea lui „doar” şia lui „decît” la libera alegere a vorbitoru-lui. În consecinţă, unii spun: „Am decît

o sută de lei. Mă poţi împrumuta?” ori„Vreau decît să fiu ascultat”. În acestecazuri, ar trebui corect, în fapt, folosit„doar”: „Am doar o sută de lei” ori„Vreau doar să fiu ascultat”.

De ce? Pentru că „decît”se poate folosinumai într-o construcţie negativă.

„Nu am decît o sută de lei” ori „Nuvreau decît să fiu ascultat”.

Olga Răilean, profesoară de limba şi literaturaromână, şefa Centrului Metodic,

DGRÎTS Ungheni

CUM E CORECT?

Zbytek a spus că acum selucrează asupra documentelorce însoţesc acest proiect şiasupra soluţionării tuturor as-pectelor, inclusiv ecologice.„La construcţia centralei vor fiutilizate cele mai avansate teh -nologii, acestea vor fi în strictăcorespundere cu normele eu-ropene, inclusiv cele ce se re -feră la protecţia mediului”, aprecizat dînsul.

Capacitatea Centralei va fide 350 MWt, iar investiţiile se

estimează la 615 mln euro.„Construcţia acestui obiect vaoferi mari avantaje, deoareceva contribui la sporirea secu ri -tăţii energetice a ţării. Mol do -va va avea posibilitate să pro -cure o anumită cantitate deenergie la un preţ stabilit încontract, proprietarul Centra -lei nu va putea să stabileascăalte preţuri decît cele din con-tract. Totodată, şi pe perioadalucrărilor de construcţie, şiatunci cînd Centrala va fi dată

în exploatare, vor fi create mul -te locuri de muncă pentru po -pulaţia din Ungheni şi din lo -calităţile din preajma oraşului”,a subliniat oficialul, remarcîndcă vor apărea şi alte noi opor -tunităţi, fiind posibilă deschi -derea aici a unei gospodării desere.

Zdenek Zbytek a mai spuscă au rămas patru aspecte im-portante de coordonat, care sereferă la construcţia acestuiobiect. Centrala, potrivit con-tractului semnat de guvernulde la Chişinău în 2008 cu com -pania United Energy Mol do -va, care face parte din grupulJ&T Finance Grup, va livra Re -publicii Moldova 750 GWh,adică 20% din tot consumul

de energie electrică şi, în cazde forţă majoră, o cantitatesup limentară (100 GWh).Res tul energiei va fi exportatăîn România. Centrala va ficonstruită în trei ani şi materiaprimă pentru producereaener giei electrice va fi căr bu -ne le şi biomasa.

De la instalarea primei piet -re de temelie, în anul 2009, decătre un alai de înalţi demni-tari, în frunte cu şeful statuluide atunci, Vladimir Voronin, şiex-ministrul Economiei, IgorDodon, populaţia a tot făcutdeclaraţii, prin care şi-a expri-mat protestul faţă de constru-irea acestei centrale care arputea să afecteze grav mediulşi sănătatea oamenilor. (L.B.)

Vom avea o centrală electrică la UngheniPotrivit postului de radio „Vocea Basarabiei”, ZdenekZbytek, preşedintele Consorţiului CZET, a declarat în cadrul forului energetic moldo-ceh, organizat la Chişinău săptămîna trecută, că lucrările de con-strucţie a centralei electrice de la Ungheni vor demara, cel mai probabil, la începutul anului 2013.

Noi, locuitorii din Bereşti,Vasilica şi Zagarancea, sîn-tem foarte îngrijoraţi şi indig -naţi de decizia de a construicentrala electrică aici, la Un -gheni. Pentru că va funcţionape cărbune şi biomase, cen-trala va elimina în atmosferăsubstanţe toxice, care vor dis-

truge sănătatea noastră şi acopiilor noştri. Chiar şi fărăea, populaţia, mai ales copiii,se confruntă cu diverse boliale aparatului respirator: pne -umonii, bron şite...

Noi cerem ferm să fie sto -pată construcţia ei.

Dumneavoastră, stimaţi

conducători ai raionului şi aioraşului Ungheni, aţi criticataspru decizia lui VladimirVoronin, care a instalat piatrade temelie pe locul unde va ficonstruită centrala electrică.

Totul depinde de dum nea - voastră, ca să opriţi dezastrulcare ne aşteaptă.

În numele locuitorilor,sem nează familiile:

Gorohovschi, Goncea -riuc, Mihăilă, Donic, Antoci, Usatîi, Bosîi,

Vişnevschi, Enache, Chicu,Vieru, Urcenco,

Cracan, Canţîru30 martie 2011

SCRISOARE DESCHISĂcătre administraţia oraşului şi raionului Ungheni

„Cea mai bună soluţie e amen -da. De ce să-i interzici porculuisă facă ceea ce i-a intrat în sîn -ge? Banii din amenzi ar ajungepentru curăţirea oraşului, bachiar s-ar mai putea face unparc în Ungheni”, e de părereLiliana Ganga-Rostea. „Eu zicsă fie interzise seminţele, maiales că-s şi murdare, că-ţi stricişi dinţii”, scrie Olesika Şapte -fraţi. Igor Scutaru e şi mai cate-goric: „De urechi şi să strîngăcu limba tot de pe jos. Oare arajuta?”. „Va fi foarte greu să nedezvăţăm de acest drog naţio -nal”, e de părere Igor Borza.

Şi o conluzie. De la MarcelaDedin. „Asta e! Nu-s nici un -ghe nenii perfecţi”.

Anatol Golovco vine cu o pro - punere: „Cred ca ar fi o chestiefoarte tare, dacă în scuar s-aramenaja o tablă mare de şah. Înprimul rînd, e un simbol al inte -li genţei. În al doilea rînd, dă bi -ne şi din punct de vedere este -tic. Alături e Liceul „Vasile Alec -sandri”, care ar putea avea unclub de şah. Să nu uităm că un -ghenenii joacă şah şi pentru eiar fi un loc bun să se adune săurmărească partidele pe o tablămare. Ar fi un loc de consolida -re socială, mai ales pentru oa-menii mai în vîrstă”, spune dîn -sul. Pentru a fi mai convin gă tor,Anatol Golovco a pre zen tat şi oimagine (vezi fo tografia alătu -ra tă) cu următoarea explicaţie:

„Cam aşa arăta tabla de şah încampusul din oraşul unde amfăcut masteratul”. Este vorba deoraşul Marsilia din Franţa.

E bine? Nu? Tinerii răspundşi la această întrebare. Alexan-dru Braşoveanu, de exemplu,are unele dubii în privinţa lon -ge vităţii proiectului. „La noi înoraş lumea nu prea ştie săpăstreze lucrurile”, explică dîn-

sul. Soluţia e simplă. „La fiecarefigură de legat cîte un cîine”,propune Oleg Stiopca. De fapt,figurile, peste noapte, sînt adu -nate şi depozitate într-un locanume – ca să nu fie furate.

Oricum, ideea e foarte bună,consideră Alina Codreanu şiIgor Diaconescu. Cine ştie, poa -te va fi preluată, la un momentdat, şi de autorităţi. (L.B.)

3Expresul de UngheniVineri, 1 aprilie

Știri din Primăria Ungheni

„Ora Pămîntului” în premieră la Ungheni

Vineri, 25 martie, la 20.30, străzile Ungheniului au rămasîn întuneric. Timp de o oră, a fost întrerupt iluminatul stra-dal. Astfel, localitatea s-a alăturat celor peste 4500 de oraşede pe tot mapamondul la evenimentul „Earth Hour” („OraPămîntului”), menit să atragă atenţia asupra efectelor încăl-zirii globale.

„Am deconectat lumina stradală în tot oraşul, pentru căam considerat că este o iniţiativă bună. Nu am făcut-o ne-apărat pentru a face economii, căci o oră în fără iluminatstradal nu duce la economisirea unor cantităţi semnificativede energie şi nu acesta a fost principalul obiectiv al nostru”,a remarcat primarul Alexandru Ambros. Potrivit dînsului,a contat, în primul rînd, mesajul care trebuia transmis tutu-ror unghenenilor. Iar acesta se referă la responsabilitateanoastră, a tuturor, faţă de mediu, faţă de cei ce ne încon-joară.

„Au fost foarte multe sunete din pareta unghenenilor laSA RED-Nord, oamenii întrebau dacă se va stinge lumina şila ei acasă. Nu ar trebui să existe asemenea întrebări. Fiecarecetăţean trebuie să închidă benevol lumina, să facă economii,pentru că ar putea exista cazuri cînd altcineva să aibă nevoiemai mare de curent electric şi atunci ar trebui să fim pregătiţipentru o asemenea acţiune”, a mai spus primarul, menţio-nînd, totodată, că nu este exclus ca asemenea exerciţii să maifie organizate în anumite zile, dar deja numai la nivel local.

„Ora Pămîntului” a fost desfăşurată, pentru prima oară,acum patru ani, la Sidney, ajungînd, în acest an, să fie orga-nizată în 4500 de oraşe din 128 de ţări ale lumii. La Un-gheni, a fost organizată în premieră.

Compensaţiile la energia termicăîşi aşteaptă beneficiarii

Unghenenii nu au dat năvală după compensaţiile pentruenergia termică, promise de primărie. Potrivit directoruluiSA „Comgaz-Plus”, Iurie Marcoci, pînă în prezent au fostdepuse doar 229 de cereri, deşi, conform unor estimări, arfi trebuit să parvină circa 1000. Se presupune că o parte din-tre potenţialii beneficiari ai compensaţiilor respective, purşi simplu, nu ştiu despre acestea. Angajaţii întreprinderii vorface anunţuri suplimentare, vom merge la pensionari acasă,pentru a-i informa.

Reamintim că la 11 februarie, Consiliul orăşenesc Un-gheni a aprobat o decizie, prin care familiile în care există celpuţin un pensionar sau un invalid, iar venitul global lunarnu depăşeşte sau este egal cu suma de 1000 de lei per mem-bru de familie, vor beneficia de compensaţii nominale însumă de cîte 150 lei pentru lunile februarie-martie.

Termenul-limită de depunere a cererilor este 15 aprilie,dar nu este exclus ca acesta să fie prelungit.

La Ungheni, acţiunea „Hai, Moldova” deja a început

Primăria şi ÎM „Servicii comunale” au decis să nu aştepteziua de 16 aprilie, cînd urmează să fie desfăşurată o acţiune decurăţenie generală în toată Moldova, ci să înceapă salubrizarealocalităţii chiar din primele zile ale lunii aprilie. „Nu cred căacţiunea „Hai, Moldova” va fi una foarte eficientă. Trebuie săfacem curăţenie în fiecare zi, începînd cu 1 aprilie”, a declaratprimarul Alexandru Ambros. În acest sens, a fost elaborat şiun plan de acţiuni care, potrivit directorului ÎM „Servicii Co-munale”, Ghenadie Ciobanu, diferă foarte mult de cel din anulprecedent. Vor fi implicate întreprinderile din localitate, insti-tuţiile şi, zi de zi, vor fi aduse în ordine terenurile aferente aces-tora, curţile blocurilor locative, străzile. Se va acorda o atenţiesportiă celor cîteva gunoişti neautorizate din Ungheni, prima-rul solicitînd să fie mobilizaţi la lichidarea acestora localniciidin preajmă. „Pe 16 aprilie, trebuie să ne rămînă doar să dămcu var acolo unde e nevoie”, a subliniat dînsul.

Primăria Ungheni, Inspecţia Ecologică Ungheniavertizează deţinătorii de terenuri agricole despre inter-

zicerea arderii resturilor vegetale şi ierbii uscate de pe tere-nurile agricole, de pe marginea drumurilor şi din fîşiileforestiere de protecţie. Cei care nu vor da curs acestei soli-citări vor fi sancţionaţi în conformitate cu legislaţia în vi-goare. Codul Contravenţional al Republicii Moldova preve -de, pentru arderea deşeurilor, resturilor vegetale şi frunze-lor, amendă de la 200 pînă la 600 lei pentru persoane fiziceşi de la 1000 pînă la 2000 de lei pentru persoane juridice.

P

Judecătorii și procurorii vor fi lipsiți de facilitățile de care se bucurau pînă acum. Normele de pensionare ale acestora vor fi excluse din legile speciale şi vor fi incluse, cu modificările de rigoare, în legea de pensionare de bază. Astfel, stagiul special de cotizare a judecătorilor şi procurorilor va fi majorat pînă la 15 ani (actualmente – 12 ani 6 luni), iar stagiul total de cotizare a acestora va fi majorat pînă la 35 de ani, în prezent fiind de 20 de ani. (Jurnal.md)

După publicarea, în „Expresul de Ungheni” (nr. 11din 18 martie), a unui reportaj de primăvară, întitulat„Iată cultura noastră: doar coji de seminţe de floareasoarelui”, tinerii ungheneni, aflaţi, la ora actuală, departe de casă, ne-au bombardat, practic, cu mesaje, cu propuneri pentru a-i pune la punct pe cei ce nu vor să se respecte şi nu-i respectă nici pe cei din juraruncînd coji de seminţe de floarea soarelui peste tot.

ECOURIScuarul din centrul Ungheniului în atenţia tinerilor

Vor participa la concurs şiprimarii din raionul Un gheni?Grigore Vlas, şeful Secţiei con -trol ecologic, susţine că dejas-a discutat cu ei, li s-a oferittoată informaţia privind des -fă şurarea acestui concurs. Acum,rămîne la discreţia lor să par-ticipe sau ba la concurs. „Eucred că avem nevoie de impli-carea tuturor primăriilor, ca sămobilizeze întreaga popu laţiela curăţirea rîuleţelor, la salu-brizarea localităţilor. Nu-mi

imaginez vreun primar ca re arputea spune, la ora actu a lă, căsatul sau oraşul său nu arenevoie de salubrizare”, a spusGrigore Vlas. În plus, o mo -tivaţie pentru participarea laconcursul respectiv ar fi şifaptul că anterior cîteva pri mă -rii din raion au obţinut şi pre-mii în acest sens.

„Noi, în toată această peri -oa dă, vom conlucra cu autori -tă ţile publice locale, vom sup ra- veghea şi chiar ne vom im-

plica direct”, a subliniat Gri -gore Vlas. Potrivit dînsului,teritoriul raionului Unghenieste străbătut de rîul Prut peo lungime de 110 kilometri,mai avem alte 9 rîuleţe, aflu -enţi ai rîurilor Prut şi Nistru.Sînt înregistrate şi 135 lacuri.Majoritatea se află într-o staredeplorabilă şi, pentru a le sal -va, se cere să fie aplicate mă -suri de urgenţă, precum cură- ţirea şi amenajarea izvoarelorcare le alimentează, lichidareagunoiştilor de pe maluri, res -ta bilirea fîşiilor de protecţie şialte acţiuni.

Potrivit unui comunicat depresă al Ministerului Mediu-lui, localităţile vor fi evaluatedupă criterii ce ţin de distanţa

curăţată a cursului de rîu, li -chi darea gunoiştilor din zonaaferentă, curăţirea izvoarelorşi plantarea arborilor în zonă,instalarea avertismentelor deinterdicţie a depozitării de şe -urilor şi a indicatoarelor lapoduri. Bilanţurile concursu-lui vor fi făcute în două etape,la nivel local şi naţional. Pen-tru locul III, premiile vor va -ria între 5000 şi 20000 de lei,pentru locul II – între 7500 şi25000 de lei, iar pentru loculI – între 10 mii şi 30 mii delei. Cheltuielile pentru pre-mierea localităţilor cîşti gă toa -re vor fi suportate de FondulEcologic Naţional.

Natalia Chiosa

18 primării din întreaga republică vor fi premiate pentru curiţarea de deşeuri a rîurilor din preajmă în cadrul acţiunii naţionale „Rîu curat de la sat la sat”, lansată de Ministerul Mediului. Acţiunea se va desfăşura al patrulea an consecutiv, în perioada22 martie - 5 iunie.

Rîu curat de la sat la sat

Este vorba de jurnalista Vic -toria Viziru, care a făcut prac-tica la „Expresul de Ungheni”,a îngrijit, o perioadă, rubrica„Copii talentaţi”, fiind tot oda -tă reporter la Agenţia de ştiriDECA-press. În prezent, Vic-toria, împreună cu soţul ei, seaflă în Ravenna, supranumit„oraş al artelor”, în căutareaunui rost mai bun.

Pentru că încă nu şi-a găsito slujbă, dînsa îşi „omoară”timpul liber gătind pentru soţbucate alese şi „confec ţio nînd”diverse „lucrări culinare”. Peunele, Victoria le fotografiază,postînd pozele pe o reţea desocializare. „Plictiseala naşte

în mine prea multă ima gina -ţie”, comentează dînsa.

Mesajele „Micului Mapa-mond” şi ale „Hărţii Lumii”(în fotografie) sugerează cătoate nenorocirile care se în -tîm plă în lume ne fac mai pu -ternici. „Zi de zi, lumea sestinge în ochii noştri. Nu pen-tru că se întîmplă catastrofesau războaie, ci pentru că ui -tăm să trăim sau sîntem indi -fe renţi de suferinţa celor dinjurul nostru. Exact acum, cîndtoate relele de pe pămînt seîmplinesc, noi trebuie să fimuniţi pentru a-l salva”, spuneVictoria despre cele două „luc -rări culinare” ale sale.

O moldoveancă originară din Costuleni, aflată acum în Italia, îşi petrece timpul liber „sculptînd” în cartofi globuri pămînteşti şi schiţînd „hărţi ale lumii” din… căpşuni, scrie site-ul Hotnews.md.

Creează lucrări culinare în Italia

Calamităţile naturale în vizorulCrucii Roşii din Ungheni

Cum să facem faţă unor calamităţi naturale? Este o întrebare veşnică şi foarte actuală, mai ales, după cele ce s-au întîmplat recent în Japonia. Au venit la Ungheni, să răspundă la această întrebare, delegaţi ai FederaţieiInternaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şiSemilună Roşie, Oscar Zuluaga şi Alberto Monguti.

Evenimentul s-a produs pe 23 martie, fiind organizat deCrucea Roşie, filiala Ungheni. La seminarul, cu tema: „Ad-ministrarea calamităţilor”, au participat voluntari atît dinoraşul Ungheni, cît şi din localităţi ale raionului. Timp decîteva ore bune, oaspeţii au vorbit despre metodele dedepăşire, prevenire şi soluţionare a dezastrelor generate decalamităţile naturale, dar nu înainte de a stabili, împreunăcu cei prezenţi, care ar putea fi cele mai frecvente calamităţiîn zona Ungheni. Lista a fost una foarte mare, fiindmenţionate cutremurele, alunecările de teren, inundaţiile,seceta, grindina, furtunile, incendiile de proporţii etc.

S-a lucrat în grupuri, s-au purtat discuţii interesante, aufost puse întrebări, după care au urmat răspunsurile. Volun -tarii au plecat de la seminar cu noi cunoştinţe în domeniu,mai încrezuţi în forţele proprii şi cu energie pozitivă.Vicepreşedintele raionului, Ludmila Guzun, preşedinte deonoare al Crucii Roşii Ungheni, a menţionat importanţasubiectului pus în discuţie, solicitînd organizarea unuiasemenea seminar cu participarea reprezentanţilor din toateprimăriile, căci calamităţile naturale ar putea să dea, într-obună zi, peste oricare şi atunci e bine să se ştie cît mai multedespre comportamentul şi atitudinea în astfel de situaţii.

La seminarul din Ungheni a mai participat Vasile Cer-nenchi, director executiv al Crucii Roşii din Moldova, şiAlexandru Bîrcă, coordonator „Administrarea calamită ţi -lor” în cadrul proiectului SOS.

Natalia Chiosa

Epigrame pentru ungheneniPrezent, de Ziua teatrului, pe data de 27 martie, la Todireşti, epigramistul Efim Tarlapan a făcut două catrene cu tentă locală. Unul l-a dedicatpreşedintelui raionului, Ion Harea,care a contribuit esenţial la scoaterea sîrmei ghimpate de pe Prut:

N-aruncaţi sîrma de tot, Domnul Harea, o fărîmă,Una, e de pus în botCelor care ne mai rîmă.

Al doilea catren l-a scris după experienţa pe care a trăit-o la Todireşti, unde a venit cu un set de cărţisemnate de domnia sa, pe care spera să le vîndă în totalitate:

N-ar fi poate-atît de greaViaţa literara,De s-ar vinde cartea mea Cum se vinde ţara.

Expresul de UngheniVineri, 1 aprilie4

Premierul Poloniei, Donald Tusk, fiind într-o vizită la Chişinău, a avut doar cuvinte de încurajare pentruRepublica Moldova. „Din primele clipe ale acestei vizite, ştiu că sînt într-un oraş mîndru european, careeste capitala unei mîndre ţări europene", a mărturisit Tusk. El ne-a lăudat pentru „realizările atinse într-operioadă extrem de dificilă” şi pentru că am reuşit să ne cîştigăm o „reputaţie bună” în Europa. Oficialul a promis că Polonia va sprijini Moldova în procesul de integrare europeană. (Stireazilei.md)

Ştefan Sîrghi,Alexeevca:

Mă tem de ziua de mîine,pentru că nu se întrevedenimic bun, nu văd nici un vi-itor. Am avut încredere în oa-meni, dar m-au dezamăgitmulţi dintre ei. Mă tem şi deDumnezeu, deşi trebuie să re-cunosc că nu sînt chiar atît decredincios. În schimb, nu mătem de alegerile locale, pen-tru că nu am de gînd să candi -dez. De ce? Pentru că nu vădla ce ne-ar putea aduce ziuade mîine. Acum patru ani, amvenit să fac lucruri bune pen-tru sat. Nu am reuşit, din cau -za piedicilor care mi-au fostpuse. Electoratul din Alexeev -ca a ales persoana în care aavut cea mai mare încredereatunci, oamenii au fost şi sîntînţelegători, dar au şi ei teme -rile lor. În ziua de azi, trebuiesă punem accentul pe rezul-tat. Eu însă văd realitatea.Cred că e timpul să mă retrag,mai ales că şi sănătatea îmicam joacă festa.

Ilie Bereghici, Buciumeni:

Odată ce am trecut devîrsta de pensionare, cred cănu mă mai tem de nimic. Defapt, dacă e să mă mai gîndescpuţin, mă tem de minciună.Şi de oamenii linguşitori. Înrest... De alegeri nu mă tem.Chiar dacă sîntem în pragulunei noi campanii electorale,încă nu am decis dacă voicandida sau nu la alegerile dinanul acesta. În cazul în caretotuşi voi candida, sînt sigurcă am sorţi de izbîndă. De ce?Pentru că din cele 1562 desate din Republica Moldova,noi am fost unicul care amconstruit un apeduct cu apăcristalină, conform standar -de lor europene. Dacă voi mer -ge în alegeri şi lumea mă vavota, voi continua cu lucrurilefrumoase. Oamenii din satştiu şi au încredere că aşa va fi.Am o deviză în viaţă: „Fă cepoţi, cu ce ai, la locul sortit”.Cred că, în calitate de primaral satului Buciumeni, din 1973încoace, am reuşit să realizezmulte lucruri pentru oameni,pentru localitate.

Am cu ce veni în faţa ale -gătorilor mei

Ion Bodrug,Condrăteşti:

Mă tem de cutremure, deoptimizări financiare, de cata -clismele naturii. Mă tem, caorice creştin ortodox, şi deDumnezeu. De campaniileelectorale nu am frică, nu amtemeri că nu voi reuşi să cîştigşi alegerile din acest an. Eugîndesc realist şi sînt optimist.Omul care poate face cevapentru societate trebuie sămeargă mai departe, să înain-teze, pentru a continua să re-alizeze lucruri şi mai frumoa -se. Totuşi, oamenii sînt cei ca -re vor decide. Dacă electora -tul mă va alege şi pentru ur -mătorii patru ani primar, atunciva fi bine. Dacă nu, tot va fi bi -ne. În primul rînd, pentru căva fi o lecţie bună pentru mi -ne. Oricum, nu voi fi în pier -dere în nici un caz. Trebuie sămergem înainte.

Margarita Baban, Floriţoaia Veche:

Mă tem de situaţia în caresîntem la momentul actual.Mă tem de problemele careapar în permanenţă. Sînt foar -te multe, le cunoaştem, le dis -cutăm şi facem tot posibilulsă le soluţionăm. Mă tem cănu vom putea duce pînă labun sfîrşit proiectul cu gazifi-carea grădiniţei de copii dinFloriţoaia Veche. Dar avemmari speranţe şi cred că, pînăla urmă, vom reuşi: dacă nu înacest mandat, atunci, cu sigu -ranţă, în următorul. Lumeacere, are încredere în forţele şirealizările noastre. Cred căam şanse în alegeri, astfel căvom duce pînă la capăt tot cene-am propus.

Valeriu Toderică, Buşila:

Mă tem de multe: de Dum -nezeu, de legislaţie, de oamenirăi, linguşitori, de situaţii ne -prevăzute, de calamităţi natu-rale. Numai cel prost cred cănu se teme de nimic. Sîntemcu toţii sub poala lui Dum-nezeu. De alegerile locale nuvăd de ce m-aş teme. Le-amcîştigat pe cele precedente, înpatru ani am reuşit să realizezcîte ceva. Despre asta voivorbi în faţa alegătorilor: ceam realizat. În caz contrar,

dacă voi spune ce am de gîndsă realizez, oamenii mă vor în-treba: „Dar de ce nu ai făcutaceste lucruri pînă acum, cîtai fost primar?”. Nu vreau săfiu prea încrezut în sine şi săspun că la alegerile locale dinacest an voi cîştiga cu sigu ran -ţă. Sper însă că am făcut sufi-ciente ca lumea să aibă încre -dere în mine. Le spun tuturor,şi alegătorilor, şi contra can di -daţilor mei, că ochii frumoşinu scapă satul de nevoi. Nici unconducător nu este ales într-ofuncţie pentru ochi fru moşi.Să cîştige cel mai bun, eu nuam nici o obiecţie. Nu îmi vapărea rău niciodată, dacă nuvoi mai fi primar. Să ştiţi căpîinea la primărie nu este chiaratît de bună sau dulce.

Iurie Filimon,satul Corneşti:

De lupii din pădure mătem. Mă tem că trebuie să re-ducem iarăşi bugetul. Mă temşi eu, ca tot omul, de multe.Dar voi candida la alegerilelocale din acest an. La dreptvorbind, nu ştiu dacă trebuiesă mă tem sau nu că le-aş pu -tea pierde. Sînt deja la al trei -lea mandat de primar, lumeamă cunoaşte destul de bine,îmi cunoaşte realizările obţi -nute în aceşti ani. În plus, euştiu ce am de făcut în conti -nu are şi cred că şi oameniiştiu ce au de făcut.

Alexei Popa, Mănoileşti:

Mă tem de Dumnezeu, mătem de trădători. De campa-nia electorală sau alegerile lo-cale nu mă tem, pentru că de -ja am trecut printr-o aseme-nea experienţă, am mai mîn-cat din această pîine. Mă sîntobligat să candidez şi în acestan la funcţia de primar, pen-tru că am pornit multe pro -iec te şi mi-aş dori să le potdu ce la bun sfîrşit. Lucrurilefrumoase trebuie continuateşi, în cazul în care voi fi reales,cu siguranţă vor fi realizate şimulte altele. În cazul în careoamenii vor decide că nu maitrebuie să fiu primar, voi con-tribui la realizarea proeictelorpe care şi le-a propus primăriaca simplu cetăţean. Pe de oparte, îmi va părea rău dacănu voi mai fi reales primar. Pede altă parte, voi fi împăcat,

căci această muncă este foarteobositare.

Maria Iov,Năpădeni:

Mă tem de vremuri grele, desituaţia economică, mă tempentru sat, pentru agri cul tori.Asta presupune acti vi tateaprimarilor: să aibă grijă detot. Voi candida şi la acestealegeri locale. Sper că voicîştiga, pentru că lumea dinsat mă susţine şi are încredereîn mine. În cazul în care nuvoi cîştiga, sigur că îmi va pă -rea rău, pentru că, odată în-ceput lucrul, vrei să-l vezi duspînă la capăt şi, odată sfîrşitcu bine acest lucru, te ten tea -ză să faci şi mai multe. Ale ge -rile însă sînt ca şi o loterie:ni ciodată nu poţi fi sigur ce teaşteaptă, dacă vei cîştiga saunu. Astăzi pot spune cu sigu -ranţă doar că în toţi aceşti aninu am avut probleme mari,iar ceea ce nu am reuşit să fa -cem vom realiza pe viitor. Îmidoresc foarte mult să solu ţi -onez o problemă majoră pen-tru sat: asigurarea cu apă po -ta bilă. În următorul mandatanume asta îmi propun: re-alizarea proiectului respectiv.

Alexandru Am-bros, Ungheni:

Nu vreau să folosesc acestcuvînt: mă tem. Mai degrabă,e vorba de anumite îngrijo -rări. Voi spune ce nu aş vreasă văd şi să aud. Nu aş vrea, înperioada imediat următoare,să fiu implicat în jocuri necin-stite, nu aş vrea să aud zvo nurineîntemeiate, învinuiri nefon-date, vorbe goale. Nu mă temde ele, dar nu mi le-aş dori. Încazul în care se vor întîmpla,voi riposta. Cei care încearcăsă căute nod în papură, ar tre-bui să nu-l caute în papura al-tuia, dar să se gîndească cumsă-şi promoveze imagineaprop rie, să se gîndească la unplan foarte clar de acţiuni şi săîncerce să-i convingă pe oa-meni de bunele lor intenţii. Îmidoresc să candidez încă pen-tru un mandat de primar, pen -tru a duce la bun sfîrşit uneleactivităţi pe care le-am înce -put, pentru că am deja expe -ri enţă în domeniu, pentru căam făcut şi o facultate în acestsens. În cazul în care voi reuşisă obţin al doilea mandat, voifi foarte fericit, pentru că voiputea să-mi aplic cunoştin ţe -le, experienţa pe care am acu-mulat-o, să realizez proiectelepe care le-am început. Încazul în care nu voi reuşi, voifi la fel de fericit, pentru că voiputea să acord o atenţie maimare familiei, activităţii melede business pe care am lăsat-ope seama soţiei. Voi fi cîşti gă -tor în orice situaţie.

Natalia Chiosa

De ce vă temeţi, domnilor primari?De ce se tem primarii? Este o întrebare pe care ne-o punem noi, alegătorii de ieri şi de azi. Aflîndu-ne deja în pragul unei noi campanii electorale, am încercat să aflăm, oarecum indirect, dacă se tem primarii noştri de această competiţie.

Un lucru a fost surprinzător: majoritatea dintre cei cu care am reuşit să discu -tăm, nu se tem de alegerile locale, nu-şi fac prea mari griji, cel puţin în declaraţii,dacă vor mai rămîne în fotoliile de primar sau ba. Se tem de altceva: că nu vorputea avea oportunitatea să ducă la bun sfîrşit ceea ce au început în aceşti ani.

Citiţi în rîndurile ce urmează răspunsurile lor la întrebarea: „De ce vă temeţi, domnule primar?”.

Facultatea calculatoare,informatică şi microelectronicădin Chişinău. Stagiu în Bordeaux,Franţa. Masteratul în Marsilia,Franţa. Stagiu OpenStreetMap în Amsterdam, Olanda. Le-areuşit pe toate pînă la vîrsta de...25 de ani. În prezent, se află înSUA, într-o deplasare de serviciula o companie integratoare dereţele de telecomunicaţii mobile.

Modest din fire, Anatol Golovcovorbeş te despre realizările sale ca despreceva obişnuit. A studiat, s-a interesat şi areu şit. Nu există nici un secret. După cea fă cut masteratul la Centrul de mate -matică şi informatică, Laboratorul deinforma ti că fundamentală din Marsilia,studiind via bilitatea şi securitatea sis-temelor in for ma ţionale, revine acasă, laUngheni. „Do rul de casă mereu m-a în-tors în ţară”, explică.

Se angajează la Consiliul raional încalitate de specialist principal în prob-lemele administraţiei publice, cu un sala -riu puţin peste 1000 de lei. Lucrează doarun an, după care urmează un alt an – la„Moldtelecom”, filiala Ungheni, în cali-tate de inginer. „După doi ani, am simţitcă încă nu am ajuns la vîrsta la care săcaut rutina pe care o aveam la Ungheni. Dinpăcate, aici am găsit prea puţine opor -tunităţi de realizare a visurilor mele pro-fesionale”, ni s-a destăinuit.

În anul 2009, este angajat la „GilatSat te lite Networks” (industrie de tele co -municaţii prin Satelit), departamentulcercetare şi dezvoltare cu oficiul în Re-publica Mol do va, ca peste un an să bene -ficieze de o deplasare de serviciu în SUA,la „Computaris”, o companie integra-toare de re ţele de telecomunicaţii mobiledin statul Washington.

Anatol este foarte rezervat, atunci cîndvine vorba de activitatea sa. „E taină co -mer cială. Pot spune doar că ţine de spe -ci ficul afacerii”, zîmbeşte. Foarte zgîrciteste la vorbă şi atunci cînd este solicitatsă spună cum a ajuns acolo? Se pare cămodestia sa îşi spune cuvîntul. „E o

depla sare de serviciu. Actualul job pre-supune multe deplasări la operatori decomunicaţii mobile”, face dînsul expli ca -ţiile de rigoare, foarte scurte şi exacte. Înprezent, se află anume într-o asemeneadeplasare de serviciu, pentru consul tan -ţă la T-Mobile.

În schimb, faţa i se luminează atuncicînd este rugat să povestească despre im-presiile sale de ultimă oră. Nici nu poatefi altfel, căci se află în statul Washington,unde peste tot poţi vedea oficiile celormai mari companii din informatică dinlume: Microsoft, Amazon. Cineva spu neadespre acest stat că este raiul tehnologii -lor informaţionale. Pentru Anatol este „unuldintre cele mai bune locuri în SUA”.

„Mi-am dorit dintotdeauna să ajungla Microsoft”, recunoaşte. Deşi nu a ajunschiar acolo, este fericit. „Ei au oficii în clăd i -rea în care stau acum, Headquarter-uleste chiar peste drum”, povesteşte, dupăcare concluzionează: „Deci, într-o oare-care măsură, am ajuns”. Şi în SUA, capeste tot unde a fost la studii, la stagieri,absoarbe tot ce e nou. „Este o experienţăfoarte bună, dar nu cred că mi-aş dori sărămîn aici”, zice.

Poate că e prea patetic spus, dar e ade -vă rat: dragostea de ţara în care s-a născutşi a crescut îl cheamă înapoi. Prin ce alt -ce va s-ar explica faptul că, oriunde s-a af -lat, de fiecare dată tot acasă a revenit.

„Naţiunile care au evoluat repede au im-portat abilităţile de a mişca lucrurile. În -să eu cred că atunci cînd ceva nu-ţi place,trebuie să schimbi acel ceva în aşa fel,încît să-ţi placă. Dacă pentru asta trebuiesă părăseşti ţara, nu este tragic. Totuşi,cred că de probleme nu e bine să fugi, căele oricum te ajung, oriunde ai fi”, îşi pre -zintă Anatol, filosofic, teoria sa. La fel defilosofic vorbeşte despre oraşul său natal:„Ungheniul este doar un loc unde societa -tea are condiţii favorabile de viaţă: apă,mîncare, protecţie şi aşa mai departe. Dar,pentru ca oamenii să se simtă bine, tre-buie să depună singuri eforturi pentruaceasta. Să ne imaginăm că cineva vă dă -ruieşte un apartament gol, care are doarapă, canalizare, căldură. Vă este oare acelcineva dator şi să vă plătească între ţi ne -rea, să facă ordine, să-l amenajeze? Văeste oare acel cineva dator să vă facă săfiţi fericit? Eu cred că, atunci cînd vomînţelege că oraşul nostru oferă condiţii,nu şi soluţii, vom începe să visăm şi săaducem visele în lumea reală”.

Anatol Golovco e în SUA. Va reveniîn Moldova, cu siguranţă, căci mai are despus un cuvînt la el acasă. În Ungheni?Deocamdată, doar în ospeţie. Nu se ştieînsă ce oportunităţi ar putea să-i ofere şioraşul său natal peste cîţiva ani. Şi atunci,zice, de ce nu ar reveni?

Lucia Bacalu

Tineri de Ungheni

Vrea să-şi aducă visele în lumea reală

Expresul de UngheniVineri, 1 aprilie 5

Analiştii economici avertizează cu privire la creşterea preţurilor maşinilor în următoarea perioadă, din cauza tsunami-ului care a lovit Japonia săptămînile trecute. Principalii producători afectaţi sînt Toyota şi Honda. Toyota a pierdut pînă acum o producţie de 140 mii de unitati, iar Honda a oprit producţia pentru modelele CR-Z, Accord şi Jazz. Şi Nissan ar putea avea probleme. Atîta timp cît vor mai fi maşini în depozite, preţurile sînt menţinute. Ulterior însă reprezentanţele locale ar putea să crească preţurile. (Unimedia.md)

Un gest creştinesc în ajun de Paşte

SA „MoldovaGaz” a venit, cu doar cîteva săptămîniînainte de Sfintele Paşte, cu un un gest creştinesc pen-tru Centrul de reabilitare şi reintegrare socială a bătrî -nilor din Ungheni. Este vorba de o... sponsorizare.

Începînd cu luna februarie, pe tot parcursul anului 2011,Centrul va beneficia gratuit de gaze naturale. „MoldovaGaza lansat o campanie specială pentru categoriile defavorizateale populaţiei. Aici, la Ungheni, de comun acord cu primăriadin localitate, am decis să oferim gaze gratuite Centruluipentru bătrîni”, a făcut explicaţiile de rigoare Ion Vişnevschi,directorul SRL „Ungheni-Gaz”. Potrivit dînsului, vor filivrate gaze în volum de 22 mii de metri cubi, în valoare de114 mii 700 lei. Nu este unica acţiune de caritate de acestfel, a subliniat dînsul.

Deşi există o susţinere foarte mare din partea PrimărieiUngheni, totuşi nu este posibil, la ora actuală, să fieacoperite toate cheltuielile care se impun pentru o bună ac-tivitate a centrului respectiv. Gestul făcut de „MoldovaGaz”,în asemenea condiţii, este unul de apreciat, căci, a remarcatNelea Lupu, directoarea Centrului de reabilitare şi reinte-grare socială a bătrînilor, „soarta instituţiei s-a îmbunătăţitsemnificativ, datorită acestei donaţii”.

„Sînt sigur că beneficiarii vor fi foarte satisfăcuţi de acestgest. Nimic nu este mai important decît să-i ajutăm pe ceicare au avut realizări în trecut, care ar putea fi părinţii saubuneii noştri. Este un gest omenesc, este un gest creştinescvenit din partea companiei „MoldovaGaz”, a menţionatGhenadie Moroi, viceprimarul de Ungheni. Potrivit lui,banii economisiţi de primărie pentru gazele naturale vor firedirecţionaţi spre alte lucruri importante, destinate Cen-trului.

„Să dea Domnul să fie cît mai mulţi oameni cu sufletbun”, a remarcat în final, Octavia Iancu, unul dintre benefi-ciarii instituţiei respective.

Natalia Chiosa

Vrea să facă Euroregiunea cît mai cunoscută

În ziua de 22 martie, actualul director executiv al asociaţiei Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”,Ştefan Susai, s-a aflat într-o vizită de lucru la Ungheni. Dînsul a avut o întrevedere cu preşedintele raionului, Ion Harea, cu funcţionari publici, în discuţie fiind pus planul de acţiuni al Euroregiunii pentru anul 2011.

Ştefan Susai a reiterat faptul că prioritatea Euroregiunii,la ora actuală, este atragerea fondurilor europene. „Eu sîntconvins că, spre deosebire de celelalte organizaţii, noi avemmult mai multe şanse de a cîştiga un proiect”, a accentuatdînsul. Este nevoie însă, potrivit oficialului, de o colaborarecît mai strînsă cu preşedinţii de raioane, „ca aceştia să înţe -l ea gă necesitatea Euroregiunii şi să nu blocheze din startiniţiativele”.

„Vrem să facem cît mai cunoscută Euroregiunea, vrem săgăsim oameni de afaceri cu care să putem colabora”, amenţionat Ştefan Susai.

Cei prezenţi la întîlnire au venit cu noi idei şi propuneri,printre care: deschiderea unei linii telefonice fierbinţi, îm -bunătăţirea strategiei Euroregiunii. „Este important să găsiţialiaţi în fiecare raion. Noi, moldovenii, sîntem obişnuiţi sălucrăm şi pe bază de voluntariat”, a remarcat Svetlana Cio -banu, directorul Centrului de Resurse pentru DezvoltareDurabilă Locală şi Regională. Preşedintele raionului, IonHarea, care este şi vicepreşedinte al Euroregiunii, şi-a asu -mat angajamentul de a discuta cu preşedinţii de raioane, dea-i convinge că Euroregiunea are viitor şi oferă multe opor -tunităţi. Rămîne doar ca membrii acesteia să fie cît mai ac-tivi. (N.Ch.)

La ora actuală, se desfă şoa -ră proiectul „Lucrări de re pa -raţie în liceu”, cu suportul fi -nanciar al Fondului de Inves -tiţii Sociale din MoldovaFISM-2. Valoarea totală aacestuia este de 1 milion 300mii de lei. Graţie proiectuluirespectiv, se renovează sala desporturi, care va fi dată în ex-ploatare la 30 iunie curent. Se

vor schimba şi geamurile înblocul B. De notat că la reali -za rea proiectului a contribuitfinanciar şi Consiliul raional -cu 200 mii de lei, şi primăriaPetreşti - cu 100 mii lei, şi co-munitatea - cu 38 mii lei.

Vara trecută, cu suportulfinanciar al primăriei, a fostschimbat lenoleumul în cincisăli de clasă. În alte cinci va fi

schimbat în această vară.O bucurie mare pentru ele -

vii claselor a XII-a a fost cado -ul primit din partea primăriei:cîte un set de mobilier şcolar detoată frumuseţea. Au benefi-ciat de un cadou şi elevii cla se -lor primare – în cantina şco la-ră a fost adus un frigider pen-tru păstrarea produselor alimen -tare. Aceste cadouri au fost tran -smise liceului într-o atmosfe -ră festivă, de către viceprima -rul Igor Bereghici. A fost pre -zent la festivitate şi preşe din -tele raionului, Ion Harea, ceeace dovedeşte că îmbu nătă ţi -rea bazei materiale a insti tu ţi -

ilor de învăţămînt este o prio -ritate a conducerii raionului.

Cel mai important esteînsă faptul că foarte mulţipetreşteni au înţeles deja că sepot face lucruri frumoase însat numai prin înţelegere şicolaborare. De aceea sînt re-ceptivi şi contribuie cu ce potla implementarea proiectelor.

Nouă nu ne rămîne decîtsă le mulţumim tuturor celorce s-au implicat pentru fru-moasele realizări din ultimiiani în comună.

Parascovia Bernic, directoarea liceului

„Gaudeamus” Petreşti

Parteneriatul a adus realizări din ce în ce mai reuşiteÎn ultimii ani, colaborarea dintre liceul „Gaudeamus” din Petreşti, administraţia publicălocală şi comunitate, a devenit foarte strînsă. Ne-o dovedeşte şi multiplele proiecte implementate,în urma cărora s-au îmbunătăţit considerabilcondiţiile de activitate a elevilor din liceu.

Luni, 4 aprilieTVM6.00, 18.35 Documentar 6.10“Chemarea străbunilor” 7.00,8.00, 9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10,8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Progra-mul emisiunilor. Revizie tehnică17.15 Reporter de gardă 17.35Magazinele UEFA 18.00 Portreteîn timp 18.40 Povestea de seară19.00, 21.00 Mesager 19.40Moldova în direct 20.45 Linişte,Poporul vorbeşte! 21.40 “Cum săcîştigi bani cu Moldindconbank”21.50 Săptămîna sportivă 22.25“Legături invizibile”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 Pro Motor 11.00 „GossipGirl: Intrigi la New York” 12.15,16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00România, te iubesc! 15.00 Servi-ciul Român de Comedie 17.00,20.00, 22.30 Ştirile Pro TvChişinău 17.45 Happy Hour19.50, 22.25 Profit 21.00 În Pro-funzime 23.00 „Moştenirea”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.35"Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "ЖКХ"12.20 "Модный приговор" 13.20"Детективы" 14.00 Другие ново-сти 14.25 "Понять. Простить"15.20 "Хочу знать" 16.00 "Обру-чальное кольцо" 16.50 "Феде-ральный судья" 18.20 "След"19.00 "Давай поженимся!" 19.55„Пусть говорят” 21.00 "Время"21.30 „Женские мечты о даль-ных странах” 22.25 К юбилеюпервого полета в космос "От-крытый космос".

Marţi, 5 aprilieTVM6.00, 15.20, 17.15, 18.35 Docu-mentar 7.00, 8.00, 9.00, 17.00 Ştiri7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa!9.10, 14.50, 15.00 Desene animate9.20 “Un preot printre noi” 10.55Moldova în direct 12.00 Maga-zinele UEFA 12.30 Accente eco-nomice 15.50 Săptămîna sportivă

16.20 La noi în sat 17.40, 23.35Respiro 18.00 Unda Bugeacului18.40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 19.40 Moldova îndirect 21.35 Fotbal. Liga Campi-onilor. Real Madrid-Totenham. Înpauză Ştiri 23.50 Fotbal. Rezu-matele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 „Nadine” 12.15, 16.15“Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Im-pactul” P.II 17.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45Happy Hour 19.50, 22.25 Profit20.30 „Martor incomod” 23.00AutoExpert 23.30 „Moştenirea”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Ново-сти 9.35 "Контрольная закупка"10.00 "Жить здорово!" 11.00"ЖКХ" 12.20 "Модный приго-вор" 13.20 "Детективы" 14.00Другие новости 14.25 "Понять.Простить" 15.20 "Хочу знать"16.00 "Обручальное кольцо"16.50 "Федеральный судья" 18.20"След" 19.00 "Давай поженимся!"19.55 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Женские мечтыо дальных странах” 22.25 "Сви-детели" 23.40 "На ночь глядя".

Miercuri, 6 aprilieTVM6.00, 9.25, 15.30, 16.50 Docu-mentar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00 Ştiri 7.10, 8.15, 13.10 Bunădimineaţa! 9.10, 14.50 Desene an-imate 10.20 Natura în obiectiv10.50, 19.40 Moldova în direct12.00 Baştina 12.30 Unda Bugeac-ului 15.00 Magazinul copiilor16.00 Campionatul RM la fotbal17.45, 23.35 Respiro 18.00 Svi-tanok 18.40 Povestea de seară19.00, 21.00 Mesager 21.35 Fot-bal. Liga Campionilor. Barselona-Shahtar. În pauză Ştiri 23.50Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping

10.15 AutoExpert 10.45 „Im-pactul” P.II 12.15, 16.15 “Tînăr şineliniştit” 14.00 „Destin la indigo”17.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro TvChişinău 17.45 Happy Hour19.50, 22.25 Profit 20.30„Pierdută în întuneric” 23.00„Moştenirea”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Ново-сти 9.35 "Контрольная закупка"10.00 "Жить здорово!" 11.00"ЖКХ" 12.20 "Модный приго-вор" 13.20 "Детективы" 14.00Другие новости 14.25 "Понять.Простить" 15.20 "Хочу знать"16.00 "Обручальное кольцо"16.50 "Федеральный судья" 18.20"След" 19.00 "Давай поженимся!"19.55 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Женские мечтыо дальных странах” 22.25 Средаобитания 23.40 "Белый ворот-ничок".

Joi, 7 aprilieTVM6.00, 6.45, 9.35, 12.20, 15.00,17.15, 23.50 Documentar 7.00,8.00, 13.00, 17.00, 23.40 Ştiri7.10, 8.15, 13.10 Bună dimineaţa!8.30 Domnului să ne rugăm!10.20 Ghidul sănătăţii tale 10.50,19.40 Moldova în direct 12.00 Ladatorie 12.30 Svitanok 14.20“Trio Haciaturean” 15.30 Fii tînăr!16.15 Cultura azi 18.00 Vector eu-ropean 18.40 Povestea de seară19.00, 21.00 Mesager 20.50Super-loto 5 din 35 21.40 “Cum săcîştigi bani cu Moldindconbank”21.50 Reporter de gardă 22.15“Un sfert de vorbă” cu IlonaSpătaru 22.35 “Coridorul morţii”.Spectacol.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 “Destin la indigo” 12.15,16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00„Recurs pentru dreptate” 17.00,20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chi -şinău 17.45 Happy Hour 19.50,22.25 Profit 20.30 „Răzbunătorul”23.00 „Moştenirea”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Ново-сти 9.35 "Контрольная закупка"10.00 "Жить здорово!" 11.00"ЖКХ" 12.20 "Модный приго-вор" 13.20 "Детективы" 14.00Другие новости 14.25 "Понять.Простить" 15.20 "Хочу знать"16.00 "Обручальное кольцо"16.50 "Федеральный судья" 18.20"След" 19.00 "Давай поженимся!"19.55 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Женские мечтыо дальных странах” 22.25 "Чело-век и закон" 23.40 "Судите сами".

Vineri, 8 aprilieTVM6.00, 9.20, 10.20, 18.35 Docu-mentar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00,17.00, 23.40 Ştiri 7.10, 8.15, 13.10Bună dimineaţa! 9.10, 14.50 De-sene animate 10.05, 17.15 Respiro10.50 Moldova în direct 12.00Casa mea 12.30 Studio Art plus15.00 Portrete în timp 15.25 “Unsfert de vorbă” cu Ilona Spătaru15.50 Vedete la bis 17.30 Artelier18.00 Accente economice 18.40Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 19.40 Bună seara! 20.40Linişte, Poporul vorbeşte! 21.40“Cum să cîştigi bani cu Moldind-conbank” 21.50 Fii tînăr! 22.40 “Oseară de umor la ţară” 23.55 W.A.Mozart “La Clemenza di Tito”.Actul I.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15 „Recurs pentru dreptate”12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit”14.00 Apropo TV 15.00 Land ofJokes 17.00, 20.00 Ştirile Pro TvChişinău 17.45 Happy Hour19.50 Profit 20.30 Românii au tal-ent 22.30 „Din greşealăpreşedinte”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.35"Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "ЖКХ"12.20 "Модный приговор" 13.20"Детективы" 14.00 Другие ново-

сти 14.25 "Понять. Простить"15.20 "Хочу знать" 16.00 "Обру-чальное кольцо" 16.50 "Ждименя" 18.20 "Поле чудес" 19.10"Давай поженимся" 19.55 „Пустьговорят” 21.00 "Время" 21.30„ДО РЕ: Игорь Николаев” 23.30"Однажды в провинции".

Sîmbătă, 9 aprilieTVM6.00, 6.55, 14.00 Documentar7.40 “Năpasta” 9.10 “Chemareastrăbunilor” 10.00 Abraziv 10.30Natura în obiectiv 11.00 Ştiinţă şiinovare 11.30 Dor 12.00 Bunăseara! 12.45 Videoteca copiilor13.00, 17.00, 23.30 Ştiri 13.15 Lu-mina adevărului 14.00 Studio Artplus 15.00 La mulţi ani! 15.35Templul muzicii 16.15 Erudit cafe17.10 Campionatul RM la hand-bal. În pauză Respiro 18.25 Legen-dele muzicii 18.40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager 19.35O seară în familie 21.40 “Cum săcîştigi bani cu Moldindconbank”21.50 “Leone” 23.45 W.A. Mozart“La Clemenza di Tito”. Actul II.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.15, 16.00 Teleshopping10.15 Ce se întîmplă, doctore?11.00 AutoExpert 11.30 În Pro-funzime 13.20 „Gossip Girl: Int-rigi la New York” 14.00 „Şefulmeu, iubitul ei” 16.15, 20.30Românii au talent 20.00 ŞtirilePro Tv Chişinău 23.30 „O dădacăplină de surprize”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10"Гении и злодеи" 6.40 Мульт-фильм 6.55 "Заложница" 8.25"Играй, гармонь любимая" 9.00"Умницы и умники" 9.45 "Словопастыря" 10.15 "Смак" 10.45"Вкус жизни" 11.45 "Ералаш"12.15 Среда обитания 13.10 "Васожидает гражданка Никано-рова" 14.40 "Синие ночи" 17.10"Мода времен Леонида Бреж-нева" 18.05 "Общая терапия"19.55, 21.15 "Фабрика звёзд. Воз-вращение" 21.00 "Время" 22.25Прожекторперисхилтон 23.05

"Что? Где? Когда".

Duminică, 10 aprilieTVM6.00, 7.15, 9.00, 12.00, 14.30 Doc-umentar 7.00 Respiro 7.40 Oseară în familie 9.10 Desene ani-mate 10.00 Ring Star 11.10 La da-torie 11.30 Moldovenii depretutindeni 13.00, 17.00 Ştiri13.10 Mai în glumă, mai în serios14.00 Baştina 14.45 Cinematecauniversală 15.00 La mulţi ani!15.35 Cultura azi 16.20 Evantaifolcloric 17.10 Campionatul RMla fotbal în sală 18.40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager 19.40vedete la bis 21.35 Focus TV22.10 Cupa Europei de Est la mo-tocros 22.40 “Un preot printrenoi”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05, 15.00 Teleshopping10.15 După 20 de ani 11.00 „În-toarcerea lui Sandokan” 13.20Apropo TV 14.00 „Gossip Girl:Intrigi la New York” 15.15Românii au talent 18.00 România,te iubesc! 20.00 Ştirile Pro TvChişinău 20.45 Land of Jokes21.45 Serviciul român de comedie22.45 „Destinaţie finală 3”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00 Новости 7.10"Взлёт" 9.25 „Пора в космос”10.15 "Пока все дома" 12.15"Бит ва за космос" 15.55 "Укро-щение огня" 18.40 "Жестокиеигры" 21.00 "Время" 22.00„Боль шая разница” 23.00 "По-знер".

6UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂCu cît sîntem mai puternici, cu atît ne facem mai mulţi duşmani. Din această cauză, trebuie să fim cei mai puternici. Karel Capek

PROGRAME TV

Luni 11.05 „В поисках капитанаГранта”. Film (РТР„Планета”)20.45 „Cabinetul din umbră” (Ju-rnal TV)21.00 „Элвин и бурундуки”. Film(ТНТ)

Marţi21.00 „Элвин и бурундуки 2”.Film (ТНТ)21.30 „Маска Зорро”. Film (СТС)22.10 „Asfalt de Moldova” (JurnalTV)

Miercuri13.15 „Альпинист”. Film (NIT)21.00 „Лохматый папа”. Film(ТНТ)21.30 „Скалолаз”. Film (СТС)

Joi21.00 „Улётный транспорт”. Film(ТНТ)21.30 „Матч Поинт”. Film (СТС).22.40 „Белый холст”. Film (NIT)

Vineri20.30 „Большой Стен”. Film(СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)23.25 „Песочный дождь”(РТР„Планета”)

Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. TalkShow (Jurnal TV)21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)21.00 „Свадебная вечеринка”.Film (СТС).

Duminică20.00 „Хроники Риддика”. Film(ТНТ)21.00 „Младенец на $30 000000”. Film (СТС)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

Vînd tractor MTZ-80,autobasculantă (cubic) ZIL-130.

Telefon: 079514660

VĂ RECOMANDĂM!

Frizeria „Irina”anunţă completarea unei noi grupe pentru

FRIZERI. Studiile se fac în baza licenţei Ministerului Educaţiei din Republica Moldova.

Durata cursurilor – 5 luni.Tel.: 24697, 069232326

Vînd apartament cu 2 ca-mere, în Ungheni (Dănuţeni).

Telefon: 079459800.

Vînd casă la Dănuţeni, sarai, garaj,beci, 6 ari teren.

Gaz natural, încălzire autonomă. Tel.: 069647097, 34-614

Vînd casă la Năpădeni. 30 ari terenîn jurul casei (viţă-de-vie, pomi fruc - tiferi), sarai, beci, încălzire centrală.Telefon: 61212

Citaţie publicăJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cetăţeanului PurcelVasile Anton, domiciliat în oraşul Ungheni, str. Decebal 20/62, în calitate depîrît în cauza civilă înaintată de către Purcel Aliona despre desfacerea căsăto-riei, care va avea loc la data de 20.04.2011, ora 14.00, biroul 3, în sediul Jude-cătoriei Ungheni.Judecător, Alexandru Parfeni

LicitaţiePrimăria Bumbăta, raionul Ungheni, anunţă pentru data de 19 aprilie 2011, ora10.00, în incinta primăriei, desfăşurarea licitaţiei „cu strigare” a terenului agricolcu nr. cadastral 9224307165 cu suprafaţa 0,1216 ha, preţ de vînzare 2059 lei.Actele pentru participare la licitaţie se acceptă pînă la data de 18.04.2011, ora15.00. Costul biletului de participare este de 200 lei pentru persoane fizice şi 300 leipentru persoane juridice, acontul în mărime de 10% din preţul iniţial.Informaţii suplimentare la tel 0(236) 44238.

SRL “Confort”, filiala Pereştivinde purcei de rasă la preţul 50 lei/1 kg.

Telefon: (236) 42561, satul Petreşti

Vînd apartament cu 3 odăi,

în Ungheni. Telefon:

27974, 25334, 069454566

Transmitem domnului director Valeriu Jardan cele mai sincerefelicitări şi urări de bine cu ocazia zilei de naştere. Vă dorim multăsănătate, mult noroc, realizări şi succese în toate. Să vă dea Dom-nul numai oameni buni în preajmă, prieteni adevăraţi, iar bunadispoziţie să vă însoţească mereu.

Cu respect, Ana Budeanu, Irina Vasilciuc, Doina Bernic, Rodica Grosu,Olga Dolgaia, Maria Bejenari, Aliona Cuciuc, Victoria Plu-

garu, grupa 202, Colegiul de medicină din Ungheni

Vînd casă în Pîrliţa.

Tel.:069509161

Vînd lot teren,centru, 5 ari.

Telefon:060117778

Vînd casă în

Zagarancea. Tel.:

069507341,068537744

Închirieri autoАвтопрокат

Tel.:068867867

Internet Adevărat

Acum şi în oraşul TĂU!Fii parte a comunităţii StarNet!

Tel.: 30222www.starnet.md

Ungheni, str. Vasile Alecsandri 8

Vino în Scuarul din centrul oraşului şi vei avea Internet gratuit – zona Wi-Fi

7Concediile medicale nu vor mai fi plătite în totalitate de stat, iar poliţa de asigurare medicală se scumpeşte cu aproape 300 de lei. Sînt prevederi ale bugetului asigurărilor sociale, votat de Parlament în prima lectură. Exista şi veşti bune: indexarea cu 7,8% a pensiilor şi majorarea cu 300 de lei a indemnizaţiei unice la naşterea copilului. Totodată, aproape 500 de mii oameni vor primi compensaţii de 390 de lei pentru perioada rece a anului. (ProTV)

Expresul de UngheniVineri, 1 aprilie

Liceenii au discutat despre pubertate şi sex neprotejat

La 28 martie, elevii claselor a XI-a şi a XII-a de la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni au participat la seminarul „Valori perene ale vieţii”, ediţia a treia, cu tema: „Pubertatea –perioada isteroidă”, finanţat de Consiliul american pentru educaţie internaţională.

Potrivit Lidiei Sanduleac, reprezentant al Consiliuluiamerican în oraşul Ungheni, acest tip de seminare se orga-nizează în fiecare primăvară la liceu. „În anii precedenţi amdiscutat despre teme abstracte, despre prietenie, familie, ca-rieră. Anul acesta ne-am gîndit să-i intrigăm pe colegiinoştri, aducînd în prim-plan un subiect mai inovativ şifoarte interesant”, a menţionat dînsa.

Adolescenţii au avut oportunitatea de a sta faţă în faţă cumedicul Oleg Belbas, adresîndu-i întrebări şi obţinînd in-formaţii cît mai utile pentru ei despre ceea ce presupunepubertatea şi sexul neprotejat. „Mulţi tineri panicheazăatunci cînd vine perioada pubertăţii. Ei nici nu se infor-mează, nici nu se documentează, nici nu discută liber cu pă-rinţii, şi, cu atît mai mult, nu păşesc pragul cabinetului unuimedic. Iată că noi le-am oferit şansa de a sta faţă în faţă cumedicul şi cred că de data aceasta creierul lor va fi cît de cîtluminat şi vor fi mai precauţi pe viitor”, a remarcat LidiaSanduleac.

Celor mai activi participanţi la training, care au adresatcele mai multe întrebări, care au venit cu puncte de vedereşi exemple relevante, li s-au înmînat la final certificate pen-tru participare activă.

Natalia Chiosa

SPORTSuccese ale halterofililor ungheneni

În perioada 24-27 martie, la Chişinău s-a disputat finalaJocurilor juniorilor la haltere. Echipa din Ungheni s-a clasatpe locul IV. Rezultatele ar fi putut fi mai bune, susţine an-trenorul Vasile Sîtnicov, dacă echipa ar fi fost completă.

O prestaţie bună a avut-o Dan Cibric, elev la Liceul„Gheorghe Asachi” din Ungheni. Dînsul s-a clasat pe loculI, aducînd echipei 30 de puncte. Pe locul doi, cu 24 puncte,s-a clasat Vladimir Sîtnicov, elev la Liceul „Mihai Eminescu”.Alte 14 puncte au fost aduse echipei de Victor Cersac, elevla Liceul „Gheorghe Asachi”, care a reuşit, de data aceasta,să se claseze pe locul IV. Ion Atamuratov, elev la Liceul „IonCreangă”, s-a clasat pe locul V, deşi valoarea lui este multmai înaltă. Antrenorul susţine că i-a jucat festa neîncredereaîn forţele proprii. Dar şi el a adus 11 puncte în „puşculiţa”echipei unghenene. Au contribuit la rezultatul final şi: Va-sile Costiuc, elev la Liceul „A.S.Puşkin”, Dorel Savciuc, elevla Liceul „Gheorghe Asachi”, Gheorghe Cibotari şi MihaiŞişcanu, ambii elevi la Liceul „Mihai Eminescu”.

De notat că la această competiţie importantă au particpatechipe din Chişinău, Bălţi, Nisporeni, Comrat, Cahul, Sîn-gerei, Făleşti, Floreşti.

Din nou victorie pentu FC „Victoria”Echipa de fete FC „Victoria” Măcăreşti, antrenată de Ion

Sacaliuc, a repurtat o nouă victorie în Campionatul naţionalla fotbal feminin. De data aceasta, în faţa unei echipe foarteexperimentate – FC Bender. Unicul gol al partidei a fostmarcat de Alina Arhire, care a şi adus victoria tinerelor mă-căreştence. De notat că a fost primul meci disputat pe sta-dionul din Măcăreşti după inundaţiile din vara anului trecut.

Cu 30 de puncte la activ, FC „Victoria” continuă să se si-tueze în fruntea clasamentului, avînd şanse reale la titlul decampioană a Moldovei. Duminică, 3 aprilie, cu începere dela ora 12.00, FC „Victoria” va întîlni acasă (pe stadionul dinCetireni) FC „Noroc” Ialoveni.

Cine să-i protejeze? Or ga -nizaţia veteranilor din raionulUngheni este conştientă demisiunea care-i revine. Do va -dă este şi raportul de activi-tate, prezentat de preşedinteleacesteia, Boris Zugravu, încadrul conferinţei raionale deacum două săptămîni.

„Sîntem datori să studiemnivelul de viaţă al fiecărui ve -teran şi să depăşim împreunăproblemele celor necăjiţi desoartă. Noi sîntem în serviciullor”, a subliniat dînsul.

În prezent, în raion acti -vea ză 33 de organizaţii prima -re care reprezintă un numărtotal de 17200 de pensionari,dintre care 13858 pentru li -mi ta de vîrstă, 203 parti ci -panţi la cel de al doilea războimondial, 24 de persoane ţin -tu ite la pat şi 4393 persoanecu dizabilităţi.

Preşedinţii organizaţiilorprimare ale veteranilor sînt înpermanentă legătură cu pri-marii, cu consiliile locale şiasistenţii sociali din localităţi,pentru a rezolva problemelesocial-economice ale pensio -na rilor. Mai mult ca atît, pre -şe dinţii organizaţiilor vete ra -ni lor sînt membri ai comisii -lor de protecţie a familiei cudrept de vot consultativ. Ast-fel, ei, împreună cu asistentulsocial, poliţistul de sector şimedicul de familie din terito-riu, for mează o echipă de stu -diere a situaţiei materiale aoameni lor în etate, ca ulteriorsă fie susţinuţi cei ce au ne -voie de ajutor.

Ce s-a făcut în anulprecedent pentrususţinerea şi ajutorarea oamenilor în etate?

Cornova: 35 de persoanesinguratice, ţintuite la pat,

bolnave au primit îmbrăcă -minte, produse alimentare,lem ne de foc cu preţ redus.

Petreşti: la Crăciun, vete -ra nii au fost invitaţi la pri mă -rie şi au primit cîte 100 lei, cu -vinte frumoase şi urări de să -nă tate. În muzeul liceului seacumulează material pentruun album al veteranilor de răz -boi.

Negurenii Vechi: vetera -nii au primit colete cu pastefăinoase, crupe cu preţ redus.La 8 martie a fost organizatăo sărbătoare de neuitat.

Boghenii Noi: veteraniiau primit lemne cu preţ re -dus. „Micul samaritean” ali -men tează 25 de persoane dinPoiana şi Mirceşti, precum şipatru persoane ţintuite la pat.

Chirileni: la şedinţa fes ti -vă din 8 martie, femeile-vete -ra ne au primit flori, iar agenţiieconomici le-au organizat omasă de sărbătoare, elevii dinlocalitate le-au prezentat unconcert frumos.

Teşcureni: primarul, îm -preună cu consilierii, au do -nat o parte din salariile lorpensionarilor, ca la sărbătoa -rea de Paşti să aibă cozonac,pască şi ouă roşii pe masă. 39de pensionari au primit cîteun metru cub de lemne gratis,iar invalizii ţintuiţi la pat - cîtepatru metri cubi.

Măgurele: pensionarii aufost asiguraţi cu lemne de focla un preţ redus. Au fost re -par tizate colete cu produseali mentare. Pentru pensionaria fost organizată o excursie lamănăstirea Saharna, au fostorganizate mese de bineface -re, persoanele ţintuite la patau primit mici ajutoare.

Buşila: agenţii economiciau oferit colete cu produse ali -mentare la 27 de invalizi, per-soane singuratice şi ţintuite lapat.

Bumbăta: oamenii în eta -te au primit lemne de foc laun preţ redus şi colete cu pro-duse alimentare.

Cetireni: pensionarii auprimit lemne de foc la un preţredus.

Condrăteşti: autorităţileau grijă să asigure pensionariicu îmbrăcăminte, aceştia auprimit cărbune la un preţredus.

Costuleni: bătrînii au fostasiguraţi cu produse alimen -ta re şi agent termic.

Hîrceşti: persoanele în eta -te au primit îmbrăcăminte, in-valizii – cărucioare, lemne defoc cu preţ redus.

Morenii Noi: oamenilorîn etate li s-au repartizat co-lete cu produse alimentare.

Zagarancea: bătrînii auprimit cîte 200 de lei şi li s-afăcut o masă festivă de Paşti.

În total, 28 de primăriidin 32 au oferit anumitorcategorii de pensionari di-verse ajutoare.

Primăria Ungheni s-a af -lat mereu alături de persoa ne -

le în etate, au fost ajutaţi si nis- traţii din Ungheni-Vale şi Dă -nuţeni, au fost asiguraţi pensi -onarii cu produse alimentare,îmbrăcăminte şi lemne de foc.

„Bătrînii trec în prezentprintr-o mare dramă ome -neas că. Ei au pensii mici şisînt singuri în faţa greutăţilorvieţii. Este îngrozitoare sin -gurătatea în care se află. Lortrebuie să le acordăm o aten -ţie deosebită”, a subliniat Bo -ris Zugravu.

Organizaţa veteranilor şi-atrasat un şir de sarcini pentruviitorul imediat. Astfel, îşipro pune să contribuie la per -fecţionarea legislaţiei privindpensiile, să vină cu propune -rea ca autorităţile centrale săinstituie medalia „Veteran almuncii”, iar medalia de tipvechi, sovietică, să fie schim -bată pe una nouă. De aseme-nea, Organizaţia veteranilordin raionul Ungheni solicită:reglarea creşterii preţurilorprin mărirea compensaţiilorla pensii, majorarea ajutoruluipentru înmormîntare (la oraactuală, acesta este de 1000de lei, în timp ce o înmormîn -tare modestă depăşeşte sumade 10 mii lei); susţinerea fi -nan ciară, din bugetul local, aactivităţilor organizaţiilor ve -teranilor; premierea celor maibuni pensionari-voluntari;perfecţionarea programuluimedical pentru pensionari;lucrul la domiciliu cu oameniibolnavi, singuratici, ţintuiţi lapat, cu dizabilităţi şi multe al-tele.

Se ştie foarte bine că oamenii de vîrsta a treia sînt, la ora actuală, cei mai vulnerabili, cei mai săraci, avînd pensii, în majoritatea lor, derizorii. Pensiilemici şi preţurile mari au făcut ca această categorie să fie cea mai săracă, astfel că viaţa pentru mulţi dintre ei devine o adevărată tragedie.

Politica Organizaţiei veteranilor din raionul Ungheni este una: doar socială

Anume din acest motiv s-adecis ca festivalul să se desfă şoa -re doar în zilele de odihnă. Auavut loc şase concerte, prota -go nişti fiind artiştii amatori dincomună, de la căminele cultu -

ra le din Blindeşti şi Floreni, dela Şcoala de arte din Sculeni, dela grădiniţa din Floreni, de lacasa de cultură din Sculeni. Auvenit cu spectacole de neuitatansamblul de muzică şi dan suri

populare din Ungheni „Stru -gu raş”, studioul „DoReMicii”de la Palatul culturii din Un -gheni, interpretul El-Radu. Defiecare dată, sala casei de cultu -ră din Sculeni, care numără240 de locuri, a fost arhiplină.

Tinerii au avut parte de dis-coteci, copiii – de filme. Fiindîntrebată dacă oamenii nu cum -va s-au săturat de atîtea acti vi -tăţi culturale, Olga Pavlov a răs -puns: „Din contra, ei conti nuă

să întrebe cînd vor mai fi pre -zen tate concerte”.

Activitatea artistică va fi re -lu ată deja după Paşte.

Este pentru a doua oară con -secutiv cînd la Sculeni festi-valul „Mărţişor” se organizeazăpe parcursul întregii luni”. E unmaraton plăcut, susţin local-nicii. Primăria Sculeni s-a im-plicat şi a susţinut iniţiativa. În -chiderea oficială a festivalului aavut loc pe 27 martie. (L.B.)

Festivalul tradiţional „Mărţişor”, desfăşurat în toată ţara în prima decadă a lunii martie, iată că la Sculeni durează o lună întreagă. „Oamenii vor să se distreze, să fie prezenţi la concerte, dar mai trebuie şi să lucreze”, spune directoarea casei de cultură din Sculeni, Olga Pavlov.

„Mărţişor” inedit la Sculeni

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂO pulverizare uşoară cu oţet împiedică răspîndirea cenuşei în casă, cînd e scoasă din sobă sau şemineu. Îmbibaţi şi hîrtia pe care scoateţi cenuşa cu soluţie de oţet (o lingură la două ceşti de apă) şi operaţia de curăţire va decurge uşor şi igienic.

BerbecO săptămînă plină de situaţii favorabile. Axaţi-vă pe ceea ce aţi

plănuit, veţi avea toate şansele să reuşiţi. Nu vă avîntaţi în discuţiila locul de muncă, căci s-ar putea să aveţi probleme.

TaurVeţi fi într-o dispoziţie calmă şi relaxată. Încercaţi să acordaţi

o mînă de ajutor unei persoane dragi. Energia şi creativitatea văvor caracteriza, puneţi-vă gîndurile în practică.

GemeniVeţi avea mici greutăţi în susţinerea ideilor, însă pentru mai mul -

tă siguranţă aţi putea să acordaţi mai multă atenţie la ceea ce aude spus cei din jur. E posibil să aveţi cîteva momente tensionate.

RacSînteţi plin de imaginaţie şi de inspiraţie. Încercaţi să vă folosiţi

de aceste calităţi. E posibil să simţiţi că nu vă puteţi integra, însăeste nevoie de timp pentru a căpăta încrederea celor din jur.

LeuLucrurile vor fi puţin agitate, încercaţi să nu vă grăbiţi şi să

acordaţi atenţie fiecărui lucru în parte, altfel risaţi ca lucrurile sănu iasă tocmai cum v-aţi dorit. Puţină odihnă vă este indicată.

FecioaraVă veţi simţi puţin dezorientaţi şi confuzi, tocmai de aceea tre-

buie să fiţi atenţi la ceea ce vorbiţi. Incercaţi să vă menţineţi simţulrealităţii şi nu vă agitaţi dacă nu vă puteţi realiza planurile.

BalanţaPersonalitatea dvs. va atrage multe persoane din jur, încercaţi

să profitaţi de acest lucru. La locul de muncă e posibil să aveţi di-vergenţe cu un coleg. Clarificaţi situaţia şi totul va fi bine.

ScorpionO schimbare de rutină la locul de muncă nu ar strica. Aveţi în-

credere în forţele proprii, chiar dacă la început va fi puţin mai greusă vă concentraţi.

SăgetătorSituaţiile riscante se pare că vă atrag în această săptămînă. În-

ţelept ar fi să vă gîndiţi de două ori înainte de a acţiona. Deciziilorimportante trebuie să le acordaţi mai multă atenţie şi seriozitate.

CapricornAcordaţi mai multă atenţie sănătăţii. Pe plan social lucrurile

decurg excelent, vă implicaţi în activităţi, doriţi să vă ocupaţi deorganizare. Folosiţi-vă calităţile în relaţiile cu ceilalţi.

VărsătorVeţi face tot posibilul să atrageţi atenţia celor din jur, însă nu

prea vă reuşeşte. Încercaţi să păstraţi relaţiile cît mai liniştite. Eposibil să simţiţi nevoia să vă mutaţi într-un loc nou.

PeştiAveţi un al şaselea simţ foarte dezvoltat şi vă veţi folosi de aces -

ta pentru a vă pune interesele pe primul plan. Aveţi grijă la chel-tuieli însă, socotiţi de două ori înainte de a face o nouă achiziţie.

Horoscop 4 – 10 aprilie

4-10 aprilieLuni Sf. Mc. Vasile; Cuv. Isaachie.Marţi Cuv. Nicon; Sf. Mc. Filit, Lidia.Miercuri Cuv. Zaharia; Sf. Irh. Artemie; Sf. Mc. Petru şi

Ştefan.Joi Buna Vestire.Vineri Soborul Arhanghelului Gavriil. Sf. Mc. Ana, Larisa,

Ala.Sîmbătă Sîmbăta Acatistului. Sf. Mc. Matroana; Cuv. Ioan

Egipteanul.Duminică Duminica V. Cuv. Maria Egipteanca; Cuvio-

şii Ilarion cel Nou, Ştefan; Sf. Mc. Iona.

Expres ortodoxMicul dejun este cel mai important,dacă e alcătuit cu înţelepciune

Mulţi cred că o die -tă eficientă înseamnădoar a răbda foameaîn continuu. Nu esteadevărat. Meniul sănă-tos şi mişcarea sînt răs-punzătoare în atin ge-rea şi menţinerea celeimai bune forme. Con-trar dietelor la modădin zilele noastre, me-rită ştiut că mîncareade dimineaţă este foar -te importantă pentru organismul uman.

Dimineața, organismul trebuie să se încarce mai ales cu glu-cide şi proteine. E necesar să folosim alimente cu conţinut înaltde fibre (de exemplu, fulgi de ovăz, cereale integrale, legume,fructe şi chiar unele produse de panificaţie). Nu trebuie să lip-sească nici proteinele. O sursă bună de proteine pot fi diferitetipuri de carne slabă (pui sau peşte fiert), ouăle, leguminoasele(mazăre, fasole, soia), oleaginoasele (nuci, alune, arahide) şilactatele.

Într-un mic dejun variat avem nevoie şi de zahăr (mai reco-mandată este fructoza, mierea).

Iată cîteva combinaţii delicioase:- cereale integrale cu seminţe de floarea soarelui, fructe

proaspete şi lapte degresat + o cafea;- omletă cu branză, şuncă slabă de pui, ardei şi ceapă + un

suc proaspăt de fructe - piept de pui fiert cu pîine prăjită + iaurt cu fructe proas-

pete şi miere + cafea- clătite umplute cu brînză de vaci şi verdeaţă (2 bucăţi) + cafea- un pahar de brînză proaspătă de vaci şi două felii de pîine

prăjită cu unt şi gem făcut în casă + ceai aromat de plante.Micul dejun în fiecare zi este cheia unei vieţi lungi şi sănă-

toase. Un mic dejun regulat reduce semnificativ riscul de a de-veni obezi, diabetici sau să fim predispuşi infarctului.

Rodica Guţu

Mîncăm corect şi sănătos

Fotografia săptămînii

Ieşirea consulului României la Ungheni, Petru Liţiu, în popor. Todireşti, 27 martie 2011.

Bancuri Se face un sondaj interna-

ţional de opinie pentru a se aflacine sînt cei mai buni din lumesă păstreze secretul de serviciu.

O americancă este primacare îşi spune părerea:

- Soţul meu ştie unde luc -rez, dar nu ştie cu ce mă ocup.Iar eu nu ştiu nici unde lucrea -ză şi nici cu ce se ocupă.

Vine rîndul japonezului ca -re spune:

- Eu şi soţia mea lucrăm înacelaşi birou, dar eu nu ştiu cuce se ocupă şi nici ea nu ştie cuce mă ocup eu.

În sfîrsit, vine şi rîndul mol -doveanului:

- Eu lucrez singur în birou.Nu ştiu cu ce mă ocup. Darnici nu mă interesează!

Se întîlnesc doi vechi pri -eteni.

- Săptămîna trecută i-amspus ceva neveste-mi şi deatunci nu mai vorbeşte, sejeluie unul din ei.

- Te implor, spune-mi şimie ce i-ai spus!

OLGA RĂILEAN, DOAMNA CAREAPRECIAZĂINDEPENDENŢAFEMININĂ

Funcţia actuală: şefă Centrul Meto-dic în cadrul Direcţiei Generale Raiona -le Învăţămînt Tineret şi Sport Un gheni

Principala trăsătură a mea de carac-ter: onestitatea şi sinceritatea.

Calitatea pe care o prefer la un băr-bat: inteligenţa, responsabilitatea şi bu-nătatea.

Calitatea pe care o prefer la o fe-meie: feminitatea, independenţa şi fru-museţea interioară.

Ce apreciez cel mai mult la priete-nii mei: înţelegerea reciprocă şi faptul cămă acceptă aşa cum sînt.

Ocupaţia mea preferată: lectura, fi-indcă numai ea îmi oferă hrana spiritualăde care am nevoie. La fel am o predilec-ţie pentru grafologie, deoarece fără a cu-noaşte puterea cuvintelor scrise esteimposibil să cunoşti oamenii.

Principalul meu defect: emotivita-tea şi ambiţia.

Visul meu de fericire: să mă realizezatît în plan profesional, cît şi familial.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: a fost atunci, cînd i-am pierdut pe

cei dragi.Ce-aş fi vrut să fiu: chimistă.Ţara în care-aş vrea să trăiesc: Re-

publica Moldova, ţara în care m-am năs-cut şi mi-am petrecut copilăria.

Culoarea preferată: maro, bej, dar şicelelalte.

Floarea preferată: mi-s dragi toateflorile.

Pasărea preferată: Phoenix.Scriitorii preferaţi: Johann Wolf -

gang von Goethe, Heinrich Heine, Ber-tolt Brecht, George Sand etc.

Eroul meu preferat: nu am un eroupreferat.

Eroina mea preferată: Consuelo,Scarlett O’Hara, Indiana.

Eroii din viaţa reală: oamenii caremă înconjoară zi de zi şi de la care preiauanumite exemple demne de urmat.

Băutura şi mîncarea preferată: vi -nul alb sau roşu şi tocăniţa de legume.

Ce detest cel mai mult: minciuna,indiferenţa, laşitatea şi snobismul.

Calitatea care aş vrea s-o am dinnaştere: cred că Dumnezeu m-a înzes-trat cu toate calităţile necesare.

Cum aş vrea să mor: împlinită şi fe-ricită.

Starea de spirit actuală: optimistă.Greşeli care îmi inspiră cea mai

multă indulgenţă: greşelile care sînt co-mise involuntar.

Deviza mea: marile izbînzi le căpă-tăm prin noi înşine.

Este tînără, visătoare, optimistă.Are aspiraţii mari, vrea să se reali-zeze în viaţă, atît profesional cît şipersonal. Apreciază mult cuvîntelescrise şi puterea acestora.

A acceptat imediat provocarea de a răspunde la “Chestionarul…”nostru. Răspunsurile, la toate întrebările, au fost scurte şi clare,acestea fiindu-ne remise prin poştaelectronică. Aşa a preferat dînsa.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine