Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

22
POLITICI PRIVIND EVOLUTIA PIETEI CONSERVELOR DE FRUCTE MASTERAND:JITARIUC ŞTEFANIA ELIDA SPECIALIZAREA: EXPERTIZĂ PE FILIERA PRODUSELOR ALIMENTARE

description

PROIECT POLITICI

Transcript of Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

Page 1: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

POLITICI PRIVIND EVOLUTIA PIETEI

CONSERVELOR DE FRUCTE

MASTERAND:JITARIUC ŞTEFANIA ELIDA

SPECIALIZAREA:

EXPERTIZĂ PE FILIERA PRODUSELOR ALIMENTARE  

Page 2: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

Obiectivul general al acestui studiu este identificarea și evaluarea oportunităților de export

pentru fructe și conservele de fructe pe piata României.

În special, obiectivele cercetarii sunt:

- Prezentarea pietei și a tendintelor de consum;

- Identificarea preferintelor consumatorilor fata de produse si ambalaje;

- Identificarea brandurilor principale comercializate pe piata;

- Evaluarea canalelor de distributie;

- Definirea modelelor de intrare pe piata;

Considerând scopul acestui proiect, metodologia aplicata corespunde cu metodele

acceptate în lumea academica si serviciile de consultanta. În asa fel, studiul este bazat

în mare masura pe informatia primara pentru identificarea si evaluarea situatiei pe

piata fructelor si conservelor de fructe din România.

Page 3: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

Acest capitol prezinta piata conservelor de fructe a României. Cercetarea a

fost efectuata în baza datelor secundare de la Institutul National de Statistica,

Ministerul de Finante, Patronatul Român al Producatorilor de Conserve de Legume si

Fructe «ROMCONSERV» si informatiile mas-media; datelor primare colectate în cadrul

interviurilor cu comerciantii (distribuitori, comercianti en-gross si en-detail), retail

audit si store checking efectuat în punctele de comercializare cu amanuntul care a

cuprins toate formatele de magazine (cash&carry, hypermarket, supermarket,

magazine individuale).

Astfel, urmatoarele aspecte sunt cercetate : volumul si

valoarea pietei, evolutia pietei, structura pietei pe produse si ambalaje, sezonalitatea

vânzarilor, segmentele de piata.

Page 4: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

PREZENTAREA GENERALA A PIETEI

• Nu cu multi ani în urma România se impunea pe piata internationala cu diferite sortimente de conserve de fructe, dintr-o productie de circa 108000 tone,aproape jumatate erau exportate.

• Astazi, lipsa tehnologiilor moderne necesare procesului de fabricatie si accesul limitat la materia prima de calitate, fac ca productia autohtona de conserve sa fie tot mai mica pe an ce trece si tot mai putin competitiva.

Page 5: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

• În conditiile în care exporturile lipsesc aproape cu desavârsire, iar productia autohtona trece printr-o criza profunda, oferta de conserve de fructe pe piata româneasca este puternic influentata de importuri, care acopera circa 45%-50% din consum.

• România a devenit în ultimii ani o piata de desfacere veritabila pentru astfel de produse de import, iar în lipsa unor concurenti puternici autohtoni, aceasta tendinta se va mentine si în viitor. Tinând cont de tendintele de consum, companiile din domeniu apreciaza ca piata româneasca are un important potential de exploatat si ca pe viitor importurile vor lua amploare, în conditiile în care consumatorii vor înceta sa aleaga produsele dupa pretul scazut, devenind mai exigenti în ceea ce priveste calitatea lor.

Page 6: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

VOLUMUL PIETEI

• Vânzarile conservelor de fructe indica o dinamica pozitiva în perioada 2001-2006 înregistrând un volum de 39,8 mii tone în 2006, în crestere cu 58% fata de anul 2001.

• Principalul factor al acestei evolutii îl constituie diminuarea consumului conservelor de fructe fabricate în casa, care la momentul actual reprezinta 60-70% din consum. În conditiile în care societatea devine tot mai dinamica si timpul tot mai pretios, tot mai multi români vor tinde sa înlocuiasca conservele pregatite în casa cu cele achizitionate din magazine.

• Considerând consumul conservelor de fructe de 39,8 mii tone în 2006, consumul mediu reprezinta 1,84 kg/loc - conserve de fructe. Pentru comparatie acest indicator în tarile occidentale ajunge la 3,10 kg/loc - conserve de fructe.

Page 7: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

• Consumul pe cap de locuitor de conserve din fructe în unele tari membre UE , estimari 2007

Tara Conserve de fructe

Franta -

Belgia 3.00

Germania -

Suedia 3.10

Olanda 1.90

Spania -

Marea Britanie 1.90

Republica Ceha -

Ungaria -

Romania 1.84

Page 8: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

DINAMICA VÂNZARILOR CONSERVELOR DE FRUCTE ÎN EXPRESIE VALORICA,

MLN. EURO

0

20

40

60

80

100

2001 2005 2006

Conserve fructe26.424.1

13.76

Page 9: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

• Pentru perioada analizata vânzarile în termeni valorici indica o dinamica pozitiva. Astfel, 

vânzarile de conserve de fructe în termeni valorici au crescut cu 30,16% în perioada 2001-2006.

•  Pentru conservele de fructe cresterea fiind de 92%. Analiza comparativa a evolutiei pietei în termeni cantitativi si valorici indica un ritm de crestere mai mare pentru vânzarile valorice, ceea ce denota o schimbare structurala a pietei, determinata de modificarea comportamentului consumatorului,pentru care factorul pret nu mai prezinta un element decisiv în luarea deciziilor de achizitie. 

Volumul producției de conserve din fructe și legume în Moldova a crescut cu 9,2%

  În Republica Moldova, volumul producției de conserve din fructe și legume, în semestrul I al anului 2013, a constituit 432,6 mil. lei, în creștere cu 9,2% față de perioada similară a anului precedent.

Potrivit informației acordate NOI.md de surse din cadrul Biroului Național de Statistică, profitul din vînzările conservelor din fructe în Romania este în continuă crestere iar în perioada ianuarie-iunie 2013, a însumat 788,4 mil. lei.

VALOAREA PIETEI

Page 10: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

STRUCTURA VÂNZARILOR PE PRODUSE

• Piata conservelor de fructe se subîmparte în trei categorii distincte din care compoturile detin 70% din vânzarile cu amanuntul, 25% le revin gemurilor si 5% dulceturilor. În termeni valorici ierarhia vânzarilor ramâne neschimbata, compoturile detin 57% din valoarea vânzarilor, 32% si 11% le revin gemurilor si respectiv dulceturilor.

• Conservele de fructe si în special gemurile si dulceturile sunt produse de impuls. În marea lor majoritate, ele sunt achizitionate în special în sezonul rece. În România consumul acestor produse este predominant casnic, însa din lipsa timpului consumatorii români apeleaza din ce în ce mai mult la oferta companiilor producatoare. Din punct de vedere al preferintelor de consum, din cauza traditionalismului se prefera produsele care se apropie ca textura de cele facute în casa.

Page 11: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

• Dinamica vânzarilor din ultimii ani demonstreaza faptul ca piata pentru aceste produse are un potential ridicat, iar cererea va creste odata cu diminuarea productiei casnice care la moment detine circa 65% din consum.

2532

57

0%

2000%

4000%

6000%

8000%

10000%

Volum Valoare

Dulceata

Gem

Compot

70

11

5

Page 12: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

CONFORM STUDIULUI DE RETAIL AUDIT ÎNTR-UN CLASAMENT PRIVIND FRUCTELE PREFERATE DE CONSUMATORII ROMÂNI SITUATIA SE PREZINTA ÎN FELUL URMATOR :

Structura vânzarilor : gem,dulceata si compoturi

Gemuri    – piersici (20%), caise (19%), capsuni (15%), visine (13%), prune (8,5%), zmeura (5,5%), gutui (5,2%) ;

Dulceata - visine (27%), caise (18%), capsuni (13%), fructe de padure (8%),prune (7%), mure (5,4%), nuci verzi (5,4%) ;

Compoturi - ananas (31%), piersici (22%), cirese (11%), visine (8%), caise (8%) ,

Page 13: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

AMBALAJE – CONSERVE DE FRUCTE

• Trebuie de mentionat ca pentru toate conservele de fructe,ambalajele preferate sunt cele din sticla, care de altfel au un impact foarte bun asupra consumatorului datorita vizibilitatii continutului.

Gemurile în ambalaje de 301g-400g au înregistrat cele mai mari vânzari în volum cu un procent de 75,9%, pe locul doi situându-se cele cu gramaj de peste 701g cu un procent de 14,10%. Pentru vânzarile în valoare, topul pe segmente ramâne neschimbat, doar procentele fiind diferite: 79,4% - pentru gemurile în ambalaje de 301g- 400g si 7,4% pentru gemurile în ambalaje de peste 701g.În clasamentul dupa tipul de ambalaj gemurile vândute la borcane de sticla detin suprematia cu o cota de 82% în volum si 88,2 în valoare, pe locul 2 cu 14,3% în volum si 7,7% în valoare se situeaza cele vândute în galetuse de plastic.

Page 14: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

• În ceea ce priveste vânzarile de dulceata datele arata ca ambalajul exclusiv pentru

acest produs este borcanul de sticla. Dintre gramajele cele mai vândute sunt cele

cuprinse în intervalul 351g - 450g cu 79,60%, pe locul al doilea situându-se cele cu

gramajul de 251g-350g. În vânzarile valorice topul este acelasi, dulceata în ambalaje

de 351 g – 450 g a înregistrat un procent de 70,7%, iar – dulceata în ambalaje de

251g -350 g un procent de 25,7%.

La compoturi gramajele cele mai bine vândute din punct de vedere al volumului sunt

cele cuprinse în intervalul 426g-585g cu 41,05%, locul doi fiind adjudecat de

gramajele cuprinse în intervalul 586g - 720g cu 35,44%. În vânzarile valorice pe

primul loc se situeaza ambalajele cuprinse în intervalul 586g - 720g cu 40,99%, cele

cuprinse în intervalul 426g-585g se situeaza pe locul doi cu 37,57%.

Page 15: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT
Page 16: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

SEZONALITATEA VANZARILOR

• Vinzarile de conserve de fructe sunt neuniforme pe parcursul anului si au un caracter sezonier pronuntat . În general consumul acestor produse este preponderent în sezonul rece, consumatorii fiind tentati sa cumpere conservele atunci când organismul are nevoie de mai multe vitamine.

• Un alt factor care influenteaza cresterea simtitoare a vânzarilor în perioada sezonului rece este pretul mare la fructe proaspete.

• La nivelul operatorilor de piata, sezonul de vânzari pentru conservele de fructe începe pe la mijlocul lunii septembrie si se finalizeaza pe la mijlocul lunii mai. În perioada de vara vânzarile sunt nesemnificative operatorii fiind preocupati mai mult de asigurarea prezentei produselor pe raft.

• Vânzarile de conserve de fructe înregistreaza doua perioade de vârf, prima fiind în luna decembrie înaintea si în perioada sarbatorilor de Craciun, iar a doua în lunile februarie-aprilie - în perioada postului de Pasti. Vânzarile din aceste 2 perioade reprezinta circa 60% din vânzarile anuale de conserve de fructe.

Page 17: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

• Trebuie de mentionat ca perioada de vârf este diferita în functie de tipul de operator.

Astfel, pentru producatori/importatori prima perioada de vârf începe în luna noiembrie si este determinata de necesitatea formarii stocurilor la nivelul lantului de distributie(distribuitori, comercianti cu amânuntul) pentru asigurarea disponibilitatii produselor în perioada de vârf al consumului din luna decembrie.

• Cea de-a doua perioada de vârf începe în luna ianuarie si se finalizeaza în luna martie si este determinata la început de completarea stocurilor, care au fost epuizate în perioada sarbatorilor de iarna, ulterior de cresterea consumului, în special în perioada postului mare si spre final de formarea stocurilor înaintea sarbatorilor de paste. Dupa sarbatorile de Pasti vânzarile intra înregres, relansarea lor începând din luna septembrie.

Page 18: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

SEGMENTAREA PIETEI

• Piata conservelor de fructe se divizeaza în doua segmente : Segmentul consumator si segmentul HoReCa. Cotele acestor segmente în vânzarile de conserve de fructe se prezinta în felul urmator:

 Segmentul consumator detine o cota de 80,40% în vânzarile în valoare la conserve de fructe.   Segmentul HoReCa detine o cota de1 9,60% la conservele de fructe.

• SECTORUL CONSUMATOR

Segmentul consumator este reprezentat de consumatorii individuali careachizitioneaza produsele prin intermediul unitatilor de comert cu amanuntul. Trebuiede mentionat ca atât comertul modern (lanturile de magazine) cât si cel traditionalsunt canale importante de vânzare. Comertul traditional, cu o cota de circa 70% dinvânzarile în volum si în jur de 65% în valoare, se situeaza pe primul loc în vânzarile cuamânuntul a conservelor de fructe. Comertul modern însa detine suprematiaîn ceea ce priveste vânzarile de gemuri si dulceturi, astfel lui revenindu-i circa 50%din vânzarile în volum si 55% în vânzarile valorice. Un aspect important, care trebuiede mentionat este ca în cazul produselor premium ponderea cea mai mare a vânzariloro detine comertul modern, în jur de 80-90%.

Page 19: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

Segmentul  HORECA

• Importanta sectorului HoReCa a crescut în ultimii ani. Consumul în afara casei a sporit odata cu cresterea veniturilor populatiei, mai ales în rândul persoanelor active, sau în cadrul familiilor fara copii, unde ambii parteneri lucreaza. Un alt factor important în cresterea vânzarilor în cadrul segmentului HoReCa sunt normele europene care au intrat în vigoare odata cu aderarea României la Uniunea Europeana si care impun ca legumele si fructele conservate comercializate sa provina de la unitati producatoare autorizate.

• Segmentul HoReCa include de asemenea cantinele si unitatile institutionalizate cum ar fi spitalele, penitenciarele, armata, scolile si universitatile. Trebuie de mentionat ca

produsele principale care se comercializeaza în sectorul dat sunt gemurile

si dulceturile. Ambalajele preferate sunt cele de mari dimensiuni, preferându-se cele

din plastic sau cutii metalice.

• Livrarea produselor se face fie direct sau prin intermediul retelelor cach&carry. În ceea ce priveste vânzarea catre unitatile institutionalizate acestea se realizeaza prin

intermediul licitatiilor.

Page 20: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

ANALIZA PIETEI ÎN 2014-2015

       Patronatul din Industria de Conserve din Legume şi Fructe şi Conserve Mixte "Romconserv" este beneficiarul unui proiect de aproape 4,3 milioane de lei, finanţat în proporţie de 90% din fonduri europene, prin care 950 de angajaţi vor avea acces la cursuri de calificare şi recalificare timp de 18 luni. Potrivit unui comunicat al Federaţiei Naţionale Pro Agro, obiectivul principal al proiectului vizează creşterea nivelului de calificare a persoanelor angajate pe piaţa muncii, în toate cele opt regiuni ale ţării, prin facilitarea accesului angajaţilor la servicii de formare profesionala continuă în vederea obţinerii unor calificări/recalificări care să le ofere oportunităţi crescute pe piaţa muncii, prin măsuri active pentru dezvoltarea unor noi abilităţi de menţinere în sectorul procesării fructelor şi legumelor şi industriilor conexe.

• Valoarea eligibilă a proiectului este de peste 4,29 milioane de lei, din care finanţarea nerambursabilă obţinută reprezintă 4,206 milioane de lei, iar durata de implementare este de 18 luni, respectiv în perioada 1 mai 2014 - 31 octombrie 2015. În urma cercetarilor interprinse putem afirma ,ca piața conservelor de fructe este în continuă creștere.

Page 21: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

JUCATORII PRINCIPALI• Industria româneasca de conserve include în jur de 30 de fabrici active împartite în

trei categorii :

• Fabrici mari cu o capacitate de productie de 20.000 tone conserve pe an si care

sunt liderii pe piata – Conserve Buftea, Leder Caracal, Horticons Fetesti, Contec

Foods Tecuci, MIB Cluj ;

• Fabrici de marime mijlocie, care produc 3-5 milioane de unitati pe an – Encon

Turnu-Magurele, Baltatesti Neamt, Megacons Braila si Remion Dolj ;

• Fabrici mici care produc 1-3 milioane unitati conserve pe an.

Multe dintre fabricile mici, aparute dupa anii 90, care lucrau într-un mediu improvizat,

nu au facut fata restrictiilor privind siguranta alimentatiei si au disparut.

Pe lânga fabricile românesti pe piata si-au facut loc si companiile straine

Cele mai importante branduri pe piata conservelor de fructe sunt: Bunatati

de la Bunica, Hame, , Buftea, Raureni, Horticons, Olympia. Ponderea

brandurilor respective în total vânzari valorice de conserve de fructe este de

circa 50-60%.

Page 22: Evolutia Pietei Conservelor de Fructe PROIECT

BIBLIOGRAFIE

• Victor Manole, Dan Boboc, Nicolae Istudor, Raluca Andreea Ion, Filiere agroalimentare, Editura ASE, București, 2005;

• Gavril Ştefan, Dan Bodescu, Adrian Toma, Radu Pânzaru, Economia şi filiera produselor agroalimentare, Editura ALFA, Iași, 2007;

• Victor Manole și colaboratorii, Diagnosticul de marketing pe filiera de produs în agricultură, Editura Evenimentul Românesc, București 2002

• http://www.noi.md/md/news_id/28535

• http://agora.md/stiri/2488/rusii-au-inchis-piata-si-pentru-conservele-de-legume-si-fructe-din-moldova