Universitatea Valahia din TargovisteFacultatea de Stiinte Economice

Specializarea contabilitate

Coordonator: Asist.Mirela Dogaru Student: Iancu Giorgiana

Anul I, Gr.I

Targoviste-2012-

1

Universitatea Valahia din TargovisteFacultatea de Stiinte Economice

Specializarea contabilitate

Coordonator: Asist.Mirela Dogaru Student: Iancu Giorgiana

Anul I, Gr.I

Targoviste-2012-

2

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. Piața de capital

1.1.Conceptul și necesitatea piețelor de capital

1.2.Rolul piețelor de capital și finanțarea economiei

1.3.Cererea și oferta de capital

1.4.Piața primară și piața secundară de capital

CAPITOLUL 2 Studiu de caz – Evoluția pieței de capital pe ultimii 3 ani

2.1.Evoluția pieței de capital în anul 2009

2.2.Evoluția pieței de capital în anul 2010

2.3.Evoluția pieței de capital în anul 2011

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

3

În România, dezvoltarea pieței de capital reprezintă o componentă esențială a

procesului de restructurare a economiei și de creare a mecanismelor specifice pieței. Până în prezent

acest proces a fost privit mai mult ca unul formal neexistând voința sau poate putința de a creea o

piață de capital eficientă ce ar fi putut contribui atât la securitatea tranziției economice, cât mai ales

la o mai bună performanță economică. Din această perspectivă am încercat să surprindem, în

lucrarea de față, modul în care s-a dezvoltat piața de capital în România, pe ultimii 3 ani.

Crearea pieței de capital după 1990 s-a caracterizat prin dificultate, ca orice fenomen de

amploare. Odată cu reorganizarea agenților economici, am asistat la o transformare majoră în

structura proprietății din economie. Cea mai mare parte a întreprinderilor au devenit societăți

comerciale pe acțiuni, ale căror titluri erau deținute de stat. S-au creat, astfel, premisele alimentării

pieței secundare cu acțiuni, proces care va realiza pe scară largă o dată cu trecerea la privatizarea în

masă.

O dată cu adoptarea Legii 52/1992 și înființarea autorității pieței a Comisiei Naționale a

Valorilor Mobiliare (CNVM) s-a realizat crearea premiselor pentru dezvoltarea pieței de capital în

România în anii 1994 și 1995.

Piața de capital a trecut printr-un amplu proces de legiferare începând cu anul 2002. Au

fost adoptate patru legi care au reglementat comprehesiv toate sectoarele de activitate în acest

domeniu. Utilizarea pieței de capital drept soluție alternativă la finanțarea bancară poate creea

premisele unei noi abordări a elementelor împrumutului, în condiții de piață. De asemenea,

finanțarea autorităților locale prin intermediul împrumuturilor obligatare consolidează autonomia

financiară a acestora, oferind soluții eficiente pentru completarea bugetului local.

Principalele beneficii aduse dezvoltării economice de către piața de capital sunt: eficința,

competitivitatea și solvabilitatea sistemului financiar.

4

1.1 Conceptul și necesitatea piețelor de capital

Piața de capital (financiară) este o piață a fondurilor pe termen mediu (1-5 ani) și lung (peste

5 ani), pe care se emit și se tranzacționează valori mobiliare, care servesc drept suport al schimbului

de capitaluri.

Pe piață se manifestă o relație directă între deținătorii și utilizatorii de fonduri, adică

finanțarea directă a acestora din urmă, care intră în posesia capitalurilor prin emisiunea de titluri

financiare.

Principalele funcții ale pieței capitalurilor sunt următoarele:

- emisiunea și vânzarea pentru prima dată de titluri financiare ale emitenților sau debitorilor către

posesorii de capitaluri financiare care doresc să cumpere valori mobiliare;

- negocierea de valori mobiliare, cu condiția ca acestea să fie vândute și transformate în lichidități

de primii lor posesori și mai înainte de scadență;

Deși importanța piețelor de capital a crescut, ele nu au jucat în general un rol central în

sistemul financiar. Acest fapt nu este surprinzător. În multe țări, politicile de dezvoltare au pus

accent pe intervenția guvernului, alocarea planificată a resurselor, împrumuturile externe și credința

că dezvoltarea justifică împrumuturile. În contrast, alocarea investitiilor prin piețele financiare nu a

fost considerată importantă, distorsiunile și ineficiența au fost trecute cu vedera, mobilizarea

economiilor autohtone nu a constituit o prioritate, disciplina financiară fiind pe locul doi în cursa

pentru dezvoltare și investiții.

Trăsăturile piețelor de capital:

- sunt structuri deschise, în sensul că, plasamentul este efectuat în marea masă a investitorilor iar

tranzacțiile cu valorile mobiliare au caracter public;

- produsele pieței de capital sunt instrumente utilizabile pe termen mediu și lung, în timp ce, pe

piața monetare, resursele sunt utilizate ca finanțări pe termen scurt;

- valorile mobiliare se caracterizeaza prin negociabilitate și prin transferabilitate;

5

1.2 Rolul piețelor de capital și finanțarea economiei

Avantajele finanțării economiei cu ajutorul piețelor de capital pot fi private cel puțin

din două puncte de vedere:

- băncile beneficiază de o sursă permanentă de fonduri, fără a se solicita plăți fixe sau

dobânzi. Finanțarea cu ajutorul acțiunilor poate permite acumularea acelor fonduri de plată

care sunt necesare pentru rambursarea obligațiilor;

- întreprinzătorii beneficiază de scăderea risculuisi de capitalul necesar începerii și

derulării unor afaceri.

G. Anghelescu arată în “Piete de capital și tranzacții bursiere” că nevoia de finanțare a

întreprinderilor pe baza emisiunii de acțiuni a fost marcată de relațiile rigide dintre bănci și

grupurile industriale și de apelarea la participanții guvernului, la credite și la garanții

guvernamentale. Există unele contribuții importante pe care piețele de capital le pot avea la

dezvoltarea economică:

- eficiența, competitivitatea și solvabilitatea sectorului financiar;

- mobilizarea economiilor financiare;

- eficiența de alocare a investițiilor;

- solvabilitatea sectorului societăților comerciale;

- descentralizarea proprietății și distribuirea avuției;

- accesul societăților noi și în formare la finanțarea prin acțiuni.

1.3 Cererea si oferta de capital

Cererea de capital se realizează de către societăți publice și private, instituții financiar-

bancare naționale și internaționale, societăți de asigurări etc., deci în speță de sectorul public și

privat, precum și de instituții financiar-bancare naționale și internaționale.

Cererea de capital se poate grupa în:

a) Cerere structurală de capital

b) Cerere legată de factori conjuncturali

a) Cererea structurală de capital se concretizează în finanțarea de investiții productive și

pentru acțiuni sociale, împrumuturi pentru achiziția de bunuri de investiții, constituirea capitalurilor

6

financiare ale societăților publice și private, respectiv ale instituțiilor financiar-bancare și de

asigurări naționale și internaționale, finanțarea unor programe de dezvoltare.

b) Cererea legată de factori conjuncturali se referă la: indisponibilitatea resurselor financiare

interne pentru finanțări externe, impunerea unor restricții excesive de credite, necesități financiare

determinate de deficitele bugetare și ale balanțelor de plăti etc.

Debitorii se pot clasifica astfel:

a) după activitatea economică:

- guverne centrale și locale;

- întreprinderi publice și particulare fără profil financiar;

- bănci comerciale și alte instituții bancare;

- instituții monetare centrale etc.

b) după scopul urmărit:

- finanțarea industriei și gospodăriei comunale;

- petrol și gaze naturale;

- transport și servicii publice;

- bănci și finanțe;

- organizații internaționale;

- scopuri generale.

Structura cererii a suferit importante modificări sub influenta unor factori care au pus la

îndoială soliditatea unor împrumuturi acordate anterior și solvabilitatea unor debitori.

Oferta de capital provine din economisire, adică din tot ceea ce rămâne în posesia

deținătorilor de venituri, după ce își satisfac necesitățile de consum.

Agenții economici care dispun de astfel de economii ( personae fizice sau juridice ) le

pot depune la bănci, creindu-și active bancare sau le pot investi direct, sub formă de investiții reale,

sub formă de plasament, prin achiziționarea de titluri financiare.

Investitorii se împart în două mari categorii:

a) Individuali;

b) Instituționali;

Investitorii individuali sunt persone fizice sau juridice care fac tranzacții de dimensiuni

modeste pe piața titlurilor financiare. Acești investitori pot fi pasivi sau activi.

Investitorii instituționali sunt societăți sau instituții care fac tranzacții de dimensiuni

mari. Aceștia cuprind: băncile, societățile de asigurare, societățile de investiții, fondurile mutuale,

7

organizațiile care gestionează fondurile de pensii. O astfel de categorie de investitori exercită o

influență semnificativă asupra volumului tranzacțiilor și a cursului bursier.

1.4 Piața primară și piața secundară de capital

Ca mecanism de legătură între deținătorii de fonduri excedentare(investitorii) și

utilizatorii de fonduri(emitenții), piața titlurilor financiare are două mari componente(segmente):

piața primară și piața secundară.

Piața primară de capital este acel segment al pieței de capital pe care se vând și se

cumpără titluri financiare nou-emise, de către diferiți agenți economici, instituții financiar-bancare

sau autorități publice.Prin emisiunea titlurilor financiare are loc plasarea veniturilor economisite prin

intermediul pieței financiare primare.

Participanți pe piața primară, în cadrul căreia se vând și se cumpără valori mobiliare nou

emise, sunt:

- solicitatorii de capital: statul și colectivitățile locale, întreprinderile publice și cele private;

- ofertanții de capital: persoane particulare, agenți economici, bănci, case de economii,

societăți de asigurare;

- intermediarii: societăți de valori mobiliare, bănci comerciale, societăți de investiții financiare

care prin rețeaua proprie asigură vânzarea titlurilor.

Piața primară are, deci, rolul de a transforma activele financiare pe termen scurt, în

capitaluri disponibile pe termen lung.

Piața secundară de capital este o piață a titlurilor anterior emise, adică a titlurilor emise

și puse în circulație pe piața primară. Pe acest segment de piață, titlurile sunt tranzacționate de către

cei care beneficiază de drepturile pe care le consacră acestea, adică de către investitori.

Piața secundară oferă posibilitatea deținătorilor de acțiuni și obligațiuni să le valorifice

înainte ca acestea să aducă profit( dividende sau dobânzi).Piața secundară reprezintă, în același timp,

modalitatea de a concentra în același loc investitori particulari sau instituționali, care pot vinde sau

cumpără titluri mobiliare, având garanția că acestea au valoare și pot fi reintroduse oricând în

circuit.

Piața secundară este și expresia aproape perfectă a reglării libere a cererii și ofertei de

valori, fiind un barometru al nevoii de capital, dar și al stării economice, sociale, politice și militare

a unei țări.

8

Piața secundară de valori mobiliare în România a avut două componente: Bursa de Valori

București și piața electronică RASDAQ. Prin fuziunea acestora în noiembrie 2005 s-a realizat o

bursă unică, constituită din piața reglementată și sistemul alternativ de tranzacționare.

Diferența dintre cele două segmente ale pieței de capital constă în existența unor

condiții și criterii de eficiență economico-financiară, de informare a investitorilor, referitoare la

numărul de acțiuni puse în circulație, pentru accesul la bursă, conferind societății cotate pe această

piață garanții superioare pentru investitori.

9

2.1. Evoluția pieței de capital in anul 2009

Piața de capital a înregistrat o revenire importantă în anul 2009, după scăderile mari din anul

precendent. O bună parte din acțiunile listate pe piața reglementată a Bursei de Valori București

(BVB) au înregistrat creșteri semnificative, însă prețurile au recuperat doar în parte pierderile din

2008, iar lichiditatea a continuat să scadă.

BET, indicele oficial al BVB, a încheiat anul cu o creștere de 61,7%, în timp ce indicele

compozit al pieței, BET-C, a câștigat 37,3%, iar indicele societăților de investiții financiare, BET-FI,

a câștigat 90,3%. Segmentul Rasdaq a înregistrat o revenire ușoară, indicele oficial al pieței,

Rasdaq-C, acumulând numai +8,1% în 2009. Valoarea tranzacțiilor cu acțiuni pe piața reglementată

a BVB a scăzut cu 26,7% față de anul precedent, în timp ce valoarea tranzacțiilor pe piața Rasdaq a

scăzut cu 63,1%.

La fel ca în 2008, principalul element care a determinat evoluția globală a companiilor a

fost evoluția piețelor de capital externe și desfășurarea crizei financiare internaționale. Dacă în anul

precedent instalarea crizei pe piețele de capital a adus scăderi majore de preț și pentru emitenți,

10

indiferent de rezultatele financiare sau performanțele acestora, în 2009 situația s-a inversat, iar

revenirea piețelor globale a determinat randamente pozitive la BVB.

Analizând dinamica pieţei de capital din România, în contextul integrării în Uniunea

Europeană şi în alte sisteme de mărimi asemănătoare, în cursul anului 2009 au fost înregistrate

diminuări ale numărului total de intermediari care au rol de participant la sistemul de tranzacţionare

BVB, după cum urmează:

- patru noi participanţi au fost înscrişi în sistemul de tranzacţionare al BVB;

- trei instituţii de credit (OPT Bank, Piraeus Bank şi RBS România);

- un intermediar dintr-un stat membru al Uniunii Europene Balkan

Advisory Company IP – EAD – Bulgaria;

- calitatea de participant le-a fost retrasă unui număr de nouă

intermediari financiari;

Astfel, la finalul anului 2009, toţi indicii calculaţi de către BVB constatau

aprecieri însemnate comparativ cu cele din anul 2008.

2.2 Evoluția pieței de capital in anul 2010

Piața de capital a înregistrat un an de stagnare în 2010, după scăderile importante

din 2008 sirevenirile parțiale din 2009.Indicele BET a încheiat 2010 cu o crestere modesta de

12,3%, indicele compozit BET-C aavut o variație similară de +14,6%, iar indicele societatilor de

investiții financiare, BET-FI, apierdut 8,0%.

Coeficienții de mai jos arată că în 2010 factorii locali au avut o importanță în creștere pentru

evoluția acțiunilor listate la BVB în defavoarea factorilor externi, singurii care contau pentru

evoluțiile din alți ani. Peformantele economice sub așteptări ale României au determinat o bună

parte din investitorii nerezidenți să adopte o strategie generală de așteptare, care a fost urmată în

mare măsură și de investitorii locali.

Bursa de Valori București a lansat în anul 2010 o piață nouă pentru produse structurate

(prezentate sub format de certificate). Pe această piață se tranzacționau la sfârșitul anului 2010 un

număr de 12 emisiuni de certificate de tip index și 9 emisiuni de certificate de tip turbo. Emitenții

acestor certificate sunt băncile Erste Group Bank AG și Raiffeisen Centrobank AG, iar activele

11

suport ale certificatelor sunt indicii DAX, ROTX, S&P500 și EuroSTOXX50, aurul, petrolul și

diferența de curs valutar EUR/RON.

Evoluția acțiunilor listate pe piața reglementată a BVB a înregistrat o serie de etape

distincte în 2010. În primele trei luni BET a continuat creșterea începută în anul precedent,

acumulând +27,2% față de sfârșitul anului 2009. În următoarele trei luni acțiunile au intrat pe

scădere, anulând creșterea înregistrată în trimestrul I; variația BET în primele șase luni ale anului

2010 era de numai +1,1%. După o creștere ușoară în luna iulie, ultimele cinci luni ale anului au adus

o evoluție surprinzător de stabilă pentru toate acțiunile listate la BVB, deși piețele externe au

înregistrat creșteri în această perioadă.

În 2010 s-a remarcat o scădere cu 32,3% a numărului de tranzacții față de anul precedent,

și o scădere de 7,6% a numărului de acțiuni tranzacționate.

2.3 Evoluția pieței de capital in anul 2011

Piața de capital a înregistrat un an de scădere în 2011, după stagnarea din 2010 și

revenirile parțiale din 2009. Indicele BET a încheiat anul 2011 cu o scădere de 17,7%, acesta fiind

cel de-al treilea an complet de scădere din istoria indicelui, iar indicele societăților de investiții,

BET-FI, a pierdut 12,0%.

12

Toți indicii BVB au scăzut în 2011: indicele societăților de investiții, BET-FI, a pierdut

12,0%; BET-XT (calculat pe baza prețurilor a 25 de companii importante) a pierdut 13,8%, iar

indicele sectorului energetic BET-NG a încheiat anul cu -20,7%.

Evoluția acțiunilor listate pe piața reglementată a BVB a înregistrat două etape distincte în

2011. La fel că în anul precedent, primul trimestru a adus creșteri ușoare pentru indice, acesta

acumulând +12,5% între 31 decembrie 2010 și 31 martie 2011. Ulterior, însă, indicele a demarat o

etapă de scădere care a continuat până la sfârșit de an.

În anul 2011 nu s-a derulat nicio ofertă publică inițială pe piața de capital din România,

însă a fost demarat un program ambițios de privatizare al Statului Român prin bursa (program

așteptat de foarte mult timp de piața de capital). Din păcate primul pas în acest program a fost un

eșec: oferta publică secundară prin care se intenționa vânzarea unui pachet de 9,84% din acțiunile

Petrom (SNP), derulată în iulie 2011, s-a încheiat fără succes.

13

Creșterile mari înregistrate de acțiunile listate la BVB în 2009, deși neașteptate

prin durata și amplitudine, au recuperat doar o mică parte din scăderile anului precedent.

Evoluția laterală a pieței de capital românești în 2010 a fost una relativ normală după

revenirile anului precedent și ținând cont de performanțele sub așteptări ale economiei românești din

ultimii ani. Însă 2010 a confirmat concluziile raportului privind evoluția pieței din 2009, și anume

faptul că piața se află pe traseul revenirii, al ieșirii din criză și al creșterii.

Bursa de Valori București (BVB) este o parte considerabilă și importantă a pieței de capital

din România, iar majoritatea activitătii sale este formată din tranzacționarea acțiunilor.

După cum se observă,compoziția indicilor,înainte și după începutul crizei financiare, nu s-

a modificat substanțial, având loc doar ajustari privind ponderea acțiunilor ca urmare a procesului

normal de actualizare trimestrială.

În consecință piața rămâne atractivă pentru investitori și investitorii nu și-au schimbat

preferințele după începutul crizei financiare.

Numărul tranzacțiilor și numărul actiunilor tranzactionate susțin faptul că investitorii isi

mentin activitatea pe piață.

Studiul arată că pe piață nu sunt modificări privind lichiditatea de-a lungul timpului, piața

rămânând la același nivel de lichiditate cu majoritatea tranzacțiilor împărțite între puținele acțiuni ce

sunt puternic corelate.

Nu putem încheia fără a observa că piața de capital oglindește imaginea economiei reale.

Fără un atașament politic față de schimbarea structurală și fără un succes în implementarea unui

cadru macroeconomic stabil, piața de capital românească nu are mari șanse de relansare.

14

Sursa: Puls Capital – Evolutia pietei de capital pe ultimii 4 ani

15

www.kmarket.ro

Anghelache Gabriela, Piete de capital si tranzactii bursiere, Editura Didactica si

Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997

Stefan Maria-Cristina, Economie politica, Editura Bibliotheca, Targoviste 2009

Stoica Victor si Gruia Adriana-Irina, Piete de capital si produse bursiere, Editura

Universitara, Bucuresti

16