Gabriela Nicoleta Cuc

Stagiar an 2 sem 1

CONTABILITATE1. SC SIGMA SA achizitioneaza de la SC OMEGA SA un pachet de 500 actiuni la valoarea de 10 lei bucata, sub forma titlurilor de participare la o filiala din cadrul grupului. Se achita imediat, printr-un ordin de plata, valoarea a 300 actiuni. Bursa care a intermediate vanzarea percepe un comision de 3%. In anul urmator se achita restul de actiuni. SC SIGMA SA constata la sfarsitul anului 2004, ca valoarea reala a titlurilor este de 9.5 lei bucata, adica mai mica cu 0.5 lei decat valoarea de inregistrare, fapt pentru care inregistreaza o ajustare de depreciere. La sfarsitul anului 2005 valoarea titlurilor cumparate este de 9,8 lei bucata, fapt pentru care se diminueaza ajustarea constituita in 2004, cu 150 lei. In anul 2006 SC SIGMA SA vinde la SC GAMA SA actiunile la un pret de 11lei/actiune

Rezolvare:Achizitia actiunilor

263 = %5.000

51213.000

4042.000

Comisionul platit bursei

627=5121150

Plata actiunilor in anul urmator

404=51212.000

Deprecierea valorii actiunilor la sfarsitul anului 2004

2962=263250

Diminuarea ajustarii in 2005

2962=263150

2. SC DORIS SA a efectuat cheltuieli cu realizarea unui program informatic de 6000 lei, in anul 2004, dar executia programului informatic se sisteaza ca urmare a intrarii societatii in stare de faliment. In anul 2005 se identifica un client care cumpara programul informatic la un pret de 4000 lei+ TVA.

Rezolvare:

Cheltuielile pentru obtinerea programului informaticsunt considerate cost al perioadei.

La momentul vanzarii costurile se capitalizeaza, valoarea activului 6.000 lei

208=7226.000

Vanzarea programului informatic in 2005 cota tva 19 (din 2000 pana in 2010)

461=%4.760

75834.000

4427 760

Scoaterea programului din patrimoniu

6583=2086.000

3. SC BETA SA achizitioneaza in anul 2003 un spatiu cu destinatie comerciala in incinta petei agroalimentare Rogelius pentru suma de 20000 lei+ TVA , suma din care 17500 lei reprezinta valoarea cladirii expertizata tehnic, iar 2500 lei fondul comercial. In anul 2004 se constata o deteriorare a vadului comercial cu 80%, ca urmare a inchiderii pietei agroalimentare in vederea inceperii unei lucrari de modernizare a acesteia. In anul 2005, ca urmare a redeschiderii pietei agroalimentare modernizata, vadul comercial al zonei revine la normal.

Rezolvare:Achizitia spatiului

%=40423.800

212

17.500

207

2.500

4426

3.800

Deteriorarea vadului comercial

2907=20714.000

Revenirea vadului comercial

207=290714.000

4. La SC AMIGO SA se receptioneaza marfuri sosite fara factura, in luna februarie 2005. Cantitatea receptionata 1000 kg, pret negociat 1 leu/kg, +TVA .

In luna martie se primeste factura de la furnizorul de marfuri, astfel:

A valoarea marfurilor 1.000 lei, +TVA

B valoarea marfurilor ca urmare a incadrarilor la o calitate superioara este de: 1000 kg x 1,2 lei/kg = 1.200 lei,+ TVA .

Rezolvare:Cota tva din 2000-2010 este de 19%Receptia marfii in februarie:

%=4081.190

371

1.000

4428

190

Primirea facturii in martie:A.408=4011.000

4426=4428 190

B.%=4011.238

371

200

408

1.000

4426

38

4426=4428 1905. Consiliul de administratie al SC BIHORUL SA a hotarat ca pentru stocul de incaltaminte femei, in valoare de 5.000 lei, furnizat de SC GUBAN SA Timisoara, sa se realizeze o majorare de adaos comercial de la 25% la 30%.

Rezolvare:Adaos comercial 25% pentru stocul de 5.000 lei.

5000-5000/1.25= 1000

Valoare stoc fara adaos = 4.000

Cresterea adaosului comercial la 30%

4.000 * 30% = 1.200 lei

=> valoare stoc cu adaos de 30% = 5.200 leiFISCALITATE

1. O persoan impozabil nregistrat n scopuri de tax conform art. 153 din Codul fiscal achiziioneaz un imobil, n valoare de 240.000 lei, fr TVA, n anul 2007 n vederea desfurrii de operaiuni cu drept de deducere i deduce integral taxa pe valoarea adugat la data achiziionrii. n anul 2009 nchiriaz n ntregime imobilul n regim de scutire de taxa pe valoarea adugat. n ce const ajustarea TVA n acest exemplu?Rezovare:TVA aferent achizitiei =240.000*19% = 45.600 lei

Ajustarea aferenta achizitiei dupa aderare 45600 : 20 = 2.280 lei

Pentru anii 2007 si 2008 nu ajusteaza TVA 2.280 * 2 = 4560 lei

Pentru anul 2009 45.600-4.560 = 41.040 : 18 = 2.280 lei se inscrie in decontul de TVA la achizitii cu minus.

2. Prezentai cum se determin impozitul pe profit n cazul contribuabililor care realizeaz pe lng venituri din comercializarea produselor alimentare prin intermediul unui magazin i venituri din activitatea unui bar de noapte.

Rezolvare:Se vor tine doua gestiuni diferite pentru fiecare activitate. Astfel din veniturile totale, se determina veniturile din activitatea de bar de noapte, asemenea si cu cheltuielile aferente fiecarei activitati. La calculul impozitului pe profit, pentru barul de noapte se compara suma obtinuta prin aplicarea procentului de 16% asupra profitului impozabil cu suma obtinuta prin aplicarea procentului de 5% asupra veniturilor din activitatea de bar de noapte. Profitul datorat va fi suma mai mare.

Pentru celelalte activitati impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea procentului de 16% asupra profitului impozabil, determinat in conditiile legii.

Impozitul pe profit datorat se obtine prin insumarea profitului calculat pentru activitatea de comercializare a produselor alimentare prin intermediul unui magazin i a celui din activitatea de bar de noapte

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Analizai nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment i al trezoreriei

pentru o ntreprindere din domeniul consultanei financiar-contabile care prezint urmtoarea situaie financiar:

Imobilizri 2000

Stocuri 1000

Creante 20000

Disponibiliti 300

Capitaluri proprii 20000

Datorii mai mari de un an 2000

Datorii de exploatare 1300

Datorii bancare pe termen foarte scurt 0ACTIVEPASIVE

Nevoi

permanentecapital propriu20.000Resurse permanente

imobilizri 2.000

credite bancare TL 2.000

Nevoi

temporarestocuri 1.000Resurse temporare

creane20.000Datorii de exploatare 1.300

credite bancare TS 0

casa 300

TOTAL ACTIVE23.000TOTAL PASIVE23.000

FR= NT-RT = 21.300 1.300 = 20.000

FR= NP-RP = 2.000 22.000 = -20.000

Interpretare: Nevoile temporare sunt finantate din resurse permanente. Avem lichiditate iar firma este sanatoasa dpdv financiar. Stare de echilibru pe t.l. data de faptul ca existenta unor capitaluri cu exigibilitate > 1 an asigura acoperirea necesarului de finantare al imobilizarilor. Fondul de rulment este un fond de rezerva care poate finanta deficitele ce pot aparea intre alocarile si resursele de finantat pe t.s. Nu trebuie insa ca dimensiunile FR sa fie exagerate deoarece costurile capitalului procurat pe t.l. sunt mai mari decat cele pe t.s.

NFR = [(Stocuri + Creante) + CH.AV.] [Dat. de exploatare (Dat.fata de salariati, stat, furnizori, actionari)+ VEN. AV.] = 21.000-1.300 = 19.700

Interpretare: O valoare pozitiva a NFR (stocuri+ creante> datorii din exploatare) este buna daca stocurile sunt formate din materii prime ce pot fi transformate in marfuri usor vandabile iar clientii sunt buni platnici.

TN (Trezoreria Neta) = FR NFR

TN = 20.000-19.700 = 300

Interpretare: O valoare pozitiva a TN releva o stare de echilibru financiar.

2. Calculai i interpretai situaia net a unei ntreprinderi care prezint urmtoarea situaie financiar:

Indicator 31.12.n

Imobilizri 2000

Stocuri 500

Creante

Disponibiliti 50

Datorii mai mari de un an 1150

Datorii mai mici de un an 350

ACTIVEPASIVE

Nevoi

permanentecapital propriu1.200Resurse permanente

imobilizri 2.000

credite bancare TL1.150

Nevoi

temporarestocuri 500Resurse temporare

creane 150Datorii ts 350

disponibilitati 50

TOTAL ACTIVE2.700TOTAL PASIVE2.700

SN = Situatia Neta

reflecta situatia averii actionarilor

formula de calcul:

SN (Situatia Neta) = Total activ Total datorii- Venituri in avans= CPR+ PRCH= TA (DFIN + DCR)

SN = TA (DFIN + DCR)

(SN = CPR Subv. pt investitii Provizioane reglementate)

Asadar, SN arata situatia capitalurilor proprii ca indicator

SN=2.700-350=2.350

Interpretare: O valoare pozitiva a TN releva o stare de echilibru financiar.Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe aciuni?

Rezolvare:

Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel.Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.

2. n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului?

Rezolvare:

Ordinea platii creantelor in cazul falimentului este:

1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea 85/ 2006,

2. creanele izvorte din raportul de munc;

3. creanele reprezentnd creditele, acordate de instituii de credit dup deschiderea procedurii, precum i creanele rezultnd din continuarea activitii debitorului dup deschiderea procedurii;

4. creanele bugetare;

5. creanele reprezentnd sumele datorate de ctre debitor unor teri, n baza unor obligaii de ntreinere, alocaii pentru minori sau de plat a unor sume periodice destinate asigurrii mijloacelor de existen;

6. creanele reprezentnd sumele stabilite de judectorul-sindic pentru ntreinerea debitorului i a familiei sale, dac acesta este persoan fizic;

7. creanele reprezentnd credite bancare, cele rezultate din livrri de produse, prestri de servicii sau alte lucrri, precum i din chirii;

8. alte creane chirografare;

9.creanele subordonate, n urmtoarea ordine de preferin:

a) creanele acordate persoanei juridice debitoare de ctre un asociat sau acionar deinnd cel puin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot n adunarea general a asociailor, ori, dup caz, de ctre un membru al grupului de interes economic;

b) creanele izvornd din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit ntre creditori n acelai rang de prioritate vor fi acordate proporional cu suma alocat pentru fiecare crean, prin tabelul menionat la art. 108 alin. (2) lit. d) din lege. Titularilor de creane dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dup deplina ndestulare a titularilor de creane din categoria ierarhic superioar. Potrivit legii, n cazul insuficienei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanelor cu acelai rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cot falimentar, reprezentnd suma proporional cu procentul pe care creana lor l deine n categoria creanelor respective.

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Ce relatie exist ntre valoarea ntreprinderii si rata de actualizare:

a) direct proportional;

b) invers proportional;

c) depinde de numrul si mrimea riscurilor.

2. Estimarea de ctre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie:

a) o perceptie diferit despre riscuri;

b) nivel diferit de informare si documentare;

c) nu este posibil o astfel de situatie.

3. Insuficienta de amortizare a imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic este inferioar amortizrii tehnicoeconomice) influenteaz artificial valoarea patrimoniului ntreprinderii n sensul:

a) micsorrii;

b) majorrii;

c) nu are nicio influent.

4. Definiti capacitatea beneficiar a unei ntreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia.

Capacitatea beneficiara reprezinta aptitudinea unei intreprinderi de a degaja un beneficiu in viitorul apropiat in conditii de gestiune normale identice cu cele din perioadele trecute daca schimbari semnificative nu au loc in viata intreprinderilor.

Se poate exprima prin urmatorii indicatori:

1) Profitul brut folosit in diagnosticul de evaluare nu in formula de evaluare

2) Profitul net frecvent folosit in evaluarea activelor si intreprinderilor prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor

3) Dividendul folosit in evaluarea titlurilor dar si in evaluarea intreprinderilor prin metode bazate pe randamentul capitalului

4) Cash-flow folosit in evaluarile prin metode bazate pe actualizarea fluxurilor viitoare de numerar.

5. Cum se determin si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie n evaluarea unei ntreprinderi?Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. Fluxul de trezorerie reprezint profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizri, dar naintea dobnzii.

FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobnda pe datoria la teri - economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobnzii pentru datoria la terti + impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital +/- deducerea/creterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilor/datoriilor Flux de trezorerie

Cash Flow nseamn fluxul de trezorerie disponibil pe care-1 degajeaz un activ sau o societate. Exist mai multe interpretri care se dau coninutului cash flow-ului i, deci, si modului de calcul al acestui indicator financiar; n toate cazurile, ns, n determinarea mrimii acestuia se pornete de la capacitatea beneficiar exprimat prin profitul net (pn) la care se adaug toate celelalte fluxuri create de agentul economic (amortismente (am) i provizioane cu caracter de rezerv (pr)) i se scad nevoile de finanare a activitii curente (investiiile pentru meninerea potenialului actual al agentului economic (Ir) i variaia fondului de rulment normativ (ANFR)

CF = pn + am + pr - Ir - ANFR

Exist mai multe metode de evaluare pe baza fluxurilor de disponibiliti (cash flow). Metoda cea mai des utilizat poart denumirea de Discounted cash flow" (DCF) care s-ar traduce: flux de trezorerie redus att prin actualizare, ct si prin ntreruperea la anul n" de prognoz cnd se calculeaz valoarea rezidual a activului sau a societii respective. Potrivit acestei metode, formula de evaluare este:

n care:

V(DCF) = valoarea activului sau a societii prin metoda

fluxului de trezorerie redus;CF= cash flow;

Vr= valoarea rezidual;

t= rata de actualizare;

n= ultimul an de prognoz.

Esena metodei const n nsumarea fluxurilor de disponibiliti care rmn n fiecare an n ntreprindere pn la anul n", cnd se apreciaz c proprietarul ar trebui s-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale; n acest an n" se stabilete valoarea rezidual a ntreprinderii.

Potrivit acestei metode, evaluarea ntreprinderii se face n funcie de perspectivele sale de dezvoltare; este o metod prin excelen futurist. Aceast metod utilizeaz principiul financiar potrivit cruia valoarea unui activ este egal cu valoarea actual a fluxurilor nete de disponibiliti (cash flow) susceptibile de a fi degajate n viitor de ctre activul respectiv. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a ine cont de riscuri i de exigena de rentabilitate a cumprtorului (investitorului).

EXPERTIZA CONTABILA

1. Cum procedeaz expertul contabil verificator privind ndeplinirea atribuiilor sale?

Rezolvare:Expertul contabil verificator va proceda astfel : Studiaza raportul de expertiza urmarind daca : - in elaborarea lucrarii , expertii contabili autori au respectat in totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000 - obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza - autorii lucrarii nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii , procedand la incadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrari si operatiuni care presupun alte cunostinte decat cele contabile - autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilor contabili -analizeaza opiniile separate sau rapoartele expertilor contabili- consilieri ai partilor, urmarind aceleasi obiective ca in cazul raportului de expertiza

2. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile?

Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, deci si expertul contabil, sunt explicit definite in Codul etic national al profesionistilor contabili si se refera la: - integritate- obiectivitate- independenta- secretul profesional- respectarea normelor tehnice si profesionale- competenta profesionala- comportarea deontologica

Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii deontologice:- independenta expertului contabil- competenta expertului contabil- calitatea expertizelor contabile- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile- acceptarea expertizelor contabile- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile 3. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil

Profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor dobndite ca urmare a unei relaii profesionale sau de afaceri i nu trebuie s divulge astfel de informaii unei tere pri fr o autorizaie specific , cu excepia cazului n care exist un drept sau o obligaie legal sau profesional de a dezvlui aceste informaii. Informaiile confideniale obinute n cadrul unei relaii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor tere pri.

Prin natura activitilor desfurate i a rolului pe care l deine n cadrul economiei, expertul contabil , asemenea ntregii mase de profesioniti contabili, este un considerat un confident n societate.

Potrivit prevederilor Codului Etic Naional al Profesionitilor Contabili, expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut acces i de care a luat cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile , abinndu-se de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional n acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea prilor este obligat :

- S nu prezinte mai mult dect i se cere. El trebuie s se refere n lucrarea sa numai la acele evenimente i tranzacii probate cu documente justificative i/sau evidenieri contabile care au o legtur cauzal cu obiectivele (ntrebrile) care au fost formulate de organele n drept, care a dispus expertiza contabil.

- S se abin de la divulgarea coninutului raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor sale direct prilor implicate n actul justiiar. Expertul contabil trebuie s depun raportul su la organul n drept care a dispus expertiza contabil, de unde cei interesai l pot consulta n condiiile legii.

- S se abin de la contactarea prilor implicate n actul justiiar, n afara procedurilor prevzute de lege. Astfel, n cazul proceselor civile, dac este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta nu poate fi fcut dect dup citarea prilor cu confirmare de primire, indicnd-se zilele i orele cnd ncep i se continu lucrrile expertizei contabile. n cauzele de natur penal expertul contabil poate lua legtura cu nvinuiii sau inculpaii numai cu ncuviinarea organului de cercetare penal sau judectoreasc, n condiiile stabilite de acetia. Informaiile i explicaiile primite de expertul contabil n contactele sale cu prile implicate n actul justiiar trebuie s rmn confideniale.

Expertul contabil, asemenea tuturor profesionitilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai nalt nivel, ntruct ntreaga sa activitate cade sub incidena interesului public; faptele ce se subordoneaz secretului profesional au o arie de ntindere larg, ce include nu doar informaiile privind clienii, ci i pe cele ce privesc lucrrile executate. Profesionistul contabil nu trebuie s dezmint sau s confirme faptele care l privesc pe clientul su, chiar dac acestea sunt cunoscute de public. Pstrarea secretului profesional este caracteristica esenial a profesiilor exercitate n mod independent, organizate i responsabile , expertul contabil aflndu-se alturi de avocai, medici, notari, printre confidenii societii. Deosebirea este c, utilizatorii informaiilor rezultate n urma serviciilor contabile i asociate acestora sunt mult mai numeroi , iar ateptrile sunt tot mai ridicate. Informaiile aflate n gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabil, nu se dezvluie necondiionat nici unui utilizator chiar organ de anchet fiind, sau de cercetare dect n cazurile prevzute n mod expres de lege i la solicitare n mod oficial.

n cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie s se conformeze necondiionat reglementrilor procedurale civile i penale. Dei Codul de procedur civil i Codul de procedur penal nu reglementeaz n mod expres obligaia confidenialitii sau secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia c expertul contabil nu trebuie s spun mai mult dect i se cere. Codul de procedur penal, chiar restricioneaz accesul expertului contabil , n special cel numit din oficiu, la anumite documente ( cum ar fi declaraiile martorilor, de exemplu ).

n situaia n care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat s solicite organului abilitat , dispunerea completrii probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la sediul prii. Nu este deontologic ca un expert contabil s ataeze Raportului de expertiz contabil, documente probante n favoarea vreunei pri procesuale.

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE1. Cum explicai necesitatea reglementrii profesiei contabile?

In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesului public, organismele profesionale au o responsabilitate specifica si un rol essential care se regasesc in cele 3 obiective fundamentale ale organismelor profesionale, si anume:

- Educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;

-Etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;

-Calitatea: certificarea serviciilor oferite de membrii lor.

Pentru a sustine aceste obiective organismele profesionale trebuie sa sustina sis a promoveze practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv prin intermediul reglementarii, membrilor lor.Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:a) profesia insasi, capcitatea ei de a raspunde efectiv si efficient cerrerilor economiei si societatii;b) conditiile de piata in care activeaza profesia;c) calitatea serviciilor furnizate de membrii sai; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:

- adoptarea de standard profesionale, tehnice;

- adoptarea de reguli etice;- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc.

2. Aria de acoperire a reglementrii profesiei.

De obicei reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:

1. Cerintele de acces si certificarea sau autorizarea;

2. Cerintele referitoare la educatia continua;

3. Monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili;

4. Standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte;

5. Sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc cerintele de mai sus.

Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practiciPentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie:

-Proportionala

-Transparent

-Sa nu fie impotriva competitiei

-Nediscriminatorie

-Precisa

-segmentata in functie de tinta sa

- implementata consecvent si just

-supusa unei examinari periodice.

3. Care sunt condiiile de calitate a reglementrii profesiei contabile?Reglementarea trebuie s fie de calitate pentru a rspunde interesului public, adic trebuie s fie: - proporional,- transparent,- s nu fie mpotriva competiiei,- nediscriminatorie, precis,- segmentat n funcie de inta sa,- implementat consecvent i just,- supus unei examinri periodice. Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor economiei in general.Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor economiei in general.

12. Modaliti de implementare a reglementrii profesiei.

Raspuns:

Sunt trei modalitati de implementare a reglamentarii:

1. Autoreglementarea, specific economiilor liberale: Organismul profesional este recunoscut de guvern, care i deleag responsabilitatea de a reglementa profesia;

2. Reglementarea extern : Profesia este reglementat de guvern, fie prin intermediul unei agenii guvernamentale,fie prin intermediul unei agenii independente, creia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare;

3. Coreglementarea: Reprezint o combinare ntre autoreglementare i reglementarea extern.

Fuziuni i divizri de ntreprinderi

1. O societate A cu un capital de 20.000 lei format din 5.000 de aciuni absoarbe societatea B cu un capital de 40.000 lei format din 10.000 aciuni. Societatea A a fost evaluat la 30.000 lei iar societatea B la 48.000 lei.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emis pentru remunerarea aportului i prima de fuziune.

AB

ANC30.00048.000

Nr. actiuni5.00010.000

Val. /Act.6

Nr. de actiuni care trebuie emise 48.000/6= 8.000 actiuniIn urma fuziunii capitalul propriu al soc A creste cu 48.000, iar capitalul social creste cu 8.000 * 4 = 32.000

Prima de fuziune = CPr-Cs= 16.0002. O societate A cu un capital de 40.000 lei format din 10.000 de aciuni absoarbe societatea B cu un capital de 80.000 lei format din 20.000 aciuni. Societatea A a fost evaluat la 60.000 lei iar societatea B la 96.000 lei.

Care este numrul de aciuni ce trebuie emis pentru remunerarea aportului i prima de fuziune.

AB

ANC60.00096.000

Nr. actiuni10.00020.000

Val. /Act.6

Nr. de actiuni care trebuie emise 96.000/6= 16.000 actiuni

Capitalul propriu creste cu 96.000 lei, iar capitalul social creste cu 16.000*4=64.000 =>

Prima de aport = 32.000 lei

STUDII DE FEZABILITATE

1. De ce este nevoie de un plan de afaceri?

Planul de afaceri este un document care prezinta pe scurt obiectivele operationale si financiare ale afacerii si care contine planuri si bugete detaliate din care reiese modul in care vor fi atinse obiectivele. Modul in care este realizat planul de afaceri tinsa se standardizeze. Exista cateva sectiuni care nu trebuie sa lipseasca dintr-un astfel de document:

1. Sumarul - este sectiunea in care este prezentat istoricul firmei, obiectivele sale, piata pe care activeaza si managementul.

2. Prezentarea domeniului in care activeaza firma este o alta sectiune care trebuie sa fie prezenta in fiecare plan de afaceri.

3. Analiza pietei este a treiasectiune a unuiplan de afaceri. Din aceasta sectiune trebuie sa reiasa si locul pe care-l ocupa firma dvs. pe piata si care sunt principalele sale avantaje competitive, dar si amenintarile cu care se confrunta.

4. Planul de marketing - esteo altasectiune obligatorie. Acesta trebuie sa prezinte principalele actiuni pe care firma le va intreprinde, de obicei pe termen de un an, pentru a promova produsele/serviciile oferite: de la campanii publicitare, organizarea de evenimente, campanii de discounturi.

5. Managementul este o sectiune in care trebuie sa va convingeti investitorii/creditorii ca aveti oamenii capabili sa atinga obiectivele propuse de firma.In aceasta sectiune veti prezenta managerii firmei sau ai proiectului pentru care aveti nevoie de finantare. Din CV-urile acestora trebuie sa reiasa fix acele abilitati care ii recomanda pentru proiect.

6. Planul operational este o scurta descriere a afacerii. Sunt prezentate activele firmei, mijloacele de productie, forta de munca angajata si, daca este cazul, o scurta descriere a proceselor de productie.

7. Planul financiar prezinta nevoile de finantare ale companiei, previziuni pe rezultatele viitoare din care sa reiasa cum va fi recuperata investitia initiala. In aceasta sectiune sunt incluse si declaratiile financiare (bilant, cont de profit si pierdere) ale societatii.

Nicio banca nu accepta deschiderea unei finantari pentru o noua afacere fara prezentarea unui plan de afaceri bine intocmit. Planul de afaceri va ajuta la promovarea unei societati noi, fie la lansarea unui proiect important in cadrul unei societati deja existente. Ca sa intelegem si mai bine la ce este util, va prezentam si definitia data de specialisti planului de afaceri.Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1. Paragraful opiniei: tipuri de opinie.

Raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; acest paragraph poate avea urmatoarele forme:- opinia fara rezerve (curata);- opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;- opinia cu reserve;- imposibilitatea exprimarii unei opinii;- opinia defavorabila.

2. Paragraful privind natura i ntinderea lucrrilor de audit.Acest paragraf cuprinde referenialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internaionale de Audit sau norme i practici naionale, precum i descrierea lucrrilor de ctre auditor.

Raportul auditorului trebuie s descrie ntinderea lucrrilor de audit, indicnd c ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internaionale de Audit sau conform normelor sau practicilor naionale.

ntinderea lucrrilor d posibilitatea pentru auditor s pun n oper procedurile de audit judecate ca necesare n condiiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie s se asigure c auditul a fost fcut conform normelor i practicilor n materie; dac aceasta nu rezult n mod clar, se presupune c normele i practicile utilizate sunt cele din ara indicat prin adresa auditorului.

Raportul trebuie s precizeze c auditul a fost planificat i executat de o manier care s asigure n mod rezonabil c situaiile financiare nu comport anomalii semnificative.

Raportul de audit trebuie s descrie auditul, ca presupunnd:- examenul, pe baz de sondaje, a elementelor probante care justific sumele i informaiile coninute n situaiile financiare;- evaluarea principiilor i metodelor contabile folosite pentru elaborarea situaiilor financiare;- evaluarea estimrilor semnificative fcute de conducere pentru a stabili situaiile financiare;- revederea prezentrii de ansamblu a situaiilor financiare.

Raportul trebuie s indice c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a expresiei de opinie.Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmtoare:

Noi am realizat auditul conform Standardelor Internaionale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile naionale).Aceste standarde (norme) precizeaz c auditul nostru trebuie s fie planificat i realizat n scopul de a obine o asigurare rezonabil c, situaiile financiare nu comport anomalii semnificative. Un audit const n a exprima, pe baz de sondaje, elementele probante care s justifice sumele i informaiile coninute n situaiile financiare; el const, de asemenea, n a evalua principiile i metodele contabile folosite i estimrile semnificative fcute de ctre conducerea entitii, pentru nchiderea situaiilor financiare, ct i n a efectua o revedere a prezentrii de ansamblu a acestora.Estimm c auditul efectuat furnizeaz o baz rezonabil a exprimrii opiniei noastre.

Raportul auditorului trebuie sa prezinte sfera anagajamentului de audit, declarand ca auditul a fost efectuat in conformitate cu ISA sau in conformitate cu standardele sau practicile nationale relevante.

Sfera angajamentului de audit se refera la capacitatea auditorului de a desfasura procedurile de audit cerute in mod necesar de circumstante. Acest lucru este necesar pentru cititor ca o certificare a faptului ca auditul a fosr desfasurat in conformitate cu standardele sau practicile stabilite. Daca nu este prevazut astfel, se presupune ca standardele sau practicile de audit urmate sunt cele in vigoare in tara indicata la adresa auditorului.

3. Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

Acest paragraf cuprinde identificarea entitatii auditate si a situaiilor financiare auditate.

Raportul de audit trebuie sa identifice titlul fiecarei situatii financiare a entitatii care a facut obiectul auditului, cat si data si perioada de acoperire prin aceste documente, sa faca referire la rezumatul politicilor contabile semnificative si la alte note semnificative.

4. Coninutul raportului de audit.

Raportul de audit trebuie s conin:- relaia contractual de executare a misiunii de audit;- observaiile reieite din diverse verificri;- informaiile a cror meniune n raport este prevzut expres de lege;- oferirea garaniei pentru acionari i teri c un personal calificat a obinut asigurarea c situaiile financiare ofer o imagine fidel, clar i complet poziiei financiare, performanelor i situaiei financiare generale a intreprinderii;- meniunea c situaiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.

Din raportul de audit trebuie s rezulte n mod clar:- menionarea responsabilitilor pentru auditor i pentru conducerea intreprinderii;- descrierea obiectivelor i natura misiunii de audit;- situaiile care fac s apar incertitudini;- natura i locul observaiilor n raportPAGE 1