s4 Riscul de Credit Var9 Rezolvat Corectat

Seminar 4, sem 2, 2015 Seminar nr 4 ASE – FABBV, AN 3 Seria A si C Pag 1 Gestiune bancara

Provizioane pentru deprecierea creditelor – provizioane specifice riscului de credit

Conform recomandarilor FMI, creditele trebuie clasificate ca neperformante atunci cand sumele de plata reprezentand principal si dobanda

inregistreaza restante de 90 de zile sau mai mult, respectiv in situatia cand exista indicii clare de nerambursare (declansarea procedurii de

faliment) indiferent de numarul de zile de intarziere. Definirea creditelor neperformante poate sa difere in practica internationala.

Conform IAS 39, un activ sau un grup de active financiare este depreciat daca exista dovezi obiective ale deprecierii ca rezultat a unui / mai

multor evenimente care ocazioneaza pierderi reflectate in fluxurile de trezorerie viitoare (ex. Dificultati financiare ale debitorului, intarzieri de plata a

principalului sau dobanzii,, disparitia unei piete active pentru acel activ financiar sau inceperea procedurilor de faliment / reorganizare).

Provizioanele specifice riscului de credit reprezinta rezerve / resurse ale bancii pentru acoperirea unor eventuale pierderi ce pot aparea urmare

a deteriorarii portofoliului de credite. Constituirea provizioanelor se realizeaza pe baza cheltuielilor iar utilizarea provizioanelor se realizeaza

urmare a trecerii sau anularea acestora pe venituri.

In functie de raportul intre soldul existent si necesarul de provizionare, banca poate regulariza nivelul provizionelor prin:

- reducerea (anularea sau trecerea la venituri) a provizioanelor excedentare respectiv

- constituirea unor provizioane suplimentare, in cazul in care necesarul de provizioane este mai mare decat soldul existent.

Bancile sunt obligate sa constituie lunar provizioane specifice pentru riscul de credit si se determina la nivelul bancii in ansamblu.

Determinarea nivelului necesar de provizioane pentru riscul de credit se realizeaza in banza a trei criterii:

1) serviciul datoriei: capacitatea debitorului de a-si rambursa datoria la scadenta – exprimata prin numarul de zile de intarziere la plata

ratelor: 0-15 zile / 16-30 zile /31- 60 / 61- 90 zile / peste 90 zile

2) performanta financiara: A,B,C,D,Estabilita pe baza unei analize de tip scoring (cantitativa si calitativa) atat in cazul persoanelor fizice cat

si in cazul persoanelor juridice.

3) initierea procedurilor juridiciare privind executarea silita sau sau deschiderea procedurii de faliment

In functie de cele trei criterii amintite mai sus, creditele acordate sectorului nebancar se clasifica astfel:

1) standard

2) in observatie

3) substandard

4) indoielnic

5) pierdere

Creditele acordate sectorului bacar se clasifica astfel

1) standard

2) pierdere

Criterii de încadrare pe categorii de clasificare pentru expunerile din credite, înregistrate de instituţiile de credit faţă de debitorii din afara

sectorului instituţiilor de credit1

1 Regulament nr. 3 din 19.mar.2009 - privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit – sursa: http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=322318

http://www.bnro.ro/apage.aspx?pid=404&actId=322318

GESTIUNE BANCARA Seminar: Turcan Ciprian Sebastian - Pag 2

Creditele acordate unui debitor / plasamentele costituite de institutiile de credit la alte institutii de credit se incadreazaintr-o singura categorie – rin

luarea in considerare a celei mai slabe dintre toate categoriile individuale de clasificare.

Criterii de încadrare pe categorii de clasificare pentru expunerile din credite/plasamente, înregistrate de instituţiile de credit faţă de alte

instituţii de credit

Coeficienţi de provizionare aferenţi categoriilor de clasificare credite in valuta acordate persoanelor fizice respective create acordate

sectorului nebancar si bancar – mai putin creditele in valuta acordate persoanelor fizice

Determinarea provizionului necesar

- Var I: In ipoteza in care s-au initial proceduri judiciare sau serviciul datorii este mai mare sau egal cu 91 zile

(Principalul si dobanda existenta in sold la sf lunii fara alte deduceri ale garantiilor) x Coeficientul de provizionare)

- Var II: In ipoteza in care nu s-au initial proceduri judiciare si serviciul datoriei este mai mic de 90 zile

[(Principalul + dobanda existenta in sold la sfarsitul lunii) x (1- coeficientul de deducere al garantiilor)] x

x Coeficientul de provizionare

Scoaterea activelor (credite sau plasamente) in afara bilantului este obligatoriu in una din urmatoarele situatii:

- Serviciul datoriei este de peste 360 zile

- Contractul sau plasamentul a fost inestit cu formula executorie

- S-a declansat procedura de executare silita sau faliment

Conform Reg 3 / 2009 Coeficientul maxim pentru deducere din expunerea imprumutatorului fata de debitor in functie de tipul de garantie

Metode de identificare a riscului de faliment: ALTMAN, CONAN & HOLDER, TOFFLER

Evaluarea riscului de faliment se realizează de regulă în baza unor funcţii liniare de tip scor. Metoda scorurilor este utilizată cu precădere de

către companii pentru a-şi calcula riscul de faliment şi de către bănci în analiza bonităţii clienţilor. Metoda presupune luarea în calcul a unui grup de

indicatori aflaţi în corelaţie cu performanţa şi sustenabilitatea întreprinderii. Prin analizarea şi punctarea mai multor categorii de indicatori financiari

asupra unui ansamblu de companii grupate în două categorii (performante și mai puțin performante), se încearcă o departajare a companiilor în

Seminar 4, sem 2, 2015 – Riscuri bancare – Gestiunea riscului de credit(II) ASE – FABBV, AN 3 Pag 3

funcţie de performanţă şi viabilitatea lor. Combinaţia liniară a acestor indicatori, denumită şi funcţie scor, reprezintă relaţia care surprinde

probabilitatea sau riscul de faliment. Câţiva dintre cei mai întâlniţi indicatori utilizaţi în funcţiile de tip scor sunt: indicatorii de rentabilitate a activelor şi

capitalurilor, indicatorii de structură a activelor şi a surselor de finanţare, indicatorii de lichiditate, de eficiență sau câteva dintre cele mai cunoscute

rate cinetice. Chiar dacă ponderarea acestor indicatori în cadrul funcţiei scor diferă de la un model la altul, condiţia de bază în selecţia acestora o

reprezintă independența acestora între ei, pentru a nu genera erori din dublările unor eventuale evaluări asupra aceluiaşi risc sau fenomen financiar.

Există, în principal, trei grupe de astfel de modele: cele macroeconomice (ce urmăresc probabilitatea de a nu face faţă plăţilor în funcţie de starea

economiei), modele de tip credit scoring (ce au la bază date contabile şi alte variabile interne ale întreprinderii) sau modele bazate pe rating. Cele mai

utilizate sunt modelele de tip credit scoring, ale căror rezultate pot fi determinate în baza unor modele econometrice. Revenind la modelele de tip

credit scoring, funcţia liniara tipică a acestora este de forma:

Z = a0 + a1R1 + a2R2 +... + anRn ,

unde:

A0 = parametrul pentru măsurarea părţii neexplicate a scorului;

A1= coeficienţii de corelaţie cu funcţia scor Z

R1... n = indicatorii de rentabilitate şi de structură a capitalurilor.

O atenţie deosebită în implementarea unui astfel de model o reprezintă sistemul de colectare a datelor (accesibilitatea, calitatea şi

reprezentativitatea variabilelor). Testarea modelelor de tip “scoring” se realizează, de regulă, pe baza unor perioade îndelungate de timp (de ordinul a

mai multor decenii) și a unor eşantioane reprezentative, cuprinzând atât companii aflate în situaţii financiare dificile, cât şi companii stabile şi

performante. În România este destul de dificil de elaborat şi testat un astfel de model, deoarece abia s-au împlinit două decenii de la tranziţia către

economia de piaţă. Mai mult decât atât, anii ’90 au reprezentat o perioadă destul de atipică, caracterizată de un mediu hiperinflaționist şi deficite

structurale mari. S-ar putea ca datele şi condiţiile macroeconomice din acei ani să nu fie cele mai reprezentative pentru comparabilitatea cu

conjunctura macroeconomică actuală. Pe baza mai multor variabile (date economico-financiare) este posibilă, aşadar, realizarea unui sistem de tip

scoring în care companiile analizate să poată fi încadrate într-o anumită clasă. Este recomandată realizarea mai multor clase, pentru a evita

concentrarea excesivă a companiilor în câte una sau două clase de rating. Informaţiile cantitative nu sunt întotdeauna suficiente; pentru o mai bună

acurateţe a modelelor este necesară luarea în considerare şi a altor aspecte, cum ar fi calitatea acţionariatului, armonizarea intereselor

managementului cu interesele acționarilor, credibilitatea și accesibilitatea managementului, cultura organizaţională, abilitatea de a atrage și păstra

talentele, calitatea programelor de training al personalului și de acordare a stimulentelor, politicile sociale și de mediu, dependenţa faţă de mediul

extern (creditori, furnizori, clienţi, concentrarea acestora și puterea lor de negociere) şi, nu în ultimul rând, reputația companiei.

Modelul Toffler Z = 0,53 X1 + 0,13 X2 + 0,18 X3 + 0,16X4 , unde:

X1 =

X2 =

X3 =

X4 =

Punctul de echilibru este de cel putin 0,2 Modelul Altman Z = 1,2 X1 + 1,4 X2 + 3,3 X3 + 0,6 X4 + 1,5 X5 , unde:

X1 =

X2 =

X3 =

X4 =

X5 =

Interpretarea rezultatelor:

Z <1,8 – stare de faliment iminenta Z > 2,7 – situatia financiara este buna si banca poate avea incredere in compania respectiva, ca fiind solvabila pe termen scurt Intre 1,8 si 2,7 puncte situatia financiara este dificila, cu performante vizibil diminuate, apropiate de pragul falimentului. Relansarea este

posibila dar nu probabla, decat daca se adopta o strategie corespunzatoare. Modelul Conan & Holder Z = 0,24 X1 + 0,22 X2 + 0,16 X3 + 0,8 X4 – 0,10 X5 , unde:

X1 =

X2 =

X3 =

X4 =

X5 =

Interpretarea rezultatelor:.

Z> 0,16 – situatia companiei este foarte buna, riscld e faliment fiind mai mic decat 10% Z intre 0,1 si 0,16 – situatia companiei este buna, iar riscul de faliment este intre 10% si 30% Z intre 0,05 si 0,1 – situatia companiei este alerta, riscul de faliment fiind de la 30% la 65% Z< 0,04 – esec, riscul de faliment este mai mare de 90%

Cu cat valoarea lui Z este mai mica, cu atat este mai vulnerabila compania.


Aplicatii

Aplicatia 1: Sa se determine nivelul provizioanelor aferente riscului de credit constituite de BetaBank la sfarsitul lunii mai 2014, pentru doua credite acordate SC Florelia SA, astfel:

- Creditul nr 1- in suma de 1.000.000 lei contractat pe 22 martie 2012 cu o rata a dobanzii de 8,5% p.a., performanta financiara A, rambursarbil in doua transe de capital anuale, cu scadenta pe 22 martie 2013 respectiv 22 martie 2014. Creditul A fost garantat cu un depozit colateral constituit la BetaBank. Ultima rata de principal si dobanda nu a fost rambursata pana la finele lunii mai 2014 (70 zile de intarziere) si nu au fost initiate proceduri judiciare pentru recuperarea sumelor datorate.

- Creditul nr 2 – contractat in suma de 440.000 lei contractat cu o rata a dobanzii de 9,9% p.a.., rambursabil in 6 rate de principal lunare egale, ultima rata de principal plus dobanda aferenta nefiind achitate. Nici in cazul acestui credit nu au fost initiate proceduri judiciare. Creditul a fost acordat fara garantii dar pana in prezent nu sunt zile de intarziere la plata ratelor.

Rezolvare: Provizion necesar = Baza de calcul a provizionului x Coeficientul de provizionare

a) Baza de calcul a provizionului = capital nerambursat + dobanzi aferente = 500.000 + 42.500 = 542.500 lei Dobanzi: 500.000 x 8,5% = 42.500 lei

Datorita faptului ca serviciul datoriei este sub 90 de zile si nu s-au initiat proceduri judiciare, din baza de calcul a provizionului se poate deduce valoarea garantiei – ponderata cu coeficientul nr „1” Baza de calcul a provizionului = (500.000 + 542.500)x (1-1) = 0 Coeficientul de provizioanare 70 zile Performanta A = 0,5

Provizion necesar = 0 x 0,5 = 0 (nu este nevoie sa fie constituite provizioane)

b) Desi nu inregistreaza intarzieri la plata, pe principiul contagiunii si al doilea credit va fi incadrat la categoria INDOIELNIC

Baza de calcul = rata restanta + dobanda aferenta =

(

)

] = 88.000 + 726 = 88.726 lei

Creditul nu este acordat cu garantii Baza de calcul = 88.726 lei iar Creditul este clasificat (prin contagiune) a fi INDOIELNIC Provizion necesar = 88.726 x (0,5) = 44.363 lei

Aplicatia 2: Determinati nivelul necesar al provizioanelor specifice riscului de credit constituite de BetaBank pentru un credit de investitii, acordat societatii SC SIMCOR SA, la data de 31 decembrie 2014, cunoscand urmatoarele informatii: - valoarea nominala a creditului: 200.000 lei - scadenta: 24 de luni - creditul se ramburseaza in sume lunare constante de plata (anuitati lunare) - rata dobanzii este de 7,77% - in prezent nu sunt intarzieri la rambursarea ratelor dar ai mai ramas 10 rate lunare de plata la data constituirii provizionului - performanta financiara a companiei SIMCOR este C si nu au fost initiate proceduri judiciare - garantiile aduse la acest credit reprezinta titluri emise de Banca Europeana de Investitii (Coeficient maxim de deducere 0,8) Rezolvare:

Suma lunara constanta de rambursat =

=

= 9.024,49 lei

Baza de calcul a provizionului = (10 rate lunare + dobanzii aferente) x (1-0,8)= 90.244,90 lei x 20% = 18.048,98 lei

Provizionul necesar de constituit = 18.048,98 lei x 0,2 (substandard) = 3.609,796 lei Aplicatia 3: Determinati necesarul total de provizioane in cazul urmatoarelor plasamente si credite interbancare realizate de BetaBank: a) Credit acordat SigmaBank in valoare de 5.000.000 lei – pe baza unui portofoliu de titluri emise de administratia centrala a statului roman, avand serviciul datoriei de 3 zile b) Credit de 3.500.000 ei acordat ThetaBank – acordat fara garantii – avand serviciul datoriei de 5 zile c) Credit acordat OmegaBank 2.000.000 lei – acordat cu garantii sub forma unor titluri emise de Banca Europeana de Investitii – serviciul datoriei de 12 zile d) Plasament de 10.000.000 la ZigzagBank – fara garantii fara intarzieri de plata. e) Plasament de 500.000 la o organizatie cooperatista de credit – fara garantie dar cu intarzieri de 45 de zile Nu s-au inregistrat proceduri judiciare in nici un caz din cele de mai sus. Rezolvare:

a) 5.000.000 lei standard Provizoane = 5.000.000 x (1-1) x 0% = 0 b) 3.500.000 lei standard Provizioane = 3.500.000 x (1-0) x 0 = 0 c) 2.000.000 lei pierdere Provizioane = 2.000.000 x (1-0,8) x 1 = 400.000 lei d) 10.000.000 lei standard Provizioane = 10.000.000 x (1-0) x 0 = 0 e) 500.000 lei piedere Provizioane = 500.000 x (1-0) x 1 = 500.000 lei


Total provizioane de constituit: 900.000 lei Aplicatia 4: Soldurile in lei la finalul lunii (principal si dobanda) ale creditelor acordate de BetaBank sunt urmatoarele:

a) 400.000 lei pentru un debitor persoana fizica, incadrat in categoria de performanta financiara A, credit acordat cu garantii emise de un fond de garantare din Romania (0,5) si serviciul datoriei de 9 zile

b) 50.000 lei pentru un alt debitor persoana fizica, categoria de performanta financiara B, garantii depozit colateral la BetaBank si serviciul datoriei de 75 de zile

c) 325.000 lei pentru o companie incadrata in categoria de performanta financiara B, serviciul datoriei de 5 zile si garantii sub forma certificatelor de depozit emise de BetaBank

d) 500.000 lei pentru o alta companie incadrata in categoria de performanta financiara C, fara intarzieri si cu garantii emise de fondurile de garantare

Rezolvare:

a) [400.000 x (1-0,5)] x 0 = 0 b) [50.000 x (1-1)] x 1 = 0 c) [325.000 x (1-1)]x 0,05 = 0 d) [500.000 x (1-0,5)] x 0,2 = 50.000 lei

Total provizioane de constituit: 50.000 lei Aplicatia 5: Determinati nivelul provizioanelor ce sunt constituite la finalul lunii iunie 2014 in cazul urmatorilor clienti ai BetaBank:

1) Compania Florelia – debit total 126.736 lei – garantii emise de Banca Europeana pentru Investitii – fara intarzieri de plata – Cat B 2) Ionescu Marcel – debit total 18.694 – fara garantii – 96 zile intarziere la plata – Categoria A 3) Mihai Mihai - debit total 3.155 lei – fara garantii – 15 zile intarziere la plata – Categoria B 4) Compania Simbeton – debit total 188.968 lei – scrisori de garantie – emise de ThetaBank Romania – 88 zile intarziere la plata – Categoria

B 5) Marius Viorel Marin – debit total 55.242 – fara garantii eligibile – 77 zile intarziere la plata – Categoria C

Rezolvare:

1) [126.736 x (1-0,8)] x 0,05 = 1.267,36 lei 2) [18.694 x (1-0)]x 1 = 18.694 lei 3) [3.155 x (1-0)] x 0,05 = 157,75 lei 4) [188.968 x (1-0,8)] x 1 = 37.793,36 lei 5) [55.242 x (1-0)]x 1 = 55.242 lei

Total provizioane necesare: 113.154,47 lei Aplicatia 6: Care este nivelul necesar al provizioanelor de constituit la data de 31 decembrie 2014, daca banca a acordat la data de 05 ianuarie 2014 un credit in suma de 300.000 lei, rambursabil in 6 transe trimestriale egale (anuitati constante), percepand o rata anuala a dobanzii de 6% pe an. Creditul a fost acordat pe baza unor garantii emise de un fond de garantare, categoria de performanta financiara este A dar ultima rata de capital si dobanda (scadenta la 05 octombrie 2014) nu a mai fost achitata. Rezolvare: Numarul de zile de intarziere = 31 decembrie 2014 – 05 octombrie 2014 (ACT) = 87 zile intarziere Provizioane neceare = (4 rate de principal plus dobanda acumulata) x (1-0,5)x 0,5 = (50.878,64)x0,5 x 0,5 = 50.878,64 lei

Anuitate =

=

= 50.878,64 lei

Aplicatia 7: Calculati nivelul provizioanelor ce trebuie constituite de banca la data de 30 septembrie 2014 pentru creditele acordate SC Constructii Bihor SA – companie aflata in categoria A de performanta financiara:

- Un credit de investitii constractat pe 10 iulie 2013 in suma de 700.000 lei, dobanda perceputa de 8% pe an, rambursabil in rate de capital egale garantat cu garantii emise de fonduri de garantare. Pana la 30 septembrie 2014 nu a fost rambursata nici o transa de principal si dobanda dar nici nu au fost initiate proceduri judiciare de recuperare a debitelor.

- Un credit de trezorerie contractat pe data de 10 aprilie 2014,in suma de 200.000 lei rambursabil in 12 transe lunare (sume lunare egale de plata), 11% rata anuala a dobanzii pentru care nu au fost constatate intarzieri de plata. Clientul nu ofera garantii explicite pentru acest credit.

Rezolvare:

a) Rata 1 = (700.000 / 4) + (700.000 ) x 8% = 175.000 +56000 = 231.000 lei Rata 2 = (700.000 / 4) + (525.000 ) x 8% = 175.000 +42.000 = 217.000 lei Rata 3 = (700.000 / 4) + (350.000 ) x 8% = 175.000 +28.000 = 203.000 lei


Rata 4 = (700.000 / 4) + (175.000 ) x 8% = 175.000 +14.000 = 189.000 lei Total: 840.000 82 de zile intarziere CREDIT Necesar de provizioane: [840.000 lei x (1-0,5)] x 0,5 = 210.000 lei b) Prin contagiune Credit indoielnic

Desi sunt platite la zi debitele – au mai ramas de rambursat 7 sume lunare egale de plata:

Anuitate =

=

= 17.676,33163 lei

Debite de recuperat: 17.676,33163 x 7 luni =123.734,3214 lei Baza de calcul: 123.74,32 x (1-0) x 0,5= 61.867,16 Total provizioane necesare; 210.000 + 61.867,16 = 271.867,16 lei. Aplicatia 8: Compania Goldline prezinta urmatoarele date financiare la finele anului 2014:

- Capital circulant: 122.450 lei - Cifra de afaceri: 274.550 lei - Total activ: 400.100 lei - Profit reinvestit: 15.250 lei

- Profit (inainte de impozit) brut: 35.700 lei - Dobanzi platite: 5.350 lei - Datorii pe termen lung (peste 1 an): 60.700 lei - Capitalizarea bursiera: 59.100 lei

Calculati dupa modelul Altman – punctajul Z pentru a stabili eventuala aparitiei a falimentului si riscului de rambursare a creditelor angajate. Rezolvare: Modelul Altman Z = 1,2 X1 + 1,4 X2 + 3,3 X3 + 0,6 X4 + 1,5 X5 , unde:

X1 =

=

0,30

X2 =

=

= 0,038

X3 =

=

= 0,10

X4 =

=

= 0,97

X5 =

=

Z = 1,2 x 0,3 + 1,4 x 0,038 + 3,3 x 0,10 + 0,6 x 0,97 + 1,5 x 0,86 = 2,0052 Interpretarea rezultatelor:

Intre 1,8 si 2,7 puncte situatia financiara este dificila, cu performante vizibil diminuate, apropiate de pragul falimentului. Relansarea este posibila dar nu probabla, decat daca se adopta o strategie corespunzatoare.

Bibliografie orientativa:

Dedu Vasile, “Gestiune si audit bancar”, Editura Economica, 2008

Dedu Vasile, Bistriceanu Gabriel, “Gestiune bancara – Culegere de aplicatii”, Editura Economica, 2010, pp 9-17

Lupulescu Grigore, “Gestiunea interna a profitabilitatii bancilor comerciale”, Editura Economica, 2011

Moinescu, Bogdan, Codirlasu Adrian, “Strategii si instrumente de administrare a riscurilor bancare”, Editura ASE, 2009

Nicolae Danila, Lucian Anghel Marius Danila, “Managementul lichiditatii bancare”, Editura Economica 2002

Olteanu Alexandru, Olteanu Florin Manuel, Leonardo Badea, “Management bancar – caracteristici, strategii, studii de caz”¸Dareco 2003

Untaru, Florin, Penu Daniela, “Moneda si Management bancar”, ProUniversitaria, 2012


ANEXA 1 – STATISTICI extrase din rapoarte / informari publicate pe site

40 Instituţii de credit la data de 31.12.2014

Total active 364 miliarde lei (81,3 miliarde echiv. Euro) 54% din PIB

o 30 bănci (90% din total activ) + 1 reţea cooperatistă (0,3%)

o 9 sucursale ale instituţiilor de credit străine din state membre(9,7%)

168 Instituţii financiare nebancare (IFN-uri)

o Total active 25 miliarde lei (5,6 miliarde echiv. Euro) 4% din PIB

s4 Riscul de Credit Var9 Rezolvat Corectat

Documents

Transcript of s4 Riscul de Credit Var9 Rezolvat Corectat