21(24). Structura societii civile(24):1)Descriei elementele principale ale societii civile;- Societatea civileste ansamblul formelor de organizare care permit cetenilor noi roluri i relaii sociale, prin diferite modaliti de participare la viaa public.Societatea civil este, aadar, pe de o parte, un instrument de analiz a raportului existent ntre social i politic, i, pe de alt parte, ea are rolul de a forma i conserva o sfer public autonom, capabil s garanteze libertatea individual i s previn sau s mpiedice abuzurile statului.Societatea civil este format din ceteni asociai sub diferite forme, care au aceleai interese i care i dedic timpul, cunotinele i experiena pentru a promova i apra aceste drepturi i interese.Elementele principale ale SC sunt:1) economic2) politic (instituiile fundamentale ale statului)3) societii civile, sectorul fr scop lucrativ, care legitimeaz sau amendeaz celelate dou componente2) Comparai structura societii civile din societatea de tranziie cu cea din rile democraticeO ar n tranziie, nu poate exista i funciona optim fr o societate civil puternic, fr o reform viabila i fr democraie. Prin unele dintre formele sale organizatorice, societatea civil poate contribui substanial i decisiv la dezvoltarea democraiei prin realizarea unor funcii eseniale: -de a asigura manifestarea pluralitii de interese ale indivizilor i colectivitilor.-de a realiza un mecanism social viabil, de comunicare a cunotinelor i a informaiilor distribuite n masa colectivitii, de cumulare i de verificare reciproc a lor;-de a stimula comportamentul participativ, prin crearea unor reele asociative puternice, bazate pe sisteme de valori care genereaz i susin interaciuni sociale liber consimite ce sporesc gradul de integrare social;-de a forma i a dezvolta o cultura civica pentru buna funcionare a unei societi organizat pe baza modelului democratic, este necesar existena unor organizaii puternice ale societii civile care, prin permanenta supraveghere a instituiilor statului, prin aciunile de sancionare a ilegalitilor comise, mpiedic alunecarea ctre totalitarism;-de a forma idei de supremaie a dreptului i de guvernmnt limitat adica folosind tot mai mult iniiativele individuale ale membrilor societii i recurgnd ct mai puin la constrngere.Aceste elemente enuntate mai sus intruneste de fapt elementele care nu le contine o societate civila in tranzitie dar spre care de fapt tinde o societate in tranzitie,si la fel sunt mentionate acele elemente care le contine o tara democratica.3) Caracterizai societatea civil din Republica Moldova(-RM se caracterizeaz prin existena unei societi civile cu capaciti destul de reduse avnd n vedere lipsa de capaciti instituionale eficiente i de necesiti tehnice vitale pentru activitatea acesteia.Transformarile radicale desfasurate in ultimii ani in RM au demostrat ca societatea civila are imperfictiuni, deficiente inerte oricarui inceput, precum politizarea prea accentuata, ea incercind frecvent sa se subtituie ilicit institutiilor puterii.In acest stadiu de inceput al sociecatii civile in RM, in interiorul unor componente ale acesteia se simte o tenta de toleranta,de acuza si negativism, se cultiva un spirit al al autovictimizarii din nevoia de a fi din principiu, in opozitie cu puterea-ceea ce reprezinta o denaturare a esentei scopului societatii civile.Societatea civila in RM cu toate neajunsurile ei de la inceput evolueaza totusi in sensul democratiei.Transformarea societati moldovenesto posttotalitare intr-o societate civila este un proces lent asupra caruia isi pun amprenta o serie de factori perturbatori ca: apatia, lipsa de initiativa, teama de responsabilitate, precum si faptul ca nu exista exemple in istorie care sa ghideze traditia de la tolitarism la economia de piata.)Societatea civila din RM la etapa data este ca un mobil de democratizare a rep Moldova de fapt este principalul factor al democratizarii acestei republici.Societatea civila din RM se caracterizeaza ca fiind una multmai dezvoltat decit in anul 2007 atunci cind era lipsa de capaciti instituionale eficiente i de necesiti tehnice vitale. Totusi pentru dezvoltatrea si inflorireaacestei societati enevoie de nisteproiecte care ar bulversa si ar porni din loc societatea, aici am in vedere ONG-urile, carejoaca un rol foarte mare. In pofida faptului ca in RM sunt o multime de ONG-uri nu atitde multe sunt considerate ca fiind active si functionale, insa cu cit societatea continua sa se dezvolte cu atit se dezvolta functionarea acestor ONG-uri. In prezent societatea civila a constientizat ca ONG-rile au un rol foarte mare in democratizarea acesteia si incearca tot mai mult a include in ONG-uri societatea, insa cu o foarte mare parere de rau,o multime din societatea noastra nu contribuie la aceasta. Pentru a asigura o cretere durabil a societii civile este nevoie n primul rnd de o legislaie ct mai permisiv, racordat n cea mai mare msur la principiile fundamentale ale democraiei. Un alt pilon important pentru dezvoltarea unei societi civile puternice i bine informate l constituie Accesul la informaie. Cel de-al treilea pilon al societii civile este reprezentat de dreptul la ntruniri, asociere i libertate a contiinei. n ultimii ani, societatea civil s-a dinamizat n ceea ce privete exprimarea opiniilor prin intermediul organizrii unor manifestaii publice. Totui, comparativ cu numrul de organizaii i de probleme existente n societate constatm c numrul acestor forme de exprimare a opiniei este nc nesemnificativ. n plus, desfurarea ntrunirilor depinde foarte mult de autoriti, care datorit legislaiei imperfecte au drepturi excesive fa de cei dinti.Concluzia centrala este ca Societatea civila a RM se afl ntr-o situaie dificil din punct de vedere instituional, financiar, legal i chiar de imagine,luind in consideratie si mld furat putem observa ca societatea civil se dezvolt odat cu instituiile de stat, reprezentanii mediului de afaceri, statul per ansamblu. Or, eficientizarea sectorului asociativ poate genera evoluii n celelalte sectoare i viceversa. Prin urmare, consolidarea sectorului neguvernamental le va influena pozitiv celelalte dou, contribuind la democratizarea societii moldoveneti i apropierea acesteia de realitile europene.

22.(25) Fundamentele i principiile funcionrii societii civile:1)Expuneti bazele economice, politice si spirituale ale societatii civileA.Bazele :-economice ale societatii civile: relatiile economice de viata dezvoltate-politice: pluralism politic, divizarea puteriide stat, descentraizarea puterii ( majorarea puterii autodeterminarii locale; ridicarea nivelului APL in raport cu APC), suprematia legii, egalitatea tuturor in fata legii, lipsa monopolului ideologic, libertatea cuvintului, accesul cetatenilor la treburile statului si a societatii (implicarea acestora, pubicarea proiectelor Guvernului pe site-uri oficiale)-spirituale: climat moralt inalt, spiritualitate 2) Demonstrai mecanismul legturii reciproce a societii civile cu statulB.Interdependenta si influentarea reciproca dintre societatea civila si stat. Sarcinile ce revin statului: a) Obiectivele asumate de organizatiile societatii civile nu se pot realiza fara implicarea statului in elaborarea si transpunerea in practica a unor strategii de dezvoltare a societatii civile, care sa prevada:-modalitati de extindere a participarii cetatenilor la solutionarea problemelor comunitati-dezvoltarea parteneriatului dintre societatea civila si autoritatile publice, atat la nivel national, cat si local si promovarea, prin efort comun, a practicilor in domeniul bunei guvernari.-alocarea unor fonduri publice destinate sustinerii initiativelor civice, precum si elaborarea unor proceduri transparente ce vor reglementa gestionarea, accesul la si utilizarea acestor fonduri. -promovarea si sustinerea voluntariatului,practica care poate sa contribuie esential la solutionarea problemelor aflate pe agenda publica;b) Existenta si manifestarea plenara a unei societati civile autentice presupune ca statul sa se preocupe, de asemenea, de intarirea unor caracteristici/resurse proprii (autoritate, legitimitate, capacitate manageriala, autonomie etc.) si conditii specifice de manifestare a atributiunilor sale (apararea si promovarea valorilor democratice, loialitatea cetatenilor, respectul populatiei fata de lege, climat de ordine, liniste si siguranta publica etc.). Sarcinile ce revin societatii civile:-critica neajunsurilor activitatii statale (ale puterii), dar si recunoasterea, in mod obiectiv, cinstit si legitim a succeselor acesteia-trecerea de la strategia de reactie fata de actiunile organismelor statale (monitorizare, semnalare de neajunsuri si abuzuri, contestare, confruntare) la una de cooperare/conlucrare (parteneriat) cu acestea, in vederea identificarii de solutii realiste pentru rezolvarea problemelor ivite-proiectarea unormecanisme de negociere cu actorii politici (putere, opozitie etc.)pentru protectia si imbunatatirea situatiei cetatenilor in raport cu statu-diversificarea scopurilor propuse;-desfasurarea de activitati concrete in vederea atingerii sopurilor asumate;-cresterea responsabilitatii sociale a cetatenilor, prin educarea/influentarea acestora de a participa activ la viata politica si la actiunile intreprinse de organizatiile societatii civile, in vederea solutionarii/rezolvarii problemelor comunitare.3)Evideniai principiile funcionrii societii civile din Republica MoldovaFormarea si functionarea unei societi civile mature poate fi asociat cu un nivel calitativ mai nalt al cooperrii ntre diferite pturi ale societii i statul moldovenesc, aflat n proces de transformare. Asemenea concepte precum stabilitatea, armonia, clasa de mijloc, statul de drept, relaii civilizate de pia, drepturile omului i dreptul la proprietate, libertatea comunicaiilor sociale, ideea naional i altele, snt dificil de stabilit n contiina public n afara procesului de formare a societii civile din Moldova. n scopul realizrii obiectivului de consolidare a societii civile au fost propuse o serie de politici publice, soluii i iniiative. Cele mai reuite dintre acestea sunt considerate:1. Dezvoltarea unui ajutor mai activ din partea statului (faciliti fiscal, suport financiar, facilitarea obinerii statutului de utilitate public).2. Constituirea de fonduri locale.3. Crearea de parteneriate trilaterale stat-societate civil-business.Fiecare dintre acestea prevede dezvoltarea si consolidarea sectorului non-guvernamental. Politicile date reprezint aciuni eficiente formulate n vederea crerii unei noi platforme favorabile pentru buna funcionare a societii civile din Moldova. Continutul politicilor mentionate raspunde intocmai necesitatilor reale ale organizatiilor neguvernamentale trasand optiuni eficare pt inlaturarea problemelor cu care acestea se confrunta la etapa actuala. Prin utilizarea lor, societatea civila isi va asigura cresterea independentii financiare, functionalitatii institutionale si imbunatatirea relatiilor cu celelalte doua sectoare publice.Imperativul aplicarii acestor politici consta in oferirea societati civile a rolului central in procesul de democratizare, de aparare a intereselor publice si de promovare continua a procesului de integrare europeana.

23(26). Contiina politic:a.Definii noiunea de contiin politic;b.Determinai coninutul contiinei politice;c.Analizai contiina politic a societii moldoveneti.A.Constiinta politica : forma specifica a constijntei sociale care apare in procesul reflectarii relatiilor social-politice si astfel exprima anumite interese politice ale oamenilor , atitudinea fata de stat, puterea politica, institutiile politice si de politica promovata de catre acestea.Constiinta politica: sistemul de cunostinte teoretice si cotidiene, sistem de aprecieri,cu ajutorul carora are loc recunoasterea politicii de catre indivizi, in parte, de catre grupuri sociale, in ansamblu.B. Constiinta politica este una din formele constiintei sociale, , dar ea este responsabila pentru segmentul politic.Prin urmare ea reflecta viziunile generale despre realitatea si relatiile politice. Pe de alta parte constiinta politica este rezultatul actiunii unui set intreg de factori, precum educatia, mediul social, experienta personala si colectiva de viata. Pe de alta parte , constiinta politica, este influentata de o anumita ideologie politica pe care omul fie ca o cunoaste mai bine, fie ca aceasta reflecta mai adecvat interesele lui. Anume constiinta politica determina atitudinea cetateanului fata de puterea politica, fata de problemele societatii in ansamblu, ea determina optiunile electorale ale cetateanului.C. Starea contiinei politice actuale a societii este influenat de procesele tranzitorii care se desfoar la moment. Pe fundalul crizei economice societatea se afl ntr-o profund decepionare fa de realitile politice la moment. Contiina maselor este amorf, domin subculturi politice. Lipsa identitii integre favorizeaz identificarea cu anumite grupuri, dar nu cu societatea ca ntreg. Acest fapt i genereaz lipsa scopurilor generale, ale societii ca ntreg; distana, decalajul dintre conductori i condui; predominarea atitudinii pesimiste fa de deciziile politice adoptate, fa de politic i de viitorul rii n general. n mentalitatea politic a maselor din Republica Moldova puterea de stat este poziionat n afara legii, este superioar legii. Aceast atitudine genereaz supoziia nencrederii n legislaie ca generator de dreptate, ca mijloc de combatere a rului. Spre deosebire de occident, unde cetenii se implic activ n soluionarea problemelor societii, n societatea n tranziie cetenii sunt pasivi. Privite ca manifestri ale depolitizrii contiinei, scderea interesului fa de politic, nedorina de a se identifica cu unele fore politice sau altele, de a participa la viaa politic n Republica Moldova - toate acestea pot fi privite ca mrturii ale nivelului sczut de cultur politic i al unei contiine politice rudimentare. Coninutul i nivelul contiinei politice este determinat i de gradul de dezvoltare a libertilor democratice din societate. Procesul de constituire a sistemului politic democratic se desfoar n condiiile unei discordane sociale, a lipsei tradiiilor democratice i a celor mai elementare cunotine teoretice cu privire la viaa politic. n societatea moldoveneasc se manifest specificul contiinei politice de tranziie prin diferenierea social care aprofundeaz instabilitatea economic, politic, criza de valori i n plan ideologic, excluderea majoritii populaiei din procesele politice ce se desfoar n societate; predominarea analfabetismului politic i juridic; dezamgirea i nencrederea fa de organele puterii; rspndirea pe larg a concepiilor egalitariste etc.

24(27). Structura contiinei politice:a.Explicai structura contiinei politice din punct de vedere al subiectului;b.Demonstrai diferena dintre contiina politic empiric i teoretic;c.Analizai contiina politic a elitei politice de opoziie din Republica Moldova.A. Explicai structura contiinei politice din punct de vedere al subiectului; Formula exponentiala a structurii constiintei politice (se focuseaza asupra purtatorilor constiintei politice: a subiectului):- const.pol. de masa ( constiinta unei comunitati,grupuri sociale mari care participain viata politica si o influenteaza), ea exprima opinia publica dispozitia sociala si actiunile maselor.Particularitati: diversitatea elementelor idei,,conceptii, stari de spirit, reprezentari; este fragmentata si contradictorie; dinamismul sporit.-const.pol. de grup ( aceatsa genera limita de catre grupurile sociale mici si mijlocii, ex: partid politic, comunitate). Spre deosebire de const.pol.de masa , cea de grup are un caracter mai stabil, sunt reflectate acele pozitii si diferentieri ale partidelor politice si elitei politice.-const.pol.individuala : cunostintele si valorile care asigura perceperea si reflectarea politica la nivel individual.B. Diferena dintre contiina politic empiric i teoretic;a)Constiinta emirica - este acea parte a constiintei politice creata si acumulata in mod spontan, pe cale empirica, de oameni, pe baza experientei si a traditiilor istorice. Ea este difuza, nestructurata, nesistematizata si are o valoare stiintifica limitata, intrucat in cadrul ei precumpanitoare sunt elementele empirice. Constiinta comuna este constiinta de toate zilele sau constiinta maselor. Dezvoltarea stiintei in randul maselor atat prin sistemul de invatamant, prin mass-media dar si in urma activitatii desfasurate de partidele politice interesate in ridicarea nivelului lor politic, in vederea insusirii si receptarii programelor si doctrinelor lor politice, a determinat restrangerea considerabila a sferei empirice a constiintei din cadrul constiintei politice.b)Constiinta politica teoretica este componenta ideologica a constiintei politice. Ea este elaborata, structurata si sistematizata in teorii, conceptii, doctrine, programe politice, fundamentand si promovand interesele, aspiratiile unei clase, grup social sau ale unei societati. Aceasta forma a constiintei este in mod constient si organizat creata si difuzata prin mijloace de informare si comunicatii in cadrul societatii. Numai prin aceasta componenta, constiinta capata, de fapt, caracter politicLa nivelul general al fiecarei societati exista o constiinta politica intemeiata pe valorile fundamentale politice ale acesteia. Intr-o forma sau alta, aceasta constiinta se regaseste intr-o societate pluripartidista, in ideologiile si doctrinele partidelor si formatiunilor politice.28. Cultura politic:a.Definii noiunea de cultur politic;b.Apreciai trsturile caracteristice ale culturii politice;c.Analizai cultura politic a populaiei din Republica Moldova.A,Definii noiunea de cultur politic;Cultura politica: -cuprinde totalitatea faptelor concrete ale omului referitor la institutiile politice, orinduirea politica a societatii, procesele si evenimentele politice ..., este gradul de intelegere si interpretare a domeniului politica,constituie formele si metodele de realizare de catre oameni in viata cotidiana a unor teorii si conceptii politice.-iscusinta omului de a utiliza in viata cea de toate zilele a cunostintelor politice acumulateB. Trasaturile caracteristice culturii politice-are caracter total (atotcuprinzator)-caracterizeaza constiinta politica si comportamentul politic a majoritatii populatiei-este rezultatul dezvoltarii firesti istorice a societatii si a creatiei politice colective-fundamenteaza relatiile dintre elementele procesului politic-experienta politicaC.Analizai cultura politic a populaiei din Republica Moldova.Cultura politic este inseparabil unei societi ce pretinde a fi un stat democrat i de drept, or, aceasta constituie o condiie vital pentru schimbrile esenial calitative n derulare a societilor din centrul i estul Europei, n particular a Republicii Moldova.Societatea moldoveneasc contemporan, conform opiniei majoritii analitilor strini i autohtoni, se caracterizeaz printr-o cultur politic fragmentar i conflictual n ce privete modalitile de exprimare i funcionare a ei. Specificul acestei culturi politice l constituie starea de sciziune, lipsa unui acord ntre purttorii diferitelor subculturi n ce privete valorile fundamentale, idealurile i obiectivele urmrite, structura i regimul politic existent n societate. De asemenea, n cadrul sistemului politic moldovenesc se observ o izolare social, lipsa ncrederii ntre diferite grupuri i categorii sociale, ntre elite i mase, care reflect diverse stri evidente de conflict i de mari tensiuni sociale care genereaz instabilitatea politic n societate. O alt limit a culturii politice i a societii civile este dat de faptul c o mare parte a populaiei nu este contient de drepturile, libertile i obligaiile politice i nu are o cunoatere elementar a datelor constituionale fundamentale. Pn acum, n societate persist ideea precum c oamenii simpli nu pricep n politic i c toate chestiunile urmeaz s fie rezolvate de ctre cei din vrful piramidei puterii. Aceast atitudine pasiv exclude n principiu rezistena necondiionat n faa oricrui arbitrar politic i anuleaz aproape orice orizont de anticipaii pozitive, stimulnd astfel apatia politic. Fragilitatea societii civile, nscut pe fragmentarea excesiv a culturii politice i prejudecile trecutului, continu s fie o caracteristic definitorie a societii n tranziie. ntruct, majoritatea indivizilor din societatea noastr au rmas ancorai n limitele unei culturi politice de indiferen, ei au o viziune minimal asupra orizontului public i politic, mai exact asupra posibilitilor de cooperare i de angajare civic.

29. Structura culturii politice:a.Descriei structura culturii politice;b.Caracterizai subculturile politice dup V. Amelin;c.Evideniai rolul culturii politice n democratizarea societii.A.Descriei structura culturii politiceStructura culturii politice:1. Cultura constiintei politice: -ideile si convingerile politice-valorile si traditiile, normele, obiceiurile politice2. Cultura comportamentului:-cultura participarii in viata politica-cultura activitatii politice3.Cultura functionarii institutiilor politice:-cultura comportamentului electoral (cei care ales si cei care vor sa fie alesi)-cultura adoptarii si realizarii deciziilor politice-cultura solutionarii conflictelor politiceB.Subculturile politice dup V. Amelin;O cultur politic naional de tip fragmentar include subsisteme structurializate, care, n literatura de specialitate, sunt numite subculturi politice. Aceast formul este orientat spre modelul comportamentului politic, caracteristic unui anumit grup sau unei comuniti. Fiecare subcultur are propriul hotar, specific unui grup, care, la rndul su, se deosebete de orientrile culturale ale altei comuniti. Subculturile politice pot avea ca suport o clas social, o etnie, o grupare religioas etc. care, prin reacie la procesul de omologare i generalizare a valorilor politice oficiale, i edific propriile lor sisteme de valori care reprezint o sublimare a nevoilor, atitudinilor i stilului lor de via la nivelul vieii comunitare. Subculturile politice rezum concepia despre lume i via a unor colectiviti cvasinchise.V. Amelin clasific subculturile politice ca fiind: radicale, reformiste, oportuniste, conformiste i loiale.C. Rolul culturii politice n societate este inestimabil. Acestrol este dublu: comunitii i ofer ostructur sistematic de valori, norme, idealuri i simboluri, care asigur funcionalitatea icoerena instituiilor sale, n timp ce individului i pune la dispoziiecteva linii directoare pentrucomportamentul su n sfera public i cea politic. Cultura politic influeneaz mediul social ncare se afl i, firete, ea nsi esteafectat de acest mediu. Formarea, funcionarea i dezvoltareaculturii politice depinde att de factori politici, ct i de unii factori extrapolitici. ntre factorii, careinflueneaz, ntr-o anumit msur, cultura politic se pot evidenia: poziia geopolitic a rii,caracterul relaiilor sociale, structura social i politic a societii, specificul culturii naionale,particularitile psihologiei naionale. Un aspect important al culturii politice este stilul corelaiilordintre societate i stat, ce seexprim att n atitudinea ceteanului fa de stat, ct i a statuluifade cetean. Existenta si functionalitatea unei culturi politice, constituie o conditie esentiala infiintarea si functionalitatea unui regim politic democratic.. Ca forma deguvernare, regimul politicdemocratic nu se poate realiza fara o solidacultura politica. Ea se implica atat infundamentarea sistructurarea sistemului politic, cat si in functionalitatea componentelor sale. Eficienta functionariiunui sistem politic democratic este indisolubil legata demodul cum membrii societatii isi insusescnormele si valorile politice, cum le transpun in practica. Gradul participarii almembrilor societatiila viata politica, eficienta siresponsabilitatea acestora este in mod direct legata si de nivelul lor decultura politica. In ultima instanta, cultura politica se materializeaza in participare, inactiune si comportament politic

30.Elita politic:a)Definii noiunea de elit politic;b)Determinai particularitile elitei politice;c)Analizai cele dou modaliti de selectare i recrutare a elitei politice.A. Orice societate este divizata intre o majoritate absoluta si o minoritate dominanta. in societatile moderne, aparatul administrativ este condus de un numar mic de inalti functionari. Oricare ar fi numele dat acestei minoritati - oligarhie, clasa conducatoare, guvernanti, lideri, grup de decizie, nomenclatura - membrii sai beneficiaza de privilegiul apartenentei la elitele sociale si politice ale societatiiTermenul Elita ,in sensulcel mai larg alcuvintului desemneaa oamenii deosebiti prin pregatires i talent in domeniul lor de activitate (economica ,politica,culturala,stiintifica )care obtine performante remarcabile ,joaca un rol esential in procesele socialpolitice si economice.Fenomenul elitei politicese aflaintr-o interactiune reciproca cuputerea politica.De fapt elita se devizeaza in doua parti :elita guvernanta si elita neguvernanta.Cea guvernanta, desemnind persoanele care participa nemijlocit la conducere ,este putin numeroasa si se mentine la putere partial prin forta ,partial cu acordulclasei conduse ,mai numeroase. Deci nu toti membrii elitei sunt inclusi in elita guvernanta, ceilalti fac parte din elita neguvernanta.B.Elita politica. Particularitati.- elita politica a societatii o constitue persoanele, care se ocupa profesional de activitatea politica, scopul final al aspiratiilor lor fiind exercitarea puterii;- persoanele suspomenite constituie un grup, relativ izolat de restul societatii, cu un inalt grad de coeziune si care respecta, in linii generale, ,,regulele de joc stabilite in cadrul regimului politic dat. -Interesele, valorile si aspiratiile diferitor fractiuni ale elitei politice pot fi comune, dar pot sa si difere, de exemplu la grupul aflat la guvernare fata de cei din opozitie;- exista o recunoastere, acceptare sociala a acestui grup de politicieni, ceea ce le confera o anumita legitimitate.C. Analizai cele dou modaliti de selectare i recrutare a elitei politice.Practica mondiala cunoaste 2 sisteme de recrutare si selectare a elitei politice: 1.sistemul de ghilda(breasla, corporatie) ce presupune un caracter inchis al mecanismului formarii elitei, un nivel sporit al institutionalizarii procesului de selectare, tendinta spre reproducerea tipului existent al elitei, cind de la pretendent se cere mai intii de toate loialitate, conformism,fidelitate liderului si regimului politic; cercul electoratului este nu prea mare si relativ inchis. Recrutarea si desemnarea cadrelor are loc in lipsa concurentei libere intre pretendenti. Este un sistem caracteristic pt statele cu regimuri politice totalitare si autoritare.2.Sistemul antreprenorial de selectare a elitei politice presunune caracter deschis in formarea si reproducerea elitei , cercul celor selectati este destul de vast,prezenta limitata a cerintelor formale fata de conditiile si functiile in structurile de putere,insemnatatea primordiala a calitatilor personale ale pretendentilor pt a fi inclusi in ierarhia puterii. Acest sistem este pe larg raspindit in tarile cu democratii stabile si durabile, adesea fiind adaptate la cerintele timpului.31. Elita politic n tiina politic contemporan:a.Relatai despre circulaia elitelor politice;b.Comparai funciile de baz a elitei politice;c.Abordai rolul clasei conductoare n condiiile integrrii europene.A. Vilfredo Pareto constata ca, att gruparea sociala ct si circulatia sociala se desfasoara n baza unor regularitati la tand de lesi sociale. Acestea sunt doua: "legea elitelor" si legea "circulatiei elitelor"."Circulatiei elitelor" ne previne ca procesul acumularii indivizilor de elita nu se desfasoara strict la nivelul elitei prin endogrupare, (n interiorul grupului superior) ci n si din toata populatia, astfel nct ntre elita si masa se desfasoara un continuu proces de circulatie. B. Functiile de baza ale elitei politice:-f. Strategica: elaborarea strategiei si tacticii dezvoltarii societatii, determinarea ideologiei politice de actiuni-f. Comunicativa: reflectarea opiniei publice din societate in deciziile politice adoptate, exprimarea in programele politice a intereselor si necesitatilor diferitelor grupuri sociale si realizarea acestora.-f. Organizatorica: reaizarea practica acursului elaborat, traducerea in viata a deciziilor politice-f. Integrativa: consolidarea stabilitatii societatii, preintimpinarea tensiunilor si conflictelor social-politice, a deformarii structurilor politice.C. Rolul elitelor politice in dezvoltarea tarii este rescris adesea in functie de interesele de moment si de schimbarile istorice ce parvin cu mult dupa ce acestia au iesit de pe scena imediata a politicii. De cele mai multe ori, rolul elitelor politice este de a da tonul unor schimbari fara precedent la nivel social. Acest lucru presupune un enorm curaj de a propune pe agenda publica schimbari radicale, impopulare si care vor avea efect mult dupa consumarea faptului in sine. Integrarea europeana este un moment definitoriu pentru natiune, anumite elemente lipsesc cu desavarsire. Pe de o parte, elita politica romaneasca este incapabila sa ia masuri curajoase care sa genereze schimbare in viitor si este captiva intereselor personale si de grup.

32. Liderul politic:a.Relatai esena liderului politic;b.Stabilii trsturile caracteristice ale liderului politic;c.Analizai activitatea a 2-3 lideri politici din Republica Moldova si UE.A. Prin lider politic se ntelege, de regula, individul cu potentialul de influenta si autoritate cel mai ridicat si, implicit, cu gradul de preferinta si dezirabilitate cel mai nalt din cadrul organizatiei/comunitatii de interese politice. Spre el tind sau cu el se identifica sau se asociaza cei mai multi membri ai colectivitatii n cauza, pentru ca abilitatile si calitatile sale manageriale, psihologice, morale asigura conducerea acesteia spre performanta, integrare si stabilitate. Adevaratul lider si demonstreaza autoritatea si influenta fara a apela la constrngere, control excesiv, manipulare, ndoctrinare. Recunoasterea puterii sale, de catre cei pe care i conduce, depinde, ntr-o masura mai mare sau mai mica, de unele cerinte, trasaturi si principii asupra carora ne propunem sa ne oprim, pe scurt, n cele ce urmeaza.B. Trsturile caracteristice ale liderului politic:-Vocatia puterii (conducatorului).-Competentapolitica.liderul politic trebuiesa faca dovada capacitatii de a influenta si conduce/comanda pe ceilalti, sa ntruneasca calitatile profesionistului desavrsit, care stapneste pna la nivel de detaliu stiinta si arta elaborarii politicii majore- megapolitica.-Autoritatea charismatica. Charisma are un rol ce nu poate fi ignorat n viata si destinul conducatorului politic, n activitatea saorientata spre obtinerea si exercitarea puterii.-Prestigiul, considerat aici drept capacitatea liderului politic de a influenta si determina comportamentul maselor n directia dorita, confera acestuia o mare putere, capacitate persuasiva a discursului si relatiilor sale de comunicare cu societatea.-Inteligenta si instructia. Liderii politici de succes nu trebuie sa aiba doar un coeficient de inteligenta ridicat si performante scolare deosebite, ci si un coeficient ridicat de inteligenta emotionala care presupune autocunoastere emotionala (constientizarea si stapnirea propriilor emotii).-Flexibilitatea, adaptabilitatea, arta de a negociasunt tot attea mijloace de a realiza o buna comunicare cu cercurile puterii, opozitiei politice, cu societatea civila.-Angajarea. Aceasta trasatura exprimadevotamentul complet pe care liderul politic trebuie sa l manifeste fata de ndatoririle si atributiile ce i revin-Hotarreaexprimadorinta de actiune, perseverenta, vointa, ncrederea n victorie, concentrarea, disciplina, si asumarea responsabilitatiiliderului n raport cu sarcinile politice asumate/ncredintate.-Loialitateareprezintasinceritatea abordarii responsabilitatilor politice asumate/ncredintate, fata de superiori, fata de sine si fata de subalterni.-Integritatea. Integritatea presupune aderarea de catre lider la un set de valori morale (onestitate, corectitudine etc.) n activitatea politica pe care o desfasoara-Altruismul.-ncrederea n subordonati-Energiac) Mihai Ghimpu 1988-1993: Fondator al micrii democratice Frontul Popular din Moldova, membru al Biroului Executiv 1990-1998: Deputat n Parlamentul Republicii Moldova, vicepreedinte al Comisiei Juridice 1993-1998: Congresului intelectualitii (PFD), secretar executiv, vicepreedinte 1998-prezent: Preedintele Partidului Liberal (PL) 2007-2009: Consilier din partea Partidului Liberal n Consiliul Municipal Chiinu 2007-2008: Preedintele Consiliului Municipal Chiinu [7] 28 august 2009: A fost ales preedintele Parlamentului Republicii Moldova[8] ncepnd cu 11 septembrie 2009 exercit interimatul funciei de Preedinte al Republicii MoldovaVladimir Filatn perioada 12 martie12 noiembrie 1999, a ndeplinit funcia de Ministru de Stat n Guvernul Republicii Moldova. n anul 2000, a fost ales vicepreedinte al Partidului Democrat din Moldova i a revenit n afaceri.n urma alegerilor martie 2005, Vladimir Filat a obinut mandatul de parlamentar pe listele Blocului Moldova Democrat. A candidat pentru funcia de primar general al Municipiului Chiinu la alegerile din 3 iunie 2007 acumulnd 8,3% voturi.n septembrie 2007 prsete rndurile Partidului Democrat i creeaz Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM). Congresul de constituire a PLDM a avut loc la 8 decembrie 2007, n funcia de preedinte al formaiunii fiind ales Vlad Filat.Din 25 septembrie 2009, Vlad Filat este numit prin decret prezidenial Prim-ministru al R. Moldova, funcie pe care a deinut-o pn n martie 2013.Iurie Leanci-a nceput cariera n serviciul diplomatic sovietic, iar n perioada mai-octombrie 1989 a fost la post la ambasada Uniunii Sovietice din Bucureti, Romnia, n calitate de secretar II. ncepnd cu 1991, a fost ncadrat n ministerul de externe al Republicii Moldova. A fost viceministru de externe n perioada 1998 - 2001. n perioada 2007 2009 a fost vicepreedintele companiei petroliere moldoveneti Ascom Group.Din 2009 a fost prim-viceprim-ministru i ministru al afacerilor externe i integrrii europene al Republicii Moldova.La 23 aprilie 2013 a fost numit prim-ministru interimar al Republicii Moldova prin decretul Preedintelui Nicolae Timofti. Iniial, dup 25 aprilie 2013, a asigurat interimatul postului de premier interimar. A fost propus de PLDM pentru un mandat ntreg de ef al executivului, iar la 15 mai 2013 a fost desemnat prim-ministru.UE, in pe perioada mandatului sau a semna si a intrat in vigoare regimul liberalizat de vizaca a semnat acordul de asociere cu ueca a fost construit gazoductul iasi unghenica impreuna cu romania au deschis serviciul SMURD si in moldova(Serviciul Mobil de Urgen, Reanimare i Descarcerare)Preedintele federal al GermanieiJoachim Gauck(esteeful de statalRFG, pe scara ierarhic cel mai nalt organ constituional al Germaniei. Conform constituiei puterea sa din cadrul sistemului politic al rii este limitat, coninnd n primul rnd sarcini reprezentative. El trebuie s fie o (putere neutr, neprtinitoare), preedintele tuturor cetenilor i rezidenilor din Germania.Din 18 martie 2012 el isi exercita functia sa pina in prezent. Preedintele german este cunoscut pentru luri de poziie provocatoare n pofida atribuiilor sale n special onorifice. Gauck, care s-a angajat n favoarea libertilor la sfritul dictaturii comuniste est-germane,Angela Merkel-este prima femeiecancelardin istoriaRepublicii Federale Germania. A fost aleas n aceast funcie la data de22 noiembrie2005de ctreBundestag, parlamentul german, realeas la28 octombrie2009respectiv17 decembrie2013.ncepnd din anul2000Merkel este preedinta partiduluiUniunea Cretin-Democrat(CDU).a fost cea care a avut o "contribuia de importan istoric la unificarea european i pentru rolul de importan mondial jucat n nnoirea cooperrilor internaionale".Adoptarea Constituiei Uniunii Europene a fost principala prioritate a Merkel n timpul preediniei ei. Printre altele, Merkel a insistat c n lumea de astzi multicultural, Europa nu trebuie s uite cultura i rdcinile sale.David William Donald Cameron(n. 9 octombrie 1966,Londra) este actualulprim-ministrualRegatului Uniti preedinte al Partidului Conservator. n 1997 a candidat pentru un post n Parlament, dar nu a fost ales. S-a revanat n 2001, cnd a devenit membru al Parlamentului din partea inutuluiWitney. La 11 mai 2010, dup demisia lui Gordon Brown din funcia de Prim Ministru i la recomandarea acestuia, regina Elisabeta a II-a l-a invitat pe Cameron s formeze un nou guvern.[110]La 43 de ani, Cameron a devenit cel mai tnr Premier britanic de laLord Liverpool, care fusese numit n 1812.[111]n primul su discurs inut n10 Downing Street, el a anunat intenia de a forma mpreun cuLiberalii Democraiun guvern de coaliie, primul de laAl Doilea Rzboi Mondial. Cameron a subliniat felul n care inteniona s lase deoparte diferenele de partid i s muncim mpreun pentru binele comun i pentru interesul naional.[111]Ca una dintre primele sale micri, Cameron l-a numit pe Nick Clegg, liderul Liberalilor Democrai, ca vice-prim-ministru.[110]mpreun, Conservatorii i Liberalii Democrai controleaz 363 de locuri n Camera Comunelor, cu o majoritate de 76 de locuri.[33. Particularitile i funciile liderului politic:a)Descriei particularitile caracteristice ale liderului politic;b)Caracterizai funciile liderului politic;c)Evideniai particularitile caracteristice a 2-3 lideri politici a formaiunilor politice din Republica Moldova sau UE.a) IntegritateaTrasatura cea mai importanta a unui lider bun este integritatea. Daca o persoana trebuie sa ofere un exemplu bun, tebuie sa aiba un grad ridicat de integritate. Trebuie sa spui mereu adevarul si sa ai taria de caracter de a crede cu adevarat in idealurile tale. Viata ta trebuie sa se potriveasca cu ceea ce spui.CurajulO alta trasatura de care are nevoie un adevarat lider este curajul. Acesta reprezinta abilitatea de a avansa si de a face ceea ce trebuie, indiferent de circumstante. Curajul reprezinta abilitatea de a sta in picioare si de a nu te teme daca reputatia ta va avea de suferit.Stabilirea obiectivelorCapacitatea de a stabili obiective, atat pe termen scurt, cat si pe termen lung, este o parte importanta a conducerii. Pentru a finaliza cu bine un proiect, trebuie sa il imparti in parti mai mici. Fiecare mic pas reprezinta o treapta a scarii, la varful careia se afla proiectul final.Viziunea de viitorO conducere eficienta necesita si o viziune de viitor. Pentru a indruma si a conduce un grup de oameni trebuie sa ai o viziune a ce rezultat va avea proiectul tau.EntuziasmulPentru a dezvolta si mentine abilitatile unui lider bun, trebuie sa ai entuziasm si pasiune pentru ceea ce faci. Entuziasmul este contagios si aduce dedicatie pentru munca ta. Oricare ar fi pozitia ta de conducere, entuziasmul este uleiul folosit la ungerea rotilor necesare pentru progres.b)- Informare adnc despre politic i politic;- Calitatea de acumulare i exprimarea adecvat a intereselor publicului larg;- Calitatea de a nainta, perfeciona, reanaliza noile idei;- Capacitatea intuiiei politice;- Calitatea de a convinge i a atrage masele dup el;- Pregtit de a duce responsabilitatea grupului;- Influen permanent n procesul politic;- Iniiativ n aciunile politice; c)(de la punctul 32 c)

34. Particularitile alctuirii i competenele Parlamentului Europeana)Explicai necesitatea existenei Parlamentului European ; (3 puncte)b)Caracterizai structurile interne ale Parlamentului European; (5 puncte)c)Evaluai impactul activitii Parlamentului European asupra dezvoltrii relaiilor Republica Moldova - UE. (7 punctea) Parlamentul European ndeplinete funcia de forum politic i mijloc de comunicare, fiind investit cu un nivel ridicat de autonomie, pe lng sarcinile impuse de tratate, el poate avea o gam larg de iniiative politice, multe rspunznd nevoilor cetenilor europeni.Parlamentul European are un rol definitoriu n procesul de elaborare a viziunii politice a Europei: este consultat de Consiliu cu privire la aspectele principale i la alegerile fundamentale pe care le implic Politica Extern i de Securitate Comun. La rndul su, Parlamentul poate adresa ntrebri Consiliului i poate face recomandri. Parlamentul European reprezint, de asemenea o adevrat tribun internaional, de la care iau cuvntul numeroi lideri mondiali. De-a lungul anilor, Parlamentul a devenit interpretul aciunilorinterne i externe ale Uniunii, ceea ce permite participarea deputailor i, prin intermediul lor, a cetenilor, la definirea viziunii politice europene.n ce privete aderarea unui nou stat membru i majoritatea acordurilor internaionale, aprobarea Parlamentului este obligatorie. n negocierile Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC), Parlamentul recomand Comisiei Europene (negociatorul principal al Uniunii), s in cont de problemele globale ale omenirii: combaterea srciei, dezvoltarea, o via politic democratica. Parlamentul se implic activ n susinerea principiului unei dezvoltri mondiale echitabile, care sa aib n centrul preocuprilor dezvoltarea societii i respectul drepturilor fundamentale. n acest sens, Parlamentul a respins unele protocoale financiare ncheiate cu state nemembre cu regimuri nedemocratice i a condiionat implementarea protocoalelor de eliberare a deinuilor politici sau aderarea la conveniile internaionale de protejare a drepturilor omului. b) Organizare intern: Parlamentul European are urmtoarele structuri:Preedintele - reprezint Parlamentul la evenimentele cu caracter oficial i n relaiile internaionale, prezideaz sesiunile plenare ale Parlamentului i edinele interne (din iulie 2004 Preedinte este Josep Borrell Fontelles - Spania). Este ales pe o perioada de 2,5 ani;Biroul Parlamentar organul de reglementare responsabil cu bugetul Parlamentului, problemele administrative, organizatorice i de personal;Conferina parlamentar - organul politic al Parlamentului (n frunte cu Preedintele Parlamentului), cu rolul de a stabili ordinea de zi a edinelor plenare i componena i numrul comisiilor i delegaiilor parlamentare;Comitete - organizeaz activitatea Parlamentului pe domenii de activitate i sunt mprite n comitete permanente (17), comitete temporare (6), i comitete parlamentare mixte ce menin relaiile cu parlamentele rilor candidate;Secretariatul General 3 500 de funcionari ce lucreaz n serviciul Parlamentului European.c) Adunarea cheama statele membre ale consiliului europei sa sprijine evolutia economica si sociala a rep Moldova si sa ajute acest stat sa recistige increderea institutiilor financiare internatioanle (Fondul Monetar International si Bancii Mondiale).Ea le invita pe acestea din urma sa-si revada pozitiile si sa consimta sprijinul de care are nevoie Moldova P-u a incuraja relansarea economica si a ameliora situatia sociala a majoritatii populatiei moldave ( discutii in cadrul unei adunari de sedinta a parlamentului european)

.