ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

ECONOMIA AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Experiente si modele cooperatiste ale tarilor dezvoltate din U.E.Italia

Coordonator: Popescu GabrielStudent: Simion Maria MirelaSimionGeorgeta Cristiana

Cuprins

1. Modele cooperatiste aparitie

Cooperativele au aparut o data cu procesul de industrializare, pentru a raspundeprovocarilorocupariifortei de muncasinevoilor, economicesisociale ale indivizilorsigrupurilor care eraunemultumiti de nouapiata a munciisialegeaumoduri alternative de angajaresiasociere. In timpceuneletipuri de cooperative, precumcooperativeleagricole, au aparutaproapepeste tot, alteletineaumaimult de specificulfiecareitari, cum suntcooperativele de consum in Anglia sicooperativele de constructii de locuinte in Germania, Marea Britanie siSuedia. In tarileunderitmulindustrializarii a fostmai lent, cum a fostcazulFranteisiItaliei, cooperativele de productie ale muncitorilor au fostdezvoltatesi au fostpromovate in provinciileindustrializate. Cu toatecacooperativeleputeaubeneficia de anumitearanjamentenegociate cu statul, in mareamajoritatetrebuiausafaca fata concurentei. In general, consecintalogica a fost de a concentramijloacele de productie, ceeace a stimulatspecializareacooperativelor in activitatimajore legate de identitateamembriloracestora.O cooperativapoate fi identificatacafiind o intreprindereinfiintata in mod liber, detinutasicontrolata de un grup de persoanejuridice, cu scopul de a obtine in mod echitabilbeneficiireciproce, care reies din activitatileintreprinderiisi nu in primul rand din investitiafacuta in aceasta. O altadefinitie, maidescriptiva in ceeaceprivesteprincipiilesimodul de operare, esteceaoferita de Cooperatives Europe undeintreprinderile cooperative sunt definite cafiindinfiintate cu dublulscop de a obtinesucces economic si de a raspundeobiectivelorsociale. Acestea se bazeazapeurmatoareleprincipii: Apartenentavoluntarasilibera Control democratic al membrilor Participareeconomica a membrilor Autonomiesiindependenta Cooperareintre cooperative GrijapentrucomunitateCadrul legal La niveleuropean, cooperativelesuntrecunoscute explicit in Articolul 58 din Tratatul de la Roma (1957) ca un tip specific de firma, si de asemenea in constitutiilemaimultor state membre, cum suntGrecia, Italia, PortugaliasiSpania. Desi au uncadrureglementator de operaresi care garanteazadrepturilemembrilorsi ale tertilor, nu existatotdeauna o legespecifica la nivel national care sareglementezetoatecooperativele.In anumitetari nu existalegigeneralepentru cooperative, desiexistaanumitelegipentrutipurispecifice de cooperative (Danemarca, Marea Britanie), sau in cazuri extreme exista o suprareglementare (Spania, Italia, Franta) undeexistadiferitelegi in functie de tipul de cooperativasi de nivel de guvernare (national si regional).In functie de tara, cooperativele pot fi considerate: companiicomerciale, companiispecifice, asociatiicivilesauorganizatiigreu de catalogat. De asemenea, poateexistachiar o lipsatotala de reglementarijuridicespecifice, ceeace le obligapeacesteasaurmezeregulilepentrucompanii in general, adicasocietaticomerciale. In asemeneacazuri, membriicooperativeitrebuiesaincludaregulile de operare in statutulasociatiei, care sapermitauneicompaniisapoata fi identificatadrept cooperativa.Cooperativele pot fi infiintate de persoaneindividuale, iardimensiunealorpoatevaria de la miciintreprinderi (de exemplu, unmagazin) la unitatimarisicomplexe. Principaleletipuri de cooperative care opereaza in UE sunt: agricole, de intermedierefinanciara (banci, asigurari), vanzari cu amanuntul, constructii de locuinte, muncitoresti (mestesugari, comercianti, agricultori etc.). Altetipurisemnificativesuntcooperativele de consum.Farmaceutice, de productie, sociale, ale femeilor, de pescuit, de sanatate, educatie, uniuni de credit, banci, turism, iar in Spaniaexistasisocietatimuncitoresti, entitatispecialemuncitoresti, companii de plasare a fortei de munca ale muncitorilorsialtele.In 2004, noile 8 state membre ale UE, fostetaricomuniste, mai ales PoloniasiRepublicaCeha, au inregistratcelemaimultetipuri de cooperative care se regasesc in vechiulgrup UE- 15 de state membre: cooperativeleagricole, de consum, banci, constructii de locuinte , muncitorestisisociale.Importantasocialasieconomica a cooperativeloreste data de numarulsigradul de raspandire al acestora, dacaavem in vederechiarsinumaicooperativelemembre ale organizatieireprezentative, Cooperatives Europe: 171 organizatii de cooperative individuale, din 37 tari din cele 42 de state ale regiuniieuropene, precumsi 6 din cele 7 organizatiisectorialeeuropene, reprezentand 250.000 intreprinderi cooperative cu 160 milioane de membrisi care asigura 5,4milioane de locuri de munca.Reprezentareaeuropeana: Cooperatives Europe (http://www.co-opseurope.co-op/) esteceamai mare organizatie cu membri din Europa care promoveazamodelulcooperatist al intreprinderilorpentruprogres economic durabil cu obiectivesociale. A fostinfiintata in 2003, iar in 2006, prinfuziunea ICA-Europe (filialaeuropeanaa International Co-operative Alliance) cu CCACCE (Coordination committee of European Co-operative Associations), Co-operatives Europe a devenit o organizatie non-profit cu personalitatejuridica.ICA a declaratanul 2012 cafiindanul international al cooperativeloriintentioneazasalanseze o amplaserie de manifestari cu scopulpromovariicooperatieisi al informariipublicului cu privire la contributiape care o aduccooperativele la dezvoltareaeconomica, la stabilitateafinanciara a familiilormembrilorcooperatori, darsi la promovareavaloriloruniversale ale solidaritatiisiegalitatii.La nivelulUniuniiEuropeneexist 250.000 de ntreprindericooperatiste, acesteafiinddeinute de 163 de milioane de ceteni, adic o treime din numrul total al ceteniloruniunii, oferind, de asemenea, locuri de muncpentru 5,4 milioane de persoane. nindustriileimportante de la nivelulstatelor UE, cooperativelejoacunrolcheiencadrulacestora, deinndprocentesemnificativenurmtoareledomenii: nagricultur, rile de Jos dein o cot de pia de 83%, iarFinalanda de 79%; nsilvicutur, Suediadeine o cot de pia de 60%, iarFinlanda de 31%; nsistemulbancar, Franadeine o cot de pia de 50%, iarCipru de 35%; ncomerul cu amnuntul, Suediadeine o cot de pia de 20%, iarFinlanda de 36%; nsistemulfarmaceutici de ngrijire a sntii, Spaniadeine o cot de pia de 21%, iarBeligia de 18%; precumindomeniultehnologiilorinformaionale, locuinelorinproducia de artizanat 2 .Cooperativele au dezvoltat de mult timp diverse modaliti de cooperare permanent ntre ele, att prin intermediul organizaiilor reprezentative la toate nivelurile, ct i prin forme antreprenoriale cum ar fi grupurile, consoriile i cooperativele secundare. n ultimii ani i n ultimele decade se observ o consolidare puternic a acestei tendine, cu o corelaie pozitiv demonstrat ntre creterea cooperativelor i dezvoltarea instituiilor care le conecteaz unele cu altele.Exemplul Italiei ilustreaz potenialul organizaiilor reprezentative. Italia se caracterizeaz printr-o serie de asociaii intersectoriale ale cooperativelor. Toate tipurile de cooperative (de lucrtori, de consum, agricole etc.) sunt membre ale uneia dintre aceste asociaii. Acest model a nlesnit constituirea unor structuri economice orizontale ntre sectoare, care sunt factori de mare importan. Datorit posibilitii de a transfera resurse umane i financiare, precum i experiene, dintr-un sector n altul, multe ntreprinderi cooperatiste i sectoare reuesc s fac fa chiar i celor mai dificile perioade.

Grupurile, consoriile i cooperativele secundare le permit ntreprinderilor individuale s beneficieze de economiile de scar, pstrndu-i ns dimensiunile reduse. Italia este un bun exemplu n ce privete consoriile n sectoarele construciilor i serviciilor n domeniul cooperativelor sociale, care contribuie n mod considerabil la dezvoltarea micilor, precum i a noilor cooperative. Consorii mici de cooperative sociale sunt prezente i n alte ri, cum ar fi Suedia. Grupuri importante de cooperative exist i n alte sectoare, cum ar fi agricultura, industria de prelucrare, bncile i sectorul distribuiei n diverse alte state membre cum ar fi Frana, Germania, Spania i rile de Jos, printre altele.

In Olanda colaborarea economica intre cooperative este complexa si diversificata, pe produse si in profil teritorial, avand ca scop intarirea pozitiei de piata a cooperativelor care colaboreaza in plan orizontal si vertical. Cooperativele agricole intretin relatii de colaborare si cu marile firme agroalimentare nationale si internationale, mai ales cu privire la importul de materii prime pentru productia de ingraseminte chimice si exportul de produse finite.Aceste forme de cooperare s-au dezvoltat atat in interiorul Uniunii Europene, cat si cu firme din alte tari. Cele mai raspandite forme de cooperative agricole sunt organizate in domeniile:credit agricol, aprovizionarea cu imputuri, prelucrarea produselor agricole, marketing, servicii multiple etc[13].In anul 1999, in Olanda functionau:744 cooperative de credit, 59 de aprovizionare, 13 de prelucrare a laptelui, 1de prelucrare a sfeclei de zahar, 1 de amidon, 2 de fabricare a produselor din carne, 2 de vanzare a oualor, 22 de producere a florilor si 9 cooperative de legume si fructe[14].

Printre formele de asociere mai cunoscute in Olanda sunt urmatoarele[15]:

Cooperativele de credit sunt cele mai vechi forme de asociere a producatorilor agricoli. Acestea au aceiasi structura de organizare ca si alte structuri cooperatiste si au devenit banci generale care ofera servicii in domeniul economisirii si al creditului, ca si bancile comerciale. In prezent, cele 744 de banci locale de credit au peste 3000 de sucursale membre ale Bancii Agricole Centrale ,, Robobank, care si-a extins activitatile si in strainatate, mai ales pe pietele de import-export. Aceasta banca acopera 90% din cererea de credit agricol pentru fermierii individuali si cei organizati in grupuri de producatori.

Cooperativele de aprovizionare se organizeaza in special in urmatoarele domenii: cumpararea de furaje, prelucrarea furajelor, cumpararea de ingraseminte chimice, cumpararea de carburanti, aprovizionarea cu seminte si material de reproducere etc.

Cooperativele de prelucrare a produselor agricole, acestea efectueaza operatii de cumparare-vanzare a produselor agricole si ocupa un loc important in urmatoarele sectoare: lapte si produse lactate, industrializarea sfeclei de zahar, deshitratarea cartofilor, sectorul productiei de carne, oua, seminte de plante si cartofi etc.

Cooperativele de marketing sau ,,Veilingcum sunt denumite in Olanda ocupa un loc important printre cooperativele de vanzare. Aceste cooperative se organizeaza numai la piata, acolo unde se intalneste cererea cu oferta, pe baza sitemului de ,,licitatii cooperatiste. Aceste operatii se relizeaza cu ajutorul unui cadran care ii inregistreza pe cei care cumpara produsul si preturile respective. Vanzarile prin aceste cooperative inregistreaza 77% din cifra de afaceri a sectorului legumicol din Olanda.

Cooperativele de servicii sunt raspandite in domenii ca: utilizarea in comun a masinilor in vederea efectuarii lucrarilor de mecanizare a lucrarilor agricole; cultura ciupercilor; uscarea fanului; insamantari artificiale; contabilitate agricola;asigurari; servicii acordate fermierilor in caz de boala sau in alte situatii cand sunt inlocuiti etc.Primele cooperative au aprut la mijlocul secolului al XIX-lea n Marea Britanie (Pionierii de la Rochdale n anul 1844, n domeniul produciei de pielrie-nclninte) i Germania (cooperaia tip Raiffeisen n anul 1846 i tip Schulze-Delitzsch n 1847, n domeniul creditului rural ). Cooperativele agricole au cunoscut o dezvoltare rapid, n Germania i rile de Jos, odat cu extinderea micrilor de eliberare a coloniilor, ca efect de aprare a micilor agricultori fa de politica de redirecionare a capitalului marilor companii ctre agricultura european. Cooperativele agricole (n special cele care aveau ca scop colectarea, stocarea i valorificarea cerealelor, asigurarea utilajelor complexe necesare tehnologiilor de lucru, procesarea i valorificarea unor produse: lapte, carne, etc), au constituit soluia salvatoare pe care asociaii au indentificat-o i susinut-o difereniat, acceptnd principiul votului egal. Cu alte cuvinte, numai atunci cnd ameninarea existenei a fost perceptibil s-a agreat asocierea, n care cel cu potenial mai mare a contribuit voluntar cu mai mult la nfiinarea cooperativei, acceptnd i compromisul votului egal (un om un vot). n aceste condiii ntre asociai nu puteau exista dect persoane care aveau acelai scop i deci acelai interese.

Cooperative agricoleSunt o form de cooperativ ce are ca membri fermieri care se asociaz n scopul obinerii unei rate mai ridicate a ctigurilor provenite din producia de mas, putnd astfel si maximizeze ctigurile cultivnd suprafee mai mari de teren, cu costuri mai reduse. Membrii unei astfel de cooperative pun la comun capital, pmnt i for de munc. Acest lucru devine benefic pentru membrii cooperatori n mai multe privine, precum: producia de mas; maximizarea produciei; utilizarea tehnologiilor i a ngrmintelor de ultim generaie; utilizarea n comun a resurselor, terenurilor i a forei de munc; irigarea corespunztoare a terenurilor; resurse financiare suficiente pentru acoperirea cheltuielilor zilnice etc.

Principalele modele de cooperaie aprute n secolul al XIXlea la nivel internaionalPionerii din Rochdale nu au fost singurul grup care a ncercat nfiinarea unei cooperative, dar au fost primii care au reuit realizarea unei cooperative durabile i de succes. Pentru a evita greelile fcute de societile cooperative precedente, au dezvoltat o list de principii de funcionare ce reglementau organizarea lor. Acestea stau la baza principiilor cooperativelor moderne. Principiile enunate de Pionerii din Rochdale evideniaz caracterul economic, dar i social al cooperativei de consum. Acestea pot fi sintetizate astfel: garantarea cantitii i calitii mrfurilor vndute; vnzarea mrfurilor pe lichiditi, nu pe credit; vnzarea mrfurilor la pre fix, i nu la preul cu amnuntul de pe pia; repartizarea beneficiilor n raport cu valoarea produselor achiziionate; drepturi egale n cadrul adunrii generale, fiecare membru avnd doar un vot, indiferent de mrimea prilor sociale; federalizarea cooperativelor (Mladenatz, 1935).Hermann Schulze (18081883), magistrat i primar al unei mici localiti din Germania, organizeaz un sistem cooperatist adresat micilor meseriai, comerciani i patroni, fr deosebiri de breasl sau clas. Ideea de baz de la care pornete este aceea c singura modalitate de ntrire a capacitii de aciune a individului o constituie asociativitatea. Prin asociativitate este mrit capacitatea de credit, datorit faptului c toi membrii garanteaz pentru fiecare n parte, genernduse n acest mod o raspundere solidar a membrilor asociai.Sistemul lui Schulze punea laolalt mai multe tipuri de cooperative (de credit, consum i producie), fiind organizat i meninut pe principiul ajutorului propriu. Baza financiar era alctuit din capitalul propriu furnizat de membri, iar intervenia statului era exclus. El nfiineaz n 1849 o cooperativ de credit, denumit Casa de ajutor pentru caz de boal i moarte, n oraul su natal, Delitzsch. Ulterior creeaz alte dou asociaii asemntoare, dedicate croitorilor i meseriailor, n scopul aprovizionrii acestora cu materii prime. Principiul de baz al acestor cooperative consta n ajutorarea proprie a membrilor asociai. Aceste forme asociative genereaz o adevrat micare n Germania. Urmtorul pas a constat n constituirea unei coo perative de consum, care avea drept scop asigurarea celor necesare traiului pentru asociai. Principiile care au stat la baza acestei cooperative au fost libertatea de asociere i ajutorul propriu. Ultima etap a acestui lan de cooperative a constat n crearea unei cooperative de producie (Cruceru, 2010).Friedrich Wilhelm Raiffeisen (18181888), primarul a trei sate mici din Germania de astzi Weyerbusch, Flammersfeld i Heddesdorf , nfiineaz structuri asociative (cooperative agricole) n cadrul acestor comuniti, experienele acumulate n urma acestor procese constituind fundamentul micrii Raiffeisen. n 1847 nfiineaz Sindicatul pinii n Weyerbusch, ncercnd astfel s combat foametea aprut n timpul unei perioade de criz. Raiffeisen reuete prin succesul aciunii ntreprinse s demonstreze valoarea ajutorului reciproc i avanseaz, totodat, ideea ajutorului alimentar pentru persoanele aflate n nevoie. Aceasta a reprezentat nceputul activitii cooperativei Raiffeisen.Raiffeisen a realizat foarte devreme faptul c, pe termen lung, succesul unei organizaii de autoajutorare nu se poate baza pe aciuni caritabile. Acest tip de organizaie trebuie s se bazeze pe conceptul de autoajutorare. Aceast viziune a fost concretizat prin nfiinarea primei cooperative agricole, organizat urmrind anumite principii care sunt fundamentale i n prezent. Cei aflai n nevoie trebuie s fie motivai spre autoajutorare, unitate i cooperare, fapt ce le va permite si vnd produsele n condiii mai favorabile i, astfel, vor reui s rmn competitivi.Ideea autoajutorrii reciproce i cooperrii a fost curnd adaptat i n cazul economiilor i mprumuturilor. Cererea de credite reprezenta o problem acut n statele germane, unde piaa de capital era suprancrcat de mprumuturi guvernamentale. n timpul crizei agricole din Europa continental, Raiffeisen a fost impresionat de greutile i suferinele abtute asupra concetenilor si i a ajuns la concluzia c, mai presus de orice, oamenii aveau nevoie de acces la credite Fermierul, meteugarul i muncitorul salariat, de asemenea, trebuie s aib propriile lor bnci. Exist o mulime de oameni care au nevoie de bani, dar nu este nici unul disponibil pentru creditele necesare. .Raiffeisen a nfiinat prima asociaie de credit, numit Asociaia de ajutor reciproc (dup modelul ei sau dezvoltat cooperativele de credit), n Flammersfeld, n 1849, iar n 1854, o cooperativ de credit rural a fost fondat la Heddesdorf. n 1864, Raiffeisen i transform Asociaia de Bunstare Heddesdorf (Heddesdorf Welfare Association) ntro uniune de credit. Scopul urmrit de uniunea de credit a fost de ai ncuraja membrii si ntocmeasc un fond financiar comun i s fac economii de bani, s ofere mprumuturi pentru obiective productive i cu un grad sczut de risc i la o rat rezonabil a dobnzii. Acest lucru nsemna c persoanele care erau eligibile pentru a aplica pentru un mprumut trebuiau s fie membri ai uniunii de credit i c exista un angajament comun al membrilor pentru garantarea mprumuturilor.Chiar nainte de expansiunea rapid a cooperativelor de credit, Raiffeisen sa confruntat cu problemele legate de crearea unei organizaii regionale i naionale pentru a lega cooperativele de credit mpreun, astfel nct acestea s fie capabile s i promoveze scopul lor comun, s asigure un forum n scopul unui schimb de informaii utile, s furnizeze sfaturi juridice i legislative i s faciliteze serviciile bncilor centrale. Aceste uniuni de credite au subliniat valorile i principiile de comportament cooperativ, organizarea flexibil, ncrederea n sine i solidaritatea dintre membri.

n Italia, rata de ocupare a forei de munc n cooperative a crescut cu 3% n 2010, comparativ cu scderea de 1% a ratei totale de ocupare a forei de munc n sectorul privat. Criza din sectorul asistenei sociale a atras dup sine creterea rapid a numrului de cooperative sociale. Majoritatea noilor cooperative sunt ntreprinderi recent nfiinate, ns aproximativ una din patru sunt spin off-uri promovate de alte cooperative. Cooperativele au o speran de via mai mare. O treime din cooperativele create n 1970-89 sunt nc active, n comparaie cu un sfert din celelalte tipuri de ntreprinderi. Rata de mortalitate este mai sczut n cazul acestui tip de ntreprinderi: 4% din cooperative s-au nchis ntre 2006 i 2009, n comparaie cu peste 6% din celelalte ntreprinderi. Falimentul a reprezentat cauza cea mai dramatic a nchiderii, afectnd 2 din cooperative, n comparaie cu 6 din celelalte ntreprinderi. Condiiile de ocupare a forei de munc n cadrul cooperativelor sunt mai puin precare, dac se ine seama de tipurile de contracte de munc. 6% din lucrtorii recent recrutai au contracte temporare, comparativ cu 11% n alte ntreprinderi. 40% dintre angajaii cooperativelor au beneficiat de formare, comparativ cu media naional de 26%.

6.1. ItaliaMicarea cooperatist este structurat adecvat, are o lung tradiie i este considerat ca fiind parte a sistemului economic, chiar dac este nonprofit.n acest sens, pentru a se sublinia importana acestor uniti,competena pentru coordonarea activitilor cooperativelor a fosttransferat de la Ministerul Muncii la Ministerul Industriei.Rolul micrii cooperatiste este recunoscut de ctre Constituie, iar ndecursul anilor sau dezvoltat puternice organizaii orizontalereprezentative, ce au funcii i structuri similare, dar abordri ideologicediferite (de ex., Legacoop, Coonfcooperative i AGCI)Asociaiile mutuale nu sunt foarte bine dezvoltate.Asociaiile i fundaiile sunt cel mai adesea percepute ca parte a celuideal treilea sector dect ca parte din economia social. Termenul cel dealtreilea sector a devenit popular deoarece este considerat ca fiind untermen neutru, liber de orice legtur a priori cu orice tradiie teoretic sauideologic, apreciinduse c recunoaterea sa oficial a avut loc odat cucrearea Forumului celui deal Treilea Sector.Cel deal treilea sector italian este sectorul ce lucreaz n beneficiulpublic i nu distribuie profit, cuprinznd urmtoarele categorii sau organizaii principale: asociaiile nerecunoscute (associazioni non ricunosciute) serefer la asociaiile culturale sau de reprezentare a intereselor,deseori denumite pentru promovare social (di promozionesociale). n mod obinuit sunt asociaii nonprofit culturale irecreaionale (circoli ARCI) n care opereaz structuri culturale,restaurante, baruri etc. organizaiile voluntare (organizzazioni di volontariato) se referla serviciile oferite de ctre acestea.Fr a fi ncorporate i cu o responsabilitate fr limite, asociaiile deambele tipuri pot n practic s opereze ca ntreprinderi.Alte familii principale de organizaii sunt: cooperativele sociale; organizaiile neguvernamentale ce lucreaz cu rile aflate n cursde dezvoltare; asociaii i fundaii recunoscute.Cooperativele sociale sunt elementul de legtur dintre micareacooperatist (unde acestea reprezint organizaiile ce promoveaz nunumai interesul mutual al membrilor, dar i interesul general comun) i celdeal treilea sector (unde se aduce n primplan abordarea specificafacerilor n atingerea obiectivelor sociale).n termeni statistici, sectorul economiei sociale se refer laaproximativ 11.000 de uniti i cuprinde (CIRIEC, 2007): 7100 de cooperative sociale; aproximativ 2000 dintre cele 10.000 de asociaii voluntare (cu toatec teoretic ar trebui s nu ofere servicii pe baze permanente); cteva sute de alte asociaii; ntre 1000 i 1500 de alte cooperative ce opereaz n interesulpublic, dar nu se definesc drept cooperative sociale; aproximativ 200 dintre cele 800 de instituii publice pentrungrijirea caritabil i social ce sau convertit n fundaii private; cteva companii convenionale.Economia social n ItaliaCooperativei alte forme similareacceptateSocieti mutualei alte formemutuale similareacceptateAsociaii, fundaiii alte forme similare acceptate Cooperative agricole(2005: 89.139 de locuride munc) Cooperativemuncitoreti(2005: 364.378 de locuride munc) Cooperative sociale(2005: 189.550 de locuride munc) Cooperative deconsum (2005: 60.890de locuri de munc) Altele(2005: 133.067 de locuride munc)(Toate formele decooperative: 2006Societi mutuale:989 de locuri demunc;421.229 demembri;324 de ntreprinderi Asociaii ncorporate (1999:142.821 de locuri de munc;1.107.498 de voluntari; 61.309de entiti) Asociaii nencorporate (1999:151.739 de locuri de munc;1.931.590 de voluntari;140.752 de entiti) Fundaii: (1999: 56.145 delocuri de munc; 63.226 devoluntari; 3.008 entiti) Comitete: (1999: 1.813 locuride munc; 38.783 de voluntari;3.832 de entiti) Alte forme: (1999: 146.571 delocuri de munc; 61.009voluntari; 7.861 de entiti)dintre care:Cooperativei alte forme similareacceptateSocieti mutualei alte formemutuale similareacceptateAsociaii, fundaiii alte forme similare acceptate1.020.400 de locuri demunc11.830.000 de membri70.397 de ntreprinderi ) Asociaii de sntate(1999: 8.821 de entiti) Asociaii de cercetare ieducaie(1999: 8.307 entiti) Organizaii de voluntariat(1999: 670.826 de voluntari15.071 de entiti)

BibliografieLeonte Jaqueline,, Cooperarea agricola in tarile cu economie de piata, Teza de doctorat ASE, 2000Fundatia pentru asociatii rurale. Ambasada Olandei de la BucurestiPietrer Jan Walthens,Agricultura OlandeiProfitul Agricol nr 28-30/2003http://www.qreferat.com/referate/economie/Tipuri-de-asociatii-profesiona146.php

http://www.ziare.com/goldman-sachs/criza-financiara/presa-internationala-afacerile-germane-se-transforma-in-cooperative-719424 http://www.ies.org.ro/library/files/cooperativele_din_romania.pdf