8/3/2019 Examen Sesiune MPT Rezolvat

1/4

01. Avantajele proceselor tehnologice de stantare si matritare:

simplitatea in procesul de lucru; durata redusa de prelucrare

precizie mare a dimensiunilor; calitate superioara a suprafetelor

prelucrate,productivitate mare; pierderi de material prin deseuri

minime sculele aud o durata mare de functionare ; procesele deproductie pot fi micronizate , automatizate , robotizate;

2. Prelucrari tehnologice prin forfecare:Forfecarea este operatia de taiere prin care suprafata de rupere serealizeaza cu ajutorul a 2 taisuri ascutite. Utilajul tehnoligic estefoarfecele cu lamele paralele sau foarfecele cu discuri

3. Prelucrari tehnologice prin stantare:Este operatia de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este

taiat in 2 sau in mai multe parti distincte cu ajutorul unei scule numitastante. Stanta este alcatuita din mai multe parti principale: a) placataietoare ; b) poansonul

In elth sunt cateva operatii de stantare: retezarea, decuparea,perforarea, crestarea, tunderea, slituirea.

4. Tipuri de stante: in functie de operatiile pe care le executastantele pot fi:

stante cu actiune simpla: decupeaza printr-o singura lovitura ofigura, un contur inchis, de exemplu alezajul de ax de la tola rotor. Intimpul lucrului unei stante simple de decupat, tola este strapunsa depoanson, iar elementul decupat cade liber prin alezajul din placa detaiere. In timpul cursei de intoarcere, tola este scoasa de pe poansonde catre un dispozitiv special numit aruncator astfel incat la sfarsitulcursei stanta este pregatita pentru o noua actionare;

cu actiune succesiva: pot executa mai multe operatii de stantareprin deplasarea succesiva a semifabricatului de la o operatie la alta insensul avansului;

cu actiune combinata: pot efectua in timpul unei curse a presei maimulte operatii: decupare, indoire, ambutisare;

5. Factori de influenta in procesul de stantare: procesul destantare este influentat de anumiti factori tehnologici, si anume:duritatea materialului, jocul dintre poanson si placa taietoare, calitateamuchiilor taietoare ale poansonului si ale placii de taiere, formasectiunii transversale a alezajului din placa de taiere, starea suprafeteisemifabricatului. Daca jocul dintre poanson si placa de taiere este preamic pot aparea fisuri in semifabricat, suprafata de taiere nu rezultaneteda, iar impingerea materialului necesita forte foarte mari. Un jocprea mare duce la deformarea presei si obtinerea de bavuri exagerate.Acest joc trebuie sa fie intre 4% si 18% din grosimea materialului, iar latole de 6-8%.

6. Ecruisarea: prelucrarea prin deformare plastica este insotita de oserie de fenomene care afecteaza materialul supus prelucrarii,modificandu-i in mod substantial comportarea in timpul solicitarilor sauprelucrarii. In timpul prelucrarilor, prin deformare plastica la rece se

constata o modificare a proprietatilor mecanice ale materialului insensul cresterii rezistentei la rupere (cresterea duritatii) si scadereaproprietatii ce oglindesc plasticitatea. Apar modoficari in structura(grauntii cristalini se alungesc), modificari ale proprietatilor fizice (deexemplu conductibilitatea electrica). Ansamblul acestor modificari ceafecteaza materialul deformat s.n. ecruisare. O importanta deosebita oare influenta ecruisarii asupra plasticitatii materialului prin faptul ca laun anumit grad de deformare, plasticitatea scade in asemenea masuraincat prelucrarea in continuare prin deformare plastica nu este posibiladin cauza rezistentei crescande opuse de material si pericoluluiaparitiei fisurilor.

7. Ambutisarea: procedeu de deformare la rece prin caresemifabricate plate se transforma in piese cave prin una sau mai multeoperatii succesive. Forta de ambutisare se poate determinaconsiderand ca tensiunile admisibile in sectiunea periculoasa trebuiesa fie mai mici decat cele de rupere. FA ambutisare succesiva. In timpul operatiei deambutisare, joculdintre poanson si matrita are o mare influenta asupracalitatii piesei. Daca jocul e prea mare, piesa se obtine conica si cutata.Daca jocul este prea mic semifabricatul se subtiaza deci riscul aparitieifisurilor este mai mare. In plus FA creste. Exista si cazuri de ambutisaricu subtierea materialului, jocul fiind calculat mai mic decat grosimeamaterialului.

8. Tragerea: prelucrarea plastica la rece realizata prin trecereafortata a semifabricatului printr-o scula numita filiera a carui alezaj areo sectiune mai mica decat dimensiunea materialului initial => latragere suprafata sectiunii initiale a semifabricatului prelucrat semicosreaza, iar lungimea lui creste (volum constant). Pt ca materialulsa poata fi tras trebuie sa aiba un anumit grad de maleabilitate. Deaceea otelurile cu un continut de carbon ridicat, cuprul si aluminiul sesupun recoacerii in vederea inmuierii. Otelurile moi se pot prelucra sifara a fi recoapte. In timpul operatiei de tragere, materialele isi pierdplasticitatea (se ecruiseaza) de aceea este obligatoriu in procesul de

prelucrare sa introducem tratamente termice paentru a-si recapataplasticitatea prin recoaceri intermediare. Avantaje: se obtin dimensiuniprecise, se obtin produse cu suprafata de calitate superioara, sunt utilepentru procesare de sarme, tevi cu pereti subtiri etc.

9. Deformarea plastica in camp electromagnetic: procedeu demodificare a formei geometrice a unor piese procesate din materialeconductoare din punct de vedere termic prin actiunea fortelorelectromagnetice. Metoda se aplica pentru procesarea unor pieserelativ complicate si dificil de realizat prin procedee conventionale. Peo bobina de formare este introdusa piesa de prelucrat. Pe aceastabobina se descarca o baterie incarcata in prealabil printr-un redresorde tensiunea U, energia inmagazinata CU2/2. Energia bateriei estedescarcata pe bobina obtinandu-se un curent oscilant armonizat.

Pentru o scurta perioada de timp 10-50s se creaza un camp magneticintens care induce in piesa tubulara din bobina curenti intensi (indusi).La interactiunea dintre campul magnetic produs prin bobina si curentuindus in piesa de prelucrat rezulta forte electromagnetice caredeformeaza piesa. Deformarea in camp electromagnetic se utilizeazala asamblarea pieselor metalice, asamblari metal/izolant, asamblari inmediu controlat, desfacerea unor asamblari.

10. Asamblarea pieselor cu ajutorul penelor:Imbinarile cu pene sunt des utilizate in ingineria electrica datoritasimplitatii si usurintei de montare si demontare. Penele au rol deorgane de fixare, de ghidare, de reglare a pozitiei relative a unor pieseIn constructia masinilor electrice au rolul de a transmite cuplul motorde la arbore la fulie, fixeaza ventilatorul, fixeaza miezul magnetic pearborele masinii. Cele mai utilizate asamblari cu pene sunt asamblarilecu pene longitudinale.

asamblari cu pene longitudinale cu strangere: asamblarea serealizeaza prin apasarea exercitata de fetele penei asupra funduluicanalului de pana din piesele imbinate

asamblari cu pene longitudinale fara strangere: se realizeaza cu peneparalele la care momentul se transmite prin presiune exercitata debutuc si arbore pe fetele laterale ale penei.

11. Sudarea WIG, MIG, MAG:Sudarea WIG (wolfram inert gaz): sudarea cu arc electric in mediu degaz inert cu electrod de wolfram. Electrodul nu este fuzibil. Mediul degaz inert protector poate fi argon, heliu sau amestecuri de gaze in carearcul electric arde liber intre un electrod de wolfram si piesa. Materialunecesar completarii zonei de imbinare este obtinut prin topirea sarmei.

Sudarea MIG (metal inert gaz ). Este sudarea cu arc electrin in mediude gaz inert, gazul este argon in amestec cu oxigen, heliu iar in acestmediu arcul arde liber intre electrodul fuzibil si baia de metal topit.Sudarea MAG (metal activ gaz) este sudarea cu arc electric in mediude gaz protector, gazul fiind activ, gazul este CO2 sau amestecuri degaze.

12. Parametrii tehnologici ai procesului de sudare:

arcul electric este descarcarea electrica stabila intre un electrod sibaiade metal topit functionand cu mare densitate de curent intr-unmediu de gaze ionizate.Principalii parametrii care determina calitatea , caracterul cordonului

de sudare sunt : intensitatea curentului electric de sudare : valoarea

efectiva a curentului ce trece prin arcul electric tensiunea arculuielectric : valoarea efectiva a tensiunii electrice la extremitatile arcului

electric intre electrod si baie. viteza de sudare lungimea arculuielectric: lungimea dintre capatul electrodului si baia de metal topit

forma si polaritatea tensiunii de alimentare (continua alternativa)

tensiunea de mers in gol a sursei de alimentare cand descarcareaelectrica este intrerupta: amorsarea arcului electric; pentru a asigura oamorsare sigura a arcului electric, tensiunea de mers in gol a surseielectrice de alimentare trebuie sa fie cat mai mare. Pe de alta parte,din motive de protectie a muncii, mai ales in perioada de atmosferaumeda, tensiunea de mers in gol trebuie sa fie cat mai mica, de regulaeste mai mica de 80 V.

diametrul electrozilor de sudare: se alege in functie de grosimeacomponentelor care se asambleaza dar si in functie de puterea surseide alimentare

intensitatea curentului de sudare trebuie corelata cu diametrulelectrodului.La sudarea cu curent mai mic decat cel recomandat, arculelectric e instabil si rezulta cusatura cu intreruperi . La sudarea cucurent mai mare decat cea recomandata conduce la inclazireaexcesiva a electrodului (inrosirea lui) si degradarea invelisului.Pentru alegerea intensitatii curentului de sudare pate fi utilizatarelatia: I=(m+nde)de , unde m~=20, n~=6, de = diametru electrod.Tensiunea arcului electric este intre 18-40V. Sudarea cu valori reduse a

8/3/2019 Examen Sesiune MPT Rezolvat

2/4

tensiunii corespunde unui arc electric mai mic si asigura o protectie abaii de metal lichid dar este o operatie mai dificila si impune calificaresuperioara a sudorului.

13. Care sunt avantajele impregnarii infasurarilor:Inpregnarea infasurarilor prezinta urmatoarele avantaje:

mareste conductibilitatea si stabilitatea termica a bobinei prin

umplerea golurilor de aer cu lac; mareste rezistenta mecanica;

elimina posibilitatea deplasari spirelor unele de altele; mareste

rigiditatea dielectrica; creste rezistenta la umezeala.

14. Descrieti principalele metode de impregnare cu lacuri:Lacurile electroizolante sunt materiale lichide in timpul utilizarii care sesolidifica dupa aplicare formand o pelicula electroizolanta. Lacurile ptimpregnare trebuie sa aiba:-vascozitate mica,pt a patrunde intrespirele infasurarii;-proprietati de incleiere bune,- rigiditate dielectrica buna,- rezistenta la umiditate si- stabilitatetermica. Corespunzatoare clasei termice.Avem lacuri de impregnare silacuri de acoperire(destinate protectiei superficiale a inf.impotrivapatrunderii umiditatii).Avem 3 metode de impregnare: -impregnare in aer prin pulverizare;-prin cufundare la cald in lac-imersie la presiune atmosferica;-princufundare la cald in lac,mentinerea in vid,creare de presiune.

?15. Trasformatorul pt sudare cu sunt magnetic:Transformatoarele pt sudare se obtin prin dispunerea nr de spire dinprimar si secundar pe coloane diferite.

Este un dintre cele mai utilizate transformatoare pentru sudare.Dpdv constructiv, transformatorul are plasat pe una din coloaneinfasurarea primara (1) si o parte a infasurari primare, pe coloana a-2-aeste plasata cealalta parte a infasurari primare (3) infasurarea dereactie. Suntul magnetic este pozitionat intre cele 2 coloane prin

modificarea pozitiei suntul pe o directie perpendiculara pe planultransformatorului se modifica fluxul magnetic 1 si sunt si deciintensitatea arcului din arcul electric

?16. Generatoare de cc pentru sudare:

Generatoare rotative antrenate de motoare electrice (convertizorde sudura )- grup electrogen in situatia in care generatorul este antrenat de unmotor dizel surse de sudare de tensiune contiunua statice intregenerat , rotative tensiunea la bornele generatorului este data derelatiile infasurarea de demagnetizare este parcursa de curentul desarcina si este reglabila in prepte cu ajutorul acestui comutator , fluxulmagnetic prin generator este determinat de definita dintre fluxul demagnetizare creat de infasurarea de excitatie si fluxul magnetic dedemagnetizare creat de curentul de sudura.

?17. Sursa de sudare cu invertor si control electronic al puterii:In general o sursa cu tensiune continua cu redresor este alcatuit dintr-un transformator de adaptoare (TA), (VTA ) variatia tensiuni

alternativea , filtru , un redresor cu diode si circuite de comanda sireglare. Prin care comanda unghiului de deschidere la VTA se obtinetensiune directa si practic valoarea inpusa a curentuli de sudare

18. Sudarea cu laser: efectul laser consta in amplificarea lumini prinemisie stimulate de radiatii. Fenomenul de producere a efectului lasereste legat de tranzitia electronilor de pe un nivel energetic pe altul. Sestie ca atomii se pot gasi in diferite stari de excitatie in functie deenergia pe care o poseda . Daca bombardam cu energie un atom , elpoate lua un set discontinuu de valori (e=f*h, f= frecventa de oscilatieelectromagnetica, h=6,625*10-34Js) si poate parasi nivelul de energiepe care se gaseste trecand pe un nivel superior.In acest transfer

energetic, electronii atomului se muta de pe un nivel energetic inferiorpe un nivel energetic superior, cu energie mai mare. Invers, electroniicand trec de pe un nivel energetic superior pe unul inferior emit unfoton Este cazul descarcarilor electrice in gaze, inrosirea metalelor.-In cazul laserului revenirea electronului pe un nivel energetic inferiorse face sub actiunea unu camp electromagnetic exterior. Un fotoninductor bombardeaza atomul stimulandu-l sa emita un foton,caracteristic este faptul ca fotonul emis este de aceeasi natura cufotonul inductor, astfel apare efectul laser. Pentru ca procesul sa nu seopreasca este necesar sa existe un nr mare de atomi intr-o stareexercitata, deci necesita pe de o parte un mecanism de pompare caresa furnizeze energie atomilor iar pe de alta parte sa realizeze unrezonator optic. Acesta este realizat de doua oglinzi fata in fata de carefotonii se reflecta si parcurg de mai multe ori mediul activ, fiecare

foton producand o avalansa de fotoni asemenea lui. Procesul deamplificare nu este nelimitat intrucat oglinzile nu reflecta total unadintre ele lasand fotonu sa iasa sub forma unui fascicul intens,concentrate cu o mare densitate de energie.Radiatia laser difera de lumina produsa de sursele clasice prin:coerenta, directionalitate, monocromaticitate, intensitate. Dupa naturamediului activ sunt: cu mediu solid (cu rubin), cu mediu gazos (heliu-neon), cu semiconductori, cu mediu lichid. Pompajul se poate realizaprin diverse procedee: cu pompaj chimic sau optic.Utilizari tehnologice ale pomparii laser: se bazeaza pe urmatoareleavantaje:

radiatia laser are un spectru de frecventa foarte ingust

realizeaza un diametru al zonei de lucru de 0,1mm

posibilitatea realizarii unei densitati de putere in regim continuu de1012 W/m2

zona de influenta termica neglijabila

posibilitatea obtinerii unor impulsuri de foarte scurta durata cu ofrecventa ridicata de repetitii.

Sudarea cu laser se foloseste pentru sudarea componentelor cusectiune relativ mica, pentru suduri cap-la-cap, la materiale cu grosimirelativ diferite, sudarea a doua piese cu caracterisitici fizice diferite,chiar metal pe nemetal. Puterea laserului determina adancimea desudare. Astfel, un laser de 1kW poate suda piese de otel pana la 3-4mm, iar unul de 15 kW de 12mm. Taierea materialelor: metalice,nemetalice, lemn, hartie etc. Se utilizeaza la semiconductoare pentruacuratetea procesului. Dezavantaje: randament energetic scazut, costridicat al echipamentului, ora de functionare costa mult datoritaconsumului de gaz.

19. Asamblarea prin lipire. Lipituri moi, tari, feluxuri pentrulipire:Imbinarea a 2 sau mai multe piese metalice folosind un aliaj delipit a carui temperatura de topire este mult mai mica decat cea detopire a pieselor care trebuiesc imbinate. Lipirea este o operatie foartedes utilizata in elth pentru a asigura continuitatea circuitelor electrice.

Particularitati: imbinarea este nedemontabila temperatura la carese realizeaza imbinarea este mult mai mica decat temp la care se

topesc metalele piesele imbinate pot fi din metale diferite si cugrosimi diferite este foarte potrivita ca imbinare de contact cusolicitari mecanice reduse dar se cere o rezistenta ce contact cat mai

buna se face cu un aliaj de lipit, care in stare topita adera lasuprafata de lipit,Aliajul de lipit trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- temperatura de topire mai mica decat cea a metalului de baza;- fluiditate corespunzatoare in stare topita- adera foarte bine la suprafata de lipit- sa aiba o rezistenta electrica cat mai mica- sa aiba o rezistenta mecanica suficienta pentrtu a rezista la

solicitari- sa fie rezistent la actiunea agentilor chimici.

Pentru a efectua lipitura trebuie pregatite suprafetele respective. Seface o pregatire mecanica sau/si decapare cu solutii acide.Fondanti/fluxuri: substante chimice speciale care topesc oxizii, siinlatura de pe suprafata de lipit si impedica reformarea acestora.Temperatura de topire a fondantilor trebuie sa fie mai mica decat

temperatura de topire a aliajului de lipit. Nu trebuie sa intre incombinatii chimice cu aliajul, nici cu materialul pe care il lipesc.Tipuri de lipituri in functie de temperatura de lipire: lipituri tari si lipiturmoi.Lipiturile moi: folosesc aliaje de lipit a caror temperatura de topire nudepaseste 4500 C. Cel mai utilizat aliaj este aliajul cositor plumb (Lp).Pentru a mari productivitatea se foloseste fludor, care se prezinta subforma de sarma si care are inauntru niste canale cu sacaz. Fondantiiutilizati: anorganici (ZnCl si HCl tehnic), organici (stearina). Ca sursa decaldura,cel mai utilizat este ciocanul de lipit electric.Lipituri tari: (peste 4500C) aliaje cupru-argint, cupru-zinc, cuprufosforos. Cel mai utilizat este boraxul.

20.Ce rol are circuitul magnetic in functionarea unuiechipament electric?Functionarea masinilor electrice se bazeaza pe interactiunea intrefluxul magnetic de excitatie produs de stator si curentul rotoric.(M=k*l*i)

8/3/2019 Examen Sesiune MPT Rezolvat

3/4

Drumul pe care se dirijeaza fluxul magnetic intr o masina electrica eformat din miezul magnetic.Pt constructia miezurilor magnetice sefolosesc materiale cu permeabilitate mare(aliaje de fier,fonta).Acestemateriale au prop ca la intensitati mici ale campului magnetic producinductii mari.

Fluxul mag=B*S ; B=miu*H ; Integrala H*dr=NIAceste materiale au caracteristici neliniare.B=f(H).

Dupa aceasta dependenta avem materiale magnetice moicaracterizate printr un ciclu de histerezis si permeabilitate mare.Ele semagnetizeaza puternic chiar la H mic si nu si pastreaza starea demagnetizare dupa ce dispare H.

21. Materiale magnetice gasite in campuri magnetice variabileseincalzesc astfel au loc in mat. magnetice pierderi de energie prin

histerezis si prin curenti indusi. (PH = k * f * Bn

)f frecventa campului magnetic; B inductia max ; 1.6

8/3/2019 Examen Sesiune MPT Rezolvat

4/4

Aceasta schimbare se numeste transpunere.Fig.

37.Ce semnifica termenii in relatia:Z=2mpq?Z=nr de crestaturi;m=nr de faze ;p=nr de perechi de poli;q=nr de crestaturi pe pol si faza.

38. Tipuri de colivii pt masini asincrone; tehnologi defabricatie:Coliviile rotoarelor motoarelor de C.A. asincrone pot fi impartite dpdvtehnologic in 2 mari categori :- colivii sudate - se compun din bare de cupru,alama, care sunt asezatein crestaturile miezului magnetic ale rotorului si scurtcircuitate deinele, de regula, din acelasi material ca si barele.Principalele tipuri de

colovii sudate :colivie simpla cu bare rotunde din cupru;colivie dubla cubare rotunde de cupru si alamainele de scurtcircuitare suntseparate;colivii cu bare inalte.- colivii turnate - au aparut ca necesitate tehnologica in vedereaeliminarii volumului mare de munca care se depune la coliviile sudate.Turnare coliviilor se face din aluminiu ( sau aliaje de Al ),se pot realizadiverse forme de bare. Exista 2 proceduri: turnarea centrifuga,turnarea sub presiune.

39. in procesul tehnoligic de fabricare al bobinelor precum si labobinarea efectiva se pot produce anumite defectiuni cum ar fi-distrugerea izolatiilor intre spire-ditrugerea izolatiilor fata de masa-efectuarea lipiturilor de calitate prosta-efectuarea legaturilor gresitePt identificarea si inlaturarea defectiunilor se fac o serie de incercari siverificari :-dupa executarea bobinelor ;-dupa executarea infasurarilor;-dupa montarea masinii.Principalele incercari la care sunt supuse infasurarile suntcontrolul nr de spire ; masurarea rezistentei bobinajelor ;masurarea rezistentei de izolatie fata de masa ;verificarea infasurari la scurtcircuit intre spire;incercarea la tensiune marita.