Evoluției pieței de capital din România

1

Cuprins

Introducere.....................................................................................................................................................2

1.Delimitări conceptual privind piața de capital............................................................................................3

2. Piața de capital din România......................................................................................................................6

2.1 Evoluția bursei din România....................................................................................................................6

2.2 Bursa de valori București ( BVB )...........................................................................................................9

2.3 Piața extrabursieră RASDAQ................................................................................................................10

2.4 Piața de capital în Cluj Napoca..............................................................................................................11

2.5 O nouă lege a pieţei de capital simplifică procedura de licenţiere.......................................................15

3.Limitele dezvoltării pieței de capital în România.....................................................................................16

Concluzii......................................................................................................................................................17

Bibliografie..................................................................................................................................................18

2

Introducere

Am pornit de la premise că în țara noastră tranziția la economia de piață a readus în

actualitate necesitatea construirii unei piețe bursiere. Din păcate, cel puţin până în prezent,

acest proces a fost privit mai mult ca unul formal neexistând voinţa sau poate putinţa de a creea o

piaţă de capital eficientă ce ar fi putut contribui atât la securitatea tranziției economice, cât mai

ales la o mai bună performanță economică. Din această perspectivă am încercat să surprindem, în

lucrarea de față, modul în care s-a piaţa de capital în România. Ca orice fenomen de amploare,

crearea pieției de capital după 1990, s-a caracterizat prin dificultate. O dată cu reorganizarea

agenţilor economici, am asistat la o transformare majorând structura proprietăţii din

economie: cea mai mare parte a întreprinderilor au devenit societăţi comerciale pe

acţiuni, ale căror titluri erau deţinute de stat . S-au creat, astfel,  premisele alimentării

pieţei secundare cu acţiuni, proces care se v-a realiza pe scară largă odată cu trecerea la

privatizarea în masă.

Crearea premiselor pentru dezvoltarea pieţei de capital în România s-a realizat în anii 1994 şi

1995, o data cu adoptarea Legii 52/1992 şi înfiinţarea autorităţii pieţei – Comisia Naţională a

Valorilor Mobiliare (CNVM), urmând a fi reglementată în anul 2004 Legea 297/2004 privind

SSIF-urile. În acest an la data de 18 octombrie a apărut o noua lege publicată în M. Of.

704/2012, Legea 167/2012 modifică Legea 297/2004 privind piața de capital. Articole

modificate: Art. 6, Art. 125, Art. 126, Art. 253. Slaba performanţă a pieţei de capital în România

de până în acest moment îşi are originea în condiţiile care au guvernat lansarea bursei. Este vorba

de mai multe decalaje şi dezechilibre: între restructurarea sistemului bancar şi

organizarea pieţei de capital; între apariţia pieţei  primare şi crearea pieţei secundare

organizate; între lansarea procesului de privatizare şi crearea instituţiilor pieţei de capital.

Din punct de vedere al modului de funcţionare şi organizare, piaţa valorilor

mobiliare din România a fost din start organizată pe două componente: Bursa de Valori

Bucureşti şi piaţa RASDAQ. Începând cu anul 2002, piaţa de capital a trecut printr-un amplu

3

proces de legiferare. Au fost adoptate patru legi care au reglementat comprehensiv toate

sectoarele de activitate în acest domeniu. Utilizarea pieţei de capital drept soluţie alternativă

la finanţarea bancară poate creea premisele unei noi abordări a elementelor împrumutului, în

condiţii de piaţă. De asemenea, finanțarea autorităților locale prin intermediul împrumuturilor

obligatare consolideaza autonomia financiară a acestora, oferind soluții eficiente pentru

complementare bugetului local.

1.Delimitări conceptual privind piața de capital

Piața de capital reprezintă ansamblul relațiilor și mecanismelor prin intermediul

cărora capitalurile disponibile din economie sunt dirijate către agenții economici sau către orice

altă entitate publică sau privată solicitatoare de fonduri. Piața de capital

funcționează ca un mecanism de legătură între cei ce manifesta un surplus de capital

(investitori) și cei care au nevoie de capital (emitenți). Piața de capital (financiară) este o piața a

fondurilor pe termen mediu și lung, pe care se emit și se tranzacționează valori mobiliare,

care servesc drept suport al schimbului de capitaluri.

Trasaturile pietelor de capital :

• Sunt structure deschise, în sensul că plasamentul este efectuat în mare masă a

investitorilor, iar tranzacțiile cu valori mobiliare au carcater public. Produsele

pieței de capital sunt instrumente utilizabile pe termen mediu și lung, în timp ce pe

piața de monetară, resursele sunt utilizate ca finanțări pe termen scurt.

• Valorile mobiliare se caracterizează prin negociabilitate și  prin transferabilitate.

Mișcarea fondurilor în economie se poate realize prin 2 modalități: finanțarea direct

și finanțarea indirect.

Cererea de capital  provine de la câțiva mari agenți economici (statul; colectivități

locale;orașe; regiuni) a căror principală motivație în obținerea de finanțare o

constituie acoperirea cheltuielilor, a deficitului bugetar.

Oferta de capital provine din economisire. Agenții economici care dispun de astfel

de economii le pot pune la dispoziția băncilor sau le pot investi direct sub formă de

investiții reale. Desigur, piața de capital prezintă interes și din alte puncte de vedere

, permițând preluarea controlului asupra unor societăți prin achiziții semnificative

de acțiuni sau obtinerea unor  castiguri pe termen scurt prin specularea modificarilor

4

de curs ale valorilor mobiliare. În funcție de momentul în care se realizează

tranzacția, piața de capital se împarte în două segmente:

Piața primară este piața pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate

 pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de

regulă fac legatura între societatea emitentă și investitori, se obligă să plaseze valorile mobiliare

nou emise în schimbul unui comision;

Piața secundară odată puse în circulatie valorile mobiliare pe piața primară, acestea fac

obiectul tranzacțiilor pe piața secundară. Funcționarea efectivă a pieței secundare se realizează

prin intermediul piețelor de negocieri sau organizate: este în principal vorba de bursa

de valori si de piața extrabursieră (sau piața OTC - Over the Counter Market). Diferența dintre

cele două forme organizate ale pieței de capital (bursa și piața OTC) constă în

existența unor condiții și criterii de eficiența economico-financiară, de informarea investitorilor,

referitoare la numărul de acțiuni puse în circulație pentru accesul la bursă, conferind societății

cotate pe aceasta piață garanții superioare pentru investitori. De asemenea există diferențe între

modul de funcționare și organizare a celor două piețe - bursa de valori este o piață de licitație în

timp ce piața Rasdaq este o piață de negociere. Piețele dezvoltate de capital au două caracteristici

importante: divizibilitate (atomicitate) și lichiditate. Divizibilitatea semnifică că activele sunt

reprezentate de un mare număr de acțiuni care pot fi cumparate pentru sume diferite. În

consecință un activ poate fi deținut în proporții diferite de un anumit număr de investitori și

invers un investitor poate repartiza banii sai în mai multe tipuri de acțiuni. Pe când  lichiditatea

semnifică faptul că un investitor poate imediat, fără costuri prea mari, de a

schimba anumite actiuni cu altele. Aceasta implică faptul că orice investitor poate

să-și constituie, în orice moment, portofoliu după cum îi convine în acel

moment,foa r t e repede și fără costuri prea mari. El va avea posibilitatea de a-și arbitra pozițiile

dupa cum dorește. Cele mai reprezentative tipuri de valori mobiliare care circulă pe

piața capitalului sunt: acțiunile și obligațiunile. În funcție de aceste titluri primare deosebim:

piața acțiunilor și piața obligațiunilor. Actiunile sunt titluri financiare (de valoare), care atestă

deținerea unei părți din capitalul unei societăți, ceea ce îi conferă posesorului calitatea de asociat sau

acționar, iar obligatiunile sunt titluri financiare de credit, care atestă existența unei creanțe a

deținătorului lor asupra emitentului. Ele dau dreptul la încasarea unei dobânzi  și creează

obligația pentru emitent de a  răscumpăra la scadență, investitorul recuperându-și astfel

5

capitalul avansat în schimbul acestor titluri. Obligațiunile mai sunt definite și titluri cu venit

fix .Venitul acționarilor se numește dividend și reprezintă o parte din profitul

distribuit al societății comerciale. Venitul acționarilor se numește dividend și reprezintă o parte

din profitul distribuit al societ

2. Piața de capital din România

Formarea și dezvoltarea pieței de capital în România și constituirea formelor organizationale

acesteia (Bursa de Valori București și Societatea de Bursă Rasdaq) reprezintă

componente esențiale ale procesului de restructrare a economiei în țara noastră .

Procesele de constituire și dezvoltare a unei piețe de capital în țara noastră sunt

indisponibil legate de procesul de privatizarea a întreprinderilor cu capital de stat,

din diferite domenii de activitate:  industrie,  agricultură,  comerț, transporturi, 

alimentație publică, etc. În paralel, apariția unor firme noi cu capital particular, cu sau fără

participare straină, concură la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piețe

de capital în țara noastră. Prin intermediul Programului de Privatizare în Masă (PPM)

s-a realizat privatizarea a peste 5000 de societăți comerciale cu capital de stat , p r i n

d i s t r i bu i r ea une i pă r t i a capitalului acestora, în mod gratuit, către populație prin

intermediul certificatelor de acționar. Acest proces va continua prin vânzarea capitalului

social rămas în proprietatea statului, gestionat de către Fondul Proprietății de Stat (FPS), prin

diferite metode precum: vânzarea de acțiuni prin licitație public, oferta public, prin intermediul

formelor organizate ale pieței de capital (bursa de valori și piața extrabursieră), etc. Cotarea

unor societăți noi cu capital integral privat (Impact București, Banca Transilvania,

Banca Turco-Română, Agras București) s-a realizat într-un ritm incomparabil mai lent.

Constituirea pieței de capital și a bursei de valori în țara noastră este reglementată

de Legea 52/1994 privind valorile mobiliare și bursele de valori (existând un nou proiect de lege

a valorilor mobiliare înaintat Parlamentului spre aprobare). Administrarea, punerea în aplicare,

precum si supravegherea și respectarea prevederilor legii 52 se realizează de către Comisia

Națională a Valorilor Mobiliare( CNVM), autoritate administrativă autonomă, cu

personalitate juridică, subordonată Parlamentului.

6

2.1 Evoluția bursei din România

Istoria instituţiei bursiere din România, deşi nu la fel de veche sau înfloritoare precum ceaa

burselor din alte ţări europene, are un trecut demn de a fi menţionat.În România începuturile

Burselor de mărfuri datează de pe la mijlocul secolului XIX,când apare ideea de a se

înfiinţa o Bursă de comerț la București și o alta la Brăila. În 1840 organizarea Burselor de comerț

este legiferată prin Condicele de comerț al Țării Românești inspirat după modelul francez. Acest

demers legislativ rămâne însa unul pur teoretic. În 1868 se pregăteşte un nou proiect de lege a

burselor, dar nici de această datănu este aprobat de Ministerul de Finanţe. În ceea ce priveşte

Bursele de valori, efecte şi valută acestea apar abia după jumătatea s ec o lu lu i

XIX ,   î n   p r i nc ipa l   d in   c au za   c i r cu l a ţ i e i  mon e t a r e   î ng reuna t e   de   l i p sa  une i m

onede naţionale.La 4 i un i e 1881 e s t e adop t a t ă „Legea a sup ra Bur se lo r ,

m i j l oc i t o r i l o r de s ch imb ş i mijlocitorilor de mărfuri”, iar la 14 septembrie 1882 la Iaşi se

inaugurează Bursa locală,ale cărei cotaţii vor fi publicate în „Curierul Financiar”. La

Bucureşti bursa începe să funcţioneze din decembrie 1882.Legea inspirată din

modelul francez avea însă numeroase lacune ceea ce făcea ca sistemulsă fie extrem de rigid. În

timp ce în Franţa monopolul curtierilor (persoane care se ocupacu negocierea operaţiilor de

bursă) fusese desfiinţat, abrogarea nu fusese luată în calcul de legislaţia românească. Bursa

funcţiona destul de greu, pe de o parte din cauza lipsei de pregătire a personalului, iar de pe altă

parte datorită faptului că agenții făceau speculații pe cont propriu, iar majoritatea afacerilor se

tranzacţionau pe piaţa liberă. În noiembrie 1883 se constată imposibilitate

lichidărilor.Denumit de presă „Crahu l de l a bu r sa d in Bucu re ş t i ” a ce s t a a

c auza t  reunirea unor bancheri şi a adus pierderi serioase deţinătorilor de valori mobiliare.În

urma acestor evenimente legislaţia a fost revizuită, s-a stabilit un singur mijlocitor iar cursurile

erau cele de pe piaţa formată de bancheri. Cu toate acestea rezultatele nu au fostcele dorite, aşa

că în 1904 se votează o noua lege ce aduce importante schimbări : Se înfiinţează

Camera de Arbitraj, cu rol în soluţionarea diferenţelor, se stabilesc noi condiții pentru numirea

mijlocitorilor, se instituie dreptul pentru Comitetul Bursei de a întocmi regulamente interioare şi

se reglementează intrarea la Bursă prin instituirea unei taxe. În acelaşi timp se dezvoltă

industria şi comerţul ceea ce determină creşterea numărului va lo r i l o r co t a t e l a

Bur să , dezvo l t a r ea bănc i l o r ş i a a l t o r i n s t i t u ţ i i de c r ed i t . E s t e de menţionat

că în perioada antebelică erau considerate fapte ilicite de la regimul bursier. numai

7

răspândirea de informaţii false, nu şi efectuarea de tranzacţii sau introducerea unor ordine care ar

putea să inducă în eroare ceilalţi investitori. În timpul Primului război mondial Bursa a fost

închisă, iar în perioada ce a urmat valorile mob i l i a r e   au   su f e r i t   d ep rec i e r i

s emn i f i c a t i ve ,   î n   spec i a l   a c ţ i un i l e   pe t ro l i e r e   da to r i t ă distrugerii sondelor. În

octombrie 1918 Bursa a fost redeschisă, cursurile creşteau de la o zi la alta, tot mai multe

persoane fiind interesate să investească. Situaţia financiară ia însă altă turnură : activitatea

Bursei se restrânge drastic cursurile valorilor scad, volumul operaţiunilor descreşte iar

vizitatorii sunt din ce în ce mai puţini. Prima parte a perioadei interbelice, din 1919 pana în 1925

ar putea fi caracterizată drept o perioadă de creştere fiind impulsionată, pe rând, de diferitele

categorii de valori: acţiunile societăţilor de transport, apoi cele bancare şi ale

societăţilor de asigurare. După Primul Război Mondial în România au existat trei

regimuri legale privind bursele de comerţ. Datorită diferenţelor dintre aceste

sisteme s-a pus problema adoptării unei noi legi a  burselor. Aceasta a fost abrogată, lucru

ce va duce la reprimarea concurentei ilicite. De remarcat că prin legea din 1929 se reglementează

pentru prima dată organizarea bursei devalori separat de bursa de mărfuri, primele burse

înfiinţate în România având caracter  mixt.Crahul Bursei din New York care marchează

începutul crizei economice din 1929-1933, aavut influenţă asupra tuturor burselor

europene, inclusiv în România, unde s-a instalat  panica. Astfel s-a produs o reorientare

spre plasamente în efecte cu dobândă fixă, în timpce acţiunile erau din ce în ce mai  puţin

solicitate.În 1933 Bursa a trecut printr-o serie de modificări. Iniţial, activitatea a fost

ceva mai r edusă ,   cu r su r i l e   r ămânând   î n   pa r ame t r i i   r e l a t i v   no rma l i .

Î n   u rma   i n t e rven ţ i e a   uno r   personalităţi ale vremii Bursa înregistrează un volum

mare de tranzacţii. Cursurile urcă din ce în ce mai mult, ca mai apoi, în urma unei

declaraţii date de guvern care anunţă menţinerea stabilizării cu orice preţ, să scadă.

În anul 1933, erau înscrise la Bursa din Bucureşti – singura din România Mare – doar 56

de societăţi pe acţiuni şi 77 de categorii de rente şi obligaţiuni de stat, în timp ce bursele din Cluj

şi Timişoara, deşi erau deschisenu funcţionau din lipsă de activitate. Legislaţia modificată de

Carol al II-lea în 1936 prevedea pedepsirea răspândirii în publicde ştiri sau fapte neadevărate,

exagerate sau tendenţioase care provoacă scăderea titlurilor sau valorilor admise la bursă sau

negociate în comerţ, ori scăderea sau creşterea lucrurilor de primă sau generală necesitate, ori

abţinerea de la cumpărarea sau subscrierea de titlurisau valori. Bu r sa a f unc ţ i ona t ş i î n

8

t impu l c e lu i de - a l do i l e a r ă zbo i mond ia l , ch i a r pe un t r end ascendent, iar în

1945 a atins un nou nivel record al lichidităţii, dar pe fondul unei inflaţiir i d i c a t e .S fâ r ş i t u l  

c e l u i   de - a l  Do i l e a  Războ i   Mond ia l   împ reună   cu  dec i z i i l e   c e   v i z au

România, a însemnat şi sfârşitul pieţei de capital şi a bursei de valori, lovitura finală carea pus

capăt acestui sector economic dinamic, constituind-o naţionalizarea economiei diniu l i e 1948 ,

c a r e a f ă cu t c a o da t ă cu d i spa r i ţ i a p rop r i e t ă ţ i i i nd iv idua l e s ă d i spa ră ş i

produsele specifice: acţiunile, obligaţiunile, titlurile de stat şi deci raţiunea de existenţă a u n e i

B u r s e . L e g i s l a ţ i a   a d o p t a t ă d e   c ă t r e   r e g i m u l   c o m m u n i s t   î n   1 9 6 8

n u   p r e v e d e a sancţionarea faptelor de inducere în eroare cu privire la valoarea titlurilor

tranzacţionate  pe bursă, din simplul motiv că instituţia Bursei fusese desfiinţată.

2.2 Bursa de valori București ( BVB )

Bursa de valori face parte din piața secundară. Bursa de valori reprezintă piața pe care se

concentrează și se confruntă cererea și oferta de titluri financiare (acțiuni; obligațiuni;

cecuri; titluri de credit; certificate de depozit). Activitatea bursieră în țara noastră

datează din anul 1839, prin întemeierea burselor de comerț. La 1 decembrie 1882 a avut

loc deschiderea oficială a Bursei de Valori București (BVB), iar peste o săptămână a aparut și

cota bursei, publicată în Monitorul Oficial. De-a lungul existenței sale, activitatea bursei

a fost afectată de evenimentele social-  politice ale vremii (răscoala din 1907, războiul

balcanic 1912-1913), bursa fiind închisă apoi pe perioada primului război mondial. După

redeschiderea sa, a urmat o perioadă de 7 ani de creșteri spectaculoase, urmată de o

perioadă tot de 7 ani de scădere accelerată. Activitatea Bursei de Efecte, Acțiuni

și Schimb se întrerupe în anul 1941, moment în care erau cuprinse la cota bursei acțiunile a

93 de societăți și 77 de titluri cu venit fix (tipobligațiuni).

După o întrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori București a fost reînființată în anul

1995, prima zi de tranzacționare fiind 20 noiembrie 1995, zi în care s-au tranzacționat 905

acțiuni a 6 societăți cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o

dezvoltare continuă. Cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a II-a

(numita si categorie de baza), categoria I necesitand îndeplinirea unor criterii

suplimentare de către emitenți, printre care se menționează desfașurarea unei activități

profitabile în ultimii doi ani. În acest mod, societățile cotate la bursa de valori sunt împărțite în

două categorii , oferind investitorilor un prim criteriu de apreciere a eficienței acestora. Pe lângă

9

această recunoaștere a activității lor eficiente, pentru societățile emitente, cotarea aduce și alte

avantaje. Ne referim în primul rând la un avantaj legat de imaginea și publicitatea societăților

cotate - acestea beneficiind de o mediatizare intensă și devenind cunoscute opiniei publice și

comunității de afaceri, în rândul cărora se află potențialii clienți și acționari ai societăților. Un alt

avantaj se referă la registrul acționarilor, care este ținut în mod exact și la zi de către

sistemul informatizat al bursei de valori, ne mai fiind necesară ținerea acestuia de către

societatea emitentă. Prin sistemul electronic de tranzacționare al BVB se

tranzacționează și acțiunile de pe piața valorilor mobiliare necotate. Este vorba

despre o serie de societăți care au fost retrase de la cota bursei, dar care s e

tranzacționează în continuare prin intermediul Bursei de Valori. Aceste societăți nu mai sunt

considerate cotate la bursă, iar tranzacționarea acțiunilor lor implică riscuri mai mari.

2.3 Piața extrabursieră RASDAQ

Piaţa Naţională a Valorilor Mobiliare RASDAQ a fost lansată la 26 octombrie 1996, ca rezultat

al necesităţii unui cadru instituţional şi tehnic pentru tranzacţionarea

tuturor acţiunilor distribuite în cadrul Programului de Privatizare în Masa. Proiectul

RASDAQ este rezultatul direct al cooperării romano-americane, legiferata prin semnarea, în

1994, a unui Memorandum de către guvernele României și SUA, prin care Agenția pentru

Dezvoltarea Internațională a Satatelor a derulat in România proiectul "Dezvoltarea pieţei

romaneşti de capital". Printre angajamentele asumate de Guvernul României prin acel

Memorandum de înţelegere se numărau:

 politica şi acţiuni întreprinse în sensul orientării instituţiilor pieţei de capital către sectorul

privat care sa justifice sprijinul USAID;

proiectarea unei pieţe de tranzacţionare secundara care sa asigure vânzarea-cumpărarea

acţiunilor PPM, ca responsabilitate a CNVM;

pr iva t i z a r ea Bur se i de Va lo r i Bucu re ş t i î n u rmă to r i i do i an i de l a

î ncepe rea tranzacţionării în bursa sau înfiinţarea unei pieţe private.

Sistemul ales a fost NASDAQ a fost considerat cel mai potrivit, având în vedere

caracteristicile noii pieţe romaneşti de capital: număr mare de societăţi listate,

condiţii mai reduse de listare, sistem cu formatori de piaţa (market makers) - oferind lichiditate

şi vizibilitate emitenţilor - şi nu în ultimul rând, un număr extrem de mare de

acţionari distribuiţi arbitrar în teritoriu - lucru ce impunea un sistem pentru vânzare/cumpărare

10

uşor accesibil din orice oraş. Succesul arhitecturii concepute pentru sistemul

RASDAQ este dovedit de contribuţia importantă adusă la procesul de concentrare a

acţionariatului,măsurată prin faptul că, pe parcursul primelor şase ani de existenţă, prin

aceasta, pe piaţă au fost încheiate peste 1,5 milioane de tranzacţii cu 8,7 miliarde

de acţiuni emise de unnumăr de aproximativ 5000 de emitenţi, în valoare totala de

aproape 1,5 miliarde dedo l a r i , î n t r -un med iu de t r anzac ţ i ona re e f i c i en t ,

f i i nd , p r i n număru l emi t en ţ i l o r ş i a l acţionarilor, piaţa cu cea mai mare dimensiune

din Europa şi una dintre primele pieţe din lume.

2.4 Piața de capital în Cluj Napoca

Dacă în perioada ei de glorie, prin 2006, Broker Cluj era comparată cu uriașele SIF-uri,

având o valoare de piață de peste 150 de milioane euro, criza economică și tensiunile la nivel de

management au îndoit destul de serios compania clujeană. Redobândirea strălucirii de altădată

este însă țelul noii conduceri a celei mai mari case de brokeraj din România, dacă luăm în calcul

valoarea capitalului social și a capitalurilor proprii. Grigore Chiș, directorul general, face echipă

bună cu Mihai Buliga, președinte al Consiliului de Administrație, și rezultatele încep deja să se

vadă.

Broker Cluj (BRK) a obţinut în primele trei luni ale anului 2012 un profit net de 4,25

milioane de lei (aproape un milion de euro), în creştere cu 86% faţă de intervalul similar din

2011, potrivit raportărilor lunare publicate de companie. Avansul profitului s-a datorat cel mai

probabil lichidării unor active din portofoliu, în condiţiile în care volumul de acţiuni intermediate

de societate nu s-a majorat. De altfel, chiar Grigore Chiș, directorul general, a declarat recent că

firma nu a revenit pe profit din activitatea operaţională şi că acest lucru se va întâmpla cel mai

probabil din a doua parte a anului curent.

Compania mizează tot mai mult pe clienții care au evoluat. Iniţial, SSIF-urile au fost

construite pentru a deservi grupurile mari de acţionari, celebrii cuponari. Broker Cluj s-a

dezvoltat de-a lungul anilor pentru acest tip de clienţi, cu o structură teritorială vastă şi sute de

angajaţi. Azi, după restructurare, au rămas în picioare doar agenţiile profitabile: Iaşi, Botoşani,

Suceava, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Timişoara, la care se adaugă Sucursala Bucureşti şi sediul

central de la Cluj. Toate cu mai puţin de 100 de angajaţi. Apoi, conducerea companiei a pus la

punct o strategie din mai mulți pași pentru relansarea afacerilor. Întâi, Broker a achiziţionat anul

11

trecut de la o firmă din India un soft de administrare care va da posibilitatea clienţilor de a-şi

administra într-un singur cont toate investiţiile. "Un proiect foarte valoros pentru noi, softul va fi

pus în funcțiune într-un termen extrem de scurt. Suntem aproape gata de lansare. În premieră în

România, clienţii noștri vor avea un singur portofoliu atât pentru acţiunile de pe bursă, cât şi

pentru cele internaţionale şi un singur management al cash-ului pentru toate instrumentele de

investiţii. Ei vor putea tranzacționa acțiuni pe principalele burse ale lumii!", a conchis Chiş. În

opinia sa, casele de brokeraj din România trebuie să țină pasul cu vremurile, dacă vor să rămână

în picioare. “În ultimii ani, comisioanele de tranzacționare au scăzut constant, din cauza crizei și

a pieței tot mai concurențiale. Dacă în urmă cu 4-5 ani, un intermediar câștiga chiar 2% la o

tranzacție, azi comisionul e undeva pe la 0,3 %. E limpede că foarte puține SSIF-uri trăiesc din

aceste comisioane. Noi suntem pregătiți pentru viitor. Vremurile noi înseamnă globalizare,

clienți super-informați și super-educați. Prin această nouă platformă a noastră, clienții vor avea

posibilitatea de a cumpăra acțiuni la companii uriașe din lume, cum ar fi Apple, Coca-Cola,

Samsung, Toyota, General Motors etc. Deși câștigurile vor fi mai mici, aceste companii listate

atrag tocmai prin siguranța și stabilitatea lor. Una e să îi recomand unui client să cumpere acțiuni

la Apple, pentru că o să crească puțin în urma lansării unui nou superprodus, decât să-i recomand

acțiuni mai riscante la nu știu ce fabrică din România, de care n-a auzit nimeni!” explică Grigore

Chiș.

O altă noutate din strategia Broker Cluj sunt serviciile adiacente serviciului de

tranzacționare clasic, cum ar fi împrumuturile pentru clienți. Mai exact, pentru clienții Broker,

decontarea tranzacțiilor va fi făcută la 20 de zile lucrătoare, și nu la trei zile, cum este în prezent.

Pe baza unui contract sau a unei anexe la contract, clientul va gira cu portofoliul său suma pe

care o are de achitat, iar Broker va suporta costurile respective acordându-i clientului un răgaz de

20 de zile.

Al treilea pas al strategiei, nu neapărat în această ordine, este lansarea unor produse noi,

produse structurate în special.

Compania mizează mult mai mult pe interactivitate cu potenţialii clienţi şi va organiza

diverse conferinţe de specialitate în parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti şi Sibex, la care vor

fi invitaţi şi studenţi interesaţi de piaţa de capital.

”Suntem prima casă de brokeraj din România care face pasul profesionist spre

globalizare. Nimeni altcineva nu oferă clientului posibilitatea de a avea un singur portofoliu

12

pentru tranzacțiile interne și cele internaționale și un singur cash management. Concurența oferă

doar un link. Imaginați-vă un magazin. Într-o cameră găsești anumite produse, dacă întrebi unde

sunt celelalte, vânzătorul te trimite afară din magazin, unde trebuie să faci niște formalități, iar

apoi marfa o găsești în altă direcție. Aceasta e diferența între noi şi concurenţă! ”– Grigore Chiș,

director general SSIF Broker SA.

Dar omul care cunoaște cel mai bine noile produse și servicii ale Broker Cluj este cel care

se va ocupa de transpunerea lor în realitate, adică Darie Moldovan – specialist în produse noi și

Market Making. „Coordonez aceste două activități pentru Broker Cluj. Market Making, o

activitate pe care am început-o de vreun an încoace, înseamnă crearea de lichiditate în piață, în

sensul în care un Market Maker, în orice moment al pieței are cotații de vânzare-cumpărare pe un

anumit instrument financiar (acțiuni, derivate, obligațiuni). Market Maker-ul are rolul de a da

încredere în instrumentul respectiv potențialului investitor. Dacă tu, ca investitor, știi că un

instrument are în spate un Market Maker atunci ai mai multă încredere să-l tranzacționezi, pentru

că știi că la fel de ușor precum l-ai cumpărat ai șanse mari să-l și vinzi, în profit. Nu sunt mulți

Market Makeri în România, e o activitate la începuturi la noi, dar în creștere. Acesta câștigă din

mici diferențe de preț, își anulează mereu riscul pe o altă piață, ori își asumă riscul pe aceeași

piață, mergând cu un profit mai mic, dar căutând un rulaj mare. Eu am fost inițiatorul acestei

activități la Broker Cluj. Evident, după ce am stabilit un mod de lucru, preia altcineva acest

instrument, eu urmând să caut instrumente/oportunități noi. E adevărat, nu toate încercările ce le-

am avut au mers bine. Dar, important e să avem idei noi și să încercăm” povestește Darie

Moldovan, unul dintre cei mai experimentați oameni din piața de capital românească.

Marea provocare pentru el este însă transpunerea în practică a produselor noi ale

companiei. “Trebuie să facem o distincție între produse și servicii. Când vorbim de un instrument

financiar pe care-l dezvoltăm noi, îl importăm, îl introducem pe piață – acela îl numim produs,

iar o platformă de tranzacționare nouă, un sistem mai relaxat de decontare – acestea sunt servicii.

Și atunci, produsele acestea noi sunt strict legate de activitatea de Market Making. Nu e destul să

denumești un produs, trebuie să creezi piață și lichiditate pentru el. Pe partea de servicii –

platforma de tranzacționare e foarte importantă pentru clienții noștri. Pentru un

investitor/speculator e atractiv să aibă toate instrumentele în același soft și ecran. Platforma

noastră se numește Multi-Market – pentru că se conectează la mai multe piețe deodată, și Multi

13

Asset – asset în sensul de instrument – adică pot avea în același loc și acțiuni și contracte futures

și produse structurate. Multi Market, Multi Asset. E ceva care va fi perceput foarte favorabil de

investitori” crede Darie Moldovan.  De asemenea, specialistul Broker Cluj crede în atractivitatea

serviciului T+20, adică decontarea întârziată a tranzacțiilor anunțată și de directorul general

Grigore Chiș. Foarte optimist este Darie Moldovan când vine vorba despre viitoarele produse

structurate pe care le va oferi compania clujeană. “Produsele structurate sunt niște instrumente

financiare construite de o firmă emitentă pe baza altor instrumente financiare. De exemplu,

există deja produse pe piața românească având la bază aur, petrol, sau indicele german DAX.

Cumpărând acest instrument, nu cumperi produsul în sine, adică aur, petrol – ci câștigi sau pierzi

din valorizarea sau devalorizarea prețului acestora. Până acum pentru acestea aveam doar

contracte futures, cu scandență la două luni, de exemplu, deci foarte perisabile. Produsul nostru

structurat se va numi Turbo și va avea la bază indicele Dow Jones, probabil cel mai cunoscut

indice bursier, reprezentativ pe piața americană. Turbo va fi destinat în special speculatorilor,

care-și doresc câștig mare, cu riscul aferent. Poate fi însă și o investiție de portofoliu, pe termen

mai lung” povestește Darie Moldovan despre surpriza pregătită clienților Broker. Dar surprizele

vor fi mult mai multe, însă coordonatorul produselor noi de la Broker crede că e prea devreme

pentru a fi devoalate: ”într-o fază următoare, intenționăm să lansăm și alte produse structurate,

care pot să aibă ca activ suport acțiuni, mărfuri, monede. Nu putem spune mai multe acum, dar

clienții noștri se vor bucura în curând!”.

În Topul Caselor de Brokeraj cu cele mai multe rulaje pe segmentul Acţiuni şi Unităţi de

Fond de la Bursa de Valori din luna Aprilie 2012, Broker s-a situat pe locul 6, cu o valoare a

tranzacțiilor de 42,8 milioane lei, reprezentând 4,53% din totalul tranzacțiilor.

La 31 martie 2012 Broker Cluj avea active în gestionare în valoare de 83,4 milioane lei (19,3

milioane euro), în creştere cu 15,7% faţă de începutul anului, când valoarea activelor se cifra la

72,08 milioane lei (16,8 milioane euro). Creşterea valorii activelor s-a datorat în principal

evoluţiei pozitive a bursei din acest debut de an, în condiţiile în care o mare parte din activele

deţinute de Broker Cluj sunt acţiuni listate pe bursă. De la începutul anului principalii indici ai

BVB au consemnat aprecieri importante, de 22% pe indicele BET şi de 24% pe indicele BET-FI.

2.5 O nouă lege a pieţei de capital simplifică procedura de licenţiere

14

”Licenţă de activitate pe un termen nelimitat, la costuri reduse”. Asta prevede noua lege

pentru participanţii la piaţa de capital. Ea va reglementa ofertele publice, serviciile financiare şi

circulaţia acţiunilor pe pieţe de capital. Legea creează condiţii pentru ajustarea cadrului

naţional la legislaţia europeană.

Legea pieţei de capital conţine un număr mai mic de proceduri şi autorizări pentru

participanţi. Membrii Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare au dezminţit zvonurile potrivit

cărora, documentul nu ar fi pe placul investitorilor."Prin legea aprobată recent vom avea societăţi

de investiţii. O noutate în această lege este şi constituirea fondului de compensare a

investitorilor, care are scopul de a compensa investitorii mici, investitorii, persoanele fizice

prejudiciate în cadrul tranzacţiilor cu valori imobiliare. Şi suma care a fost inclusă în lege este de

până la şase mii de lei", a declarat Aurica Doina, membru al Consiliului de administrare CNPF.

Membrii comisiei mai spun că piaţa valorilor mobiliare va fi mai deschisă.

"Ca rezultat al unor acorduri de colaborare, care vor fi încheiate între autorităţile de supraveghere

din ţările gazdă, membre UE şi Republica Moldova, va fi posibilă desfăşurarea şi prestarea

serviciilor de investiţii de către participanţii profesionişti din Republica Moldova pe pieţele

europene, dar şi de către cei din Uniunea Europeană pe piaţa bursieră din Republica

Moldova", Elena Pui, director Direcţia executiv-generală.

Mai puţine avantaje vor avea registratorii independenţi, care vor fi autorizați şi

supravegheaţi de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Mai mult, legea stabileşte cerinţe nu

doar faţă de mărimea capitalului, dar şi faţă de managementul riscurilor, controlul intern şi

gestionarea conflictelor de interese. Actul va fi publicat în Monitorul Oficial până la finele anului

2012. Documentul are 147 de articole, pe 132 de pagini.

3.Limitele dezvoltării pieței de capital în România

Fenomenele negative din România cauzate de instabilitate economică, de creşterea

ratei şomajului şi a inflaţiei, care au generat înrăutăţirea nivelului de trai, a determinat populaţia

săgăsească un mijloc de păstrare sigură şi de valorificare a economiilor. Teoretic, economiile

au două canale de atragere, propagare şi stimulare, sistemul  bancar  şisistemul pieţei

de capital. Dintre cele două sisteme, într-o situaţie de puternică instabilitate s-a aflat piaţa de

capital. Sistemul bancar continuă să fie atractiv pentru investitori chiar dacăare dobânzi mult mai

mici decât posibilităţile de câştig ale pieţei de capital.

15

Sistemul bancar şi Trezoreria au atras majoritatea  economiilor disponibile în

societate, redistribuindu-le prin credite de consum sau de importuri de bunuri în vedere

disponbile comercializării.În aceste condiţii mare parte din bani nu s-au întors în economia reală

princredite, ci indirect prin valoarea adăugată a fiecărei firme în parte. O altă parte din banii

atraşi de sistemul bancar au fost utilizați pentru acoperirea nevoilor curente de lichidități ale

firmelor, prin acordarea de credite pe termen scurt. Într-o economie dezvoltată, disponibilitățile

pe termen mediu asigură, de fapt dezvoltarea economic de ansamblu. Aceste disponibilităţi pot fi

accesate de firme atât prin sistemul bancar, dar şi prin piaţa primară de capital. Principalele

dificultăţi în dezvoltarea pieţei de capital în România:

•Lichiditatea redusă şi lipsa unei game complexe de instrumente

•Indisciplina financiară

•Poziţia dominantă a câtorva intermediari financiari

•Inexistenţa marilor companii şi corporaţii

•Delistarea societăţilor datorită preluării acestora

16

ConcluziiDacă facem o retrospectivă a celor scrise mai sus putem concluziona că piața bursieră

româneasca s-a raportat permanent la evolutia mediului economic românesc, gradul în care și-a

îndeplinit obiectivele și performanțele atinse de indicatorii săi fiind strâns corelate cu evoluția

acestuia. Deși considerată un vehicul de realizare a privatizării din România, bursa de valori și

întreaga piață de capital românească s-a dovedit a avea o implicare limitată în acest proces,

comparativ cu alte metode și mecanisme de privatizare folosite în realitate. Ca urmare, piața

bursieră româneasca nu a reprezentat sau nu a fost folosită ca un mecanism declanșator și

catalizator al procesului de privatizare, și deși și l-a asumat, în România nu și-a î ndep l i n i t

decâ t spo rad i c a ce s t r o l spec i f i c p i e t e i de c ap i t a l î n pe r i oada de emergen t

a economiei de piață .Ana l i z a t ehn i că a pă t runs pe s t e t o t î n l umea f i nanc i a r ă ,

d in păca t e foa r t e supe r f i c i a l î n România. Cei care deja s-au familiarizat cu

analiza tehnică de calitate nu se mai întorc în lumea zvonurilor. Piața românească este

într-un stadiu începător, în ciuda unor statistici care o încadrează în categoria burselor

„mature”. Cu toate acestea analiză tehnica se aplică cu mult succes și la Bursa de Valori

București, dar și la bursa de produse derivate de la Sibiu. Analiza tehnică este o știință si o arta în

același timp. Daca aceste două lucruri sunt separate cu s i gu ran ț ă i nves t i t o ru l va p i e rde

l a bu r sa . Ana l i z a t ehn i că s e fo lo se ș t e împreună cu  psihologia maselor și a

individului, cu o strategie de control a riscului și a capitalului. De exemplu,

formațiunile grafice care au fost identificate si categorisite de-a lungul a peste 100 de ani,

reflectă anumite modele care apar pe graficele de preț. Aceste modele ne

dezvaluie psihologia bullish sau bearish a pieței. Dacă acestea au funcționat bine în trecut, se

presupune ca vor continua să lucreze bine și în viitor. Ele se bazează pe studiul psihologiei

umane, care tinde să rămână neschimbată. Deși viziunea care stă la baza strategiei de dezvoltare

a pieței bursiere românești este ambițioasă, și anume construirea celei mai

performante piețe de capital din regiune, odată cu aderarea României la Uniunea

Europeană, poziția ocupată de p i a ț a   bu r s i e r ă   r omâne asca   î n   c l a sa men tu l

bu r se lo r   c en t r a l   e s t - eu rop ene   r ep rez in t ă   ș i   o confirmare a faptului

că indiferent de strategia folosită nu se poate ajunge la stadiul de cea mai performantă bursă

fără a se obține și statutul de cea mai performantă economie.

17

Bibliografie

1. Anghelache, Gabriela – “Piata de capital. Caracteristici, evolutii, tranzactii”, EdituraEconomica,

Bucuresti, 2004;

2. Anghelache, Gabriela – “Bursa si piata extrabursiera”, Editura Economica, Bucuresti,2000;

3. Grigorut, Cornel – “Piata de capital. Mica enciclopedie”, Editura Expert,

Bucuresti,2001;

4. http://www.kmarket.ro/index/index.php

5. www.economictimes.ro

18