Exemplu plan de afaceri baza sportiva

Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. I. Cuprinsul planului de afaceri I. Cuprins II. O descriere generala a afacerii III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar IX. Informatii utile II. O descriere generala a afacerii Firma S.C. Firul Ierbii S.R.L., infiintata in 02.02.2011, cu un capital social integral de 400 de lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. K xx/xxxx/ 2011, cod unic de inregistrare Z xxxxxxxxx. Obiectivul principal al societatii este de a oferi servicii de cea mai buna calitate si sa-si imbunatateasca mereu ofertele. III. Produse si servicii Produsul oferit este reprezentat de cele 2 terenuri de fotbal, ce se vor inchiria. Fiecare teren de fotbal are 7000 de metri patrati, prezinta gazon de cea mai buna calitate si instalatie de nocturna. Avantajul acestor terenuri e ca sunt singurele din centrul orasului, celelalte fiind situate la marginea orasului sau in diferite cartiere.Asadar se ajunge foarte usor din orice colt al orasului. IV. Plan de marketing Piata In contextul economic actual este recunoscuta pe plan mondial tendinta de crestere a timpului liber in dauna timpului de munc, de transport, de odihna. Astfel, apare nevoia fireasca a populatiei de a beneficia de servicii de agrement tot mai diversificate, pentru a le satisface intrun mod cat mai complex dorintele si aspiratiile.

In categoria serviciilor de agrement, un loc tot mai important il ocupa cele sportive, in stransa concordanta cu constientizarea pe scara larga a rolului pozitiv pe care il au miscarea si sportul in dezvoltarea armonioasa a individului. In tarile dezvoltate (din toate punctele de vedere) exista un adevarat cult in aceasta privinta in randul maselor largi ale populatiei, iar activitati ca jogging-ul,cross-urile populare (alergari cu participare larga), mersul pe bicicleta, inotul se constituie in adevarate fenomene de masa. In tara noastra, aceste activitati nu au luat o asemenea amploare, desi este in general recunoscuta importanta pe care o are sportul in asigurarea starii de sanatate a populatiei. A inceput si in Romania sa se practice jogging-ul (alergarea de dimineata sau de seara), se merge cu bicicleta, se practica diferite sporturi. Intre acestea din urma, un loc special il ocupa fotbalul, ai carui practicanti depasesc probabil ca numar amatorii tuturor celorlalte sporturi care se pot practica in mod organizat. Pe locurile urmatoare se situeaza basketul, care castiga tot mai multi adepti si tenisul. In ceea ce priveste baza tehnico-materiala la nivel national, situatia s-a deteriorat pe masura trecerii timpului, in conditiile in care proprietarii acestor baze (aflate in marea lor majoritate in proprietatea statului, reprezentat fie prin Directiile Judetene pentru Tineret sii Sport, fie prin primarii) nu au beneficiat de fonduri pentru mentinerea si, cu atat mai putin, pentru modernizarea acestora. Clientii Clientii sunt in majoritate tineri pana in 35 de ani, dar exista si numeroase persoane de varsta a doua sau chiar a treia care apeleaza la asemenea servicii, ponderea acestora din urma crescand semnificativ in orele de dupa-amiaza si seara, odata cu incheierea programului de lucru. De altfel in aceasta din urma parte a zilei cererea inregistreaza punctul culminant, iar de multe ori proprietarii acestor baza practica tarife diferentiate, cu cele mai mari valori in acest interval orar. Concurenta Momentan, concurenta este inca slaba, deoarece afacerea necesita o investitie considerabila, iar beneficiile pe termen scurt nu sunt la fel de mari ca in cazul altor activitati. Totusi, exista anumite baze unde se pot practica activitati sportive in mod organizat. Este vorba in special de o concurenta indirecta, formata din complexurile apartinand cluburilor sportive, care pun la dispozitia doritorilor unele dintre facilitatile lor contra cost de scoli si facultati, care de asemenea beneficiazade terenuri de sport pentru elevi/studenti, dar care pot dispune (in mod neoficial) si alte persoane. Exista, dupa cum s-a mai mentionat, si o serie de baze sportive care se afla in administrarea Directiilor Judetene pentru Tineret si Sport. Promovarea Fiind o afacere care se adreseaza unui segment important de populatie, publicitatea trebuie sa fie cat mai ampla, desigur in limitabugetului alocat acestei activitati. Se pot folosi diverse canale de promovare, printre care radioul, presa scrisa, publicitatea stradala (recomandabil cu precadere in locurile frecventate de tineri). Se va construi si un site care apoi va fi distribuit pe retelele de socializare, unde, se gasesc cei mai multi tineri. De asemnea se va apela si la publicatiile locale.

V. Plan operational Personal Pentru buna functionare a activitatii firmei, personalul necesar este format din: un manager doi administratori Administratorii lucreaza in regim de colaborare intre 6 si 8 ore. Acestia se ingrijesc de starea terenurilor, a gazonului precum si de buna functionare a instalatiei de nocturna. Deschid si inchid terenurile pentru clienti. Firma Firma S.C. Firul Ierbii S.R.L. infiintata in 02.02.2011, cu un capital social integral de 400 de lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. K xx/xxxx/ 2011, cod unic de inregistrare Z xxxxxxxxx. Obiectivul principal al societatii este de a oferi servicii de cea mai buna calitate si sa-si imbunatateasca mereu ofertele. Firma e condusa de unicul asociat, care se ocupa si de problemele financiare si contabile. Cele doua terenuri sunt amplasate in centrul orasului, iar terenul pe care se gasesc reprezinta prorprietatea personala a managerului, deci nu se plateste chirie pentru spatiu locativ. VI. Management si Organizare Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este unuicul asociat, Rudi Radulescu, absolvent al Facultatii de Economie si al Facultatii de Business. Acesta reprezinta societatea fata de autoritatile statului, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie.Totodata managerul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii. Organizarea Asa cum s-a mentionat anterior, pentru buna functionare a activitatii firmei, personalul necesar este format din: un manager doi administratori Administratorii lucreaza in regim de colaborare intre 6 si 8 ore. Acestia se ingrijesc de starea terenurilor, a gazonului precum si de buna functionare a instalatiei de nocturna. Deschid si inchid terenurile pentru clienti. Pregatire si calificare Ponderea personalului specializat este in cazul acestei activitati mult mai mica decat in alte cazuri Radu Manga, in varsta de 28 de ani, cu studii medii ocupa un post de administrator. Ilie Izvor, in varsta de 35 de ani, studii medii ocupa ce de-al doilea post de administrator. VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitaluri

Costurile de inceput Costurile pornirii acestei afaceri sunt ridicate, in primul rand datorita cheltuielilor mari pe care le presupune construirea bazei si dotarea terenurilor de sport in functie de specificul fiecaruia. In cele ce urmeaza vor fi enumerate cateva costuri orientative ale instalatiilor si echipamentelor care ar trebui achizitionate, in functie de sporturile care urmeaza a fi practicate. Pentru fotbal: porti (intre 300 si 1300 EURO) sau mini-porti (intre 100 si 200 EURO), mingi (intre 25 si 100 EURO). Pentru basket: instalatie fixa cu panou (intre 150 si 1700 EURO) sau instalatie mobila (120-900 EURO), panou simplu cu cos (50-220 EURO), mingi simple sau oficiale (10-80 EURO). Pentru tenis: masini de aruncat mingi diverse modele (200, 500, pana la 2000 EURO), fileu (200 EURO), rachete pentru amatori (20-70 EURO) sau profesionale (80-300 EURO). Pentru tenis de masa: masa de joc poate fi pentru interior sau pentru exterior- (intre 300 si 1000 EURO), fileu (40-70 EURO), set palete (20-30 EURO), set mingi (3-6 EURO). Evident, mai sunt si alte sporturi care pot fi practicate in mod organizat in cadrul unei baze sportive, dar in randurile de mai sus s-au listat numai cele mai populare dintre acestea. Preturile de sus sunt orientative si sunt in marea lor majoritate proprii unor produse de inalta calitate. In functie de strategie si de posibilitati, se poate alege varianta achizitionarii unor instalatii si materiale sportive mai ieftine ori la mana a doua. VIII. Plan financiar Investitia initiala va fi : Nr.Crt. 1. 2. 3. Total Cadrul legal Trebuie prevazute spatii suficient de largi destinate amenajarii de vestiare si grupuri sanitare. De asemenea complexul trebuie sa beneficieze de un punct de prim ajutor, astfel de activitati fizice putand genera accidente, de la cele simple pana la cele extrem de grave. IX. Informatii utile Ministerul Tineretului si Sportului Tel: (021) 2508539; 2507991; 2507034 www.mts.ro Denumire investitie Gazon natural (5 euro/metru patrat) 4 porti (700 euro/bucata) 20 mingi (50 euro/bucata) Valoare (RON) 301.000 12.040 4.300 317340

Directiile Judetene pentru Tineret si Sport Camera de Comer i Industrie a Romniei (CCIRB) Str. Octavian Goga nr.2, sector 3, Bucureti Tel: (021)322.95.35 (021)322.95.36 (021)322.95.37

Plan de afaceri: firma de web design

Urmatorul exemplu plan de afaceri firma de web design a fost realizat folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. Va sugerez sa-l consultati inainte de a va construi propriul dumneavoastra plan de afacere si de a citi exemplul de mai jos.

I. Cuprinsul planului de afaceri

I. Cuprins II. O descriere generala a afacerii III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar IX. Informatii utile

II. O descriere generala a afacerii Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta furnizarea de servicii deweb design pe piata internationala.

Sediul firmei va fi in orasul Timisoara, iar livrarea serviciilor se va face prin internet. Atragerea clientilor se va face, in principal, prin contactarea telefonica a potentialilor clienti si prin utilizarea uneltelor de pe internet. Avantajele pentru succes vor fi : costuri sub nivelul consurentei calitatea crescuta a paginilor de web create productivitate crescuta prin folosirea unor biblioteci extinse de elemnte grafice web. Obiectivul companiei este sa identifice potentialii clienti de pe piata, fara ca acestia sa aiba initiativa si sa le prezinte o oferta extrem de competitiva cu care sa ii atraga in concretizarea unui contract. Avand sediul in Cluj, compania va avea acces la o piata de resurse umane profesionista, dar care are un nivel al veniturilor inferior celui pus la dispozitie de locatia clientilor. Aceasta va conferi un avantaj covarsitor fata de piata de servicii locala a clientilor. III. Produse si servicii Serviciile oferite de aceasta firma vor fi dedicate webdesignului si web developementului. Calitatea serviciilor se bazeaza pe experienta in domeniu, expertiza tehnica a programatorilor si pe creativitatea designerilor. Produsele oferite sunt : logo design, graphic design, website design si web consultancy. Paginile web vor fi realizate in scopul de a face publicitate firmei care a apelat la aceste servicii. Sitemul de operare folosit va fi Microsoft si in acest sens se va apela la licenta de Windows Seven. Designerii vor folosi licentele Adobe Photoshop si Adobe Flash. Pentru secretariat se va folosi un computer cu programul Microsoft Office. IV. Plan de matketing Piata In ultimii ani piata serviciilor care au la baza Internetul (si implicit designul depagini web) a cunoscut un progres extraordinar. Acest fenomen a fost sprijinit si de gradul tot mai mare de penetrare al calculatoarelor si al Internetului in randul populatiei. In mediul urban si indeosebi in orasele mari accesul la Internet este deja un lucru obinuit. Numeroase familii detin calculatoare si acces la Internet la domiciliu, altii la locul de munca / scoala, iar pentru cei care nu se incadreaza in nici una dintre aceste categorii exista deja o multitudine de Internet-cafeuri, unde doritorii pot accesa toata gama de servicii web. Pentru a fi competitiva pe aceasta piata, o firma trebuie sa ofere un pachet complex de servicii, compus din: web design (realizarea de situri cu continut cat mai variat si atractiv), prelucrarea si optimizarea de fotografii digitale, grafica web (design, prelucrare si corectare imagini, scanare, logo si tematica design pentru web, banere statice si rotative, Macromedia Flash, grafica originala harti, traduceri), alte servicii.

Clientii Clientii sunt in marea lor majoritate firme, care prin lansarea unui site pe Internet urmaresc sa isi faca oferta cunoscuta unui numar practic nelimitat de clienti (se estimeaza ca, la nivel mondial, peste 1 md de persoane au acces la Internet). Solicitarile acestor clienti variaza in functie de resursele financiare pe care le aloca acestei activitati, de natura ofertei firmei, de optiunea acestora de a apela sau nu la anumite elemente cum ar fi: varianta de vanzare on-line, prezentarea unor liste cu produsele firmei si preturile acestora, harti cu localizarea firmei sau a punctelor de lucru, fotografii ale produselor/magazinelor/persoanelor importante din cadrul firmei, cele mai frecvente intrebri (FAQ), calendar al evenimentelor, stiri de ultima ora, linkuri, forum de discutii pentru vizitatori/clienti, informatii de contact etc. Colaborarea cu clientii depinde foarte mult de comunicarea cu acestia, in special in faza initiala, de planificare a tuturor activitatilor si proceselor. Trebuie definite foarte clar motivele pentru care se creeaza pagina web, publicul caruia i se adreseaza, tipul de informatii care se doresc a fi prezentate si modul de prezentare, ritmul de actualizare (dupa momentul in care situl devine activ), alte mentiuni specifice pentru a asigura o intelegere perfecta a cerintelor beneficiarului de catre web designer. Concurenta Dupa cum deja am precizat, concurenta in domeniul constructiilor de pagini web este acerba. Exista cateva firme mari, care prin calitatea si diversitatea serviciilor oferite si au castigat deja o anumita reputatie, cat si o multime de firme mici si foarte mici, asanumite de garaj, care sunt adesea formate din una-doua persoane. Promovarea Dupa cum se poate banui, una dintre cele mai eficiente metode de promovare a designerilor de pagini web este chiar Internetul. Designerul trebuie sa lucreze cu multa atentie la propriul site, care sa cuprinda toate elementele ofertei sale, impreuna cu datele de contact, toate acestea intr-un format atractiv, care sa trezeasca interesul celui care viziteaza adresa respectiva. In faza incipienta a afacerii, extrem de importante sunt insa si cunostintele personale, care se pot materializa in gasirea primilor clienti ai firmei. Pe masura ce firma incepe sa aiba clieni si sa construiasca site-uri, isi poate spori notorietatea prin mentionarea numelui sau logo-ului in interiorul paginilor realizate, ca si prin crearea in pagina proprie a unui director (denumit de cele mai multe ori Portofoliu) in care sa fie prezentati cei mai importanti clienti si parerile acestora despre colaborarea care a avut loc. Se poate aloca si unbuget de publicitate, care sa aibe ca scop plasarea de banere publicitare pe alte site-uri sau google adwords. V. Plan operational

Personal Personalul necesar pentru ca aceasta firma sa-si desfasoare activitatea in cele mai bune conditii, ar trenbui sa fie alcatuit din : - un manager - director vanzari - agenti vanzari: 4 persoane - web designeri: 2 persoane - programatori: 2 persoane - asistent administrativ: 1 persoana Firma Sediul firmei este reprezentat de o camera ce face parte din casa managerului. Aceasta camera este in legatura cu o baie, un hol. Amenajarea in vederea furnizarii serviciilor consta in impartirea incaperii in doua prin intermediul unui paravan ( sau perete fals), dotarea cu mobilier ( mese si scaune) si computere si conectarea la internet. Programul de functionare al firmei va fi intre orele 10 :00 si 19 :00. VI. Management si organizare Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Cezar Ghinda, absolvent al Facultatii de Business. In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de manager, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii.Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii. Organizare Personalul necesar, de care s-a vorbit anterior este format din : - un manager - director vanzari - agenti vanzari : 4 persoane - web designeri: 2 persoane - Programatori: 2 - asistent administrativ: 1 persoana Relatiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate contabilului, autorizat sa onoreze aceste obligatii. Pregatire si calificare

In urma expansiunii Internetului si a folosirii calculatoarelor in tara noastra, au aparut numerosi tineri care s-au specializat in domeniul programarii si a realizarii de pagini web. Aceste abilitati se deprind prin practica si se mentin prin exercitiu. Totusi, exista si posibilitatea invatarii tuturor acestor cunostinte prin intermediul unor cursuri specializate. Toate instituiile si companiile (publice sau private) care organizeaza cursuri de instruire, calificare si perfectionare in diverse meserii au in mod obligatoriu in portofoliul lor cursuri de web designer pentru diferite niveluri (incepatori avansati). Acestea fac cunoscute limbajele de programare si instrumentele utilizate pentru constructia serverelor de Internet, prezinta posibilitatile care decurg din integrarea mai multor servicii de retea etc. Ioan Ungureanu, in varsta de 40 de ani, absolvent al Facultatii de Stiinte Economice si cu o experienta de peste 10 ani in vanzari, va ocupa postul de director de vanzari. Ioana Mares, Virgil Popescu, in varsta de 23 de ani si 24 de ani, ambii studenti in anul 3 la Facultatea de Stiinte Economice, vor ocupa 2 posturi de agent vanzari. Nicolae Talp si Andreea Manea, in varsta de 25 si 26 de ani, studenti in anul 2 la Facultatea de Business, vor ocupa celelalte 2 posturi de agent vanzari. Cei patru webdesigneri si programatori sunt, dupa cum urmeaza : Irina Ilise, Razvan Man, Nicoleta Bob, Gabriel Pan, cu varstele de 25, 30, 32 si 28 de ani, toti abslventi ai Facultatii de Informatica. Andreea Dragan, in varsta de 27 de ani, absolventa a Facultatii de Comunicare si Relatii cu Publicul, va ocupa postul de asistent administrativ. VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare Costurile de inceput Fata de alte afaceri traditionale (productie industriala, agricultura, transporturi, constructii, alte servicii), costurile pe care le solicita aceast afacere sunt mult mai reduse. Pe langa costurile de infiintare a unei societati comerciale (circa 300 ), investitia se rezuma la unul sau mai multe computere (pe care le putem evalua la 1000 1500 /bucata) si la achizitionarea de programe (softuri) performante. Evident, se adauga cheltuielile ocazionate de achizitionarea sau inchirierea spatiului, in cazul in care afacerea nu isi are locatia chiar la domiciliu. Pregatire si calificare In urma expansiunii Internetului si a folosirii calculatoarelor in tara noastra, au aparut numerosi tineri care s-au specializat in domeniul programarii si a realizarii de pagini web. Aceste abilitati se deprind prin practica si se mentin prin exercitiu. Totusi, exista si posibilitatea invatarii tuturor acestor cunostinte prin intermediul unor cursuri specializate. Toate instituiile si companiile (publice sau private) care organizeaza cursuri de instruire, calificare si perfectionare in diverse meserii au in mod obligatoriu in portofoliul lor cursuri de web designer pentru diferite niveluri (incepatori avansati). Acestea fac cunoscute limbajele

de programare si instrumentele utilizate pentru constructia serverelor de Internet, prezinta posibilitatile care decurg din integrarea mai multor servicii de retea etc. Cadrul legal O problema importanta in domeniul software este cea a drepturilor de autor. In general, acestea sunt reglementate prin Legea nr. 8/1996 a Drepturilor de Autor si a drepturilor conexe, publicata in Monitorul Oficial, partea I nr. 60 din 26 martie 1996. Mai intervine si Legea nr. 213/2002, privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 124/2000 pentru completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator,publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 324 din 16 mai 2002. VIII. Plan financiar Costurlile pentru inceputul afecerii sunt prevazute in tabelul de mai jos:

Nr.Crt. 1. 2. 3. 4. Total

Denumirea investitiei Infiintarea Societatii Computere : 11 bucati Licente softuri Doatarea spatiului

Valoare ( RON) 12.000 47.300 40.000 4.000 103.300

La aceste costuri ar trebui sa se aloce si un fond pentru plata pe 5 luni a salariilor angajatilor. Aceste costuri trebuie sa le calculati dumneavoastra in functie de negocierile contractuale. IX. Informatii utile Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei Bd. Libertatii nr. 14, sector 5, Bucuresti Tel: (021) 400.17.37 (021) 400.17.91 (021) 335.40.87 Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor Calea Victoriei nr. 91-93, sector 1, Bucuresti

Exemplu plan de afaceri pensiune agroturistica

Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. I. Cuprinsul planului de afaceri I. Cuprins II. O descriere generala a afacerii III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar IX. Informatii utile X. Clasificare pensiuni turistice cum se dau margaretele II. O descriere generala a afacerii Firma S.C. Pensiunea Capita de fan S.R.L. s-a infiintat in 30.01.2011, cu un capital social integral privat de 400 de lei, inmatriculata in Registru Comertului cu nr. L xx/xxxx/2010, cod unic de inregistrare: M xxxxxxx. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta oferirea de servicii de cea mai buna calitate in domeniul agroturismului astfel incat sa ajunga lider pe piata in zona respectiva. Asta implica: gazduirea turistilor pentru o anumita perioada de timp, pensiune completa (3 mese pe zi) sau demipensiune ( 2 mese pe zi) si servicii suplimentare. Cateva miniobiective ar fi : popularizarea zonei, punerea in valoare a bogatiilor si traditiilor satului, cresterea nivelului de educatie si cultura in randul locuitorilor opt camere. Cladirea exista deja, dar nu este amenajata pentru o astfel de activitate si investitia va viza amenajarea ei conform standardelor in vigoare. In functie de caracteristicile constructiei, calitatea dotarilor si a serviciilor oferite, pensiunea turistica rurala trebuie sa fie clasificata si sa i se atribuie un numar de margarete. Clasificarea are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare a nivelului de confort si a calitatii serviciilor oferite. Clasificarea se face de catre Ministerul Turismului.

III. Produse si servicii Produsul de baza e reprezentat de conditiile de cazare, care sunt la cel mai inalt nivel pentru acest tip de turism. Camerele sunt dotate cu mobilier de lemn, atent finisate, internet, Tv, baie proprie, apa calda curenta.Acest produs include servicii oferite de ghizi locali ce pun la dispozitie mijloace traditionale de trasport. Totodata ei vor ghida turistii in drumetii sau vizitarea zonei, se vor ocupa de intretinerea turistilor (foc de tabara, olarit, vanatoare, pescuit etc.) Ca servicii suplimentare se pot oferi urmtoarele: Servicii utile: servicii de posta, telecomunicatii, internet si publicitate; Servicii de completare a confortului: inchirieri (aparate radio, frigidere, televizoare, paturi suplimentare etc.). Servicii de agrement: servicii de sport (nchirierea de biciclete, canoe si barci, organizarea de excursii calare, amenajarea unor zone pentru praticarea sporturilor in aer liber: gimnastica, bedminton, volei, fotbal, minigolf etc.); drumetii si activitati in aer liber diverse alte servicii (piscina, sauna, sala de fitness, masaj etc.). IV. Plan de Marketing Piata Cu toate ca turismul intern si international al Romaniei inregistreaza o accentuata tendinta descendenta (in special datorita scaderii puterii de cumparare a populatiei, pe de o parte, si a diminuarii interesului vizitatorilor straini, pe de alta parte), turismul rural a luat o amploare deosebita n Romania dup 1990 si in special in ultimii ani. Aceasta situatie se datoreaza in mare masura involutiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a dotarilor si echipamentelor, preturilor mari practicate si serviciilor necorespunzatoare. Prin urmare, agroturismul a aparut ca o alternativa viabila, catre care s-au indreptat tot mai multi turisti. Pe teritoriul tarii exista o mare vrietate de spatii de cazare, incepand cu cele de dimensiuni reduse (pentru 2-3 persoane) pana la cele care pot gazdui peste 100 de persoane. Majoritatea unitatilor de turism rural ofera un pachet de servicii cazare si masa, aceasta din urma sub forma de demipensiune sau pensiune completa. In proportii mai mari sau mai mici, unele pensiuni ofera si o serie de servicii suplimentare: telefon, televizor, bai sau dusuri, masina de spalat, terenuri de sport, inchirierea de materiale sportive etc. Aceste pensiuni se intind, cu mici exceptii, pe tot teritoriul tarii, avand o densitate mai mare sau mai mica in functie de frumuseea zonei, de conditiile existente, de posibilitatile financiare si de implicarea autoritatilor centrale si locale in dezvoltarea zonala. Conform Asociatiei Nationale de Turism Rural, Ecologic i Cultural din Romania (ANTREC), in tara noastra exista in prezent peste 2.500 de pensiuni omologate, insumand peste 7.500 de camere, dar numarul total al spatiilor de cazare rurale este mult mai mare, avand in vedere ca numai o parte dintre unitatile existente sunt membre ale acestei asociatii.

Potrivit unui raport al Ministerul Turismului si Dezvoltarii Regionale, in ultimele 18 luni au fost inaugurate aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotari la standarde inalte, care au insumat o investitie totala de 10 milioane Euro. Clientii Turismul rural se adreseaza atat clientilor romani cat si celor straini. Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de varsta a doua si, intr-o mai mica masura, de varsta a treia. Acestia prefera linistea unei astfel de pensiuni, in locul zgomotului si agitatiei statiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijati nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redusa, tocmai datorita preferintei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitatie. Turistii straini care apeleaza cel mai des la agroturism sunt cei interesati in a cunoaste istoria si traditiile Romaniei, prin vizitarea unor zone pitoresti, de o frumusete aparte, care pastreaza obiceiuri stravechi legate de: arhitectura caselor, port, mestesuguri traditionale, specialitati gastronomice. Din punct de vedere financiar, cei care apeleaza la aceste servicii se incadreaza in categoria celor cu posibilitati materiale medii si mici, tinand cont de faptul ca turismul rural solicita mai putini bani fata de cazarea in sistemul hotelier. Nu trebuie exclusa in totalitate nici categoria turistilor cu venituri superioare, care prefera agroturismul din curiozitate sau pentru odihna. Planul de fata se adreseaza clientilor de varsta a 2a si a treia, atat romani cat si straini. Categorie de persoane cu venituri obisnuite, dar asa cum s-a mentionat anterior nu se exclud persoanele cu venturi crescute, calitatea serviciilor mentinandu-se la cele mai inalte standarde pentru tipul de business si zona geografica, indiferent de clienti. Concurenta Serviciile de agroturism au luat o amploare deosebit, fiind prezente azi pe aproape tot cuprinsul tarii. Zonele in care exista cea mai mare densitate a acestor unitati sunt: Alba (Albac, Arieseni, Garda, Remetea); Arges (Rucar, Bradet); Bistrita(Prundu Birgaului, Lunca Ilvei, Susenii Birgaului); Brasov (Moeciu de Sus, Moeciu de Jos, Moeciu Cheia, Bran, Predelut, Simon, Moeciu, Poarta, Bran Poarta, Poiana Marului); Cluj (Sancraiu, Belis, Bologa, Poieni, Ciucea);Harghita (Praid); Constanta (2 Mai, Costinesti); Hunedoara (Hateg, Clopotiva);Maramures (Salistea de Sus, Botiza, Rozavlea Sieu); Mehedinti (Ponoarele, Dubova); Neamt (Durau, Agapia); Prahova(Busteni, Poiana Tapului); Satu Mare (Girda de Sus, Bixad); Sibiu (Gura Riului, Sibiel,Cartisoara); Suceava(Panaci); Tulcea (Crisan, Sintu Gheorghe); Valcea (Baile Govora, Horezu, Voineasa, Vaideeni); Vrancea (Soveja, Lepsa, Vidra, Tulnici). Dupa cum se poate observa, majoritatea judetelor cu potential turistic sunt bine reprezentate la acest capitol. Exista insa suficiente resurse neexploatate, avand in vedere posibilitatile uriase pe care le ofer teritoriul Romaniei prin varietatea reliefului si prin pitorescul naturii. Acest lucru nu inseamna nici ca zonele de mai sus sunt de neatins, doar ca deschiderea unei noi unitati de

turism rural in regiunile respective este mai dificila, necesitand servicii de o calitate ireprosabila, cat si preturi care sa poata invinge concurenta deosebit de puternica. Fata de competitia directa cu unitatile de acelasi profil, mai trebuie avuta in vedere si concurenta indirecta cu alte forme organizate de turism din zona geografica respectiva, care poate duce la marirea sau diminuarea cotei de piata a turismului rural. In ultimul an, a avut loc un amplu proces de privatizare a unitatilor turistice, dintre care se remarca trecerea in proprietate privata a multor hoteluri de pe litoral. Acestea au fost achizitionate de firme private sau oameni de afaceri, care vor incepe cat de curand ample programe de investitii. In functie de efectele tuturor acestor evenimente recente, raporturile de forte in turism se pot modifica intr-un sens sau altul. Promovarea O important metod de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine altor persoane si, prin aceasta reclama verbala, gradul de ocupare poate creste considerabil. Desigur, existenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra existentei pensiunii si sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita. Mai putin eficienta se dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV), care de cele mai multe ori nu isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul etc. Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic. O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura transportul lor din gara pana la pensiune. Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea. La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte. Se vor oferi discount-uri pentru copii si clienti fideli. La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din camara pensiunii. Foile de cazare au o rubrica destinata adresei de email, astfel ca se vor trimite oferte noi pe adresele de email ale clientilor. V. Planul operational Personal Pentru buna functionare a Pensiunii Capita cu Fan, personalul necesar e format din: -un manager -un bucatar -un ajutor de bucatar

-o menajera -un ghid pentru drumetii, olarit etc. Relaiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii. Firma Spaiul destinat pensiunii turistice se compune din: cladire cu camere pentru inchiriat, formata din opt dormitoare cu cate doua paturi, opt bai dotate cu dus si WC, un living folosit si ca sala de mese i o bucatarie; cladire compusa din dou dormitoare pentru familia patronului, o baie, o spalatorie si o incapere care va fi utilizata pentru pastrarea proviziilor alimentare; un teren folosit pentru cultivarea legumelor; parcare pentru opt autoturisme. Fiecare dormitor are o suprafata de 14 metri patrati (camere duble). Accesul in dormitoare si bai este direct, fara a se trece prin alte incaperi. Pensiunea trebuie prevazuta cu utilitatile impuse de normele de turism, respectiv iluminare electrica, iluminare naturala, incalzire locala, retea de canalizare si apa curenta. Planul de fata se axeaza pe o pensiune ce dispune de opt camere. Pentru patru dintre ele se vor realiza investitii pentru procurarea de mobilier adecvat, pentru dotarea camerelor de toaleta cu instalatii sanitare moderne si pentru dotarea bucatariei cu toate echipamentele necesare. Consideram ca celelalte patru dormitoare sunt deja dotate corespunzator. De asemenea, pensiunea este prevazuta cu telefon, fax si internet, care vor fi puse la dispoziia turistilor. Modalitatile de reclama utilizate vor fi : inscrierea pe site-uri si portaluri de turism din Romania, construirea unui site, aparitia de reclame in publicatiile din zona dar si reviste si publicatii la nivel national, mai ales cele cu specific turistic. O alta metoda clasica de reclama pentru pensiune ar fi aceea in care, un angajat al pensiunii va merge la gara si va face reclama astfel incat sa conduca turistii spre pensiune; va asigura transportul lor din gara pana la pensiune. Tot pentru publicitate se va apela la agentiile de turism, care pot asigura publicitatea. La sosire, clientii vor primi un dosar cu toate informatiile despre pensiune, harta zonei respective, programul de divertisment ce se va desasura in pensiune si la care pot lua parte. Se vor oferi discountu-ri pentru copii si clienti fideli. La plecare, turistii vor primi cate un suvenir din camara pensiunii. Costurile de inceput Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri (dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.).

Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina. Pregatire i calificare In cadrul serviciilor turistice in general si in situatia turismului rural in particular, exista doua mari categorii de elemente care determina succesul sau esecul afacerii: pe de o parte dotarile (constructia, finisarile, echipamentele, mobilierul etc.), iar pe de alta parte calitatile personalului (amabilitate, politee, discreie, disponibilitate). Acestea din urma sunt elementele pe care trebuie insistat, deoarece nu costa (sau costa infinit mai puin decat dotarile sofisticate) si de multe ori au rolul decisiv in multumirea sau insatisfactia turistului.

Cadrul legal Prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/27 aprilie 1997 toate unitatile din turismul rural trebuie sa indeplineasca anumite conditii, in functie de confort, pentru a fi omologate si clasificate (pe margarete).

VI. Management si organizare Conducerea va fi executata de managerul firmei, care este si unicul asociat, Mugurel Padureanu, absolvent al Facultatii de Business si al Facultatii de Economie Generala. In fata autoritatilor de stat, terti si in justitie, societatea e reprezentata de contabilul angajat ca si colaborator, deoarece are toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii.Totodata el poate actiona pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de diispozitie. Managerul deschide conturi in lei si in valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii. Organizare Asa cum s-a mentionat anterior, personalul Pensiunii Capita cu Fan e format din : -un manager -un bucatar -un ajutor de bucatar -o menajera -un ghid pentru drumetii, olarit etc. Relaiile cu Administratia Financiara si alte autoritati ale statului sunt incredintate unui colaborator specializat in contabilitate si autorizat sa onoreze aceste obligatii. Hans Christian, manager.

Maria Vioara, bucatar sef in varsta de 55 de ani cu peste 30 de ani experienta in domeniu. Dorel Zuzu, ajutor de bucatar, in varsta de 26 de ani. Marinica Mos, in varsta de 50 de ani, fost padurar, va asigura drumetiile si tot ce tine de divertisment in cadrul acestei pensiuni deoarece cunoaste foarte bine zona, s-a nascut si a trait in acest sat si in consecinta cunoaste istoria si traditiile specifice locului. Rodica Dumbrava, in varsta de 50 de ani, menajera. Mesele se vor servi de 3 ori pe zi pentru cei ce au ales pesiune, iar pentru cei cu demipensiune, masa va fi servita de doua ori pe zi. Orele de servire ale mesei sunt : mic dejun ora 08.00 10.00, pranz ora 13.00 15 :00, cina ora:18.00 20.00 cu posibilitatea adaptarii in functie de durata drumetiilor sau a programelor ce se desfasoara in cadrul pensiunii sau in zona. Meniul va fi ales de catre turisti in momentul in care se va face rezervarea. Acestia vor alege din lista de meniuri felurile de mancare. Pentru doritorii de drumetii, exista mai multe trasee, ramane sa aleaga fiecare in functie de preferinte. VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare Costurile de nceput Majoritatea celor care pornesc o afacere in domeniul agroturismului sunt cei care isi transforma propria locuinta in pensiune. Deci costurile fazei de debut ar include acele cheltuieli determinate de marirea suprafetei casei, crearea unor conditii civilizate de cazare sau extinderea facilitatilor existente, amenajarea camerelor si anexelor, alte imbunatatiri (dotari grupuri sanitare, sistem de incalzire etc.). Fata de alte domenii de activitate, putem aprecia costurile demararii unei afaceri in turismul rural ca fiind reduse, mai cu seama avand in vedere posibilitatea realizarii unora sau tuturor acestor lucrari cu forte proprii sau cu mana de lucru locala, foarte ieftina. VIII. Plan financiar Investitia initiala va fi : Nr.Crt. 1. 2. 3. Total Denumire investitie Valoare (RON)

Dotari dormitoare 16 paturi, 8 dulapuri, 8 mese, 16 scaune, 8 cuiere, 8 veioze, 8 aparate radio si Tv) 20.000 Amenajari si dotari 8 bai Amenajare living 9600 800 30400

Costul alimentelor care trebuie cumparate pentru asigurarea mesei si consumabilelor pentru turisti se ridica la 30 lei pe zi per turist.

Pentru realizarea unui site web, firma va aloca suma de 1500 de lei. Celelalte activitati de promovare vor costa 1500 de lei. IX. Informatii utile Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului Str. Apolodor nr.17, sector 5, Bucuresti Tel: (021) 410.12.75 Directia Generala de Autorizare si Control www.mturism.ro Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC): Str. Maica Alexandra nr. 7, sector 1, CP 22 259, Bucuresti Tel/Fax: (021) 223.70.24; 222.80.01 www.antrec.ro Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) www.anat.ro Federatia Patronala din Turism (FPT) Calea Victoriei nr. 100, sector 1, 70176, Bucuresti Tel/Fax: (021) 312.29.93

Exemplu plan de afaceri restaurant

Un plan de afaceri este esential pentru orice tip de afacere, mai ales pentru cele noi. Prin crearea unui plan de afaceri pentru restaurant, tu realizezi doua lucruri: 1. Inveti ce inseamna sa ai un restaurant, de la partile componente, angajati, meniu pana la informatii despre competitia de pe plan local si cum sa realizezi un marketing mai bun decat al lor. 2. In caz ca ai nevoie de un imprumut, planul de afaceri este numai bun de prezentat bancii. Un plan de afaceri este foarte bun, mai ales celor care sunt noi in afacerea cu mancare si restaurante. In timp ce cauti informatiile pentru a-ti construi planul, te poti lovi de probleme, la care nici nu te gandeai inainte de a incepe. Majoritatea planurilor de afaceri au aceleasi capitole care trebuie sa fie atinse. Pentru a vedea un model ideal pentru planul tau de afaceri poti accesaurmatorul link: Un model plan de afaceri ideal pentru orice tip de afacere. In cazul nostru, o sectiune aparte pe care trebuie sa o

adaugam la acest model este analiza industriei de restaurante. Mai jos iti voi prezenta, pe scurt, paritile necesare pe care trebuie sa le atingi atunci cand iti vei creea propriul plan de afaceri restaurant. I. O descriere generala a afacerii In ce tip de afacere vrei sa intri? Care este rolul tau in ea? Majoritatea companiilor au o scurta descriere a activitatii lor, a misiunii lor. De cele mai multe ori in 30 de cuvinte ele pot explica de ce exista pe piata si care sunt principiile de ghidare pe care le folosesc. Poti incepe facand si tu acest lucru, iar aceasta scurta descriere sa o adaugi in planul tau. Descrierea de mai sus trebuie urmata de prezentarea obiectivelor si pragurilor afacerii. Obiectivul este, putem sa-i spunem si asa, destinatia unde vrei sa ajungi, unde vrei sa ajunga afacerea ta. Pragurile sunt etape pe care le parcurgi pana sa-ti atingi obiectivul. De exemplu, un obiectiv poate fi, sa ajungi sa detii o afacere sanatoasa si de succes, care sa fie lider in serviciile oferite clientilor. In acest caz, pragurile pot fi tinte anuale de vanzari si anumiti indicatori care masoara satisfacerea clientilor. Ce este important pentru tine la aceasta afacere? Cui ii sunt adresate produsele tale? ( Stai putin timp la aceasta intrebare ii vei acorda un raspuns mai amplu in sectiunea Plan de marketing). Descrie segmentul de piata pe care iti vei desfasura activitatea. Acesta are un ritm de crestere? Ce schimbari prevezi ca se vor intampla pe piata, pe o perioada scurta de timp, dar pe o perioada lunga de timp? Ce vei face pentru a profita de ele? Analizeaza competitia si descrie punctele lor tari si competentele lor de baza. Care sunt factorii care le fac pe aceste firme sa reuseasca? Care crezi ca sunt principalele tale atu-uri in raport cu competitia? Ai experienta in acest domeniu, anumite abilitati de adaptabilitate ridicate, esti destul de puternic sa rezisti acestei aventuri? Pornesti in aceasta afacere: singur, cu alti parteneri, asociat cu o corporatie, etc? De ce ai ales aceasta forma ? II. Produse si servicii Descrie in detaliu produsul sau serviciul pe care vrei sa ajungi sa-l vinzi, in cazul nostru (feluri de mancare si bauturi, desene, fotografii, brosuri de vanzari etc.). Care sunt factorii care iti vor oferi avantaje sau dezavantaje fata de competitie? Exemplele trebuie sa contina niveluri de calitate, evidentierea unicitatii sau marcii proprietarului. III. Plan de marketing Nu conteaza cat de bun este produsul sau serviciul oferit, o afacere nu poate reusi fara o strategie de marketing bine pusa la punct. Aceasta etapa incepe cu o analiza sistematica a pietei. Este foarte periculos sa-ti asumi faptul ca deja stii ce se intampla pe piata si care sunt tendintele ei, fara un studiu in prealabil. Trebuie sa faci acest studiu ca sa fii sigur ca te afli pe drumul cel bun. Utilizati procesul de planificare al afacerii drept oportunitate pentru a strange date si raspunsuri la intrebari. Timpul tau va fi bine folosit. Cateva din lucrurile pe care poti sa le faci: poti contoriza traficul unei anumite locatii, poti nota competitorii, poti lua interviuri si poti face studii de piata pentru a afla nevoile consumatorilor.

Atunci cand scrii planul tau de marketing, fii cat mai explicit posibil; ofera statistici, numere, si surse. Planul de marketing va fi la un anumit moment, baza tuturor proiectiilor privind vanzarile. Industria restaurantelor Date despre industria restaurantelor. Nivel local: Cate restaurante sunt in jurul locatiei alese de dumneavoastra? Capacitatea acestora este suficienta pentru populatia si traficul din acea zona? Daca DA, atunci nu mai este necesar sa deschideti un restaurant in acea zona. Nivel national: Care sunt obstacolele cu care va confruntati ca sa intrati pe piata cu un restaurant nou? Cateva obstacole ar fi: costuri ridicate de infintare, costuri ridicate de marketing, costuri mari pentru utilare si design, costuri pentru promovarea marfii si acceptarea ei, schimbari legislative, schimbari economice, etc. Care este potentialul de crestere in aceasta industrie? Competitia Care sunt restaurantele competitoare? Multi oameni isi deschid un restaurantcrezand ca oamenii vor prefera restaurantul lor in schimbul celor existente deja pe piata. Nu subestimati celelalte restaurante. Acele restaurante deja isi au clientii lor loiali, iar atunci cand esti loial unui lucru, este necesar un mare efort din partea competitiei sa te convinga sa schimbi acel ceva care iti face placere. Afla cat de multe poti despre competitia ta, inclusiv meniul lor, orele de varf, programul si preturile. Apoi explica in cateva fraze ce vei face pentru a avea o oferta mai buna decat a lor. Promovarea Cum vor auzi consumatorii de produsele tale? Ai identificat cele mai atractive mijloace ca si cost pentru promovarea produselor tale? Ce imagine proprie vrei sa promovezi? Cum vrei sa te vada consumatorii? Ai si alte metode de promovare decat publicitatea platita? (cataloage, te bazezi pe promovarea din gura in gura, folosesti anumite retele sociale, participi la expozitii etc.) In plus, ce planuri ai pentru imaginea de tip grafic? Aceasta include logo, carti de vizita, brosuri, pliante etc. Ti-ai creat un sistem care sa-ti identifice clientii fideli ca sa-i poti contacta? Bugetul pentru promovare Cat vei cheltui pentru a realiza tot ce este mai sus? Inainte de a incepe? (aceste cifre vor intra in bugetul pentru inceputul unei afaceri) In curs de derulare? IV. Plan operational Explica foarte clar operatiunile de zi cu zi ale afacerii, locatia, echipamentul, oamenii, diferitele procese de productie si mediul inconjurator. Productia Explica ce inseamna pentru afacerea ta urmatoarele: Echipamente de productie si costuri Controlul calitatii

Serviciul clienti Controlul inventarului Implementarea de noi retete Locatia Inainte de a crea un plan de afaceri, de a scrie un meniu sau de a te interesa de finantari, trebuie mai intai sa stii unde anume va fi pozitionat restaurantul tau. Locatia restaurantului este cruciala pentru succes, la fel de importanta cum sunt mancarea si serviciile pe care le oferi. Daca deja ai o anumita locatie pentru restaurant, nu deveni prea atasat de ea, pana nu esti convins ca indeplineste toate condiitile pentru un restaurant de succes. Citeste mai multe selectand urmatorul link: Cum alegi locatia pentru restaurantul tau. Mediul juridic Descrieti urmatoarele: Licente pentru desfasurarea activitatii Reguli si reglementari privind sanatatea, spatiul de lucru sau mediul inconjurator Reglementari speciale pentru desfasurarea activitatii Specificatii despre desfasurarea activitatii in acea zona sau in acea cladire Asigurari Personal 1. Numarul de angajati 2. Clasificarea lor (calificati, necalificati, profesionisti) 3. Unde si cum vei gasi personalul potrivit pentru tine? 4. Calitatea personalului existent 5. Structura de salariu 6. Metode de instruire si aprofundare 7. Impartirea pe sarcini, cine face ce? 8. Ai un program stabilit pentru fiecare cu ce are de facut? Daca nu, aloca-ti timp si scrie unul. 9. Pentru anumite servicii, ai nevoie de anumite contracte aditionale? Inventar 1. Ce tip de inventar pastrezi: al materialelor, proviziilor, produselor finite? 2. Care este valoarea stocului? 3. Care este rata cifrei de afaceri si cum se compara aceasta cu media industriei de pe piata? Aprovizionare Identifica factorii cheie ai aprovizionarii: 1. Nume si adrese a celor care te aprovizioneaza 2. Tipul si cantitatea furnizata 3. Aprovizionarea se face pe credit? 4. Care este mijlocul de livrare? 5. Noteaza-ti furnizorii buni cat si fiabilitatea produselor luate de la fiecare Este nevoie sa ai mai mult de un furnizor pentru un anumit produs critic necesar desfasurarii afacerii tale? Te astepti la intarzieri privind anumite livrari? Cum ti-ar afecta acestea activitatea? Costurile de aprovizionare variaza? Daca da, cum faci fata acestora? V. Management si Organizare

Cine va administra afacerea zi de zi? Ce experienta are aceasta persoana si ce aduce nou afacerii? Ce calitati speciale si competitive are? Exista un plan de a continua afacerea daca aceasta persoana este pierduta? Daca ai mai mult de 10 angajati, creaza un tabel organizational in care sa fie trecute o ierarhie a lor si in dreptul fiecaruia pentru ce este fiecare responsabil. Daca intocmesti acest plan pentru obtinerea unui imprumut sau pentru anumiti investitori, este recomandat sa treci in plan angajatii cheie. VI. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare Veti avea foarte multe costuri de inceput, chiar inainte de a deschide afacerea. Este foarte important sa estimati aceste costuri foarte exact, ca apoi sa faceti un plan de unde luati suficient capital. Acest lucru este un proces de cercetare, si cu cat eforturile de cercetare sunt mai mari si mai exacte, cu atat sansele sunt mai mici ca sa omiteti anumiti factori esentiali pentru inceperea si dezvoltarea afacerii. Chiar si cu cele mai bune motode de cercetare, deschiderea unei afaceri va costa mai mult decat anticipati. Sunt doua metode de a face ajustari privind extra-costurile. Primul este de a marii cu 20% costul fiecarui lucru in buget. Problema cu acesta metoda este ca distruge acuratetea planului. A doua metoda este de a introduce o line separata in plan numita cheltuieli neprevazute. Aceasta este metoda pe care o recomandam. Incercati sa vorbiti cu alte persoane care au inceput afaceri asemanatoare pentru a avea o idee despre marimea cheltuielilor neprevazute. Daca nu puteti obtine informatii exacte, va recomandam sa treceti cheltuielile neprevazute cu cel putin 20% din totalul celorlalte cheltuieli pentru inceputul afacerii. Explicati in detaliu cercetarea facuta si cum ati ajuns la aceste sume. Dati sursele, cantitatile, si conditiile eventualelor imprumuturi. De asemenea explicati in detaliu care este suma cu care va contribui fiecare investitor, si care este procentajul din afacere detinut de fiecare. VII. Plan financiar Un plan financiar consta intr-un plan pe 12 luni a previziunilor privind profitul si pierderile, un plan pe patru ani a previziunilor privind profitul si pierderile, un plan al fluxurilor de numerar, o foaie cu balanta activelor si pasivelor, si un calcul al punctului de rentabilitate. Un plan pe 12 luni al previziunilor privind profitul si pierderile Cei mai multi din proprietarii de afaceri cred ca un plan pe 12 luni al previziunilor privind profitul si pierderile reprezinta centrala afacerii. Aici puneti totul impreuna in numere si puteti in sfarsit sa obtineti o idee privind ce anume este necesar pentru a obtine profit si a avea o afacere de succes. Este compus dintr-un plan al vanzarilor unde sunt trecute toate vanzarile luna de luna si un plan al costurilor. Daca diferenta dintre suma totala obtinuta din vanzarea produselor sau serviciilor si totalul costurilor pentru producerea acolor bunuri este pozitiva atunci afacerea noastra a obtinut profit, daca suma este pe minus inseamna ca suntem in pierdere. Observatie: Intotdeauna pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti. Astfel puteti accesa mult mai usor sursele cercetarilor si va puteti intoarce oricand la ideile de baza pentru modificari. Un plan pe patru ani al previziunilor privind profitul si pierderile Un plan pe 12 luni al previziunilor privind profitul este inima planului financiar. Aceasta sectiune este pentru cei care vor sa mearga mai departe cu calculele si predictiile.

Si in acest caz este necesar sa pastrati notite cu cercetarile pe care le faceti. Fluxurile de numerar Daca previziunile privind profitul reprezinta inima unui plan de afaceri, fluxurile de numerar reprezinta sangele acestuia. Afacerile esueaza deoarece se ajunge la punctul cand nu se mai pot plati facturile. Orice parte a planului dumneavoastra de afacere este importanta, dar niciuna nu se compara nici macar un moment cu aceea de a ramane fara bani. Obiectivul a tot ce s-a discutat pana in acest moment este de a invata sa planificati cat de multi bani va trebuie ca sa acoperiti costurile necesare demararii afacerii, costurile preliminare, costurile de operare, si rezervele. Nu exista un truc anume in a face un anumit plan special privind fluxurile de numerar. Fluxurile de numerar reprezinta doar o aruncatura de privire la contul dumneavoastra. Pentru fiecare detaliu, trebuie sa stiti exact cand trebuie sa primiti anumiti bani (pentru vanzari) sau cand trebuie sa platiti (costuri). Este necesar sa urmariti factorii esentiali pentru afacerea dumneavoastra si care au un impact mare in cadrul fluxurilor de numerar, cum ar fi banii obtinuti din vanzari si cei pe care trebuie sa-i platiti pentru achizitii. De exemplu, daca realizati o vanzare in luna unu, cand veti primii banii pentru aceasta vanzare? Cand veti achizitiona cele necesare pentru productie, veti plati in avans, la livrare sau mai tarziu? Cum vor afecta acestea fluxul de numerar? De asemenea trebuie sa luati in considerare costurile iregulate cum ar fi anumite taxe trimestriale, intretinere si reparatii neprevazute, toate acestea trebuie trecute in buget. De asemenea deprecierea nu apare in fluxul de numerar, deoarece nimeni nu o sa va scrie un cec pentru ea. Aveti mare grija la acest factor daca lucrati cu doua tipuri de monezi. Foaia cu balanta activelor si pasivelor Cand vorbesc de active ma refer la tot ce detine firma, pe cand pasivele sunt reprezentate de datoriile firmei. Cand pasivele sunt extrase din active, cea ce ramane este valoarea propriu zisa a afacerii detinute. Aceasta foaie este foarte importanta atunci cand se face evaluarea afacerii, ea fiind importanta pentru banci atunci cand ne va elibera un credit, cat si pentru investitori. Punctul de rentabilitate O analiza a punctului de rentabilitate prezice cantitatea de produse sau servicii care trebuie vanduta, la un anumit pret, pentru a recupera totalul costurilor de investitie. Practic acest punct este zona unde se creeaza o linie ce desparte zona de minus de zona in care se va trece pe profit operational.

Cultivarea ciupercilor Plan de afaceri

Acest model plan de afaceri a fost facut folosind urmatorul model tip de plan de afaceri. I. Cuprinsul planului de afaceri I. Cuprins II. O descriere generala a afacerii III. Produse si servicii IV. Plan de Marketing V. Plan operational VI. Management si organizare VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare VIII. Plan financiar II. O descriere generala a afacerii In urma studiilor efectuate, am ajuns la concluzia ca infiintarea unei ciupercarii prezinta reale sanse de reusita. Momentan pe piata din Romania cererea pentru ciuperci este de 26 de ori mai mare decat oferta pentru acest produs. Nefiind o cultura foarte complicata, dorim sa ne axam pe producerea de ciuperci in sistem intensiv, care urmeaza sa le livram marilor supermarket-uri din Timisoara, cu care am negociat contracte de colaborare. Principalele noastre obiective sunt: Anul I de activitate: obtinerea unui profit net de minim 100.000 lei. Anul II de activitate: cresterea profitului net cu 50%. Anul III de activitate: cresterea profitului net cu 75%. Anul IV de activitate: cresterea profitului net cu 100% Anul V de activitate: obtinerea unei cote de piata de 30%. Produsul nostru este adresat tuturor consumatorilor de ciuperci, adica majoritatea persoanelor interesate de o alimentatie sanatoasa, in mod indirect, clientii nostrii vor fi si restaurantele din Timisoara (majoritatea isi fac aprovizionarea cu ciuperci din supermarket-uri), deoarece folosesc ciupercile in diferite preparate. Din punct de vedere al segmentului pe care ne vom dezvolta activitatea, acesta prezinta tendinte de crestere, momentan, consumul mediu pe cap de locuitor in Romania este de aproximativ 200 grame ciuperci / an, dar se preconizeaza o crestere a consumului de pana la 1.5 / 2 kilograme / an pe cap de locuitor in urmatorii ani.

Afacerea va fi condusa de cei 2 asociati, care participa in mod egal, atat la investitia initiala, cat si pe parcursul dezvoltarii afacerii. III. Produsul Ne propunem sa cultivam ciupercile Pleurotus, care au regim nutritional lignicol celulotic, ele fac parte din Ordinul Agaricoles, impreuna cu ciuperca Agaricus Bisporus, insa cu deosebiri marcante intre ele. Din familia Pleurotus amintim:Pleurotus Ostreatus, Pleurotus Florida, Pleurotus Sajor Caju, Pleurotus Djamor, si, o serie larga de hibrizi, obtinuti dupa ani grei de cercetari atat pe plan international cat si in tara, rezultand tulpini foarte rezistente cu precocitate ridicata, avand o eficienta economica superioara. Detalierea principalelor soiuri: Pleurotus Ostreatus este o ciuperca de cultura, cu palaria de culoare vanata, termic criofila, raspandita sub numele de Pastravul de Fag sau Burete de Fag si necesita la fructificare o temperatura de 10C 16C. Pleurotus Florida este o ciuperca de cultura de culoare crem, cu un regim termic termofil, necesitand o temperatura la fructificare de 20C 23C. Este foarte apreciata atat de cultivatori, datorita costurilor energetice scazute, cat si de consumatori, pentru aroma placuta. Pleurotus HK 35, este un hibrid de inalta calitate, obtinut de vecinii nostri maghiari, care a reusit sa se impuna in Romania in detrimentul altor hibrizi performanti creati de cercetatori romani. HK 35 are palaria de culoare crem deschis si prezinta avantajul ca se comporta foarte bine atat la temperaturi scazute 10C 12C, cat si ridicate 22C 24C, nefiind pretentioasa din acest punct de vedere. Palaria este puternic excentrica si situata asimetric fata de picior, adesea in forma de scoica, cu latimea de 5 15 cm, carnea sau pulpa palariei este compacta, consistenta la exemplarele ajunse la maturitate. Pleurotus Djamor este o specie de culoare roz, foarte atragatoare atat prin nuanta deosebita cat si prin aroma placuta care se obtine in urma conservarii. In cultura emana un miros puternic, temperatura ideala pentru fructificare este de 21C 22C. Aceasta ciuperca foarte apreciata peste tot, se cultiva rar in Romania. Noi am ales sa cultivam soiul hibrid Pleurotus HK 35, deoarece, in cultura acesteia cerintele pentru producerea intensiva sunt cele mai reduse, si, este unul dintre soiurile cu cel mai mare randament de fructificare. Cultivarea si cresterea ciupercilor Pleurotus HK 35 Tehnologia de cultura este foarte simpla, pentru insamantare se foloseste miceliu granulat, care se amesteca cu substratul nutritiv in proportie de 2-5% din greutatea lui. In sistemul de cultura intensiv, cazul nostru, vom practica circa 6-8 cicluri pe an, preconizam sa realizam o productie de 200 300 kg ciuperci / tona de substrat. Tehnologia de cultura a ciupercilor Pleurotus HK 35 se rezuma la: - stabilirea substratului nutritiv reteta compost - umectarea materiilor - pasteurizarea termica a compostului

- insamnatarea cu miceliu - incubarea - fructificarea recoltarea ciupercilor. Detalierea etapelor: Prepararea compostului toate materiile prime ce depasesc 3-4 cm. sunt tocate, materiile prime se umecteaza pentru realizarea unei umiditati mari (100%) care sa asigure necesarul de apa in dezvoltarea ciupercilor. Paiele se maruntesc la dimensiuni intre 1- 3 cm si formeaza un substrat foarte bun in reteta finala, care in cazul nostru este - paie de grau 95% - amendamente (ipsos, creta furajera sau var) 5% Dupa umectare, urmeaza pasteurizarea termica, amestecarea si omogenizarea substratului nutritiv, inclusiv amendamentul calciu ( ipsos / var / creta furajera). Aceasta operatie are rolul de a dezinfecta substratul pentru ciuperci, astfel incat acesta sa fie liber de daunatori, insa nu sterilizat pentru a nu distruge substantele carbonice usor asimilabile si flora microbiana existenta in substrat, care ajuta la cresterea miceliului si dezvoltarea ciupercilor. Un alt aspect foarte important de care tinem cont este faptul ca, inainte de tratarea termica, amestecul omogenizat in prealabil, este lasat la inmuiere pe platforme, in jur de 1-2 zile. In apa de imbibare punem preventiv o cantitate de 80 grame Bavistin la 1.000 kg material. Dupa aceasta operatie, materialul il lasam la racit si scurs pana ajunge la temperatura de 2124C si umiditatea de 75-80%, cand se poate incepe insamantarea. Insamantarea cu miceliu prima etapa este cantarirea compostului si analizarea calitatii acestuia, verificandu-se respectarea urmatoarelor valori: - temperatura 21-24C - umiditatea 75 80% - PHul 5 7 Insamantarea se realizeaza automat cu utilaje speciale avand capacitati medii de 5 tone / compost / h. Materialul insamantat se pune in saci cu dimensiunile de: h 70/100 cm, diametrul 25 30 cm si grosimea 0.1 mm. Incubarea miceliului - perioada de incubare incepe din momentul insamantarii miceliului si se considera terminata cand sacii s-au albit, respectiv miceliul s-a impanzit, si urmeaza aparitia primordiilor (faza fructificarii). Ciupercile Pleurotus HK 35 necesita la incubare o temperatura situata in jurul valorii de 2022 C, pe durata a 10 15 zile. In timpul incubarii este interzisa pulverizarea de apa direct pe saci, dar este necesara mentinerea umiditatii la valoarea de 65 70 %, asadar, am montat dispozitive speciale cu diuze pe tavan care vor asigura necesarul de umiditate prin pulverizare de vapori de apa. Sacii nu trebuie sa fie lipiti unul de altul pentru a nu se autoaprinde, prezentand pericolul cresterii temperaturii, cu consecinta distrugerii miceliului, pentru rezolvarea acestui aspect am amenajat hala cu rafturi pentru depozitarea corespunzatoare a sacilor. Lumina nu este necesara pentru cresterea miceliului, astfel ca, in aceasta perioada, lumina se va folosi numai pentru orientare in interior. Aerisirea este redusa, executandu-se 2 schimburi de aer pe zi fiecare a cate 1 ora, curentii nu depasesc 0.2 m/s.

Dupa 18 20 zile de la insamantare, perioada de incubare se considera terminata si urmeaza o faza de maturizare, iar o data cu aparitia primordiilor prin orificiile sacului incepe perioada fructificarii. Aparitia primordiilor impune si factorul lumina, care este indispensabil pentru dezvoltarea carpoforilor. Intensitatea luminii si perioada de iluminare sunt realizate cu ajutorul becurilor reci (fluorescente) de nuanta albastruie, cu norma unui neon de 36 W pentru 2-3 mp. Necesarul de lumina este de 8 10 ore pe zi. Punem un mare accent pe respectarea conditiilor de microclimat ventilatie temperatura umiditate intensitatea luminii deoarece, o dereglare, sau depasire a valorilor recomandate, duce inevitabil la scaderea drastica a productiei, pana la compromiterea totala. Tratamentul bolilor si daunatorilor In cultura ciupercilor, exista posibilitatea contaminarii cu diferiti agenti patogeni si organisme daunatoare. Numeroase boli pot influenta aparitia si dezvoltarea unor mucegaiuri sau diferite ciuperci competitoare. In continuare vom prezenta pe scurt diferite boli, daunatori, mucegaiuri, acarieni sau nematozi ce se intalnesc in cultura ciupercilor. In categoria boli ciuperci, mucegaiuri, ciuperci parazite si competitoare se intalnesc: - pata bacteriana sau pata de bronz (Pseudomonas tolaasii) - boala de ghips alba (Monilia fimicola) - mucegaiul galben (Myceliophtora sulphurea) - mucegaiul verde (Trichoderma viride, Penicillium sp., Aspergillus sp.) - mucegaiul brun (Phymatotrichum sp.) - mucegaiul verde-masliniu (Chaetomium olivaceum) - ciuperci cerneala 1 (Coprinus comatus, Coprinus filamentarius) - ciuperci cerneala 2 (Catramentarius sp.) Pe langa aceste boli si acesti daunatori, in cultura ciupercilor se intalneste frecvent si stroma miceliana, ce reprezinta o crestere abundenta de miceliu, si formeaza o crusta impenetrabila pentru viitoarele ciuperci. Cei mai frecventi daunatori ce pot provoca daune importante sunt: nematozi, puricii ciupercilor, acarieni, tantari ciupercilor, mustele ciupercilor si viermii substratului. O statistica generala a acestora este: - nematozi Dytilenchus myceliophagus - acarieni Tyrophagus putrescentiae Pygmephorus mesembrine - puricii ciupercilor Tisanurea cenusie Hypogastrura manubrialis - mustele ciupercilor (cea mai cunoscuta) Drosophila funebris Heteropeza pygmea Megaselia nigra sau musca gheboasa. Acesti daunatori sunt extrem de frecventi in spatiile de cultura a ciupercilor, provocand daune insemnate in cazul tratamentelor gresite sau ineficiente. Pentru a evita acest lucru, vom efectua tratari preemergente ale compostului si vom efectua analize la intervale regulate de timp in vederea stabilirii gradului de prezenta al daunatorilor.

Tinand cont de preturile de comercializare practicate la ciuperci, pe piata si in magazine, am luat in calcul valorificarea productiei la pretul de 6 lei / kilogram datorita faptului ca marfa este preluata in sistem en-gross. IV. Plan de Marketing Din punct de vedere al analizei pietei de desfacere, am efectuat doua tipuri de analize, una primara si una secundara. In cadrul analizei primare am efectuat investigatii privind pretul de comercializare al ciupercilor in varianta en-gross si care este cantitatea ce poate fi absorbita pe piata. In urma analizei secundare, adica in urma consultarii informatiilor publice de specialitate am alcatuit o baza de date privind cele mai indicate metode de cultura pentru ciupercile Pleurotus HK 35. Aspecte privind metoda de cultura aleasa de noi si multe alte detalii, au fost prezentate in cea de a 3-a parte a planului de afaceri, in capitolul Produsul. Economie Piata noastra de desfacere este reprezentata de orasul Timisoara, in marimi absolute, acesta are o populatie de aproximativ 312.000 locuitori. Sa presupunem ca piata nostra tinta este de 70% din marimea pietei totale, adica aproximativ 218.400 potentiali consumatori ai produsului. Conform informatiilor de care dispunem, in proportie de peste 90%, ciupercile din hypermarket-uri sunt din import, pentru ca in Romania oferta de ciuperci este situata mult sub nivelul cererii, mai exact cererea este de 26 ori mai mare decat oferta. Capacitatea totala de absorbtie a produsului pe piata orasului Timisoara este de: 0.2 kg / an / persoana * 218.400 persoane = 43.680 kg / an Dupa cum am mentionat si in prima parte a acestui plan de afaceri, consumul mediu pe cap de locuitor in alte state din Uniunea Europeana, se situeaza intre 1.5 2 kg / an / persoana. Presupunem un consum mediu viitor pe cap de persoana de 1.5 kilograme in urmatorii 5 ani, capacitatea totala de absorbtie devine: 1.5 kg / an * 218.400 persoane = 327.600 kg / an Asadar, preconizam pentru urmatorii 5 ani, o crestere a pietei tinta de 15%, in urma cresterii consumului mediu pe cap de locuitor de la 200 grame / an in prezent, la 1.5 kilograme / an, in urmatorii 5 ani. Caracteristicile si beneficiile consumului constant de ciuperci Consumul regulat de ciuperci are beneficii importante pentru organismul uman. Persoanele care obisnuiesc sa introduca in alimentatia lor zilnica si ciupercile, sunt mult mai ferite de a dobandi unele afectiuni grave cum sunt asteniile, cancerul mamar, anemiile sau alte boli provocate de slabirea sistemului imunitar. Ciupercile contin toate vitaminele si mineralele de care organismul nostru are nevoie pentru a functiona sanatos (proteine, fier, potasiu, acid folic, vitamina A, B1, B2, C, D si zinc). Totodata, dintre toate legumele existente, se considera ca ciupercile sunt cel mai bun substitut pentru carne, ele fiind si mult mai usor de digerat.

In alta ordine de idei, ciuperciile au excelente proprietati conferite de antioxidanti, ceea ce le transforma in alimente minune in terapiile anti-cancer. Intr-un studiu interesant publicat in Jurnalul de Endocrinologie, autorii, au afirmat ca numarul de lipide este la fel de mic ca si nivelul de insulina, stimulat de proprietatile unor ciuperci, transformandu-le intr-un excelent supliment in procesul de slabire, ca de altfel si tratamentul pentru diabetici. Gratie continutul de potasiu, ciupercile, ajuta in reglarea tensiunii arteriale. Insa, nu este singurul beneficiu adus starii de sanatate, bogate in zinc, acestea lupta impotriva anxietatii si stresului. Sintetizarea continutului ciupercilor, la un consum de 100 grame: - 16 mg de vitamina B9; - 3,6 mg de vitamina B3; - 1,5 mg de vitamina B5; - 0,4 mg de vitamina B2; - 0,1 mg de vitamina B1; - 0,1 mg de vitamina B6; - 0,3 mg de cupru; - 0,5 mg de fier; - 9,0 mg magneziu; - 86,0 mg de fosfor; - 318 mg potasiu; - 9,3 mg seleniu; - 0,5 mg zinc si fibre. Dupa cum se poate observa, ciupercile contin suficienti nutrienti pentru o alimentatie echilibrata. Recomandarea specialistilor: consumati cate 3 ciuperci pe zi pentru a asigura organismului doza zilnica de vitamina B12. Consumatorii Dupa cum am vazut anterior, ciupercile sunt recomandate tuturor persoanelor, mai ales celor care au anumite afectiuni, sau, trebuie sa tina o dieta bazata pe un consum redus de calorii. O analiza detaliata a consumatorilor, presupune detalierea acestora pe grupe de varsta, nivelul de venit, clasa sociala, ocupatia, nivelul de educatie si alte caracteristici. Datorita beneficiilor consumului de ciuperci, nu este necesara o detaliere foarte atenta a acestor grupe delimitative, pentru ca, asa cum am mai spus, consumul este recomandat pentru toate persoanele, indiferent de varsta, sex, ocupatie etc. Produsul nostru se adreseaza, momentan, locuitorilor orasului Timisoara care isi fac aprovizionarea din urmatoarele hypermarket-uri: Metro (2 magazine), Selgros (2 magazine), Real (3 magazine) si Auchan (1 magazin). Competitia

In urma analizei noastre nu am gasit concurenti directi pentru noi, din punct de vedere al productiei de ciuperci, majoritatea comerciantilor de ciuperci nu se axeaza pe o cultura intensiva a acestora, ci mizeaza pe culturi sezoniere, si isi valorifica marfa in special pe pietele din oras, asadar, in zona noastra, avem concurenta zero pentru acest tip de activitate. Promovare Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe a reprezentantilor hypermarket-urilor, care s-au aratat foarte receptivi la oferta noastra de colaborare, astfel reusind sa negociem contracte de preluare a ciupercilor la pretul de 6 lei / kilogram. Locatia In ceea ce priveste locatia ciupercariei in discutie, aceasta se va situa pe un teren din zona marginala a orasului Timisoara. Administrarea sumelor ce trebuiesc incasate Dupa cum am mentionat, ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei saptamanal, de fiecare magazin in parte. Sunt 8 magazine cu care avem contracte de colaborare in prezent, si care achizitioneaza o cantitate saptamanala de 200 kilograme. Asadar, cantitatea preluata este de 1.600 kilograme ciuperci Pleurotus Hk 35, la pretul de 6 lei / kilogram, plata facandu-se pe loc. Aceasta genereaza un cashflow saptamanal de 9.600 lei si un cashflow lunar de 38.400 lei. Am ales aceasta modalitate de plata ca sa ne putem acoperii in mod constant cheltuielile lunare. Administrarea sumelor ce trebuiesc platite Lunar, avem urmatoarele cheltuieli: - cheltuieli cu salariile, inclusiv contributiile datorate la stat pentru fondul de salarii: 16.583 lei - cheltuieli cu intretinerea ciupercariei, inclusive TVA: 2.000 lei / luna. Dupa cum se poate observa, cheltuielile lunare totale sunt de 18.583 lei, care se platesc din incasarile lunare, in suma de 38.400 lei, ramanand o diferenta pozitiva de cashflow in valoare de 19.817 lei. Canalele de distributie Marfa va fi preluata in mod direct, de la sediul ciupercariei. V. Plan operational Productia

Produsul ce urmeaza sa il comercializam, va fi produs in propria noastra cipercarie, in urma contractelor negociate, ne-am angajat sa asiguram cantitatea de 2.000 kg ciuperci pe saptamana, ciupercile vor fi preluate de la sediul ciupercariei de un angajat al fiecarui magazin in parte. Dupa o profunda analiza si in urma consultarii diversilor specialisti, am aflat ca pentru a produce cantitatea de ciuperci mai sus mentionata, este necesar sa insamantam cu micelii aproximativ 10.000 kilograme compost (precizare: compostul va fi preparat de noi, conform retetei prezentate in partea III a acestui plan de afaceri). Productia de Pleurotus HK 35 variaza intre 20 30 kilograme / 100 kilograme compost. Am efectuat insamantarea miceliilor in serii, pentru a se putea obtine o cantitate saptamanala de 2.000 kg. Cantitatea totala a compostului insamantat este de 40.000 kg, cate 10.000 kg in fiecare camera de cultura. Locatia Ciupercaria se va construii pe un teren din zona marginala a Timisoarei, ea va fi formata initial din 4 camere de cultura, cu suprafata de 50 metrii patrati fiecare. Terenul dispune de urmatoarele utilitati: curent trifazic, drum de acces, apa de la retea. In afara camerelor de cultura, constructia va mai cuprinde si un birou, locatie pentru centrala (in vederea asigurarii temperaturii optime, necesare realizarii unei productii crescute), camera frigorifica si spatiu social pentru muncitori (vestiare si mini-sala de mese). Personal Pentru buna desfasurarea a activitatii ciupercariei, societatea are ca si personal : - un manager; - un contabil; - un tehnolog; - 5 muncitori. Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Managerul are si rolul de administrator, reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Managerul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii. Tehnologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea bunei desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai bune solutii pentru rezolvarea potentialelor probleme ce pot aparea. Selectarea acestuia a fost facuta printr-un site de recrutare, iar decizia de angajare a fost luata de comun acord de cei doi asociati, in urma analizarii cv-ului si testarii cunostiintelor in domeniu la sediul ciupercariei. VI. Management si Organizare

Management Ciupercaria va fi reprezentata de cei doi asociati, si anume Ivanis Dorel si Marcu Octavian, partea de administrare a acestei afaceri ii revine managerului Pantea Adrian, absolvent al Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor, specializarea Management Financiar, cu experienta in conducerea unei firme de 3 ani. Managerul, din punct de vedere al cunostiintelor teoretice, are si diploma de masterat in domeniul Administrarea Financiara a Afacerilor, din cadrul facultatii mai sus mentionate. Cunostiintele teoretice si experienta in conducerea unei afaceri il recomanda drept cel mai bun candidat pentru acest post, de aceea, asociatii si-au dat acordul pentru angajarea sa. Ca principale atributii, managerul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Organizare Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. In cazuri deosebite, daca se efectueaza ore suplimentare, acestea vor fi platite normal, la care de adauga un spor de 50% pentru fiecare ora lucrata in acest regim. Personalul: - un manager; - un contabil; - un tehnolog; - 5 muncitori. Managerul are in subordine directa contabilul si tehnologul, iar tehnologul raspunde de munca desfasurata de cei 5 muncitori. Contabilul, Mazilu Marius este absolvent al Facultatii de Economie si Administrare a Afacerilor, Timisoara, sectia Contabilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in prezent, doctorand in contabilitate. Tehnologul este specialist in cultura ciupercilor, principalele sale indatoriri fiind urmarirea bunei desfasurari a activitatii muncitorilor si alegerea celor mai bune solutii pentru rezolvarea potentialelor probleme ce pot aparea. Selectarea acestuia a fost facuta printr-un site de recrutare, iar decizia de angajare a fost luata de comun acord de cei doi asociati, in urma analizarii cv-ului si testarii cunostiintelor in domeniu, la sediul ciupercariei. Muncitorii au fost selectati prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste posturi nefiind necesare anumite calificari. Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada

sarbatorilor se vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in parte, si asa cum am mai mentionat, daca se lucreaza suplimentar se va acorda un spor de 50% pe ora, pentru intervalul lucrat in acest regim. VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 100.000 euro. Ambii asociati vor contribuii cu cate 50.000 de euro fiecare. Am luat in calcul o amortizare liniara a investitiei pe o perioada de 20 ani, amortizarea anuala fiind de 5.000 euro. Sfat: se poate beneficia de fonduri nerambursabile prin sprijinul statului, Programul National de Dezvoltare Rurala Masura 121 Modernizarea exploatatilor agricole sau Masura 123 Cresterea valorii adaugate la produsele agricole.

Structura investitiei: - suprafata de cultura: 200 mp (4 camere de cultura a cate 50 mp fiecare) - costurile constructiei camerelor de cultura: 200 mp * 130 euro / mp = 26.000 euro (in urma analizarii preturilor practicate in sectorul constructiilor, costul aproximativ este de 130 euro / mp) - dotarea cu rafturi a camerelor de cultura: aproximativ 20.000 euro (pret pe mp la rafturi din aluminiu: aprox 30 euro / mp) - sistem de conditionare / ventilatie, format din vaporizator cu camere de aer proaspat, camera de racire, camera de incalzire, distributie aer, fante de suprapresiune: 1 bucata costa aproximativ 5.600 euro; 4 * 5.600 = 22.400 euro - sistem de comanda si control pentru o camera cu senzori temperatura aer / compost, pompa CO2, computer central: 1 bucata costa aproximativ 3.800 euro; 4 * 3.800 = 15.200 euro - centrala termica: aproximativ 3.000 euro - sistem de umidificare: aproximativ 1.000 euro - achizitie parcela 1.000 mp, la pretul de 10 euro / mp: 10.000 euro VIII. Plan financiar Previzionarea veniturilor - contracte negociate cu 8 magazine - 200 de kg preluate saptamanal de fiecare magazin - 1.600 kg saptamanal - 6.400 kg / luna - 76.800 kg / an Venituri anuale: 76.800 kg / an * 6 lei / kg = 460.800 lei Previzionarea cheltuielilor

Cheltuieli cu salariile

Contributii datorate la stat pentru salarii: 28.55% Total cheltuieli anuale cu salariile: 154.800 * 1.2855% = 198.995 lei / an Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA

Cheltuieli cu achizitionarea materiilor prime pentru prepararea compostului: 15.000 lei / an Total cheltuieli: 198.995 lei + 24.000 lei + 15.000 lei = 237.995 lei Vom lua in calcul si o alta categorie de cheltuieli, si anume, cheltuieli neprevazute in proportie de 20% din valoarea totala a cheltuielilor. Cheltuieli neprevazute: 20% * 237.995 lei = 47.599 lei Cheltuieli anuale totale: 237.995 lei + 47.599 lei = 285.594 lei Venituri anuale totale: 460.800 lei Cheltuieli anuale totale: 285.594 lei Profit brut = venituri cheltuieli = 175.206 lei Profit net = profit brut impozit pe profit = 175.206 28.033 = 147.173 lei Din profitul net se scade amortizarea anuala in suma de 5.000 euro, adica 21.000 lei (calculata la cursul BNR de schimb euro leu din data de 10 martie 2011). Profitul net ramas in urma acestei operatiuni este de 126.173 lei. Sfat: este indicat sa se pastreze toate informatiile care au fost baza dumneavoastra de calcul, in cazul in care afacerea se indeparteaza de ceea ce ati planuit, trebuie sa puteti accesa acele informatii pe baza carora ati luat anumite decizii. In concluzie, toate aceste informatii fiind atent detaliate si analizate, putem afirma ca acest proiect este fezabil si poate fi implementat. Norme legale pentru comercializarea si cultivarea ciupercilor le gasiti aici.

Conditii pentru cultivarea ciupercilor si comercializarea lorScris de Cheti in Ciuperci, Plante

Publicat in Octombrie 27, 2010 cu 1 Comentariu

Calitatea, modul de ambalare, etichetare a produselor alimentare sunt reglementate prin Legi, Hotarari de Guvern, Norme de aplicare, Ordine, etc. Orice referiri la anumite conditii ce trebuiesc indeplinite pentrucultivarea ciupercilor si comercializarea lor, este necesar si corect sa faca trimitere la reglementarile legale in vigoare.

Cultivarea ciupercilor si comercializarea lor este in general incadrata cu producerea si comercializarealegumelor. Deorece se produc multe confuzii sau informari (intentionat) gresite legate de modul de comercializare a legumelor, fructelor si ciupercilor, prezentam in continuare detaliile privind sortarea, ambalarea, etichetarea, depozitarea legumelor si ciupercilor cultivate. Hotararea Guvernului nr. 106 din 7.02.2002 , publicata in Monitorul Oficial nr. 147 din 27.02.2002 cu modificarile ulterioare arata in articolul 5:

Etichetarea alimentelor preambalate

Eticheta trebuie sa contina informatii clare si usor de inteles privind caracteristicile produsului. Etichetele alimentelor trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:

-denumirea sub care este vandut alimentul -lista ingredientilor -cantitatea ingredientilor pentru cele care dau specificitate produsului -cantitatea neta pentru produsele alimentare preambalate -data durabilitatii minimale; sau -data limita de consum pentru alimentele cu perisabilitate microbiologica

-conditii de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii speciale -numele si sediul (adresa postala) producatorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; -numele si sediul (adresa postala) importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania, in cazul alimentelor din import -locul de origine sau de provenienta al alimentului, numai in anumite cazuri (zona, tara de origine) -instructiuni de utilizare, daca este necesar -concentratia alcoolica, in anumite cazuri

Eticheta poate fi orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la ambalajul acestuia;

Sunt definite:

data durabilitatii minimale data stabilita de producator pana la care un produs alimentar isi pastreaza caracteristicile specifice in conditii de depozitare corespunzatoare; produsele pentru care se stabileste data durabilitatii minimale nu trebuie sa fie periculoase nici dupa aceasta data;

ingredient orice substanta, inclusiv aditivii, utilizata la producerea sau la prepararea unui aliment si care va fi continuta si de produsul finit ca atare sau intr-o forma modificata

termen de valabilitate limita de timp, stabilita de producator, pana la care un produs perisabil sau un produs care in scurt timp poate prezenta un pericol imediat pentru sanatatea consumatorilor isi pastreaza caracteristicile specifice, daca au fost respectate conditiile de transport, manipulare, depozitare si pastrare; pentru produsele alimentare acesta reprezinta data limita de consum;

lot un ansamblu de unitati de vanzare dintr-un aliment fabricat, prelucrat sau ambalat in condiii practic identice

Observatii: Nu este obligatorie mentionarea tipului si sursei de miceliu pe eticheta, situatie similara in cazul semintelor la legume, fructe, etc.

Referitor la utilizarea materialului de inmultire a ciupercilor de cultura miceliu va prezentam cadrul legal in care se poate produce sau comercializa si conditiile necesare.

ORDIN MAPAM Nr. 564 din 29.08.2003

Anexa nr. 8 la reguli si norme tehnice interne

Reguli si norme tehnice specifice privind producerea, controlul si certificarea calitatii materialului de inmultire pentru ciuperci comestibile cultivate, comercializat pe teritoriul Romaniei

CAPITOLUL I

Domeniul de aplicare

Art.1. (1) Prezentele reguli si norme tehnice specifice se aplica speciilor care nu sunt reglementate de legislatia comunitara, produse si comercializate pe teritoriul Romaniei, in completare la prevederile Regulilor si normelor tehnice interne privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul si/sau certificarea calitatii semintelor si materialului saditor din unele specii de plante produse si comercializate pe teritoriul Romaniei.

(2) Prezentele reguli si norme tehnice specifice se aplica materialului de inmultire din urmatoarele specii si hibrizi interspecifici si intraspecifici de ciuperci comestibile cultivate:

1. Agaricus bisporus (Lange) Imbach; Agaricus bitorquis (Quelet) Sacc. 2. Pleurotus ostreatus (Jacq.ex Fr) Kumm: Pleurotus florida Eger; Pleurotus sp. 3. Lentinus edodes; 4. Coprinus comatus; 5. Stropharia rubra rugosa.

CAPITOLUL II

Categorii admise

Art.2. (1) Se supun inspectiei si certificarii materialul de inmultire Prebaza, Baza, Certificata, admis la producatori inregistrati, astfel : a. Materialul initial pastrat in conditii de izolare si mentinere a caracterelor tulpinii (varietatii) asa cum au fost descrise de ameliorator. Materialul initial constituie materialul amelioratorului. b. Cultura mama este provenita in descendenta directa din materialul initial al amelioratorului si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. c. Cultura pura provine direct din cultura mama, intr-o singura generatie vegetativa, pe mediu nutritiv proaspat, realizat in conditii sterile de laborator si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Ea constituie prima veriga in producerea industriala a miceliului (ca material de insamantare). Cultura pura se livreaza insotita de acte de provenienta si calitate, in care se mentioneaza: specia, tulpina, data executarii pasajului, puritatea varietala si caracterele tipului de miceliu, conditii de pastrare.

Cultura mama si cultura pura constituie materialul de inmultire din categoria Prebaza.

d. Inoculul (miceliul intermediar) se obtine din cultura pura si este destinat obtinerii miceliului pentru insamantare intr-o singura generatie si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Se livreaza insotit de documente de provenienta: documentele de calitate ale culturii pure, contractul de multiplicare, daca este cazul, acordul proprietarului tulpinii in cazul cand aceasta este protejata. De asemenea, vor fi specificate: suportul nutritiv si data inocularii, puritatea biologica, conditiile de pastrare. Perioada de utilizare a inoculului nu trebuie sa depaseasca 45 de zile de la obtinerea inoculului, pentru Pleurotus sp. si, respectiv 60 de zile pentru Agaricus sp.

Inoculul constituie material de inmultire din categoria Baza.

e. Miceliul comercial reprezinta un preparat biologic obtinut in conditii sterile de laborator si este destinat, in urma cresterii in substratul de cultura, productiei de ciuperci comestibile si pastreaza

caracterele genetice specifice tulpinii insamantate. Se realizeaza, de regula, pe suportul de crestere din boabe de cereale (grau, orz, secara, mei, s.a). Se livreaza in pungi de 1-10 kg pastrate, de regula, la temperatura de 2 4 C. Miceliul comercial constituie material de inmultire din categoria Certificat.

(2) Generatiile anterioare materialului de inmultire Prebaza pot fi supuse controlului si vor circula cu act de garantare a autenticitatii emis de creator sau mentinator.

CAPITOLUL III

Controlul identitatii si calitatii materialului de inmultire

Sectiunea I. Conditii tehnice de calitate ale materialului de inmultire

Art.3. Conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialul de inmultire al ciupercilor comestibile cultivate sunt urmatoarele: a. Aspect culoare: suportul de crestere e format din boabe de grau, orz, secara, mei, sorg, cu suprafata pericarpului boabelor impanzita (acoperita) cu miceliul ciupercii, de culoare si aspect specific speciei si tulpinii; b. Miros: caracteristic de ciuperca, in functie de specie; c. Gradul de impanzire/acoperire a boabelor cu miceliu admis pentru comercializare este minimum 80 % in perioada de incubare. d. Puritatea varietala a culturii de miceliu din tulpina specificata