Societatiile Cooperatiste Europene ( SCE )Aspecte generale

Asocierile Cooperatiste Europene ( SCE ) sunt reglementate de Regulamentul

Consiliului nr. 1435/2003 publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii nr. L 207 din 18 august

2003. Inca din Preambulul Regulamentului se subliniaza ca realizarea pietei interne si

imbunatatirea situatiei economice si sociale in intrega Comunitate care decurge din

aceasta inseamna nu numai ca obstacolele in calea schimburilor comerciale ar trebui

eliminate, ci si ca structurile de productie ar trebui adaptate la dimensiunea comunitara a

pietei. In acest scop, este esential ca intreprinderile, indiferent de forma lor juridica, ale

caror activitati nu sunt destinate sa raspunda exclusiv nevoilor existente la nivel local, sa

fie in masura sa-si planifice si sa-si reorganizeze activitatile la nivel comunitar.

In vederea realizarii acestui de deziderat legiutorul comunitar reglementeaza SCE.

Principiile de functionare a cooperativelor sunt fundamental diferete decat ale altor agenti

economice, in sensul ca acestea contin principii democratice in privinta structurii si

controlului precum si distribuirea profitului net pe baza echitabile.

Functionarea cooperatiei europene este un proces cu o traditie indelungata si

majoritatea statelor membre au reglementarea acestei institutii ( la nivel local ) in

sistemele nationale de drept. Avand in vedere ca reglementarea nationala a statelor

membre in aceasta materie este dezvoltata, primul pas eliberarii constructiei cooperatiste

de amprenta nationala este deja facut.

SCE va fi infiintata in interiorul UE in conditiile respectarii singurului izvor de

drept comunitar din aceasta materie, si anume Regulamentul Consiliului nr. 1453/2003

din 18 august 2003.

O SCE va avea ca obiect principal de activitate satisfacerea nevoilor membrilor

sau dezvoltarea activitatilor economico-sociale. Scopul esential al cooperatiei nu este

unul eminamente comercial, ci unul mai degrada social, adica satisfacerea nevoilor

membrilor este preponderenta fata de obtinerea unui profit. SCE nu-si va extinde

activitatea si in privinta non-membrilor, nu le va permite participarea la activitatea sa

daca actele constitutive nu prevad o asemenea participare.

SCE se bucura de personalitate juridica cu toate consecintele acestei naturi:

patrimoniu propriu, drept de a sta in nume propriu in justitie. angajarea in raporturi

juridice in nume propriu sau prin reprezentanti.

Pentru a trece dincolo de barierele nationalitatii, legiutorul comunitar a imprimat

elementul transnationalitate chiar de la nasterea SCE, element ce va trebui sa-l conserve

pe tot parcursul existentei sale.

SCE va lua nastere, in mod obligatoriu, in formele prescrise de regulament: cu cel

putin 5 persoane fizice rezindente in cel putin doua state membre; cu cel putin 5 persoane

fizice sau juridice de drept public sau privat, rezidente sau guvernate de legea nationala a

cel putin doua state membre; cu societati si alte persoane de drept public sau privat

guvernate de legea a cel putin doua state membre; prin fuziune intre cooperative

functionand in UE daca cel putin doua sunt guvernate de legi ale unor state membre

diferite; prin conversia unei cooperative formata intr-un stat membru daca pentru cel

putin doi ani a avut o sucursala sau filiala guvernata de legea altui stat membru.1

Constituirea SCE

Capitalul social

In privinta capitalului subscris, acesta va fi de cel putin 30.000 de Euro, sau mai

mare in cazul in care legea nationala o cere. Capitalul subscris al unei SCE este

intotdeauna variabil, tocmai din cauza caracterului deschis al acesteia. Pentru a evita o

posibila incercare de frauda a cerintei de adecvare a capitalului social in timpul

functionarii, textul comunitar prevede ca actul constitutiv al SCE sa prevada o suma sub

care capitalul subscris nu va putea sa scada ca efect al platii actiunilor membrilor care isi

pierd calitatea, suma care intotdeauna va fi mai mare decat capitalul minim legal.

Capitalul va putea sa creasca ca efect al subscrieri membrilor sau admiterii de noi

membri, dar sa si scada ca efect al pierderii calitatii de membru. Tocmai datorita acestei

variatii a capitalului social, legiutorul comunitar a creat o reglementare mai putin stricta

decat in domeniul comercial, in sensul ca orice modificare a capitalului social nu necesita

un act aditional sau obligatii de publicitate. Putem observa, deci ca interesele tertilor sunt

sacrificate in favoare membrilor si a SCE

1 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 202-203.

Capitalul social va fi constituit doar din active susceptibile de evaluare

economica, nefiind admise aporturile in munca si servicii.

SCE va fi reprezentat de actiunile membrilor, actiuni care pot fi din clase diferite.

Actiunile sunt nominative, de o valuare egala in aceesi clasa, neputand fi emise la o

valoare inferioara valorii nominale. Actiunile emise in schimbul aporturilor in numerar

vor fi platite in proportie de cel putin 25 % din valoarea nominala la data subscrierii,

restul trebuind sa fie achitat in cel mult 5 ani, daca actul constitutiv nu prevede o perioada

mai scurta.2

Regulile aplicabile societatilor pe actiuni in dreptul national in privinta evaluarii

aporturilor, altele decat in numerar, se vor aplica si SCE, acestea trebuind sa fie varsate

integral la data subscrierii.Statutele vor prevedea numarul minim de actiuni subscrise care

acorda calitatea de membru.

Capitalul social al SCE va fi fixat annual si facut public prin vointa membrilor.

Adunarea generala avand ca obiect aprobarea situatiilor financiare va stabili capitalul

social la sfarsitul anului financiar si variata sa raportat la anul financiar precedent. La

propunerea organului administrativ capitalul subscris va putea fi marit prin capitalizare in

tot sau in parte a rezervelor disponibile pentru distribuire, printr-o hotarare a adunarii

generale, in conditii statutare, noile actiuni fiind distribuite proportional cu detinerea

capitalului social.

Valoarea nominala poate fi marita prin reducerea numarului de actiuni sau poate

fi redusa prin splitare. Splitarea este procedura prin care o corporatie reduce valoarea

nominala si mareste numarul actiunilor aflate in circulatie, astfel incat capitalul

actionarilor sa ramana constant.

Transmisiunea actiunilor este puternic restrictionata. Actiunile pot fi transmise

sau vandute catre un membru sau o persoana care dobandeste calitatea de membru.

Detinerea sau dobandirea calitatii de membru este o conditie imperativa pentru

achizitionarea de noi actiuni ale SCE.

SCE nu poate dobandi propriile actiuni, prin subscriere, cumparare sau acceptare

de garantii atat direct cat si prin persoane actionand in nume propriu, dar pe seama SE.3

2 Cristian Gheorghe, op. cit., p 204.3 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 205.

Actul constitutiv si inregistrarea SCE

Actele constitutive vor desemna atat instrumentul de inregistrare, contractul de

asociere si, atunci cand este un document separat, statutul in sine.

Membrii fondatori vor intocmi statutele SCE in scris, semnate de fondatori, cu

respectarea normelor nationale privind asocierile cooperatiste in care SCE se

inregistreaza.SCE se va supune regimului de inregistrare si constituire normelor

aplicabile societatilor de tip societati pe actiuni ale regimului national in care a luat fiinta.

Statutul va cuprinde cel putin un numar minim de dispozitii privind: numele

cooperativei urmat sau precedat de SCE si “limited” daca este cazul; obiectul de

activitate; numele persoanelor fizice si juridice care sunt fondatori; sediul social;

conditiile si procedurile pentru admiterea, excluderea si demisia membrilor; drepturile si

obligatiile membrilor, categoriile de membrii, drepturile si obligatiile aferente fiecarei

categorii; valoarea nominala a actiunilor, valoarea capitalului social si o indicare a

faptului ca acesta este variabil; reguli privind suma din profit ce va fi alocata rezervelor

legale; puterile si competenta membrilor organelor; clauze privind numirea si revocarea

membrilor administratori; cvorumul si majoritatile de deliberare; durata de existenta a

asocierii daca este limitata. 4

In privinta inregistrarii, fiecarea SCE va fi inregistrata in statul membru in care isi

are sediul social in registrul desemnat pentru societatile de tip societati pe actiuni.

Inregistrarea este conditionata de indeplinirea tuturor conditiilor comunitare reglementate

de Directiva nr. 2003/72/CEE privind implicarea salariatilor in activitatile societatii.

SCE va fi supusa regulilor statului membru in tot ceea ce priveste inregistrarea

unei societati de tip societati pe actiuni, a actelor ce trebuie indeplinite pentru realizarea

acestei inregistrari si a modului de publicitate a acestora.

La nivel comunitar, SCE trebuie sa publice inregistrarea sau radierea sa in

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, dupa realizarea cerintelor nationale.

Dobandirea calitatii de membru al unei SCE

4 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 205.

Dobandirea calitatatii de membru se face cu aprobarea organului administrativ sau

de management al societatii. Candidatii carora li se refuza aceasta calitate vor putea

contesta decizia la urmatoarea adunare generala.

Actul constitutiv acorda, de regula, calitatea de membru SCE atat persoanelor

fizice cat si persoanelor juridice. Totodata, statutul poate prevedea ca personele care vor

utiliza sau produce bunurile sau serviciile SCE pot fi admise ca membru investitor.

Dobandirea acestei calitati va fi aprobata de aduarea generala sau orice alt organ caruia i

s-a delegat aceasta atributie.

Statutul poate conditiona dobandirea calitatii de membru de subscriptia unui

numar minim de actiuni si eventual si o cerinta de capital varsat minim.

La sediul social al SCE,va fi tinut un registru cu toti membrii, care va putea fi

consultat de orice persoana interesata. Orice tranzactie care afecteaza maniera in care este

impartit capitalul sau care are ca efect reducerea sau marirea capitalului va trebui sa fie

inscrisa in registri membrilor in termen de cel mult o luna de la data modificarii. Membrii

au dreptul de a solicita o dovada scrisa certificand ca schimbarea a fost inregistrata.

Calitatea de membru poate inceta prin, excludere, retragere, moartea membrului

persoana fizica sau incetarea membrului persoana juridica, precum si orice alta situatie

prevazuta in actul constitutiv al SCE sau legislatia privind cooperativele in statele

membre in care SCE isi are sediul social.

Excluderea este aplicata ca o sanctiune fata de membrul care comite o incalcare

importanta a obligatiilor sale statutar asumate sau actioneaza contrar intereselor

societatii.5 Exercitarea excluderii va fi aplicata de organul administrativ sau de conducere

dupa ascultarea membrului societatii, care poate supune masura delibararii adunarii

generale.

Retragerea poate interveni in cazul in care un membru minoritar se opune unor

modificari ale actelor constitutive in adunarea generala, privind noi obligatii de plata sau

alte servicii impuse ori extinderea substantiala a obligatiilor existente pentru membrii ori

marirea perioadei pentru anuntarea retragerii din SCE la mai mult de 5 ani. 6 Totusi,

5 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 207.6 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 207.

aceasta retragere, este supusa unui termen imperativ de cel mult doua luni de la data

deciziei adunarii generale.

Calitatea de membru, ca urmare a retragerii, va inceta la sfarsitul anului financiar

curent, in primele doua cazuri si la sfarsitul perioadei de preaviz in ultimul caz.

Modificarile actului constitutiv nu se vor aplica membrului care a uzat dreptul sau

de retragere. Ca rezultat al retragerii, pierderea calitatii de membru da dreptul acestuia la

plata actiunilor, a partii detinuta din capital, redusa proportional cu eventualele pierderi

inregistrate din acesta. Suma respectiva va fi calculata in raport cu situatia financiara din

anul in care a fost solicitata retragerea.

Statutul poate prevedea si o procedura speciala privind conditiile de exercitare

dreptului de retragere si a duratei de timp in care se va face plata, care nu poate depasi

trei ani.

Procedura de constituire

Constituirea prin fuziune

Asemanator fiecarei constructii comunitare, SCE va fi guvernata de legea

aplicabila cooperativelor din statul membru in care si-a ales sediul social.

Procedura de constituire prin fuziune a unei SCE va respecta procedura de fuziune

prin contopire sau absorbtie a unei SE, in sensul ca in cazul fuziunii prin contopire

cooperativa rezultata va lua forma unei SCE si in cazul fuziunii prin absorbtie,

cooperativa absorbanta va lua forma SCE.

In completarea regulamentului comunitar sunt aplicabile fiecarei cooperative

legea statului membru propriu privind fuziunea cooperativelor iar, in cazul in care acestea

lipsesc, prevederile statului membru aplicabile fuziunii societatilor de tip societate pe

actiuni.La fel ca in cazul SE, legea statului membru poate sa interzica formarea unei

SCE, daca o autoritate competenta se opune acestei proceduri pentru motive de interes

public, si numai inainte de eliberarea certificatului necesar formarii SCE.

Organele de conducere sau cele administrative sunt obligate sa intocmeasca un

proiect de fuziune care sa contina: numele si sediul fiecarei cooperative impreuna cu cele

propuse pentru SCE; raportul de schimb; alocarea actiunilor in SCE; data de la care

detinerea de actiuni SCE da dreptul membrilor la impartirea surplusului; data de la care

tranzactiile cooperativelor vor fi tratate ca apartinand SCE; conditiile si avantajele atasate

obligatiunilor si altor valori care nu dau dreptul la calitatea de membru; drepturile atasate

actiunilor privilegiate SCE; forma de protectie a drepturilor creditorilor cooperativelor ce

fuzioneaza; avantajele speciale conferite expertilor, organelor administrative, de

conducere sau control al cooperativelor implicate; statutul SCE; informatii in privinta

implicarii salariatilor conform Directivei 2003/72/CE.

Dupa aceasta faza organul de conducere al fiecarei societati participante va

intocmi un raport detaliat de explicare a termenilor fuziunii din punct de vedere economic

si legal, in special in privinta ratei de schimb.

In privinta publicitatii acestor documente, SCE este supusa legii aplicabile

societatii de tip societate pe actiuni si in plus cerintelor suplimentare impuse de statul

membru in care ia fiinta in privinta coopetativelor. Publicarea proiectului de fuziune se va

face in publicatia oficiala nationala si va include: tipul, numele sediului social; locul sau

registrul in care statutele si celelalte documente sunt inregistrate si numarul inregistrarii;

conventiile in privinta exercitarii drepturilor creditorilor; conventiile pentru exercitarea

drepturilor membrilor; numele si sediul propus pentru SCE; data de la care fuziunea va

fiinta.7Orice membru are dreptul, cu cel putin o luna inainte fuziunii, sa consulte la sediul

social: proiectul de fuziune; situatiile financiare ale cooperativelor pentru trei ani

anteriori; raportul expertilor in privinta actiunilor care vor fi distribuite pentru active sau

raportul de schimb; raportul organelor.

Fiecare cooperativa care fuzioneaza va numi unul sau mai multi experti

independenti care vor examina proiectul de fuziune si vor intocmi un raport pentru

membrii sau, in cazul in care dreptul national permite se va intocmi un singur raport.

Dispozitiile fuziunilor de societati de tip societati pe actiuni se aplica si SCE-urilor.

Adunarea generala a fiecarei cooperativa va aproba sau nu proiectul de fuziune. In

privinta protectiei intereselor creditorilor si a detinatorilor de obligatiuni se vor aplica

dispozitiile legale aplicabile societatilor de tip societate pe actiun conform legii statului

membru.

7 Cristian Gheorghe, op. cit., p.210.

Supravegherea legalitatii fuziunii va fi realizata conform normelor aplicabile

cooperativelor din statul membru, iar in lipsa, conform normelor aplicabile societatilor de

tip societati pe actiuni.

In fiecare stat membru instanta, notarul sau alta autoritate competenta va emite un

certificat in privinta completarii actelor si formalitatilor premergatoare fuziunii. In cazul

in care legea statului aplicabila unei coopertive prevede o procedura de supraveghere si

modificare a raportului de schimb sau de compensare a actionarilor minoritari, diferita de

legea statelor membre a celorlalte cooperative, atunci legea care difera se va aplica doar

daca celelalte cooperative, care nu cunosc o asemenea procedura, o vor accepta cu ocazia

aprobarii proiectului de fuziune.

Legalitatea fuziunii va fi controlata de autoritatea competenta a statului membru

al sediului social propus pentru SCE caruia I se vor remite certificatele obtinute de fiecare

cooperativa.8 Fuziunea si constituirea simultana SCE isi va produce efectele de la data

inregistrarii in registru. In cazul actelor incheiate in numele SCE anterior inregistrarii,

daca aceasta nu preia obligatiile rezultate din aceste acte, ele vor angaja in mod solidar

persoanele de drept care au incheiat aceste acte, in absenta unei conventii contrare.

Consecintele fuziunii si cauzele de nulitate sunt aceleasi ca si in cazul SE, fiind

deci cele aplicabile in cazul societatilor de tip societate pe actiuni a statului membru in

care SCE a luat fiinta.

Transformarea unei societati cooperative existente intr-o SCE

Conversia unei cooperative existente intr-o SCE nu are ca efect dizolvarea

cooperativei si crearea unei noi persoane de drept.

Organul administrativ va intocmi un proiect de transformare si un raport pentru

justificarea aspectelor legale si economice, ca si cele privind repercursiunile asupra

angajatilor, aferent transfomarii. Unul sau mai multi experti independenti numiti sau

aprobati de o autoritate judiciara sau administrativa vor certifica respectarea dispozitiilor

generale. Proiectul va fi facut public cu cel putin o luna inaintea adunarii convocata sa

8 Art. 29, Regulamentul Consiliului nr. 1453/2003 privind statutul societatii cooperative europene.

decida asupra transformarii. Statul membru poate conditiona transformarea de exprimarea

unui vot favorabil unanim sau majoritar in organul cooperativei in care este organizata

participarea salariatilor.9

Structura si functionarea SCE

Structura si functionarea SCE sunt, in majoritatea dispoziilor, similare cu

structura si functionarea unei SE. Cele doua reglementari sunt create in mod normativ

similar, corespondenta fiind intre art. 38-51 din Regulamentul nr. 2157/2001 si art. 37-52

din Regulamentul 1453/2003.

SCE cunoaste, similar SE, doua sisteme de gestiune: sistemul monoist ( one tier )

si sistemul dualist ( two tier ). Diferentele in structura si functionarea SCE tin tocmai de

specificul cooperativelor din cuprinsul consiliului de supraveghere, ca si din consiliul de

administratie. In continuare vom analiza doar aceste diferente.

In materie de reprezentare si angajare a raspunderii SCE, daca puterea de

reprezentare este conferita la doi sau mai multi membrii, acestia o vor exercita colectiv –

daca dreptul statului membru al sediului de inregistrare nu lasa cumva posibilitatea ca

statutele sa prevada altfel, caz in care cauza constitutiva poate fi opusa tertilor daca a fost

facuta publica in conditiile edictate de prezentul regulament.10

Actele efectuate de organele SCE o vor angaja pe aceasta fata de terti chiar daca

nu sunt conforme cu obiectul sau, daca nu exced puterilor conferite organelor de legea

statului membru sau pe care legea le permite a fi acordate. Totusi, legea nationala

instituie o exceptie de la aceasta regula, prin care SCE nu va fi angajata de aceste actele

dinafara obiectului sau, daca poate face dovada ca tertul a cunoscut sau trebuia sa

cunoasca ca aceste acte nu corespund obiectului SCE. Trebuie mentionat ca SCE nu se

poate folosi de publicitatea actelor constitutive ca mijloc de proba suficient si eficient in

dovederea situatiei mai sus mentionate.

Limitarea puterilor acordate organelor SCE prin statute sau hotarare a adunarii

membrilor nu pot fi opuse tertilor, chiar daca li s-a facut publicitatea legala. In anumite

9 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 211.10 Cristian Gheorge, op.cit., p. 212.

situatii, legea statului membru poate prevedea ca puterea de reprezentare a SCE poate fi

conferita de statut unei singure persoane sau mai multor persoane actionand impreuna.

Statutul SCE poate prevede si categorii de tranzactii care necisata autorizare: in

sistemul dualist, autorizarea actelor consiliului de directori de catre consiliul de

supraveghere sau adunarea generala; in sistemul monoist, o decizie expresa emisa de

consiliul de administratie sau autorizarea de catre adunarea generala. Totodata, dreptul

national poate determina categoriile minime de tranzactii si organul care va da

autorizarea conform statutelor si/sau poate sa prevada ca in sistemul dualist consiliul de

supraveghere poate el insusi sa identifice care sunt categoriile de tranzactii subiect al

autorizarii.

Adunarea generala

Membrii SCE in numar de peste 5000 sau care detin cel putin 10 % din totalul

voturilor pot convoca adunarea generala si pot solicita adaugarea a unu sau mai multe

puncte suplimentare la ordinea de zi.

Adunarea generala va fi convocata prin convocator scris trimis fiecarei persoane

indreptatile sa participe la adunare. Acest convocator poate fi trimis spre publicare in

publicatia oficiale SCE, in cazul in care asa ceva exista.11

Convocarea adunarii generale va contine: numele si sediul social al SCE; locul,

data si ora adunarii; tipul de adunare, ordinea de zi, indicand problemele de discutat si

propunerile pentru decizii. Perioada intre data publicitatii convocatorului si data adunarii

va fi de cel putin 30 de zile sau, in cazuri de urgenta, de 15 zile

Orice membru va fi indreptatit sa participe la dezbateri si sa voteze in adunarea

generala asupra punctelor din ordinea de zi. Membrii organelor SCE si detinatorii de

valori mobiliare – altele decat obligatiunile - precum si orice persoana indreptatita – daca

statutele permit, in conditiile legii nationale in care SCE isi are sediul social – poate lua

parte la adunarea generala fara insa a avea drept de vot.Un membru poate are dreptul de a

numi o persoana care s-o reprezinte in adunarea generala, daca actul constitutiv o

permite.

11 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 213

Fiecare membru va avea drept un drept de vot. indiferent de numarul de actiuni pe

care le detine. Daca legea nationala permite ca un membru sa detine un numar de voturi

determinate de participarea acestuia in activitatea cooperativei, alta decat contributia la

capital, acestuia ii vor putea fi atribuite pana la 5 voturi sau 30 % din totalul drepturilor

de vot. Totodata, daca legea de inregistrare a SCE permite, SCE din domentiul financiar

si asigurari pot prevedea in statute atribuirea de voturi determinate de participarea in

activitatea cooperativei, inclusiv contributia la capitalul SCE, acesta atribuire nu va

depasi 5 voturi sau 20 % din totalul voturilor.

In privinta drepturilor de vot ale membrilor neutilizatori ( investitori ), SCE va fi

guvernata de legea nationala, cu conditia ca acestia sa nu aiba mai mult de 25 % din

totalul drepturilor de vot.

Membrii au si un drept de informare, prin care solicita informatii de la organul

administrativ in privinta operatiunilor SCE aferente problemelor asupra carora adunarea

generala poate lua decizii. Organul administrativ poate sa refuze furnizarea acestor

informaii doar daca este posibil ca SCE sa fie prejudiciata sau dezvaluirile ar incalca

obligatia de confidentialitate. Membrul refuzat are dreptul de a cere ca intrebarea sa si

temeiul de refuz sa fie mentionate in procesul verbal al adunarii.

Cu 10 zile inainte de adunarea generala ce priveste aprobarea situatilor financiare,

membrul are dreptul de a consulta bilantul, contul de profit si pierderi impreuna cu notele

explicative, raportul organului de management, opinia auditului care a certificat conturile

si conturile consolidate daca este implicata o societate mama.12

Adunarea generala va hotari cu majoritatea voturilor legal exprimate de membrii

prezenti sau reprezentati si va stabili prin statut cvorumul si majoritatile de adoptare in

adunare.Procesul verbal intocmit cu ocazia adunarii generale va cuprinde: locul si data

adunarii, hotararile luate si rezultatul votului la care vor fi anexate lista de prezenta,

dovezile de convocare si materialele aferente ordinii de zi inainte membrilor. Procesele

verbale semnate de presedintele adunarii si vor fi pastrate cel putin 5 ani.

Daca SCE realizeaza mai multe activitati ori activitati in mai mult de o unitate

administrativ-teritoriala ori are mai multe puncte de lucru sau mai mult de 500 de

membrii, statutele pot prevedea adunari sectoriale. Aceste adunari isi desemneaza

12 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 215.

delegatii care participa la adunarile largite si raporteaza in adunarile lor despre cursul

dezbaterilor si deliberarilor la care au luat parte.13

Modificarea actelor constitutive

Pentru adoptarea oricaror modificari referitoare la actul constitutiv al SCE, trebuie

exprimate, in mod viabil, cel putin 2/3 din voturi, daca legea nationala nu prevede altfel.

Adunarea generala poate modifica statutele la prima convocare doar in prezenta a

jumatate din totalul membrilor sai, la a doua convocare cu aceesi ordine de zi nemaifind

necesar nici un cvorum.

In privinta modificarii sediului social, SCE respecta reglementarile unei SE in

acesta materie, dar prezinta o particularitate ce consta in dreptul membrului care s-a opus

modicarii sediului la adunarea generala sau la o adunare sectoriala de a se retrage din

SCE in termen de doua luni de la decizia adunarii generale. ( drept ce nu este prevazut

pentru SE ). Incetarea calitatii de membru va avea loc la sfarsitul exercitiului finaniciar in

care a fost formulata retragerea.

Valori imobiliare, alocarea profitului

Actul constitutiv al unei SCE poate sa prevada posibilitatea emiterii de valori

mobiliare, altele decat actiunile, si obligatii care nu confera drepturi de vot. Acestea pot fi

subscrise de membrii sau de non-membrii ( investitori ), dar nu vor conferi calitate de

membru in ultimul caz.Daca legea nationala o permite, statutele vor prevedea modul de

alocare a societatilor cooperativa pentru fiecare an fiscal si pot impune stabilirea unei

rezerve legale retinuta din beneficiu, anterior oricarei distribuiri.

Profitul disponibil pentru distibuire este ceea ce ramane din profit dupa alocarea

partii de rezerva legala, dupa acoperirea oricaror pierderi, cu adaugarea oricarui surplus

sau suma extrasa din rezerve.

Conversia intr-o cooperativa nationala

13 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 216.

Desi iesirea de sub incidenta dreptului comunitar este permisa de textul

regulamentului, conversia reglementata priveste insa doar alinierea la normele nationale

aplicabile cooperatiei, conversia intr-o societate comerciala aparand ca imposibila, cel

putin in mod direct. Unele legislatii permit transfomarea unei cooperative intr-o societate

comerciala dar, in cazul nostru ar insemna ca cei care doresc o asemenea operatiune sa

urmeze procedura comunitara de conversia a unei SCE intr-o cooperativa nationala si

apoi, sa urmeze procedura nationala a statului membru de transormare a unei cooperative

intr-o societate de tip comercial.

Procedura de transformare a unei SCE intr-o cooperativa nationala, urmeaza

acceasi procedura ca a conversiei unei SE intr-o societate de tip societate pe actiuni

nationala reglementata de art.66 al Regulamentul Consiliului ( CE ) nr. 2157/2001 din 8

octombrie 2001 privind statutul SE coroborat cu art. 76 al Regulamentului 1453/2003

privind statutul SCE.

Reglementarea romana ( Societatea Cooperativa )

Legislatia romana in domeniu a cunoscut o innoire fundamentala odata cu

adoptarea Legii nr. 1/2005. Obiectul reglementarilor este esential diferit: SCE este

proiectata din perspectiva transfrontaliera in timp ce reglementarear romana legifereaza

dimensiunea locala a cooperatiei, cooperativele de drept intern, cu sediul social si

activitate aflate sub incidenta legii romane.

Legea romana retine aplicarea pricipiilor cooperatiei in domeniile: mestesugaresc,

consum, valorificare, agricol, locuinte, pescaresc, transporturi si forestier.

Natura juridica si capacitatea juridica

In primul rand trebuie mentionat ca prezenta lege, Legea 1/2005, asimileza din

textul comunitar denumirea de “societate cooperativa” si inlocuieste astfel denumirea

traditionala de cooperativa.

SCE, este prin natura sa juridica o societate eminamente civila, nu comerciala.

Aceasta confuzie se datoreaza mai multor aspecte: in primul rand pentru ca societatea

cooperativa se inregistreaza in registul comertului desi nu este o societate cooperativa si

in al doilea rand pentru ca legiuitorul se refera la societati cooperative ca “ agenti

economici”- notiune economica asimilata in principiu comerciatilor.

Societatea cooperativa nu se naste comerciant, nu are ca scop declarat

desfasurarea unei activitati comeciale in scopul obtinerii de profit. Specific cooperativei

este promovarea intereselor membrilor in totalitate, atat economice dar si sociale si

culturale, precum si aderarea la principii democratice de control si functionare.14

Cu toate acestea nu trebuie sa neglijam faptul ca societile cooperative au si un

scop patrimonial care metine distanta de notiunea de asociatie si scopurile pur ideale ale

acesteia. In concluzie, cooperativa este o societate cu personalitate juridica, care

urmareste realizarea scopurilor patrimoniale si nepatrimoniale ale membrilor sau si

functioneaza pe baza cooperatiste.

In privinta membrilor trebuie mentionat ca persoana fizica care a implinit varsta

de 16 ani are capacitate de exercitiu in privinta incheierii actului constitutiv al societatii

cooperative. In ceea ce priveste persoana juridice actul constitutiv poate fi incheiat odata

cu dobandirea capacitatii de exercitiu, fara limitari.

Capacitatea juridica a cooperativei este una de drept civil si tocmai in virtutea

acestei afilieri are vocatia de a incheie acte juridice comerciale, ca orice subiect de drept

civil. Calitatea de comerciant nu este dobandita prin efectul nasterii sau al infintarii ca la

societatiile comerciale.

Societatea cooperativa va fi de la nastere pana la incetare captiva domeniul civil.

Aceasta probleme implica cercetarea fiecarui raport jurdic al societatii

cooperative pentru a se observa carei legi ii este supusa. Daca celalta parte cu care intra

intr-un raport juridic este comerciant, aceasta va atrage automat aplicarea legii

comerciale.

Constituirea societatilor cooperative

Actul de infiintare a societatii cooperativa este reprezentat de contract si statut

care pot lua forma unica a actulului constitutiv.

14 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 220.

Actul constitutiv va contine: dispozitii privind capitalul social, membri, partile

sociale si de functionare, dizolvare si lichidare.

Capitalul social minim este de 500 RON variabil, impartit in parti sociale in

valoare minima de 10 RON. Numarul minim al membrilor cooperatori este de 5.

Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social fara a putea angaja patrimonial

membri dincolo de participatiile la capitalul social.15

Aporturile permise de lege sunt cele in numerar si cele in natura, aporturile in

munca fiind interzise.

Forma actului juridic de infiintare a cooperativei va fi inscrisul sub semnatura

privata, cu exceptia impusa de forma solemna ceruta in cazul circulatiei terenurilor.16

Cuprinsul actului constitutiv urmeaza modelul societatii cu raspundere limitata, la care se

adauga modul de dobandire si pierdere a calitatii de membru precum si drepturile si

obligatiile membrilor cooperatori.17

Socieatatea cooperativa va dobandi personalitate juridica de la data inregistrarii in

registrul comertului avand calitatea de persoana juridica romana daca are sediul in

Romania.

In privinta neregularitatilor precum nulitatea precum si caile de atac impotriva

incheierilor judecatorului delegat privind inregistrarea in registrul comertului sunt

reglementate prin norme de trimitere la legea societatilor comerciale. Art. 20 al Legii

1/2005 trimite in mod direct la art. 46-60 si 62-64 din Legea 31/1990.

Calitatea de membru

Caracterul deschis al cooperatiei este concretizat prin dobandirea calitatii de

membru pe baza cererii de de inscriere. Cererea de inscriere va fi solutionata la prima

adunare generala in condintiile legii si a actului constitutiv.

Nici o cerere de inscriere nu poate fi refuzata decat pe baza unor considerente ce

contravin legii sau actulului constitutiv, altfel s-ar putea aduce atingere principiului

asocierii voluntare care este de esenta cooperativei. Astfel, o hotarare de respingere

15 Art. 25, Legea 1/2005.16 Art. 14 alin. 3, Legea 1/2005.17 Cristian Gheoghe, op. cit., p. 225.

nemotivata este nula. Chiar si cazul unei respingerii legale sau statutare, respingerea

poate face obiectul unei cenzurii judiciare in conditiile normale ale actiunii in nulitatea

hotararii.Dovedirea nelegalitatii de respingere si anularea ei nu are ca efect direct

dobandirea calitatii de membru. Doar adunarea generala a societatii cooperative poate

oferi acest statut.

Pierderea calitatii de membru este reglementata de lege si se refera la decesul

membrului persoana fizica; incetarea persoanei juridice, membru cooperator; retragerea

sau excluderea membrilor.

Retragerea din asociere este un drept fundamental al membrului conferit prin

actul constitutiv. Desi legea poate prevede posibilitatea instituirii temporare a unei

interdictii de a parasi societate, aceasta restrange posibilitatea exercitarii dreptului de

retragere decat pentru o perioada determinata si pentru motive intemeiate

Excluderea membrului are un caracter de sanctiune civila reglementata de legea

romana: Cazurile de excludere intervin in conditiile: art. 24 al Legii 1/2005 care

stipuleaza ca membru cooperator trebuie sa verse minim 30 % din valoarea partilor

sociale subscrise la momentul subscrierii iar restul in urmatoarele 12 luni; art. 28 lit. c), al

Legii 1/2005 care sanctioneaza dobandirea calitatii de membru in alta cooperativa sau

efectuarea pe cont propriu sau pe contul altei persoane de activitati care concura cu

societatea; incetarea de a mai indeplini conditiile legale sau statutare a fi membru.

Efectele patrimoniale ale incetarii calitatii de membru al societatii cooperative

sunt aceleasi indiferent de motivul incetarii. Legislatia cooperatiei romane realizeaza o

distinctie intre partea divizibila si partea indivizibila a patrimoniului cooperatiei. Legea

distinge o fractiune de patrimoniu nesusceptibila de apropriere de catre membrii societatii

cooperative indiferent de motivele incetarii calitatii. Partea distribuibila este cea asupra

careaia membrii pot pretinde drepturi si se limiteaza la capitalul social si dividendele

legal individualizate.

In concluzie, drepturile patrimoniale ale membrului, dupa incetarea calitatii sale,

vor fi reprezentate de valoarea partilor sociale si dividendele datorate conform ultimelor

situatii financiare.18

18 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 228.

Art. 30 alin. 2 statueaza posibilitatea unei dispozitii in actul constitutiv, care poate

stabili termen pentru executarea obligatiei de pana la doi ani de la nasterea ei.

Functionarea societatii cooperative

Modelul organelor societatilor comerciale este implementat deplin de legiutor si

pentru societatile cooperative. In mod normal dupa aparitia Legii 441/2006, care

reglementeaza sistemul administrativ al societatilor de tip societati pe actiuni conform cu

cerintele comunitare in domeniu ( sistem monoist si sistem dualist ), se putea astepta, ca

si Legea 1/2005 sa primeasca o actualizare care sa aduca o schimbare sistemul de

administratie al societatilor cooperative. Pana in prezent nu a fost adusa o modificare

Legii 1/2005 in acest sens desi, Legea 441/2006, implementeaza sistemul monoist si

dualist ca forme de organizarea a administratiei societatilor comerciale.

In continuare vom analiza functionarea societatii cooperative din perspectiva

Legii 1/2005.Legiutorul roman este consecvent in pastrarea vechii solutii de administrare:

consiliul de administratie unic.

Adunarea generala este alcatuita din totalitatea membrilor si este convocata de

consiliul de administratie in realizarea atributilor proprii sau la cererea a cel putin 10 %

din numarul membrilor societatii cooperative. Pentru convocarea adunarii generale legea

cadru prevede sesizarea prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire sau

semnarea convocatorului de fiecare membru.

Legea prevede doua tipuri de adunari generale fiecare avand un mod diferit de

constituire, luare a deciziilor.

Adunarea generala ordinara este legal constituita in prezenta a jumatate plus unu

din membri si ia hotarari cu majoritatea celor prezenti, la prima convocare, iar la

convocarile ulterioare este constituita legal prin prezenta a cel putin 1/3 dintre membrii,

deliberand cu jumatatea celor prezenti.

Adunarea generala extraordinara este legal constituita in prezenta a ¾ din

membrii si ia decizii prin majoritatea raportata la cei prezenti, la prima convocare, iar la

convocarile ulterioare este legal constituita in prezenta a cel putin ½ dintre membrii si

delibereaza cu majoritatea celor prezenti.19

Regula de vot este un vot/persona.

Adunarea ordinara va delibera ori de cate ori ste necesara exprimarea unei vointe

a societatii cooperative, cum ar fi: aprobarea inscrieri de noi membrii si excluderea

membrilor cooperatori.Adunarea generala va avea competenta in ceea ce priveste

modificarea actelor constitutive sau orice hotarare pentru care este expres ceruta

aprobarea ei.

De regula, consiliul de administratie este un organ colegial alcatuit dintr-un numar

impar, de maxim 11 administratori, alesi pentru un mandat de 4 ani, dar legea prevede si

posibilitatea administratorului unic care indeplineste toate atributiile consiliului.

Calitatea de administrator este un drept doar al membrilor, iar incapacitatile,

interdictile si decaderile sunt cele din dreptul comun comercial.20 Presedintele societatii

cooperative este ales de adunarea generala ordinara, devenind astfel presedintele

consiliului de administratie si totoadata persoana cu puteri depline de reprezentare a

societatii in relatiile cu tertii.

Modificarea actelor constitutive

Legiutorul nu trateaza in mod distinct modificarea actelor constitutive, aceastea

urmand a fi guvernate de dispozitiile actului constitutiv insusi, astfel, indirect legiutorul

indica actul aditional ca modalitate tehnica de modificare a actului constitutiv.21

Cateva cazuri de modificare sunt insa reglementate de lege: instrainarea de parti

sociale si reducerea sau majorarea capitalului social.

Persoana membrilor cooperatori este un element esential al societatii cooperative

astfel incat instrainarea partilor sociale cunoaste o limitare expresa: aceastea pot fi

instrainate doar de membrii cooperatori din aceesi societate cooperativa. Membrul nu

poate sa transmita in mod direct partile sale deaorece acestea nu sunt titluri negociabile

19 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 230.20 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 232.21 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 234.

iar cesiunea de parti sociale de drept comun ar implica eludarea dispozitiilor legale

privind inscrierea si admiterea in cooperativa.22

Legea reglemeteaza si forma de transfer a membrilor intre societatile cooperative.

Transferul priveste insa doar valorile patrimoniale datorate membrului – care pot fi

transferate direct noii societati – nu si a calitatii de membru care se realizeaza indirect,

prin retragere si reinscriere in noua cooperativa.

Dispozitiile comunitare in privinta majorarii de capital sunt clare. Majorarea de

capital se face prin noi aporturi ale membrilor existenti sau cooptarea de noi membri

carora le sunt emise contra aport titluri de participare. Aceste procedee nu implica

modificarea actelor constitutive si nici o obligatie de publicitate.

Leguitorul roman impune o obligatie de publicitate pentru orice majorare mai

mare de 10 % fata de capitalul social curent. Din interpretarea prezentei dispozitii putem

trage concluzia ca majorarea de capital social al societatilor cooperative este supusa

intotdeauna inregistrarii in Registrul Comertului, formalitatea publicitatii prin Monitorul

Oficial fiind inlaturata doar in cazul in care majorarea nu depaseste pragul legal.

Pe cale de simetrie, nici in cazul reducerii de capital social, legiuitorul nu impune

obligatia de publicitate prin registrul comertului daca este vorba de o reducere mai mica

de 10 % din capital.

Incetarea societatii cooperative

O societate cooperativa poate inceta prin procedurile de fuziune/divizare si

dizolvare urmata de lichidare.Legea defineste procedura de fuziune/divizare ca dizolvarea

fara lichidare a societatii cooperative care isi inceteaza existenta dublata de o indoita

translatare: patrimoniala si de membrii in fiinta societatii rezultante.23

Fuziunea se poate, ca si in dreptul comunitar, prin contopire sau absorbtie.

Procedura de fuziune/divizare urmeaza mai multe etape: faza premergatore –

intocmirea proiectelor de fuziune/divizare; faza de publicitate – publicare in Monitorul

Oficial a proiectelor avizate de judecatorul delegat; si faza de exprimare a vointei

22 Cristia Gheorghe, op. cit., p. 234.23 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 237.

membrilor in cadrul institutionalizat al adunarilor generale, dupa informarea acestora in

forma ceruta de lege.

Legislatia romana a cooperativelor nu mai insista pe justetea raportului de schimb

al partilor sociale deoarece drepturile patrimoniale ale membrilor privesc doar partea

divizibila a societatilor cooperative. Din aceste motive expertiza independenta pentru

evaluarea corectitudinii raportului de schib este omisa in materie, simplificand mult

procedura.

Efectele fuziunii/divizarii in privinta drepturilor si obligatiilor societatilor

implicate in operatiune urmeaza dreptul societatilor comerciale.

Dizolvarea societatilor cooperative poate fi voluntara, supusa vointei proprii, prin

hotararea membrilor, dar si din cauze independente de acestea, cauze judiciare. In

principiu acestea pot tine de : expirarea duratei, imposibilitatea realizarii obiectului,

falimentul precum si incetarea satisfacerii cerintelor imperative din sablonul imperativ

edictat de lege pentru acest tip de societati, respectiv scaderea numarului de membri sau a

capitalului social sub valorile minime legale.24

Legea acorda o perioada de salvgardare a societatii in ultimul caz: daca in 9 luni

numarul de membri sau capitalul social urca peste minimul legal dizolvarea nu mai

opereaza.

Legea instituie si un caz legal al dizolvarii: inregistrarea de pierderi neimputabile,

la sfarsitul unui exercitiu financiar de o valoare mai mare decat capitalurile proprii, in

lipsa reintegrarii capitalului social

Urmarea legala necesara dizolvarii este lichidarea efectuata de lichidatori

autorizati. Eventualul activ ramas dupa indestularea creditorilor si repartizarea drepturilor

cuvenite membrilor in schimbul partilor sociale se transmite catre o alta socieatate

cooperativa, prin hotararea a membrilor, iar in lipsa, pe cale judiciara.

In cazul lichidarii societatilor de tip cooperativa legiuitorul aplica procedeul

reglementat de normele din materia societatilor comerciale.

24 Cristian Gheorghe, op. cit., p. 238.

Bibligrafie:

Cristian GHEORGHE, Drept comercial comunitar - Institutii de drept comunitar

din perspectiva dreptului roman, editura Logisticon, Bucuresti, 2005;

Alte surse

www.ier.ro – site-ul Institutului European din Romania

www.euroactiv.ro