ECOMEDIU

CONFERINTA INTERNATIONALA

PRACTICI SI EXPERIENTE INPROTECTIA MEDIULUI

24-26 Noiembrie 2010

1

Axa 1 a POS CCE- ului  "Un sistem de productie inovativ si ecoeficient" si axa 4 "Cresterea eficientei

energetice si a sigurantei in aprovizionare, in contextul combaterii schimbarilor climatice" si masurile din PNDR (121, 123, 312, 313) care puncteaza dezvoltarea de sisteme de energii

regenerabile

Cristian Pachita - SC Menesca SRL

PNDR – Programul National de dezvoltare rurala

MASURA 121

CATEGORII DE BENEFICIARI ELIGIBILI: PFA, AF, SNC, SCS (soc. comandita simpla), SA, SCA (soc. comandita pe actiuni), SRL, societate comerciala cu capital integral privat, societate agricola, societate cooperativa agricola, grup de producatori, cooperativa agricola.

VALOAREA MAXIMA A FONDURILOR:

2010 – 2013 Valoare maxima a cofinantarii publice 800.000 euro, maxim

40%, valoare maxima proiect 2.000.000 euro (!!! exista conditii de majorare !!! )

Proiectele care includ investitii pt producere de energie regenerabila: Valoare maxima a cofinantarii publice 1.200.000 euro, maxim 40%, valoare maxima proiect 3.000.000 euro

2

Proiecte care apartin unei forme asociative: Valoare maxima a cofinantarii publice 1.600.000 euro, maxim 40%, valoare maxima proiect 4.000.000 euro

TIPURI DE INVESTITII SI CHELTUIELI ELIGIBILE:

Construire/ modernizare cladiri pt productia agricola – ferma; Construire/ modernizare infrastructura rutiera sau de acces in

domeniul agricol; utilitati si racorduri; Construire/ modernizare ferme taurine pentru productia de

lapte; Construire/ modernizare sere; Achizitionarea de noi utilaje; Achizitionarea de noi mijloace de transport specializat; Inlocuirea plantatiilor viticole din soiuri nobile si infiintarea

plantatiilor de struguri de masa; Infiintarea plantatiilor de pomi fructiferi, arbusti fructiferi,

capsuni; Infiintare pepiniere de vita de vie, pomi fructiferi, arbusti si

alti arbori; Investitii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei

din surse regenerabile in cadrul fermei; Investitii pentru infiintarea de culturi de specii forestiere cu

ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila;

Investitii in apicultura, cu exceptia celor realizate prin Programul National Apicol;

Investitii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinzand echipamente pentru vanzarea acestora, inclusiv depozitare, racire, etc. ;

Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica;

Investitii necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.

SESIUNE DE DEPUNERE: periodica

MASURA 123

3

CATEGORII DE BENEFICIARI ELIGIBILI: microintreprinderi si IMM-uri, alte intreprinderi care nu sunt microintreprinderi , IMM-uri si care au mai putin de 750 angajati sau o CA mai mica de 200 mil. euro, cooperative agricole, societati cooperative de valorificare, asociatii familiale, grupuri de producatori care au ca scop comercializarea in comun a produselor agricole si silvice si apartin urmatoarelor forme juridice: societati comerciale, cooperative agricole.

VALOAREA MAXIMA A FONDURILOR:

IMM-uri si microintreprinderi: Valoarea maxima a cofinantarii publice 2.000.000 euro/

proiect, maxim 50%Forme asociative :

Valoarea maxima a cofinantarii publice 3.000.000 euro/ proiect, maxim 50%

Alte intreprinderi: Valoarea maxima a cofinantarii publice 2.000.000 euro/

proiect, maxim 25%

TIPURI DE INVESTITII SI CHELTUIELI ELIGIBILE:

Investitii in active corporale, eligibile pentru produsele agricole: Constructie/ modernizare cladiri pentru procesul de

productie, infrastructura interna, utilitati, bransament si racorduri;

Constructie/ modernizare spatii de depozitare; Achizitionare de noi utilaje, instalatii, echipamente, aparate si

costuri de instalare; Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii

materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing;

Achizitionare de noi mijloace de transport specializate.

Investitii in active necorporale: Organizare si implementare de sisteme de management a

calitatii si de siguranta alimentara;

4

Cumparare de tehnologii, achizitionarea de patente si licente pentru pregatirea implementarii proiectului;

Cheltuieli de consultanta, proiectare, avize si acorduri; Achizitionare de software.

SESIUNE DE DEPUNERE: periodica

MASURA 123

CATEGORII DE BENEFICIARI ELIGIBILI: microintreprinderi si IMM-uri, alte intreprinderi care nu sunt microintreprinderi , IMM-uri si care au mai putin de 750 angajati sau o CA mai mica de 200 mil. euro, cooperative agricole, societati cooperative de valorificare, asociatii familiale, grupuri de producatori care au ca scop comercializarea in comun a produselor agricole si silvice si apartin urmatoarelor forme juridice: societati comerciale, cooperative agricole.

VALOAREA MAXIMA A FONDURILOR:

IMM-uri si microintreprinderi: Valoarea maxima a cofinantarii publice 2.000.000 euro/

proiect, maxim 50%Forme asociative :

Valoarea maxima a cofinantarii publice 3.000.000 euro/ proiect, maxim 50%

Alte intreprinderi: Valoarea maxima a cofinantarii publice 2.000.000 euro/

proiect, maxim 25%

TIPURI DE INVESTITII SI CHELTUIELI ELIGIBILE:

Investitii in active corporale, eligibile pentru produsele agricole: Constructie/ modernizare cladiri pentru procesul de

productie, infrastructura interna, utilitati, bransament si racorduri ;

Constructie/ modernizare spatii de depozitare ;

5

Achizitionare de noi utilaje, instalatii, echipamente, aparate si costuri de instalare ;

Investitii pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si subproduselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si marketing;

Achizitionare de noi mijloace de transport specializate.

Investitii in active necorporale: Organizare si implementare de sisteme de management a

calitatii si de siguranta alimentara; Cumparare de tehnologii, achizitionarea de patente si licente

pentru pregatirea implementarii proiectului ; Cheltuieli de consultanta, proiectare, avize si acorduri ; Achizitionare de software.

SESIUNE DE DEPUNERE: periodica MASURA 313

CATEGORII DE BENEFICIARI ELIGIBILI: micro-intreprinderi ( mai putin de 10 angajati si o CA de pana la 2,0 milioane de euro echivalent in lei), persoane fizice neinregistrati ca agenti economici care se vor angaja ca pana la semnarea contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de PFA, comunele prin reprezentantii legali si ADI-urile, ONG-uri.

VALOAREA MAXIMA A FONDURILOR:

Investitii de interes public negeneratoare de profit: Intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi de pana la

100% din total cheltuieli eligibile si nu va depasi 200.000 euro/proiect.

Investitii generatoare de profit: 70% din totalul cheltuielilor eligibile sin u va depasi 70.000

euro/proiect in cazul proiectelor de investitii in agroturism; 50% din totalul cheltuielilor eligibile si nu va depasi 200.000

euro/proiect pentru alte tipuri de investitii in turismul rural.

6

TIPURI DE INVESTITII SI CHELTUIELI ELIGIBILE:

Investitii in infrastructura de primire turistica: Constructia, modernizarea, extinderea si dotarea structurilor

de primire turistice pana in 15 camere. [ tipuri de structuri de primire turistice care pot fi finantate: vile, bungalow-uri, cabane turistice, campinguri, sate de vacanta, popasuri turistice, casute tip camping, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice, structuri de primire cu functiuni de cazare pe pontoane plutitoare.

Investitii in activitati recreationale: Investitii private in infrastructura turistica de agrement

independenta sau dependenta de structura de primire turistica: spatii de campare, stranduri si piscine, achizitionare de mijloace de transport traditionale, trasee pentru echitatie, etc.

Investitii in infrastructura la scara mica precum centrele de informare, amenajarea de marcaje turistice:

Construirea, modernizarea si dotarea centrelor locale de informare in scopul promovarii, prezentarii si vizitarii turistice;

Dezvoltarea de sisteme electronice locale de rezervare pentru structurile de primire din spatial rural, conectate la sistemele regionale si nationale;

Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de utilitate publica;

Investitii legate de refacerea in scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament ingust;

Investitii legate de infiintarea si amenajarea de trasee tematice.

Dezvoltarea si/sau marketingul serviciilor turistice legate de turismul rural:

Elaborarea de materiale promotionale precum prima editare a materialelor in scopul promovarii actiunilor turistice: brosuri de prezentare, panouri de informare.

7

SESIUNE DE DEPUNERE: periodica

IMBUNATATIREA MANAGEMENTULUI RESURSELOR DE APA

IN BAZINUL HIDROGRAFIC MURES

8

proiect finantat în cadrul Mecanismului Financiar Spatiul Economic European

DANIELA RADULESCU1, ADA PANDELE1, MONICA GHEORGHE21Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor

2Administratia Bazinala de Apa Mures

„Imbunătăţurea Managementului Resurselor de Apă în

Bazinul Mureş”

In baza Memorandum of Understanding semnat intre Romania si

Norvegia, tara noastra a devenit membra a Spatiului Economic European

(EEA) la 1 august 2007, in acest mod dandu-i-se posibilitatea sa

acceseze fonduri in valoare de peste 98 mil. Euro, prin doua mecanisme

financiare diferite.

Unul dintre aceste mecanisme este cunoscut sub numele de EEA

Grants - European Economic Area Financial Mechanism, in cadrul caruia

50,5 milioane Euro sunt directionate catre Romania, dintre care 48,5

milioane Euro reprezinta contributia Norvegiei.

In urma lansarii competitiei de proiecte in cadrul acestui

mecanism, lansare care a avut loc in cursul anului 2008, Institutul

Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), avand ca

parteneri Administratia Bazinala Mureş, Norwegian Water Resources and

Energy Directorate (Direcţia Norvegiană a Resurselor de Apă şi Energiei)

şi Danish Hydrological Institute (DHI Norvegia) a obtinut o finantare

9

nerambursabila pentru realizarea proiectului Enhancement of water

management resources in Mureş River Basin (Îmbunătăţirea

Managementului Resurselor de Apă în Bazinul Hidrografic Mureş).

In esenta, proiectul constă în aplicarea unor instrumente de

modelare moderne pentru gospodărirea resurselor de apă în bazinul

hidrografic Târnava Mică, având ca obiectiv general utilizarea durabilă a

resurselor de apă din bazinul hidrografic Mureş.

În cadrul proiectului, un model matematic integrat suprafaţă –

subteran, va fi dezvoltat, ca instrument suport pentru procesul de decizie

în managementul resurselor de apă la nivel de bazin hidrografic. Prin

intermediul modelării matematice vor fi simulate şi evaluate posibile

scenarii de impact asupra resurselor de apă pentru bazinul hidrografic

Târnava Mică.

Termenul final de implementare a proiectului este 30 Aprilie

2011. Prin obiectivele sale generoase, proiectul va veni in sprijinul

implementarii prevederilor Directivei Cadru Apă 2000/60/EC.

Prin implementarea proiectului, se urmareste intarirea capacitatilor

autoritatilor din Romania din domeniul gospodaririi apelor, de a participa

la protectia mediului inconjurator prin asigurarea unei dezvoltari durabile

a resurselor de apa.

“Enhancement of Water Resource Management in Mureş

River Basin”

10

Based on the Memorandum of Understanding signed by Romania

and Norway, our country became member of the European Economic

Area (EEA) on 1august 2007, thus obtaining the possibility to access

funds of over 98 million Euro through two different financial mechanisms.

One of these mechanisms is known under the name of EEA

Grants - European Economic Area Financial Mechanism, which directs

50.5 million Euro towards Romania, from which 48.5 million Euro is the

contribution of Norway.

After launching the call for proposals within this mechanism, which

took place in 2008, the National Institute of Hydrology and Water

Management (NIHWM), having as partners the Mures Basin

Administration, Norwegian Water Resources and Energy Directorate and

Danish Hydrological Institute, obtained a non-refundable grant for the

realization of the Enhancement of water management resources in Mureş

River Basin.

Essentially, the project consists of the application of certain

modern modeling instruments for the management of water resources in

the Tarnava Mica River Basin, having as general objective the

sustainable use of water resources in the Mures River Basin.

Within the project, an integrated surface-subsoil mathematical

model will be developed as a support tool for the decision-making

process in water resources management at river basin level. Through

mathematical modeling, there will be simulated and evaluated possible

impact scenarios on water resources for the Tarnava Mica River Basin.

11

The project implementation deadline is 30 April 2011. Through its

generous objectives, the project will support the implementation of the

Water Framework Directive 2000/60/EC.

The implementation of the project aims at the strengthening of

Romanian authorities’ capacities in the field of water management, the

participation to the protection of the environment through maintaining a

sustainable development of water resources.

POS Mediu - Mariana Gabriela LambrinoDirector Executiv ARPM Timişoara

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara

12

Mariana Gabriela LAMBRINODirector Executiv ARPM Timişoara

La 1 ianuarie 2007, România a devenit stat membru al Uniunii

Europene. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii.

Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea

Europeană de la înfiinţare până în prezent, pe care ţara noastră trebuie

să le respecte, asemenea oricărui alt stat membru al Uniunii Europene.

În perioada 2007-2013, României i-au fost alocate, prin

instrumentele structurale, 19,7 miliarde de euro, implementate prin şapte

programe operaţionale sectoriale şi regionale, la care se adaugă opt

programe de cooperare teritorială cu alte state.

Unul dintre cele mai importante si sensibile domenii pentru care

România şi-a asumat anumite termene şi angajamente a fost Cap. 22 -

Protectia Mediului din Tratatul de Aderare.

Ţara noastră trebuie să asigure implementarea reţelei ecologice

Natura 2000, în conformitate cu prevederile Directivelor Uniunii Europene

privind Păsările şi Habitatele, să pregătească măsuri relevante de

protecţie pentru siturile de importanţă comunitară şi să asigure starea

favorabilă de conservare prin aplicarea unor măsuri adecvate de

management/protecţie.

POS Mediu acordă finanţare pentru proiecte proiecte pentru

sectoarele apa/apa uzata, managementul deseurilor/reabilitarea

terenurilor poluate istoric, termoficare, protecţia naturii, protecţia împotriva

13

inundaţiilor şi reducerea eroziunii costiere.  Beneficiarii pot fi organizaţii

non-guvernamentale, autorităţi publice ş.a.

Bugetul total al POS Mediu pentru perioada de programare 2007-

2013 este de aproximativ 5,6 miliarde Euro. Din aceştia, aproximativ 4,5

miliarde Euro reprezintă sprijinul comunitar şi aproximativ 1,1 miliarde

Euro provin din bugetul naţional.

Sursele comunitare utilizate în implementarea POS Mediu sunt

asigurate din Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare

Regională.

Deşi accesarea fondurilor europene este încă anevoioasă şi

insuficientă, în cei trei ani care au trecut de la aderare, ARPM Timişoara

a reuşit prin eforturi proprii să acceseze ~ 1.200.000 de euro pentru

protecţia naturii.

Pentru că anul 2010 a fost declarat ca „Anul Internaţional al

Biodiversităţii” ne propunem să prezentăm realizările concrete ale

ARPM Timişoara în domeniul conservării biodiversităţii în Regiunea Vest.

Începând cu anul 2007, o parte din personalul ARPM Timişoara

şi-a concentrat eforturile pentru scrierea de proiecte în vederea obţinerii

de fonduri comunitare nerambursabile.

Toate proiectele elaborate au vizat protecţia naturii, acesta fiind

unul dintre puţinele domenii eligibile pe care o agenţie de mediu poate

aplica. 1/3 din totalul personalului este implicat activ atât în elaborarea

Cererilor de Finanţare cât şi în implementarea proiectelor, prin Unităţile

de Implementare a Proiectelor. În aceşti trei ani, serviciul Implementare

Politici de Mediu, prin compartimentele de specialitate Programe,

14

Proiecte; Protecţia Naturii şi Gestiunea Deşeurilor, a trecut de bariera

activităţii curente şi a acumulat cunoştinţe şi experienţă în implementarea

şi managementul proiectelor.

În anul 2007 s-au depus două proiecte, fiind vizate 2 programe diferite.

Prin intermediul Programului LIFE+ s-a obţinut finanţarea pentru

un prim proiect în valoare de 546 000 de euro. Proiectul “Managementul

conservativ al habitatului 8310 din Situl Natura 2000 Semenic –

Cheile Caraşului”, a fost selectat pentru finanţare de către Comitetul

Life, iar contractul de finanțare a fost validat si semnat de către Comisia

Europeană în luna noiembrie 2008.

Implementarea proiectului a început la 1 ianuarie 2009 şi va fi

finalizată la 31 decembrie 2011. Are ca obiectiv protecţia carstului şi a

ecosistemelor specifice, prin reabilitarea unor peşteri inchise publicului

din judeţul Caraş Severin, managementul proiectului fiind asigurat atât

prin intermediul unor colaboratori contractuali cât şi prin Unitatea de

Implementare a Proiectului care are în componenţă 6 membri din ARPM

Timişoara. Manager de proiect este Directorul Executiv al ARPM

Timişoara.

Cel de-al doilea proiect “Elaborarea Planului de Management şi

a documentaţiei aferente sitului Natura 2000 “Mlaştinile Murani” în

valoare de 533.945 lei, a fost elaborat tot în 2007 şi a fost depus pentru

obţinerea finanţării din Programul Operaţional Sectorial de Mediu -

Axa prioritară 4 “Implementarea sistemelor adecvate de management

pentru protectia naturii”- domeniul major de interventie: Dezvoltarea

15

infrastructurii si a planurilor de management pentru protejarea

biodiversităţii şi reţelei Natura 2000.

Proiectul viza: Conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural

al sitului Natura 2000 ”Mlastinile Murani” prin realizarea unui sistem de

management durabil cu implicarea şi conştientizarea factorului uman.

ARPM Timişoara a semnat Contractul de Finanţare cu Ministerul

Mediului în martie 2009, însă perioada de implementare a fost foarte

scurtă, datorită unei intervenţii de rutină la sistemul de evacuare a

barajului de la acumularea “Mlaştinile Murani” din partea Direcţiei

Apelor Banat, intervenţie care a afectat biodiversitatea din sit şi cu urmări

care nu au putut fi previzionate ca evoluţie pentru perioada de

implementare propusă prin proiect. Contractul de finanţare a fost reziliat,

ARPM Timişoara fiind degrevată de obligaţiile contractuale.

Proiectul “Elaborarea Măsurilor de Management şi Proiectarea

Infrastructurii Suport pentru Promovarea Sitului NATURA 2000

ROSPA 0047 Hunedoara Timişană” a fost depus pentru obţinerea

finanţării nerambursabile, în cea de a treia sesiune de depunere de

proiecte pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu - Axa

prioritară 4 , la începutul acestui an.

Perioada de evaluare a fost mult mai scurtă decât în prima sesiune

de depunere de proiecte, Contractul de finanţare fiind semnat cu

Ministerul Mediului şi Pădurilor, în luna august.

Proiectul este finanţat prin Fondul European de Dezvoltare

Regională, durata de implementare a proiectului fiind de 33 de luni,

respectiv 01 octombrie 2010 – 30 iunie 2013.

16

Valoarea totală a proiectului este de 422 836 euro şi are ca

principal obiectiv, conservarea biodiversităţii şi a patrimoniului natural al

sitului Natura 2000 “Hunedoara Timişană” prin realizarea unei strategii

de management durabil şi realizarea infrastructurii suport pentru

promovarea ariei protejate, cu implicarea şi conştientizarea factorului

uman.

Unitatea de Implementare a Proiectului este integral formată din

personal propriu şi are 6 membri. Managerul de proiect este angajat

contractual, ceilalţi 5 îşi desfăşoară activitatea curentă în domeniile care

necesită experienţă pentru managementul proiectului: compartimentul

Proiecte, Relaţii Publice; biroul Protecţia Naturii şi biroul Gestiunea

Deşeurilor şi Substanţe Chimice Periculoase.

Planul de management care va fi elaborat prin proiect va asigura

cadrul normativ şi administrativ adecvat pentru folosirea durabilă, pe

termen lung, a resurselor naturale din situl Natura 2000 Hunedoara

Timişană.

Pentru realizarea unui management integrat al sitului Natura 2000

Hunedoara Timişană, ARPM Timişoara a solicitat custodia acestuia,

având din februarie 2010, calitatea de custode. A fost elaborat şi transmis

Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru aprobare, Regulamentul ariei

protejate. Acest Regulament s-a realizat cu informarea şi consultarea

comunităţilor locale şi a factorilor interesaţi.

Implementarea acestui ultim proiect, ne obligă să pregătim pentru

accesare un alt proiect, având obligaţia declarată şi asumată, de a realiza

şi un Centru de vizitare, pentru care se realizează acum Studiul de

Fezabilitate.

17

Faptul că am beneficiat încă de la înfiinţare, prin intermediul a

două proiecte de twinning, de experienţa şi expertiza specialiştilor din

ţările partenere: Franţa, Polonia şi Spania, ne-a oferit suportul necesar

pentru înţelegerea, implementarea şi aprofundarea aquis-ului comunitar

de mediu, întărindu-se astfel capacitatea noastră instituţională.

Proiecte europene – studiu de cazProiecte gestionate de Administraţia Parcului

Natural Lunca Mureşului

ing Ovidiu Pirv

18

Administratia Parcului Natural Lunca Muresului

Cuvinte cheie: proiect european, ghid finanţare,management proiect, consultanţă

ResumatÎn dezvoltarea idei de proiect trebuie să ne concentrăm pe următoarele întrebări: Ce dorim să realizăm? De ce dorim acest proiect? şi Cum putem să îl realizăm?Alegerea programului corect este foarte importanta. După care pentru completarea cererii de finanţare trebuie citite foarte bine documentele programului (cum este ghidul de finantare). Este necesar inainte de completarea cererea de finantare sa se realizeze graficul de lucru pentru implementarea proiectului.Rolul acestui grafic este:

de a termina proiectul la timp; de a face lucrurile la timpul potrivit a identifica responsabilul pentru fiecare activitate

În urma experienţei nostre cele mai multe proiecte nu resuşesc sau se implementează greu, deoarece nu sunt gestionate în mod eficient. Nu sunt formule magice pentru ca un proiect să fie realizat cu succes, dar există tehnici binecunoscute disponibile de a ajuta managementul proiectului cum este matricea cadrul logic.Poate în unele cazuri este bine de a exista o consultanţă externă, specializată în managementul proiectelor, în cazul în care la beneficiar nu există personalul adecvat. Totuşi ar fi bine ca la fiecare instituţie să dezvolte un număr sufiecient de angajaţi capabili de a evalua cel puţin performanţa acestor parteneri de contract, sau în mod ideal, de a implementa ei înşişi un proiect în întregime.

19

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS-CCE)

Investiţii pentru viitorul dumneavoastră !

INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU ENERGII REGENERABILE

Proiect co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională

Beneficiar: Universitatea “Politehnica” din TimişoaraDirector proiect: Rector Prof. Dr. Ing. Nicolae ROBUDurata proiectului: 36 luni (01.03.2009 – 29.02.2012)

Valoarea totală a proiectului: 64.314.030 lei- Contribuţia financiară a UE: 41.049.470 lei- Contribuţia Guvernului României: 12.470.048 lei - Contribuţia UPT: 761.092 lei - Valoarea neeligibilă a proiectului: 10.033.420 lei

Scopul proiectului: crearea Institutului de Cercetări pentru Energii Regenerabile, realizarea unei infrastructuri de cercetare la nivelul standardelor internaţionale, concentrarea, integrarea şi dezvoltarea potenţialului de cercetare existent în Universitatea „Politehnica” din Timişoara şi asigurarea competitivităţii şi vizibilităţii internaţionale a rezultatelor cercetărilor efectuate în cadrul Universităţii „Politehnica” din Timişoara.Obiectivele proiectului: dezvoltarea infrastructurii de cercetare, asigurarea unor condiţii de cercetare de înalt nivel, dezvoltarea de noi domenii de cercetare a aplicării şi optimizării utilizării energiilor regenerabile, creşterea vizibilităţii, reprezentativităţii şi impactului facultăţilor implicate, stimularea dezvoltării de parteneriate de cercetare la nivel naţional şi internaţional, creşterea gradului de utilizare a rezultatelor cercetărilor la nivelul intreprinderilor economice şi crearea unui cadru propice diseminării de noi cunoştinţe în rândul societăţii.Rezultate estimate: 18 laboratoare de cercetare - dezvoltare nou înfiinţate, 5 laboratoare de cercetare - dezvoltare modernizate, 12 echipamente de cercetare-dezvoltare în valoare de peste 100.000 Euro/

20

Buc, 120 echipamente în valoare sub 100.000 Euro/Buc, 20 locuri de muncă nou create şi 10 locuri de muncă menţinute datorită proiectului.Beneficiarii proiectului: instituţii abilitate, firme mari, IMM-uri high tech, colaboratori ai universităţii, cadre didactice, cercetători, doctoranzi, masteranzi şi studenţi.

21

Sectorial Operational Program – Increase in Economical Competitiveness (POS CCE)

Investments in your future!

RESEARCH INSTITUTE FOR RENEWABLE ENERGY

Project co-financed by the European Regional Development Fund

Project beneficiary: “Politehnica” University of TimişoaraProject Director: Rector Prof. Dr. Eng. Nicolae ROBUDuration of project: 36 months (01.03.2009 – 29.02.2012)Total project value: 64.314.030 lei

- EU financial contribution: 41.049.470 lei- Romanian government contribution: 12.470.048 lei - UPT contribution: 761.092 lei - Non-eligible project value: 10.033.420 lei

Project purpose: Creating the Research Institute for Renewable Energy, Creating a research infrastructure at European standard, Concentrating, integrating and developing the research potential available at the „Politehnica” University of Timişoara, Ensuring the international competitiveness and visibility of the research from the „Politehnica” University of TimişoaraProject objectives: Developing the research infrastructure, Ensuring high level research conditions, Developing new research domains in the fields of using and optimizing renewable energies, Increase in the visibility and importance of the university and the involved faculties, Stimulating the development of research partnerships at national and international level, Increasing the degree of applying the research results in the business environment, Creating a good framework for spreading new knowledge towards society.Estimated results: 18 Newly founded research and development laboratories, 5 Modernized research and development laboratories, 12 Research and development equipment with the value of over 100.000 Euro/ unit, 120 Equipments with the value of under 100.000 Euro/unit, 20 New job placements, 10 Jobs maintained thanks to the project.

22

Project beneficiary: Facilitated institutions, Big firms, High tech SMEs, University collaborators, Professors, Researchers, Master degree students, PhD students and Students

PURIFICAREA APEI CU SALINITATE RIDICATA HARD WATER PURIFICATION

Dr. Eugen-Ioan POPA (PhD, MBA Dipl.Ing.),Drd. Dipl.Ing. Iustinian POPA

23

1. Introducere

După oxigen, apa pură este cel mai important factor de menţinere a vieţii, oamenii pot supravieţui timp de 90 de zile fără hrană, însă numai 72 de ore fără apă, după care intră într-o stare de semi-comă. Apa ne face viaţa mai bună, însă fără grijă o poate şi deteriora.

Apa de la robinet distribuită prin reţelele publice şi din puţuri proprii nu mai poate fi băuta fără grijă. Nici chiar apa imbuteliată, denumită generic apă plată nu poate fi intotdeauna sigură.

2. Apa şi organismul uman

Cel mai important nutrient în corpul uman este apa. Fiecare om este aproximativ 70 % apă. Dacă vrem un organism sănătos, trebuie să ne preocupăm de calitatea apei pe care o consumăm.

Apa purificată, agentul de transport al naturii, ajută la îndepărtarea depunerilor anorganice şi a toxinelor de la încheieturi şi de asemenea, la îndepărtarea colesterolului şi a grăsimilor din organism. Calitatea şi cantitatea de apă consumată sunt cauze majore în instalarea arteriosclerozei şi a îmbătrânirii premature.

Consumul apei saturate în compuşi minerali anorganici cum ar fi carbonat de magneziu, carbonat de calciu şi alte elemente pe care organismul nu le poate folosi duce la o serie întreagă de îmbolnăviri. Compuşii minerali anorganici, compuşii chimici toxici, toxinele şi impurităţile pot polua, colmata şi chiar pietrifica ţesuturi din organismul omenesc, cauzând dureri, îmbolnăviri şi o moarte prematură.

Consumul unei ape sănătoase este cea mai bună metodă de protejare naturală împotriva tuturor infecţiilor cauzate de viruşi. Când ţesuturile şi celulele organismului sunt bine alimentate cu apă, pot lupta mai eficient împotriva atacului viral.

În ziua de azi, aerul pe care îl respirăm este poluat, mâncarea pe care o consumam conţine o multitudine de conservanţi, coloranţi, stabilizatori (denumiţi simbolic E–uri), chiar şi legumele, fructele proaspete conţin pesticide, erbicide şi insecticide.1

1

? S-a calculat că într-o viaţă consumăm odată cu legumele şi fructele, cca. 6,2 t ierbicide şi

6,8 t pesticide. 24

Pentru o funcţionare optimă, organismul trebuie să elimine toţi aceşti poluanţi. Eliminarea toxinelor din organism se face cu ajutorul apei. Cu cât apa este mai pură şi suficientă în corpul uman, curăţirea se face mai uşor. Performanţa sistemului imunitar şi a întregului corp este dependentă de calitatea şi cantitatea apei pe care o bem.

3.Ce este de facut?

Cel mai eficient mod este purificarea la punctul de consum, deoarece nu mai există riscul de impurificare.

Din păcate nu există o metodă simplă (de exemplu un filtru minune) care să reţină toţi poluanţii existenţi în apă.

Instalaţiile profesionale folosesc mai multe stagii: filtrare, purificare şi dezinfecţie. De asemenea exista o multitudine de filtre sediment, filtre de cărbune şi sisteme de dezinfecţie cu radiaţii UV. De cele mai multe ori aceste filtre sunt bazate pe brevete de invenţie şi sunt păstrate secrete.

Purificarea apei se face cu ajutorul unor instalatii sofisticate. Din pacate daca apa are o duritate mare de regula peste 600ppm, instalatiile sunt foarte complicate si scumpe.

In lucrare se prezinta o instalatie din clasa „ECO-GWP” care este capabila sa purifice si sa dezinfecteze direct o apa cu salinitatea de pana la 2000ppm fara sa mai fie necesara dedurizarea clasica cu rasini si consum de sare (NaCl)

IR

Folosirea solutiilor ecologice Mosslein pentru limitarea biofilmului in sistemele de producere si

distributie a apei potabile

autori: ing. Sorin Niculaie 1 ing.Catalina Mares 2,ing .Gheorghe Poienariu 3.,ing Daniela Gologan4,biolog Anda Sinca5

25

Biofilmul apare in instalatiile de tratare a apei indiferent de sursa si calitatea biobacteriologica a acesteiaSe gaseste pe peretii conductelor, decantoarelor, filtrelor, rezervoarelor de apa Concentratia biofilmului depinde de nutrienti si de incarcatura biobacteriologica a apeiBiofilmul este mult mai rezistent (de aproximativ 1000 de ori) la actiune substantelor clorigene decit organismele individuale Biofilmul reprezinta o sursa si un suport pentru cresterea si inmultirea organismelor patogenesi are actiune corosiva asupra instalatiilor tehnologiceBiofilmul poate fi limitat prin folosirea de substante dezinfectante clasice de genul–clorului si derivatilor sai Pentru a fi eficient clorul si substantele clorigene trebuie adaugate in concentratie foarte mare 20-30 mg/l clor activ iar durata de contact trebuie marita la minimum 12 ore.De aceea, pentru reducerea biofilmului si a tinerii lui sub control sunt necesare cantitatii mari de substante clorigene. Pentru indepartarea acestor solutii puternic dezinfectante si aruncarea lor in reteua de canalizare amestecurile dezinfectante trebuiesc neutralizate in prealabil Operatiile de distrugere a biofilmului trebuie facute periodic cu frecventa mai mare in lunile caduroase din Mai pina in Octombrie.Pe plan mondial au aparut solutii-complexe-amestecuri de substante organice puternic bactericide, tensioactive care au o mai mare eficienta asupra biofilmului, deoarece reusesc sa distruga atit stratul protector al biofilmului cit si coloniile la nivel celular.si in plus acestea sunt solutii ecologice care nu necesita neutralizare Una dintre aceste solutii este reactivul numit Mosslein.Solutia folosita de Mosslein are triplu rol: - indepartarea biofilmului de pe pereti, - reconditionarea stratului filtrant prin indepartare depunerilor de pe granule, -indepartarea biofilmului din locurile inaccesibile-: placile de crepine, crepinele, bazinele de apa filtrata de sub filtre, conductele de legatura din galeria de conductetratamentul cu solutii Mosslein imbunatateste net calitatea apei filtrate, scade consumul tehnologic al apei de spalare datorita cresterii ciclui de filtrare, asigura reconditionarea nisipului cuartos din stratul filtrant

26

Avantajul acestor solutii este ca ele actioneza si in locurile greu accesibile- de exemplu sub placile de crepine ale stratului filtrant, crepine, bazin de apa filtrata Folosirea acestor solutii creste eficienta de reducere a incarcaturii bacteriologice si performanta de filtrare a filtrelor, dezinfectia locurilor greu accesibile, scaderea consumurilor tehnologice.In cazul rezervoarelor va elimina operatiile obositoare-de indepartare manuala cu peria a biofilmului, de efectuare a tratamentului soc cu var cloros si apoi de neutralizare a acestuia cu tiosulfat de sodiu.

Using of the ecological solutions Mosslein for biofilm limitation in the production and the distributionof the

drinking water systems

The biofilm occurs in treatment water plants wherever it the nature of water source biological and microbiological contamination The biofilm found on walls, pipes, decanters, filters, water tanks

27

The concentration of biofilm dependent to water loads of nutrients and microbiological organismsThe biofilm is more resistant (about 1000-fold) to share clorigene substances than individual organisms The biofilm is a source and a support for growth and multiplication of pathogenic organisms The biofilm has corrosive action on the technological facilities in water treatment processBiofilm can be limited by using conventional disinfectants like chlorine and its derivatives, To be effective clorigene chlorine and chemicals should be added in high concentration 20-30 mg / l active chlorine and contact time must be increased at least 12 hours. Therefore, to reduce biofilm and control young people's need large amounts of substances clorigene. To remove these powerful disinfectant solutions and their network of sewage disposal disinfectant mixtures must be neutralized in advance Biofilm destruction operations must be done regularly more frequent in the months of May through OctoberWorldwide-complex solutions have appeared, mixtures of organic substances powerful bactericides, surfactants that have a greater efficiency of biofilm, because both fail to destroy the protective layer of the biofilm colonies as well as at cellular si plus they are organic solutions requires no neutralization One of these solutions is called Mosslein reagent. The solution is used Mosslein triple role: - Removal of the biofilm on the walls - Reconditioning of the filter layer by removing deposits on the grains of sand - Removing biofilm from the inaccessible places-: crepine plates, filtered water tanks in filters, pipes connecting the pipe gallery Net solutions Mosslein treatment improves water quality, reduced water consumption of washing technology due to increased filtering cycle, provides reconditioning quartz sand filter layer The advantage of this solution is that it operates and in inaccessible places, such as the layer boards crepine filter crepine, filtered water tank. Using these solutions increase efficiency by reducing bacterial load and filtration performance of the filters, disinfecting places inaccessible, low consumption technology.

28

In the case of tanks will eliminate tedious operations manual brush-removal of the biofilm, of making lime chlorine shock treatment and then neutralizing it with sodium thiosulfate.

SERVICIILE DE MEDIU

Carmen Neagu Ministerul Mediului şi Pădurilor

Speciile şi habitatele planetei, precum şi bunurile şi serviciile pe care acestea le oferă, formează baza bogăţiei, sănătăţii şi bunăstării umane. Până acum, în ciuda angajamentelor globale repetate privind protecţia

29

bogăţiei mediului, varietatea vieţii pe Pamânt continuă să scadă cu o rată fără precedent. Pierderea biodiversităţii aduce sistemele ecologice tot mai aproape de o limită de dincolo de care acestea nu vor mai fi capabile să îşi îndeplinească funcţiile lor vitale.

Comunităţile de pretutideni vor suporta consecinţele negative, însă numai populaţiile cele mai sărace şi ţările cele mai vulnerabile vor suferi cel mai mult prin pierderea biodiversităţii. Şaptezeci de procente din populaţia săracă a lumii trăieşte în zone rurale care depind direct de biodiversitate pentru veniturile şi supravieţuirea lor zilnică. Acesta este unul dintre motivele pentru care obiectivul stabilit în 2002 de către liderii lumii – reducerea substanţială a pierderii biodiversităţii până în anul 2010 - a fost integrat în Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului.Termenul limită a fost atins, însă deteriorarea resurselor naturale continuă în ritm alert. Pentru a atrage din nou atenţia asupra acestei provocări, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a declarat anul 2010 drept Anul Internaţional al Biodiversităţii

Biodiversitatea este importantă pentru serviciile de mediu şi prin urmare pentru bunăstarea oamenilor. Biodiversitatea merge dincolo de prevederea bunăstării materiale şi a mijloacelor de trai care includ: securitatea, elasticitatea, relaţiile sociale, sănătatea, libertatea în alegeri. Unele persoane au beneficiat în ultimul secol din conversia ecosistemelor naturale către ecosistemele dominate uman şi din exploatarea biodiversităţii. În acelaşi timp, mai mult, toate aceste pierderi ale biodiversităţii asociate cu schimbările în serviciile de mediu au cauzat altor persoane în experienţa declinului bunăstării prin împingerea unor categorii sociale către sărăcie.

O mare parte dintre noi prețuim natura datorită condițiilor de recreere pe care le oferă, sau pentru frumusețea locurilor sălbatice. Insă puțini ne gândim la faptul că natura ne face în fiecare zi un “serviciu”, furnizându-ne sol, apă, alimente, protejându-ne împotriva calamităților. Toate acestea reprezintă servicii de mediu de care beneficiem individual sau pe care ne bazăm afacerile și dezvoltarea economică a societății.

Serviciile de mediu se împart în patru categorii: • Serviciile de suport – creează condițiile necesare pentru furnizarea altor servicii de mediu (Exemple: fotosinteza, formarea solului).

30

• Serviciile de furnizare – toate produsele furnizate de către ecosisteme (Exemple: alimentele, fibrele, combustibilii, ierburile și plantele medicinale, resursele genetice, apa potabilă).• Serviciile de reglementare – capacitatea ecosistemelor de a reglementa procesele naturale importante (Exemple: reglementarea climatului, calitatea și cantitatea apei).• Serviciile culturale – beneficiile imateriale ale serviciilor de mediu (Exemple: valoarea estetică a peisajului, spațiile de recreere).

Ca un instrument pentru asigurarea menținerii calității acestor servicii și a ecosistemelor naturale pe care se bazează, a apărut la nivel internațional la începutul aniilor `90 conceptul de PES (Payment for Environmental Services). Plățile funcționează pe sistemul mecanismelor financiare de piață sau al subvențiilor publice.

Plăţile pentru beneficiile oferite de păduri, de solurile fertile şi de alte ecosisteme naturale reprezintă o modalitate de recunoaştere a valorii acestora şi garanția că aceste beneficii vor continua să existe şi pentru generaţiile următoare. Plăţile vor încuraja proprietarii de terenuri să le administreze în aşa fel încăt să evite daunele şi costurile adiţionale pentru alţi utilizatori ai resurselor.

Cuvinte cheie: biodiversitate, servicii de mediu, plata serviciilor de mediu

ECOSYSTEM SERVICES

by Carmen NeaguMinistry of Environment and Forests

Planet's species and habitats, as well as goods and services they offer, forms the basis of wealth, health and human welfare. So far, despite

31

repeated commitments on the protection of global environmental richness, the variety of life on Earth continue to decline at a rate unprecedented. Biodiversity loss brings ecological systems closer to a limit beyond which they will not be able to fulfill their virtual functions.Everywhere communities will suffer negative consequences, but only the poorest and most vulnerable will suffer most by the loss of biodiversity. Seventy percent of the world's poor live in rural areas depend directly on biodiversity for their daily income and survival. This is one of reasons why the target set by world leaders in 2002, substantially reducing biodiversity loss by 2010 has been integrated into the Millennium Development Goals.The deadline has been reached, but damage to natural resources continues at a high pace. To again draw attention to such challenges, the United Nations General Assembly declared 2010 as International Year of Biodiversity.

Biodiversity is essential for ecosystem services and hence for human well-being. Biodiversity goes beyond the provisioning for material welfare and livelihoods to include security, resiliency, social relations, health, and freedoms of choices. Some people have benefited over the last century from the conversion of natural ecosystems to human-dominated ecosystems and from the exploitation of biodiversity. At the same time, however, these losses in biodiversity and associated changes in ecosys-tem services have caused other people to experience declining well-being, with some social groups being pushed into poverty.

Many of us appreciate nature due to the recreation they offer, or the beauty of wild places. But few think that we do every day nature of a "service", providing us with soil, water, food, protecting us against disasters. These are all environmental services that benefit the individual or business and we rely on the economic development of society.

Ecosystem Services are divaded into four categories:

- Supporting Services, services necessary for the production of all other ecosystem services, soil formation, primary production- Provisioning Services, produced obtained from ecosystems, food, and fresh water, fuel wood, fiber- Regulating Services, benefit obtain from regulation from ecosystem processes, climate regulation, and disease regulation water regulations, water purification

32

- Cultural Services non material benefit obtained from ecosystem, spiritual and religious, recreations and ecotourism, aesthetic, inspirational, educational, sense of place, cultural heritage.

The concept of PES (Payment for Environmental Services) has emerged internationally in the early 90s, as a tool for maintaining quality of services and natural ecosystems on which they are based. Paymentd work on financial market mechanisms or government subsidies.

Payments for benefits provided by forests, fertile soils and other natural ecosystems is a way of recognizing their value and ensure that these benefits will continue to exist for future generations. Payments will encourage landowners to manage them so as to avoid damage and additional costs for other users of resources.

Key words: biodiversity, environmental services, paymont for environmental services

Principii ale utilizării raţionale şi durabile a resurselor

de apă în interesul generaţiilor prezente şi viitoare

Ing. Angelica Romvari

AN Apele Române, Administraţia Bazinală a Apelor Mureş

Sistemul de Gospodărire a Apelor Arad

33

Utilizarea raţională şi durabilă a resurselor de apă în interesul

generaţiilor prezente şi viitoare trebuie să ţină seama de anumite

principii de ordin general şi special cum sunt:

• amenajarea şi valorificarea eficientă a resurselor de apă trebuie

efectuată într-o concepţie unitară, în condiţiile păstrării echilibrului

ecologic, acordând prioritate factorilor sociali

• sistemele de alimentare cu apă trebuie reabilitate prin executarea

de lucrări minime în vederea reducerii potenţialului de poluare şi de

diminuare a calităţii apei

• se impune luarea măsurilor pentru creşterea potenţialului de

autoepurare pentru sectoarele de râuri afectate de evacuările de

ape neepurate

• este necesar să fie sprijinit şi stimulat sectorul de cercetare ştiinţifică

şi proiectare în domeniul apelor

• dezvoltarea sistemului educaţional echilibrat pentru a dezvolta

conştiinţa societăţii faţă de resursele de apă Evaluarea stării de

calitate a apelor şi impactul acesteia asupra mediului înconjurător

reprezintă un studiu destinat estimării consecinţelor pe care diferite

activităţi le pot avea asupra mediului natural, precum şi stabilirea

unei prognoze evolutive a acestuia. Un astfel de studiu se

concentrează asupra problemelor, situaţiilor conflictuale sau

restrictive impuse de către APĂ, ca resursă naturală vitală.

Prognozarea problemelor şi identificarea măsurilor de minimizare a

efectelor şi a căilor de îmbunătăţire a suportabilităţii activităţii de

către mediul care-l găzduieşte.

34

• Scopul evaluării calităţii apei la un moment dat, având la bază

monitoringul calităţii este acela de a asigura predicţia şi

abordarea acestei probleme la timpul prezent şi în perspectivă.

Scopul acestor acţiuni este de fapt „GOSPODĂRIREA DURABILĂ A

RESURSELOR DE APĂ”.

Preocupările majore ale gospodăririi apelor sunt:

Satisfacerea cerinţelor de apă

Protecţia apei şi conservarea resursei de apă

Protecţia apei şi conservarea resursei de apă

Gospodărirea corectă a apelor are la bază următoarele elemente

rezultate ale unor activităţi de mare amploare în timp şi spaţiu:

1.Existenţa unei reţele de monitorizare bine distribuită şi întreţinută.

2.Existenţa unei baze de date obţinute prin monitorizare cantitativă

şi calitativă.

următoare.

3.Existenţa unui mecanism economic specific în domeniul

gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă care include

sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi.

• În analiza unui obiectiv economic din punct de vedere al

impactului asupra resurselor de apă, trebuie ţinut cont de

răspunsurile care se pot da la următoarele întrebări:

• Poate funcţiona în condiţii de siguranţă fără riscul major de

accidente sau efecte asupra sănătăţii mediului şi populaţiei pe

termen lung?

35

• poate mediul şi resursa apă să facă faţă poluării suplimentare pe

care o produce?

• Există infrastructura de canalizare şi epurare?

• Cât consumă din resursa de apă?

• Ce pagube accidentale poate provoca asupra resurselor de apă

şi biodiversităţii.

Pentru că judeţul Arad se alimentează cu apă potabilă din subteran voi

face referiri la apele subterane, ca resursă ce trebuie conservată pentru

generaţiile prezente şi viitoare.

Creşterea procentului de împădurire a judeţului Arad, o componentă a dezvoltării durabile.

Dr. ing. Emil Toader

Conferenţiar univ. la Facultatea de Inginerie a Universităţii

36

„Vasile Goldiş ” din Arad

Pentru a lăsa generaţiilor viitoare pădure mai multă şi de calitate superioară, trebuie acţionat atât prin îngrijirea şi conducerea corespunzătoare a arboretelor existente cât şi prin creşterea procentului de împădurire actual. Mărirea suprafeţei cu păduri se poate face pe mai multe căi, cum ar fi:

- împădurirea suprafeţelor cu terenuri degradate preluate de la Agenţia Domeniilor Statului de către Regia Naţională a Pădurilor;

- împădurirea terenurilor slab productive preluate de la agricultură, care oricum nu mai sunt exploatate agricol în condiţii de eficienţă;

- împădurirea terenurilor agricole prin programul prima împădurire la Măsura 221 susţinută cu fonduri europene;

Toate aceste variante sunt posibil de aplicat, pe termen lung, de către proprietarii de păduri şi prin astfel de acţiuni se poate mări suprafaţa de păduri a judeţului, care trebuie să crească de la un procent de 27 % cât este în prezent, la 45% care ar reprezenta un procent optim pentru ţara noastră. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar ca pe viitor să existe programe de împădurire clare şi viabile, care să poată asigura materialul săditor necesar pe termen lung pentru astfel de programe îndrăzneţe.

COMPACTAREA SOLURILOR ÎN PEPINIERELE FORESTIERE

N. Boja*, F. Boja*** “Vasile Goldiş” West University of Arad, e-mail:bojanicu@yahoo.com

37

Rezumat: Cercetările de faţă au drept scop stabilirea mijloacelor tehnice de mecanizare optime, utilizate în pepinierele forestiere, menite să ducă la reducerea gradului de compactare, la ridicarea nivelului calitativ al lucrărilor.

Scopul cercetărilor este motivat ştiinţific datorită necesităţii introducerii unor utilaje în vederea executării lucrărilor de pregătire a solului cu influenţe minime asupra tasării.În ultimele decenii s-a cheltuit pe plan mondial o cantitate mare de energie pentru a reduce influenţele negative ale compactării solurilor, datorată influenţei activităţilor antropice. Aceste cercetări se justifică în situaţia existenţei unor soluri tasate, cu slabă aeraţie şi slabă dezvoltare a rădăcinilor puieţilor forestieri.

Compactarea solului presupune comprimarea volumului acestuia sub acţiunea factorilor externi. Cum particulele solide nu pot fi compresate, se reduc spaţiile poroase, astfel că prin compactare, se modifică dimensiunea porilor, distribuţia acestora şi durabilitatea solului. Gradul de compactare al solului poate fi estimat prin densitatea aparentă, porozitatea totală şi gradul de tasare.

Pentru atingerea scopului enunţat s-au urmărit ca principale obiectivele următoare:

determinarea influenţei diferitelor metode de lucrare a solului asupra factorilor fizico-mecanici care caracterizează starea de aşezare a solului (densitatea aparentă, porozitatea totală, gradul de tasare); analizarea în paralel a influenţei sistemului de lucrare asupra compactării.

Gradul de noutate rezidă din faptul că starea de aşezare a solului a putut fi caracterizată cu ajutorul unor proprietăţi fizico-mecanice pe mai multe adâncimi de prelevare după fiecare lucrare tehnică executată, observând totodată influenţa sistemului de pregătire a solului asupra compactării.

Utilitatea lucrării de faţă rezidă în datele de cercetare culese, prelucrate, analizate şi valorificate în vederea furnizării unui material de studiu pertinent, care, întradevăr să poată fi folosit de specialişti în proiectarea procesului de pregătire a patului germinativ, în funcţie de sistemul de lucrare adoptat

Pe baza analizei rezultatelor obţinute în cadrul cercetărilor prezentate în cuprinsul lucrării, se pot desprinde unele contribuţii, având caracter de originalitate, în domeniul prelucrării solului şi a modului de

38

determinare a stării de aşezare în procesul de pregătire a patului germinativ.

Această lucrare este importantă deoarece oferă valori concrete ale factorilor fizico-mecanici, cu influenţe directe asupra stării de aşezare a solului, rezultate după fiecare lucrare tehnică în sistem clasic şi sistem minim.

Key words: compaction, compression degree, technical workKey words: compactare, grad de tasare, lucrare tehnică

THE SOIL COMPACTATION IN THE FORESTRY NURSERIES

N. Boja*, F. Boja*

** “Vasile Goldiş” West University of Arad, e-mail:bojanicu@yahoo.com

Abstract: The research in cause has as a purpose the identification of the technical means of optimal mechanisation used in the

39

forest nurseries, which are meant to lead to an decrease degree of compaction, a rise of the qualitative level of the processing.

The purpose of the research is scientifically motivated through the necessity of introducing new tools for the execution of the works implied for soil preparation about activity settlement.

In the last decades at a worldwide level a large quantity of energy was used to reduce the negative influences of soil compaction, because of the human activity influence. This research is justified in the existence of compacted soil, with a poor settling and a poor development of the roots of forest samplings.

Soil compaction assumes volume compression of the soil under the action of external factors. As solid particles can not be compressed, the air pockets between them reduce and therefore through compaction the dimensions of the pores is modified, their distribution and also the soil durability. The degree of compaction of the soil can be estimated thru apparent density, total porosity and degree of settling.

So as to trigger the achievement of the purpose mentioned-above, there were established the following main objectives:

The determination of the influence of different methods of soil processing on some physical and mechanical properties as describe soil bearing (apparent density, total porosity and degree of settling); The parallel analysis of the influence of the processing system on the soil compaction.

The degree of novelty resides in the fact that the soil bearing can be characterized with the help of some physical and mechanical properties of the samples taped from different depths after each technical tilling made, observing concurrently the influence of the soil preparation system over the compaction.

The utility of this paper is justified by the research data collected, processed, analyzed and made valuable in order to offer a pertinent material for study, which could be thus used by the specialists in the projection of the process of preparation of the germination bed according to the chosen processing system.

From the analysis of the results obtained during the research carried on and presented here, we may distinguish some original contributions in the domain of soil processing and in the way of determining the soil bearing in the process of preparation of the germination bed.

This paper is important because it offers concrete values of some physical and mechanical properties, which direct influence about soil

40

bearing, resulted after each technical work of preparation of the soil in a classical tillage system and in a minimum tillage system.

Key words: compaction, compression degree, technical workKey words: compactare, grad de tasare, lucrare tehnică

“Provocarile noilor tehnologii in managementul apei”

Moderator - Prof.Dr.Ing. Ioan Mirel

1. STUDIU ASUPRA SURSELOR PROPRII DE APA (FANTANI SI IZVOARE) DIN JUDETUL CLUJ

Corina Mureşan*; Anca Farkas*; Daniela Vele*

*Compania de Apă Someş SA Cluj-Napoca

41

România se confruntă cu probleme privind accesul populaţiei la o sursă sigură de apă, acest termen definind apa potabilă controlată calitativ. O pondere de 43% din populaţie nu are acces la surse sigure de apă potabilă. Insuficienţa apei nu se datorează resurselor limitate ci poluării acestora, în principal datorită poluării antropice. În cadrul studiului “România către o societate durabilă” coordonat de Ministerul Mediului şi Societăţii Durabile în anul 2008, ţara noastră a obţinut cel mai mic punctaj dintre 37 de ţări europene la categoriile “apă potabilă suficientă” şi “calitatea apelor de suprafaţă”.

Lucrarea de faţă prelucrează rezultatele analizelor fizico-chimice şi microbiologice a 110 fântâni şi izvoare din judeţul Cluj, efectuate în cadrul Laboratorului Analize Ape Staţia de Tratare a Companiei de Apă Someş Cluj, în perioada septembrie 2008 - septembrie 2010 şi urmăreşte conformarea calităţii apei la legislaţia în vigoare privind potabilitatea.

Parametrii urmăriţi sunt: pH, turbiditate, indice de permanganat, amoniu, nitriţi, nitraţi, cloruri, duritate totală, conductivitate, total substanţe dizolvate, salinitate, număr total de germeni aerobi la 37ºC, coliformi totali, E. coli, enterococi intestinali.

Datele au fost prelucrate statistic utilizându-se metode de analiză descriptivă, incluziv valori minime, maxime, medii, reprezentări grafice.

În urma analizei conformării la legislaţie rezultă că doar un procent de 10% din probe se încadrează în totalitate în intervalele valorilor minime şi maxime admise, astfel că apa poate fi declarată potabilă. Problema principală o constituie încărcătura bacteriană a apei, sugerându-se poluarea fecaloid-menajeră concomitent cu lipsa activităţilor de întreţinere şi dezinfecţie a fântânilor.

42

2. MONITORIZAREA PLUMBULUI DIN APA POTABILĂ DIN SISTEMUL DE

DISTRIBUŢIE CLUJ – NAPOCASilvia Claudia Moşneag* ; Romeo Chira*,

*Compania de Apă Someş, Cluj

Plumbul poate intra în apa potabilă prin coroziunea conductelor de plumb, îmbinările pe bază de plumb sau prin elementele de alama şi bronz ( care au în compoziţie şi plumb ), fiind mai probabil să se întâmple atunci când apa este uşor acidă. Iniţial apa potabilă nu conţine plumb, deoarece în mod natural majoritatea surselor de apă conţin concentraţii foarte mici de plumb.

În sistemul public administrat de Compania de Apă Someş nu mai există reţele din plumb, dar unele branşamente mai au componente din plumb.

Analizele efectuate la Laboratorul de Analize fizico – chimice al Staţiei de Tratare Gilău din cadrul Companiei de Apă Someş, arată că nivelul plumbului în apa potabilă distribuită azi este de maxim o treime din limita maxim admisă de 10 μg/L ( Legea nr. 458/2002, Legea nr. 311/2004 şi Directiva UE ).

Monitorizarea plumbului din apa potabilă este importantă pentru asigurarea protecţiei oamenilor impotriva efectelor plumbului asupra sănătăţii umane. Plumbul este o otravă cumulativă, care poate produce degenerare la nivelul celulei nervoase, scăderea inteligenţei, scăderea atenţiei pentru adulţii expuşi la plumb în timpul copilăriei.

Concentraţia de plumb din apa potabilă este mult diminuată ( scădere vizibilă de-a lungul anilor 2004 – august 2010 conform studiului ), dar eliminarea totală a plumbului se va realiza atunci când se vor înlocui toate ţevile din plumb, lipiturile şi componentele care au în compoziţie plumb, de la consummator.

43

3. TEHNOLOGII BIOENERGETICE PENTRU EPURAREA AVANSATA A APELOR UZATE

MENAJERE PROVENITE DE PE VATRA CENTRELOR POPULATE

Ioan MIREL*; Constantin Damian**; Bone S. T.***; Boboescu I. Z.*

*Universitatea “Politehnica” din Timişoara

**S.C. Kematronic România SRL, Baia Mare

***S.C. Tisoti SRL, Oradea

În cadrul lucrării sunt evidenţiate tehnologiile bioenergetice specifice de epurare avansată a apelor uzate provenite de pe vatra centrelor populate. Tehnologia propusă dezvoltă treapta mecanică, necesară pentru separarea substanţelor grosiere, nisipuri şi grăsimi şi înlocuieşte decantoarele primare cu digestoare / bazine de fermentare anaerobă pentru captarea biogazului din masele organice a apelor uzate, urmând ca, prin bazinele de aerare, biofiltre, filtre lente şi decantoare secundare, să se reţină, prin acţiunea simultană a proceselor de denitrificare - nitrificare, compuşii pe bază de azot şi fosfor din apele uzate. Aceste procese microbiologice sunt posibile datorită încărcării organice şi a temperaturii apelor uzate (20-25ºC) introduse în obiectele staţiei de epurare. Biogazul produs în digestoarele anaerobe este utilizat pentru încălzitul biomasei din digestoare, a laboratoarelor şi a spaţiilor din cadrul staţiei de epurare, respectiv de transformarea surplusului de biogaz în energie electrică. Nămolul rezultat din fermentarea anaerobă mezofilă, se recomandă ca îngrăşământ organic pentru promovarea culturilor agricole ecologice.

Tehnologia propusă, a fost verificată pe o instalaţie de laborator şi pe o serie de instalaţii din industria alimentară. Se recomandă implementarea acestor tehnologii şi pentru epurarea avansată a apelor uzate menajere colectate de pe vatra centrelor populate.

44

Lucrarea se înscrie pe linia tendinţelor actuale privind valorificarea energetică a resurselor alternative, prin producerea şi utilizarea biogazului din apele uzate menajere în paralel cu separarea compuşilor pe bază de azot, respectându-se prin aceasta cerinţele impuse pentru protecţia mediului înconjurător.

Cuvinte cheie: apă uzată menajeră, digestor, biogaz, bazin de aerare, biofiltru, decantor secundar.

45

4. BIOFILMELE DIN STATIA DE TRATARE A APEI: GRUPE FIZIOLOGICE DE BACTERII IMPLICATE IN COROZIUNE.

Anca Farkas*,

*Compania de Apă Someș SA

Fenomenul de formare a biofilmului (biofouling) în cazul staṭiilor de tratare ṣi a reṭelelor de distribuṭie a apei potabile este reprezentat de colonizarea nedorită a suprafeṭelor de către microorganisme, cu implicaṭii nedorite prin coroziunea conductelor și deteriorarea calităṭii apei, aspecte intens studiate ȋn prezent ca impact al biofilmelor asociate apei potabile. Astfel de biofilme sunt comunități structurate multispecifice de bacterii, fungi, alge, protozoare ṣi chiar nevertebrate, înglobate într-o matrice polimerică aderentă la substrat. Biofilmele sunt omniprezente în staṭiile de tratare ṣi în reṭelele de distribuṭie a apei, în ciuda proceselor de tratare ṣi dezinfecṭie, care acṭionează ca un factor de selecṭie asupra populațiilor bacteriene.

Lucrarea face parte dintr-un proiect complex de caracterizare a comunităților bacteriene caracteristice biofilmelor stației de tratare și rețelei de distribuție a apei potabile din județul Cluj și descrie grupele fiziologice de bacterii implicate ȋn coroziune: amonificatoare, denitrificatoare, sulf reducătoare aerobe, sulf reducătoare anaerobe, sulfat reducătoare, sulf oxidante, fier reducătoare, fier oxidante și mangan oxidante. Aceste grupe de bacterii: au fost cultivate și cuantificate din probe de biofilm provenite din două puncte de prelevare (decantor și filtru de nisip), ȋn perioada ianuarie - septembrie 2010. Ȋn același timp au fost ȋnregistrați parametrii fizico-chimici ai apei brute (temperatură, pH, turbiditate, oxigen dizolvat și substanțe organice).

Ȋn prelucrarea datelor s-au utilizat metode de analiză descriptivă, inclusiv valori medii, variabilitate, tendințe şi corelații.

46

Rezultatele indică multiple corelații ȋntre parametrii determinați, comunitățile microbiene cu origine ȋn decantor au evoluat similar celor din filtru. Ȋncărcătura și frecvența bacteriană cresc direct proporțional cu vȃrsta biofilmului, valorile cele mai mari per gram de biofilm fiind ȋnregistrate ȋn decantor.

Concluzia este că biofilmul din stația de tratare a apei conține o mare diversitate de bacterii cu origine ȋn ape dulci și sedimente, provenite din sursele de apă brută.

47

5. EPURAREA APELOR UZATE MUNICIPALE LA STATIA DE EPURARE Tg. MURES, REABILITATA IN CADRUL

PROGRAMULUI ISPA

Mirela POPA*; Adrian BORSOS*; Csaba BAUER*

*AQUASERV TG. MURES

Lucrarea prezintă procesul tehnologic existent la staţia de epurare a municipiului Tirgu Mures, reabilitat în cadrul programului ISPA, punându-se în evidenţă elementele tehnologice noi implementate, în comparaţie cu tehnologia de epurare veche.

Se prezintă modul de operare prin care s-a realizat amorsarea treptei biologice de epurare şi experienţa dobândită de operator în perioada respectivă. Datele tehnologice prezentate sub formă grafică creează o imagine sugestivă asupra evoluţiei procesului de epurare şi intrarea în parametrii normali de funcţionare.

Sunt descrise diferitete variante tehnologice de exploatare,

elaborate de operator, pentru funcţionarea reactorului biologic, în

funcţie de temperatura exterioară, parametrii influentului, respectiv

ai efluentului. Este pusă în evidenţă flexibilitatea procesului de

epurare, dată de modificarea uşoară a volumelor aerate şi neaerate

ale reactorului biologic pe seama exploatării aeratoarelor mecanice

la diferite turaţii ori ca elemente de mixare, ori de aerare.

Pe lângă performaţele tehnologice (calitatea efluentului, randamente de epurare, etc.) sunt prezentate şi consumurile

48

specifice ale staţiei de epurare, în comparaţie cu vechea tehnologie.

În concluzie, proiectul de reabilitare al staţiei de epurare, în

mod argumentat, poate fi considerat un proiect de succes, fiind un

exemplu elocvent de îmbunătăţire radicală a unui proces de

epurare, realizat prin valorificarea la maxim a infrastructurii

existente, prin implementarea unei tehnologii adecvate, cu ajutorul

unor echipamente fiabile. Acest proces tehnologic flexibil, împreună

cu nivelul ridicat de expertiză al operatorului, va asigura pe termen

lung, un efluent corespunzător Directivei de Apă Uzată 91/271 al

Uniunii Europene.

49

6. COAGULATION OF MINERAL SUSPENSIONS IN ELECTRIC FIELD

A. Corui*, R. Sârbu**, I. Vlaicu*, A. Păcală* *  AQUATIM S.A.** Universitatea din Petroşani

Apa rezultată din procesul de preparare a cărbunilor este caracterizată printr-o concentraţie mare a suspensiilor coloidale care nu sedimentează sub incidenţa gravitaţiei decât după o mare perioadă de timp.

Datorită gradului mare de dispersie, aceste particule au o suprafaţă specifică foarte mare, ceea ce explică valoarea mare a energiilor de suprafaţă şi marea lor capacitate de adsorbţie a ionilor prezenţi în apă.

Unul din cele mai eficiente procese este descărcarea electrică a particulelor in vederea coagulării lor.

Încercări privind elucidarea fenomenelor petrecute în timpul trecerii tulburelii brute în câmpul electric au scos în evidenţă faptul că între armăturile electrozilor se petrec fenomene similare cu electroliza apei, cu eliberarea ionilor de H+ care se adsorb la învelişul hidratat al micelei, schimbându-i semnul, sau eliberarea ionilor trivalenţi de Al3+ din electrozii consumabili, care în drumul lor spre catod, întâlnind particule minerale încărcate negativ, le neutralizează parţial şi prin scăderea potenţialului electrocinetic Zeta provoacă coagularea lor.

În acest context lucrarea îşi propune să prezinte aspecte ale înlocuirii coagulării cu reactivi chimici prin coagularea în câmp electric, în procesul de limpezire a apelor.Cuvinte cheie: coagulare, câmp electric, electroliză, procesarea cărbunelui.

50

7. PERSPECTIVE PENTRU MONITORIZAREA DEBITELOR IN RETELELE DE CANALIZARE

Alexandru ALDEA*; Anton ANTON*; Bogdan ORBULOV**

* UTCB, Catedra de Hidraulică şi Protecţia Mediului

** Robex Automatizări

Majoritatea sistemelor de canalizare sunt realizate pentru a permite o curgere cu suprafaţă liberă. Pe măsură ce pretenţiile în cea ce priveşte acurateţea măsurătorilor/monitorizării debitului cresc, se apelează la echipamente care utilizează modele matematice din ce în ce mai complexe, dar care se apropie mai mult de descrierea fenomenului real.

Lucrarea abordează cu precădere metodele de măsurare a debitului prin exlorarea câmpului de viteze utilizând echipamente cu tehnologie de ultimă generaţie (“cross-correlation”) şi sisteme de de monitorizare indispensabile pentru un management integrat. Vor fi prezentate aplicaţii practice de monitorizare a debitelor în diferite locaţii din România, precum şi soluţii simple şi eficace la problemele ce apar în mod curent la măsurătorile “in situ”.

51

8. MODALITATI DE APLICARE A SARURILOR METALICE IN DOMENIUL EPURARII APELOR UZATE

Majer Marcell*

*UNICHEM

Dozarea coagulanţilor chimici se poate efectua în amonte sau după bazinul de aerare (unde microorganismele descompun materialele organice în apă şi bioxid de carbon), respectiv după decantorul secundar (unde separarea flocoanelor ce includ microorganismele se asigură prin decantrare). Toate trei soluţii au avantaje şi dezavantaje.

Dozarea coagulantului în amonte de bazinul de aerare are avantajul că precipitarea fosforului se produce înaintea predecantorului, astfel compuşii de fosfor se elimină deja în decursul procesului de predecantare.

Coagulanţii chimici utilizaţi pentru precipitarea fosforului dizolvat formează în apă particule foarte mici, solide cu încărcare pozitivă care în câteva secunde formează flocoane. Aceste particule de dimensiuni foarte mici intră în contact între ele, dar totodată şi cu alte particule de dimensiuni asemănătoare, cu încarcare negativă. Astfel particulele mici, solide existente în apele uzate se înglobează în ceste flocoane şi devin decantabile.

In cazul epurării apelor uzate fără dozare de coagulanţi chimici, impurităţile organice s-au eliminat în predecantor în procent de 25-35 %, în schimb în cazul utilizării coagulanţilor chimici în vederea precipitării fosforului, reducerea conţinutului în substanţe organice s-a realizat în proportie de 65-75 %. Ca urmare, în bazinul de aerare va fi prezentă doar materia organică sub formă dizolvată ce este descompusă uşor de microorganisme.

In majoritatea cazurilor dozarea coagulanţilor chimici (pretratarea chimică) înaintea predecantorului are efect pozitiv asupra oxidării microbiologice a compuşilor de azot (nitrificaţia, transformarea în azotaţi).

52

Preepurarea chimică are avantaje şi în ceea ce priveşte tratarea, respectiv prelucrarea nămolului eliminat din sistem. Din nămolul fermentat (în mediu anaerob) se pot obţine cantitaţi mari de gaz metan. In lipsa preepurării chimice marea majoritate a materiei organice solide ajunge în bazinul de aerare unde consumând energie excesivă (necesară pentru introducerea oxigenului), se transformă în apă şi bioxid de carbon nevalorificabil in alte procese.

53