Anul II Sem.I 2015 5exercitii de Rezolvat

27
DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1. Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale. Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit) Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate Ministerul Finantelor Publice C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari Legislatia relevantă 2. Evidenţa membrilor unui organism profesional. Organul are ca obligatie evidenta membrilor, pentru care este necesar o baza de date care sa serveasca drept registru al membrilor care vor include urmatoarele informatii: numele membrului, numarul membrului. Adresa personala, adresa de serviciu, adresa postala preferata, categoriu sau sectorul de angajare, data nasterii, data de admitere ca membru, categoria de membru, informatii din autorizatie- nr.si data de emitere. Trebuie sa acorde atentie legislatiei locale cu

description

CECCAR

Transcript of Anul II Sem.I 2015 5exercitii de Rezolvat

Anul II semestrul 1 2011 exercitii de rezolvat

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1. Despre respectarea standardelor i normelor profesionale. Un profesionist contabil trebuie s-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau patronului in msura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, n cazul liber profesionitilor contabili, cu independenta . In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC (de ex. Standardele Intemationale de Audit)

Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate

Ministerul Finantelor Publice

C.E.C.C.A.R. si Camera Auditorilor Financiari

Legislatia relevant

2. Evidena membrilor unui organism profesional. Organul are ca obligatie evidenta membrilor, pentru care este necesar o baza de date care sa serveasca drept registru al membrilor care vor include urmatoarele informatii: numele membrului, numarul membrului. Adresa personala, adresa de serviciu, adresa postala preferata, categoriu sau sectorul de angajare, data nasterii, data de admitere ca membru, categoria de membru, informatii din autorizatie- nr.si data de emitere. Trebuie sa acorde atentie legislatiei locale cu privirela protectia datelor- confidentialitatii. Trebuie pastrate informatii similare si in cazul stagiarilor si daca organizatia este implicata activ in oferirea de cursuri sau examinari, vor fi necesare si inregistrari ale stagiarilor si alte documente legate de stagiari.

3. Cerinele pentru a deveni membru al unui organism professional din domeniul contabilitii. Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele international, un organism national al profesiei contabile trebuie:

Sa fie un organism necomercial si neguvernamental; Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; Membrii sa fie profesionisti contabili Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului; Sa aiba capaciatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii); Membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile traditionale effectuate de profesionistii contabili; Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivele sale.4. Ce sunt serviciile profesionale? Serviciile profesionale reprezint orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist, ca de exemplu:-servicii de contabilitate

- audit

- fiscalitate

- consultant managerial

- management financiar

Serviciu: - o munc prestat n folosul sau n interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei prestatorului;- ndeplinirea unei ndatoriri fat de cineva.

5. Cine poate exercita profesia de expert contabil i de contabil autorizat? Profesia de expert contabil i de contabil autorizat se exercit de ctre persoanele care au aceast calitate, n condiiile prevzute de Ordonana Guvernului nr. 65/1994 . Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile prezentei ordonane i are competena profesional de a organiza i conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale, de a ntocmi situaiile financiare i de a efectua expertize contabile.Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile prezentei ordonane i are competena de a ine contabilitatea i de a pregti lucrrile n vederea ntocmirii situaiilor financiare.6. n ce const diferena dintre expertul contabil i economistul salariat, dintre contabilul autorizat i contabilul salariat?

Expertul contabil este persoana care a dobndit aceast calitate, n condiiile O.G. nr. 65/1994, avnd competena profesional de a verifica i de a aprecia modul de organizare i de conducere a activitii economico-financiare i de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societilor comerciale i de a verifica legalitatea bilanului contabil i a contului de profit i pierdere si a celorlalte componente a situaiilorfinanciare. Prin urmare, ne gsim n faa unei arii de competene mult mai largi fa de cea a unui economist salariat; economistul este subordonat unui ef ierarhic i execut atribuiile specifice fiei postului su. De asemenea, economistul este specializat n multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare,salarizare,financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializrii financiar-contabile, independent fa de societatea comercial. El nu primete, pentru lucrrile executate, un salariu, ci un onorariu prevzut prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa.

Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceast calitate n condiiile O.G. nr. 65/1994 i are capacitatea de a ine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare. Contabilul autorizat, ca i expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economic. Contabilul salarizat este subordonat efului ierarhic i execut sarcinile ce i revin din fia individual. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari, mijlocii, execut toate lucrrile contabile. De regul, este specializat pe un sector al contabilitii. Ca i economistul salariat, contabilul salariat rspunde fa de calitatea lucrrilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de eful Irarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dac sunt independeni, rspund civil i penal fa de ntreprindere. De asemenea, ei pot pierde ntreprinderea de client i, prin aceasta, sursa de venit. In schimb, economistul i contabilul, salariai, pierd cu greu postul sau n urma unor proceduri anevoioase.

ELABORAREA SITUATIILOR FINANCIARE-CATEGORIA I1. Se cumpr, n luna decembrie, materii prime fr factur n valoare de 1.500 lei, TVA 24%. Care vor fi efectele n situaiile financiare la furnizor i la client dac, n ianuarie, la sosirea facturii, valoarea este de 1.600 lei, TVA 24%. la primirea facturii cumprtorul nregistreaz :

%

=

401

1.984 lei408

Furnizori 1.860 lei Furnizori

facturi nesosite

301 100 lei Materii prime

4426 24 lei T.V.A. deductibil

4426 =

4428

360lei T.V.A. deductibil T.V.A. neexigibil

iar vnztorul nregistreaz :

411

=

%

1.984 leiClieni

418

1.860 lei

Clieni

Facturi de ntocmit

701 100 lei Venituri din vnzarea

produselor finite

4427

24 lei T.V.A. colectat

4428

=

4427

360 leiT.V.A. neexigibil T.V.A. colectat

2. Se vnd produse finite, n decembrie, fr factur, la preul de 5.000 lei, TVA 24%, cost de producie 4.500 lei. Cum sunt afectate situaiile financiare la furnizor i la client dac, n ianuarie, la sosirea facturii, valoarea este de 4.800 lei, TVA 24%. La primirea facturii cumprtorul nregistreaz :

stornarea nregistrrii efectuate la achiziie :

6.200 lei

%

=

408

301

Furnizori 5.000 lei

Materii prime facturi nesosite

4428

1.200 lei

T.V.A. neexigibil i nregistrarea facturii :

%

=

401

5.952 lei

301 Furnizori

4.800 leiMaterii prime

1.152 leiT.V.A. deductibil

Iar vnztorul nregistreaz :

stornarea nregistrrii efectuate la vnzare :

418

=

%

6.200 leiClieni -

701

5.000 leifacturi de ntocmit

Venituri din vnzarea

produselor finite

4428

1200 lei T.V.A. neexigibil

i nregistrarea facturii :

411

=

%

5.952 lei

Clieni

701

4.800 lei Venituri din vnzarea

produselor finite

4427

1152lei T.V.A. colectat3. Se cumpr mrfuri n sum de 1.000 lei, rabat 3%, remiz 2%, risturn 2%, scont 4%. Societatea practic un adaos comercial de 20% i vinde toate mrfurile din depozit la pre de vnzare cu amnuntul. Calculai valoarea acestui pre. Pret de cumparare 1.000 leiRabat=3% x 1.000 = 30 lei

Remiza=2% x 1.000 = 20 lei

Risturn = 2% x 1000 = 20 lei

Valoare neta comerciala= 930 lei

Scont de decontare = 37.2 lei

Valoare neta financiara = 892.8 leiPret de vanzare cu amanuntul = cost de achiz + adaos comercial + tva neexigibil

Pret de vanzare cu amanuntul = 930 + 930 x 20% + 24% x (930 + 930 x 20%)=1.383,84 lei

4. Se achiziioneaz din import un mijloc de transport; preul din facture furnizorului este de 1.000 $, cursul dolarului este de 3 lei. Taxa vamal este de 7%, comisionul este de 0,5%, TVA 24%. S se calculeze costul de achiziie al mijlocului de transport. Pret de facturare 1.0000 $ x 3 lei = 3.000 leiTaxa vamala 3.000 x 7% = 210 leiComision vamal 3.000 x 0,5% = 15 leiCost de achizitie = 3225 lei

TVA = 774 lei

5. Un utilaj achiziionat n exerciiul N la cost de achiziie de 20.000 lei este casat n exerciiul N+6. Din casare rezult materiale n valoare de 7.000 lei; cheltuielile ocazionate de casare (materiale consumabile) sunt de 2.000 lei. Utilajul are o durat normal de funcionare de 10 ani i metoda de amortizare folosit este cea linear. Cum afecteaz situaiile financiare casarea utilajului? Scoaterea din gestiune a instalaiei % = 2131 20.000 lei

2813 14.000 lei

6583 6.000 lei

nregistrarea materialelor recuperate

302 = 7588 7.000 lei

nregistrarea cheltuielilor ocazionate de dezmembrare

6588 = 302 2.000 lei

Impactul asupra contului de profit i pierdere

Cheltuieli cu activele cedate 6.000 leiAlte cheltuieli din exploatare 2.000 leiAlte venituri din exploatare 7.000 leiRezultat -1.000 lei n bilan:

Scade valoarea activelor imobilizate cu 6.000 lei, cresc materialele consumabile cu 5.000 lei, scade rezultatul cu 1.000 lei

AUDITUL STATUTAR I ALTE MISIUNI DE DE AUDIT- CATEGORIA II-1. O misiune de audit statutar are drept obiectiv

a) obtinerea unei asigurari cu privire la situatiile financiare

b) exprimarea de catre auditor a unei opinii

c) certificarea situatiilor financiare 2. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern.

Caracteristicile prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern sunt urmatoarele:

auditul intern este salariat al intreprinderii, cel statutar este un prestator de servicii independent de intreprindere; auditul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii, cel statutar in folosul utilizatorilor situatiilor financiar obiectul auditului intern este sa aprecieze buna functionare a dispozitivelor decontrol intern, cel al auditului statutar este sa certifice regularitatea, sinceritatea si imaginea fidela a conturilor, a situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii; ca domeniu de aplicare, auditul statutar cuprinde toate functiile intreprinderii, dar in legatura numai cu obiectivul sau de certificare pe cand auditul intern are undomeniu de aplicare mult mai vast (functiile intreprinderii si dimensiunile lor); in vederea prevenirii fraudelor auditul intern are o arie mult mai larga de lucru decatauditul statutar; independenta auditorului statutar este absoluta, cea a auditorului intern este restrictiva; auditul statutar este periodic, iar cel intern este permanent; metodele folosite in realizarea auditului statutar sunt comparatiile analizele,inventarierea, pe cand auditul intern acestea sunt specifice si adaptate intreprinderii.3.Explicati conceptul de imagine fidela prin prisma regularitatii si sinceritatii contabilitatii. Notiunea de imagine fidel n audit nu este clar definit; de o manier general, ns, imaginea fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea i sinceritatea contabilitatii.

REGULARITATEA presupune conformitatea la regulile i procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementrile contabile romanesti prevd, de altfel, c pentru a da o imagine fidel a patrimoniului, situatiei financiare i rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului i celelalte norme i principii contabile, cum sunt:

-principiul prudentei; prudenta presupune o apreciere rezonabil a faptelor n scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale ntreprinderii.

Potrivit acestui principiu, nu este admis supraevaluarea elementelor de activ i a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior;

-principiul permanenei metodelor - care conduce la continuitatea aplicrii regulilor si normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor, patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea n timp a informatiilor contabile;

-principiul continuitatii activitatii - potrivit cruia se presupune c unitatea patrimoniala i continu in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fr a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibil a activitatii;

-principiul independentei exercitiului - care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refer;

-principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent;

-principiul necompensrii - potrivit cruia elementele de activ i de pasiv trebuie s fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea ntre posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum i ntre veniturile i cheltuielile din contul de rezultate.

SINCERITATEA presupune aplicarea cu bun credin a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie s o aib despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din ntreprindere.

4. Nominalizati si explicati criteriile de apreciere a imaginii fidele Pentru a putea s se pronune cu privire la imaginea fidel, auditorul trebuie s se asigure c

urmtoarele 6 criterii au fost respectate cu ocazia elaborrii situaiilor financiare:- Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaiile care privesc ntreprinderea sunt nregistrate n contabilitate. Termenul de operaii cuprinde toate drepturile i activele ntreprinderii ct i toate obligaiile i pasivele sale i, de o manier general, orice eveniment sau decizie care antreneaz o modificare a patrimoniului, situaiei financiare sau rezultatului financiar al ntreprinderii respective.- Realitatea: criteriul realitii operaiilor presupune c toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic i c toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflect valori reale i nu fictive sau care nu privesc ntreprinderea n cauz; altfel spus, toate informaiile prezentate prin situaiile financiare trebuie s poat fi justificate i verificate.- Corecta nregistrare n contabilitate si prezentare n situaiile financiare a operaiilor presupune c aceste operaii trebuie:- s fie contabilizate n perioada corespunztoare, urmrindu-se deci respectarea independenei exerciiilor; criteriul perioadei corecte:- s fie corect evaluate, adic sumele s fie bine determinate, aritmetic exacte, urmrindu-se respectarea tuturor regulilor si principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari;- sa fie contabilizate in conturile corespunzatoare; deci criteriul corectei imputarii;- sa fie corect totalizate, centralizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu regulile in vigoare; criteriul corectei prezentari in conturile

5. Definiti riscul inerent in audit si nominalizati factorii de evaluare a riscului inerentRiscul inerent const n posibilitatea ca soldul unui cont sau c ocategorie de operaiuni s comporte erori semnificative, izolate sau mpreuncu erorile din alte conturi sau categorii de operaiuni, datorit unui controlintern insuficient.

Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judeciprofesionale bazate pe evaluarea unor factori ca:

- experiena i cunotinele cadrelor de conducere, eventualele schimbri intervenite n cursul exerciiului la nivelul conducerii;

- presiuni exercitate asupra conducerii i alte mprejurri de natur a incita la prezentarea unor situaii financiare inexacte (numr mare de intreprinderi falite n sectorul de activitate);

- natura activitilor desfurate de intreprindere (uzura moral a tehnologiei, echipamentelor, produselor i serviciilor, structuri neadecvate);

- factori influennd sectorul din care face parte intreprinderea: condiii economice i concureniale, inovaii tehnologice, evoluia cererii i practicilecontabile;

- situaii financiare care pot s conin anomalii: conturi coninnd ajustriprivind exerciiile anterioare sau estimri;

- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnri EXPERTIZE CONTABILE- CATEGORIA III1. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil? Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat la cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare

Expertul contabil nu trebuie sa refere mai mult dect se cere. n Raportul sau trebuie sa invoce numai evenimentele si tranzactiile care au legatura cauzala cu obiectivul fixat de cel n drept care a dispus expertiza contabila si care sunt probate cu documente justificative si evidentieri contabile.

Expertul contabil trebuie sa se abtina de la divulgarea continutului Raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor, direct partilor implicate n actul justitiar.

El trebuie sa se abtina de la contactarea partilor implicate, n afara procedurilor prevazute de lege.2. Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile? Calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor n aceeasi cauza, calitatea de martor avnd ntietate. Expertul contabil se afla n incompatibilitate daca exista mprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropiata, n solutionarea unei cauze, ntr-un anumit mod, care l-ar determina, pe expertul contabil, sa fie subiectiv. Pot fi asimilate cu "mprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma", urmatoarele situatii n care s-ar putea gasi expertul contabil:I. Daca, n calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre partile n proces, s-a pronuntat asupra unor aspecte, ori a luat parte la ntocmirea actelor primare, a evidentelor tehnico-operative sau la elaborarea situatiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecatii.II. Daca, n calitatea de expert contabil, si-a exprimat o prima opinie n aceeasi cauza supusa judecatii, deoarece primeaza prezumtia ca ar fi interesat n sustinerea primei solutii. n particular, expertul contabil, care a efectuat o expertiza extrajudiciara, la cererea unei parti n proces, se afla n incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Daca ndeplineste conditiile de independenta si de competenta, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.3. Enumerai destinatarii expertizelor contabile? In primul rand instantele de judecata care au dispus proba cu expertiza contabila,(judecatorii, tribunale) organele de cercetare penala,(organele de politie, parchete) partile implicate in aceste dosare(persoane fizice in cauzele civile, persoane fizice/juridice in cauzele comerciale, institutiile statului(organele Ministerului de finante) in cauzele fiscale, iar in cazul expertizelor contabile extrajudiciare partea solicitanta care a incheiat contractul de prestari servicii cu expertul contabil.

4. Care sunt calitile eseniale ce confer autoritate tiinifico-profesional lucrrilor expertului contabil i cum le dezvolt? Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari cu caracter stiintific. Prin urmare, calitatea lor este prezumata. Totusi, argumentarea stiintifica are calitatea ei. Aprecierea argumentarii stiintifice a expertizelor contabile se realizeaza pe doua paliere:1. Palierul individual, concret al fiecarei expertize contabile n parte. Pe acest palier, aprecierea calitatii expertizelor se face de catre solicitant care, de regula, judeca calitatea expertizelor contabile n functie de utilitatea acestora n atingerea scopurilor pentru care au fost solicitate.2. Palierul de ansamblu al lucrarilor efectuate de profesionistul contabil. Pe acest palier se organizeaza si se deruleaza controlul de calitate n cadrul profesiei contabile axat pe aprecierea modului de aplicare a normelor profesionale.5. Care este modul de comunicare a concluziilor expertizelor contabile? Modul de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile intra n zona confidentialitatii:a. n cazul expertizelor contabile judiciare, att expertii contabili, numiti din oficiu, ct si la recomandarea partilor sunt obligati sa depuna raportul de expertiza contabila la organul judiciar care a dispus expertiza contabila, unde toti cei interesati, inclusiv partile implicate n proces, pot sa-l consulte. Expertul este dator sa-si depuna lucrarea cu cel putin 5 zile nainte de termenul stabilit pentru judecata. Pe cale implicita rezulta ca expertiza contabila trebuie depusa la instanta de judecata care a dispus-o, respectiv la dosarul cauzei. Prin aceasta procedura se evita comunicarea (informarea) preferentiala a continutului si concluziilor expertizelor contabile judiciare catre unii utilizatori ai acestora.b. n cazul expertizelor contabile extrajudicare locul si data depunerii lucrarii trebuie sa rezulte din contractul ncheiat ntre solicitant si expert. Daca locul depunerii expeetizei extrajudiciare nu rezulta cu claritate din contract, acesta trebuie sa fie registratura generala de la sediul solicitantului.Nerespectarea procedurilor de comunicare a continutului si a concluziilor expertizelor contabile constituie o ncalcare a obligatiilor expertului contabil privind secretul si confidentialitatea n expertiza contabila si poate atrage raspunderea disciplinara, civila si/sau penala a expeetului contabil, dupa caz. EVALUAREA NTREPRINDERILOR -CATEGORIA IV1. Insuficienta de amortizare a imobilizrilor dintr-o ntreprindere (amortizarea scriptic este inferioar amortizrii tehnicoeconomice) influenteaz artificial valoarea patrimoniului ntreprinderii n sensul:

a) micsorrii;

b) majorrii;

c) nu are nicio influent. 2. Cnd se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o ntreprindere, se urmreste:

a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie;

b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil si valoarea economic a bunurilor;

c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar. 3. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi poate fi efectuat:

a) numai cnd e prevzut prin acte normative;

b) sistematic, pentru o bun gestiune a afacerii;

c) dac normele contabile permit aceasta. 4. Atunci cnd se determin fluxul de trezorerie, n vederea evalurii unei ntreprinderi, profitul net se corecteaz cu:

a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere;

b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere;

c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.5. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilant economic: imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitti 20.000:

a) 140.000;

b) 150.000;

c) 780.000.

Valoarea patrimoniala de baza = 60.000-640.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 = 140.000 lei

CONSULTAN FISCAL ACORDAT CONTRIBUABILILOR IMPOZITE DIRECTE- CATEGORIA IXProblema 1. O entitate dispune de urmtoarele informaii:

- venituri totale 3.980.000 lei, din care venituri din anularea datoriilor n schimbul titlurilor de participare la o persoan juridic 110.000 lei;

- cheltuieli totale (fr cheltuielile cu impozitul pe profit) 2.720.000 lei, din care:

cheltuieli nregistrate n contabilitate care nu au la baz documente justificative 12.000 lei;

cheltuieli cu sponsorizrile 4.300 lei;

cheltuieli cu taxa pe valoare adugat aferent bunurilor acordate salariailor sub forma unor avantaje n natur 4.930 lei, fr ca valoarea bunurilor s fi fost impozitat prin reinere la surs;

penaliti prevzute n cadrul contractelor economice 2.300 lei;

amenzi datorate autoritilor romne 8.000 lei;

- cifra de afaceri 1.800.000 lei.

Se cere stabilirea impozitului pe profit de pltit de ctre entitate.

Venituri neimpozabile = 110.000 lei Venituri impozabile = 3.870.000 lei Cheltuieli nedeductibile = 12.000 + 4.300 + 4.930 + 8.000 = 29.230 leiCheltuieli deductibile = 2.720.000 - 29.230 = 2.690.770 leiProfit impozabil = 3.980.000 2.720.000 110.000 + 29.230 = 1.179.230 leiImpozit pe profit = 1.179.230 x 16% = 188.677 leiLimita cheltuieli de sponsorizare pentru diminuarea impozitului pe profit :Minimum ntre :3 din cifra de afaceri = 3 x 1.800.000 lei = 5.400 lei20% din impozit datorat = 20% x 188.677 = 37.735 leiImpozit pe profit datorat = 188.677 4.300 = 184.377 leiProblema 2 Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri: venituri salariale 850 lei; ajutor de nmormntare 1.270 lei, ca urmare a justificrii cu documente. 150 lei reprezentnd cadou cu ocazia Patelui. Salariatul nu are nici o persoan n ntreinere. S se stabileasc salariul net. Ajutorul de nmormntare este neimpozabil, se va aduga la valoarea salariul net.

Cadourile acordatate cu ocazia Patelui n beneficial copiilor minori i care nu depete 150lei/an nu se impoziteaz i se va aduga la salariul net.

Deoarece se menioneaz csalariuatul nu are nici o persoan n ntreinere, se poate deduce de aici c nu are copii.

n acest caz suma primit cadou cu ocazia Patelui, nu ntrunete cumulativ cele dou condiii de neimpozitare i se va asimila salariului brut.

-Salariul brut = 850 + 150 = 1.000 lei

-Deducere personal =250lei

-Ajutor nmormantare neimpozabil = 1270 lei

-Contribuii datorate statului :

-C.A.S. 10,5% = 1.000 * 10,5% = 105 lei

-C.A.S.S. 5,5% = 1.000 * 5,5% = 55 lei

-omaj 0,5% = 1.000 * 0,5% = 5 lei-

Total contribuii datorate = 105 + 55 + 5 = 165 lei

-Baza de calcul a impozitului = 1.000 - 165 - 250 = 585 lei

-Impozitul = *16% = 585 * 16% = 94 lei

-Salariul net = 585 - 94 + 250 = 741 lei

-Total venit net primit =741+1.270 = 2.011 lei

Problema 3. S se calculeze i nregistreze n contabilitate impozitul pe profit pe baza urmtoarelor date:

Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:

- venituri din vnzarea produselor finite: 800.000 lei;

- venituri din vnzarea ambalajelor: 200.000 lei;

- venituri din reluarea unor ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale: 30.000 lei;

- venituri din vnzarea investiiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;

Cheltuieli totale: 700.000, din care:

- cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;

- cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;

- cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;

- cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;

- cheltuieli cu investiiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei;

- cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate: 23.000 lei;

Profit impozabil = Venituri impozabile Cheltuieli deductibileImpozitul/profit = ( 1.200.000-700.000)*16% = 500.000*16% =80.000lei

691 = 4411 80.000leiProblema 4. O entitate care desfoar activiti de natura barurilor de noapte obine ntr-o perioad contabil venituri n sum de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei. S se determine valoarea impozitului pe profit de pltit de ctre entitate.

Impozit/profit = (900.000 500.000)*16% = 64.000 lei

Impozit/profit minim pentru baruri,discoteci este de 5% din veniturile realizate = 900.000 *5% =45.000 lei

Impozit/profit datorat de 64.000lei.

Problema 5. O entitate acord unui salariat un avans n valoare de 300 lei. S se calculeze toate operaiile n legtur cu salariile tiind c salariul de ncadrare este de 700 lei, sporul de vechime de 85 lei, iar salariatul are n ntreinere doi copii i soia.

Salariu brut = 700 + 85 = 785lei

CAS = 785 * 10.5% = 82 lei

CASS = 785*5.5 % = 43 leiSomaj = 785* 0.5% = 4 lei

Deducere are 3 persoane in intretinere 550 lei

Salariu baza de calcul = 785 (82+4+43) -550 = 106 lei

Impozit salariu = 106*16%=17 lei

Salariu net = 550 + (106-17)= 639 lei

Avans =300 lei

Rest plata = 339 lei

Contributii unitate

Cas 20.8% = 163 lei

Somaj = 4 lei

Sanatate =41 lei

Fond fnuass = 7 lei

Fond risc si accidente = 7 lei

Fond garantare = 2 lei TINEREA CONTABILITATII-CATEGORIA XI1. O societate are nregistrate venituri anuale din vnzri de bunuri n sum de 15.000 u.m., dar se cunoate c aproximativ 3% din bunurile tranzacionate sunt returnate. Se mai cunoate c societatea practic un adaos mediu la total vnzri de 15% din preul de vnzare. Care vor fi incidenele n situaiile financiare ale exerciiului N conform IAS 18 Venituri?Societatea constituie un provizion pentru riscuri si cheltuieli n sum de 3% x15% x 15.000 = 67,5 lei2. La data de 01.05.N o societate a achiziionat 1.000 de obligaiuni pentru un pre unitar de 100 u.m. Dobnda n sum de 20.000 u.m. este pltit la data de 31 octombrie anual.

Care vor fi incidenele n situaiile financiare ale exerciiului N conform IAS 18 Venituri?Societatea nregistreaz un venit din dobnzi de 20.000*6/12=10.000 lei aferentperioadei 01.05.N-31.10.N, iar diferena de 10.000 lei (dobnda ncasat venitul din dobnzi) reprezint recuperarea costului de achiziie a obligaiunilor.

3. Ce nregistrri va contabiliza o societate care import mrfuri n sum de 10.000 dolari la un curs de schimb n momentul tranzaciei de 2,6 ROL/dolar, n momentul plii cursul fiind de 2,4 ROL/dolar? Cum va fi afectat fluxul de numerar? achiziia mrfurilor de la furnizorul extern :

371

=

401

26.000 lei

Mrfuri

Furnizori

plata datoriei fa de furnizorul extern :

401

=

%

26.000lei

Furnizori

5124

24.000 lei

Conturi la bnci

n valut

765 2.000 lei

Venituri din diferene

de curs valutar

Fluxul de numerar scade cu 24.000 lei (plata ctre furnizorul extern).

4. Societatea ABC achiziioneaz un hotel cu durata de via util de 30 de ani, amortizabil linear pentru valoarea de 200.000 lei. Cum se vor reflecta costurile ulterioare cu privire la renovarea exteriorului, precum i cele efectuate pentru extinderea hotelului cu nc dou etaje?Cheltuielile cu renovarea exteriorului vor afecta contul de profit i pierdere,iar cele efectuate pentru extinderea hotelului vor crete valoarea activului.