Examenul La Preturi Intrebari Si Raspunsuri

40
1.Abordarea conceptului de preţ în teoria economică Pretul- concept multidimensional care prin valentile sale ec. Se dovedeste a fi atit un instrument macro-ec. Cit si unul micro-ec. Pe care interprinderea il poate utiliza ca element de baza in deciziile sale strategice si tactice. In activitatea oricarei intreprinderi producatoare de bunuri servicii P detine un rol special de max. Importanta pentru atingerea obiectivului final-maximizarea profitului. P. pietii reprezinta o cantitate de moneda pe care cumparatorul este dispus si poate sa ii ofere producatorului in schimbul bunului pe care acesta il poate oferi. P se poate manifesta prin formele : 1. Tarif-servicii 2. taxa – plati la buget 3. impozite 4. salariul 5. dobinda 6. dividente La baza definiri P sta conceptul de valoare,aceasta fiind abordata in diviziuni diferite ce corespund anumitor scoli si curente de gindire ec. : teoria utilitatii marginale ,obiectiva, subiectiva I. conform primei teorii valoarea unei marfi e determinata de utilitatea pe care consumatorii o atribuie bunurilor . Marimea ei fiind o functie si a raritatii marfii respective (w.jevosn menger marshall ) II. Conform teoriii 2 la baza unui bun sta raritatea acesteia si ch. De munca vie si materializata implicata la realizarea sa.(william , petty, d.ricardo) teoria obiectiva face distinctia intre valoarea de intrebuintare si de schimb.Prima nu o pate crea pe a doua , din moment ce lucrurile cele mai utile nu au valoare de schimb iar bunurile avind mare valoare de schimb fiind putin utile .Utilitatea fiind nu si masura acestuia. III. Teoria 3 considera ca la baza P se afla utilitatea bunurilor . (walras , menger ) Indeferent de cantitatea depusa pentru obtinerea unui bun economic aceasta capata valoarea numai in masura in care este ceruta pe piata .Ei confera cererii un rol determinant in determinarea valorii de schimb a P. Valoarea unei marfi este cu atit mai ridicata cu cit ultima unitate cinsumata are o utilitate mai mare . marshal a propus o pozitie de compromis la formarea P . S. Participa in aceeasi masura ca si D. preţul reprezintă cantitatea de bani pe care cumpărătorul o plăteşte în schimbul unei unităţi de bun economic, suma pentru transferarea drepturilor de proprietate asupra unui bun de la o persoană la alta. 2.Funcţiile preţului Esenta oricarei categorii ec. Poate fi cunoscuta in toata amploarea sa prin studierea functiilor indeplinite. In cadrul mecanismelor ec-ic financiar preturile au functiile: 1. Funcţia de instrument de măsură, prin care se măsoară consumurile de muncă, materie primă, materiale ş.a., precum şi mărimea profitului

description

raspunsuri preturi si tarife Examen

Transcript of Examenul La Preturi Intrebari Si Raspunsuri

1

1.Abordarea conceptului de pre n teoria economic

Pretul- concept multidimensional care prin valentile sale ec. Se dovedeste a fi atit un instrument macro-ec. Cit si unul micro-ec. Pe care interprinderea il poate utiliza ca element de baza in deciziile sale strategice si tactice.

In activitatea oricarei intreprinderi producatoare de bunuri servicii P detine un rol special de max. Importanta pentru atingerea obiectivului final-maximizarea profitului.

P. pietii reprezinta o cantitate de moneda pe care cumparatorul este dispus si poate sa ii ofere producatorului in schimbul bunului pe care acesta il poate oferi.

P se poate manifesta prin formele :

1. Tarif-servicii

2. taxa plati la buget

3. impozite

4. salariul

5. dobinda

6. dividente

La baza definiri P sta conceptul de valoare,aceasta fiind abordata in diviziuni diferite ce corespund anumitor scoli si curente de gindire ec. : teoria utilitatii marginale ,obiectiva, subiectiva

I. conform primei teorii valoarea unei marfi e determinata de utilitatea pe care consumatorii o atribuie bunurilor . Marimea ei fiind o functie si a raritatii marfii respective (w.jevosn menger marshall )

II. Conform teoriii 2 la baza unui bun sta raritatea acesteia si ch. De munca vie si materializata implicata la realizarea sa.(william , petty, d.ricardo) teoria obiectiva face distinctia intre valoarea de intrebuintare si de schimb.Prima nu o pate crea pe a doua , din moment ce lucrurile cele mai utile nu au valoare de schimb iar bunurile avind mare valoare de schimb fiind putin utile .Utilitatea fiind nu si masura acestuia.

III. Teoria 3 considera ca la baza P se afla utilitatea bunurilor .(walras , menger ) Indeferent de cantitatea depusa pentru obtinerea unui bun economic aceasta capata valoarea numai in masura in care este ceruta pe piata .Ei confera cererii un rol determinant in determinarea valorii de schimb a P. Valoarea unei marfi este cu atit mai ridicata cu cit ultima unitate cinsumata are o utilitate mai mare . marshal a propus o pozitie de compromis la formarea P . S. Participa in aceeasi masura ca si D.

preul reprezint cantitatea de bani pe care cumprtorul o pltete n schimbul unei uniti de bun economic, suma pentru transferarea drepturilor de proprietate asupra unui bun de la o persoan la alta.

2.Funciile preului

Esenta oricarei categorii ec. Poate fi cunoscuta in toata amploarea sa prin studierea functiilor indeplinite. In cadrul mecanismelor ec-ic financiar preturile au functiile:

1. Funcia de instrument de msur, prin care se msoar consumurile de munc, materie prim, materiale .a., precum i mrimea profitului

2. Funcia de stimulare a productiei si circulatia marfii se manifest prin mrimea profitului inclus n structura preului.

3. Funcia de distribuire si redistribuire a a venitului national rezid din faptul c preul oscileaz n jurul valorii sub influena factorilor pieei

4. Funcia de prghie a politicii economice prin care se stimuleaza dezvoltarea anumitor ramuri strategice.

La nivel macroeconomic:

3.Sistemul de preuri

Totalitatea preurilor care stau la baza schimburilor de mrfuri pe piaa intern i internaional, precum i totalitatea relaiilor dintre ele formeaz sistemul de preuri. se deosebesc 3 tipuri de sisteme de preuri:\Sistemul de preuri administrate- se bazeaza pe stabilirea unitara si coordonata a preturilor de catre stat.Piata nu are nici o influiemta asupra nivelului si dinamicii lor.Se creaza dezichilibru shi care pot provoca inflatia si preturi ireale.Sistemul de preuri libere-se formeza sub influienta factorilor pietei drept decizie cu privire la P revine producatorilor.P final urmind sa fie stabilit prin intermediul necocierii dintre prducator si consumator.Sistemul de preturi mixt-se formeaza prin interactiunea dintre D shi S (conjuctura pietei) statul intervenind in situatii de dezichilibru, pericol de inflatie.La etapa actual sistemul de preuri n R. Moldova include urmtoarele categorii de preuri:1. dup modul de formare: preuri libere,preuri reglementate.

2. dup domeniul de aplicare:preuri cu ridicata (en-gros),preuri de achiziie a produciei agricole pentru necesitile statului,preuri de consum: la produse alimentare, la mrfuri nealimentare, tarife la serviciipreuri n construcii capitale,dobnda (preul creditului),salaruil (preul muncii),preul la pmnt i resurse naturale.

4.Tipurile preurilor i clasificarea lor

Gruparea preurilor n categorii omogene distincte se poate face n funcie de mai multe criterii:

1 criteriu: modul de formare

1. preuri libere, negociate ntre agenii economici;

2. preuri reglementate de ctre organele care au dreptul de decizie n domeniul de pre.

2 criteriu: domeniul de aplicare

1) preuri fundamentale: Preuri ale productorului:-de achiziie a materiilor prime,-cu ridicata n cadrul comerului cu ridicataPreuri ale comerciantului:-en gross,-en detail;Preuri de transfer stabilite pentru un produs intermediar care face obiectul comerului intern n cadrul unei firme

2) preuri funcionale: Preuri de ofert:-de catalog,-de list,-de cotaii,-de deviz;Preuride eviden:-medii,-de prognoz;Preuri de import-export;Preuri mondiale;Preuri efective:-de contract,-de burs,-de licitaie,-de consum

3 criteriu: modul n care reacioneaz la variaia anumitor factori:

1. variabile se schimb cu uurin n funcie de influena factorilor;

2. fixe ii pstreaz ( prin deciziile celor care au abilitate ) acelai nivel un timp mai ndelungat;

3. semivariabile sunt fixate limitele pna la care, sau de la care ele se pot ridica ori cobor.

4 criteriu: aria geografic i intervalul de timp:

1. unice - valabile pentru toat ara i pentru tot timpul anului;

2. difereniate - sunt stabilite la nivele diferite de la o zon la alta sau de la un sezon la altul.

5 criteriu: modul de luare n consideraie a TVA:

1. preuri cu TVA;

2. preuri fr TVA.

5.Factorii de influen i procesul formrii preurilor

Preurile bunurilor sunt influenate de o serie de factori economici, tehnici, naturali etc. Generaliznd, putem scoate n eviden 5 factori de baz.1) Cererea;

2) Oferta;

3) Concurena;

4) Reglementarea de stat5) Costuri de productieFactori ce determin reducerea preurilor:

-Majorarea volumului de producie (efectul economiei de scar); Reducerea cererii n paralel cu creterea ofertei; Sporirea productivitii muncii; Progresul tehnico-tiinific; Existena concurenilor; Cote reduse ale impozitelor pe consum; Reducerea costurilor de realizare prin crearea reelelor proprii de comercializare; Rata sczut a inflaiei; - Stabilitatea valutei naionale etc.

Factori ce determin creterea preurilor:

- Reducerea volumului de producie i a productivitii muncii; Oferta deficitar; Existena monopolurilor sau ale cartelurilor de preuri; Creterea costurilor resurselor utilizate; Cote nalte ale impozitelor pe consum; Instabilitatea economic; Implicarea intermediarilor; Rata nalt a inflaiei; Perfecionarea parametrilor produselor, sporirea calitii etc.6.Politica de pre ca element al politicii de marketing.

Politica de marketing firma i definete poziia sa fa de 4 variabile, care formeaz mixul de marketing i care constituie un instrument de promovare a acestei politici:

Produsul reflect calitatea, modelul, dimensiunea, ambalajul, marca etc;

Preul include stabilirea preului la diferite etape ale vieii economice a produsului, reducerile i ofertele speciale, adaosurile etc;

Plasamentul (distribuia) reflect canalele de distribuie, logistica (depozitarea, transportul), metodele de vnzare etc;

Promovarea publicitatea, public relations, merchandisigh etc.

Din perspectiva MK P cea mai mobila componenta a mixului,el poate fi modicat rapid spre deosebire de alte componente ale mixului de MK, iar schimbarilor de pret atrag un raspuns imediat din partea pietei.

Conceptul de voaloare folosit in MK ete diferit de cel utilizat in lit. economica.La nivelul careia are 2 afirmatii

Val. De intrebuintare

Val. De schimb

P.element major al mixului de MK, insa deciziile cu privirile la aceasta tb coordonate in mod atent cu cele privind produsul, promovarea, plasament..De stabilitatea P depinde rentabilitatea I .

P. doar aduce venit permitind acoperirea costurilor si obtinerea de profit.

P.este unul din cele mai vizibile variabile fiind usor perceptibila de catre consumator,iar atunci cind poate fi controlat de la nivelul I beneficiaza de un grad ridicat de flexibilitate. Astfel modificare P poate sa dirijeze modificari la nivelul cantitaii de bunuri sauservicii ce ar putea fi platite de cumparatori

Locul P in cadrul mixului de Mk:

Comarativ cu restul elementelor, P ar parea sa reprezinte pt consumatori mai degraba un element de cost decit unul privind profitul.

Reprezentarea grafica in cadrul mixului de MK

Politica de pre cuprinde un ansamblu corelat de principii, norme, msuri i metode concrete, prin care o firm i definete poziia fa de preul produselor sale, n vederea ndeplinirii unor obiective specifice anumitor perioade, i anume:

1. SUPRAVIEUIREA Es.se practica un nivel minim de pret,se recupereaza costurile,profit neesential.S.mentinerea pe piata.C.-concurenta puternica,modificarea preferintelor consumatorilor, lichidarea scopurilor.Ef.-nu poate fi inlocuit cap.fix,dividente minime.

2. MAXIMIZAREA PROFITULUI Es.-se alege nivelul pretului ce asigura profitul curent max. S.-favorizarea rezultatelor ec-financiare pe TS.C-conditii de incertitudine de ec in tranzitie, instabilitae.Ef-afecteaza negativ rezultatele ulterioare3. MAXIMIZAREA VOLUMUL VINZARILOR-Es-bunul se produce in Q mari P fiind dimensionatdupacerere.Se ofera comisioane intermediarilor.S-obtinerea incasarilor maximale in cadrul fiecarui seg. De consumatori. Ef.-conduce la o buna pozitionare a firmei.

4. MAXIMIZAREA COTEI DE PIATA-Es.-bunul se produce in Q mari shi este destinat pietelor sensibile la P.S.-obtinerea efectului economiei de scara(reducerea costurilor unitare) stabilirea P mici pt stimullarea D.Ef.-ca raspuns concurentii pot sa intreprinda masuri de reducere a P si de atragerea a clinetilor.

5. FRUCTIFICAREA LA MAXIM A VINZARILOR PE PIA-Es.-se stabileste un P mai mare pt produsul destinat anumitor segmente de consum cind vol vinzarilor vinzarilor scade P la un nivel mai atragator pt alte seg.S.-obtinerea profiturilor mari.Ef.-reducerea ulterioara a P,poate avea urmari negative asupra vol vinzarilor.

6. PROMOVAREA IMAGINII PRODUSULUI-Es. Se stabilesc preturi inalte pt produse caliatative care au fost recunoscute de consumatori.S recuperarea costurilor legate de eforturile majorarii calitatii , de cercetarile stiintifice efectuate de modificarea substantiala a politicii ,distributiei. Ef obtinerea pozitiei de lider in calitate.

7.Strategia de pre. Tipuri de strategii n domeniul formrii preurilor.

Strategia de pre reprezint un set de metode utilizate de ntreprindere n vederea realizrii practice a obiectivelor stabilite de politica de pre. Elaborarea unei strategii de pre presupune trei etape: culegerea informaiei, analiza strategic i constituirea strategiei. Aceste etape includ urmtoarele activiti:

Culegerea informaiei1) evaluarea costurilor legate de producie i realizare presupune elucidarea costurilor care influeneaz nemijlocit producia i realizarea

2) concretizarea scopurilor financiare n direcia obinerii profitului minim, mediu sau maxim pe o anumit perioad;

3) determinarea concurenilor Analiza strategic

4) analiza situaiei financiare a ntreprinderii

5) analiza segmentar a pieei analiza concurenei n condiiile unei piee concrete scopul creia este prognozarea reaciei posibile a concurenilor asupra preului;

6) evaluarea influenei statului asupra mecanismului

Constituirea strategiei

7) determinarea strategiei finale lund n eviden toi factorii enumrai.

Strategiile de pre la ntreprindere cuprind urmtoarea clasificare:

1. Srategia preurilor nalte (strategia de smntnire), se folosete n cadrul fundamentrii preurilor pentru produsele exclusiv noi. Firma stabilete preuri iniial nalte, orientate spre anumire segmente a consumatorilor, de regul pentru cei cu venituri mari sau pentru cei ambiioi care in cu tot dinadinsul s posede produsul respectiv. La aceast etap firma se afl pe poziia de monopol, deci poate utiliza politica preurilor nalte, care au ca obiectiv principal recuperarea imediat a investiiilor. Atunci cnd vnzrile se reduc, se reduc i preurile, firma orientndu-se spre alte segmente de cumprtori. 2. Strategia preurilor medii este caracteristic firmelor care au ca scop obinerea profitului pe termen lung. Aceast strategie este considerat ca fiind cea mai corect fiindc practicarea ei exclude rzboiul preurilor, nu favorizeaz apariia concurenilor n ramur i genereaz un profit rezonabil calculat la capitalul investit

3. Strategia preurilor joase (strategia de acaparare a pieii), firma stabilete iniial preuri mici pentru produsele unice. Firma n acest caz tinde s acapareze piaa chiar de la nceput, s nregistreze vnzri mari pe seama crora s recupereze capitalul investit. Atunci cnd produsul este recunoscut de consumatori se recurge la anumite majorri de pre. Practicarea acestei strategii trebuie executat cu atenie, fiindc orice eroare nu va face posibil recuperarea investiiilor, fapt ce va afecta rezultatele financiare a ntreprinderii. La fel, exist riscul ca majorrile ulterioare de pre s nu fie acceptate de cumprtori i firma s fie nevoit s practice n continuare preurile iniiale.4. Strategia preurilor int

5. Strategia preurilor legate, la stabilirea crora se iau n calcul preurile de realizare i cheltuielile legate de exploatare (deservirea tehnic);

6. Strategia urmrii dup leader, cnd preul produciei firmei leader este considerat ca o variabil dat

7. Strategia preurilor neschimbate. n condiiile schimbrii permanente al preurilor la resurse i materii prime, costurile nu pot rmne aceleai pe o perioad lung de timp. Pentru a exclude majorri de pre se recurge la reducerea greutii, mrimii .a.

8. Strategia preurilor psihologice, fixate la un nivel cu puin mai redus dect o cifr rotund i creaz iluzia unor preuri mai mici (1,99 etc);

9. Strategia calitate-pre. Orice firm este confruntat cu problema poziionrii produsului su pe un nivel mediu al calitii i preului, inferior sau superior acestora.

Strategiile 1, 5, 9 pot fi aplicate concomitent de firme diferite pe aceeai pia, cu condiia c exist trei categorii de consumatori pe fiecare pia, unii interesai de calitate, alii de pre, iar alii interesai att de calitate, ct i de pre i care pun balana ntre aceste dou elemente. Strategiile 2, 3, 6 constituie o ameninare pentru strategiile anterioare, deoarece se ofer produse de calitate ridicat sau medie, dar la un pre mediu sau sczut. Strategiile 4, 7 i 8 reflect un pre prea mare comparativ cu calitatea produselor, determinnd reacia negativ a cumprtorilor, care se vor simi nelai mai ales n cazul strategiei 7

10. Strategia utilizrii adaosurilor i reducerilor de pre, cuprinde urmtoarele tipuri:

Adaos la pre ce decurge din o comand special a clientului, calitatea excelent, oferirea de servicii suplimentare sau cnd pentru marfa procurat se pltete n rate.

Reducerea de pre pentru plata cash Reducere pentru volumul achiziiei:reduceri necumulative;reduceri cumulative

Reduceri extrasezoniere ce pot constitui pn de la 10-15% pn la 50-75%.

Reducere pentru clienii fideli, ce poate atinge 15-30%.

Reducere funcional Reducere progresiv pentru achiziionarea unei serii de produse n termenii stabilii anterior.

Reduceri de dealer Reduceri speciale n cazul realizrii seriilor de prob .

Reduceri ascunse

Reduceri n cazul utilizrii unui ambalaj pentru dou sau mai multe produse

Reduceri practicate pentru bunurile ce au o cerere nalt pentru a stimula i mai mult vnzrile.

Reduceri practicate cu ocazia unor srbtori, jubilee

Vnzarea prin lichidarea stocurilor de mrfuri ce nu se bucur de succes Reduceri de club, oferite membrilor diferitor cluburi asociate

Reduceri practicate n rile arabe, din Balcani i din Asia.

8.Formarea preului n cadrul ciclului vital al produsului.

Ciclul de via al unui produs sau viaa economic a produsului reprezint perioada de timp cuprins ntre momentul lansrii produsului nou pe pia i cel al retragerii sale definitive de pe pia, ca urmare a dispariiei nevoilor pentru care a fost creat sau a apariiei altui produs nou, care satisface aceleai nevoi dar la un grad mai superior. Fiecrui produs i este caracteristic o anumit durat de via, alctuit din mai multe etape sau faze prin care trece produsul. Corespunztor fiecrei etape din ciclul su de via produsul solicit o anumit politic de marketing:1 etap : constituirea pieei produsului ( cercetarea, proiectarea i asimilarea n fabricaie ). Odat cu lansarea unui produs nou, pentru care utilizatorii manifest interes, are loc tendina de maximizare a consumului prin maximizarea produciei, ceea ce conduce la obinerea de preuri mari, profituri mari nc de la nceputul desfacerii;2 etap : creterea i maturizarea produsului paralel cu tendina de maximizare a consumului se declaneaz i cerina minimizrii costurilor. Ca urmare a polarizrii factorilor de producie pentru anumite bunuri cele mai solicitate pe pia, pe seama creterii produciei, scade costul unitar crendu-se premize pentru reducerea preului. Aceast tendin pune sub control costurile i profiturile, imprimndu-le treptat tendina de reducere;3 etap : declinul uzura moral ce cauzeaz creterea costurilor de producie, reducerea considerabil al preurilor n cocnordan cu reducerea cererii la produsul respectiv.Dup anumite statistici ce s-au efectuat pe plan mondial s-a apreciat c un produs poate avea o durat de via cuprins ntre 5-15 ani. 9.Particularitile formrii preului pe piaa cu concuren perfect.

1 )Piata cu conc. perfecta modelul teoretic , o situatie ideala imaginata de scoala neoclasica mai ales de Pareto si Walras*produse relativ omogene *atomicitatea pietii -agentii cererii si ofertei sunt intr-un numar mare*intrarea iesirea libera de pe de pe piata se presupune ca agentii pietei nu intimpina bariere juridice,economice,intitutionale ; iar intrarea iesirea pe piata se efectueaza pe rationament economic

Deoarece volumul vinzarilor unei firme in cond. concur. perfecte constitue o pondere mica in oferta totala de bunuri cresterea sau midificarea vol. de produse a firmei nu va influenta pretul de piata al acestui bun sau serviciu.Firma nu poate influenta P. Dar este primitoar de P. : in aceste conditii P unui bun al unei firme conceret este dictat de coonditiile pietii se nu depinde de volumul pietii ,productiei , deci venitul total (TR) din vinzarea acestui produs =P8QMR (venitul marginal )-sporul venutului obtinut in rezultatul vinzarii suplimentare al unei unitati de produs MR=PATR(venitul mediu )este egala in conditiile concurentei pure =MR= P Perioada pe TS perioada care este insuficienta pentru intrarea iesirea concurentilor in ramura.Perioada pe TL invers.TS pe 2 cai : a) firma comapara TR cu TC in functie de diverse Q de produse si va alege acel volum pentru care diferenta dintre acestea este max. TR-TC=PmaxB) in practica cind firma deja produce in fata ei apare intrebarea ce va aveaea din producerea unei uneitati suplimentarede produs sau pina la ce ea va continua sa-si mareasca productia.firma va continua sa cresca cont. De producere, pina cind MC=MR,astfel firma este cointeresata sa mareasca oferta pentru ca fiecare unit vinduta ii aduce cistig MCMR interprinderea va inceta sa produca unit. suplimentare.

Pe TS firma se poate confrunta cu situatia de a suport pierderi, cind scade P de piata .Astfel comportamentu firmei poate fi dublu:*sa continua sa produca minimizind pierderile >*firma inceteaza provizorie activitateaSunt posibile 3 situatii cu care se confrunta firma in conditii conc. Perfecte1)Producind in conditii P=MR=MC, firma inregistrind profit , indicatorul P stabilit pe piata , depaseste C unitar al produsului firmei .2)In conditiile red. Pret., subnivelul cost. unitar, dar care este superior niv. minim al cost. mediu variabil (AAVC) firma va minimize pierderile adica va acoperi partial VC si FC, AVC