Evolutia pietei bancare - 01.2013

91
EVOLUTII in PIATA BANCARA in luna ianuarie 2013 Cuprins: 1. REZULTATE ale SISTEMULUI BANCAR ……….…….….……………………….....… pag. 2 1.1. Creditare 1.2. Economii 1.3. Carduri 1.4. Rezerve 1.5. Altele 2. SONDAJE, STUDII, ANALIZE, OPINII, TENDINTE, ESTIMARI si PREVIZIUNI ……pag. 8 2.1. Cursul de schimb 2.2. Inflatia 2.3. Dobanzi 2.4. Credite 2.5. Economii 2.6. Carduri 2.7. Alte produse si servicii 2.8. Sistemul bancar 3. DOMENIUL OPERATIONAL …………………………………………………….…...... pag. 23 3.1. Credite 3.2. Economii 3.3. Carduri 3.4. Alte produse si servicii 3.5. CRM 3.6. Resurse umane 3.7. Sistemul bancar 3.8. Intrari/iesiri de pe piata bancara 4. ACTIVITATEA BNR ………………………………………………………...……............ pag. 43 5. LEGISLATIE si REGLEMENTARI ……………..…………..…………………....….…. pag. 46 6. MONITORIZAREA COMPETITORILOR de pe PIATA BANCARA …………….….. pag. 49 Surse: www.banknews.ro; www.bankingnews.ro; www.conso.ro; www.wall-street.ro; www.ghiseulbancar.ro; www.finzoom.ro; www.banisiafaceri.ro; www.money.ro; www.riscograma.ro; www.clubafaceri.ro; Marius COZMA

Transcript of Evolutia pietei bancare - 01.2013

Page 1: Evolutia pietei bancare - 01.2013

EVOLUTII in PIATA BANCARA in luna ianuarie 2013

Cuprins:

1. REZULTATE ale SISTEMULUI BANCAR ……….…….….……………………….....… pag. 21.1. Creditare1.2. Economii1.3. Carduri 1.4. Rezerve1.5. Altele

2. SONDAJE, STUDII, ANALIZE, OPINII, TENDINTE, ESTIMARI si PREVIZIUNI ……pag. 82.1. Cursul de schimb2.2. Inflatia2.3. Dobanzi2.4. Credite2.5. Economii2.6. Carduri2.7. Alte produse si servicii2.8. Sistemul bancar

3. DOMENIUL OPERATIONAL …………………………………………………….…...... pag. 233.1. Credite 3.2. Economii3.3. Carduri3.4. Alte produse si servicii3.5. CRM3.6. Resurse umane3.7. Sistemul bancar3.8. Intrari/iesiri de pe piata bancara

4. ACTIVITATEA BNR ………………………………………………………...……............ pag. 43

5. LEGISLATIE si REGLEMENTARI ……………..…………..…………………....….…. pag. 46

6. MONITORIZAREA COMPETITORILOR de pe PIATA BANCARA …………….….. pag. 49

Surse: www.banknews.ro; www.bankingnews.ro; www.conso.ro; www.wall-street.ro; www.ghiseulbancar.ro; www.finzoom.ro; www.banisiafaceri.ro; www.money.ro; www.riscograma.ro; www.clubafaceri.ro;

Marius COZMA

Page 2: Evolutia pietei bancare - 01.2013

1.) REZULTATE ale SISTEMULUI BANCAR

1.1. Creditare

1.) Topul judetelor in functie de cresterea creditelor imobiliare in lei (03.01.2013) Deprecierea monedei nationale in fata euro, regulamentul BNR privind creditarea si tendinta de scadere a dobanzilor la lei au fost

principalii factori care au dus in 2012 la cresterea soldului imprumuturilor imobiliare in lei. In perioada ianuarie-noiembrie a anului trecut, totalul creditelor in lei pentru locuinte a crescut cu 17,7%, in timp ce soldul imprumuturilor in valuta a urcat cu 11,7%, arata datele BNR.

Diferenta majora este pe partea de volum, intrucat totalul creditelor imobiliare in valuta este de aproape 20 de ori mai mare decat in cazul imprumuturilor in lei (35,7 mld. lei versus 1,8 mld. lei).- 10. IasiEvolutie credite in lei pentru locuinte: +12,3%Sold credite pentru locuinte (noiembrie 2012): 34,5 mil. lei- 9. DoljEvolutie credite in lei pentru locuinte: +12,95%Sold credite pentru locuinte (noiembrie 2012): 80,3 mil. lei- 8. SuceavaEvolutie credite in lei pentru locuinte: +14,9%Sold credite pentru locuinte (noiembrie 2012): 20,2 mil. lei- 7. DambovitaEvolutie credite in lei pentru locuinte: +19,3%Sold credite pentru locuinte (noiembrie 2012): 11,6 mil. lei- 6. GorjEvolutie credite in lei pentru locuinte: +19,3%Sold credite pentru locuinte (noiembrie 2012): 38,1 mil. lei- 5. GalatiEvolutie credite in lei pentru locuinte: +19,6%Sold credite pentru locuinte (noiembrie 2012): 46,6 mil. lei- 4. GiurgiuEvolutie credite in lei pentru locuinte: +21,4%Sold credite pentru locuinte (noiembrie 2012): 7,8 mil. lei- 3. TimisEvolutie credite in lei pentru locuinte: +24,25%Sold credite pentru locuinte (noiembrie 2012): 37,1 mil. lei- 2. CalarasiEvolutie credite in lei pentru locuinte: +27,8%Sold credite pentru locuinte (noiembrie 2012): 11,9 mil. lei- 1. BucurestiEvolutie credite in lei pentru locuinte: +56,5%Sold credite pentru locuinte (noiembrie 2012): 445,4 mil. lei

2.) Numar record de restantieri la banci (10.01.2013) Bilanturile bancilor continua sa se inrautateasca, in conditiile in care economia Romaniei inca nu gaseste drumul spre crestere.

Atat rata creditelor neperformante, cat si numarul de restantieri persoane fizice si sumele restante datorate de acestia au atins noi recorduri in noiembrie 2012.

Rata creditelor neperformante a ajuns la 17,92%, de la 17,55% in octombrie 2012. Rata riscului de credit (credite si dobanzi clasificate indoielnic si pierdere/total credite si dobanzi) a crescut la 28,32%, un nou record, potrivit datelor BNR.

Numarul persoanelor fizice cu restante mai mari de 30 de zile a ajuns la un nou record: 740 de mii, cu aproximativ 2.000 mai multi decat in octombrie 2012. Totodata, numarul de restante a ajuns la un nou record de peste un milion, intocmai ca sumele totale restante: 9,63 de miliarde de lei (3,58 miliarde de lei la imprumuturile in lei si 3,9 miliarde de lei la cele in euro).

3.) Creditul pentru firme si populatie a scazut in decembrie 2012 cu 1,4%, la 225,8 miliarde lei (24.01.2013) Soldul creditului neguvernamental a scazut in decembrie 2012 cu 1,4% fata de noiembrie 2012, la 225,87 miliarde lei, ca

urmare a reducerii imprumuturilor in valuta, potrivit datelor anuntate pe 24.01.2012 de Banca Nationala a Romaniei (BNR).In termeni reali, scaderea a fost de 1,9%.

"Creditul in lei a crescut cu 0,1 la suta (- 0,5 la suta in termeni reali), in timp ce creditul in valuta exprimat in lei s-a redus cu 2,2 la suta (exprimat in euro, creditul in valuta a scazut cu 0,5 la suta). La 31 decembrie 2012, creditul neguvernamental a inregistrat o crestere de 1,3 la suta (-3,5 la suta in termeni reali) fata de 31 decembrie 2011, pe seama majorarii cu 3,8 la suta a componentei in lei (-1,1 la suta in termeni reali) si a diminuarii cu 0,2 la suta a componentei in valuta exprimata in lei (exprimat in euro, creditul in valuta s-a redus cu 2,6 la suta)", se arata intr-un comunicat al BNR.

Creditul guvernamental a crescut in decembrie 2012 cu 1%, la 78,86 miliarde lei. La 31 decembrie 2012 creditul guvernamental a inregistrat o crestere de 11,2% (6% in termeni reali) fata de 31 decembrie 2011.

4.) Creditul catre firme si populatie a inregistrat un declin in 2012 (25.01.2013) Volumul creditelor acordate catre firme si populatie a intregistrat o scadere de 3,5% in termeni reali in anul 2012. Cea mai mare

reducere au inregistrat-o creditele in valuta. In termeni nominali, la sfarstul lunii decembrie 2012, creditul neguvernamental a cunoscut o crestere de 1,3%, fata de aceeasi

perioada a anului precedent, conform datelor BNR. Cresterea s-a bazat pe majorarea cu 3,8% a componentei in lei in timp ce componenta in valuta s-a redus cu 0,2%. In termeni reali,

creditele in lei au scazut cu 1,1% iar creditele in valuta, exprimate in euro, s-au redus cu 2,6%. Scaderea mai puternica a segmentului de credite in valuta vine pe fondul adoptarii de catre BNR a unor noi regulamente menite sa

reduca riscul adus de finantarea in moneda straina. De altfel, pe langa regulamentele care impun conditii mai stricte de acordare a creditelor in valuta, au existat si banci care au renuntat cu totul la acest segment de finantare.

In prezent, bancile administreaza un portofoliu de credite in valoare de 225,8 miliarde lei, din care peste 62% reprezinta credite in valuta.

5.) Judetele cu cea mai mare rata a creditelor neperformante (26.01.2013)

2

Page 3: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Judetele Salaj si Timis au avut anul trecut cele mai mari cresteri ale ratei creditelor neperformante in valuta, de la 11,43% la 19,72%, respectiv de la 8,47% la 15,63%, iar cel mai bine s-au situat judetele Alba si Arges, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

Rata creditelor neperformante in valuta contractate de populatie si firme a inregistrat anul trecut o crestere de 8,29 puncte procentuale in judetul Salaj si de 7,16 puncte procentuale in judetul Timis fata de anul precendent, ceea ce inseamna ca debitorii bancilor din aceste judete s-au adancit cel mai mult in restante.

Topul este completat de judetele Galati, cu un avans de 7,04 puncte procentuale (de la 12,6% la 19,6%), Harghita - 6,7 puncte procentuale (de la 7,6% la 14,3%) si Cluj - 5,9 puncte procentuale (de la 9,4% la 15,4%).

La polul opus se situeaza clientii din judetele Alba, Arges, Gorj, Olt, Dambovita si Hunedoara, unde rata de neperformanta a consemnat un avans de sub un punct procentual in fiecare caz.

La creditele in lei, cele mai mari probleme au fost inregistrate in Braila, cu o crestere de 6,8 puncte procentuale a ratei imprumuturilor neperformante, de la 13,7% la 20,6%, judet urmat de Timis - 6,4 puncte procentuale (de la 13,1% la 19,5%), Arad - 4,6 puncte (de la 13,6% la 18,2%), Giurgiu - 4,1 puncte (de la 9,4% la 13,6%) si Mehedinti - 3,3 puncte (de la 9,4% la 12,7%).

Cel mai bine stau judetele Galati si Bihor, unde ponderea restantelor in totalul creditelor s-a redus anul trecut fata de 2011 cu sub un punct procentual, iar in Suceava, Bistrita si Gorj s-au consemnat usoare majorari, cuprinse intre 0,07 si 0,17 puncte procentuale.

Rata creditelor neperformante atrase de populatia si firmele din Capitala a inregistrat o crestere medie, de 2,18 puncte procentuale la imprumuturile in lei (de la 8,5% la 10,7%) si de 4,22 puncte procentuale la cele in valuta (de la 8,5% la 12,7%).

Ponderea restantelor in totalul creditelor in lei la nivel national a avansat anul trecut cu 1,8 puncte procentuale, de la 11,3% la circa 13,2%, iar pentru sumele atrase in valuta cresterea a fost de aproape 3,8 puncte procentuale, de la 8,3% la 12,2%.

Restantele in valuta ale firmelor si populatiei insumau 17,47 miliarde lei la finele anului trecut, mai mari cu 45% fata de cele din 2011, de 12 miliarde lei. Pentru creditele in moneda nationala, restantele totalizeaza 11,21 miliarde lei, in crestere cu 20,6%, de la circa 9,3 miliarde lei.

6.) Topul restantierilor la credite (30.01.2013) Valoarea sumelor restante la imprumuturile luate de populatie si firme a crescut anul trecut cu peste 30% si se apropie se pragul

de 6,5 miliarde de euro. Cele mai mari restante, raportate la volumul de credite, sunt in judetele Salaj, Suceava si Galati.In conditiile in care activitatea de creditare a batut pasul pe loc, ponderea restantelor in totalul portofoliului de imprumuturi a urcat

de la 9,5% la sfarsitul lui 2011 la 12,56% la finele anului trecut.   Volumul total al restantelor acumulate de populatie la plata ratelor la credite a depasit 9,6 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro), potrivit datelor BNR. Doar in luna noiembrie a anului trecut a fost inregistrat un salt de aproape o jumatate de miliard de lei. Inclusiv restantele la creditele in lei, unde presiunea se diminuase incepand din 2011, au inregistrat un salt semnificativ la finalul anului trecut, pe fondul majorarii dobanzilor.

Clasamentul restantierilor pe judete, calculat in functie de ponderea sumelor restante in totalul creditelor contractate, este condus de populatia si firmele din Salaj. Aici, pentru o cincime din imprumuturile luate (22,5%) se inregistreaza intarzieri la plata ratelor, respectiv 85,4 milioane de euro. 

Suma nu este foarte mare în comparatie cu valorile din alte judete, însa îngrijoratoare este ponderea pe care aceasta o ocupa în totalul finantarilor date de banci în acest judet. 

Salajul este urmat în top de judetele Suceava (19%) si Galati (18,6%), cu restante de 136 de milioane de euro, respectiv 175 de milioane de euro. 

Daca la nivel national rata somajului a fost de 5,59% la finele lui 2012, în cele trei judete din top indicatorul a depasit media. Astfel, în Salaj, rata somajului a fost de 6,62%, în Suceava – 5,67%, iar în Galati – 9,14%, potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca. 

Cea mai mare valoare nominala a artelor neachitate la scadenta se înregistreaza în Bucuresti-Ilfov, respectiv 2,56 miliarde de euro, adica 40% din totalul înregistrat la nivel national. Raportat la întregul portofoliu de credite, sumele restante reprezinta 12,2%, sub media nationala. Cele mai mici restante, respectiv credite acordate, se înregistreaza în judetele cu o activitate economica mai putin dezvoltata. 

La polul opus din topul restantilor se claseaza populatia si firmele din judetele Gorj, Dambovita si Teleorman. În cele trei judete, se înregistreaza întarzieri la plata pentru mai putin de 7,5% din valoarea creditelor contractate. Iar valoarea nominala a acestora nu depaseste 30 de milioane de euro. 

3

Page 4: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Sursa Grafic: Adevarul

7.) Ipotecarul in lei se misca greu: doar 2.000 de credite vandute intr-un an; bancherii raman sceptici (31.01.2013) Unu din zece credite ipotecare vandute anul trecut a fost in lei, dublu fata de trecut, determinanta pentru aceasta miscare fiind

lipsa resurselor in valuta din sistemul bancar. Soldul creditelor ipotecare in lei s-a majorat cu 20% anul trecut si a ajuns la 1,82 mld. lei (echivalentul a 400 mil. euro) la sfarsitul

lunii decembrie 2012, avansul fiind de 2,5 ori peste cel inregistrat de imprumuturile in valuta, conform datelor BNR. Ca valoare nominala, creditele in valuta con-tinua totusi sa reprezinte grosul vanzarilor de ipotecare datorita dobanzilor mai atractive.

Creditele in lei pentru achizitia de locuinte au fost ocolite mult timp de catre clienti din cauza dobanzilor foarte mari, devenind abia recent o alternativa de finan-tare, ca urmare a scaderii costurilor percepu-te de banci si a volatilitatii accentuate a cursului de schimb. Determinanta pentru accelerarea vanzarilor de credite imobiliare in lei a fost insa lipsa resurselor in valuta ale bancilor.

"Accesul la resurse in valuta nu mai este cel din perioadele de «boom». Acestea sunt mai dificil de procurat si poate sunt si mai scumpe, fiecare banca avand strategia proprie in privinta gestionarii profitabilitatii finantarilor in valuta. Este adevarat ca pentru moment creditul in valuta pare mai accesibil din punctul de vedere al efortului lunar de plata, fara a lua in calcul eventuale modifi-cari viitoare ale unor variablie, precum dobanda de referinta Euribor si cursul valutar", afirma Adrian Jantea, director de promovare si distributie persoane fizice BRD.

2012 a fost primul an în care s-a observat o accelerare a vanzarilor de ipotecare în lei, numarul clientilor care au preferat varianta finantarii în moneda nationala fiind de circa 2.000, potrivit unor calcule efectuate pe baza diferentei de sold raportata de BNR. Aceasta înseamna ca circa unu din zece credite acordate anul trecut pentru achizitia de locuinte a fost în euro.

Diferenta de sold fata de finalul anului anterior a fost de circa 300 milioane de lei, în timp ce diferenta de sold în cazul ipotecarelor în valuta a fost de 580 mil. euro (echivalentul a 2,6 miliarde de lei). Nu exista date publice privind volumul creditelor nou-acordate, dar diferenta de sold reflecta îndeaproape vanzarile avand în vedere ca în cazul ipotecarelor, acordate de obicei pe perioade foarte lungi, rambursarile sunt deocamdata nesemnificative.

Unele banci au încercat sa împinga în ultima vreme creditul de retail spre lei, dar clientii sunt reticenti din cauza diferentialului mare de dobanda. Creditele în lei se vand la dobanzi de peste 8% pe an, în timp ce costul unui credit în euro este de aproximativ 5% pe an. Aceasta înseamna ca rata la un împrumut în lei este cu circa 30% mai mare decat la unul în euro.

Gabriel Cretu, directorul de vanzari al brokerului de credite Kiwi Finance, spune ca diferentialul de dobanda nu justifica mutarea creditului ipotecar pe lei, mai ales ca suma maxima la care se încadreaza un client scade semnificativ fata de varianta unui împrumut în euro.

"Accesarea unui credit se face pentru a îndeplini o nevoie, respectiv achizitia unui imobil. Pretul acestui imobil este cel care determina suma necesara, iar clientul se va îndrepta catre acel produs care îi ofera suma. Probabil ca atunci cand dobanda Euribor va creste (daca Robor nu va creste la randul sau), vom putea vorbi de o oferta comparabila între cele doua produse. Pana atunci, euro este dobanda preferata de majoritatea clientilor", a declarat Cretu.

Creditul ipotecar a fost produsul care a mentinut pe linia de plutire bilanturile de retail ale bancilor în criza în conditiile în care vanzarile de credite de consum s-au prabusit. Soldul total al împrumuturilor pentru achizitia de locuinte a crescut cu echivalentul a 3 miliarde de euro în ultimii patru ani, vanzarile fiind sustinute de programul "Prima casa".

Bancile au vandut în trei ani si jumatate peste 70.000 de credite ipotecare "Prima casa", acestea reprezentand practic circa 90% din total. "Prima casa" a fost chiar mai importanta pentru banci anul trecut, pe fondul restrictiilor aplicate de BNR la vanzarea de credite ipotecare standard. Bancile trebuie sa solicite începand de anul trecut un avans de minimum 25% la creditele ipotecare în euro, în timp ce la lei avansul este de 15%.

Creditele "Prima casa" se vand cu avans de 5% indiferent de moneda de acordare. Creditele "Prima casa" au continuat sa aiba succes anul trecut în conditiile în care cei mai multi clienti au preferat varianta de finantare în euro, fara sa fie însa dispusi sa achite un avans de 25%. Singurul avantaj al unui credit "Prima casa" a ramas avansul scazut, în conditiile în care unele oferte standard vin chiar cu dobanzi sub cele afisate de creditele garantate de stat.

Creditele de consum au continuat în paralel sa se contracte, soldul total ajungand la 58 miliarde de lei (13 mld. euro) la sfarsitul lunii decembrie 2012. Spre comparatie, la finalul lui 2008 bancile aveau în portofolii credite de consum de 74 miliarde de lei. Numarul creditelor de consum a scazut cu circa 1,5 milioane în ultimii patru ani, pana la 3,2 milioane de conturi.

4

Page 5: Evolutia pietei bancare - 01.2013

"Creditul de consum a scazut anul trecut din cauza introducerii de catre BNR a restrictiilor care au condus la disparitia produsului amiral: creditul de nevoi persoane cu ipoteca pe 25-30 de ani. Disparitia acestui produs a diminuat sumele acordate clientilor", considera Gabriel Cretu.

8.) Restantele la creditele in valuta au urcat de 3 ori mai rapid decat la cele in lei (30.01.2013) Valoarea restantelor inregistrate de populatie la creditele in valuta a urcat la finalul lunii noiembrie 2012 cu 42,7% comparativ cu

perioada similara din anul anterior, conform datelor BNR. Valoarea totala a restantelor a depasit 6 miliarde lei, in echivalent. Marea majoritate o reprezinta restantele in euro, care au urcat de la 2,85 miliarde lei in 2011 la 3,90 miliarde lei in 2012. O crestere puternica, de peste 55% au consemnat restantele aferente creditelor in alte valute, in special in “valute exotice”, precum 

francul elvetian sau yenul japonez. Valoarea acestora s-a majorat de la 1,38 miliarde lei la 2,15 miliarde lei in noiembrie 2012. In acelasi interval de timp, restantele la creditele in lei au urcat intr-un pas mult mai moderat, prezentand o crestere de 13,4%.

Valoarea acestora a ajuns la 3,58 miliarde lei la finalul lunii noiembrie 2012. Numarul restantierilor continua sa urce si se ridica la peste 740.000 de persoane. Aproximativ 90% din totalul restantelor

inregistreaza fie mai mult de 90 zile de intarziere fie sunt deja in faza de colectare.

1.2. Economii

1.) Depozitele in lei si valuta cu scadenta la doi sau trei ani se apropie de 1,8 miliarde de euro (14.01.2013) Volumul depozitelor cu scadenta mai mare de un an detinute de populatie a crescut cu 25% in primele unsprezece luni de anul

trecut, ajungand in noiembrie 2012 la echivalentul a 8 miliarde de lei (1,77 mld. euro), potrivit BNR.Depozitele in lei pe doi sau trei ani au urcat la peste 5,8 miliarde de lei in noiembrie 2012, cresterea fata de finalul anului

anterior fiind de 41%. La acestea se adauga depozite in euro de circa 420 milioane de euro, in timp ce economiile in alte valute abia depasesc echivalentul a 60 milioane de euro. Depozitele cu scadenta lunga au crescut mai rapid in prima parte a anului 2012, ulterior avansul fiind mai temperat.

Economiile cu scadenta mai mare de un an nu depasesc 7-8% din totalul depozitelor populatiei, ponderea acestora fiind inca scazuta pentru ca bancherii au venit abia recent cu oferte atractive pentru clientii dispusi sa-si blocheze banii intr-un depozit timp de doi sau trei ani.

Bancile s-au pliat în trecut pe preferinta clientilor pentru produse foarte lichide si au promovat depozitele cu scadente foarte scurte sau chiar conturile curente si cele de economii, iar în acest fel au ajuns sa finanteze active pe termene de cinci-zece ani cu pasive pe numai cateva luni. Acum, pentru a-si reduce dezechilibrele, bancile platesc dobanzi mai mari decat la depozitele standard, dar clientii se lasa convinsi greu.

2.) Depozitele rezidentilor clienti neguvernamentali au crescut în decembrie 2012 cu 1% fata de noiembrie 2012, pana la 197,29 mil-iarde lei. (24.01.2013)

5

Page 6: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Depozitele în lei ale gospodariilor populatiei au scazut cu 0,3%, la 74,79 miliarde lei. La 31 decembrie 2012, depozitele în lei ale gospodariilor populatiei au înregistrat o crestere de 3,7% (-1,1% în termeni reali) fata de 31 decembrie 2011.

Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) s-au majorat cu 2,2%, la 50,65 miliarde lei. La 31 decembrie 2012, depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au diminuat cu 3,4% (-7,9% în termeni reali) fata de 31 de-cembrie 2011.

Depozitele în valuta ale rezidentilor gospodarii ale populatiei si persoane juridice, exprimate în lei, au crescut cu 1,6%, la 71,84 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valuta s-au majorat cu 2,7%, la 10,707 miliarde euro). Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, depozitele în valuta ale rezidentilor exprimate în lei au crescut cu 14,5% (exprimate în euro, depozitele în valuta ale rezidentilor s-au majorat cu 11,7%); depozitele în valuta ale gospodariilor populatiei exprimate în lei au crescut cu 16,7% (exprimate în euro, depozitele în valuta ale gospodariilor populatiei au crescut cu 13,8%), iar depozitele în valuta ale persoanelor juridice exprimate în lei s-au majorat cu 10,5% (exprimate în euro, depozitele în valuta ale rezidentilor persoane juridice au crescut cu 7,7%).

Masa monetara în sens larg a înregistrat la sfarsitul lunii decembrie 2012 un sold de 222,017 miliarde lei. Fata de noiembrie 2012 aceasta a crescut cu 0,6% (a stagnat în termeni reali), iar în raport cu decembrie 2011 masa monetara s-a majorat cu 2,7% (-2,2% în termeni reali).

3.) Bistrita si Mehedinti, judetele cu cele mai mari cresteri la depozite (28.01.2013) Depozitele in valuta ale persoanelor fizice au inregistrat anul trecut cea mai mare crestere in judetul Bistrita, de 35,4% fata de

2011, in timp ce la economiile in lei cel mai bine s-a plasat judetul Mehedinti, cu un avans de 11,7%, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR).

Depozitele constituite in valuta de catre populatie au consemnat anul trecut un avans de 14,7%, de la 34,8 miliarde lei la 39,9 miliarde lei, ritm superior celor in lei, care au urcat cu 4,9% si au ajuns la 60,4 miliarde lei la finele lui 2012.

Dupa judetul Bistrita, cele mai bine cotate judete la cresterea nivelului de economii in valuta sunt Buzau - 32,16%, Dolj - 27,9%, Satu-Mare - 25,5% si Salaj - 24,9%. Pe de alta parte, printre judetele cu cea mai slaba performanta s-au numarat Mures - 3,3%, Bucuresti - 10,8%, Giurgiu - 12%, Sibiu - 12,5% si Mehedinti - 13%.

In schimb, judetul Mehedinti a obtinut primul loc in topul judetelor cu cel mai mare avans al depozitelor in lei, urmat de Satu-Mare - 11,5%, Bacau - 11,2%, Dolj - 10,8% si Suceava - 10%.

Bucurestenii nu si-au marit economiile in lei cu mult fata de anul precedent, fiind codasii clasamentului, cu o crestere de doar 1,7%. Acestia sunt urmati de populatia din judetul Iasi, cu o majorare a nivelului depozitelor in 2012 fata de anul precedent de 1,8%, Brasov - 2,28%, Galati - 2,34% si Covasna - 2,35%.

4.) Romanii prefera valuta ca moneda de economisire (25.01.2013) Atat populatia cat si firmele s-au orientat catre depozite in valuta in 2012. In timp ce economiile in lei au scazut, cele in moneda

straina au urcat cu 14,5%, conform datelor BNR. La finalul lunii decembrie 2012, depozitele in valuta exprimate in lei au urcat cu 14,5% comparativ cu aceeasi luna din anul

precedent. Exprimate in euro, depozitele in valta s-au majorat cu 11,7%. Populatia si-a majorat economiile in moneda straina cu 13,8% in 2012, in timp ce firmele au au  economisit mai mult cu 7,7%,

conform datelor exprimate in euro. Nu aceeasi tendinta de crestere se inregistreaza pe zona economiilor in lei. Depozitele in lei ale populatiei au cunoscut o crestere de

doar 3,7% in valoare nominala, in timp ce raportat in termeni reali, depozitele populatiei au scazut cu 1,1%. Economiile firmelor scazut inca cu 3,4% in valoare nominala, in timp ce in termeni reali scaderea a fost de 7,9%. Dar, chiar daca clientii se reorienteaza spre economisirea in valuta, leul continua sa detina cea mai mare pondere din totalul sumelor

depuse la banci. Din 197,3 milioane lei aflate in depozite si conturi, 63,5% reprezinta sume in moneda locala.

5.) Studiu: “TOP judete cu cea mai mare crestere la depozite 2012” (28.01.2013)Depozitele in valuta ale populatiei au crescut anul trecut cu 14,7%, de la 34,8 miliarde de lei la 39,9 miliarde de lei, ritm superior

celor in lei, care au urcat cu 4,9%, ajungand la 60,4 miliarde lei la finele lui 2012. Depozitele in valuta ale persoanelor fizice au inregistrat anul trecut cea mai mare crestere in judetul Bistrita-Nasaud, de 35,4%, in comparatie cu 2011. In ceea ce priveste economiile in lei, in 2012 cel mai bine s-a plasat judetul Mehedinti, cu un avans de 11,7%, potrivit datelor BNR.

Dupa judetul Bistrita-Nasaud, cele mai bine cotate judete la cresterea nivelului de economii in valuta sunt Buzau – 32,16%, Dolj – 27,9%, Satu-Mare – 25,5% si Salaj – 24,9%. Pe de alta parte, printre judetele cu cea mai slaba performanta s-au numarat Mures – 3,3%, Bucuresti – 10,8%, Giurgiu – 12%, Sibiu – 12,5% si Mehedinti – 13%.

In schimb, judetul Mehedinti a obtinut primul loc in topul judetelor cu cel mai mare avans al depozitelor in lei, urmat de Satu-Mare – 11,5%, Bacau – 11,2%, Dolj – 10,8% si Suceava – 10%.

Bucurestenii nu si-au marit economiile in lei cu mult fata de anul precedent, fiind codasii clasamentului, cu o crestere de doar 1,7%. Acestia sunt urmati de populatia din judetul Iasi, cu o majorare a nivelului depozitelor in 2012 fata de anul precedent de 1,8%, Brasov – 2,28%, Galati – 2,34% si Covasna – 2,35%. TOP 5 depozite valuta                                                                               TOP 5 depozite lei Bistrita-Nasaud – 35,4%                                                                           MehedintiBuzau – 32,16%                                                                                       Satu-Mare – 11,5%Dolj – 27,9%                                                                                             Bacau – 11,2%Satu-Mare – 25,5%                                                                                  Dolj – 10,8%Salaj – 24,9%                                                                                           Suceava – 10%

1.3. Carduri

1.) Cati euro platim in tranzactiile online cu cardul (10.01.2012)Comertul electronic cu plata online prin Romcard a crescut in 2012 cu 38% fata de 2011, ajungand la valoarea de 220 de milioane

euro si un numar de 4,1 milioane de tranzactii. Dintre acestea, in sistemul PayU au fost inregistrate tranzactii in valoare de 176,4 milioane euro.

“2012 a fost anul in care comertul electronic si-a marit ritmul de crestere. Daca in 2009 volumul platilor online cu cardul a crescut cu 75% fata de anul anterior, in 2011 cresterea a fost de 24%, aceeasi tendinta manifestandu-se si la nivelul numarului de tranzactii. In 2012 insa, fata de 2011, plata cu cardul online a cunoscut o evolutie mai buna, de 38% raportat la valoarea totala si 51% raportat la numarul tranzactiilor”, explica Andreia Stavarache, Sales & Marketing Manager PayU Romania.

Valoarea medie a tranzactiilor a cunoscut o scadere de 8% de la 58 euro la 53 de euro, conform Romcard. “Dinamica tranzactiilor in 2012 a fost interesanta. Scaderea valorii cosului mediu se datoreaza in primul rand cresterii cu 60% a numarului de tranzactii in lei, care au, in mod normal, o valoare mai mica. Acest lucru arata, in primul rand, o diversificare a ofertei de produse si o evolutia pozitiva pe majoritatea segmentelor de piata. Totodata a crescut gradul de adoptie a metodelor online de plata in randul consumatorilor. Vedem aceasta tendinta mentinandu-se si in cursul acestui an, la finalul caruia estimam sa ajungem la un volum de 286 milioane de euro, corespunzator unui numar de peste 5 milioane de tranzactii”, precizeaza Marin Mitroi, Director General RomCard.

6

Page 7: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Si din tranzactiile inregistrate in sistemul PayU reiese acelasi proces de diversificare si, in acelasi timp, de consolidare a pietei. Astfel, pe de o parte, numarul de clienti noi care au implementat solutia integrata PayU a crescut cu 92% fata de 2011, domeniile de activitate variind de la operatori telecom la asiguratori, fonduri de investitii, ONG-uri, accesorii auto, fashion, suplimente nutritive etc.

Pentru a putea sustine cresterile inregistrate in 2012, PayU a investit in dezvoltarea echipei care a crescut cu 35%, principalele pozitii infiintate vizand departamentele de dezvoltare software, comercial si suport pentru comercianti, iar pentru 2013 compania vizeaza consolidarea echipei si optimizarea proceselor interne.

Pe de alta parte, cresterea inregistrata pe toate segmentele de activitate demonstreaza o industrie tot mai puternica si mai stabila. Segmentele care au cunoscut cea mai buna evolutie raportat la numarul de tranzactii, conform datelor PayU au fost fashion (+ 486%), donatii (+111%), servicii (+54%) si flori (+51%).

Conform valorii medii a comenzilor, romanii sunt dispusi sa aloce bugete mai mari cand vine vorba de pachete turistice si bilete de avion (809 RON), software (744 RON), IT&C (541 RON), jucarii (340 RON), donatii (334 RON) si fashion (240 RON), acestea fiind domeniile cu cel mai mare cos mediu de cumparaturi.

“Pentru prima data, vorbim de o repartizare aproape uniforma a tranzactiilor pe parcursului anului 2012. Daca pana acum, ianuarie era luna cea mai slaba iar mai si octombrie cele mai bune, in 2012 diferentele de la o luna la alta au fost mici si, practic, nu mai vorbim despre cea mai buna luna a anului 2012. Acest proces de uniformizare demonstreaza ca activam intr-o industrie stabila si puternica care va continua sa creasca frumos”, puncteaza Andreia Stavarache.

Potrivit reprezentantilor PayU, in 2013 piata va fi influentata de trei factori principali: intrarea unor noi jucatori importanti in industrie, consolidarea afacerilor comerciantilor activi atat ca urmare a imbunatatirii calitatii serviciilor cat si a campaniilor de marketing implementate, precum si diversificarea metodelor de plata.

“Dupa mai bine de 8 ani de experienta, stim cat de important este pentru consumator sa cumpere cum si cand doreste. Anul trecut am introdus Pay by Click  si Pay on Time – plata cu 1 click, respectiv plata automata, precum si serviciul de mobile payments. Anul acesta vom consolida aceste metode de plata, vom dezvolta produse de plata in rate sau prin internet banking si vom optimiza procesul de plata pentru o experienta de cumparare la fel de sigura, dar din ce in ce mai rapida si mai confortabila”, concluzioneaza Andreia Stavarache.

2.) Peste 1,5 milioane de romani au platit online cu cardul, anul trecut (21.01.2013) Peste 1,5 milioane de romani au efectuat circa 6 milioane de tranzactii online cu cardul, anul trecut, conform estimarilor Netopia

mobilPay, lider local in domeniul microplatilor cu telefonul mobil si unul dintre cei mai importanti procesatori de plati online prin card."Anul trecut, numarul romanilor care au platit online cu cardul a fost de 1,5 milioane, cu aproximativ 85% mai mare decat in

2011, in timp ce piata de profil a crescut cu 58% in aceeasi perioada, la peste 6 milioane de tranzactii”, a declarat Antonio Eram, CEO si fondator Netopia mobilPay.

Spre comparatie, in anul trecut, numarul celor care si-au platit cumparaturile online, cu cardul, a fost de circa 850.000, potrivit cifrelor raportate de Netopia. De cealalta parte, in aceeasi perioada, piata de plati online cu cardul s-a ridicat la 3,8 milioane de tranzactii.

In ceea ce priveste volumul total al cumparaturilor online, acesta a ajuns la 260 de milioane de euro in anul precedent, depasind cu 4% estimarile initiale si cu 30% valoarea din 2011. Tranzactia medie s-a situat in jurul valorii de 43 de euro. 

"Din tranzactiile realizate in 2012, cresteri semnificative, de peste 100%, s-au inregistrat in turism. Acestea au fost urmate de fashion, cu 80%, si telecom, cu 50%”, a spus Antonio Eram.

Acesta a mentionat ca serviciul Netopia mobilPay a procesat circa 1,9 milioane de tranzactii in 2012, cu 35% mai multe decat in anul anterior.

Referitor la cea mai mare valoare procesata anul trecut prin intermediul serviciului mobilPay, CEO-ul companiei a adaugat ca aceasta a fost de 6.300 de euro, pentru un pachet turistic. 

Compania a atras 700 de comercianti care si-au implementat platforme de plati online, anul trecut.

3.) Visa: “Platile cotidiene cu cardul ale romanilor au crescut cu 23%” (23.01.2013) Numarul tranzactiilor realizate direct la comercianti (la POS si online) cu carduri Visa a crescut cu 23,6% in 2012, reprezentand

41% din totalul tranzactiilor, potrivit datelor pe Romania raportate de Visa Europe, in timp ce sumele cheltuite la comercianti pe carduri Visa s-au majorat cu 23,5%, conform datelor oferite de companie.

Desi sumele cheltuite au crescut, valoarea medie a tranzactiei la comercianti a continuat sa scada, la 36,5 euro, confirmand tendinta de utilizare tot mai frecventa a cardurilor Visa pentru plati cotidiene, de valoare mai mica.

Numarul de carduri emise sub sigla Visa in Romania a crescut cu 4%, la 7,1 milioane, in principal datorita extinderii portofoliului de carduri de business. Cardurile pentru companii au inregistrat cresteri de doua cifre pe toti indicatorii: valoarea tranzactiilor s-a majorat cu 28,6%, la 3,6 miliarde euro, sustinuta de platile la comercianti (+31,9%).

Performantele bune inregistrate de cardurile de debit, principalul segment al portofoliului detinut de Visa Europe in Romania, confirma faptul ca detinatorii de carduri isi folosesc cardurile mai des pentru a plati la comercianti, fara comision. Atat volumul cat si numarul tranzactiilor realizate cu carduri de debit Visa direct la comercianti au crescut cu peste 20% in 2012.

De asemenea, evolutia solida a portofoliului de carduri de credit indica faptul ca romanii isi folosesc tot mai des cardurile de credit pentru plati zilnice, de valoare mai mica (valoarea medie a tranzactiei la comercianti a scazut cu 5,8%). Valoarea totala tranzactionata cu cardul la comercianti s-a majorat cu aproximativ 32%, iar numarul tranzactiilor a urcat cu 40%.

"Platile efectuate cu carduri Visa in Romania au continuat sa inregistreze o crestere de doua cifre, in contrast cu cresterile reduse sau negative din alte state membre UE. Cheltuielile realizate cu carduri Visa direct la comercianti s-au majorat cu 23,5% anul trecut, ceea ce inseamna ca tot mai multi romani inteleg avantajele, eficienta si siguranta platilor electronice", a declarat Catalin Cretu (foto), director general Romania, Visa Europe.

El a adaugat ca la nivel de portofoliu, cardurile de business reprezinta cel mai dinamic segment. Astfel, valoarea platilor realizate de companii cu cardul Visa s-a majorat cu aproape o treime in 2012, iar numarul cardurilor de business a crescut constant in ultimii doi ani cu aproximativ 19%. "Acest lucru arata o preocupare tot mai mare privind controlul intern al costurilor si contribuie la diminuarea pierderilor generate de economia subterana".

Potrivit sefului Visa, in acest an, compania va continua sa incurajeze utilizarea frecventa a cardurilor si sa extinda reteaua de acceptare in Romania, in special la IMM-uri, comercianti online si in sectorul public, unde platile electronice contribuie la o mai eficienta colectare a taxelor si, prin urmare, la cresterea veniturilor la buget.

1.4. Rezerve

1.) BNR a incheiat anul 2012 cu rezerve valutare in scadere cu 2 miliarde euro fata de anul precedent (03.01.2013) Rezervele valutare ale BNR au inchis anul trecut la un nivel de 31,2 miliarde euro, in scadere cu doua miliarde euro fata de

finele anului 2011, insa s-au situat in crestere usoara fata de luna noiembrie 2012, cand au totalizat 31,16 miliarde euro.

La sfarsitul anului 2011, rezervele valutare ale BNR au fost de 33,2 miliarde euro.In luna decembrie a anului trecut au avut loc intrari de 2,13 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta

constituite de institutiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene si venituri din administrarea rezervelor internationale, se arata intr-un comunicat al BNR.

7

Page 8: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Iesirile au totalizat 2,09 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, plati de rate si dobanzi in contul datoriei publice denominate in valuta, inclusiv a treia rambursare de capital si dobanda in suma de 252,05 milioane echivalent euro din imprumutul de la Fondul Monetar International.

Rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone. In conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia s-a situat la 4,27 miliarde euro.

Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) la 31 decembrie 2012 au fost de 35,413 miliarde euro, fata de 35,594 milioane euro la 29 noiembrie 2012.

Platile scadente in luna ianuarie 2012 in contul datoriei publice si public garantata denominate in valuta insumeaza 135,07 milioane euro.

1.5. Altele

1.) Bancherii au tinut la BNR 820 de milioane de lei in fiecare zi din 2012, in scadere cu o treime (14.01.2013) Bancherii au depus la BNR, prin facilitatea de depozit pe o zi, 820 milioane de lei (circa 180 mil. euro) in fiecare zi lucratoare din

2012, la o dobanda de numai 1,25% pe an, in conditiile in care nu au gasit solutii de plasament mai profitabile si nici nu au dorit sa-si asume riscuri prea mari in economie.

Volumul total al sumelor rulate prin facilitatea de depozit, care ar trebui folosita doar ca solutie de urgenta pentru lichiditatile neplasate la sfarsitul unei zile de operatiuni, a fost de aproape 207 miliarde de lei (46 mld. euro), in scadere cu 30% fata de 2011. Bancherii au apelat mai des la facilitatea de depozit in prima parte a anului, cand lichiditatea pe piata devenise excesiva si dobanzile pe piata interbancara erau la un minim record. Ulterior, lichiditatea din piata a scazut, iar bancile nu au mai avut la dispozitie sume semnificative pe care sa le plaseze la BNR.

Astfel, daca in ianuarie 2012 au inregistrat o medie zilnica de 3,3 miliarde de lei, in decembrie media zilnica a coborat la circa 40 milioane de lei. Minimul anului 2012 s-a inregistrat insa in octombrie, cand bancile au depus prin facilitatea de depozit numai 17 milioane de lei in fiecare zi.

Aceasta facilitate este oferita ca un debuseu, dealerii putand sa plaseze la sfarsitul fiecarei sedinte de tranzactionare leii în exces în depozite pe o zi la BNR daca nu reusesc sa gaseasca alte plasamente (în credite pentru clientela sau la alte banci comerciale care ar avea nevoie de lichiditati). Dobanda platita de BNR este de numai 1,25% pe an.

2.) Numerarul in circulatie a crescut cu 2,8% in 2012 (24.01.2013) Numerarul in circulatie se cifra, la sfarsitul lunii decembrie 2012, la 31,476 miliarde de lei, in scadere cu 1,3% fata de

noiembrie 2012 si in crestere cu 2,8% fata de decembrie 2011, conform datelor publicate joi de Banca Nationala a Romaniei (BNR).Depozitele overnight (conturile curente si depozitele la vedere) totalizau 57,543 miliarde de lei, in crestere cu 2,1% fata de

noiembrie 2012 si cu 4,2% fata de decembrie 2011. Depozitele cu durata initiala de pana la doi ani insumau 132,808 miliarde lei, in crestere cu 0,4% fata de noiembrie 2012 si cu

5,2% fata de decembrie 2011. Masa monetara in sens larg (M3), care mai include si alte instrumente financiare (imprumuturi din operatiuni repo, actiuni/unitati

ale fondurilor de piata monetara, titluri de valoare negociabile cu maturitatea de pana la doi ani inclusiv) a inregistrat la sfarsitul lunii decembrie 2012 un sold de 222,017 miliarde lei. 

Fata de luna noiembrie 2012 aceasta a crescut cu 0,6% (zero la suta in termeni reali), iar in raport cu decembrie 2011 masa monetara s-a majorat cu 2,7% (-2,2% in termeni reali).

2.) SONDAJE, OPINII, STUDII, ANALIZE, ESTIMARI si PREVIZIUNI

2.1. Cursul de schimb

1.) Leul incheie 2012 in forta (02.01.2013) Banca Nationala a Romaniei (BNR) a afisat in ultima zi a anului 2012 un curs de referinta de 4,4287 lei/euro, leul inregistrand

astfel o scadere de 2,5% fata de ultima cotatie din 2011. Ultima cotatie din 2011 a fost de 4,3197 lei/euro.

Cotatiile monedei nationale au inregistrat variatii semnificative in acest an, avand in vedere ca peste tensiunile politice interne s-au suprapus atat criza din zona euro, ca si reducerea expunerilor bancilor straine pe piata locala.

In acest an a fost atins recordul istoric pentru cursul leu/euro, in data de 3 august 2012, cand referinta BNR s-a plasat la 4,6481 lei/euro. Raportat la acest nivel, deprecierea leului a fost de 7,6% de la incepului anului 2012.

Spre finalul anului 2012, cand situatia politica s-a mai calmat, cotatiile au inceput sa scada usor, in saptamana 24.-30.12.2012 cursul ajungand la cel mai redus nivel din ultimele sapte luni, de 4,4231 lei/euro.

2.) Opinii: “La ce curs vom schimba euro in 2013” (04.01.2013) Cursul de schimb va evolua anul viitor in intervalul 4,4-4,7 lei/euro, sunt de parere analistii, principalele riscuri la adresa monedei

nationale fiind exercitate de mediul politic intern si de criza din zona euro. Leul s-a depreciat in 2012 cu peste 3,5% fata de euro, iar cursul a atins maximul istoric de 4,6481 lei/euro.- Eugen Sinca, BCR:

"Consideram ca in anul 2013 cursul de schimb va evolua in intervalul 4,4 – 4,7, iar volatilitatea va fi mai mare decat in anii precedenti. Scenariul nostru de baza arata o normalizare treptata a mediului politic intern dupa alegerile din decembrie 2012, ceea ce este o veste buna pentru evolutia cursului de schimb.

Pe de alta parte, leul va ramane sub influenta factorilor externi iar in lipsa unei solutii rapide la criza datoriilor suverane din zona euro ne putem astepta la variatii destul de ample ale cursului in intervalul 4,4 – 4,7. Iesirea inflatiei din tinta BNR, atat la finalul anului 2012 cat si in anul 2013, va determina intensificarea eforturilor BNR de a evita o depreciere brusca a leului care ar adauga presiune suplimentara asupra inflatiei.

Pe plan extern, este important modul in care investitorii vor evalua masurile de relaxare a politicii monetare a marilor banci centrale (FED, BCE). Intr-un scenariu favorabil Romaniei, am putea asista la o reluare a fluxurilor de capital spre tarile emergente, ceea ce ar ajuta la mentinerea cursului in intervalul mentionat anterior.  Un alt element care poate contribui la evitarea unei deprecieri bruste a leului este imbunatatirea absorbtiei de fonduri europene, cu efecte benefice atat asupra cresterii economice potentiale cat si asupra rezervelor valutare ale BNR. - Melania Hancila, Volksbank:

Per ansamblu, cursul ar trebui sa se mentina in banda 4.4-4.6 anul viitor, deoarece fundamentele economiei romanesti vor ramane relativ neschimbate fata de anul acesta sau chiar exista posibilitatea unor usoare imbunatatiri la nivelul cresterii economice si al fluxurilor

8

Page 9: Evolutia pietei bancare - 01.2013

de capitaluri, in cazul in care se inregistreaza progrese in cadrul zonei euro. Totusi, trebuie sa ne pregatim si pentru perioadele de volatilitate ale cursului, riscurile fiind in principal de depreciere a leului, in cazul in care revine instabilitatea politica sau apar rupturi in cadrul zonei euro.

Presiunile de depreciere asupra monedei nationale se vor mentine ridicate si anul viitor, fiind influentate de calitatea politicilor fiscale si economice care influenteaza direct si cresterea cererii interne, precum si performanta exporturilor si numarul de locuri de munca nou create in economie. Dupa cum s-a putut observa si in aceasta vara, cel mai mare risc de depreciere al monedei nationale este indus de instabilitatea politica si institutionala, precum si de impredictibilitatea politicilor fiscale, astfel ca atat investitorii straini cat si companiile locale au amanat anumite planuri de investitii in tara noastra pana dupa alegerile parlamentare, pentru a vedea care va fi strategia fiscala a guvernului nou format.

Riscul primordial asupra stabilitatii cursului il reprezinta situatia creata la nivelul Uniunii Europene si o eventuala dezbinare la nivelul zonei euro, fie ea si partiala ar putea determina o depreciere substantiala a leului, insa este dificil de estimat impactul real, deoarece deocamdata nu cunoaste nimeni deznodamantul situatiei europene, mai ales ca este o situatie fara precedent si imposibil de estimat prin modelare econometrica. Totusi, scenariul nostru de baza mizeaza pe o rezolvare rezonabila pentru toate partile implicate a problemei datoriilor publice din zona euro, printr-o mai buna integrare europeana la nivel bancar si fiscal. Un rol determinant in evolutia cursului monedei nationale il au fluxurile de capitaluri financiare, Romania avand contul de capital complet liberalizat, precum si volumul investitiilor straine, acestia determinand trendul monedei nationale pe termen mediu.- Catalina Molnar, UniCredit Tiriac Bank:

Scenariul de baza presupune o depreciere a leului in anul 2013, cursul EUR-RON putand varia intre 4.55 si 4.70. Acest scenariu poate fi justificat de presiunile persistente pe cursul de schimb din anul 2012, determinate in mare masura de miscarile de capital (pentru prima data dupa 2009 au fost consemnate iesiri de capital pe zona investitiilor de portofoliu si a altor tipuri de investitii de tipul imprumuturilor/depozitelor).

Avand in vedere ca Romania continua sa creeze deficit comercial (persistenta acestuia fiind chiar ridicata in contextul deprecierii leului), iar finantarea externa este din ce in ce mai selectiva in contextul international actual, riscurile de depreciere se mentin. Absorbtia fondurilor europene - o alternativa importanta de finantare, continua sa performeze sub asteptari, iar procesul de deleveraging la nivelul sistemului bancar european va afecta Romania pe mai departe (in funtie de cat de ordonat si de limitat va fi acesta, impactul va fi pe masura).

Vulnerabilitatea creste cu atat mai mult cu cat in anii 2013 si 2014 serviciul datoriei catre FMI atinge maximul de circa 5 mld. echivalent euro pe an. Necesitatea unui management al rezervelor mai prudent poate limita posibilitatea de interventie pe piata valutara. Banca nationala a demonstrat ca nu se opune deprecierii leului daca fluxurile de capital sunt de asa natura, insa poate folosi diverse instrumente (tranzactii valutare, controlul lichiditatii) pentru a limita volatilitatea excesiva.

Acordul cu FMI-CE expira anul urmator in martie, insa la nivel declarativ exista interesul de a se incheia un nou aranjament de tip precautie, indiferent de culoarea politica. Acesta reprezinta o ancora importanta pentru investitori ca reformele sa continue in Romania. Insa mai mult decat atat este nevoie de un guvern cu sustinere majoritara in parlament, de stabilitate politica, dar si de masuri care sa creasca competitivitatea economica. - Rozalia Pal, Garanti Bank:

Estimam ca raportul leu/euro se va situa la 4.55 pentru sfarsitul anului viitor.Cursul de schimb poate fi afectat de catre evenimentele care pot avea loc pe plan politic, in special daca se va inregistra o

instabilitate a noului guvern.Continuarea colaborarii cu FMI si folosirea eficienta a fondurilor europene pot contribui la inbunatatirea riscului de tara si astfel la

o stabilitate sau imbunatatire a cursului de schimb. In ceea ce priveste politica monetara, reactia la miscarile pietei poate fi mai redusa, avand in vedere ca rezervele valutare sunt limitate si interventia BNR se doreste a fi limitata.

Astfel, exista posibilitatea ca presiunile de depreciere a cursului sa se materializeze fara sustinerea leului din partea bancii centrale. De asemenea, cursul va depinde si de capacitatea Ministerului de Finante de a atrage finantarile externe de care are nevoie anul viitor.

Principalele amenintari se refera la instabilitatea zonei euro, care poate avea efecte directe asupra tuturor tarilor europene, inclusiv Romania, prin canalul finantarii externe atat publice, cat si private.

3.) Leul isi arata coltii: cea mai mare apreciere fata de euro; ce aduce 2013 (02.01.2013) Leul a marcat pe pietele financiare in luna decembrie2012 , cea mai mare crestere a unei monede din Europa fata de euro

(aproape 1,6%), astfel incat a recuperat o parte din deprecierea suferita pe parcursul anului 2012 si a incheiat 2012 cu o scadere de cca 2,9% comparativ cu moneda unica europeana.

Astfel, leul a ramas singura moneda din UE care s-a depreciat anul trecut fata de euro, dar a parasit "podiumul" monedelor din Europa care au marcat cele mai mari scaderi comparativ cu moneda unica europeana.

Luna trecuta, leul a avut o crestere semnificativa pe pietele financiare si fata de dolarul american (cca 3%), astfel incat moneda nationala a recuperat aproape in totalitate devalorizarea din timpul anului 2012 fata de USD. "Au fost desigur, mai multi factori care au sustinut Leul in ultima perioada, dar cel mai important dintre acestia a fost stabilitatea adusa de alegeri si confirmarea rapida a unui nou guvern, fara tensiuni suplimentare. Acest lucru a accentuat impactul pozitiv al altor factori, precum reducerea deficitului bugetar si evitarea recesiunii - spre deosebire de alte tari din regiune: estimarile privind cresterea economica pe 2012 se situeaza sub 1%, dar raman pozitive.

Desigur, au fost si alte variabile punctuale care au contribuit la aprecierea monedei nationale, precum intrarile de Euro de la romanii plecati in strainatate si care vin in tara de sarbatori", a aratat Victor Safta, director general Noble Securities.

Forintul a inregistrat in decembrie 2012 cea mai mare depreciere a unei monede din UE fata de euro, de cca 3,6%, fapt care a redus aprecierea anuala a monedei la aproximativ 6,7%. La sfarsitul lunii noiembrie 2012, agentia de evaluare financiara Standard & Poor's a retrogradat ratingul de credit al Ungariei la doua trepte sub categoria "investment grade" (recomandat pentru investitii), apreciind ca politicile guvernului de la Budapesta afecteaza perspectivele de crestere a economiei pe termen mediu. Luna trecuta, agentia de evaluare financiara Fitch a imbunatatit perspectiva pentru ratingul Ungariei la 'stabila' de la 'negativa', dar a confirmat ratingul 'BB plus' (categoria junk). "Forintul maghiar a atins minime record la inceputul lui 2012, pe fondul tensiunilor din Ungaria, precum si al disputelor dintre guvernul de la Budapesta si FMI; apoi, pe parcursul anului, pietele financiare au inregistrat o corectie, moneda intrand pe o panta de apreciere", a precizat Victor Safta.

Zlotul polonez a incheiat 2012 cu o apreciere considerabila fata de Euro, de 8,5%, cea mai mare din Europa. "Polonia incepe sa resimta efectele crizei din UE, iar economia se pare ca va incetini in acest an; exista insa o doza de incredere ca oficialii de la Varsovia vor stii cum sa <<navigheze>> in conditii vitrege: Polonia a fost singura tara din UE care nu a intrat in recesiune odata cu criza din 2008, iar asteptarile actuale tin cont de acea performanta", a precizat Victor Safta.

Coroana ceha a crescut luna trecuta cu 0,6% fata de Euro, iar pe intreg anul 2012 cu 1,89%. In decembrie, lira sterlina a variat nesemnificativ fata de euro, marcand insa per ansamblul anului trecut o crestere de cca 2,65% comparativ cu moneda unica europeana. Coroana suedeza s-a apreciat cu 0,8% comparativ cu euro in ultima luna a anului trecut si a incheiat 2012 cu o crestere de 3,64% fata de Euro.

“Anul 2013 nu va fi foarte usor nici pentru leu, nici pentru economia romaneasca si nici pentru euro. Sunt inca multe probleme fundamentale nerezolvate in Zona Euro, iar acest lucru are mari sanse de a amplifica orice alt -initial- mic dezechilibru care ar putea sa apara. In ceea ce priveste economia romaneasca, prognoza de crestere pe 2013 are neaparata nevoie de cresterea gradului de absorbtie a

9

Page 10: Evolutia pietei bancare - 01.2013

fondurilor europene. Cel mai probabil, in acest an, volatilitatea se va mentine destul de ridicata pe pietele financiare, inclusiv in ceea ce priveste Leul”, a aratat Victor Safta.

4.) Cursul leu-euro in 2013: Euro ar putea depasi nivelul maxim din vara 2012 (07.01.2013) Leul a fost anul trecut barometrul tensiunilor de pe scena politica, evolutia sa oglindind o deteriorare puternica a increderii

externe in capacitatea tarii de a acorda prioritate respectarii obiectivelor economice asumate.Pe parcursul anului 2012, in contextul unor schimbari politice majore, ce au culminat cu organizarea unui referendum pentru

demiterea presedintelui, aspru criticate de voci cu influenta de pe scena internationala, leul a depasit pragul psihologic de 4,5 lei/euro. Pe 3 august 2012, dupa ce Curtea Constitutionala a amanat adoptarea unei decizii cu privire la validarea referendumului,

moneda nationala a atins nivelul minim record de 4,6481 lei pentru un euro.Pe fondul persistarii situatiei conflictuale dintre presedinte si alianta politica aflata la guvernare, a fost mentionat chiar un scenariu

in care euro a fost cotat la 5 lei.Insa Banca Nationala a aparat cu fermitate leul, chiar si dupa ce creditorii externi ai Romaniei i-au cerut sa limiteze interventiile

directe in piata valutara, metoda preferata de BNR constand intr-un control strict al lichiditatii din piata, prin limitarea sumelor injectate bancilor comerciale in cadrul operatiunilor saptamanale tip repo.

In cele din urma, leul a incheiat anul 2012 in scadere cu 2,4% fata de moneda unica, de la o cotatie de 4.3219 lei/unitate pe 4 ianuarie 2012, la 4.4287 lei/unitate in ultima zi a lunii decembrie 2012. Moneda noastra a fost singura din Uniunea Europeana care s-a depreciat in raport cu euro.

Deprecierea leului a fost temperata in luna decembrie de ceea ce analistii au indicat a fi o imbunatatire a sentimentului investitorilor fata de tara noastra, dupa ce un nou guvern a fost format cu rapiditate in urma alegerilor parlamentare. Au contribuit, de asemenea, si intrarile in valuta de la romanii reveniti in tara in aceasta perioada.

Cursul in 2013 - intre 4,58 lei/euro si 4,75 lei/euro. In continuare, economistii estimeaza ca leul se va mentine pe aceeasi tendinta de depreciere, in contextul unui nivel ridicat al deficitului de cont curent si al unor investitii straine scazute. 

Prognozele variaza intre 4,58 lei/unitate si 4,75 lei/unitate."Ne asteptam ca anul 2013 sa se inscrie in tendinta vizibila in ultimii ani si prognozam un curs de 4,75 lei/euro la finalul lunii

decembrie 2012.Prognoza este bazata pe faptul ca deficitul de cont curent va fi in continuare relativ ridicat, iar investiile straine scazute", a spus

Vlad Muscalu, senior economist la ING Bank.De asemenea, analistii Raiffeisen Bank estimeaza un curs de 4,65 lei/euro in martie 2013 si de 4,60 lei/euro in iunie 2013.

Presiunile pentru depreciere vor persista in contextul in care fluxurile de capital strain in sectorul privat vor ramane scazute, se arata intr-un raport al bancii.

Analistii UniCredit Tiriac anticipeaza anul acesta un curs mediu de 4,58 lei/euro.Pe de alta parte, Florian Libocor, economistul-sef al BRD, este increzator in perspectivele economiei si ale monedei nationale,

considerand probabila chiar o apreciere moderata a leului in urmatoarea perioada."Fundamentele economice nu justifica o depreciere a leului in acest moment. Eu am incredere atat in economia romaneasca, dar

si in moneda nationala. In mod probabil, leul va ramane in zona de stabilitate cu sanse de a inregistra o apreciere moderata intr-un mediu volatil. Ma astept ca increderea in moneda nationala sa fie refacuta gradual", a mentionat economistul.

5.) In decembrie 2012, Leul a inregistrat cea mai mare apreciere a unei monede din Europa fata de Euro (07.01.2013) In luna decembrie 2012, Leul a marcat pe pietele financiare cea mai mare crestere a unei monede din Europa fata de Euro

(aproape 1,6%), astfel incat a recuperat o parte din deprecierea suferita pe parcursul anului 2012 si a incheiat 2012 cu o scadere de cca 2,9% comparativ cu moneda unica europeana. Leul a ramas singura moneda din UE care s-a depreciat anul trecut fata de Euro, dar a parasit "podiumul" monedelor din Europa care au marcat cele mai mari scaderi comparativ cu moneda unica europeana. Luna trecuta, Leul a avut o crestere semnificativa pe pietele financiare si fata de Dolarul american (cca 3%), astfel incat moneda nationala a recuperat aproape in totalitate devalorizarea din timpul anului 2012 fata de USD. "Au fost desigur, mai multi factori care au sustinut Leul in ultima perioada, dar cel mai important dintre acestia a fost stabilitatea adusa de alegeri si confirmarea rapida a unui nou guvern, fara tensiuni suplimentare.

Acest lucru a accentuat impactul pozitiv al altor factori, precum reducerea deficitului bugetar si evitarea recesiunii - spre deosebire de alte tari din regiune: estimarile privind cresterea economica pe 2012 se situeaza sub 1%, dar raman pozitive. Desigur, au fost si alte variabile punctuale care au contribuit la aprecierea monedei nationale, precum intrarile de Euro de la romanii plecati in strainatate si care vin in tara de sarbatori", a aratat Victor Safta, Director General Noble Securities- sucursala Romania, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

Forintul a inregistrat in decembrie cea mai mare depreciere a unei monede din UE fata de Euro, de cca 3,6%, fapt care a redus aprecierea anuala a monedei la aproximativ 6,7%. La sfarsitul lunii noiembrie 2012, agentia de evaluare financiara Standard & Poor's a retrogradat ratingul de credit al Ungariei la doua trepte sub categoria "investment grade" (recomandat pentru investitii), apreciind ca politicile guvernului de la Budapesta afecteaza perspectivele de crestere a economiei pe termen mediu. Luna trecuta, agentia de evaluare financiara Fitch a imbunatatit perspectiva pentru ratingul Ungariei la 'stabila' de la 'negativa', dar a confirmat ratingul 'BB plus' (categoria junk).

"Forintul maghiar a atins minime record la inceputul lui 2012, pe fondul tensiunilor din Ungaria, precum si al disputelor dintre guvernul de la Budapesta si FMI; apoi, pe parcursul anului 2012, pietele financiare au inregistrat o corectie, moneda intrand pe o panta de apreciere", a precizat Victor Safta. 

Zlotul polonez a incheiat 2012 cu o apreciere considerabila fata de Euro, de 8,5%, cea mai mare din Europa. "Polonia incepe sa resimta efectele crizei din UE, iar economia se pare ca va incetini in acest an; exista insa o doza de incredere ca oficialii de la Varsovia vor stii cum sa <<navigheze>> in conditii vitrege: Polonia a fost singura tara din UE care nu a intrat in recesiune odata cu criza din 2008, iar asteptarile actuale tin cont de acea performanta", a precizat Victor Safta.

Coroana ceha a crescut luna trecuta cu 0,6% fata de Euro, iar pe intreg anul 2012 cu 1,89%. In decembrie 2012, Lira Sterlina a variat nesemnificativ fata de Euro, marcand insa per ansamblul anului trecut o crestere de cca 2,65% comparativ cu moneda unica europeana. Coroana suedeza s-a apreciat cu 0,8% comparativ cu Euro in ultima luna a anului trecut si a incheiat 2012 cu o crestere de 3,64% fata de Euro.

"Anul 2013 nu va fi foarte usor nici pentru Leu, nici pentru economia romaneasca si nici pentru Euro. Sunt inca multe probleme fundamentale nerezolvate in Zona Euro, iar acest lucru are mari sanse de a amplifica orice alt -initial- mic dezechilibru care ar putea sa apara. In ceea ce priveste economia romaneasca, prognoza de crestere pe 2013 are neaparata nevoie de cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene. Cel mai probabil, in acest an, volatilitatea se va mentine destul de ridicata pe pietele financiare, inclusiv in ceea ce priveste Leul”, a aratat Victor Safta.

Info Noble Securities. In 2012, grupul financiar european Getin Noble Bank Group of Companies & Getin Holding a facut primul pas in Romania, deschizand sucursala locala a firmei de brokeraj Noble Securities.

Getin Noble Bank Group of Companies detine banci (retail banking, private banking, corporate banking), fonduri de investitii, companii de consultanta financiara si imobiliara, leasing si asigurari. La randul sau, Getin Holding detine banci, companii de leasing si asigurari, precum si alte companii in domeniul financiar in Polonia, Rusia, Ucraina, Belarus si Romania.

In 2011, Getin Noble Bank a realizat un profit net de 230 milioane EUR, iar Getin Holding a obtinut un profit net de 250 milioane EUR. Getin Noble Bank Group of Companies si Getin Holding sunt grupuri de origine poloneza, "inrudite” ca business si actionariat majoritar. Actionarul majoritar al celor doua grupuri este omul de afaceri Leszek Czarnecki, Doctor in Stiinte Economice. 

10

Page 11: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Casa de Brokeraj Noble Securities este reglementata si autorizata de organismul de profil din Polonia, iar filiala din Romania va opera inclusiv sub supravegherea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Tranzactiile se realizeaza prin intermediul platformei Noble Markets, care ofera peste 200 de instrumente financiare: perechi valutare, actiuni, indici bursieri si marfuri. Prin platforma Noble Markets se realizeaza tranzactii in marja (maxim 1:100); astfel, se pot realiza tranzactii cu o valoare mai mare decat suma alocatat. Atunci cand se tranzactioneaza in marja, se utilizeaza efectul de levier , care amplifica atat castigurile, cat si pierderile potentiale: o marja de 1% (1:100) permite realizarea unei tranzactii de 1.000 EUR blocand in contul de tranzactionare doar 10 EUR (1000 EUR*1%). Detalii despre contul minim, instrumente si strategii de tranzactionare pe www.noblemarkets.ro 

6.) Opinii: “Cum va evolua cursul euro/leu in 2013” (07.01.2013)Dupa ce a atins noi maxime istorice in 2012, cursului euro/leu incheie anul intr-o nota de usoara apreciere. Pe termen scurt, analistii

par sa fie de acord ca leul s-ar putea mentine aceasta tendinta. Pe termen lung insa, evolutia cursului este mai putin predictibila si pot aparea surprize.

Anul 2012 a adus ceva mai multa agitatie pe piata valutara decat era anticipat. Estimarile analistilor din urma cu un an, indicau o relativa stagnare, sustinuta in special de vigilenta BNR. Prognozele nu au fost decat partial atinse.

In prima parte a anului 2012, cursul a ramas in intervalul 4,3-4,4 euro. Luna iunie 2012 a adus depasirea pragului de 4,6 lei pentru un euro si atingerea de noi maxime istorice.

Noul interval, de 4,5-4,6 lei pentru un euro s-a mentinut pana spre finalul anului 2012, in ciuda unor calcule care indicau interventii masive ale BNR in piata, destinate sustinerii leului.

Pe final de an, am asistat la o apreciere neasteptata a monedei nationale, pana spre pragul de 4,46 lei pentru un euro, pusa atat pe seama incheierii alegerilor cu o majoritate parlamentara clara, dar si pe o revenire a investitiilor straine directe.

Pe termen scurt, cursul mai poate scadea. Urmatoarele luni ar putea sa continue in aceeasi nota usor pozitiva pentru leu. Chiar daca nu se asteapta la reveniri spectaculoase ale monedei nationale, analistii sunt de acord ca exista o impresie general favorabila a investitorilor asupra Romaniei.

“Putem vedea leul castingand teren in continuare, pe fondul revenirii unei parti a sumelor de circa 1,5 miliarde euro ce insumeaza scaderile detinerilor investitorilor straini in titluri de stat locale din primele 9 luni ale lui 2012. Cu toate acestea, suntem precauti asupra unui scenariu de intarire semnificativa a leului”, au precizat analistii ING Bank.

ING nu si-a modificat prognoza pentru finalul anului si primul trimestru din 2013 si vede euro la 4,65 lei. Previziuni similare avanseaza si Raiffeisen Bank.

“Randamentele mari la titlurile de stat in conditiile unei lichiditati mari ar putea sustine in continuare apetitul investitorilor pentru aceste active. In acest context, nu eliminam posibilitatea ca nivelul cursului sa scada temporar sub 4,47 lei pentru un euro”, au precizat analistii Raiffeisen Bank.

Care sunt riscurile pe termen lung? Asa cum experienta a arata si in anii anteriori, aceasta atitudine pozitiva a investitorilor ar putea sa se schimbe in orice clipa. Iar fundamentele economice ale Romaniei nu sunt in masura sa sustina o apreciere pe termen lung a monedei nationale.

ING Bank a majorat prognoza pentru finalul lui 2013, de la 4,55 lei pentru un euro la 4,75 lei pentru un euro. “Pe termen lung raman niste semne de intrebare importante in ceea ce priveste economia. Este nevoie de intrari de capital de proportii pentru a sustine leul”, au precizat analistii ING Bank.

Conform acestora, in primele 9 luni din 2012 au existat iesiri de fonduri de 1,5 miliarde euro. Chiar daca acestea s-ar reintoarce, tot nu ar fi indeajuns pentru o miscare puternica pe piata.

In schimb, Raiffeisen Bank si-a mentinut neschimbata prognoza pentru jumatatea anului 2013 la 4,60 lei pentru un euro si pentru finalul anului viitor la 4,65 lei pentru un euro.

“Leul ar putea evolua in intervalul 4,4 – 4,7 in anul 2013, pe fondul unui mediu politic intern mai stabil decat in 2012, dar a unor plati importante ale BNR si ale Ministerului de Finante catre FMI. O depreciere brusca a leului va fi evitata si in viitor, deoarece inflatia se va situa in continuare peste tinta BNR, iar economia romaneasca va ramane sensibila la miscarile cursului de schimb”, au precizat economistii BCR.

Nu toate prognozele sunt pesimiste. Analistii BRD sunt mai optimisti. Estimarea lor atat pentru mijlocul anului viitor cat si pentru finalul anului 2012 este de 4,40 lei pentru un euro, ceea ce ar insemna o apreciere nominala a cursului de schimb.

Acestia considera leul inca subevaluat, astfel incat exista potential de apreciere. O scadere mai ampla a cursului este limita, in opinia analistilor BRD, de o serie de factori, precum: deteriorarea indicatorilor macroeconomici, puseurile inflationiste, reducerea finantarii externe a deficitului de cont curent si platile scadente in contul imprumuturilor de la FMI.

7.) De ce s-a apreciat leul - ce spune BNR (08.01.2013) Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a Romaniei a decis sa mentina dobanda cheie la 5,25%, si se asteapta ca inflatia sa

intre in tinta in perioada urmatoare. Totodata, calmarea situatiei politice dupa formarea noului guvern, precum si controlul lichiditatii au dus la stabilizarea cursului de schimb.

Membrii CA al BNR se asteapta ca rata anuala a inflatiei - 4,56% in luna noiembrie 2012 - sa revina in intervalul tinta de 2,5% (+/- 1 pp) pana la sfarsitul anului 2013.

"Perspectivele raman favorabile revenirii ratei anuale a inflatiei in interiorul intervalului-tinta pana la finele anului curent, dar se mentin riscurile si incertitudinile legate de evolutiile mediului extern, ale fluxurilor de capital, ale preturilor administrate, precum si ale unor preturi volatile", se arata in comunicatul detaliat al BNR privind sedinta de politica monetara.

Motivele pentru care inflatia nu ar trebui sa creasca in perioada urmatoare nu sunt tocmai imbucuratoare pentru economie. Aceasta se va "redresa lent", pe fondul recesiunii din zona euro, productia industriala si comertul se descurca "modest" si creditul acordat sectorului privat este in incetinire.

In alta ordine de idei, conducerea BNR este de parare ca, pe langa faptul ca au fost mai putini bani in piata, leul s-a apreciat si datorita noului guvern, mai exact a faptului ca avem unul dupa alegerile din decembrie 2012.

"Controlul ferm al lichiditatii exercitat de BNR în perioada recenta, coroborat cu respectarea parametrilor fiscal-bugetari asumati, finalizarea procesului electoral si formarea noului guvern au contribuit la îmbunatatirea perceptiei de risc suveran a investitorilor ceea ce s-a reflectat favorabil în atenuarea presiunilor asupra cursului de schimb si dobanzilor interbancare", se mai arata în comunicatul BNR.Leul a castigat teren în fata euro în ultima luna si s-a apreciat de la 4,53/euro la 4,42/euro.

Analistii ING apreciaza ca datele privind rezervele valutare arata ca BNR nu a intervenit în piata în decembrie 2012, si ca investi-torii straini sa caute din nou profituri în datoaria publica a Romaniei.

8.) Opinia RZB: “Paritatea leu-euro, 4,55, in martie 2013; Romania atractiva prin includerea in indexul pietelor emergente” (09.01.2013)

Analistii Raiffeisen Bank estimeaza o paritate leu-euro de 4,550, pentru luna martie 2013, dupa ce moneda romaneasca a castigat teren in fata monedei europene, pana la valoarea de 4,410 la unu, apreciere fara precedent, din mai 2012, si considera ca obligatiunile romanesti vor deveni mai atractive prin includerea Romaniei in indexul pietelor emergente - EM LCY.

Acest moment positiv a deschis apetitul non-rezidentilor pentru titlurile romanesti, alimentat de riscul politic scazut si de speculatiile privind includerea in piata a indexului EM LCY (Emerging Market Local Currency Yndex), ca medie ponderata a unor obligatiuni din regiune, ce va da posibilitatea investitorilor non-rezidenti sa aiba o referinta in luarea unei decizii de investitii, arata analistii RZB. 

"Barkley a anuntat, deja, includerea titlurilor romanesti in indicele EM LCY, incepand cu luna martie acest an, iar cu GP Morgan discutiile sunt avansate, in curs de derulare. Decizia lui GP Morgan este foarte importanta, pentru aici se afla un numar mare de investitori.

11

Page 12: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Pentru Romania, includerea in acest index este o evolutie pozitiva, pentru ca investitorii se vor putea orienta si vor replica indexul de investitii la valori mai mari, raportat la piata", a declarat, economistul-sef al Raiffeisen Bank, Ionut Dumitru. 

Este foarte probabil ca leul sa continue sa beneficieze de aceasta evolutie pe termen scurt, aducand niveluri atractive ale randamentelor, considera, de asemenea, analistii RZB. 

"Credem ca politica monetara va ramane prudenta, tinand cont de riscurile privind previziunile de inflatie (evolutiile din mediul extern, fluxurile de capital, preturile administrate si volatilitatea unor anumite preturi). Ne asteptam ca in decembrie rata anuala a inflatiei sa ramana aproape nemodificata, la 4,5 la suta, un nivel sub cel previzionat de 4,6 la suta, influentat de un leu puternic (la o medie de apreciere de 0,8 la suta). Cu toate acestea, inflatia anuala este pe punctul sa se incadreze in zona a 5 la suta, in prima jumatate a anului 2013", explica analistii RZB.

9.) Leul, de la o moneda paria la favoritul investitorilor (14.01.2013) In numai sase luni, leul romanesc a ajuns de la statutul de paria la cel de moneda favorita pe piata de capital, pe masura ce

situatia politica interna mai stabila si perspective nu chiar atat de sumbre pentru zona euro au linistit investitorii de pe pietele emergente, potrivit unei analize publicate sambata pe un blog afiliat Wall Street Journal.

Pe aproape tot parcursul anului trecut, Romania a trait sub semnul tulburarilor politice, care au inclus luni de certuri aprige intre presedintele Traian Basescu si coalitia de la guvernare condusa de Victor Ponta si care au culminat cu tentativa esuata de a-l demite pe seful statului. Nesiguranta a lovit puternic leul, care s-a depreciat la niveluri record in raport cu euro, pe masura ce investitorii renuntau la activele romanesti. 

Insa alegerile legislative din decembrie 2012 s-au incheiat cu o victorie clara a coalitiei de centru-stanga a premierului Victor Ponta, iar acesta si presedintele au ajuns la un armistitiu. 

In ultima luna, mai putin impovarat de problemele politice, leul a reusit sa castige teren in fata monedei euro, iar investitorii de pe pietele in curs de dezvoltare raman increzatori. 

'Impartasim perceptia pietei cum ca situatia din Romania s-a imbunatatit intrucatva. In orice caz, s-a schimbat in bine', spune Nick Shearn, specialist in piete emergente de la BlueBay Asset Management din Londra. 

'Credem ca leul ar fi dus-o si mai bine daca nu ar fi existat aceasta pozitie (a tarii), de proximitate cu Grecia. A existat si continua sa existe riscul ca situatia din Grecia sa se deterioreze si mai mult (...)', a explicat Paul Chappell, director la C-View. 

Includerea Romaniei, din 31 martie 2012, in baza de date pentru calculul Indicelui de referinta Barclays privind obligitiunile emise pe pietele emergente in moneda locala va contribui la intarirea leului, se mai adauga in analiza.

10.) Un anunt al bancii americane JP Morgan propulseaza leul la maximul ultimelor 11 luni pe piete (16.01.2013) JP Morgan va include obligatiunile Romaniei in indicele bancii pentru bondurile guvernamentale de pe pietele emergente,

informatie care a dus la aprecierea leului pe piete la cel mai ridicat nivel din ultimele 11 luni, relateaza Bloomberg.Romania ar putea fi inclusa, de la 1 martie 2013, in indicele JPMorgan GBI-EM Index Series, se arata intr-o nota a JP Morgan.

Aceasta includere, care trebuie inca sa fie stabilita definitiv, va avea loc treptat, pe parcursul a trei luni, pana la 1 mai 2013.Ponderea Romaniei in indicele GBI-EM Global Diversified, la sfarsitul acestei perioade, este estimata la 0,54%, potrivit bancii.

"Includerea Romaniei in indicele JP Morgan al obligatiunilor va atrage un flux mare din partea investitorilor straini, mai ales avand in vedere detinerile reduse de obligatiuni locale ale non-rezidentilor", a declarat Esther Law, analist la Societe Generale in Londra.

Leul s-a apreciat pe piete cu 1%, la 4,3432 unitati pentru un euro, cel mai ridicat nivel de inchidere inregistrat dupa 3 februarie anul trecut. Randamentul obligatiunilor in euro ale Romaniei cu maturitate in iunie 2019 a scazut cu 0,06 puncte procentuale, la 3,819%.

11.) Putem profita de cotatiile valutare ale bancilor (16.01.2013) Bancile ofera unele dintre cele mai proaste cotatii valutare din piata. Toata lumea stie acest lucru, dar pentru mai multa siguranta

sau din comoditate multi romani aleg sa isi schimbe banii pentru rata, chirie sau alte nevoi tot la banci. De la ce suma minima poti sa obtii un curs negociat si sa speri astfel la un profit din miscarile mai agresive ale cursului de schimb?

Fiecare miscare mai agresiva a cursului de schimb, mai ales cand este vorba de o apreciere spectaculoasa a leului, ne pune pe ganduri si ne incurajeaza sa schimbam repede banii in euro, pentru a economisi, cu gandul ca aprecierea leului nu va fi de durata, sau doar pentru ca peste cateva zile mai vine o rata sau o chirie.

La prima vedere poate fi o strategie buna, dar trebuie sa tinem cont de cursurile afisate de banci, care de cele mai multe ori au un spread (diferenta intre cursul de vanzare si cel de cumparare) foarte mare. Practic, un client care fuge la o banca cu gandul ca leul s-a apreciat si cumpara moneda europeana cu gandul sa economiseasca risca sa piarda mai mult din schimbul valutar.

Rationamentul este justificat daca aveti oricum de facut plati in euro in fiecare luna, motiv pentru care orice scadere a cursului de vanzare va avantajeaza.

Graficul de mai jos arata evolutia cursului oficial calculat de BNR in ultimul an, perioada in care volatilitatea a crescut semnificat, mai ales dupa schimbarea guvernarii.

12

Page 13: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Cat de mare este spread-ul la banci? Majoritatea bancilor au spread-uri imense, care ar trebui sa descurajeze orice fel de speculatie pe curs facuta prin intermediul institutiilor de credit.

Cursul in piata interbancara a coborat spre 4,32 lei/euro, reprezentand cel mai redus nivel din ultimul an, dupa anuntul privind includerea obligatiunilor Romaniei intr-un indicele al bancii JP Morgan pentru bondurile guvernamentale de pe pietele emergente.

ING Bank avea afisat pe site un curs de cumparare de 4,2792 lei/euro si o cotatie de vanzare de 4,4008 lei/euro, deci un spread de peste 12 bani.

Banca Transilvania afisa o cotatie de vanzare de 4,3850 lei/euro si una de cumparare de 4,2850 lei/euro, spread-ul fiind de 10 bani.

BCR afisa pe site-ul propriu un spread de 13 bani, la o cotatie de vanzare de 4,40 lei/euro si una de cumparare de 4,27 lei/euro. Totusi, alte banci au spread-uri chiar si mai mari, putand ajunge si la 15-16 bani.

12.) Opinia BNR: “Nu avem niveluri de curs preferate, dar suntem atenti la excesele de volatilitate” (17.01.2013) Cristian Popa, viceguvernator al BNR, a declarat pe 16.01.2012 ca Banca Nationala va continua sa fie atenta la conturarea unor

excese de volatilitate pe piata valutara."Suntem unul dintre jucatorii de pe piata, dar nu avem niveluri de curs preferate si nici macar intervale. Ceea ce ne intereseaza

este sa contracaram o eventuala volatilitate excesiva. Ne uitam la viteza cu care are loc o schimbare de curs si daca aceasta este sustinuta de fundamente", a afirmat Popa.

Oficialul BNR a explicat din nou ca BNR nu vrea o volatilitate excesiva in sensul deprecierii leului pentru ca exporturile nu sunt atat de sensibile la un asemenea trend, avand multe componente din import, iar in acelasi timp o depreciere importanta pune presiune pe indeplinirea obligatiilor de plata ale celor cu credite in valuta, putand afecta in final stabilitatea financiara din cauza impactului negativ asupra bilanturilor bancilor.

De asemenea, o volatilitate mare în sensul aprecierii leului are un efect negativ amplificat asupra exporturilor si nu înseamna mare lucru pentru cei îndatorati în valuta. Popa spune ca este posibil sa apara noi volatilitati, în conditiile în care investitorii sunt din nou entuziasti vizavi de pietele emergente, iar aceste volatilitati va trebui gestionate. Leul s-a apreciat ieri cu 1,2% în fata euro dupa anuntul privind includerea titlurilor de stat în indicele JP Morgan privind obligatiunile emise de tarile emergente.

BNR a publicat pe 16.01.2012 un curs oficial de 4,3364 lei/euro, acesta fiind minimul ultimului an. Aprecierea leului din ultima luna si jumatate a ajuns astfel la 4,5%.

13.) Ce sanse are leul sa ajunga la 4 RON/euro (23.01.2013) Aprecierea monedei nationale ii determina pe analisti sa-si ajusteze prognozele. Deocamdata, "moneda romaneasca ar trebui sa

mai castige teren pana in zona 4,28 - 4,287 lei/ euro, insa, pana atunci, e plauzibila o faza temporara de depreciere, cu limite la 4,38 - 4,4", prevede un raport al casei de brokeraj BT Securities.

Anuntul JP Morgan a fost simptomul unui fenomen mai amplu, potentat si de calmarea mediului politic romanesc, respectiv de recastigare a increderii pietelor.

Daca in vara intrebarea era cand va ajunge cursul la 5 lei pentru un euro, acum dealerii si investitorii se intreaba cand va ajunge cursul la 4 lei pentru un euro.

"Desi mizasem pe inca un val final de depreciere a leului inainte de schimbarea pe termen lung a directiei, intarirea monedei nationale ne-a determinat sa reevaluam perspectiva pe acest an", scrie Dan Rusu, seful analistilor casei de brokeraj BT Securities, in raportul primit la redactia ECONOMICA.NET. 

Rasturnarea tendintei. Aprecierea leului din ultimele saptamani a rasturnat tendinta cliclului de depreciere din 2007 incoace, potrivit analistului BT Securities. Dan Rusu a trebuit sa se declare multumit cu deprecierea maxima de asta vara de pana la  4,648 lei/euro la BNR, cu varfuri de 4,7 lei, asa cum prevazuse.

Acum, analistul nu mai asteapta "valul final de depreciere", ci crediteaza tendinta de apreciere a monedei nationale, in acest an, pana spre 4 lei /euro.

"Consideram maxima de vara trecuta ca punct de intoarcere pe termen lung in favorea leului", scrie Dan Rusu  in raportul sau, fara a sugera altfel decat grafic aprecierea spre 4 lei/euro.

Pentru a cobori atat de jos, leul trebuie sa se stabilizeze , mai intai sub 4,3.

14.) Coface estimeaza pentru acest an un curs de 4,5-4,55 lei/euro (24.01.2013)

13

Page 14: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Coface estimeaza pentru acest an un curs de 4,5-4,55 lei/euro, o presiune importanta venind din faptul ca Romania va trebui sa ramburseze in 2013 o parte din imprumuturile de la institutiile financiare internationale.

"Investitiile straine, scaderea temperata a expunerii bancilor straine pe piata locala, varful de rambursare a imprumuturilor de la institutiilor financiare internationale, probabil 4,5 miliarde de euro in 2013 si alte 4,5 miliarde de euro in 2014, vor pune presiune pe curs. Din acest motiv estimam ca in acest an cursul va fluctua intre 4,5-4,55 lei pe un euro", a declarat pe 23.01.2013, Constantin Coman, country manager Coface.

Totodata, compania estimeaza o inflatie de 5% in primul semestru din 2013 si de 4,3% la finele anului 2013. Rata inflatiei a fost la sfarsitului anului trecut de 4,95%.

15.) Guvernul, imun la aprecierea leului: estimeaza un curs de 4,5 lei/euro in 2013 (23.01.2013) Guvernul are o estimare de curs mediu pentru acest an de 4,5 lei/euro, la fel ca in prognozele anterioare, in ciuda aprecierii

semnificative a leului de la inceputul acestui an, la un minim de 4,32 lei/euro, ceea ce inseamna ca se asteapta la o depreciere peste 4,5 lei/euro pana la finele anului 2013.

Prognoza utilizata de Guvern in Strategia fiscal-bugetara revizuita pentru perioada 2013-2015, survine unei perioade in care moneda nationala s-a apreciat vizibil, iar o serie de dealeri sustin ca procesul ar fi fost mai amplu daca nu ar fi intervenit Banca Nationala a Romaniei, care a cumparat euro din piata.

Leul s-a apreciat semnificativ in saptamana 14.-20.01.2013, pe fondul interesului jucatorilor straini pentru titlurile de stat in lei. In sesiunea de joi cursul a atins minimul ultimelor 12 luni, respectiv 4,3351 lei/euro. Raportat la nivelul minim mentionat, leul s-a intarit cu 1,8% de la inceputul anului 2013.

Estimarea privind cursul de schimb poate infuenta veniturile bugetate pentru un an, regasindu-se in principal in prognozele privind TVA si taxele vamale.

Semnalul dat de Guvern ar putea influenta marginal piata valutara, printr-o cerere mai ridicata pe partea de populatie sau unele firme mici, intrucat estimarile Comisiei Nationale de Prognoza au fost infirmate in numeroase randuri, iar piata este atenta in principal la mesajele venite dinspre Banca Nationala a Romaniei.

Pentru a se concretiza insa prognoza utilizata de Guvern, cursul ar trebui sa revina in urmatoarele luni peste nivelul de 4,5 lei/euro, ceea ce poate insemna ca pe parcursul anului 2013 este anticipata o iesire a investitorilor de pe titlurile de stat romanesti.

16.) Opinia BCR: “Cursul de schimb 4,35 in martie 2013 si 4,40 in decembrie 2013” (25.01.2013) Economia romaneasca va trece printr-un proces gradual de revenire in 2013, ajutata de factori locali si internationali care arata

mai promitator in comparatie cu anul trecut, a declarat Eugen Sinca, Analist Sef al BCR, cu ocazia prezentarii Raportului "Romania in 2013”. 

Resursele publice suplimentare furnizate economiei de catre guvern, o recolta agricola normala dupa seceta severa din 2012 si o redresare minora a cererii externe vor sustine o crestere economica de 1,1%. Increderea investitorilor s-a imbunatatit peste tot in lume la inceputul acestui an, dupa injectiile ample de lichiditate efectuate de marile banci centrale in 2012 si o solutie de ultim moment la problemele fiscale din Statele Unite ale Americii.

Scenariul nostru referitor la inflatie este usor mai optimist decat in urma cu trei luni datorita unui leu mai puternic, a unor perspective bune pentru productia agricola din acest an si a persistentei deficitului de cerere agregata. Noua estimare de inflatie este de 4,1% in decembrie 2013, in scadere cu 0,2 puncte procentuale fata de prognoza anterioara. 

Consideram ca dobanda de politica monetara va fi mentinuta constanta la 5,25% in 2013 iar prima miscare va fi o reducere in trimestrul I 2014. Cu toate acestea, lichiditatea suplimentara furnizata pietei de catre BNR va determina reducerea graduala a dobanzilor interbancare. Cursul de schimb s-ar putea situa la 4,35 in martie 2012 si 4,40 in decembrie 2013 pe fondul unei diminuari treptate a valului abrupt de optimism de pe pietele financiare.

2.2. Inflatia

1.) Rata anuala a inflatiei in 2012 a fost de 4,95%, sub tinta BNR (11.01.2013) Rata anuala a inflatiei in 2012 a fost de 4,95%, sub tinta Bancii Nationale a Romaniei (BNR) stabilita pentru anul trecut la 5,1%,

potrivit datelor publicate pe 11.01.2012 de Institutul National de Statistica (INS).In luna noiembrie 2012, rata anuala a inflatiei a fost de 4,56%. In decembrie 2012, preturile au crescut cu 0,6% fata de

noiembrie 2012, pe fondul scumpirii alimentelor cu 0,66 procente, a marfurilor nealimentare cu 0,89%, in timp ce serviciile s-au ieftinit cu 0,19%. 

Rata medie lunara a inflatiei in anul 2012 a fost de 0,4%, fata de nivelul de 0,3% consemnat in 2011. Cresterea medie a preturilor pe total in ultimele 12 luni (ianuarie 2012 - decembrie 2012) fata de precedentele 12 luni

(ianuarie 2011 - decembrie 2011) determinata pe baza IPC este de 3,3%, iar cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) este de 3,4%. 

In ultimele 12 luni, cel mult au crescut preturile produselor alimentare, cu 6,21%, in timp ce preturile nealimentare au urcat cu 4,48%, iar cele ale serviciilor cu 3,61%. 

In 2012, preturile au crescut cu 3,33% comparativ cu anul 2011. Alimentele s-au scumpit cu 1,89%, produse nealimentare cu 3,77%, iar serviciile cu 5,07%. 

Proiectia Bancii Nationale a Romaniei (BNR) pentru rata anuala a inflatiei este de 5,1% la sfarsitul anului 2012 si de 3,5% la finele lui 2013. 

2.) Eurostat: Romania a inregistrat in decembrie a doua rata anuala a inflatiei din UE (16.01.2013) Romania ocupa locul al doilea din UE dupa inflatia anuala in luna decembrie 2012, de 4,6%, fiind depasita doar de Ungaria

(5,1%), in conditiile in care rata anuala a inflatiei a ramas stabila in zona euro, la 2,2%, si a scazut in Uniunea Europeana la 2,3%, de la 2,4% in noiembrie 2012, conform unei estimari revizuite publicate miercuri de Oficiul European de Statistica (Eurostat).

Cele mai scazute rate anuale ale inflatiei s-au inregistrat, luna trecuta, in Grecia (0,3%), Suedia (1,1%), Franta si Cipru (ambele cu 1,5%), iar cele mai ridicate au fost in Ungaria (5,1%), Romania (4,6%) si Estonia (3,6%). 

In decembrie 2012, comparativ cu luna precedenta, rata anuala a inflatiei a crescut in 11 state membre din UE, a scazut in 10 tari membre si a ramas stabila in patru. 

Cea mai redusa crestere medie a preturilor pe total in ultimele 12 luni s-a inregistrat in Suedia (0,9%), Grecia (1%) si Germania (2,1%) iar cea mai ridicata in Ungaria (5,7%), Estonia (4,2%), Polonia si Slovacia (ambele cu 3,7%).

2.3. Dobanzi

14

Page 15: Evolutia pietei bancare - 01.2013

1.) 2013 ar putea fi anul stabilitatii pentru ratele dobanzilor (07.01.2013)In 2013 nu se anticipeaza foarte multe schimbari pe zona dobanzilor la credite. In cazul euro, dobanzile de referinta sunt la minime

istorice. Cum zona euro nu da semne de revenire, lucrurile ar putea sa stagneze in urmatoarele luni. Iar, pe piata locala, analistii nu intrevad o reduceri ale dobanzilor in lei.

Banca Centrala Europeana a decis si in sedinta din decembrie 2012 sa mentina dobanda cheie pentru zona euro la minimul istoric de 0,75%. Dobanda este neschimbata din decembrie 2011 iar o posibila majorare s-ar putea impune doar daca zona euro va da semne de revenire. Nu este insa cazul. BCE si-a redus estimarile privind cresterea economica si ia in calcul si o contractie de aproape 1% in 2013.

Dobanda cheie a BCE este principalul punct de plecare la stabilirea dobanzilor interbancare in euro (Euribor). Acestea au urmat trendul dat de BCE si, in final, au ajuns pentru unele scadente in 2012 sub 0,2%, un nou minim istoric.

Cum reducerile suplimentare nu mai au niciun fel de influenta, iar o crestere este destul de putin probabil, este de asteptat ca Euribor sa ramana relativ constant in 2013.

Cum la noi dobanzile la creditele in euro sunt stabilite in functie de aceasta referinta, ramane de vazut daca bancile vor dori sa atraga mai multi clienti prin pastrarea tendintei de reducere a marjei de dobanda.

De la inceputul lui 2012 si pana in toamna 2012, valoarea medie a dobanzii anuale efective la creditele imobiliare in euro a cunoscut o reducere de peste 1 punct procentual, pentru ca din octombrie sa se reintoarca pe o crestere usoara.

Pe de alta parte insa, BNR duce inca o lupta impotriva creditarii in euro si a inasprit regulile de acordare a unor astfel de imprumuturi. Creditarea in euro devine totodata mai greu de gasit, deoarece unele banci, precum BCR si ING Bank, au anuntat eliminarea ofertei de credite in euro pentru persoanele fizice.

Pe piala locala, dobanzile la lei sunt influentate in primul rand de modul de politica monetara a BNR. Daca banca centrala ar reduce dobanda cheie sub nivelul actual de 5,25%, atunci bancile ar urma in final trendul iar acest lucru s-ar traduce prin scaderea Robor.

Sansele insa ca BNR sa faca aceasta miscare sunt insa mici. Chiar in prima sedinta a anului 2013, banca centrala a anuntat ca mentine neschimbat nivelul dobanzii cheie la 5,25%.

“Aceste decizii vizeaza reluarea si consolidarea procesului de dezinflatie, a carui perspectiva este in continuare marcata de riscuri si incertitudini legate de evolutiile pe plan intern, inclusiv de persistenta unor rigiditati structurale in economia romaneasca, dar si de procesul de redresare a economiei zonei euro si a celei la nivel mondial”, se precizeaza in comentariile BNR ce au insotit decizia.

In noiembrie 2012, rata anuala a inflatiei a fost de 4,56%, in timp ce tinta pentru finalul anului 2013 este de 2,5%. In plus, spre deosebire de sondajul anterior, realizat in randul membrilor asociatiei de profil, care estima o reducere a dobanzii de

politica monetara si a rezervelor minime obligatorii in lei in anul 2013, majoritatea si-a revizuit estimarea in sensul predictiei ca BNR nu va mai relaxa politica monetara in anul urmator.

Acest lucru este motivat de recenta inflamare a anticipatiilor inflationiste. In aceste conditii, o eventuala scadere a dobanzilor, ar pune in pericol atingerea tintei de inflatie si in 2013.  

2.) Dobanda cheie ramane neschimbata, punand presiune pe costul creditelor in lei (07.01.2013) Banca Nationala a decis sa nu modifice rata dobanzii de politica monetara in prima sedinta a anului 2013. Nivelul actual, de 5,25%,

a ramas neschimbat de aproape un an. BNR ramane prudenta in ceea ce priveste politica monetara si prefera pasii mici in detrimentul unor schimbari mai ferme. De altfel,

tocmai din aceasta cauza, banca centrala a fost deseori criticata. Spre exemplu, din martie 2010, cand atingea un nivel de 6,50%, dobanda cheie a scazut gradual, la interval de cateva luni. cu doar

0,25 procente de fiecare data, in timp ce au existat opinii ca o miscare mai puternica ar fi ajutat economia mai mult. Pe de alta parte, BNR a schimbat tonul in ceea ce priveste gestionarea lichiditatii si a mentionat ca urmeaza o perioada de gestionare

“adecvata”, comparativ cu o gestionare “ferma”, termen indicat anterior.Analistii considera insa ca cererea mare de lichiditate va adanci pozitia de creditor a BNR si, daca situatia nu va fi gestionata corect,

va exista o presiune pe aceasta zona ceea ce va face ca dobanzile sa urce. Vestile nu sunt bune pentru cei care au sau isi doresc sun credit in lei. Cum costurile sunt direct legate de evolutiile Robor, o crestere

a dobanzilor interbancare va face ca imprumuturile sa devina mai scumpe. Deja ratele Robor au urcat pe principalele scadente cu cel putin 0,5 procente fata de nivelurile inregistrate in vara anului 2012.

Comcomitent, si oferta bancilor a cunoscut o evolutie similara. Spre exemplu, pentru un credit ipotecar in lei, DAE mediu a urcat din iulie 2012 pana la finalul anului 2012 cu 0,6 procente,

conform datelor Conso.ro.

3.) Dobanzile la lei au ajuns din nou duble fata de euro (09.01.2013) Dobanda anuala efectiva medie la creditele in lei pentru achizitia de locuinte a urcat la 8,6% pe an la sfarsitul lunii noiembrie

2012, fiind in crestere cu peste 1,5 puncte procentuale fata de nivelul din urma cu sase luni. Comparativ, costul efectiv al unui imprumut in euro este de 4,8% pe an.

Diferentialul de dobanda intre lei si euro s-a majorat cu un punct procentual doar in perioada septembrie-noiembrie 2012, pana la aproape patru puncte in conditiile in care cresterea dobanzilor la lei a venit in paralel cu scaderea constanta a costului creditelor in euro. Rata lunara la un credit in euro este in prezent cu circa 30% mai mica decat la lei.

Cred ca numai unu din 20 de clienti se imprumuta in lei si de obicei in cazul creditelor de valoare mai mica. Am facut un calcul care arata ca un credit in euro ar deveni nerentabil doar in cazul in care moneda europeana urca la 7 lei", spune Liviu Andrei, directorul general al brokerului de credite Alliance Finance.

Dobanzile la imobiliarele in lei coborasera la un minim de 7% pe an in luna mai 2012 in conditiile in care bancherii se imprumutau la randul lor mai ieftin de pe piata interbancara. Dobanda la lei se apropiase in acest context la mai putin de trei puncte procentuale de cea la euro. Ulterior, costul finantarii in lei a crescut pe piata interbancara, iar bancile au majorat in consecinta dobanzile la credite.

4.) Dobanda la credite in lei ar putea scadea in 2013 (11.01.2013) Majorarea dobanzilor la credite de nevoi personale sau ipotecare in lei a survenit pe fondul cresterii indicilor Robor cu aproape 2

procente fata de minimul atins in luna aprilie 2012.Minimul atins de indicele Robor 3M, cel mai utilizat indice la calcularea dobanzilor variabile de catre bancheri, a fost de 4.23% la

inceputul lunii aprilie 2012, atunci cand Banca Nationala se afla in plin proces de scadere a dobanzii de politica monetara, iar inflatia se afla la minime istorice.

Incepand cu luna mai 2012 dobanzile au inceput sa creasca abrupt, datorita crizei politice interne, dar si a acutizarii crizei din zona euro. Pentru a calma cresterea cursului de schimb valutar, BNR a permis cresterea dobanzilor din piata monetara, miscare care a condus la dobanzi mai mari pentru creditele in lei.

Dobanzile mai mari la creditele in lei au facut ca cererea romanilor pentru aceste credite sa scada in favoarea celor in valuta, chiar daca pe final de an mai multe banci au anuntat ca nu vor mai acorda credite in valuta, iar majoritatea bancilor nu au mai acordat in ultimul an credite de consum in valuta.

Preferinta pentru credite in valuta, si in special pentru cele in euro, se bazeaza pe dobanzile mult mai mici la euro, mai ales ca in 2012 acestea au primit un sprijin din partea Euribor, care a coborat sub 0.2% in cazul indicelui Euribor 3M. Astfel, dobanda la creditele in euro a scazut cu peste 1 procent in 2012, in timp ce la lei a ramas neschimbata.

15

Page 16: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Aceasta situatie ar putea sa se schimbe in acest an, dobanda Euribor nu mai are unde sa coboare, astfel ca dobanda la creditele in euro mai poate sa scada doar daca bancile reduc marjele proprii, in timp ce la lei, indicele Robor se afla la un nivel ridicat, si ar trebui sa coboare pe masura ce inflatia scade, iar presiunile pe cursul de schimb vor disparea.

In ajutorul ieftinirii imprumuturilor in moneda nationala ar putea veni din nou Banca Nationala, prin noi taieri ale dobanzii de politica monetara, care acum se situeaza la 5.25%.

Daca programul Prima Casa urmeaza sa se aplica in acest an doar clientilor care achizitioneaza un imobil nou, atunci cei care doresc sa cumpere o locuinta prin credit vor trebui sa apeleze la credite ipotecare. In acest caz, chiar daca diferenta de dobanda dintre un credit ipotecar in lei si unul in euro este de 4 procente, avansul cerut de banci este mult mai mic la lei, de 15% fata de 25% la valuta, un nivel ridicat pentru majoritatea celor care se afla in cautarea unei locuinte.

O reducere a dobanzii Robor cu 2 procente, pana la valorile minime inregistrate in cursul anului trecut ar ieftini creditele ipote-care in lei cu acelasi procent, pana la valori medii ale dobanzii DAE de 8 procente.

5.) Opinia RBS: “BNR asteapta sa vada cum va fi anul agricol ca sa taie dobanda cheie” (23.01.2013) Banca Nationala a Romaniei va mentine dobanda cheie la nivelul actual de 5,25% cel putin in prima parte a anului 2013, tinand

cont ca inflatia va atinge un varf, a precizat economistul RBS Bank Romania Florentina Cozmanca.

"Noi estimam ca inflatia va atinge un varf la inceputul acestui an, pe fondul cresterilor preturilor administrate si a accizelor. Inflatia va decelera catre sfarsitul anului 2013 in limita superioara a intervalului tintit de BNR, de 3,5%. In acest context, ma astept ca BNR sa mentina dobanda cheie, la nivelul actual de 5,25%, cel putin in prima parte a anului 2013, dupa care, in functie de evolutia inflatiei, ar putea efectua o reducere spre sfarsitul anului 2013. Aceasta reducere ar putea avea loc numai in situatia unei productii agricole mult mai bune astfel incat inflatia sa intre in intervalul tintit de BNR", a spus Cozmanca.

In plus, ea a remarcat ca, odata cu anuntul ca bondurile romanesti vor fi incluse in indicii Barclays si JP Morgan, dar si datorita unei asteptari de stabilitate politica, apetitul investitorilor fata de Romania s-a imbunatatit.

"Fundamentele economice ale tarii au ramas aceleasi. Vedem ca curba titlurilor de stat s-a aplatizat, intrucat investitorii straini sunt in special interesati de scadente mai indepartate, fapt care a dus la reducerea randamentelor", a adaugat economistul RBS.

6.) Studiu EUobserver: un roman din doi nu are niciun ban pus deoparte (30.01.2013) O treime dintre europeni nu au niciun ban pus deoparte, media fiind stricata de Romania, tara in care 48% din adulti nu au

economii. Potrivit unui studiu realizat de firma germana de cercetare de piata TNS pentru ING si publicat de EUobserver, la polul opus se afla Luxemburg, 89% dintre locuitorii Marelui Ducat declarand ca au pus bani deoparte. 

Acelasi studiu arata ca, in privinta evolutiei economiilor personale in ultimul an, acestea au scazut in randul a 52% din italieni si a 47% din spanioli. In schimb, in Turcia si Marea Britanie, aproape jumatate dintre cei intervievati au declarat ca au reusit sa puna deoparte mai multi bani in ultimele 12 luni.

La intrebarea daca sunt multumiti de situatia economiilor facute, olandezii si germanii s-au declarat cei mai fericiti (47% si, respectiv, 46%), in timp ce cei mai nemultumiti sunt cehii (38%), italienii si spaniolii (36%).

Peste doua treimi din cei chestionati au afirmat ca nu mai cheltuiesc la fel de mult pe hobbyuri, imbracaminte si ingrijire personala. In schimb, cheltuielile cu educatia si sanatatea au fost cel mai putin afectate.

In medie, mai multi europeni spun ca pot trai din economii timp de trei luni (49%) decat cei care considera ca nu pot face aceasta (47%).

Sondajul a fost realizat pe un esantion de 14.000 persoane adulte din Austria, Belgia, Cehia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Romania, Slovacia, Spania, Turcia si Marea Britanie. 

2.4. Credite

1.) Estimare: “Creditarea va creste cu un ritm mediu anual de sub 5% in T1 2012” (03.01.2013) Creditarea va creste cu un ritm mediu anual de sub 5% in primul trimestru din 2013, pe fondul unui climat dificil in economia

reala, a precizat Andrei Radulescu, analist la societatea de intermediere financiara Broker Cluj.

“In ceea ce priveste dobanzile practicate de catre banci, consider ca vom asista si in 2013 la continuarea tendintei descendente, mai ales in contextul eforturilor europene privind Uniunea Bancara, dar si prin prisma faptului ca nu este exclus sa ajustam in primul semestru al anului 2013 la o reluarea procesului de normalizare a dobanzii de politica monetara. Per ansamblu, nivelul redus al cererii de credite, ar putea determina o competitie mai acerba intre banci, care sa rezulte in reducerea dobanzilor”, a explicat Radulescu.

El spune ca rata restantelor la credite va continua sa creasca, cel putin in primele trei luni ale anului 2013, nefiind exclusa o stabilizare in al doilea trimestru 2012.

“Acest scenariu central incorporeaza faptul ca nu vom asista la reintensificare a problemelor economic-financiare la nivelul zonei euro”, a completat Radulescu.

Analistul atrage atentia asupra faptului ca in 2013 se va trece la implementarea normelor Basel III, ceea ce va presupune o consolidare a activitatilor din sectorul bancar intern.

2.) Opinii: “Creditarea, fara sanse de reviriment in 2013. Bancherii mizeaza pe economisire” (07.01.2013) 2013 se anunta un an dificil pentru sistemul bancar. Chiar daca bancherii preconizeaza evolutii pozitive pe segmentul produselor

de economisire, creditarea va ramane in continuare anemica. Potrivit oficialilor din domeniu, cardurile de credit si imprumuturile de tip "Prima Casa” vor ramane in topul preferintelor clientilor pe sectorul de credite.  Economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, Catalina Molnar, nu este foarte optimista cu privire la segmentul creditarii in anul care abia a inceput. "Perspectivele activitatii de creditare nu sunt foarte optimiste pentru 2013, avand in vedere riscurile care planeaza asupra procesului de ajustare a bilanturilor bancilor la nivel european, cu efecte asupra liniilor de finantare pentru subsidiare. In plus, trendul de deteriorare a portofoliilor bancilor este de asteptat sa continue, dar si cerintele  suplimentare de provizioane ar putea afecta atat profitabilitatea sistemului bancar, cat si oferta de credite. De asemenea, restrictiile mai mari pentru creditele in valuta acordate debitorilor expusi la riscul valutar vor da un avantaj dinamicii creditarii in lei fata de cea in valuta. Per total, ne asteptam ca stocul de credite (exprimat in lei) sa creasca cu mai putin de 5% in decembrie 2013 fata de decembrie 2012 (aceasta cifra incluzand si impactul unei deprecieri a monedei nationale). Ca distributie a ritmului anual de crestere pe parcursul anului, ne asteptam ca in prima parte din 2013 sa vedem rate mult mai mici de crestere, o revenire spre 5% fiind prevazuta doar in a doua parte a anului. Ritmul de crestere a depozitelor este de asteptat sa ramana peste dinamica stocului de credite, inclinatia spre economisire ramanand preponderenta intr-un mediu economic inca incert si cu o crestere economica sub potential”, afirma economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.  Cardurile de credit vor continua sa castige teren. Conform oficialilor Bancpost, cardurile de credit vor continua sa fie printre produsele favorite ale clientilor, impreuna cu serviciile de refinantare. "Cardurile de credit vor ramane in preferintele clientilor. De asemenea, pe fondul unui grad de indatorare ridicat, clientii bancilor vor continua sa fie interesati de posibilitatile de reducere a obligatiilor lunare de plata, asadar refinantarea creditelor existente cu posibilitatea de a o obtine o suma suplimentara de bani. In ceea ce priveste creditele ipotecare, cu siguranta Programul «Prima Casa» va ramane si in 2013 principala optiune a clientilor interesati de achizitia unei locuinte”, au declarat oficialii Bancpost.

16

Page 17: Evolutia pietei bancare - 01.2013

BCR: Depozitele vor avansa mai repede decat împrumuturile. Florin Eugen Sinca, analist în cadrul Directiei Strategie Cercetare de Piata si Macroeconomica a BCR, este de parere ca potentiala crestere a salariilor si pensiilor în cursul anului viitor poate sutine procesul de economisire. “Atat creditele, cat si depozitele vor înregistra ritmuri de crestere de sub 10%, iar depozitele vor avansa mai rapid decat creditele datorita unui comportament prudent al populatiei. Cresterea salariilor din sectorul public din 2012, posibila majorare a pensiilor din 2013 si cresterea sumelor de bani trimise acasa de romanii din strainatate vor sustine procesul de economisire în viitor. Creditarea persoanelor fizice se va orienta tot mai mult pe partea de lei, în conditiile unei variatii destul de ample a leului fata de euro (în intervalul 4,4-4,7) si a unei posibile reduceri a dobanzilor la lei spre finalul anului 2013” , a afirmat Florin Eugen Sinca.

SSIF Broker Cluj-Napoca: Accelerarea creditului neguvernamental, improbabila. Potrivit unei analize a SSIF Broker Cluj-Napoca, singura firma de brokeraj listata la Bursa de Valori Bucuresti, restantele la credite vor creste, iar reducerea dobanzilor nu va stimula cererea. „Este putin probabil sa asistam la o accelerare a creditului neguvernamental (în termeni an/an) în debutul lui 2013, dat fiind climatul dificil din economia reala la cumpana dintre ani. Cel mai probabil vom asista la un ritm mediu anual sub 5% cel putin în trimestrul I“, estimeaza Andrei Radulescu, analist la SSIF Cluj-Napoca, conform bankingnews.ro. Cat priveste dobanzile practicate de catre banci, acesta considera ca „vom asista si în 2013 la continuarea tendintei descendente, mai ales în contextul eforturilor europene privind Uniunea Bancara“. În plus, „nu este exclus sa asistam în primul semestru al anului la o reluare a procesului de normalizare a dobanzii de politica monetara“, explica analistul de la SSIF Broker Cluj.

Blanculescu: 2013 va fi un an de cosmar pentru economie. Analistul financiar Ionel Blanculescu este de parere ca cea mai mare greseala a Guvernului în noul an ar fi cresterea taxelor si impozitelor. Acesta considera ca, daca Executivul nu poate scadea taxele, ar tre-bui cel putin sa le mentina neschimbate pe toata perioada acestui an. „2013 va fi un an de cosmar pentru economia romaneasca si una din-tre cele mai mari greseli ar fi cresterea fiscalitatii. Fundamental, în 2013 ar trebui introdus un moratoriu pe zona de taxe si impozite sau acestea sa fie reduse, în special pe zona alimentelor de baza si pe taxarea muncii. Trebuie redusa TVA, începand cu produsele alimentare de baza si continuat cu celelalte sectoare. Totusi, pentru a face acest lucru este nevoie de curaj si determinare. Acum, referitor la perioada de trei luni acordata platii TVA, nu pot decat sa spun ca este un fel de algocalmin, de paleativ, comparativ cu ce s-a propus la început, adica plata la încasare”, ne-a declarat analistul.

3.) Analiza: Cum vor evolua creditele neperformante in 2013 (08.01.2013)Bancile se vor confrunta si in acest an cu o crestere a creditelor cu restante si cu presiuni continue din partea organismelor de

reglementare, pe fondul unei deteriorari peste asteptari a calitatii creditelor. Finantarile neperformante vor ajunge la 7,6% in 2013. “Desi previziunile economice pentru Zona Euro in 2013 arata un progres lent si dureros catre stabilitate, bancile si asiguratorii din Zona Euro se vor confrunta cu inca un an dificil. Diviziunea intre nord si sud se va accentua in acest an. In timp ce previziunile privind creditele pe pietele din nord anticipeaza o usoara crestere, estimarile pentru pietele din sud sunt sumbre, se arata in raportul Ernst & Young Eurozone Financial Services Forecast 2013 (EEFSF).

Estimarile arata ca creditele neperformante au ajuns la 6,8% in 2012 si urmeaza sa creasca la 7,6% in acest an, cu un punct procentual peste previziunile anterioare.  Media raportului intre creditele si depozitele pentru companii va scadea de la 124% in 2006, inainte de criza, pana la 111% la sfarsitul anului trecut si urmeaza sa ajunga la 104% in 2016, astfel portofoliile de credite ramanand sub presiune.

Totodata, imprumuturile pentru consumatori vor inregistra din nou o usoara scadere in zona euro, de 1,2%, iar indicele preturilor de consum ar urma sa creasca cu 1,9%.

Potrivit previziunilor, creditele de consum vor incepe sa inregistreze un avans in 2014, cu 1,5%, pe fondul revenirii economiei la o crestere lenta.

“Se estimeaza ca rata somajului sa ajunga la 20 de milioane la sfarsitul acestui an, iar politele de asigurari de viata vor avea de suferit ca urmare a scaderii contributiilor la fondul de pensii. Piata asigurarilor non-viata continua sa resimta impactul generat de scaderea politelor incheiate de consumatori, care isi reduc tot mai mult cheltuielile. Un exemplu ar fi scaderea estimata la 5% a inregistrarilor de masini in acest an, totalizand un declin de 15% pe doi ani. Prin urmare, se prognozeaza ca segmentul primelor non-viata se va mentine la o crestere de sub 2%, ceea ce este cu mult sub media istorica de crestere de 6,2%”, se mai spune in comunicat.

4.) Unde investim si cum economisim in 2013. Depozite bancare: euro sau lei? (09.01.2013)

Depozitele bancare in euro reprezinta una dintre cele mai bune oferte de investitii pe care le ofera bancile in 2013. Comparativ cu un an in urma, dobanzile la depozitele in euro au ramas aproape la acelasi nivel. Cele mai bune bonificatii sunt in continuare oferite de bancile grecesti si ajung chiar si la 4,75% pe an pentru economiile cu scadenta la 12 luni.

In schimb, depozitele in lei nu mai sunt la fel de atractive, avand in vedere inflatia in crestere si deprecierea leului. Dobanzile oferite de banci la depozitele in lei sunt cu peste un punct procentual mai reduse fata de inceputul anului trecut. In prezent, randamentele la economiile de lei ajung la maxim la 6,85% pe an.

Principalul motiv al acestei evolutii il reprezinta faptul ca Banca Nationala a operat anul trecut trei modificari ale dobanzii cheie, pana la 5,25%, cu intentia de a incuraja creditarea in lei.

“Diferentialul de dobanda ramane, cu peste doua puncte procentuale in ceea ce priveste depozitele in lei fata de cele in euro. Aceasta scadere este insa direct legata de scaderea dobanzilor cheie, decizie luata de catre BNR ca urmare a scaderii inflatiei. In prezent, vorbim inca de dobanzi reale pozitive, chiar daca luam in considerare inflatia. In viitor, in cazul in care se va inregistra o accelerare a inflatiei, dobanda reala ar putea fi afectata, dar nu este exclusa nici cresterea dobanzilor nominale, astfel incat cele reale sa ramane net pozitive”, a preciza economistul-sef de la Garanti Bank, Rozalia Pal.

In perioada ianuarie-noiembrie a anului trecut, depozitele populatiei in lei au crescut cu 7%, pana la 75 mld. lei, in timp ce economiile in valuta ale persoanelor fizice au urcat cu 15%, la aproape 47 mld. lei.

Cele mai bune dobanzi la depozitele in lei (pentru o suma de 10.000 lei):- 3 luni: Piraeus Bank - 6,25%- 6 luni: Marfin Bank - 6,85%- 12 luni: Bancpost - 6,75%

Cele mai bune dobanzi la depozitele in euro (pentru o suma de 10.000 euro):- 3 luni: ATE Bank - 4,25%- 6 luni: Piraeus Bank - 4,5%- 12 luni: Piraeus Bank - 4,6%

5.) De ce nu au acordat bancile credite; ce va urma (08.10.2012)Analistii apreciaza ca imprumuturile au avut o evolutie negativa, anul trecut, iar soldul creditelor a scazut. Acestia au punctat factorii

declansatori ai “crizei creditelor”. “Per total in 2012 evolutia creditarii a fost negativa, soldul creditelor fiind in scadere, ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare, a scoring-ului mult mai restrictiv al bancilor si a mentinerii scazute a cererii de credite noi (din cauza veniturilor scazute, a problemelor cu care se confrunta angajatorii, a nesigurantei pe termen lung si a lipsei de incredere)”, sustine Irina Chitu, director general al FinZoom.

Nici in acest an creditele catre populatie nu vor avansa prea mult. “Creditele cat si depozitele vor inregistra ritmuri de crestere de sub 10%, in 2013, iar depozitele vor avansa mai rapid decat creditele datorita unui comportament prudent al populatiei”, declara la final de an, Eugen Sinca, analist sef  BCR.

17

Page 18: Evolutia pietei bancare - 01.2013

6.) Bancile nu au reusit sa sustina o ieftinire a creditelor in 2012 (14.01.2013) Tendinta de scadere a costurilor aferente creditelor destinate populatiei nu s-a mentinut decat pana spre jumatatea anului trecut. La

finalul lui 2012, dobanzile s-au reintors pe crestere. Anul 2012 a inceput sub auspicii bune si o parte din banci au redus aproape constant costurile aferente creditelor destinate populatiei,

atat in cazul variantei in lei cat si in euro. Astfel, conform datelor Conso.ro, nivelul mediul al Dobanzii Anuale Efective (DAE) in cazul creditelor imobiliare a scazut de la 11,1%

pana la 10,1% in numai 3 luni. La creditele imobiliare in euro, scaderea a fost mai lenta si abia in luna septembrie 2012, DAE mediu scazuse cu 1 procent, de la

7,8% la 6,7%. Finalul anului 2012 a reintors situatia aproape de punctul de plecare iar costurile au revenit la 11% la lei si 7% la euro. O evolutie similara s-a intalnit si la creditele de consum. DAE mediu in cazul creditelor de nevoi personale in lei scazuse in vara 2012

la 17,8%, de la 20,1% la inceputul anului 2012. In prezent, costurile au revenit pe crestere si au atins un nivel mediu de 18,4%.Pe langa o scadere a dobanzilor si comisioanelor care pare sa fie limitata, bancile si-au restrans si oferta de credite. Astfel, creditele

in euro au fost eliminate oficial din portofoliul de produse de BCR si ING Bank, in timp ce restul bancilor au adoptat o politica mai restrictiva de acordare a acestora, parte impusa de noi regulamente BNR.

La aceasta restrictivitate se adauga si stagnarea politicii monetare adoptate de BNR. Astfel, dobanda de politica monetara a fost redusa doar marginal, fiind mentinuta din luna martie 2012 la nivelul de 5,25%.

7.) BNR ar putea forta bancile sa-i dea pe restantieri afara din casa (17.01.2013) Multi dintre romanii care au intarzieri mari la plata creditelor nu prea s-au confruntat pana acum cu o atitudine transanta din partea

bancilor. Unii dintre ei stau inca in casele luate pe credit, chiar daca nu au mai platit nimic de mai bine de un an. Situatia s-ar putea schimba radical daca bancile s-ar concentra pe curatarea de credite neperformante. Potrivit lui bancherului de investitii Matei Paun, bancile ar trebui obligate de BNR sa scape de aceste credite neperformante, ele fiind cele care blocheaza cel mai mult economia.

Dintre toate domeniile din economie, sectorul bancar este cel care are nevoie de cele mai multe ajustari si atata timp cat intarzie curatenia interna, bancile blocheaza cel mai mult revenirea economica, considera Paun.

"Au multe miliarde de euro blocate in credite neperformante, pe care intarzie sa le inchida, sa le execute. Bancile nu au capacitatea de a executa aceste credite, astfel ca trebuie sa le vanda. Blocarea acestor bani afecteaza apetitul bancilor de a acorda noi credite. In plus, bancile trebuie sa isi eficientizeze retelele. Au prea multe unitati si asta afecteaza de asemenea apetitul lor de creditare, prin cheltuieli prea mai de functionare", explica Matei Paun, managing partner la banca de investitii BAC Investment Romania.

"Pana acum nu s-a facut decat sa se amane o curatenie interna, care sa pregateasca terenul pentru o revenire economica. Daca bancile sunt nesanatoase, asta ne afecteaza pe toti.

Bancile trebuie obligate sa scape de aceste credite, iar asta trebuie sa vina din partea supraveghetorului pietei, adica din partea BNR. Ele nu au aceasta capacitate de a administra creditele neperformante", e de parere Paun.

Potrivit lui, trebuie sa învatam din experientele altor tari. "Putem învata din experienta japoneza, unde bancile nu au facut asta, iar economia Japoniei a avut mult de suferit si înca mai sufera. Sau putem vedea experienta suedeza, unde bancile au fost obligate sa îsi faca curatenie, iar revenirea a fost mult mai rapida", arata bancherul de investitii.

Un alt domeniu care ar necesita ajustari ar fi cel al insolventelor, din care castiga doar avocatii. "Probabil nu ar strica o reforma a procedurilor de insolventa si reorganizare, care sunt foarte stufoase, si din care castiga executorii si avocatii, nicidecum economia.

Totodata, o legislatie a falimentului personal ar ajuta foarte mult atat debitorii, cat si economia în ansamblu. Ar permite o curatenie mult mai eficace", conchide Matei Paun.

8.) Interesul romanilor pentru credite a scazut in decembrie 2012, conform Indicelui Efin.ro (17.01.2013) Numarul persoanelor care si-au facut o evaluare financiara pe site-ul www.eFin.ro s-a redus in decembrie 2012 cu 26,59% fata

de luna precedenta, la 4.199 de persoane, potrivit datelor Indicelui Efin.ro,  care masoara interesul persoanelor fizice pentru a obtine finantare sub forma unui credit sau card de credit.

Dintre aceste persoane, 51% au obtinut un rezultat favorabil in cursul lunii decembrie 2012, conform Credit Scoring, intrumentul online dezvoltat de portalul www.efin.ro pentru a permite aplicantilor sa isi evalueze sansele de a le fi acceptata cererea de credit de catre banci. In medie, o persoana face 2,87 aplicatii, pentru a intelege care sunt aspectele pe care trebuie sa le imbunatateasca - in principal veniturile si comportamentul de plata - pentru a putea avea acces la creditul dorit. 45,2% (1.900) dintre cei care si-au facut o evaluare financiara in ultima luna din 2012 sunt absolventi de studii superioare.

Potrivit datelor Credit Scoring, persoanele cu venituri nete cuprinse intre 750 si 1.500 lei sunt cele mai dornice sa acceseze un imprumut (38,9%). Din cele 1.634 de persoane cu un astfel de venit, care si-au calculat credit scorigul in decembrie, 793 indeplinesc criteriile de eligibilitate in vederea obtinerii unui imprumut (49%).

De remarcat este faptul ca si romanii cu venituri peste medie (2.000 - 5.000 lei) sunt interesati de verificarea sanselor reale pe care le au in vederea contractarii unui imprumut. Din totalul persoanelor care si-au calculat credit scoringul, 69% s-ar califica pentru obtinerea unui imprumut. Din punct de vedere al bancilor comerciale, rezultatele indicelui Efin.ro arata ca exista inca o baza de clienti cu venituri peste medie care doresc sa acceseze credite si care au sanse importante de a obtine finantarea din partea bancilor. Aceasta categorie de clienti sunt mai putin afectati de o posibila inrautatire a situatiei economice din Romania, scoringul lor fiind afectat doar de criteriile demografice specifice; ei ar trebui sa reprezinte baza de clienti principala pentru banci in perioada urmatoare, daca acestea vor decide sa reia creditarea pentru clientii persoane fizice.

De la lansarea instrumentului Credit Scoring, peste 370.000 de persoane si-au calculat scoringul online. Dintre acestia, peste 62.000 de persoane au aplicat pentru un credit pe portalul online www.efin.ro.

Despre Efin.ro. Lansat in 2009, portalul financiar www.efin.ro, lider pe piata serviciilor financiare online din Romania, promoveaza produsele si serviciile oferite de institutiile financiare pentru toate categoriile de beneficiari: persoane fizice, IMM-uri, companii. Efin.ro ofera instrumente financiare precum Credit Scoring pentru persoane fizice, RisCo - verificare firme pentru companii, precum si posibilitatea de monitorizare a portofoliului de clienti din punct de vedere al bonitatii financiare, privind comportamentul la plata si juridic.

9.) Romanii se tem de credite. Imprumuturile bancare au scazut cu 24% (21.01.2013) Interesul romanilor pentru credite a scazut cu aproape un sfert. Asta arata statisticile expertilor, care subliniaza ca acest fenomen

era usor de anticipat. Acordarea creditelor aproape ca a stagnat anul trecut. Conditiile de acordare s-au inasprit, iar costurile asociate unui imprumut au crescut in special pentru creditele in lei.

Romanii vor in continuare sa aiba propria locuinta si isi doresc bunuri de mare valoare, dar sunt tot mai reticenti cand vine vorba de un imprumut bancar. 

Oamenii spun ca este periculos sa faci un credit astazi, in conditiile in care dobanzile sunt foarte mari si exista o nesiguranta in ceea ce priveste locurile de munca.

Prudenta romanilor in privinta accesarii creditelor este recunoscuta si de Banca Nationala. "Creditul acordat sectorului privat inregistreaza o incetinire. Creditul in valuta consemneaza o reducere a dinamicii sale”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.17% din credite sunt neperformante

Statisticile arata ca peste 17% din totalul creditelor acordate in Romania sunt neperformante. Mai clar, oamenii nu reusesc sa isi plateasca ratele la timp.

18

Page 19: Evolutia pietei bancare - 01.2013

"Majoritatea si-au zis: lasa ca ne descurcam. Ne aproba banca, perfect, il luam. Acest lasa ca vedem noi, in conditiile in care companiile dau faliment pe banda rulanta, nu este o decizie tocmai corecta”, este opinia Ruxandrei Andrei, analist financiar.

Bancile încearca, de asemenea, sa se protejeze. Cer avans mare celor care vor un împrumut si pun conditii restrictive, ceea ce reduce accesul la credite. Descurajante sunt si dobanzile. Costul efectiv al creditelor imobiliare în lei porneste acum de la 9% pe an, dupa ce în vara anului trecut, cele mai bune oferte afisate de banci porneau de la o dobanda efectiva de 7% pe an.

Singura varianta de credit care a continuat sa mearga bine a fost creditul Prima Casa, pentru ca are dobanzile cele mai mici - de doar 4 %, plus indicele euribor calculat la 3 luni. Doar anul trecut s-au acordat 26.000 de astfel de împrumuturi.  

10.) Bancile sunt goale; nu mai vor romanii credite (21.01.2013) “Nelinistea economica” ii afecteaza pe romanii dornici sa detina o proprietate. Acestia vor in continuare sa aiba propria locuinta si isi

doresc bunuri de mare valoare, dar sunt tot mai reticenti cand vine vorba de un credit. O arata datele BNR si guvernatorul, Mugur Isarescu. Si realitatea din… sucursale. Romanii care vizeaza obtinerea unui imprumut sunt tot mai putini, interesul pentru credite diminuanadu-se cu aproape un sfert. Asta arata statisticile expertilor, care subliniaza ca acest fenomen era usor de anticipat. Acordarea creditelor aproape ca a stagnat anul trecut. Conditiile de acordare s-au inasprit, iar costurile asociate unui imprumut au crescut in special pentru creditele in lei. Mai luam in calcul  nesiguranta zilei de maine, inclusiv a jobului, si avem “tabloul” complet al crizei creditelor.

Prudenta romanilor in privinta accesarii creditelor este recunoscuta si de Banca Nationala. „Creditul acordat sectorului privat inregistreaza o incetinire. Creditul in valuta consemneaza o reducere a dinamicii sale”, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.Statisticile arata ca peste 17% din totalul creditelor acordate in Romania sunt neperformante. Mai clar, oamenii nu reusesc sa isi mai achite imprumuturile contactate in anii de crestere economica.

Au alergat dupa “prea-marire” si acum nu stiu cum sa “cearna neghina de grau”! Vremurile s-au schimbat, iar bancile sunt tot mai goale. Ce-i descurajeaza pe potentialii clienti, care ar mai putea sa incheie un parteneriat cu o banca? Avansul mare impus celor care vor un imprumut , conditii restrictive, ceea ce reduce accesul la imprumuturi. Descurajante sunt si dobanzile. Costul efectiv al creditelor imobiliare in lei porneste acum de la 9% pe an, dupa ce in vara anului trecut, cele mai bune oferte afisate de banci porneau de la o dobanda efectiva de 7% pe an.

Putinii clienti care se mai gasesc merg la banca pentru un card, pentru o casa sau un depozit. Cam acestea au fost si produsele cautate anul trecut de romani. Cardul de credit a rezistat! Imprumutul Prima Casa a rezistat! Si depozitele populatiei au rezistat! Clientii rezista?

11.) Opinia Coface: “Cat timp imprumuturile neperformante vor creste, sa nu ne asteptam la o imbunatatire a creditarii” (23.01.2013)

Tendinta de crestere a creditelor neperformante va continua si in acest an si in 2014, fiind greu de estimat cand acestea vor atinge un maxim, iar atat timp cat imprumuturile problema se vor majora sa nu ne asteptam la o imbunatatire a creditarii, a precizat Constantin Coman, country manager la Coface Romania.

La finele lunii septembrie 2012, rata creditelor neperformante se ridica la 17,34%, cu un nivel similar inregistrat pentru persoane fizice si companii. Totodata, imprumuturile cu intarzieri la plata de peste 90 de zile ale microintreprinderilor totalizau peste 23% la jumatatea anului trecut.

Soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit a scazut in luna noiembrie 2012 cu 0,5% in termeni reali) fata de octombrie 2012, pana la nivelul de 229 miliarde lei. Comparativ cu luna similara din 2011, creditul neguvernamental a inregistrat o scadere de 2,2% in termeni reali.

“E greu de estimat cand creditele neperformante vor atinge un maxim, insa ceea ce se observa este ca tendinta va continua. De asemenea, bancile au devenit reticiente in vanzarea portofolilor de imprumuturi neperformante, in conditiile in care in primele 9-10 luni din 2012 s-a observat o scadere de 20-25% pe vanzarea de creante”, a explicat Coman, la conferinta de Risc de Tara Coface 2013.

19

Page 20: Evolutia pietei bancare - 01.2013

El spune ca in 2013 am putea asista la externalizari de credite corporate din partea bancilor, dupa ce acestea au epuizat toate solutiile de restructurare a imprumuturilor companiilor.

“Bancile ar obtine astfel o eliberare a provizioanelor. Pretul insa nu este pe placul institutiilor de credit, nivelul acestuia fiind la 9-14%”, aratat Coman.

Anul trecut, totalul insolventelor nou deschise au fost de 23.665, in creste cu 10% fata de 2011. Potrivit Coface, numarul real al procedurilor de insolventa nou deschise in 2012 poate varia in jurul a 24.500 de firme, in urcare cu 14-15%.

12.) Cele mai bune dobanzi pentru refinantarea creditelor ipotecare (24.01.2013 Creditele ipotecare acordate persoanelor fizice pentru refinantarea imprumuturilor de la alte banci si-au facut loc in oferta

majoritatii institutiilor de gen. Facilitatile sunt multiple si ele se refera fie la suplimentarea valorii imprumutului initial, fie la obtinerea unor rate lunare mai mici. Am cautat si va prezentam cele mai reduse costuri pentru creditele de refinantare acordate atat in lei, cat si in euro.LEI

7,9% (ROBOR 3 luni + 1,9 %) - este cea mai scazuta dobanda variabila de pe piata refinantarilor ipotecare si imobiliare in lei, fiind acordata de ING Bank la Creditul de refinantare ipotecar cu conditia incheierii asigurarii de viata prin banca. Pentru un imprumut (in echivalent) de 40.000 euro acordat pe 20 ani, DAE este de 8,42%, iar rata lunara, de 1.456 lei. Comisioane: unic - 500 lei, administrare (se aplica la inceput) - 1%, analiza dosar (se aplica la inceput) - 215 lei, evaluare ipoteca (se aplica la inceput) 250-470 lei, asigurare (se aplica lunar) - 0,03%. Caracteristici: avans - 15%, venit lunar minim familie - 270 euro, suma: maxim 900.000 lei, perioada: 36-360 luni, varsta solicitantului: 21-65 ani, grad maxim de indatorare - 60% (in functie de profilul clientului).

8,8% (ROBOR 6 luni + 2,5%) - dobanda aferenta creditului de refinantare ipotecar de la Millennium Bank, in cazul unui indice LTV (loan-to-value) de cel putin 40%, cu virare de venit intr-un cont deschis la banca. Pentru un imprumut (in echivalent) de 40.000 euro acordat pe 20 ani, DAE este de 9,1%, iar rata lunara, de 1.660 lei. Cheltuielile aferente intocmirii dosarului de credit sunt de aproximativ 900 de lei (se aplica la inceput), iar comisionul de analiza este de 1.600 lei. Caracteristici: avans - minim 10% pentru refinantarea altor credite pentru investitii imobiliare acordate inainte de 31 octombrie 2011, indiferent de moneda creditului solicitat, venit net lunar minim pentru imprumutat - 170 de euro (valabil si pentru codebitori), suma acordata: 5.000-300.000 euro (in echivalent), perioada: 36-360 luni, varsta solicitantului: 25-65 ani, grad maxim de indatorare - 70% (in functie de profilul clientului).

9% (ROBOR 6 luni + 2,8%) - dobanda variabila a creditului de refinanțare ipotecar Smart BCR, acordat clienților bancii (celor care au un istoric bancar cu BCR). Pentru un împrumut (în echivalent) de 40.000 euro acordat pe 20 ani, DAE este de 9,5%, iar rata lunara, de 1.670 lei. Comisionul de analiza este 0%, comisionul unic pentru servicii prestate la cererea clienților – 90 de lei, evaluarea ipotecii (se aplica la început) - 300 lei; banca suporta costurile cu onorariul notarului, taxa de înregistrare a ipotecii și extrasul de Carte Funciara de aut-entificare eliberat în regim normal. Caracteristici: suma acordata (în echivalent): 4.500-970.000 euro (daca valoarea creditului reprezinta cel mult 75% din valoarea garanțiilor), perioada maxima - 360 luni.

9% (ROBOR 3 luni + 2,9%) – dobanda variabila pentru Creditul de refinanțare ipotecar cu virare de salariu de la Credit Agricole. Pentru un împrumut (în echivalent) de 40.000 euro, acordat pe 20 ani, DAE este de 9,6%, iar rata lunara, de 1.690 lei. Comisioane: emitere/plata – 70 lei, analiza dosar (se aplica la început) – 445 lei, asigurare (se aplica lunar) - 0,02 %. Caracteristici: avans – minim 20%, venit lunar minim împrumutat - 113 euro, suma: 10.000-1.000.000 euro, perioada: 60-360 luni, varsta solicitantului: 18-65 ani, grad maxim de îndatorare - 62% (în funcție de profilul clientului).

9,5% (ROBOR 3 luni + 3,5%) - dobanda pentru creditul de refinanțare ipotecar de la Banca Romaneasca. Pentru un împrumut (în echivalent) de 40.000 euro acordat pe 20 ani, DAE este de 9,95%, iar rata lunara de 1.700 de lei. Comisioane: unic – 500 lei, adminis-trare (se aplica la început) - 0%, analiza dosar (se aplica la început) – 2.200 lei; banca suporta cheltuielile cu evaluarea și asigurarea imo-bilului pe toata perioada creditului. Caracteristici: venit lunar minim familie - 270 euro, suma: 35.000-1.650.000 lei, perioada: 36-420 luni, varsta solicitantului: 22-70 ani, vechimea la locul actual de munca - 6 luni (minim 1 an calendaristic în același domeniu de activitate pentru solicitanții care obțin venituri din activitați independente sau liberale).Euro

4,09% (EURIBOR 12 luni + 3,5%) - cea mai scazuta dobanda variabila de pe piața refinanțarilor ipotecare și imobiliare în euro, fi-ind acordata de ING Bank la Creditul de refinanțare ipotecar, cu condiția încheierii asigurarii de viața prin banca. Pentru un împrumut de 40.000 euro acordat pe o perioada de 20 ani, DAE este de 4,29%, iar rata lunara, de 262 euro. Comisioane: unic – 118 euro, administrare (se aplica la început) - 1%, analiza dosar (se aplica la început) – 50 euro, evaluare ipoteca (se aplica la început) - 58 euro, asigurare (se aplica lunar) - 0,03%. Caracteristici: avans – 25%, venit lunar minim familie - 406 euro, suma acordata: 3.000-250.000 euro, perioada: 36-360 luni, varsta solicitantului: 21-65 ani, grad maxim de îndatorare - 40% (în funcție de profilul clientului).

5,18% (EURIBOR 3 luni + 5%) - dobanda variabila pentru Alpha Housing Refinance, creditul de refinanțare ipotecar de la Alpha Bank. Clienții care își încaseaza salariul prin banca beneficieaza de o reducere cu 0,25 p.p. a marjei standard. Pentru un împrumut de 40.000 euro acordat pe o perioada de 20 ani, DAE este de 5,3%, iar rata lunara, de 268 euro. Comisioane: unic – 50 euro, administrare cont curent Alpha Access Clasic - 0,5 euro/luna, analiza dosar - 0 euro, comision de transfer – 0 euro, evaluare ipoteca (se aplica la în-ceput) - 100 euro, înscriere în arhiva electronica - 16 euro. Caracteristici: venit lunar minim familie - 406 euro, suma: 5.000-200.000 euro, perioada: 120-420 luni, varsta solicitantului: 21-65 ani, venit net lunar minim împrumutat - 200 euro, vechime la locul actual de munca - 6 luni. Alte condiții: minim 1 an istoric de creditare pentru creditul care se refinanțeaza și nicio întarziere la plata mai mare de 30 zile.

5,34% (se raporteaza la indicele de referința Euribor la 6 luni) - dobanda variabila a creditului de refinanțare acordat prin Kiwi Fi-nance. Pentru un împrumut de 40.000 euro acordat pe o perioada de 20 ani, DAE este de 6,36%, iar rata lunara, de 271,55 euro. Comi-sioane: analiza dosar – 0 euro, administrare lunar - 0,05% (calculat la sold). Se poate finanța pana la 85% din valoarea evaluata a imobilu-lui adus în garanție.  5,38% (EURIBOR 3 luni + 5,2%) - dobanda variabila pentru Creditul de refinanțare ipotecar de la Banca Romaneasca. Pentru un împrumut de 40.000 euro acordat pe o perioada de 20 ani, DAE este de 5,52%, iar rata lunara, de 272 euro. Comisioane: unic – 115 euro, administrare lunar – 0%, analiza dosar - 500 euro, evaluare ipoteca (se aplica la început) - 100 euro, înscriere în arhiva electronica - 16 euro. Caracteristici: venit net lunar minim împrumutat 180 euro (multiplu de 500 lei pentru o familie cu mai mult de 1 membru), suma: 10.000-300.000 euro, perioada: 36-420 luni, varsta solicitantului: 22-70 ani, vechime la locul actual de munca - 6 luni (minim 1 an calen-daristic în același domeniu de activitate pentru solicitanții care obțin venituri din activitați independente sau liberale).  5,6% (EURIBOR 6 luni + 5,25%) – dobanda variabila aferenta creditului de refinanțare ipotecar de la Millennium Bank în cazul unui indice LTV (loan-to-value) de cel puțin 40%, cu virare de venit. Pentru un împrumut de 40.000 euro acordat pe o perioada de 20 ani, DAE este de 5,75%, iar rata lunara, de 277 euro. Comisioane: analiza dosar – 400 euro (se aplica la început), unic – 35 euro, cheltuieli pre-contractuale aferente întocmirii dosarului de credit (se aplica la început) – 200 de euro, asigurare de viața - gratuita (pentru împrumutatul principal și este valabila pe toata durata creditului ipotecar de refinanțare). Caracteristici: avans: minim 40%, venit net lunar minim pentru împrumutat – 170 de euro (valabil și pentru codebitori), suma acordata: 5.000- 300.000 euro, perioada: 36-360 luni, varsta solicitantului: 25-65 ani, grad maxim de îndatorare 70% (în funcție de profilul clientului). 

13.) Creditarea ar putea ramane apatica pentru multi ani (25.01.2013)Criza financiara a generat un proces de retragere a liniilor de finantare externe in toata Europa Centrala si de Est. Bancile romanesti

nu au fost ocolite de acest proces. Daca trendul continua, ne putem astepta la o creditare in ritm de melc pentru multi ani de acum inainte.Sursele de finantare puse la dispozitia subsidiarelor din regiune de catre bancile-mama din vestul Europei continua sa se reduca.

Ultima evaluare efectuata de FMI arata ca procesul s-a incetinit in trimestrul III din 2012, dar banii continua sa paraseasca regiunea.In primele 9 luni din 2012, liniile de finantare s-au redus cu 4,6% din PIB la nivelul Europei Centrale si de Est (excluzand Rusia si

Turcia), reiese din datele publicate de Banca Reglementelor Internationale. Cele mai afectate tari au fost Bulgaria, Croatia, Ungaria,

20

Page 21: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Letonia, Lituania, Slovenia si Serbia, unde resursele externe ale bancilor s-au diminuat cu peste 5% din PIB. Bancile romanesti au fost putin ferite anul trecut, deoarece sursele externe s-au diminuat cu numai 2,5% din PIB.

Conform studiilor FMI, acest proces nu s-a incheiat, iar bancile occidentale vor continua sa-si diminueze expunerea fata de regiunea noastra. Principalul factor care alimenteaza acest proces este cererea redusa de credite pe plan local. Firmele si populatia s-au indatorat in anii de boom economic mai mult decat pot rambursa, astfel ca acum clientii evita sa solicite noi imprumuturi.

Daca bancile romanesti nu conving bancile-mama ca pot acorda noi credite, atunci acestea din urma decid sa le reduca alocarile, mai ales, ca bancile din zona euro au nevoie de bani suplimentari pentru a face fata noilor cerinte de capital.

In aceste conditii, bancile locale sunt fortate sa se orienteze pe piata locala pentru a-si atrage noi resurse. Sursele interne sunt insa limitate si in ciuda eforturilor depuse, bancile central si est-europene nu au reusit sa atraga resurse suplimentare mai mari de 3% din PIB in acest mod, estimeaza FMI.

Daca bancile vor continua sa inlocuiasca sursele de finantare externa cu cele de pe piata locala, analistii FMI considera ca tarile din regiune se pot astepta la o lunga perioada in care creditarea va avansa lent, deoarece depozitele locale nu pot sustine o ritm inalt de crestere a imprumuturilor.

Acest proces s-a resimtit si la noi. Cum sursele de finantare in euro sunt tot mai dificil de procurat, doua banci importante – BCR si ING  - au luat in final decizia sa renunte la creditele in euro pentru populatie, urmand a se concentra pe acordarea de imprumuturi in moneda nationala. Daca aceasta tendinta se generalizeaza, efectul va fi cresterea costului creditelor (deoarece creditele in lei sunt mult mai scumpe decat cele in euro) si reducerea mai departe a cererii de creditare.

2.5. Economii

1.) La cat trebuie sa ajunga leul pentru ca depozitul in euro sa renteze (08.01.2013)Dobanzile la depozitele in lei sunt mai mari decat cele la euro. Face insa acest lucru automat mai atractiva economisirea in lei sau e

mai bine sa ne uitam la depozitele in euro? Dobanzile la depozitele in lei la termen de 6 luni variaza intre 4,4% si 6,9% pe an. La euro, bancile nu platesc mai mult de 4,7%, si dobanzile pleaca de la 2,4% pe an, potrivit unei analize economica.net

Dobanda nominala nu arata, insa, cat de multi bani castigam din economisire in mod real, daca exista un castig. Pentru asta trebuie sa luam in calcul si erodarea valorii banilor prin inflatie. Statisticile oficiale arata ca rata anuala a inflatiei a fost de 4,56% in noiembrie.Asa ca, este nevoie de cel putin o dobanda de 5,43% (daca se adauga impozitul de 16%) doar pentru a ne proteja economiile de inflatie.La cat trebuie sa ajunga leul pentru ca depozitul in euro sa renteze

La un depozit pe 6 luni de 1.000 de euro echivalent in lei la cursul BNR din 31 decembrie 2012 (4.428,7 lei), dobanda neta obtinuta variaza intre 127 de lei si 78 de lei, in functie de banca.

Depozitul de 1.000 de euro, in euro, aduce in 6 luni o dobanda de maximum 19 euro si minimum 6 euro, in functie de banca, adica 84 de lei, respectiv 26 de lei. Ambele exemple sunt prezentate prin scaderea impozitului de 16% catre stat, dar fara eventualele comisioane de cont curent sau retragere la scadenta.

Astfel, se observa lesne ca economia in lei aduce mai multi bani decat cea in euro la un curs constant. Bancile au, in acest moment, o prognoza de curs de 4,4 – 4,75 lei/euro pentru 2013.

Insa, pentru ca cea mai buna oferta in euro sa o egaleze pe cea mai buna in lei, este nevoie ca leul sa se deprecieze la 4,47 unitati pentru un euro in sase luni sau cu doar aproximativ 1%. Vorbim in acest caz de suma totala rezultata din depozit, pentru ca aprecierea/deprecierea euro in fata leului afecteaza intreaga suma economisita – in cazul nostru, 1000 de euro + dobanda neta platita.

Datele BNR privind dobanzile medii arata ca la euro bancile platesc 3,42% pentru depozitele la termen de pana la un an, in timp ce la lei dobanda medie este de 5,63%. Aplicate la exemplul de mai sus, cele doua depozite aduc 14 euro (63 de lei), respectiv 114 lei in 6 luni – suma neta. Euro ar trebui sa ajunga la 4,48 de lei pentru ca oferta in euro sa genereze, in total, aceeasi suma echivalenta in lei ca in cazul ofertei in moneda nationala.

Foarte important este si scopul pentru care faceti depozitul. Daca economiile sunt facute pentru achizitia unei locuinte sau a avansului pentru aceasta la un credit în euro, ori pentru achizitia unui autoturism, atunci depozitul în euro se potriveste foarte bine.Luati în calcul pierderile la conversia valutara

Cand faceti economii în euro trebuie sa luati în calcul modul prin care ajungeti sa faceti conversia valutara. Daca aveti venituri în euro, atunci suma depusa într-un depozit în euro nu mai trebuie schimbata. Daca trebuie, însa, sa schimbati banii din lei în euro, luati în calcul faptul ca veti pierde de doua ori cand faceti schimbul valutar. Prima data cand veti cumpara euro, acestia vor fi mai scumpi fata de cursul BNR, iar apoi, cand îi veti vinde contra lei, bancile/casele de schimb valutar vor plati mai putin. Asa ca este foarte important sa gasiti cea mai buna oferta de schimb valutar.

Indiferent de metoda aleasa pentru economisire, alegeti cu atentie din ofertele bancilor, altfel s-ar putea sa va treziti ca ati luat mai putini bani decat ati depus.

2.) 2013, un an cu dobanzi bune la depozite (08.01.2013)Dobanzile la depozite se vor mentine, anul acesta, la un nivel ridicat, pentru ca bancile au nevoie de lichiditate din piata, dar nu se

vor inregistra cresteri spectaculoase care sa duca la scumpirea creditelor, sunt de parere analistii. “Dobanzile la depozite vor ramane la un nivel bun, deoarece bancile au nevoie sa atraga sume cat mai mari din piata pentru a-si finanta activitatea de creditare”, a precizat Liviu Andrei, director executiv Alliance Finance Broker.

Dobanzi bune la euro, in crestere la lei. “Estimez ca dobanzile la creditele in euro vor ramane la acelasi nivel anul acesta, iar dobanzile la lei ar putea chiar sa urce usor, pe fondul cresterii Robor si a ofertelor promotionale din zona depozitelor, prin care bancile incearca sa atraga lichiditate (deoarece exista o corelatie automata intre pretul la care o banca cumpara lichiditate – dobanzi depozite si cel la care vinde lichiditate – dobanzi credite)”, declara si Irina Chitu, seful Finzoom. 

Cum arata dobanzile in present. Bancile care mentin dobanzile la depozite in lei peste dobanda de politica monetara de 5,25% sunt Alpha Bank, ATE Bank, Piraeus Bank, Marfin Bank, Banca Romaneasca, Bancpost, Volksbank si Banca Comerciala Feroviara. In cazul acestor banci, dobanda la depozitele in lei constituite pe o perioada cuprinsa intre o luna si 12 luni porneste de la 5,25% si ajunge la 7,15%.

3.) 2012 - Anul Depozitelor in LeiO intrebare frecvent intalnita este cea legata de moneda in care ar trebui constituite depozitele la termen. La inceput de an, analistii

FinZoom.ro au calculat care ar fi fost evolutia unui depozit in lei comparativ cu echivalentul sau in euro si in dolari americani pe parcusul anului 2012.

Am presupus ca, in prima zi bancara a anului trecut, au fost constituite trei depozite la termen de 12 luni: un depozit cu suma de 1.000 de EUR, un depozit cu suma de 4.322 RON si un depozit de 1.301 USD (echivalentul la cursul de schimb din 4 ianuarie 2012: 4,3219 EUR/RON si 3,3208 USD/RON).

Cele mai bune dobanzi oferite de banci in acea perioada se plasau in jurul valorilor de 4% pentru EUR, 7% pentru RON si 3% pentru USD.

La scadenta depozitelor, pe 4 ianuarie 2013, soldul celor trei depozite era de 1.033,6 EUR, 4.576 RON si respectiv 1.333,79 USD.

Moneda EUR RON USD

21

Page 22: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Suma depusa 1.000 4.322 1.301

Dobanda 4% 7% 3%

Castig brut (din dobanda) 40 302,54 39,03

Impozit pe dobanda (16%) 6,4 48,41 6,24

Castig net (dupa impozitare) 33,6 254,13 32,79

Total la scadenta 1.033,6 4.576,13 1.333,79

Echivalent in RON 4.573,78 4.576,13 4.537,14

La un curs de schimb de 4,4251, contul depozitului in EUR avea 4.573,78 RON, mai putin cu 2,35 lei fata de suma aferenta depozitului in moneda nationala.

Acelasi rezultat il obtinem si comparand depozitul in RON cu cel in USD. Cursul de schimb afisat de BNR pe 4 ianuarie 2013 a fost de 3,4017. Echivalentul in RON al soldului inregistrat de produsul in dolari americani este de 4.537,14, cu 39 RON mai mic decat soldul depozitului in moneda nationala.

Analizand aceste calcule, raspunsul la intrebare ramane cel dat de Guvernatorul BNR, economisim si ne imprumutam in moneda in care avem veniturile.

Este adevarat ca au existat fluctuatii majore ale cursului de schimb pe parcursul anului si ca ar fi putut exista un castig in masura in care scadenta depozitului ar fi venit intr-una dintre zilele in care s-au inregistrat recordurile de depreciere a leului insa depozitele la termen nu ofera flexibilitatea necesara unor astfel de operatiuni.

Castigul din diferenta de curs valutar intervine in cazul in care economisirea se face pe termen lung, daca posesorii economiilor pot astepta un curs de schimb favorabil, avand in vedere deprecierea lenta, de la an la an a monedei nationale comparativ cu cele doua cele mai puternice monede de referinta ale lumii.

In cazul retragerii banilor inainte de termen, pe langa pierderea dobanzii acumulate (de regula se bonifica dobanda de cont curent care rareori depaseste 0,2% pe an), bancile percep un comision de retragere numerar (0,4 - 0,5%) pentru sumele ridicate inainte de scadenta, comision aplicat intregii sume retrase.

Desi multe banci nu comisioneaza retragerea de numerar in ziua scadentei, exista banci care percep acest comision pentru retragerile efectuate in orice moment asa cum exista si banci care ofera o perioada de pana la 5 zile de la data scadentei in care posesorii depozitelor pot retrage banii fara a fi comisionati.

Un alt comision care poate diminua castigurile obtinute din depozite este comisionul pentru administrarea contului curent. Cu ex-ceptia Raiffeisen Bank, toate bancile din Romania solicita constituirea unui cont curent odata cu crearea depozitului, majoritatea acestor conturi fiind purtatoare de comisioane (deschidere, administrare sau inchidere).

4.) Economiile in lei aduc dobanzi mai mici cu 0,5 procente fata de anul trecut (20.01.2013) Bancile au continuat tentinta de reducere a dobanzilor oferite la depozite pe tot parcursul anului 2012. In prezent, economiile in lei

aduc randamente mai mici cu 0,5 procente. Dobanda medie oferita de banci la un depozit in lei variaza intre 5,3% si 5,6% in functie de scadenta, conform datelor Conso.ro. O dobanda de peste 7% se mai intalneste doar in cazuri izolate sau in cadrul campaniilor promotionale, in timp ce mai putin de 10

banci ofera dobanzi de peste 6,5%, chiar si pentru scadente pe peste 1 an sau atipice. Reducerile vin insa la pachet si cu o intensificare a presiunilor inflationiste. La finalul lui 2012, rata inflatiei a depasit tinta BNR,

ajungand la 4,95% in timp ce pentru 2013 prognoza oficiala este de 3,5%, erodand astfel castigul net al deponentilor. In cazul depozitelor in euro rata dobanzii a fost redusa intr-un ritm mai temperat.

Dobanda medie in prezent variaza intre 2,85% si 3,15%, cu aproximativ 0,2 procente sub nivelul de la finalul anului anterior.

2.6. Carduri

1.) Comertul online revine in prim plan odata cu perioada reducerilor (10.01.2013)Dupa Sarbatori, perioada de reduceri din luna ianuarie 2012 reprezinta una dintre cele mai bune ocazii de cumparaturi, inclusiv pe

internet. Cei care si-au propus sa profite de reducerile magazinelor virtuale pot urma cativa pasi pentru cumparaturi rapide si in siguranta.Magazinele virtuale prezinta beneficii importante care pot fi maximizate atunci cand se au in vedere cateva principii de baza.Prin intermediul comertului online, magazinele internationale devin mult mai usor accesibile. Conform unui studiu recent, comandat de

Comisia Europeana, consumatorii au la dispozitie de 16 ori mai multe optiuni, atunci cand comanda din magazinele virtuale din Europa, decat daca ar cumpara din magazinele locale traditionale.

 ”Cumparaturile virtuale pot fi facute dintr-o multime de magazine, care pot fi localizate din Paris pana in Varsovia, consumatorii beneficiind de aceleasi standarde de siguranta, insa de mult mai mult confort”, mentioneaza Jennifer Rademaker, Senior Vice President in cadrul MasterCard Europe.

In afara de reducerile de sezon, shopping-ul online atrage si printr-o categorie ce exista exclusiv in mediul virtual – in Romania, aproape 100 de site-uri colective activeaza in domeniul ofertelor, cu reduceri.

”Ofertele cu extra discount reprezinta un imbold solid pentru ca romanii sa faca prima tranzactie cu cardul pe internet si incet, incet sa treaca din offline in online”, mentioneaza Gabriel Ghita,  Business Development Manager in cadrul MasterCard Europe.

De altfel, MasterCard a derulat in vara lui 2012 o campanie de sustinere a platilor cu cardul Maestro pe site-urile a 3 astfel de comercianti. Rezultatele s-au vazut aproape imediat iar numarul de vouchere vandute de cei 3 parteneri a urcat de pana la 14 ori.

Odata cu dezvoltarea social media ca un canal complementar comertului online traditional, consumatorii au noi modalitati prin care pot face cumparaturi.

Consumatorii pot citi comentariile unor persoane care au achizitionat produsul respectiv sau pot primi feedback in timp real de la prietenii lor, inainte de a cumpara un produs.

De asemenea, exista multe magazine virtuale care au conturi si pe retelele de social media, astfel incat clientii pot afla imediat noutatile, promotiile sau pot vizualiza poze cu diverse produse.

In ultimul an, shopping-ul pe internet si pe telefonul mobil s-a dezvoltat foarte mult. Pentru numerosi europeni, smartphone-ul a devenit un adevarat partener de cumparaturi: in septembrie 2012, peste 13% dintre posesorii de smartphone au achizitionat bunuri si servicii cu ajutorul dispozitivului.

La baza deciziei de a cumpara un produs trebuie sa sta siguranta tranzactiei. Indiferent de mediu, online sau offline, exista cateva solutii pentru a reduce riscurile. Cardurile bancare pot fi inrolate in sistemul 3D Secure, astfel incat sa existe mai multe filtre de securitate pentru fiecare tranzactie in parte.

2.7. Alte produse si servicii

22

Page 23: Evolutia pietei bancare - 01.2013

1.) Studiu: “Perceptia romanilor fata de conturile curente” (17.01.2012)FinZoom.ro in parteneriat cu Volksbank Romania a realizat un studiu cu privire la perceptia romanilor fata de conturile curente, prin

intermediul unui chestionar online in perioada 23 noiembrie 2012 - 22 decembrie 2012. Studiul a fost realizat pe un esantion de 1.091 respondenti, preponderent din mediul urban (85,43%) din care 25,30% din Bucuresti si 27,50% din orase resedinta de judet.

In ceea ce priveste varsta respondentilor, majoritatea posesorilor de conturi au varsta cuprinsa intre 26 si 55 de ani, cel mai mare procent (35,66%) fiind inregistrat pe segmentul 36 - 45 de ani. Balanta inclina usor in favoarea barbatilor in cazul distributiei respondentilor pe sexe, 50,69% fiind barbati iar 47,39% femei.

Pe langa ponderea importanta a posesorilor de conturi exclusiv in lei (62,24%), peste un sfert dintre respondenti (26,49%) declara ca detin conturi atat in RON cat si in EUR iar alti 2,93% au conturi in lei, euro si dolari americani.

Aproape 40% dintre respondenti declara ca folosesc un cont curent deschis la contractarea unui credit si numai 20% folosesc un cont curent atasat unui cont de economii. Un procent aproape egal (23,83%) de respondenti folosesc un cont curent, altul decat cel in care le sunt virate veniturile, pentru efectuarea de tranzactii.

Asa cum era de asteptat, un procent important al respondentilor (38,59%) are conturi curente principale deschise la initiativa angajatorilor insa aproape un sfert dintre acestia (24.20%) declara ca au ales contul dupa studierea ofertelor de la mai multe banci. Alti 14,67% folosesc ca si cont curent principal un produs deschis odata cu contractarea unui credit si numai 7,33% s-au bazat pe recomandarile prietenilor sau familiei.

Intrebati cum se informeaza asupra costurilor percepute pentru contul lor curent 34,56% dintre cei chestionati prefera site-ul bancii ca principal instrument de informare, 24,93% asteapta telefonul/scrisoarea sau e-mailul de informare de la banca, 24,38% viziteaza o sucursala a bancii, 22,09% verifica costurile din contractul semnat iar 13,11% nu se informeaza cu privire la costuri.

Peste 50% dintre respondenti declara ca folosesc serviciul de internet banking oferit de catre banci in timp ce 40,7% folosesc acest instrument pentru a se informa cu privire la operatiunile derulate prin intermediul contului curent.

La polul opus se afla 39,6% dintre persoanele chestionate, care nu folosesc niciunul dintre serviciile: internet banking, phone banking sau debit direct.

54,90% ar renunta la actualul cont curent in favoarea altuia daca ar primi o oferta mai buna, motiv urmat de majorarea costurilor (17,78%) in timp ce alti 12,56% ar fi motivati de schimbarea angajatorului.

Contul curent a intrat pe nesimtite in viata cotidiana a romanilor fiind principalul instrument utilizat pentru incasarea veniturilor. Cu toate acestea, contul curent este oferit de regula impreuna cu o serie de alte instrumente si servicii. Studiul releva faptul ca respondentii sunt familiaritati intr-o buna masura cu ceea ce presupune un cont curent, incep sa fie la curent cu serviciul de internet banking care beneficiaza de o popularitate in crestere (si datorita eforturilor importante de promovare facute de banci) insa nu cunosc suficient celelate instrumente precum serviciul de mobile banking sau serviciile de debit direct.

In egala masura, aproape un sfert dintre respondenti (24,20%) prefera sa achite facturile lunare pentru utilitati la casieriile furnizorilor in detrimentul instrumentelor oferite de sistemul bancar.

2.) Cateva banci comerciale vor lansa in acest an servicii de plata cu telefonul mobil (22.01.2013) Mai multe banci comerciale din Romania vor lansa in acest an servicii de plata cu telefonul mobil, a declarat pe 22.01.2013

directorul general al Visa Europe pentru Romania, Catalin Cretu."Sunt angajate mai multe discutii deja cu bancile pentru lansarea platilor cu telefonul mobil. Tot ce pot sa va spun este ca sunt

cateva banci care vor lansa platile cu telefonul mobil in acest an. Le lasam pe ele sa anunte la momentul potrivit", a afirmat Cretu.La finalul anului trecut erau 1.300 de terminale cu tehnologie contactless (fara contact) in Romania. Visa estimeaza ca pana la

sfarsitul acestui an se va ajunge la 10.000 de terminale contactless, reprezentand circa 10% din reteaua de comercianti care accepta plata cu cardul, in prezent de 96.000.

Numarul tranzactiilor contactless in Europa s-a majorat de patru ori in 2012 fata de anul precedent si Visa Europe se asteapta ca aceasta crestere sa se mentina si in acest an.

Numarul furnizorilor de servicii de plata mobile contactless din Europa va ajunge la 40 în 2013. Totodata, aproximativ 80 de tipuri de telefoane inteligente vor fi certificate de Visa pentru realizarea de plati contactless pana la sfarsitul acestui an.

2.8. Sistemul bancar

1.) UniCredit: Bancile din Europa de Est vor fi mai profitabile fata de cele din Vest (16.01.2013) Industria bancara din Europa Centrala si de Est continua sa arate o profitabilitate buna si va avea in anii urmatori rezultate peste

cele inregistrate in Europa de Vest, potrivit analistilor grupului bancar italian UniCredit, citati de Bloomberg."Cu un randament al capitalului investit estimat la 10,9% pentru anii 2012-2015, regiunea va inregistra o rata de profitabilitate

atractiva si mai sustenabila decat cea din Europa de Vest", se arata intr-un raport al departamentului de analiza strategica al UniCredit, cea mai mare banca occidentala dupa active din Europa Centrala si de Est.

Autoritatile de reglementare, liderii politici si bancile centrale incearca sa protejeze Europa impotriva contagiunii crizei datoriilor suverane din zona euro. Noi cerinte privind lichiditatea institutiilor de credit occidentale, care controleaza 75% din sistemul bancar din estul Europei, au limitat creditarea necesara pentru finantarea companiilor si populatiei.

Activele bancare totale din regiune au crescut chiar si in timpul crizei declansate de prabusirea Lehman Brothers si in timpul crizei datoriilor din Europa, chiar daca ritmul a fost mai lent, arata studiul, publicat, marti, la Viena. Avansul activelor bancare in intervalul septembrie 2008 - septembrie 2012 a fost de 7,3%, la 2.900 de miliarde de euro.

"Avansul mai lent al activelor totale vine in contextul abordarii mai prudente, deteriorarii calitatii activelor si oportunitatilor limitate de investitii. In plus, raportul dintre imprumuturi si depozite joaca un rol mai important, subliniind necesitatea imbunatatirii structurii de finantare (...)", arata studiul.

Eficienta costurilor si managementul riscului vor ramane factorii determinanti pentru rezultatele bancilor în Europa Centrala si de Est, noteaza analistii UniCredit.

În regiune se pot distinge diferente clare, "cu Turcia si Rusia avand performante peste asteptari, în timp ce profitabilitatea sectoarelor bancare din Balcani si Ucraina este limitata. Calitatea activelor este o sursa de risc, cel putin pana în 2014", se arata în studiu.

2.) Opinia ERSTE: “HSBC si Santander ar putea fi atrase de piata autohtona” (17.01.2013)Andreas Treichl, CEO al Erste Group, actionarul principal al celei mai mari banci din Romania – BCR, considera ca piata autohtona

ar putea deveni atractiva pentru marile institutii de credit datorita potentialului de dezvoltare, dand exemple in acest sens bancile HSBC si Santander.

“Piata romaneasca are potentialul ca odata ce cresterea se reinstaleaza sa atraga atentia unor jucatori foarte mari, specializati pe retail, cum sunt HSBC sau Santander. Pana atunci, noi cei care suntem angajati sa ramanem pe piata trebuie sa continuam constructia unor banci din ce in ce mai bune, cu servicii din ce in ce mai bune, iar pentru Erste digitalizarea bankingului constituie o prioritate”, a precizat Andreas Treichl.

De asemenea, referindu-se la componenta sistemului bancar din tara noastra, seful Erste spune ca vom vedea mai multe banci parasind piata, dar ca exista si posibilitatea venirii unor nume mari.

23

Page 24: Evolutia pietei bancare - 01.2013

3.) DOMENIUL OPERATIONAL

3.1. Credite

1.) Creditele in euro s-au ieftinit mai mult decat cele in lei (08.01.2013) Romanii au luat credite mai ieftine anul trecut. Cel mai mult au scazut costurile imprumuturilor in euro, ceea ce practic a imblanzit

efectele deprecierii leului. Si imprumuturile in lei s-au ieftinit. Specialistii se asteapta ca preturile finantarilor in lei sa se mentina la niveluri similare, iar cele ale impruturilor in euro ar putea creste.

Creditele in euro contractate de populatie s-au ieftinit mai mult decat cele in lei. In noiembrie 2012 dobanzile anuale efective ale finantarilor in moneda unica au ajuns la noi niveluri minime, potrivit Bancii Nationale. Dobanda anuala efectiva la creditele de consum in euro a scazut la 6%, cu 2,7% mai mica decat in urma cu un an. Costul efectiv al finantarilor pentru locuinte s-a redus cu 1,4%, pana la 4,8% Din pacate, finantarile nu vor ramane la fel de ieftine si in viitor.

 "La creditele in euro in mod clar nu vor mai scadea, pentru ca nu mai au de unde, putem sa asistam chiar la o usoara crestere", a spus Gabriel Cretu, broker de credite.  Si creditele in lei s-au ieftinit, dar nu atat de mult precum cele in eruo.  Dobanda anuala efectiva la creditele de consum a scazut la 15,3%, iar la cele ipotecare cu 8,6%. Preturile imprumuturilor in lei ar putea ramane la niveluri similare in acest an.

"Ne asteptam la un an în care, fara pasi gresiti pe care evident nimeni nu si-i doreste în Romania, dobanzile sa se mentina la aceste nivele", a mai spus Cretu.

Din cauza costurilor mai mici romanii prefera finantarile în moneda unica. "Daca vorbim de credite în euro, solicitarile pentru mon-eda europeana au pastrat acelasi ritm doar la creditele garantate, creditele pentru locuint. În ultimul trimestru din 2012 s-a simtit o crestere a cererilor pentru  creditele ipotecare în lei, în special datorita orientarii unor banci spre creditarea exclusiv în moneda locala", a declarat Liviu Andrei, director al unei firma de brokeraj.

În noiembrie 2012, costurile creditelor pentru în lei au crescut cu 0,3 puncte.

2.) Studiu: “Top 5 banci cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale” (15.01.2013) Atentie la ofertele institutiilor financiare atunci cand intentionati sa contractati un credit de nevoi personale. Diferenta dintre

dobanzile anuale efective (DAE) practicate de banci poate fi pana la de trei ori mai mare, de la o institutie, la alta.Astfel, pentru accesarea unui credit de 8.800 de lei (echivalentul a aproximativ 2.000 de euro), contractat pe o perioada de cinci

ani, respectiv 60 de luni, rata lunara va fi cuprinsa intre 284 lei, la Cetelem, si 195 de lei, la Banca Transilvania.Totalul sumei de rambursat institutiei financiare la finalul perioadei va fi cuprinsa intre aproximativ 19.900 si peste 13.300 lei.

Potrivit ofertelor bancare, topul bancilor care practica in prezent cele mai mici dobanzi pentru creditele de nevoi personale, arata ca prima pozitie este ocupata de Banca Transilvania. Aici, DAE este 12,7%, astfel ca rata lunara va fi de 222,4 lei, iar suma totala de plata, la finalul celor 5 ani, de putin peste 13.300 lei.

La ING Bank, dobanda anuala efectiva (DAE) practicata pentru acelasi credit este de 13,06%, astfel ca rata lunara va fi de 217,7 lei, iar suma totala de rambursat, de 13.363 lei.

Urmatoarea banca in topul celor care afiseaza cele mai mici dobanzi. se situeaza Garanti Bank, cu DAE de 14,48%. Rata lunara astfel rezultata va fi de 233,9 lei, iar suma totala de rambursat va fi de 13.692 lei.

La Volksbank, dobanda efectiva pentru acelasi credit este de 14,6%, o rata lunara de 231,1 lei si o suma totala de plata de 13.868 lei. 

O DAE ceva mai mare, de 14,8%, este practicata la creditul de nevoi personale, de OTP Bank. Rata lunara va fi de aproape 232 lei, iar suma totala de rambursat va fi de 13.911 lei.

3.) Prima Casa are fonduri suficiente pentru 2013 (15.01.2013)Programul Prima Casa continua si in 2013 fara sincopele aduse in general de trecerea intr-un nou an bugetar. Inca de la finalul lui

2012, guvernul a alocat un plafon suplimentar de garantii de 200 milioane euro. In timp ce fondurile sunt suficiente, guvernul ar putea modifica radical structura programului.

Prima Casa a intrat in 2013 cu un plafon total al garantiilor ce pot fi acordate de stat de aproximativ 385 milioane euro, respectiv 200 milioane euro fonduri noi si 190 milioane euro plafon reportat din 2012.

Avand in vedere ca garantiile reprezinta doar jumatate din volumul creditelor acordate, bancile inscrise in program pot astfel acorda credite de pana la 780 milioane euro in 2013.

Fondurile sunt suficiente si ar putea sustine programul fara prea mari probleme in 2013. In plus, conform reprezentantilor Fondului de Garantare, plafoanele se redistribui in mod constant intre bancile inscrise, astfel incat niciuna sa nu ramana fara garantii alocate la un moment. Astfel, nu exista riscul ca cererile depuse sa nu poate fi acoperite prin garantii de stat.

Cei care se bazeaza doar pe disponibilitatea sumelor si nu se grabesc cu depunerea dosarelor ar putea sa aiba o surpriza mai putin placuta. In programul de guvernare pe 2013-2016 se precizeaza ca executivul are in vedere schimbarea programului in varianta “Noua Casa”, prin care vor putea fi achizitionate doar imobile nou construite. Acest lucru ar avea un impact puternic asupra evolutiei programului, in conditiile in care, de la debutul din 2009 si pana in prezent doar 28% din imobilele achizitionate sunt construite in ultimii 4 ani. Guvernul nu a dat mai multe detalii asupra schimbarii si nici nu a indicat o data estimativa cand se are in vedere adoptarea modificarii.

Odata cu majorarea plafonului de garantii pentru 2013, au fost adaugate o serie de prevederi legislative ce iau in calcul evitarea unor neplaceri cu care se pot confrunta clientii, dupa obtinerea creditului.

Astfel, daca se constata ca imobilul cumparat de la dezvoltator are vicii ascunse sau in cazul provocarii unor daune asupra locuintei, ca urmare a producerii unui risc asigurat, de natura a o face improprie utilizarii, beneficiarul va putea achizitiona o a doua locuinta in cadrul Programului, cu conditia stingerii creditului contractat initial.

De asemenea, Ministerul Finatelor Publice si banca finantatoare isi pot exprima acordul cu privire la lucrari de interventie sau de extindere asupra imobilului achizitionat, iar acestea trebuie inscrise in cartea funciara.

In cazul rambursarii anticipate a finantarii inainte de expirarea termenului de 5 ani, beneficiarii vor putea instraina locuinta fara probleme.

4.) Cum sunt afectat daca garantez cu ipoteca creditul unei alte persoane (15.01.2013) Singura solutie pentru radierea ipotecii este ca persoana care a garantat cu ipoteca creditul acordat unei alte persoane sa achite ea

insasi creanta (datoria). Apoi se poate indrepta impotriva celui pentru care a garantat cu o actiune in pretentii.Codul civil, atat cel vechi, care a fost abrogat pe 30 septembrie 2011 cat si Codul Civil Nou care a intrat in vigoare pe 1 octombrie

2011, prevede dreptul creditorului care are o garantie ipotecara, sa urmareasca bunul in mana oricui s-ar afla, daca garantul a renuntat expres in curprinsul contractului de ipoteca la beneficiul discutiunii si diviziunii (adica sa ceara creditorului sa urmareasca mai intai bunurile din averea imprumutatului):

Art. 2344 Caracterele juridiceIpoteca este, prin natura ei, accesorie si indivizibila. Ea subzista cat timp exista obligatia pe care o garanteaza si poarta in intregime asupra

24

Page 25: Evolutia pietei bancare - 01.2013

tuturor bunurilor grevate, asupra fiecaruia dintre ele si asupra fiecarei parti din acestea, chiar si in cazurile in care proprietatea este divizibila sau obligatiile sunt divizibile.

Art. 2345 Drepturile creditorului ipotecar(1) Dreptul de ipoteca se mentine asupra bunurilor grevate in orice mana ar trece.(2) Creditorul ipotecar are dreptul de a-si satisface creanta, in conditiile legii, inaintea creditorilor chirografari, precum si inaintea creditorilor de rang inferior.

5.) CREDIT LA TERMEN vs LINIE DE CREDIT (17.01.2013) Orice antreprenor are nevoie la un moment dat de un ajutor financiar pentru a-si derula afacerea. Statistic vorbind, cele mai

utilizate tipuri de finantari bancare sunt linia de credit si creditul la termen. Fiind doua produse fundamental diferite, aplicarea gresita pentru unul dintre aceste tipuri de imprumut poate cauza, mai devreme sau mai tarziu, probleme inevitabile. Practic, creditul se solicita pentru perioade mai lungi (2-6 ani) si pentru un obiectiv precis - de regula investitii, in timp ce o linie de credit se acceseaza pe termen scurt, fiind destinata unor scopuri multiple.Credit la termenAVANTAJE:- Creditul la termen este recomandat pe o perioada mai lunga de timp, pana la maxim 10 ani, fiind destinat in special acoperirii unor

cheltuieli mai mari decat incasarile zilnice ale firmei. Ca atare, el poate fi accesat pentru investitii, pentru finantarea stocurilor de marfa si materii prime, pentru plata datoriilor la buget curente si restante, cea a datoriilor la furnizori, ori pentru refinantarea leasingului sau a altor credite.

- Avantajele utilizarii creditelor pentru activitatea curenta sunt in special legate de imbunatatirea lichiditatii companiei si cresterea puterii de negociere cu furnizorii. Cu alte cuvinte, in loc de a accesa un credit furnizor, puteti apela la un credit bancar care va permite ne-gocierea unor preturi mai bune, odata ce puteti face plata pe loc.

- Desi costurile sunt mai mari decat in cazul unei linii de credit, exista si contracte de creditare cu rata de dobanda fixa. In general, astfel de situatii se pot intalni in cazul imprumuturilor cu o valoare de pana la 1 milion de euro (in echivalent), unde dobanda este in medie de 10% pe an.

- Exista banci care permit doar plata lunara a dobanzii, principalul urmand a fi platit la final. - Odata contractul de credit semnat, bancile nu mai solicita documente suplimentare.DEZAVANTAJE:- Bancile cer intotdeauna o justificare a utilizarii sumelor acordate, mai ales in cazul creditelor pentru stocuri de marfa.- Spre deosebire de linia de credit, imprumutul la termen trebuie utilizat in cel mult 30-60 de zile de la acordare, iar unele banci solicita,

lunar, atat plata dobanzii, cat si a principalului.- Rambursarea incepe imediat si nu difera de la luna la luna, chiar daca ati cheltuit sau nu toti banii.- Fara garantii nu primiti finantare de la nicio institutie de credit. Ca si in cazul liniilor de credit, acestea au o natura diversa: garantie

ipotecara, gaj, cesiune de creanta, cash colateral, scrisoare de garantie bancara.- Pe parcursul derularii finantarii, banca devine automat proprietara colateralul, iar acesta nu mai poate fi utilizat de firma pentru

acoperirea altor nevoi de finantare.- Sunt si banci care nu acorda decat credite cu dobanda variabila. In astfel de cazuri, dobanda care se calculeaza este in functie de RO-

BOR la trei luni, la care se adauga marja si prima de risc. Daca finantarea nu depaseste 1 milion de euro (in echivalent), dobanda me-die este de 9,76%, iar daca suma acordata este mai mare de 1 milion de euro (in echivalent), dobanda medie este ceva mai mica, de 9%.

- Costurile inchiderii creditului sunt mai mari cu 2-7% decat in cazul unei linii de credit.- Pentru acordarea unui credit la termen, institutiile financiare cer un istoric al incasarilor, pentru a vedea daca plata ratelor nu afecteaza

operatiunile afacerii.Linie de creditAVANTAJE:- Marele avantaj al liniei de credit este acela ca va poate finanta deficitul de încasare atunci cand scadenta facturilor la furnizori este mai mica decat scadenta facturilor emise catre clienti. De exemplu, factura de la furnizori are scadenta la 30 de zile, iar încasarea facturilor de la clienti are loc în 45 de zile. Sfatul nostru: stabilirea valorii corecte a liniei de credit se face avand în vedere ciclul operational al activitatii, ple-cand de la 3 indicatori: termenul în care sunt încasate creantele de la clienti; termenul în care sunt vandute stocurile; termenul în care tre-buie platiti furnizorii.- Linia de credit se acorda, de regula, pentru o perioada de 1 an, dar poate fi prelungita în conditiile în care situatia firmei este stabila (în ochii bancii).- De obicei, bancile nu cer justificare la utilizarea finantarii. Puteti achizitiona materiale si materii prime, stocuri de marfa, puteti plati salariile si taxele curente la buget. - De asemenea, poate fi utilizata si pentru refinantarea creditelor pentru nevoi de capital de lucru.- Este avantajoasa si pentru ca platiti doar dobanda, care se calculeaza la suma utilizata zilnic din suma acordata. În acest moment, dobanda medie este de 9,24%. Sfatul nostru: este ideal ca linia de credit sa fie atasata contului curent al firmei si orice încasare sa se con-sidere rambursare de credit.- Pentru sumele neutilizate nu se percepe comision de neutilizare.- Linia de credit este de tip „revolving”, adica orice suma rambursata poate fi utilizata din nou, atat timp cat, în orice moment, valoarea uti-lizata nu depaseste valoarea aprobata a facilitatii.- Poate sa va aduca chiar si profit atunci cand primiti discount la plata pe loc sau cand evitati penalitatile de întarziere. - Nu presupune costuri suplimentare la închiderea contractului, iar daca exista, sunt mult mai mici decat în cazul unui credit.DEZAVANTAJE:- Linia de credit poate dezechilibra foarte usor bilantul firmei, în situatia în care valoarea sa nu este corespunzatoare necesarului real de fi-nantare. Sfatul nostru: în cazul în care afacerea nu este caracterizata printr-un asa zis cash flow friendly, alegeti cealalta solutie de fi-nantare. - Luati în calcul si costurile suplimentare, precum comisionul de acordare si comisionul lunar de administrare si cel de retragere. Cu toate ca dobanda se plateste numai la suma utilizata, bancile pot taxa suplimentar fiecare retragere.- Desi efortul financiar de plata poate fi considerat mai convenabil în cazul liniei de credit, dobanda este variabila, putand fi ajustata în func-tie de rata de referinta. În general, bancile calculeaza dobanda în functie de ROBOR la o luna (ROBOR 1M), la care îsi adauga o marja (în medie de 4%, în acest moment) si o prima de risc. Dupa declansarea crizei, pentru companiile mici prima de risc a urcat la 5-7%, în timp ce pentru firmele de talie mare este în medie de 2%. Astfel, combinatia dintre dobanzile variabile si taxarea fiecarei trageri arata ca liniile de credit sunt mai profitabile pentru banci decat împrumuturile la termen. - Daca întarziati cu plata sau depasiti valoarea liniei de credit acordate, atunci banca va calcula penalitati. Orice întarziere, inclusiv plata minima lunara, poate determina banca sa va retraga linia de credit.- Bancile solicita inevitabil garantii. Acestea pot fi extrem de variate, precum garantia ipotecara, gajul, cesiunea de creanta, biletul la ordin în alb „fara protest” emis de companie si avalizat de actionarul majoritar ori chiar cash-ul colateral. Totodata, institutiile de credit mai pot so-licita si scrisoare de garantie bancara sau scrisoare de garantie emisa de un fond de garantare agreat de banca.- Utilizarea întregii limite va poate aduce în situatia de a transforma linia de credit în împrumut la termen. Daca puteti face fata noului grafic

25

Page 26: Evolutia pietei bancare - 01.2013

de rambursare nu vor fi probleme. În schimb, ele nu vor întarzia sa apara atunci cand încasarile nu vor reusi sa acopere ratele, iar alta fi-nantare suplimentara, din cauza gradului de îndatorare existent, nu mai puteti obtine.

6.) Studiu: “TOP 5 DAE la creditele ipotecare in euro si lei” (17.01.2013)Creditarea in lei ramane un vis pentru multi romani, deoarece este considerabil mai scumpa decat cea in euro. Diferenta dintre

dobanzile anuale efective (DAE) este cu 2,5 puncte procentuale mai mica la un credit ipotecar in euro decat la unul in lei. Din diferenta de dobanda rezulta si o rata lunara mai mica, insa exista si riscuri pe care cei care se imprumuta in moneda europeana si le asuma. Primul pe lista este cursul de schimb urmat de faptul ca indicele de referinta, adica euriborul, este acum la minimul istoric si ar putea sa inceapa sa creasca.

Cand vrei  sa accesezi un credit ipotecar, calculele amanuntite pentru un contract pe 30 de ani, iti dau batai de cap. Creditele in lei sunt clar mai scumpe decat cele in euro. Desi marjele de profit ale bancilor sunt mai mici la lei decat la euro, diferenta de costuri vine din dobanzile la care banca se finanteaza la randul ei.

Euribor se afla la minimul istoric, valoarea sa fiind de 0,2 in timp ce dobanda medie la lei are o valoare de 5,47.Punand un credit langa altul ajungi la concluzia ca doar daca cursul euro trece de 5,6 lei un credit in moneda nationala devine mai

avantajos decat unul in euro.In plus, potrivit Finzoom.ro, dobanda pentru creditele imobiliare in lei a crescut usor la finalul anului trecut, in timp ce in cazul

creditelor in euro a ramas neschimbata. Media dobanzii anuale efective pentru lei era la sfarsitul lunii decembrie de 9,73% in timp ce pentru euro media era de 6,42 la suta.

In momentul de fata, cea mai buna oferta din Romania pentru creditele ipotecare in euro o au cei de la Alpha Bank, in timp ce la ofertele in lei, cei de la ING au “preluat” conducerea, de la CEC Bank. Dobanda pentru creditul in euro este de 5,38 la suta in timp ce la lei aceasta este de 7,89 la suta. Daca anul trecut credeam ca dobanzile se vor alinia, astazi constatam ca nu  avem nici o sansa sa vedem creditele in lei si euro la aceleasi costuri.

TOP 5 banci cu dobanzi efective avantajoase:  

 EXEMPLU: - Potrivit calculelor FINZOOM, in cazul unui credit de 57 de mii de euro, s-ar plati o rata lunara echivalenta cu 1378 lei, in timp ce pentru un credit similar, dar in lei, rata este mai mare cu 380 de lei. Dupa 30 de ani de credit, suma totala de rambursat este cu peste 137 de mii de lei mai mica in cazul monedei europene fata de lei.

7.) Studiu: “Topul bancilor care ofera cele mai avantajoase credite de consum in lei” (21.01.2013) Cea mai mica rata lunara pentru un credit de nevoi personale fara garantii in valoare de 20.000 de lei pe 3 ani pleaca de la 669

de lei, iar cea mai scumpa ajunge la 761 de lei, potrivit datelor portalului financiar finzoom.ro.La o suma de 20.000 de lei (echivalentul a aproximativ 5.000 de euro), imprumutata pe o perioada de 3 ani, la Banca

Transilvania, rata lunara este de 669 de lei, cu o Dobanda Anuala Efectiva (DAE) de 13,24% pe an, suma de rambursat fiind de 24.086 de lei.

In aceleasi conditii, la BRD, rata lunara este de 700 de lei, iar suma totala de rambursat ajunge la 24.046 de lei. Ambele imprumuturi au dobanda fixa. 

La Volksbank, un imprumut de consum acordat in aceleasi conditii are o rata lunara de 674 de lei, iar suma totala de rambursat este de 24.260 de lei, la o DAE de 13,8% pe an. 

Pe urmatorul loc in top se situeaza Garanti Bank, cu o Dobamda Anuala Efectiva (DAE) de 14,19%, o rata de 687,51 lei si cu o sumta totala de rambursat de 24.287 de lei.  

La polul opus se plaseaza ProCredit Bank si Credit Agricole (fost Emporiki). Pentru un credit de 20.000 de lei, contractat pe 3 ani, DAE este de 21,9% pe an, rata lunara  - de 728 de lei, iar suma de rambursat - de 26.610 lei.

Acelasi credit, acordat de Credit Agricole, are o DAE de 24,18%, iar rata lunara este de 761 de lei, in conditiile in care suma totala de rambursat ajunge la 26.966 de lei. 

26

Page 27: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Institutiile de credit acorda insa conditii mai bune clientilor bancii sau celor care isi deschid un cont curent in care sa le fie virate lunar veniturile. Asadar, puteti obtine un credit mai avantajos de la banca la care aveti un depozit sau chiar un credit sau de la banca la care aveti contul de salariu. 

Dobanda anuala efectiva (DAE) medie la creditele noi pentru consum a urcat la 15,6% pe an la sfarsitul lunii noiembrie, în crestere cu aproape un punct procentual fata de nivelul din urma cu sase luni, arata datele Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Comparativ, costul efectiv al unui împrumut de consum în euro este de 6,14% pe an. 

Banca Nationala a Romaniei încearca sa stimuleze creditarea în lei în detrimentul celei în euro, pentru a se evita astfel riscul valutar, însa finantarile în euro raman în continuare mult mai avantajoase. În plus, evolutia cursului din ultima perioada îi va determina pe romani sa se orienteze tot spre creditele în valuta. Leul s-a apreciat semnificativ de la începutul lunii decembrie 2012, ajungand la maximul ultimului an, cotatia publicata pe 18.01.2013 de BNR situandu-se sub pragul de 4,34 lei/euro. 

8.) Studiu: “Profilul clientului conteaza tot mai mult la stabilirea dobanzii la credite” (20.01.2013) Bancile au inceput sa isi particularizeze ofertele in functie de profilul de risc al fiecarui client. Cei care au un istoric de plata bun

beneficiaza din start de costuri mai mici. Mai multe institutii de credit merg pe varianta costurilor diferite in functie de profilul de risc al clientului. Momentan, strategia se aplica

doar la creditele de consum, fara ipoteca. Cei care decid sa depuna o cerere de credit la banca pot afla dinainte daca beneficiaza sau nu de o dobanda mai mica. In general, criteriile de departajare a clientilor tin de istoricul de plata sau de nivelul salariului.

Astfel, la BCR, rata dobanzii se stabileste in functie de istoricul de creditare, comportamentul de plata, vechimea si continuitatea in munca. De asemenea, conteaza si daca respectivul solicitant isi incaseaza sau nu salariul intr-un cont deschis la BCR.

Pentru clientii care se incadreaza in aceste cerinte rata dobanzii incepe de la 13,5% pe an la lei, la creditele de nevoi personale fara ipoteca. Pentru clientii standard, rata dobanzii poate ajunge insa pana la un maxim de 19,9% pe an.

La ING Bank conteaza atat incasarea salariului intr-un cont ING cat si instoricul clientului cu banca. In functie de aceste doua criterii, rata dobanzii poate varia intre 11,06% si 18,06%.

Bancpost ofera dobanzi diferite in functie de istoricul situatia clientului de la Biroul de Credit. Astfel, la creditele de consum in lei dobanda variaza intre 9,5% si 13,9% iar la euro variaza intre 9% si 12%.

Si Credit Agricole are doua oferte de credite de consum in lei, pentru care dobanda variaza in functie de profilul clientului. Diferenta se traduce in 4,5 puncte procentuale in minus la dobanda, reducere pe care o pot obtine clientii cu un profil de risc mai scazut.

La aceasta se mai adauga o reducere de 2 procente pentru incasarea salariului prin banca. Banca nu ofera insa detalii despre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un solicitant pentru a obtine o dobanda mai avantajoasa.

9.) Cat mai costa un credit imobiliar in lei, comparativ cu unul in euro (21.01.2013) Costul efectiv al unui credit imobiliar in lei porneste in prezent de la 9% pe an dupa ce in vara cele mai bune oferte afisate de

banci veneau cu dobanzi efective de circa 7% pe an. Lichiditatea scazuta din piata monetara din ultimele luni a scumpit insa costul finantarii si bancherii s-au vazut nevoiti sa ajusteze in concordanta dobanzile la credite.

La nivelul intregii piete, dobanda efectiva la creditele imobiliare in lei ajungea la 8,6% pe an la sfarsitul lunii noiembrie, potrivit ultimelor date disponibile, dar in ultima luna si jumatate bancile au continuat sa scumpeasca imprumuturile, avand in vedere ca in prezent numai patru institutii de credit mai afiseaza dobanzi efective de o singura cifra, si acestea peste pragul de 9% pe an.

Cresterea dobanzilor la lei si aprecierea leului din ultima perioada fac mai atractive imprumuturile in euro, ale caror dobanzi efective coboara sub 5% pe an.

Costul total al unui credit de 40.000 de euro, pentru care se percepe o rata de sub 200 de euro este de 75.000 de euro, in timp ce pentru un credit de 175.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro), cu o rata ce porneste de la 1.300 de lei (300 euro) costul total este de 480.000 de lei (110.000 de euro). 

Prin urmare un credit in lei este cu aproximativ 50% mai scump decat cel in euro.

10.) Conjunctura favorabila. Achitarea in avans a creditelor, metoda de economisire (21.01.2013) Rambursarea anticipata a creditelor este o buna metoda de a face economii. Iar momentul e cat se poate de prielnic pentru plata

inainte de termen, deoarece leul a prins puteri fata de principalele monede de referinta. In plus, si indiciile dobanzilor in valuta sau in lei au atins minime istorice. Din aceste motive, expertii spun ca acum e cel mai propice context pentru cei care vor sa isi mai reduca din datoriile catre banci.

Rambursarea anticipata partiala a creditului inseamna mai mult decit stingerea unei parti din datoria catre banca. Plata anticipata duce si la scaderea dobanzilor.

In ultima luna, leul s-a apreciat pe toate fronturile: fata de euro, de dolar si de francul elvetian. Asta poate inseamna o reducere a ratelor pentru cei care au credite in valuta. Alternativ, clientii pot opta pentru pastrarea valorii nominale a ratei, ca sa scape de credit mai devreme.

"Daca tendinta se va inversa din nou si leul se va deprecia, pentru cei cu credite in valuta devine tot mai interesant sa plateasca mai repede aceste credite si sa iasa din contractele respective, mai ales daca si dobanzile la credite sunt mari”, este de parere analistul economic Dragos Cabat.

Conform legii, dreptul clientului de a rambursa anticipat nu poate fi conditionat de plata unei anumite sume minime, sau de un anumit numar de rate. Iar bancile nu pot percepe comisioane mai mari de 1% pentru rambursarile anticipate. Acest comision este oricum permis numai pentru creditul cu dobanda fixa.

„Pentru a obtine maximum de economii prin metoda aceasta de rambursare în avans, as recomanda ca întotdeauna sa se mentina rata lunara standard si sa scadem perioada de rambursare”, este sfatul Ruxandrei Andrei.

O data cu perioada de rambursare, scade si numarul ratelor care poarta dobanzi. De exemplu, daca dintr-un credit pe 30 de ani puteti rambursa cate 50 de euro în plus în fiecare luna, dupa cinci ani durata de rambursare scade cu 57 de luni. Suma totala economisita astfel în acei cinci ani este de 8.000 de euro, cat costa, de exemplu, un autoturism nou-nout.  

11.) Sfaturi pentru clienti: Cat castigi din rambursarea anticipate (21.01.2013)Ce ai putea face in aceste zile cu un “euro bun”? Sa platesti rata la credit. Anticipat. Daca ai aceasta sansa, nu o rata, leul isi va

pierde din putere, in curand. Si ai de ce sa te bucuri: iesi in castig de doua ori: rambursarea anticipata a creditului este o buna metoda de a face economii, iar schimul valutar, in cazul unui credit in alte monede, te va costa mai putin. Trebuie sa stii ca rambursarea anticipata partiala a creditului inseamna mai mult decat stingerea unei parti din datoria catre banca. Plata anticipata iti aduce si o scadere a dobanzii.

PONT – Intotdeauna mentine rata lunara standard si scade perioada de rambursare, pentru maximum de economisire!Odata cu perioada de rambursare, scade si numarul ratelor care poarta dobanzi. De exemplu, potrivit unui calcul Finzoom, daca dintr-un credit pe 30 de ani puteti rambursa cate 50 de euro in plus in fiecare luna, dupa cinci ani durata de rambursare scade cu 57 de luni. Suma totala economisita astfel in acei cinci ani este de 8.000 de euro, tocmai buni pentru o noua amenajare in casa.

NU UITA: Pentru ca banca sa ia in considerare banii depusi de tine ca si rambursare anticipata, trebuie sa faci o cerere simpla la banca. Altfel, daca ii depui in cont, banca ii percepe ca si plati viitoare din credit.

Conform legii, dreptul clientului de a rambursa anticipat nu poate fi conditionat de plata unei anumite sume minime, sau de un anumit numar de rate. Iar bancile nu pot percepe comisioane mai mari de 1% pentru rambursarile anticipate. Acest comision este oricum permis numai pentru creditul cu dobanda fixa.

27

Page 28: Evolutia pietei bancare - 01.2013

12.) Executarea silita a imobilelor ar trebui interzisa la creditele de valori mici (21.01.2013)Daca in cazul creditelor cu garantie ipotecara, de valoare mare, pierderea imobilului este aproape inevitabila daca imprumutul

acumuleaza restante mai mari de 3 luni, exista si cazuri extreme in care poti ajunge sa pierzi casa pentru o datorie infima. Astfel de situatii ar trebui reglementate, pentru a se evita abuzurile.

Pierderea unui imobil este cea mai grava consecinta a restantelor la credite. Pe langa faptul ca familiile isi pierd locuinta, de multe ori pretul de vanzare nu acopera valoarea datoriei catre banca, in special intr-o piata imobiliara in scadere.

Si mai grav este insa cand locuinta este executata silit pentru credite de valori reduse. Indiferent daca o locuinta este sau nu ipotecata, aceasta poate fi executata silit. Acest lucru se intampla deoarece toate contractele

de credit, indiferent ca sunt sau nu cu ipoteca, presupun garantarea datoriei cu toate bunurile si veniturile clientului. Acest lucru inseamna ca in momentul in care se intra in faza executarii silite, creditorii pot avea pretentii la orice bun al debitorului sau pot solicita poprirea veniturilor.

Spre exemplu, chiar si in cazul in care datoria este de cateva mii de lei, daca doreste, banca are dreptul de a solicita, prin intermediul executarii silite, vanzarea la licitatie a imobilului detinut de client, pentru recuperarea datoriei. Acestea sunt de altfel, si cele mai periculoase cazuri deoarece banca nu mai are atat de interesata de pretul de vanzare. Si atunci cand se obtine o suma derizorie in raport cu valoarea bunului, datoria tot se acopera.

Clientii datorinici au putine cai de atac impotriva executarii silite a bunurilor. O solutie ar fi contestatia executarii, pe diverse motive. Pe parcursul evaluarii contestatiei, executarea silita se suspenda. Clientii pot contesta in instanta alegerea formei de executare atunci cand s-a ales executarea silita a locuintei si nu poprirea veniturilor, pentru sume restante mici.

Contestatia poate fi depusa insa doar prin plata unei cautiuni. Instanta este cea care stabileste care parte are dreptate, iar daca debitorul nu obtine o decizie favorabila va pierde cautiunea depusa si poate plati si despagubiri pentru daune cauzate de intarzierea executarii sau amenzi judiciare, daca se considera ca respectiva cautiune a fost depusa cu rea credinta.

De multe ori insa, bancile prefera sa vanda dosarele restantierilor, in special al celor cu credite de valoare mica, catre recuperatorii de creante in schimbul unui procent din datorie. Procentul este destul de redus, si poate ajunge undeva la 10%. Astfel orice suma recuperata peste acest prag inseamna profit pentru recuperatori. De aceea, in unele situatii debitorii pot negocia cu recupertorii achitarea doar a unei parti din datorie, fara sa fie nevoie sa se ajunga la executare silita.

O alta solutie pentru cei care au restante este sa treaca bunurile din proprietatea personala pe numele unui tert, daca acestea nu sunt ipotecate. Bancile nu pot executa bunurile altor persoane, chiar daca sunt rude de gradul I, dar solutia are si riscuri. In primul rand trebuie gasita o persoana de incredere. In al doilea rand, daca se face act de donatie, creditorii il pot contesta ulterior.

Clientii care se afla in situatia unei executari silite au putine drepturi. In afara de faptul ca evacuarea din locuinta nu se poate face pe parcursul lunilor de iarna, nu exista alte protectii in Codul de procedura civila pentru cei care isi pierd locuinta.

O lege a falimentului personal pare sa fie pusa in “stand-by” de catre autoritati pentru urmatorii ani. La fel si reglementarea activitatii recuperatorilor de creante.

Nu aceeasi este situatia si in alte state europene. Spre exemplu, in Marea Britanie, Oficiul Concurentei (Office for Fair Trading) a solicitat unor banci sa isi revizuiasca comportamentul in privinta garantiilor imobiliare.

Solicitarea a pornit de la cateva situatii in care clientii a 2 banci din grupul RBS s-au trezit cu casele ipotecate automat, chiar si pentru datorii mai mici de 5.000 de lire. Acest lucru este posibil deoarece in Marea Britanie, creditorii pot solicita instantei instituirea ipotecii asupra locuintei unui client, daca acesta inregistreaza restante. Urmatorul pas, daca situatia nu se remediaza, este executarea silita.

Astfel, un credit negarantat se transforma automat in credit garantat, fiind mai putin riscant pentru banci. Clientul nu mai are drepturi depline asupra locuintei si, spre exemplu, nu o mai poate vinde. “Creditorii pot utiliza dreptul de a institui ipoteca dar trebuie sa faca acest lucru tinand cont de principiul proportionalitatii si nu pentru a asigura credite de valoare mica. Atunci cand consideram ca utilizarea acestui drept este incorect sau apasator pentru consumator, intervenim”, au precizat oficialii OFT.

13.) Prima Casa se poate vinde (22.01.2013)Daca esti posesorul unei locuinte achizitionate prin programul Prima Casa, avem sa-ti dam o veste buna: locuinta poate fi vanduta

inainte de expirarea perioadei de 5 ani, daca imprumutul a fost rambursat integral, conform modificarilor aprobate de guvern. Guvernul a aprobat printr-o ordonanta de urgenta, o serie de modificari in cadrul programului. Una dintre ele se refera la ridicarea interdictiei de vanzare, care devine posibila si inainte de expirarea perioadei de 5 ani, daca imprumutul a fost rambursat integral.

PONT: Daca nu esti sigur ca rezisti in acel aparatament 30 de ani si nici nu ai posibilitatea de a face economii pentru a achita imprumutul la banca, mai bine nu iei un credit pe o perioada atat de lunga.  Insa, o alta persoana din familie te poate ajuta sa-l achiti anticipat, printr-un credit, daca este nevoie.

Ridicarea interdictiei se poate realiza doar daca imprumutul este rambursat din economiile clientului. Utilizarea unui credit de refinantare pentru a plati anticipat creditul Prima Casa NU este posibila.

14.) Prima Casa: Credit in lei sau in euro (21.01.2013)Prima Casa ramane cel mai interesant credit pentru clientii dornici de achizitia unei case. Insa, cand vine vorba despre a decide

banca si moneda de imprumut, clientii au multe dileme. O prima parere apare atunci cand se uita la diferentele de dobanda. Creditul in lei este mult promovat, iar cea mai mare banca, BCR, ofera doar un credit in moneda nationala. Daca in cazul marjei fixe de dobanda aplicata de banca, avantajul este de partea imprumutului in lei, 2.5% fata de 4% la euro, dobanda totala care cuprinde si indicele Robor sau Euribor la 3 luni, este mult mai mica la euro.

Dobanda mult mai mica pentru euro este data de valoarea indicelui Euribor la 3 luni, care in cursul anului trecut a coborat la cele mai mici valori istorice, sub pragul de 0.20%, in timp ce Robor la 3 luni a trecut de 6 procente. Astfel, diferenta de 1.5% dintre cele doua marje este depasita de cele 6 procente diferenta dintre indici, potrivit unei analize Moneycenter.

Pentru un credit Prima Casa in euro cu o valoare de 57.000 euro accesat pe o perioada de 30 de ani, dobanda este de 4.19%, iar dobanda DAE pleaca de la 4.50%. Cu o rata lunara de 276 euro pe luna, pe parcursul celor 30 de ani vom plati bancii 101.975 euro, aproape dublu fata de suma imprumutata.

In cazul in care locuinta are valoarea de 60.000 euro, cu avans de 5%, avem nevoie de un imprumut in valoare de 247.000 lei cu o dobanda DAE de la 8.5%. Rata lunara este de 1800 lei, iar suma de rambursat bancii ajunge la 660.800 lei.

Daca alegem un credit in lei, scapam de grija cursului de schimb valutar, in schimb costurile imprumutului sunt mult mai ridicate. In plus, si veniturile necesare pentru accesarea unui credit in lei sunt mai mari.

Venitul net pentru a accesa creditul in euro este de minim 2500 lei, pentru un grad de indatorare de 50%, in timp ce pentru a accesa imprumutul in lei, venitul net ar trebui sa fie de cel putin 3800 lei. In aceste conditii, pentru a obtine un credit cu o valoare mai mare, euro bate in continuare moneda nationala.

Chiar daca bancile incearca sa ne convinga sa apelam la credite in lei, diferenta de costuri dintre ele explica tendinta romanilor de a se imprumuta inca in euro.

Cei care aleg un credit in euro platesc mai putin cu peste 50.000 euro, pe toata durata imprumutului, fata de cei care au ales varianta in lei. Nu trebuie sa uitam insa ca valoarea Euribor, care acum se afla ma valori minime de unde nu prea mai are unde sa scada, ar putea sa creasca in viitor, si astfel diferenta de dobanda dintre cele variante sa fie mai mica.

15.) Studiu: “Cele mai bune dobanzi pentru refinantarea creditelor ipotecare” (24.01.2013

28

Page 29: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Creditele ipotecare acordate persoanelor fizice pentru refinantarea imprumuturilor de la alte banci si-au facut loc in oferta majoritatii institutiilor de gen. Facilitatile sunt multiple si ele se refera fie la suplimentarea valorii imprumutului initial, fie la obtinerea unor rate lunare mai mici. Am cautat si va prezentam cele mai reduse costuri pentru creditele de refinantare acordate atat in lei, cat si in euro.LEI

7,9% (ROBOR 3 luni + 1,9 %) - este cea mai scazuta dobanda variabila de pe piata refinantarilor ipotecare si imobiliare in lei, fiind acordata de ING Bank la Creditul de refinantare ipotecar cu conditia incheierii asigurarii de viata prin banca. Pentru un imprumut (in echivalent) de 40.000 euro acordat pe 20 ani, DAE este de 8,42%, iar rata lunara, de 1.456 lei. Comisioane: unic - 500 lei, administrare (se aplica la inceput) - 1%, analiza dosar (se aplica la inceput) - 215 lei, evaluare ipoteca (se aplica la inceput) 250-470 lei, asigurare (se aplica lunar) - 0,03%. Caracteristici: avans - 15%, venit lunar minim familie - 270 euro, suma: maxim 900.000 lei, perioada: 36-360 luni, varsta solicitantului: 21-65 ani, grad maxim de indatorare - 60% (in functie de profilul clientului).

8,8% (ROBOR 6 luni + 2,5%) - dobanda aferenta creditului de refinantare ipotecar de la Millennium Bank, in cazul unui indice LTV (loan-to-value) de cel putin 40%, cu virare de venit intr-un cont deschis la banca. Pentru un imprumut (in echivalent) de 40.000 euro acordat pe 20 ani, DAE este de 9,1%, iar rata lunara, de 1.660 lei. Cheltuielile aferente intocmirii dosarului de credit sunt de aproximativ 900 de lei (se aplica la inceput), iar comisionul de analiza este de 1.600 lei. Caracteristici: avans - minim 10% pentru refinantarea altor credite pentru investitii imobiliare acordate inainte de 31 octombrie 2011, indiferent de moneda creditului solicitat, venit net lunar minim pentru imprumutat - 170 de euro (valabil si pentru codebitori), suma acordata: 5.000-300.000 euro (in echivalent), perioada: 36-360 luni, varsta solicitantului: 25-65 ani, grad maxim de indatorare - 70% (in functie de profilul clientului).

9% (ROBOR 6 luni + 2,8%) - dobanda variabila a creditului de refinanțare ipotecar Smart BCR, acordat clienților bancii (celor care au un istoric bancar cu BCR). Pentru un împrumut (în echivalent) de 40.000 euro acordat pe 20 ani, DAE este de 9,5%, iar rata lunara, de 1.670 lei. Comisionul de analiza este 0%, comisionul unic pentru servicii prestate la cererea clienților – 90 de lei, evaluarea ipotecii (se aplica la început) - 300 lei; banca suporta costurile cu onorariul notarului, taxa de înregistrare a ipotecii și extrasul de Carte Funciara de aut-entificare eliberat în regim normal. Caracteristici: suma acordata (în echivalent): 4.500-970.000 euro (daca valoarea creditului reprezinta cel mult 75% din valoarea garanțiilor), perioada maxima - 360 luni.

9% (ROBOR 3 luni + 2,9%) – dobanda variabila pentru Creditul de refinanțare ipotecar cu virare de salariu de la Credit Agricole. Pentru un împrumut (în echivalent) de 40.000 euro, acordat pe 20 ani, DAE este de 9,6%, iar rata lunara, de 1.690 lei. Comisioane: emitere/plata – 70 lei, analiza dosar (se aplica la început) – 445 lei, asigurare (se aplica lunar) - 0,02 %. Caracteristici: avans – minim 20%, venit lunar minim împrumutat - 113 euro, suma: 10.000-1.000.000 euro, perioada: 60-360 luni, varsta solicitantului: 18-65 ani, grad maxim de îndatorare - 62% (în funcție de profilul clientului).

9,5% (ROBOR 3 luni + 3,5%) - dobanda pentru creditul de refinanțare ipotecar de la Banca Romaneasca. Pentru un împrumut (în echivalent) de 40.000 euro acordat pe 20 ani, DAE este de 9,95%, iar rata lunara de 1.700 de lei. Comisioane: unic – 500 lei, adminis-trare (se aplica la început) - 0%, analiza dosar (se aplica la început) – 2.200 lei; banca suporta cheltuielile cu evaluarea și asigurarea imo-bilului pe toata perioada creditului. Caracteristici: venit lunar minim familie - 270 euro, suma: 35.000-1.650.000 lei, perioada: 36-420 luni, varsta solicitantului: 22-70 ani, vechimea la locul actual de munca - 6 luni (minim 1 an calendaristic în același domeniu de activitate pentru solicitanții care obțin venituri din activitați independente sau liberale).Euro

4,09% (EURIBOR 12 luni + 3,5%) - cea mai scazuta dobanda variabila de pe piața refinanțarilor ipotecare și imobiliare în euro, fi-ind acordata de ING Bank la Creditul de refinanțare ipotecar, cu condiția încheierii asigurarii de viața prin banca. Pentru un împrumut de 40.000 euro acordat pe o perioada de 20 ani, DAE este de 4,29%, iar rata lunara, de 262 euro. Comisioane: unic – 118 euro, administrare (se aplica la început) - 1%, analiza dosar (se aplica la început) – 50 euro, evaluare ipoteca (se aplica la început) - 58 euro, asigurare (se aplica lunar) - 0,03%. Caracteristici: avans – 25%, venit lunar minim familie - 406 euro, suma acordata: 3.000-250.000 euro, perioada: 36-360 luni, varsta solicitantului: 21-65 ani, grad maxim de îndatorare - 40% (în funcție de profilul clientului).

5,18% (EURIBOR 3 luni + 5%) - dobanda variabila pentru Alpha Housing Refinance, creditul de refinanțare ipotecar de la Alpha Bank. Clienții care își încaseaza salariul prin banca beneficieaza de o reducere cu 0,25 p.p. a marjei standard. Pentru un împrumut de 40.000 euro acordat pe o perioada de 20 ani, DAE este de 5,3%, iar rata lunara, de 268 euro. Comisioane: unic – 50 euro, administrare cont curent Alpha Access Clasic - 0,5 euro/luna, analiza dosar - 0 euro, comision de transfer – 0 euro, evaluare ipoteca (se aplica la în-ceput) - 100 euro, înscriere în arhiva electronica - 16 euro. Caracteristici: venit lunar minim familie - 406 euro, suma: 5.000-200.000 euro, perioada: 120-420 luni, varsta solicitantului: 21-65 ani, venit net lunar minim împrumutat - 200 euro, vechime la locul actual de munca - 6 luni. Alte condiții: minim 1 an istoric de creditare pentru creditul care se refinanțeaza și nicio întarziere la plata mai mare de 30 zile.

5,34% (se raporteaza la indicele de referința Euribor la 6 luni) - dobanda variabila a creditului de refinanțare acordat prin Kiwi Fi-nance. Pentru un împrumut de 40.000 euro acordat pe o perioada de 20 ani, DAE este de 6,36%, iar rata lunara, de 271,55 euro. Comi-sioane: analiza dosar – 0 euro, administrare lunar - 0,05% (calculat la sold). Se poate finanța pana la 85% din valoarea evaluata a imobilu-lui adus în garanție.  5,38% (EURIBOR 3 luni + 5,2%) - dobanda variabila pentru Creditul de refinanțare ipotecar de la Banca Romaneasca. Pentru un împrumut de 40.000 euro acordat pe o perioada de 20 ani, DAE este de 5,52%, iar rata lunara, de 272 euro. Comisioane: unic – 115 euro, administrare lunar – 0%, analiza dosar - 500 euro, evaluare ipoteca (se aplica la început) - 100 euro, înscriere în arhiva electronica - 16 euro. Caracteristici: venit net lunar minim împrumutat 180 euro (multiplu de 500 lei pentru o familie cu mai mult de 1 membru), suma: 10.000-300.000 euro, perioada: 36-420 luni, varsta solicitantului: 22-70 ani, vechime la locul actual de munca - 6 luni (minim 1 an calen-daristic în același domeniu de activitate pentru solicitanții care obțin venituri din activitați independente sau liberale).  5,6% (EURIBOR 6 luni + 5,25%) – dobanda variabila aferenta creditului de refinanțare ipotecar de la Millennium Bank în cazul unui indice LTV (loan-to-value) de cel puțin 40%, cu virare de venit. Pentru un împrumut de 40.000 euro acordat pe o perioada de 20 ani, DAE este de 5,75%, iar rata lunara, de 277 euro. Comisioane: analiza dosar – 400 euro (se aplica la început), unic – 35 euro, cheltuieli pre-contractuale aferente întocmirii dosarului de credit (se aplica la început) – 200 de euro, asigurare de viața - gratuita (pentru împrumutatul principal și este valabila pe toata durata creditului ipotecar de refinanțare). Caracteristici: avans: minim 40%, venit net lunar minim pentru împrumutat – 170 de euro (valabil și pentru codebitori), suma acordata: 5.000- 300.000 euro, perioada: 36-360 luni, varsta solicitantului: 25-65 ani, grad maxim de îndatorare 70% (în funcție de profilul clientului). 

16.) Studiu: “Prima luna din an se incheie cu o usoara ieftinire a creditelor de casa in lei” (28.01.2013) Doua banci au operat scaderi de dobanda la creditele imobiliare in lei in luna ianuarie 2013. Reducerile au variat intre 0,4 procente si

0,9 puncte procentuale.BCR a decis sa scada marjele de dobanda cu 0,4 procente atat in cazul creditelor ipotecare cat si in cazul creditului de nevoi

personale cu ipoteca. Astfel, marja peste Robor la 6 luni in cazul creditului ipotecar variaza acum intreb 2,4% si 3,4%, in functie de profilul clientului, si intre 3,4% si 4,4% in cazul creditului de consum cu ipoteca.

O miscare similara a facut si ING Bank unde marja de dobanda a scazut cu 0,4 procente in cazul creditului de consum cu ipoteca, pana la 1,5%, iar la creditul ipotecar s-a redus cu 0,9 procente, pana la 1%.

“Aceasta reducere a dobanzii creditelor in lei subliniaza angajamentul BCR pentru creditarea in moneda nationala”, a declarat Ioana Mihai, Sef Departament Credite Garantate din cadrul BCR.

De altfel, ambele banci au renuntat de curand la acordarea de credite in valuta populatiei, mizand exclusiv pe segmentul creditelor in lei. In conditiile in care creditele in lei raman totusi mai scumpe decat cele in euro, in special pe zona imprumuturilor ipotecare, miscarea de reducere poate fi o incercare de crestere a atractivitatii propriilor oferte.

Principalele caracteristici ale imprumuturilor oferite pot fi regasite in sectiunile Credite imobiliare si Credite de nevoi personale de pe Conso.ro.

29

Page 30: Evolutia pietei bancare - 01.2013

3.2. Economii

1.) Bilantul crizei: Dobanzi real negative, frica de risc si inconsecventa in creditarea persoanelor fizice (11.01.2013) Ultimii cinci ani demonstreaza cat de mult depinde sistemul financiar din Romania de performanta economiei si de 'averea'

populatiei.Dupa ce au atins niveluri de 16% in 2008, dobanzile la depozitele in lei au inceput sa scada intr-un ritm alert pana la sfarsitul

anului 2012, variind in jurul nivelului de 5,5%.  Acest lucru a fost determinat de faptul ca bancile comerciale nu au mai acordat credite pentru persoanele fizice si, in consecinta, nevoia lor de resurse din partea populatiei a scazut. Astfel, in aceasta perioada dobanzile la depozitele in lei au avut valori medii nete real pozitive in 2008 si 2009 si apoi real negative din 2010 pana in 2012 inclusiv.

Este foarte probabil ca si in anul 2013 dobanzile la depozite vor ramane real negative1, in intervalul -0,5% - -1%, atat timp cat bancile comerciale nu reiau cresterea creditarii pentru companii si nu dezgheata creditele de consum pentru populatie, cu atat mai mult cu cat volatilitatea inflatiei in 2013 poate fi ridicata. Asadar, dobanzile nominale la depozite vor fi in medie de 5% pentru anul 2013. In acest context, este foarte posibil ca depozitele populatiei sa scada in lei. Depozitele in valuta vor ramane constante ca volum in anul 2013, daca leul nu se va aprecia puternic fata de euro, ceea ce ar determina o 'fuga' a romanilor catre moneda nationala.

Romanii se orienteaza de regula catre produse de economsire cu o durata de maxim 3 luni, ceea ce spune multe despre increderea lor in volatilitatea inflatiei si cursului de schimb, dar si despre politicile de atragere a economiilor populatiei de catre bancile comerciale din Romania. Bancile au incercat timid incepand cu 2009 sa orienteze atentia deponentilor catre termene de 6 luni si chiar 12 luni prin dobanzi mai ridicate, dar fara mare succes.

Depozite la termen in lei 2008 2009 2010 2011 20121luna 14,77% 9,71% 6,87% 6,31% 5.06%3luni 16,03% 9,94% 7,92% 6,58% 5.44%6luni 14,58% 10,48% 8,00% 7,17% 5.51%12luni 13,04% 11,22% 7,52% 6,85% 5.73%

Depozite la termen in euro 2008 2009 2010 2011 20121luna 5,94% 3,19% 2,94% 3,24% 2.62%3luni 6,66% 3,38% 3,56% 3,35% 2.93%6luni 6,74% 3,78% 4,05% 4,02% 3.15%12luni 5,75% 3,50% 3,37% 3,80% 3.25% 1 Dobanda reala la depozite este calculata ca diferenta dintre valoarea medie anuala a dobanzii la depozitele in lei ajustata cu impozitul pe profitul din taxe (de 16%) si inflatia medie pentru anul respectiv.

In ceea ce priveste procesul de creditare, acesta a fost semnificativ afectat de criza economica. Desi dobanzile la credite au scazut considerabil comparativ cu anii de criza, pana in jurul nivelului de 11% pentru creditele de nevoi personale sau 8% pentru creditele de nevoi personale cu ipoteca, romanii nu se mai inghesuie sa contracteze un imprumut sau, in cele mai multe cazuri, nu pot accesa unul din cauza conditiilor de creditare mult mai restrictive. 

Incepand cu 2009, s-a manifestat mai intai o cadere dramatica a increderii in clientii de retail, reflectata printr-o politica de risc mult mai dura si implicit prin majorarea marjei dintre credite si depozite catre 9% la creditele de nevoi personale si de 5,5% la cele cu garantie ipotecara. Pe fondul scaderii abrupte a volumului de astfel de credite si al trecerii la dobanzile real negative la depozite, marjele au scazut in 2010 la aproximativ 3,5% in medie - dar trebuie precizat ca volumul de credite acordate a fost nesemnificativ fata de anii de dinainte de criza.

Pe masura ce volumul de credite neperformante s-a acumulat, marja intre credite si depozite a crescut si ea la creditele de nevoi personale peste 6,5% si probabil va ramane la aceste valori si in anul 2013, in timp ce la creditele de nevoi personale cu ipoteca estimam o marja fata de dobanda la depozite de 5-6% in 2013, ceea ce se va materializa in dobanzi nominale la credite de aproximativ 11%. In acelasi timp, creditele in valuta vor fi probabil scoase de tot mai multe banci din 'grila' de produse, ca urmare a lipsei de resurse financiare in valuta si noilor norme de creditare.

Nota: In analiza evolutiei dobanzilor pentru anii 2008-2011 s-au utilizat datele furnizate de Banca Nationala a Romaniei in Buletinele Lunare. Dobanzile pentru 2012 au fost calculate ca medie artimetica pe baza ofertelor de credite si depozite pentru persoane fizice afisate pe site-ul www.eFin.ro. eFin.ro monitorizeaza produsele a peste 30 de banci  si institutii financiare nebancare din Romania.Un studiu realizat de analistul economic Dragos Cabat, Managing Partner www.eFin.ro.

Despre Efin.ro. Lansat in 2009, portalul financiar www.efin.ro , lider pe piata serviciilor financiare online din Romania, promoveaza produsele si serviciile oferite de institutiile financiare pentru toate categoriile de beneficiari: persoane fizice, IMM-uri, companii. Efin.ro ofera instrumente financiare precum Credit Scoring pentru persoane fizice, RisCo - verificare firme pentru companii, precum si posibilitatea de monitorizare a portofoliului de clienti din punct de vedere al bonitatii financiare, privind comportamentul la plata si juridic.

2.) Studiu: “Top 10 banci cu dobanzi mari la economiile in euro” (14.01.2013) Pentru o suma de 10.000 de euro, depusa intr-un depozit pe o perioada de trei luni, cu plata dobanzii la scadenta, bancile de pe

piata din Romania ofera o dobanda anuala cuprinsa intre 4,25% si 1,50%, ceea ce se traduce intr-un castig cuprins intre 89,25 si 31,5 euro.Bancile grecesti ATE Bank si Piraeus Bank sunt cele care practica in prezent rata cea mai ridicata a dobanzii, de 4,25% pe an.

Astfel, la maturitatea depozitului, dupa cele trei luni de la depunerea banilor, castigul obtinut va fi de 89,25 de euro. Comisionul de retragere a numerarului in ziua scadentei este de 0% si de 0,5% dupa aceasta data. Rata dobanzii practicata de cele doua banci este identica pentru ca in vara anului trecut ATE Bank a fost preluata de Piraeus Bank. 

Urmatoarea banca clasata in topul celor care ofera cele mai mari dobanzi la euro este Volksbank, cu o rata anuala de 4%, practicata pentru sumele depuse pe trei luni, la finalul carora bonificatia va fi de 84 de euro. Comisionul de retragere a numerarului in ziua scadentei este de 0% si de 0,4%, dupa aceasta data.

OTP Bank afiseaza o dobanda de 3,90% pe an, pentru depozitele constituite la trei luni, astfel ca la finalul perioadei castigul astfel obtinut va fi de 81,90 euro. Și aici, comisionul de retragere a numerarului in ziua scadentei este de 0% si de 0,4%, dupa aceasta data.Alpha Bank, cea mai mare banca cu capital grecesc din Romania, practica o dobanda anuala fixa de 3,75%, astfel ca suma castigata la maturitatea depozitului va fi de 78,75 euro. Comisionul de retragere a numerarului este zero.

In aceleasi conditii, Banca Carpatica ofera o dobanda de 3,5% pe an, astfel ca la finalul perioadei suma primita in plus pentru cei 10.000 de euro va fi de 73,50 euro. Atentie insa la comisionul de retragere a numerarului, pentru ca acesta este zero doar pentru depozitele constituite pentru o perioada mai mare de trei luni, in caz contrar practicandu-se unul de 0,2%.

Acelasi nivel al dobanzii, de 3,5% pe an, este practicat si de Banca Feroviara, prin depozitul Intercity. La maturitatea acestuia, suma castigata este tot de 73,50 euro. Aici, comisionul de retragere este 0% in ziua scadentei, si de 0,5% in rest. 

O rata a dobanzii ceva mai mica, de 3,4% pe an, ofera Bancpost. La maturitatea depozitului, bonificatia va fi de 71,4 euro. Atentie insa la comisionul de retragere a numerarului care este de 0,4%. 

ProCreditBank este urmatoarea banca clasata dupa cele mai mari dobanzi oferite la euro, astfel ca institutia afiseaza o rata anuala de 3,3%. Castigul obtinut in urma depunerii celor 10.000 de euro va fi astfel de 69,3 euro. Banca practica un comision de administrare a contului curent de 0,5 euro. De asemenea, la finalul perioadei, comisionul de retragere va fi de 0% pentru ridicarea banilor in cinci zile de la scadenta si de 0,55% in alte conditii.

30

Page 31: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Marfin Bank are in oferta sa un depozit la termen pentru care afiseaza o dobanda anuala de 3,25%, suma astfel acumulata fiind de 68,25 euro. Comisionul de retragere a numerarului este insa de 0,5% si in ziua scadentei si intr-o alta data. Banca Centrala Europeana (BCE) a decis pe 10.01.2013 sa mențina dobanda de referința la 0,75%, cel mai scazut nivel de la crearea zonei euro. Pe piața din Romania, dobanzile practicate de bancile comerciale pentru depozitele în euro raman unele ridicate. Bancile grecești ocupa primele locuri în topul instituțiilor care ofera cele mai atractive dobanzi, explicația constand în nevoia acestora de lichiditați.

3.) Studiu: “Bancile incep anul cu reduceri de dobanzi la depozite” (14.01.2013) BRD, a doua banca din sistem dupa activele detinute, a redus cu un sfert de punct procentual dobanzile platite la depozitele la

termen in euro cu scadenta de 3, 6 si 12 luni, nivelul bonificatiei ajungand in prezent la un maxim de 3,25% pe an. Dobanda la depozitele in euro cu scadenta la o luna a fost micsorata cu 0,3 puncte, pana la 2,3% pe an.

Turcii de la Garanti au taiat o jumatate de punct din dobanzile la depozitele in euro, acestea fiind cuprinse in prezent intre 2,7% si 2,95% pe an. Cea mai mica dobanda, de 2,7% pe an, este platita la depozitele cu scadenta la o luna, in timp ce sumele economisite pe 3, 6 si noua luni sunt bonificate cu 2,95% pe an.

Garanti a redus cu 0,3 puncte procentuale si dobanzile la depozitele in lei, pana la maxim 5,7% pe an. Garanti era una din putinele banci care mai plateau dobanzi de 6% pe an la depozitele in lei, in conditiile in care multi jucatori de talie mare au coborat cu dobanzile la depozitele standard in lei pe palierul de 4% pe an. Dobanzile la depozitele in lei au scazut constant anul trecut pe fondul lichiditatii satisfacatoare din piata si in conditiile in care creditarea a ramas anemica.

La euro, dobanzile au ramas însa ridicate pentru ca bancherii s-au luptat mai aprig pentru resurse locale în valuta dupa ce au ramas fara sprijinul bancilor-mama din strainatate. Astfel, dobanda medie la depozitele noi în euro ajungea la circa 3,5% pe an în noiembrie anul trecut. Bancherii nu dau deocamdata semne ca vor reduce si dobanzile la credite, în conditiile în care costul finantarii în lei pe piata interbancara se ridica la un nivel ridicat. Dimpotriva, dobanzile la creditele au crescut constant în ultimele luni, doar finantarile în euro devenind usor mai accesibile.

4.) Depozite bancare vs titluri de stat (18.01.2013) Regula de baza in efectuarea oricarei investitii este compararea randamentului asteptat cu riscul asumat. Pentru cei cu un apetit

de risc scazut, cele mai sigure plasamente sunt titlurile de stat si economiile bancare. Care dintre acestea este mai convenabila? Avantajele si dezavantajele fiecaruia dintre cele doua produse pot fi de folos in formarea unei pareri in acest sens.Depozite bancareAVANTAJE:- In cazul in care banca da faliment, deponentul isi recupereaza integral banii. Suma garantata de Fondul de garantare este de pana la 100.000 euro pe deponent si se aplica pentru toate depozitele constituite de o persoana la o singura banca.Sfatul nostru: In cazul in care aveti sume mai mari de acest prag si doriti sa va acoperiti integral riscul de a pierde banii, plasati la mai multe banci sume de pana la 100.000 euro.- Sunt mult mai accesibile persoanelor fizice, spre deosebire de titlurile de stat, unde investitorii trebuie sa manifeste o buna cunoastere a pietei de obligatiuni, detin sume importante pentru investitii si au un orizont investitional aliniat cu scadenta titlurilor in care se doreste inve-stirea.- Bancile pot oferi un bonus de dobanda fata de cea standard, intre 0,25-1 puncte procentuale, daca depozitul este constituit prin inter-mediul serviciului de Internet banking.- Un bonus de dobanda, intre 0,25-0,5 p.p, este acordat si anumitor categorii sociale, precum studentii si pensionarii. Daca depozitul la ter-men este constituit pe baza unei conventii de virare a pensiei sau a salariului, bonusul de dobanda ajunge la 0,5 puncte procentuale.- Nu este impusa plasarea unei sume minime.DEZAVANTAJE:- In cazul in care doriti sa retrageti banii inainte de scadenta veti pierde dobanda acumulata.- Depozitul are o perioada fixa, cuprinsa, in general, intre o luna si 12 luni. Sunt foarte putine banci care au introdus si maturitati mai

lungi, de 2 sau 3 ani.- Dobanzile se impoziteaza cu cota unica de 16%. Cele ale economiilor in euro sunt supuse riscului valutar, iar cele ale economiilor in

lei, riscului inflationist.- Pentru virarea dobanzii, un depozit la termen necesita deschiderea unui cont curent, care este purtator de comisioane de administrare.- Daca incasarea dobanzii nu se face la scadenta, bancile comisioneaza retragerile din contul curent, valoarea comisionului plasandu-se

intre 0,4-0,75% din suma retrasa.- La unele institutii de credit si deschiderea unui cont curent costa, in acest caz clientul avand de platit aproximativ 5 lei.- Tot in cazul unor dobanzi peste media pietei, bancile solicita o suma minima, care poate ajunge si la 4.000 de lei, respectiv 50.000 de

euro.Titluri de statAVANTAJE- Principalul avantaj al acestor active cu venit fix este siguranta oferita din punct de vedere al riscului de default, avand în vedere ca sunt foarte putine cazurile de faliment real al unui stat.- Principalul si dobanda sunt garantate integral de catre stat, în timp ce în cazul depozitelor aceasta suma este limitata la 100.000 de euro.- Beneficiaza de un avantaj fiscal, veniturile obtinute din randamentele aferente nefiind impozitate, indiferent ca titlurile sunt tinute pana la scadenta sau rascumparate înainte.Un exemplu de calcul: Daca intentionam sa investim 10.000 de lei (valoarea standard a unui titlu) într-o emisiune cu scadenta peste o luna, la o valoare de decontat de aproximativ 9.960 de lei, randamentul anualizat este de circa 4,7%. Comparativ, daca aceeasi suma o plasam într-un depozit cu maturitatea de o luna, la o dobanda de 4,25% p.a, randamentul anualizat obtinut este de 3,6% (presupunand ca nu platim comision de deschidere, iar retragerea o facem în ziua scadentei).Sfatul nostru: Pretul creste cand dobanzile pe piata interbancara scad, pentru a conserva randamentul initial sau o valoare apropiata de acesta. De aceea, achizitia acestor instrumente pentru speculatii este recomandata doar în situatiile în care intuiti ca va urma o scadere a dobanzilor (de exemplu cand BNR va relaxa politica monetara).- Pot fi folosite drept garanție reala mobiliara fara deposedare în favoarea unui tert sau a bancii, ceea ce confera un avantaj fata de consti-tuirea garantiei prin depozite colaterale, care presupune indisponibilizarea unor sume de bani.- În cazul titlurilor de stat veti primi dobanda pentru fiecare zi în care le-ati detinut în portofoliu.Sfatul nostru: Daca aveți nevoie de bani înainte de scadenta, puteti sa lichidati doar o parte din titluri, fara a plati penalizare pentru cele ra-mase în portofoliu.- Titlurile pot avea scadente foarte lungi, de pana la 10 ani, spre deosebire de depozite, care rar au maturitati mai mari de 1 an. Daca sunteti interesat de plasamente pe termen lung, pentru care primiti o dobanda anuala (cuponul), atunci titlurile de stat sunt investitia potrivita. În plus, pentru aceste titluri dobanda este, de regula, mai ridicata.- Sunt considerate un refugiu pentru investitori în momentele de corectie pe Bursa.Sfatul nostru: Luati în calcul comisioanele. Cine face de mai multe ori rocada actiuni-titluri de stat s-ar putea sa piarda avantajul oferit de lipsa impozitului pe dobanda fata de un depozit bancar.DEZAVANTAJE- Investitiile în titluri de stat sunt rezervate, în general, celor cu multi bani. În prezent, valoarea unui singur titlu de stat este de 10.000 lei, o suma accesibila pentru putine persoane, iar achizitionarea acestora se poate realiza aproape numai prin intermediul bancilor.

31

Page 32: Evolutia pietei bancare - 01.2013

- Printre cele mai importante riscuri asociate unui titlu de stat se numara riscul de dobanda, riscul valutar si riscul de inflatie.- Disponibilitatea lor este limitata, depinzand de emisiunile Ministerului Finantelor, care emite titluri în functie de necesarul de lichiditati.- Prin rascumparare nu se poate garanta suma investita initial.- Pe piata secundara (piata interbancara sau Bursa), pretul titlului fluctueaza în functie de cerere si oferta. Daca investitorul vrea sa vanda ti-tlul mai devreme, vinde la pretul pietei, care poate fi mai mic sau mare decat pretul de achizitie.- Tranzactiile sunt comisionate. Pentru operațiunile facute pe piata secundara se plateste un comision standard, de 79 de lei (comisionul SaFIR, aferent sistemului de depozitare si decontare a instrumentelor financiare administrat de BNR). Bursa percepe un comision modic de 0,0009%, iar brokerii, unul foarte redus, sub 0,2%.- Pentru operatiunile pe piata primara, adica achiziționarea de titluri de stat la emisiunea lor de catre Ministerul Finanțelor, comisioanele percepute de banci pentru intermedierea tranzactiei difera în functie de suma investita de client: pentru sume de pana la 500.000 de lei, comisionul este, în medie, de 0,5%, pentru sume cuprinse între 500.000 si 2 milioane de lei, 0,3%, iar pentru sume mai mari de 2 milioane de lei, de 0,1%.

Regula de baza în efectuarea oricarei investitii este compararea randamentului asteptat cu riscul asumat. Pentru cei cu un apetit de risc scazut, cele mai sigure plasamente sunt titlurile de stat si economiile bancare. Care este mai convenabila, investitia în titluri de stat sau economisirea la banca? Comparatia randamentelorAnalistii BRD au realizat o comparatie a investitiilor în cele doua produse. Pentru a obtine acelasi castig, depozitele în care ar trebui sa va plasati banii ar trebui sa aiba dobanzi cat mai mari, pentru a compensa impozitarea venitului astfel obtinut.

Scadenta Tip CuponRandamentnet

Echivalentimpozabil *

Nominal Moneda

05/03/2013 obligatiune 8.25 4.50 5.29 10 000 RON

13/03/2013 certificat - 4.55 5.42 10 000 RON

03/04/2013 certificat - 4.60 5.48 10 000 RON

24/04/2013 certificat - 4.65 5.54 10 000 RON

14/05/2013 certificat - 4.70 5.60 10 000 RON

06/11/2013 certificat - 4.75 5.65 10 000 RON

13/11/2013 certificat - 4.80 5.71 10 000 RON

18/12/2013 certificat - 4.85 5.77 10 000 RON

08/01/2014 certificat - 4.90 5.83 10 000 RON

28/07/2014 obligatiune 5.85 5.00 5.86 10 000 RON

26/10/2015 obligatiune 5.80 5.05 5.93 10 000 RON

11/06/2017 obligatiune 6.75 5.10 5.98 10 000 RON

06/05/2014 obligatiune 4.50 2.15 2.52 50 000 EUR

17/06/2016 obl.intl** 5.25 2.50 2.94 1 000 EUR

18/06/2018 obl.intl** 6.50 3.20 3.76 1 000 EUR

07/11/2019 obl.intl** 4.88 3.50 4.11 1 000 EUR

* În cazul obligatiunilor, randamentul echivalent impozabil este echivalentul unui depozit cu capitalizare la data fiecarui cupon si care reinvesteste cupoanele la acelasi randament** Obligatiuni tranzactionate pe pietele externe

5.) Studiu: “Dobanzile la depozitele in valuta, in picaj” (25.01.2013) In conditiile in care anul 2013 se anunta la fel de dificilin plan economic, tot mai multi romani se orienteaza spre diverse

produse oferite de banci pentru a-si asigura banii. Potrivit specialistilor din domeniul bancar, institutiile financiare care vor oferi dobanzi mai mari la depozitele in euro vor fi cele care, in continuare, se axeaza preponderent pe creditarea in valuta. Consultantiile recomanda celor care vor sa obtinamai mult profit decatcel oferit de dobanzile la depozite sa investeascain actiuni la bursa.

Multe banci au scazut deja dobanzile la depozitele in valuta, de la inceputul anului 2013, dupa cresteri substantiale inregistrate anul trecut. "Dobanzile la depozitele in valuta depind foarte mult de necesarul de lichiditati al unei banci. Unele sunt mai vaduvite, altele o duc mai bine. Fundamental, datorita faptului ca mai multe banci din Romania au inceput sa se orienteze strict inspre creditarea in lei, e firesc sa scada dobanzile la depozitele in valuta, intrucat nu au nevoie atat de mare de euro sau de dolari. Pe acelasi argument, institutiile financiare care vor continua sa practice creditarea in euro vor avea automat si dobanzi mai ridicate la produsele de economisire in valuta”, ne-au declarat oficiali ai Bancii Comerciale Romane (BCR).

Mai mult, analistul BCR Eugen Sinca avertizeaza asupra riscului schimbarii monedei in care populatia are constituite economiile, pe motiv ca orice fluctuatie a cursului poate fi inversata pe termen mediu si lung."Depozitele in valuta au crescut in 2012 pe fondul deprecierii leului si a preocuparii populatiei pentru conservarea sumelor economisite. In 2013,avansul depozitelor in valuta ar putea fi mai mic, deoarece anul a debutat deja cu o intarire a leului. Este important ca populatia sa reziste tentatiei de a schimba brusc depozitele din lei in euro si invers,exclusiv pe considerente de curs de schimb, deoarece orice miscare de moment a leului poate fi inversata pe termen mediu si lung”, a firmat EugenSinca.

“Actiunile, atat cele locale cat si cele internationale, pot aduce în 2013 randamente superioare depozitelor bancare. Piata de la Bucuresti, împreuna cu pietele emergente în general si cu cele din Europa de Sud, pot înregistra perioade atractive anul acesta. Cum 2013 aduce provocari majore, între care masurile fiscale ce trebuie adoptate în SUA, redresarea economiei europene si riscurile care pandesc China, e important ca investitorii sa aiba rabdarea de a alege momentul potrivit. Fluctuatiile din pietele de capital pot fi semnificative si pot genera momente cand evaluarile devin mult prea pesimiste, oportunitati pe care investitorul iscusit le poate transforma în randamente re-marcabile”,este de parere Claudiu Cazacu, analist-sef pentru X-Trade Brokers.

Totodata, expertul recomandapersoanelor care vor „liniste”sa opteze pentru depozite la termen în lei în perioadele de „acalmie” economica, iar pentru cele în valuta în vremuri de „furtuna”. „Anul 2013 se prefigureaza chiar mai dinamic decat 2012. Dobanzile la depozite în lei pot depasi 6,5% si par atractive pentru perioada în care leul este cautat de investitori. Diferenta fata de dobanzile la euro si dolari, de 2, respectiv 3 puncte procentuale, nu este însa suficienta pentru a acoperi riscul de depreciere a leului în conditii de turbulente pe plan global. De aceea investitorul care va dori sa îsi optimizeze castigurile va putea alege scadente sub 3 luni în lei pentru perioadele de «lin-iste», optand, însa, pentru depozite în euro sau dolarila primele semne de «furtuna»”,a declarat analistul.

32

Page 33: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Potrivit datelor BNR, depozitele în valuta ale rezidentilor - gospodarii ale populatiei si persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate în lei, au crescut cu 1,6%, pana la nivelul de 71,840 miliarde lei (exprimate în euro, depozitele în valuta s-au majorat cu 2,7%, pana la 10,707 miliarde euro) în luna decembrie fata de luna noiembrie, 2012. Comparativ cu aceeasi luna a anului precedent, depozitele în valuta ale rezidentilor exprimate în lei au crescut cu 14,5% (exprimate în euro, depozitele în valuta ale rezidentilor s-au majorat cu 11,7%). Depozitele în valuta ale gospodariilor populatiei exprimate în lei au crescut cu 16,7% (exprimate în euro, depozitele în valuta ale gospodariilor populatiei au crescut cu 13,8%), iar depozitele în valuta ale persoanelor juridice (societati nefi-nanciare si institutii financiare nemonetare) exprimate în lei s-au majorat cu 10,5% (exprimate în euro, depozitele în valuta ale rezidentilor persoane juridice au crescut cu 7,7%).

Din cauza ca bancile cu capital grecesc înca mai acordacredite în valuta, acestea oferasi cele mai mari dobanzi la depozitele în moneda straina. Astfel,în cazul în care o persoana fizica doreste sa faca un depozit de 10.000 de euro, pe o perioada de trei luni, cu plata dobanzii la scadenta, bancile cu capital elen din Romania platesc o dobanda anuala cuprinsa între 4,25% si 1,50%, ceea ce se traduce într-un castig cuprins între 90 si 30 euro.• OTP Bank opereaza o dobanda de 3,90% pe an pentru depoziteleîn euroconstituite la trei luni, astfel ca la finalul perioadei castigul astfel obtinut va fi de 81,90 euro. Si aici, comisionul de retragere a numerarului în ziua scadentei este de 0% si de 0,4%, dupa aceasta data. • Alpha Bank, cea mai mare banca cu capital grecesc din Romania, practica o dobanda de 4%pentru Depozitul Anului de 3 luni, astfel ca-suma castigata la maturitatea depozitului va fi de 78 euro. Comisionul de retragere a numerarului este zero. • Piraeus Bank practica în prezent rata cea mai ridicata a dobanzii, de 4,60% pe an, potrivit efin.ro. Astfel, la finalul celor trei luni de la depunerea depozitului, castigul obtinut va fi de 89,25 de euro. Comisionul de retragere a numerarului în ziua scadentei este de 0% si de 0,5% dupa aceasta data. • Banca Carpatica ofera o dobanda de 3,50% pe an, profitul rezultatla sfarsitul perioadei fiind de 73,50 euro. Atentie însa la comisionul de retragere a numerarului, pentru ca acesta este zero doar pentru depozitele constituite pentru o perioada mai mare de trei luni, în caz contrar practicandu-se unul de 0,2%.• Bancpost ofera o rata a dobanzii mai mica, de 3,4% pe an. Astfel, la finalul perioadei castigul va fi de aproximativ 71 euro. Totusi, banca opereaza si un comision de retragere, de 0,4%. • ProCreditBank afiseaza o rata anuala de 3,3%,iar castigul obtinut în urma depunerii va fi de 69 euro. Banca practica un comision de ad-ministrare a contului curent de 0,5 euro. De asemenea, la finalul perioadei, comisionul de retragere va fi de 0% pentru ridicarea banilor în cinci zile de la scadenta si de 0,55% în alte conditii, potrivit bankingnews.ro. • Marfin Bank ofera un depozit la termen pentru care are o dobanda anuala de 3,25%, suma astfel acumulatafiind de 68 euro. Comisionul de retragere a numerarului este însa de 0,5% si în ziua scadentei si într-o alta data, potrivit site-ului institutiei. Banca                                                                                               Dobanda pe an (depozit în valuta pe trei luni) ATE Bank si Piraeus Bank               4,25%OTP Bank                                        3,90%Alpha Bank                                       4%Banca Carpatica                              3,50%Bancpost                                           3,4%ProCreditBank                                  3,3%Marfin Bank                                      3,25%

6.) In ce moneda economisim in 2013 (25.01.2013) Economisirea a devenit tot mai importanta pentru romani in anii de criza, astfel ca soldul depozitelor persoanelor fizice a crescut

in intervalul decembrie 2008-decembrie 2012 cu 39,34 miliarde lei, atingand nivelul de 122, 21 miliarde lei. Dintre acestea, 74,79 miliarde lei reprezentau depozite in moneda nationala si 47,42 miliarde lei produse de economisire in alta valuta. Potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei , cresterea valorii depozitelor in lei a fost de 42,76%, iar cea a produselor de economisire in valuta de 55,57% in intervalul analizat.

Leul a cunoscut o depreciere constanta in ultimii ani, reprezentand o moneda mai volatila pentru economii decat euro. Insa, de la inceputul acestui an moneda nationala a inregistrat o apreciere considerabila, care depinde insa atat de factori interni (politici, economici) cat si de mediul de afaceri din UE si zona euro. Potrivit unei analize realizate de www.eFin.ro, dobanzile aferente depozitelor in lei vor depasi in medie 6,5% anul acesta si pot deveni atractive in masura in care inflatia va scadea in perioada urmatoare. Pentru un deponent, o dobanda la depozit de 6,5%  asa cum este ea afisata de banca, inseamna de fapt 5,46% dupa plata impozitului pe profitul din dobanda. Cum inflatia estimata de analistii eFin.ro (si apropiate de estimarile BNR) se va situa in primul trimestru la aproximativ 5%, iar in trimestrul doi catre 5,3%, rezulta o dobanda reala la depozitele in lei pozitiva, de sub 0,5% - aceasta in timp ce pe tot parcursul anului 2012, dobanda reala neta la depozitele in lei a fost negativa!

"Anul acesta leul va fi principala moneda de economisire, spre deosebire de 2012 cand populatia a preferat sa constituie depozite in euro, datorita presiunilor de depreciere a leului si instabilitatii politice. Anul acesta ar fi mai rentabile plasamentele in lei datorita dobanzilor aproape duble la depozitele in lei fata de cele in valuta, precum si datorita perspectivelor de intarire a leului fata de monedele forte. Totusi, datorita volatilitatii pietei valutare si gradului ridicat de euroizare al economiei, este recomandabil ca portofoliul de economisire sa fie format si din valuta, iar ponderea acesteia sa varieze in functie de necesitatile de investitii si cheltuieli ale fiecaruia. Astfel euro ar putea fi achizitionat in perioadele cand cursul se situeaza la nivele mai scazute, adica sub nivelul de 4.40 unde am estimat ca se va situa cursul mediu in 2013”, a declarat pentru www.eFin.ro Melania Hancila, economist sef in cadrul Volksbank Romania.

Cei mai multi dintre cei care aleg sa isi deshida un depozit orienteaza catre produse de economisire cu o durata de maxim trei luni, fapt ce reflecta increderea scazuta a acestora in volatilitatea inflatiei si a cursului de schimb, dar si in ceea ce priveste politicile de atragere a economiilor populatiei de catre bancile comerciale din tara. Institutiile financiare au incercat timid incepand cu 2009 sa orienteze atentia deponentilor catre termene de 6 luni si chiar 12 luni prin dobanzi mai ridicate, dar fara mare success.

Cele mai mari dobanzi la depozite sunt disponibile fie in ofertele institutiilor financiare cu capital grecesc, fie in cele ale bancilor care nu au o cota de piata importanta. In cazul bancilor grecesti, perceptia deponentilor este ca acestea sunt mai riscante (desi toate participa la sistemul de garantare al depozitelor din Romania - FGDB sau din tara bancii-mama) si atunci, pentru a atrage depozite de pe piata, acestea sunt nevoite sa plateasca o 'prima de risc'. De altfel, toate bancile considerate 'mici', care nu se pot finanta ieftin de la bancile mama, au un acces limitat pe piata interbancara din Romania si un rating mai slab tras in jos de cel al bancii mama trebuie sa ofere deponentilor un avantaj de pret pentru a se finanta in lei.

Cele mai bune dobanzi la depozitele pe 3 luni in lei:Banca Rata dobanzii Tipul dobanzii Suma minima necesaraPiraeus Bank (Depozit 100 zile) 6,5% Fixa 1.000 leiBank of Cyprus 6,5% Fixa 500 leiATE Bank 6,25% Fixa 100 leiBanca Feroviara 6,2% Fixa 100 leiVolksbank 6% Fixa 50 leiAlpha Bank 6% Fixa 50 lei

33

Page 34: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Cele mai bune dobanzi la depozitele 3 luni in euro: Banca Rata dobanzii Tipul dobanzii Suma minima ecesaraPiraeus Bank (Depozit 100 zile) 4,4% Fixa 250 euroATE Bank 4,25% Fixa 100 euroVolksbank 4% Fixa 10 euroBank of Cyprus 4% Fixa 250 euroAlpha Bank 3,75% Fixa 15 euroBanca Comerciala Feroviara 3,5% Fixa 25 euroO analiza realizata de analistii portalului financiar www.eFin.ro

7.) Studiu: “Bancile ofera bonusuri de dobanda la prelungirea depozitelor” (29.01.2013) Bancile vor sa isi pastreze clientii prin acordarea de bonusuri la prelungirea depozitelor. Clientii pot obtine un plus de dobanda de

peste 1 procent daca nu isi muta banii la alta banca.Clientii care aleg prelungirea depozitelor pe mai multe perioade pot obtine castiguri mai mari decat nivelurile standard oferite. Spre exemplu, BCR ofera un bonus de dobanda cuprins intre 0,25 si 0,75 procente la prelungirea unui depozit pe 3 luni in lei. Oferta

este valabila pana la cea de a treia prelungire automata, nivelul bonusului crescand cu un sfert de procent la fiecare prelungire. Incepand cu cea de a patra prelungire insa dobanda revine la nivelul standard. Depozitul poate fi constituit pana la finele lui februarie, in limita unui plafon prestabilit de 100 de milioane de lei.

Intesa Sanpaolo Bank prezinta un concept similar, permitand tot 3 prelungiri automate pentru un depozit pe 3 luni. Bonusul de dobanda este cuprins in prezent intre 0,75 si 2,25 puncte procentuale in cazul variantei in lei, respective intre 1,25 si 2,25 puncte procentuale in cazul in care se opteaza pentru varianta in euro.

Si UniCredit Tiriac Bank incearca sa-si fidelizeze deponentii, oferind un plus de dobanda de 3 procente la depozitul pe 8 luni, in lei, euro sau dolari. Acesta este oferit insa abia la cea de a doua prelungire automata.

8.) Studiu: “Bancile reduc usor dobanzile la depozite” (30.01.2013) Depozitele bancare incep anul pe fondul unei tendinte de reducere a ratelor dobanzilor, atat la lei, cat si la euro. Aceasta tendinta s-a

manifestat pe tot parcursul anului trecut.Procesul de reducere a dobanzilor este insa unul lent, fara ajustari majore. De exemplu, in cursul lui 2012, dobanzile medii la lei s-

au diminuat in medie cu mai putin de 1 punct procentual, cele mai afectate fiind depozitele pe termene scurte (1 si 3 luni).In acest inceput de an, o serie de banci au operat noi ajustari. Printre acestea se numara BCR, Alpha Bank, Banca Romaneasca

si Piraeus. De la 1 februarie 2012, si Volksbank a anuntat noi reduceri pentru dobanzile in lei si euro, ultima modificare avand loc in luna iunie

2012. In urma acestor modificari, vor mai ramane 2 banci cu dobanzi la depozite in lei pe 1 luna mai mari de 6% (Piraeus si ATE Bank),

potrivit motorului de comparatii pentru depozite la termen oferit de Conso.ro.Clientii au sanse mai mari sa obtina dobanzi de 6% pe an daca aleg un depozit pe o perioada mai lunga, cum ar fi 9 luni sau 1 an.

3.3. Carduri

1.) Studiu: “Cat costa utilizarea cardului pe internet si in strainatate; ce comisioane cer bancile” (15.01.2013) Tot mai multi romani platesc cu cardul de debit pe internet si tot mai multi il utilizeaza in strainatate. Aveti insa grija la costurile cu

comisioanele de retragere si cursul de schimb pentru tranzactiile in alta moneda decat cea a cardului.Tranzactiile pe internet si tranzactiile cu cardul la comercianti sunt lipsite de comisioane. Lucru valabil pentru platile facute in

moneda cardului, pentru ca o tranzactie facuta in alta valuta implica o serie de costuri suplimentare: cursul de schimb nefavorabil si alte comisioane aferente.

Cele mai multe carduri de debit din Romania au moneda contului leul. Orice achizitie in lei, indiferent unde este facuta, la un POS la comercianti sau pe un site de internet scuteste cumparatorul de plata vreunui comision, atata timp cat acesta cumpara in lei.Insa, unul dintre marile avantaje ale platii cu cardul il reprezinta posibilitatea de a cumpara produse si servicii din afara tarii. Pentru un laptop cumparat de pe ebay.com sau amazon.com cu un card in lei, pe langa costurile de livrare, cumparatorul suporta si costul schimbului valutar.

Bancile au mai multe metode prin care fac conversia valutara la decontarea unei plati. De asemenea, este important si sub sigla carui procesator sunt emise cardurile - Visa si MasterCard sunt cei mai mari procesatori din Europa.

Visa are un curs de schimb afisat pe site pe care detinatorul de card il poate utiliza pentru a vedea cat are de platit pentru o tranzactie. Cursul este, insa, unul orientativ. Bancile au insa dreptul sa introduca diferite comisioane, dupa cum spun cei de la Visa.

„Orientativ, cursul este disponibil pe adresa http://www.visaeurope.com/en/cardholders/exchange_rates.aspx însa acesta este supus termenilor si conditiilor oferite de banca emitenta a cardului. Ratele de schimb folosite de Visa pentru efectuarea decontarii sunt puse la dispozitia bancilor emitente/acceptatoare de carduri prin intermediul unor aplicatii. Bancile pot alege sau nu sa aplice comisioane pentru conversia valutara. Astfel, pentru cursul exact, sursa cea mai indicata este banca emitenta a cardului, deoarece acest curs poate fi diferit de la o banca la alta", spun reprezentantii Visa în Romania.

La BCR, de plida, este folosit cursul Visa pentru cardurile Visa, la care se adauga un comision de 2%.În cazul cardurilor MasterCard, schimbul valutar se face în doi pasi: din moneda tranzactiei în moneda de referinta a MasterCard pentru o anumita zona a lumii (la cursul procesatorului), si din moneda de referinta în cea a contului, la cursul BNR, la care se adauga un comision de 2%. Referinta MasterCard este euro pentru Europa si dolarul american pentru restul lumii.

Astfel, daca achizitionati ceva din Europa cu cardul si moneda tranzactiei este euro, referinta va fi euro si schimbul valutar între euro si valuta contului (leul romanesc) se va face la cursul BNR. Daca achizitionati ceva din Europa, dintr-o tara non-euro, din Polonia, de pilda, atunci primul pas este conversia sumei din zloti în euro, si apoi din euro în lei.

La BRD, exista un curs special pentru tranzactiile cu cardul – banca vinde mai scump euro si dolarul american la acest curs fata de cursul de la ghiseu.

În prima faza, se efectuaza un schimb valutar din valuta tranzactiei în valuta de referinta a procesatorului (daca este cazul), apoi din valuta de referinta (euro sau dolarul american) în lei la cursul special al BRD (cu aproximativ 1,3% peste cursul BNR)

În cazul unei tranzactii în lire sterline, yeni japonezi, coroane cehesti etc, se aplica conversia în doua etape.Pentru cardurile Visa emise de Banca Transilvania conversia valutara se face direct la cursul Visa, la care se adauga un

comision de 2% - cotatiile pot fi verificate direct pe site-ul Visa.Pentru cardurile MasterCard, conversia se face în doi pasi, din valuta tranzactiei în valuta de referinta (euro), apoi la decontare

din valuta de referinta în lei, la cursul spot BT (cu aproximativ 0,5% mai mare decat cursul BNR). Se aplica, de asemenea, un comision de 2%.

Exista si cazuri în care bancile se pot raporta la cursul BNR la care adauga un comision. Volksbank, care are în portofoliu doar carduri de debit Visa, se raporteaza la cursul BNR, la care se adauga un comision de 3%. Pentru tranzactiile în alte monede, se utlizeaza cursul Visa + un comision de 2%.

34

Page 35: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Intesa SanPaolo Bank are un comision de 3% peste cursul BNR.Evitati sa scoateti bani de la bancomat în strainatate: este foarte scump. Într-un articol anterior, scriam despre costurile

suplimentare pentru retragerile de numerar de la bancomatele din Romania si despre avantajele platii direct cu cardul. Daca plecati în strainatate, cel mai bine este sa va schimbati suma necesara de bani înca din tara, la un curs favorabil, si în rest sa platiti direct cu cardul.

În afara tarii, plata cu cardul în lei este scutita de comisioane suplimentare, afara de cele de conversie valutara. Însa, retragerile de numerar sunt foarte costisitoare pentru clienti. Cele de la ghiseele bancilor costa mai mult decat cele de la bancomat, asa ca, daca aveti nevoie de cash, utilizati un bancomat.

Comisioanele de retragere pleaca de la 1%, si multe banci au fie o suma minima cu care te taxeaza indiferent de suma retrasa sau o suma suplimentara peste comisionul exprimat în procente.

La BCR, de exemplu, comisionul pentru cardurile de debit de baza este de 0,75% + 4,5 lei pentru retragerile în afara tarii de la bancomate care nu sunt din grupul Erste, si de 0,2% pentru cele din grup.

La BRD, comisionul este de 1,5% + 10 lei, la ING de 1% + 10 lei, în timp ce la Raiffeisen si CEC Bank comisionul este de 1% + 2,5 euro. La Banca Transilvania, comisionul de retragere numerar de la ATM este de 1% + 2,5 lei. UniCredit Tiriac Bank are un comision de 1,5% + 7 lei pentru retragerile din strainiatate cu cardurile Maestro si Visa Electron (redus la 0,2%, min. 0,5 lei pentru retragerile din cadrul grupului).

Pentru cardurile de debit Visa de la Bancpost este perceput un comision de 1% + 2 lei, da nu mai putin de 8 lei pentru retragerile de numerar, într timp ce pentru cardurile de debit MasterCardcomisionul este de 1% + 7 lei dar nu mai putin de 12 lei.

La Volksbank si AlphaBank, comisionul de retragere numerar este de 1%, minimum 4 euro pentru cardurile de debit de baza.La o retragere de 100 de euro de la ATM, comisioanele de utilizare în strainatate (în afara ofertelor speciale de grup) pleaca de la un euro si ajung la 4 euro, în functie de banca. Prin conversia valutara, clientii mai platesc cel putin 3% în plus fata de cursul BNR, astfel ca în lei, costurile suplimentare pentru o retragere de numerar în strainatate ajung la 7% din suma scoasa!

Bancile din Romania ofera clientilor posibilitatea de a achizitiona si carduri în valuta, cu conturi curente în valuta. Cei care calatoresc mult sau cumpara des de pe internet de pe site-urile de afara ar putea sa gaseasca mai ieftin un card în euro sau dolari.

Retragerea de numerar în strainiatate cu un card în valuta are comisioane cel putin egale, daca nu mai mari cu retragerea de numerar utilizand un card în lei.

La BCR, de pilda, comisionul este de 1,5% + 5 euro/dolari pentru cardurile Visa Clasic. La Raiffeisen, comsisionul la cardurile MasterCard este de 1% + 2,5 euro/dolari, iar la Banca Transilvania comisionul de

retragere în strainatate este de 1%, minimum 2 euro.Cardurile în valuta au, de regula, costuri de emitere si de administrare mai mari decat cele în lei. Însa, avantajul este acela ca la

tranzactiile în moneda cardului în valuta, clientul nu mai plateste niciun comision de conversie.La retragerea de numerar de 100 de euro data exemplu mai sus, costurile suplimentare pentru cei cu carduri în euro sunt de 2-

5%, în functie de banca.Însa, trebuie luat în calcul si faptul ca atunci cand puneti bani pe un card în valuta veti suporta niste costuri de conversie valutara

– asta în cazul în care nu aveti venituri în valuta respectiva. Daca, de pilda, ati cumparat euro scump în momentul în care ati pus banii pe card, si la momentul în care ati facut o tranzactie leul este mai puternic, atunci aveti de pierdut din diferenta de curs. Si reciproca este valabila, în sensul ca aveti de castigat daca leul se depreciaza.

2.) Cum se utilizeaza cardul de credit cu rate fara dobanda (14.01.2013) Cardurile de credit, chiar daca sunt oferite in magazin, permit accesul atat la cumparaturi in rate fara dobanda, cat si la o linie de

credit. Cumparaturile in rate fara dobanda sunt disponibile doar la anumiti parteneri agreati. Este recomandat sa nu faceti cumparaturi suplimentare cu card de credit, daca aveti in derulare un credit in rate fara dobanda. In functie de conditiile contractuale, este posibil sa platiti dobanda la creditul initial.

Dupa ati achitat integral ratele, puteti folosi cardul pentru a face noi cumparaturi in rate sau pentru a utiliza linia de credit. Odata emis, cardul are o linie de credit disponibila si poate fi utilizat pentru cumparaturi in orice alt magazin sau pentru retrageri numerar, in schimbul unui comision.

De asemenea, in functie de banca emitenta, cumparaturile suplimentare realizate cu cardul pot fi rambursate tot in rate egale sau se poate sa beneficiati de perioada de gratie.

Astfel, indiferent daca va achitati integral datoria initiala, si chiar daca nu mai utilizati cardul pentru alte operatiuni, acesta continua sa fie activ si presupune cel putin comisioane de administrare.

Daca aceste comisioane se acumuleaza se pot transforma in restante si puteti fi raportata la Biroul de Credit. De aceea, este recomandat sa cititi cu atentie conventia de card de credit si sa vedeti exact care sunt costurile pe care trebuie sa le

suportati, chiar si atunci cand nu folositi cardul. Pe de alta parte, un card expirat nu inseamna incheierea contractului de credit, ci doar faptul ca nu mai puteti utiliza cardul respectiv

pentru noi tranzactii. Bancile reinnoiesc in general automat cardurile iar conditiile de utilizare raman similare. Astfel, daca doriti sa renuntati la card trebuie sa faceti o cerere scrisa in acest sens. 

Daca nu doriti sa renuntati la card, mergeti la o agentie a institutiei financiare pentru a vedea ce s-a intamplat cu noul card.

3.) Trei reguli de aur pentru utilizarea cardului de credit (21.01.2013) Romanii folosesc mai mult ca niciodata cardul de credit, dar oare cati stiu cum sa-l foloseasca? Statisticile arata ca cei mai multi

incalca prima regula: NU scoate bani de la bancomat cu cardul de credit! Care sunt principalele reguli pentru folosirea cardului de credit.Datele BNR arata ca in Romania sunt in circulatie 2,2 milioane de carduri de credit, nivel sub cel de dinainte de criza. Insa,

cardurile existente sunt tot mai folosite. Astfel, in septembrie, detinatorii de carduri de credit au facut un numar record de plati: 7,2 milioane cu o valoare cumulata de 1,1 miliarde de lei.

Regula nr. 1: Nu retrageti bani de la bancomat cu cardul de creditCardul de credit este un produs bancar destinat achizitiilor de produse de la comercianti prin plata la POS sau de pe internet, nu pentru a obtine cash.

Regula nr. 2: Aveti grija la perioada de gratieToate bancile si institutiile financiare nebancare au o perioada de gratie aferenta cardurilor de credit. In perioada de gratie (45 - 60 de zile, in functie de banca), banca nu percepe dobanda pentru creditul folosit daca, pana la sfarsitul acesteia, clientul ramburseaza integral suma folosita si taxele si comisioanele aferente.

Regula nr. 3: Rambursati peste suma minimaPentru imprumuturile cu cardul de credit, bancile impun debitorului returnarea unei sume minime in fiecare luna din suma imprumutata (5-15%) si plata comisioanelor, taxelor si dobanzilor, care se trag primele din banii pusi. Cu cat rambursati mai mult, cu atat aveti de platit in viitor mai putina dobanda la banii imprumutati.

In cazul in care nu rambursati suma minima, banca aplica o dobanda penalizatoare foarte ridicata, de aproximativ doua ori mai mare decat dobanda standard.

Cardurile de credit au o taxa de administrare, anuala sau lunara, mai mare decat cea pentru cardurile de debit, care pleaca de la 10 lei si ajunge la 600 de lei.

Asa ca, daca tot aveti sau vreti sa achizitionati un card de credit e bine sa îl folositi la cumparaturi si sa puneti rapid banii la loc. Bancile acorda o limita de la trei salarii pana la sase salarii lunare. Un alt mare avantaj al cardurilor de credit consta în achizitia unor pro-

35

Page 36: Evolutia pietei bancare - 01.2013

duse în rate fara dobanda, atunci cand IFN sau bancile au promotii cu retailerii. Atentie, ratele lunare sunt distincte de suma minima de ram-bursat si trebuie achitate separat, la termen.

De asemenea, cardurile de credit au diferite beneficii, cum ar fi reducerile la cumparaturile în anumite magazine sau returnarea unei sume din banii cheltuiti.

4.) Visa se va implica in eliminarea comisioanelor abuzive la plata cu cardul (22.01.2013) Clientii carora li se solicita un comision atunci cand doresc sa faca o tranzactie cu cardul pot semnala acest abuz atat catre autoritati

cat si catre Visa.  Visa si-a propus sa se implice in eforturile de eliminare a cazurilor in care anumiti comercianti impun comisioane clientilor care

opteaza pentru plata prin card, indiferent de denumirea pe care o poarta comisioanele respective (de plata prin card, de procesare a datelor etc.).

“Practica este interzisa. Vom interveni imediat daca ni se semnaleaza. Banca acceptatoare poate sa opreasca aceste practici si avem posibilitatea sa actionam direct si imediat impotriva unor asemenea practici”, a precizat Catalin Cretu, director general Visa pentru Romania.

Comisionul zero la tranzactiile cu cardul este strict reglementat printr-o ordonanta de urgenta din 2009. Cu toate acestea, au existat si inca mai exista cazuri in care aceasta regula ar putea sa nu fie respectata, inclusiv in ceea ce priveste plata impozitelor si taxelor cu cardul pe portalul Ghiseul.ro.

Spre exemplu, primariile pot sa solicite contribuabililor, in baza unei hotarari de guvern adoptate in 2010, un comision de pana la 30 lei pentru plata cu cardul a impozitelor si taxelor online.

Aceasta practica ar putea fi eliminata daca proiectul de reglementare publicat la finalul lunii octombrie 2012 pe site-ul Ministerului Comunicatiilor si Societatii Informationale va fi adoptat de guvern.

Conform directorului general Visa pentru Romania, 157 de primarii la nivel national accepta plata cu cardul a taxelor si impozitelor la ghiseu iar 95 dintre acestea accepta si plata online cu cardul.

5.) Studiu: “Ce banci iti dau bani ca sa le fii client sau sa le recomanzi un prieten” (25.01.2013) In urma cu doi-trei ani, strategiile de marketing prin care era vandut un produs bancar nou se limitau la excursii sau chiar premii in

bani, acordate catorva dintre cei care le accesau. Si asta prin tragere la sorti! De mai bine de jumatate de an, competitia a impins bancile comerciale la un nou pas: sistemul "banii inapoi pe card". In dorinta

de a promova plata cu cardul, dar si stimularea consumului (facilitatea valabila initial doar pe cardul de credit), bancile au introdus sistemul de puncte in functie de valoarea cumparaturilor. Desi sistemul de puncte exista de mai multa vreme, acum ofertele au devenit mult mai agresive. Astfel, bonificatiile au ajuns sa reprezinte procente din suma cheltuita pe card (intre 3% si 20%) si sa se acorde si in cazul cardurilor de debit, nu doar la cardurile de credit.

O alta noutate este bonusul in bani (sub forma de vouchere care pot fi cheltuite in anumite magazine sau chiar direct cash) pentru clienti noi adusi bancii.  Daca esti client al Bancii Romanesti, de exemplu, pentru fiecare prieten recomandat bancii care doreste sa acceseze un credit de consum poti incasa 50 de lei, dar nu mai mult de 500 de lei.

La Bancpost, pentru un prieten recomandat care se califica la un credit ipotecar poti sa iei si 1.000 de lei.Totuși, batalia cea mai mare se da pe atragerea de clienți care sa ruleze sigur bani prin banca. Astfel, cele mai multe banci au

totdeauna condiții speciale pentru cei care își încaseaza salariul sau veniturile prin cardurile bancii. De altfel, aceasta este mai mereu condiția esențiala pentru a beneficia de bonusuri de dobanda la depozite sau la credite, sau de reduceri de comisioane la produsele noi promovate de banca.

Pentru rularea unei sume minime lunar, unele banci au ajuns sa ofere chiar bonusuri în bani - pentru cei care își muta conturile de salariu la banca respectiva, gen Millennium Bank) sau pentru cei care opteaza sa își refinanțeze creditele la o anumita banca, cum este cazul Bancpost.

Fidelizarea clienților și atragerea altora noi se face, prin campanii promoționale, dar care au totuși o durata limitata, în general de circa trei luni.

Strategia pentru atragerea de clienti noi se bazeaza pe campanii promotionale la diferite produse, dar si pe lansarea de pachete si produse noi.

6.) Cum sa-ti protejezi cardul de eventuale fraude (31.01.2013) Cei mai multi romani sunt inca reticenti la a plati cu cardul in magazine sau pe internet. Fie ca este vorba despre prea putine

eforturi de informare si educare a consumatorilor, experiente nefericite cu primele plati cu cardul sau pur si simplu o adaptare greoaie a

36

Page 37: Evolutia pietei bancare - 01.2013

noilor tehnologii, in prezent cea mai frecventa operatiune cu cardul din Romania este aceea de a retrage bani de la bancomat in ziua salariului.

Una dintre cele mai importante cauze ale reticentei oamenilor cu privire la platile facute pe internet este cea legata de neincrederea in siguranta platilor online.

In ultimii doi ani, Romania a trecut prin doua valuri de incidente majore pe tema securitatii cardurilor: la sfarsitul lui 2011 dar si in toamna anului trecut. Ambele incidente au fost legate de problemele procesatorului de plati american Euronet. Acesta este suspectat ca ar fi avut o bresa de securitate in propriul sistem, adica a pierdut pur si simplu o parte a bazelor de date ale clientilor bancari.

Asa s-ar fi ajuns in octombrie 2012 ca romanii care au facut plati cu cardurile prin POS-urile Raiffeisen, indiferent la ce banca aveau conturile sau cardurile, au descoperit ca le-au fost retrase de mai multe ori sumele pe care le aveau de platit.

Datele arata ca un roman face in medie doar 14 tranzactii cu cardul pe an, iar valoarea insumata a acestora este in medie de 1.151 de euro.

La polul opus, un finlandez face peste 200 de tranzactii cu cardul pe an, in valoare totala de 10.000 de euro, iar un englez depaseste 12.000 de euro in plati facute prin intermediul cardurilor. Anul trecut au fost raportate mai multe fraude decat in 2011, insa mai putine fata de cate se inregistrau inainte de criza. Statistica spune ca, la fiecare 1.000 de carduri emise in Uniunea Europeana, dispar prin frauda 1.700 de euro.

Jumatate dintre fraudele inregistrate au fost facute prin plati cu cardul la distanta, adica prin internet sau la telefon. Cardurile de credit au fost de patru ori mai fraudate decat cele de debit, adica cele de salariu.

Ceea ce trebuie sa stiti despre platile cu cardul este ca PIN-ul, de exemplu, nu ti-l cere decat bancomatul si POS-ul din magazin. Nici functionarul bancar nu trebuie sa-l stie si nici la o plata pe internet nu este nevoie de PIN. De aceea, indiferent daca esti la banca, la posta, sau la telefon, PIN-ul nu trebuie dat nimanui. Niciunei persoane. Pinul il stii doar tu si sistemul informatic.

La platile pe internet este folosit numarul cardului format din 16 cifre, dar si un cod de control format din trei cifre si care este scris pe spatele cardului. Mai trebuie sa mai stii si data de expirare, precum si numele inscris pe card. Indiferent ca platesti pentru un prieten, iar acesta este cumparatorul de drept, in formularul de pe internet introduci numele inscris pe card.

In cazul celor care folosesc un card care beneficiaza si de 3D Secure activat in prealabil, trebuie introdusa si o parola suplimentara.

Ca si in cazul codului PIN, este esential ca aceste coduri de acces si de securitate sa fie protejate. Intrate pe mana unui hot, acesta poate face plati online dupa bunul plac, fara sa aiba nevoie de card in forma fizica.

7.) Romanii pot sa localizeze bancomatele cu ajutorul telefonului mobil (31.01.2013) Incepand de pe 31.03.2012, romanii pot sa localizeze bancomatele tuturor bancilor din tara direct din telefonul mobil, prin

intermediul aplicatiei Auto.ro powered by Vodafone.Auto.ro a dezvoltat sectiunea ATM in cadrul aplicatiei pentru mobil, posesorii de smartphone putand localiza incepand de astazi

cele mai apropiate bancomate ale tuturor bancilor din Romania, prin indicarea distantei, directiei si sensului de mers. Astfel, romanii vor putea sa gaseasca rapid si usor toate bancomatele din intreaga tara. 

Aplicatia poate fi descarcata gratuit si vine in sprijinul romanilor presati de timp care trebuie sa gaseasca usor un bancomat al unei anumite banci sau orice alt serviciu existent in aplicatie. In doar cateva secunde utilizatorii pot sa afle care este cel mai apropiat bancomat si vor beneficia de indicatii exacte pentru a ajunge cat mai rapid la locatia dorita. 

"Am plecat de la o problema pe care o aveam si noi, fiecare posesor de card, cand ne doream sa gasim cel mai apropiat bancomat, sau bancomatul bancii preferate. Avem convingerea ca serviciul ATM din cadrul aplicatiei este un pas important in cresterea nivelului de confort oferit tuturor romanilor. Necesitatea a fost subliniata si de utilizatori, ceea ce ne confirma inca o data faptul ca romanii constientizeza utilitatea aplicatiei Auto.ro”, a declarat Sergiu Gamureac, Director Executiv Auto.ro. 

Printre principalele servicii auto accesate de peste 135.000 de utilizatori ai aplicatiei Auto.ro se numara: benzinarii, vulcanizari, spalatorii, service-uri, taxi-uri, asistenta rutiera, parcari, pensiuni si bancomate.- Despre aplicatia Auto.ro:

Echipa Auto.ro a dezvoltat o aplicatie pentru mobil unica in Romania ce ofera servicii utile oricarui posesor de smartphone care functioneaza cu iOS sau Android.

Aplicatia Auto.ro s-a pozitionat drept solutia gratuita ideala care vine in sprijinul romanilor. Este o aplicatie utila, apreciata si prezenta in topuri, detine o baza de date de peste 30.000 adrese, fiind prima aplicatie din Romania care ofera utilizatorilor localizarea pe harta a celor mai apropiate servicii auto de locul in care se afla, prin indicarea distantei, directiei si sensului de mers. La noua luni de la lansare aplicatia dezvoltata de Auto.ro ofera si servicii conexe precum localizarea pensiunilor sau bancomatelor si se afla in preferintele romanilor atat pentru iOS, cu peste 55.000 descarcari si 1.026 recenzii inregistrate in Apple Store, cat si pentru versiunea Android, cu 80.000 descarcari si 420 recenzii inregistrate in Google Play.

Aplicatia Auto.ro poate fi descarcata gratuit: - Versiunea pentru Android: https://play.google.com/store/apps/details?id- Versiunea pentru iOS: https://itunes.apple.com/ro/app/auto-ro/id430804021?mt

3.4. Alte produse si servicii

1.) Cum se poate iesi dintr-un contract de economisire-creditare (10.01.2013) Nu sunt putini cei care semneaza un contract de economisire-creditare afla abia ulterior de comisioanele foarte mari retinute de

banca. Daca nu au trecut inca 14 zile de la semnarea contractului, te poti razgandi fara costuri si poti primi banii inapoi.Achizitionarea unui produs sau serviciu financiar trebuie sa fie intotdeauna o decizie calculata iar beneficiile trebuie puse in

oglinda cu costurile. Nu intotdeauna lucrurile se intampla asa si, uneori tacticile de vanzare puse in practica de banci conving clientii sa semneze pe loc un contract.

In ultimii ani, Conso.ro a primit numeroase sesizari din partea consumatorilor, care au semnalat ca au fost convinsi sa semneze contracte de economisire-creditare in unitatile BCR, fara a li se prezenta complet conditiile.

Cei care au semnat un contract de economisire-creditare si isi dau seama ulterior ca nu a fost cea mai buna alegere, au la dispozitie 14 zile de retragere si anulare a contractului. 

Conform reprezentantilor BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL), aceste contracte se supun prevederilor OUG 50/2010 si in caz de retragere a clientului in termenul legal, acesta isi primeste inapoi integral sumele depuse. 

Sumele recuperate includ si comisionul initial, care este de aproximativ 1% din suma contractata astfel incat ajunge usor la cateva sute de lei.

“Contractul de economisire-creditare se anuleaza iar clientului i se restituie integral sumele depuse, evident daca a efectuat depuneri la semnarea cererii”, au precizat pentru Conso.ro reprezentantii BCR BpL.

Comisionul initial este foarte mare si a devenit unul dintre principalele motive pentru care clientii decid sa renunte la contract. Opiniile postate in sectiunea Vocea clientului mentioneaza frecvent acest aspect. De multe ori, clientii observa acest comision abia cand vad soldul contului si nu isi pot explica de ce acesta este mult mai mic decat sumele depuse.

“Cand am mers la banca sa incheiem contracte de depozit pe sumele in euro detinute , functionara ne-a prezentat miraculosul produs de economisire creditare de la BpL si ne-a convins in doua vorbe sa depunem cate 1.000 de euro de persoana in astfel de contracte. Singurele lucruri pe care ni le-a spus despre acest produs au fost DOBANDA DE 25% pe an si faptul ca poti retrage oricand sumele depuse.NU A SPUS NIMIC DE NICI UN COMISION, DE NICI O CAPCANA “, sesizeaza o clienta din Buhusi.

37

Page 38: Evolutia pietei bancare - 01.2013

“M-am dumirit prea tarziu ce mare teapa am luat de la cele doua angajate ale bancii, foarte bine instruite in a duce in eroare prosti cum am fost eu si sotul meu, pentru ca ele ne-au facut contract pe 60.000 ron. La o discutie telefonica ulterioara am spus ca vreau sa imi retrag banii, insa eu nu stiam ca imi vor retine 600 de ron comisionul si dra insista sa ii las macar 18 luni”, precizeaza si o clienta din Bucuresti.

Intelegerea gresita a modului in care functioneaza produsul este asadar principalul motiv de nemultumire pentru clienti. Pentru a intelege corect acest produs, Conso.ro pune la dispozitia utilizatorilor un ghid care explica in termeni simpli sistemul de economisire-creditare, dar si un simulator dedicat, pentru a vedea exact care sunt pasii ce trebuie parcursi.

2.) Bancnotele de 20 EUR si 50 EUR continua sa inregistreze cel mai mare numar de falsificari (11.01.2013) In semestrul II 2012, au fost retrase din circulatie, in total, 280 000 de bancnote euro contrafacute. Aceasta cifra indica o scadere

cu 12,4% a numarului total de bancnote contrafacute retrase din circulatie in anul 2012, comparativ cu cifrele pentru anul 2011. Totodata, numarul de bancnote contrafacute recuperate in semestrul II 2012 a crescut cu 11,6% fata de semestrul anterior.Tabelul urmator prezinta evolutia semestriala a numarului de bancnote contrafacute recuperate:

Perioada 2009/2 2010/1 2010/2 2011/1 2011/2 2012/1 2012/2

Numarul de bancnote contrafacute 447 000 387 000 364 000 296 000 310 000 251 000 280 000

Raportat la numarul de bancnote euro autentice aflate in circulatie (in medie, 14,9 miliarde in semestrul II 2012), numarul de bancnote contrafacute ramane foarte scazut.

Cu toate acestea, Eurosistemul, respectiv Banca Centrala Europeana (BCE) si cele 17 banci centrale nationale din zona euro, recomanda in continuare publicului sa dea dovada de vigilenta in privinta bancnotelor primite in cadrul tranzactiilor cu numerar. Bancnotele autentice pot fi recunoscute cu usurinta prin simplul test "ATINGE-PRIVESTE-INCLINA”, prezentat atat in sectiunea referitoare la euro de pe website-ul BCE, cat si pe website-urile bancilor centrale nationale din cadrul Eurosistemului. Totusi, daca exista dubii, o bancnota suspecta trebuie verificata prin comparatie directa cu una despre care se stie ca este autentica. Orice persoana care banuieste ca este posibil sa fi intrat in posesia unei bancnote contrafacute trebuie sa contacteze organele de politie sau, daca practica nationala permite acest lucru, banca centrala nationala respectiva.

Tabelul urmator prezinta structura procentuala, pe cupiuri, a numarului total de bancnote contrafacute retrase din circulatie in semestrul II 2012:

Cupiura 5 EUR 10 EUR 20 EUR 50 EUR 100 EUR 200 EUR 500 EUR

Structura procentuala pe cupiuri 0,5% 1,5% 42,5% 40,0% 13,0% 2,0% 0,5%

Cupiurile de 20 EUR si 50 EUR continua sa inregistreze cel mai mare numar de falsificari. In cursul ultimului semestru, ponderea bancnotelor de 20 EUR contrafacute s-a mentinut nemodificata, iar cea a bancnotelor de 50 EUR a crescut. Cumulate, ponderile acestora au reprezentat 82,5% din numarul total al bancnotelor contrafacute in semestrul II 2012. Cele doua cupiuri sunt urmate de bancnota de 100 EUR, care detine o pondere de 13,0% in numarul total al bancnotelor contrafacute. Ponderea celorlalte cupiuri (5 EUR, 10 EUR, 200 EUR si 500 EUR) este foarte scazuta.

Cele mai multe (97,5%) dintre bancnotele contrafacute recuperate in semestrul II 2012 au fost identificate in tari din zona euro, numai aproximativ 2% provenind din state membre ale UE din afara zonei euro si 0,5% din alte regiuni ale lumii.

Eurosistemul depune eforturi considerabile pentru a asigura buna informare a publicului cu privire la modalitatile de recunoastere a unei bancnote contrafacute si, in ceea ce priveste agentii profesionisti care opereaza cu numerar, identificarea exacta a bancnotelor contrafacute cu ajutorul aparatelor de sortare si procesare a bancnotelor si retragerea acestora din circulatie.

Presedintele BCE a dezvaluit astazi noua bancnota de 5 EUR din seria "Europa”. Bancnotele din seria "Europa” vor fi introduse treptat pe parcursul anilor urmatori, incepand cu noua bancnota de 5 EUR la data de 2 mai 2013. Seria "Europa” va include elemente de siguranta optimizate, care tin seama de progresele inregistrate la nivelul sigurantei si tehnologiei de producere a bancnotelor, pentru ca bancnotele euro sa fie mai sigure si mai durabile. Informatii suplimentare privind bancnota de 5 EUR din seria "Europa” sunt disponibile la adresa: www.nouafataaeuro.eu.Sursa: Raport al Bancii Central Europene

3.) Transferul de bani in Romania. 7 euro pentru a trimite 50 de euro (17.01.2013) Transferul de bani cash ramane unul scump pentru buzunarele romanilor. Si asta fie ca serviciul financiar este taxat cu o suma

fixa sau pe baza de comision, in functie de tara din care se trimit banii. Western Union, unul dintre cele mai raspandite servicii la nivel mondial, disponibil in Romania in peste 4.800 de locatii si alte 200

de tari, practica un tarif care difera in functie de suma trimisa. De exemplu, daca banii sunt trimisi din Romania catre o alta tara, indiferent care este aceasta, comisionul de transfer porneste

de la 7 euro.Alte sume sunt taxate astfel: - pentru o suma cuprinsa intre 0,01 si 50 de euro, comisionul va fi de 7 euro

- de la 50,01 pana la 100 de euro, comisionul va fi de 9 euro- de la 100,01 pana la 200 de euro, comisionul va fi de 16 euro- de la 200,01 pana la 300 de euro, comisionul va fi de 23 euro- de la 300,01 pana la 400 de euro, comisionul va fi de 29 euro- de la 400,01 pana la 500 de euro, comisionul va fi de 32 euro- de la 500,01 pana la 750 de euro, comisionul va fi de 37 euro- de la 750,01 pana la 1.000 de euro, comisionul va fi de 41 euro- de la 1000,01 pana la 1.250 euro, comisionul va fi de 47 euro

In ceea ce priveste situatia inversa, daca banii sunt trimisi de exemplu prin MoneyGram, dintr-o alta tara, catre un destinatar din Romania, atunci trebuie sa stiti ca serviciul taxeaza in functie de destinatie.

De exemplu, pentru suma de 500 de euro, trimisa din Italia catre Romania, comisionul va fi de 32 de euro.Ceva mai putin se va taxa pentru sumele trimise din Spania, astfel ca pentru cei 500 de euro, comisionul de transfer este de 31,5

euro. Cu 29 de euro va fi taxata aceeasi suma in cazul in care este trimisa din Republica Moldova.Daca optati pentru trimiterea banilor din Marea Britanie, pentru aceasi suma, exprimata insa in lire, veti plati 11,99 lire.

Daca din SUA trimiteti catre Romania 500 de dolari de data aceasta, suma va fi taxata cu 9,99 dolari.In cazul in care cei 500 de dolari sunt trimisi din Rusia, prin acelasi serviciu, atunci veti avea de plata 32 de dolari, iar daca banii

provin din Israel, expeditorul va suporta un cost de 18 dolari.

38

Page 39: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Si Posta Romana are un serviciu de transfer de bani, prin care se pot trimite bani din tara, catre alte destinatii. Serviciul de transfer de bani, numit Eurogiro Cash International, se poate achita in euro, iar plata monedei divizionare si a fractiilor de pana la 4,99 euro, se poate efectua in moneda nationala, la cursul de schimb in vigoare la data achitarii sumei.

Astfel, o conditie a serviciului este ca sumele in valuta sa fie depuse fara fractiuni de moneda metalica, iar suma maxima admisa este de 550 euro. Pentru aceasta se percepe atat un tarif fix de inregistrare, scutit de TVA, de 2,5 lei, cat si unul aplicat la valoarea mandatului, de asemenea, scutit de TVA, este de 3,7%.

4.) Studiu: “In ce si-au plasat banii clientii bogati ai bancilor romanesti” (18.01.2013) Clientii cu multi bani ai bancilor locale au prins gustul plasamentelor, dupa ce in urma cu doi ani intelegeau prin private banking

sa tina majoritatea sumelor in depozite si cash. Piata de private banking din Romania, estimata la inceputul lui 2012 de cei de la BCR la aproximativ 4 miliarde de euro, respectiv 4.000 de clienti, se pare ca s-a polarizat spre varf.

Erste Private Banking Romania (fosta BCR Private Banking) si-a consolidat pozitia de lider detasat al pietei de profil, cu active de aproape un miliard de euro, fiind urmata de Friedrich Wilhelm Raiffeisen (FWR), cu active de peste 650 milioane euro.

Comportamentul clientilor EPB Romania s-a schimbat semnificativ in ultimii doi ani. Daca in 2010 doar 10% din bani erau plasati de clienti in produse de investitii, restul de 90% fiind depozite si cash, la finele lui 2012, plasamentele in produsele de investitii au reusit sa depaseasca nivelul sumelor tinute in conturi curente si depozite - 53% vs. 47%. In plus, tot mai multi clientii si-au dezvoltat spiritul de a tranzactiona, ajutati si de platforma moderna de tranzactionare.

Dupa depozite si cash, cea mai mare pondere o au plasamentele in titluri de stat (34%), fiind urmate de fondurile de investitii (9%). Plasamentele in aur fizic ale clientilor EPB au ajuns la 45 milioane euro, respectiv 1,1 tone si o pondere de 4,5%.

Pentru a beneficia de calitatea de client Erste Private Banking Romania ai nevoie de minimum 200.000 euro. Portofoliul mediu al unui client EPB este de 400.000 euro, divizia avand în administrare 2.500 clienti.

Pentru a-si servi mai bine clientii, Erste a dezvoltat un model de profilare de risc, pe 5 clase - conservator (0% în actiuni), echilibrat (10% în actiuni), orientat spre crestere (30% în actiuni), dinamic (50% în actiuni) si agresiv (70% în actiuni).  „La începutul lui 2013, venim cu Discretionary Portofolio Management, pentru cei care nu au timp. Avem solicitari din partea mai multor clienti cu potential mare. Daca în 2011 au avut o crestere mare a activelor în administrare, în 2012 ne-am cunoscut mai bine clientii. Pentru 2013, ne propunem o crestere de 15% a nivelului activelor“, spune Furtuna.

Raiffeisen, prin divizia Friedrich Wilhelm Raiffeisen (FWR), a ajuns la peste 700 de clienti, cu active în administrare în Romania de 650 milioane euro, la care se adauga plasamentele directe ale acestor clienti la banca specializata în private banking a Grupului Raiffeisen în Austria. Calitatea de membru este dobandita de la active de peste 250.000 euro aflate în administrare prin intermediul Raiffeisen.

Structura detinerilor clientilor la sfarsitul lui 2012 este urmatoarea: 25% - depozite, conturi de economii si conturi curente, 25% - fonduri de investitii, 42% titluri de stat, 8% - actiuni si produse structurate.

„Clientii si-au continuat si intensificat diversificarea portofoliilor în 2012, lucru care se observa printr-o alocare în scadere în produsele de economisire clasice si o crestere a plasamentelor în alte instrumente financiare, în vederea obtinerii unor randamente superioare. În 2012, detinerile de produse de investitii au crescut cu aproximativ 100 mil. euro si au ajuns sa reprezinte 75% din portofoliile clientilor“, spune Mihail Ion, CEO Raiffeisen Asset Management, care coordoneaza si FWR.

Potrivit lui, cei mai conservatori clienti s-au orientat catre fonduri mutuale cu plasamente în instrumente purtatoare de dobanda sau investitii în obligatiuni de stat, iar cei mai dinamici si-au pastrat sau crescut detinerile de actiuni.

Pentru 2013, Raiffeisen îsi propune continuarea eforturilor în privinta consolidarii si dezvoltarii relatiei cu clientii, a consilerii financiare si diversificarii portofoliilor.

Pe pozitia a treia s-ar situa UniCredit Tiriac Private Banking, care nu si-a dezvaluit nivelul activelor, dar care la finele lui 2011 administra active de peste 300 milioane euro. Pozitia diviziei de private banking a UniCredit Tiriac se poate sa fi slabit putin, pe fondul unei politici de scadere a costurilor la nivel de grup, clientii avand acces din octombrie 2012 la serviciile de consultanta ale Schoellerbank, subsidiara a UniCredit Bank Austria. Pentru a fi client de private banking al UniCredit Tiriac pragul este de minimum 200.000 euro, iar pentru Schoellerbank, de un milion de euro.

Divizia RBS Romania pentru clientii mai avuti poarta numele de Royal Prefferd Banking (RPB). Potrivit reprezentantilor bancii, divizia si-a mentinut la peste 2.000 numarul clientilor, precum si volumul detinerilor. Calitatea de membru a Royal Preffered Banking necesita venituri lunare de peste 5.000 euro sau detineri de peste 50.000 euro.

„Am observat o schimbare treptata, în sensul ca în cursul anului 2012 mai multe depozite s-au mutat din moneda locala în moneda straina“, spun cei de la RPB. Pentru 2013, ei îsi propun aceeasi evolutie ca în 2012, care va însemna cel putin mentinerea numarului de clienti si a volumului de active.

Cei de la Bank Gutmann, o banca austriaca specializata în servirea clientilor de private banking, si-au închis la finalul anului trecut biroul din Romania deschis în urma cu 1 an si 8 luni, clientii continuand sa fie serviti direct din Austria.

Nici ING nu a comunicat date despre divizia sa de private banking, altadata cea mai prestigioasa pe plan local. În piata se vorbeste ca ING Luxembourg ar servi clientii de private banking din Romania.

Citi atribuie statutul de clienti de private banking doar celor care detin minimum un milion de dolari, ei fiind administrati de birourile regionale din Londra si Geneva. Clientii cu sume cuprinse între 50.000 dolari si un milion de euro intra în categoria de wealth management, categorie care ar putea disparea odata cu decizia de restrangere a activitatilor de retail din Romania.

4 mld. euro ar fi nivelul pietei de private banking din Romania, respectiv de 4.000 de clienti, potrivit unei estimari a BCR.

5.) Bancile nu mai primesc monede de metal; nici lei, nici euro (21.01.2013)Ai grija cu ce bani mergi la banca! Chiar daca atunci cand spui “banca” spui “bani”, vei avea surpriza sa nu fie chiar asa. Mai multi

clienti s-au plans ca bancile nu le primesc monede la caserie. Si am aflat ca cele mai multe banci nu mai primesc la nicio sucursala monede de 50, 10 sau 5 bani. Situatia este valabila si pentru euro. Explicatia bancherilor: operatiunile cu maruntis dureaza prea mult. Cei mai afectati sunt cetatenii care au de platit facturi sau rate la credite.

Aceasta situatie ar putea deveni tot mai intalnita in viitorul apropiat, in cazul in care din ce in ce mai multe banci adopta asemenea masuri. Un lucru pe care romanii il considera anormal, din moment ce monedele de metal sunt emise de banca si se afla in circulatie.

Potrivit specialistilor, masura adoptata de banci vine ca urmare a incercarilor de a reduce din cheltuieli, intr-un context in care institutiile bancare nu mai acorda credite si nu mai primesc sprijin financiar de la bancile mama. Transportul de moneda este mai scump in comparatie cu cel al bancnotelor.

„Initiativa de a renunta la primirea monedei metalice la ghiseele bancii a rezultat din nevoia de a scurta timpul pe care un client trebuie sa il petreaca in unitatea bancara si de a optimiza interactiunea cu banca. Pentru clienti persoane fizice, incurajam tranzactiile de cont si, in mod special, cele electronice”, este pozitia oficiala a Raiffeisen Bank.

6.) Economisire-Creditare: pot utiliza banii pentru achizitia unui teren intravilan agricol ? (21.01.2013) Potrivit art. 290, lit.a), pct.3 din OUG 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, cumpararea unui teren intravilan

este recunoscuta ca activitate in domeniul locativ, daca scopul achizitiei terenului este acela de a edifica constructii cu destinatie preponderent locativa:*Art. 290. -In sensul prezentului titlu, termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza: a) activitati în domeniul locativ reprezinta: ...............................................................................

39

Page 40: Evolutia pietei bancare - 01.2013

3. cumpararea de terenuri intravilane (...) pentru construirea de imobile cu destinatie preponderent locativa; ...............................................................................Un imobil are o destinatie preponderent locativa daca suprafata utila folosita în scopuri locative este mai mare decat suprafata utila folosita în alte scopuri.

Justificarea scopului locativ se face cu urmatoarele acte: •    contractul de vanzare, iar daca exista, si antecontractul de vanzare; •    incheierea de intabulare a dreptului de proprietate sau extras de carte funciara de informare de data recenta; •    certificat de urbanism completat conform prevederilor legale in vigoare, din care sa rezulte ca este situat in intravilan si ca nu exista interdictii de construire locuinte.

De retinut, ca pretul terenului trebuie achitat integral anterior datei la care clientul prezinta bancii contractul de vanzare, dar nu inainte de  data la care banca l-a chestionat in legatura cu acceptarea  repartizarii contractului. Plata integrala trebuie sa rezulte fie din cuprinsul contractului, fie dintr-un inscris ulterior acestuia.

3.5. CRM

1.) Un roman are credite la 16 banci (24.01.2013) Un roman plateste in fiecare luna rate in contul creditelor contractate la nu mai putin de 16 banci fara sa inregistreze restante,

potrivit datelor de la Biroul de Credit. Institutia detine informatii doar despre numarul bancilor la care persoana respectiva s-a imprumutat, nu si despre numarul creditelor, care teoretic ar putea fi mai mare.

"Sunt cativa debitori care au credite la mai mult de zece banci. Unul dintre acestia are obligatii curente la 16 banci si nu inregistreaza nicio intarziere la plata ratelelor lunare", afirma Serban Epure, directorul general al Biroului de Credit. Circa 140 de clienti au credite la mai mult de zece banci. La nivel agregat, clientii persoane fizice datoreaza bancilor 106 miliarde de lei (24 mld. euro) in contul creditelor de consum, ipotecare si al cardurilor de credit. Cea mai mare parte a sumelor datorate este aferenta creditelor de consum, chiar daca numarul acestora a scazut constant in perioada de criza.

La finalul anului trecut existau 3,2 milioane de conturi de credite de consum, în scadere cu peste 30% fata de 2008, 2,4 milioane de carduri de credit si 256.000 de credite imo biliare. Practic, cardurile de credit s-au dublat în criza, iar numarul creditelor imobiliare a crescut cu 60%.

2.) Studiu: “Ce banci îti dau bani ca sa le fii client sau sa le recomanzi un prieten” (25.012013)

Dupa ce au crescut dobanzile la credite și le-au micșorat pana la limita suportabilitații pe cele la depozite, dupa ce au scumpit toate produsele, bancile se vad acum nevoite sa scoata bani din buzunar ca sa-și pastreze clienții vechi și sa aduca unii noi.

În urma cu doi-trei ani, strategiile de marketing prin care era vandut un produs bancar nou se limitau la excursii sau chiar premii în bani, acordate catorva dintre cei care le accesau. Și asta prin tragere la sorți.

La ora actuala, batalia a devenit mult mai dura. Campaniile promoționale continua la majoritatea bancilor, dar fidelizarea clienților vechi și atragerea clienților noi nu se fac prin produse inovative, creșterea calitații serviciilor sau majorarea gradului de încredere al populației în banci. Se fac prin altfel de campanii promoționale, care sa atinga toți candidații, nu doar pe unii dintre ei. Astfel, la majoritatea bancilor, clienții vechi care au un istoric cu banca au dreptul la o dobanda mai mica în cazul contractarii unui împrumut și ceva mai mare la depozitele pe termene lungi. La unele banci, vorbim chiar de puterea unui client vechi de a negocia direct cu banca eventualele costuri ale împrumutului sau bonificații ale dobanzii.

De circa un an de zile, majoritatea bancilor au început sa ofere carduri de credit cu un numar de rate cu dobanda zero (între 3 și 6 rate, pe perioada limitata campania se poate întinde și la 24 de rate). De mai bine de jumatate de an, competiția a împins bancile comerciale la un nou pas: sistemul „banii înapoi pe card“. În dorința de a promova plata cu cardul, dar și stimularea consumului (facilitatea valabila inițial doar pe cardul de credit), bancile au introdus sistemul de puncte în funcție de valoarea cumparaturilor. Deși sistemul de puncte exista de mai multa vreme, acum ofertele au devenit mult mai agresive. Astfel, bonificațiile au ajuns sa reprezinte procente din suma cheltuita pe card (între 3% și 20%) și sa se acorde și în cazul cardurilor de debit, nu doar la cardurile de credit.

O alta noutate este bonusul în bani (sub forma de vouchere care pot fi cheltuite în anumite magazine sau chiar direct cash) pentru clienți noi aduși bancii.  Daca ești client al Bancii Romanești, de exemplu, pentru fiecare prieten recomandat bancii care dorește sa acceseze un credit de consum poți încasa 50 de lei, dar nu mai mult de 500 de lei. La Bancpost, pentru un prieten recomandat care se califica la un credit ipotecar poți sa iei și 1.000 de lei.

Totuși, batalia cea mai mare se da pe atragerea de clienți care sa ruleze sigur bani prin banca. Astfel, cele mai multe banci au totdeauna condiții speciale pentru cei care își încaseaza salariul sau veniturile prin cardurile bancii. De altfel, aceasta este mai mereu condiția esențiala pentru a beneficia de bonusuri de dobanda la depozite sau la credite, sau de reduceri de comisioane la produsele noi promovate de banca.

Pentru rularea unei sume minime lunar, unele banci au ajuns sa ofere chiar bonusuri în bani - pentru cei care își muta conturile de salariu la banca respectiva, gen Millennium Bank) sau pentru cei care opteaza sa își refinanțeze creditele la o anumita banca, cum este cazul Bancpost.

Fidelizarea clienților și atragerea altora noi se face, prin campanii promoționale, dar care au totuși o durata limitata, în general de circa trei luni. Strategia pentru atragerea de clienti noi se bazeaza pe campanii promotionale la diferite produse, dar si pe lansarea de pachete si produse noi.

40

Page 41: Evolutia pietei bancare - 01.2013

3.6. Resurse umane

1.) Practicile salariale din banci fac produsele financiare mai riscante (23.01.2013)Schemele de remunerare a angajatilor din banci pe baza volumului de vanzari au inceput sa fie luate in vizor de autoritatile europene.

In timp ce la nivel de UE, reglementarile raman evazive, alte state, precum Marea Britanie, trateaza problema local. In Romania, nu exista o reglementare clara in acest sens.

Nu mai este de mult timp un secret ca bancile isi incurajeaza angajatii sa vanda mai mult prin acordarea de bonusuri. Aceasta practica se intalneste atat in Romania cat si in alte state europene. Consecintele negative sunt resimtite insa tot de catre clienti, care de multe ori achizitioneaza produse doar pentru ca le este prezentata “partea plina a paharului”.

Bancile inregistreaza cresteri de la an la an, in mare parte datorita angajatilor din unitati, care au tinte de vanzare si bonusuri in cazul in care isi depasesc planul. Aceasta practica s-a dovedit a avea un impact pozitiv pe termen scurt, prin cresterea puternica a cotelor de piata si a activelor bancii, dar un impact dezastruos pe termen mediu si lung.

Creditele prea mari si acordate aproape agresiv au facut ca procentul imprumuturilor neperformante sa depasesca in prezent 25% din portofoliu la o serie de banci. Acum strategia este inversa: in loc sa alerge dupa clienti bancile incearca sa scape de portofoliile nerperformante.

Pe langa imposibilitatea de a rambursa un imprumut prea mare, clientii se mai plang si de ambiguitatea cu care le-au fost prezentate anumite produse speciale, precum contractele de economisire-creditare sau depozitele cu unitati de fond, pe care in mod normal nu le-ar fi achizitionat.

Chiar daca politica vanzarilor agresive s-a dovedit a aduce mai multe pierderi decat beneficii, nu exista o abordare clara in zona de reglementare.

Reprezentantii BNR au precizat ca “incepand din august 2008, Regulamentul nr. 3/2007 prevede explicit, pentru toti creditorii supravegheati de banca centrala, obligatia de asigurare a unei separari clare si efective a functiei de promovare si vanzare a produselor de creditare destinate persoanelor fizice, de functia de analiza a riscului de credit si de monitorizare a expunerii”.

Regulamentul nu se refera insa si la sistemele de remunerare sau la tintele impuse angajatilor din unitatile bancare, lasand la latitudinea fiecare institutii de credit in parte sa isi gestioneze aceasta politica. De altfel, chiar BNR precizeaza ca a fost aleasa aceasta abordare pentru a crea premisele necesare gestionarii adecvate a sistemelor de remunerare si nu pentru a interveni direct in politica de afaceri a creditorilor.

Problematica a fost ridicata si la nivel european, insa intr-un mod destul de evaziv. Pana acum au fost adoptate o serie de directive care ating si acest subiect.

Astfel, se introduce obligatia expresa pentru institutiile de credit de a stabili si de a mentine pentru categoriile de personal a caror activitati au un impact semnificativ asupra profilului de risc, politici si practici de remunerare care sa fie conforme cu o administrare sanatoasa si eficace a riscului.

De asemenea, bancile sunt obligate sa stabileasca o structura a remuneratiei care sa nu incurajeze asumarea excesiva a riscurilor, iar aceasta structura sa fie aliniata cu apetitul la risc, valorile si interesele pe termen lung ale unei institutii de credit.

Reglementarile se refera mai mult la persoane din functii de conducere sau de control si nu precizeaza clar daca categoriile de personal cu impact semnificativ asupra profilului de risc includ si ofiterii din unitati.

Totusi, se precizeaza ca “este esential ca salariul fix al unui angajat sa reprezinte un procentaj suficient de mare din totalul remuneratiei pentru a permite aplicarea unei politici cat se poate de flexibile in raport cu remuneratia variabila, care sa includa posibilitatea de a nu plati nicio componenta a remuneratiei variabile.”

Pe de alta parte, in toate aceste reglementari, nu se aduce in discutie interesul consumatorului, ci doar interesul de a mentine la nivel agregat stabilitatea institutiilor de credit.

In consecinta, o parte din statele europene au decis sa trateze problema local. De curand, Autoritatea Financiara din Marea Britanie a publicat un set de recomandari pentru institutiile de credit pe zona remunerarii personalului implicat in vanzari.

Scopul unic al recomandarilor este de a evita cazurile de vanzare necorespunzatoare de produse financiare catre consumatori si are la baza un raport privind schemele de remunerare din bancile engleze.

“Institutiile de credit ar trebui sa anticipeze in ce mod vor influenta schemele de bonusare atitudinea angajatilor si sa analizeze in mod activ comportamentul acestora din discutiile cu clientii. Pentru a fi eficienta, aceasta abordare ar trebui sa tina cont si de modul in care evolueaza relatia cu clientul si nu doar gradul acestuia de satisfactie. Institutiile trebuie sa fie constiente de tipul de produse vandute si de modul de distributie”, se precizeaza in recomandari.

41

Page 42: Evolutia pietei bancare - 01.2013

2.) Studiu: “Cati bancheri au fost concediati in 2012” (30.01.2013)Nu putini au fost bancherii care au ramas in 2012 fara locul de munca, in conditiile in care 15 banci au renuntat anul trecut la 1.896

angajati. Cele mai consistente diminuari de personal s-au inregistrat la Raiffeisen Bank, Bancpost, BCR, UniCredit Tiriac Bank, Alpha Bank si Banca Romaneasca.

Restructurarile operate au fost impuse, in primul rand, de politica de reducere a retelelor teritoriale, 17 institutii de credit autohtone inchizand pe parcursul anului precedent aproximativ 250 de agentii.

In tot acest tablou de contractie aproape generalizata au existat si banci, cum ar fi Banca Transilvania, ING Bank, Intesa Sanpaolo Bank sau Garanti Bank care nu au urmat trendul majoritatii, optand pe largirea efectivului de salariati.

In 2012, cele mai multe angajari le-a operat ING Bank.

3.7. Sistemul bancar

1.) Cat au platit bancile impozit pe profit in primele zece luni din 2012 (08.01.2013)Statul a incasat in primele zece luni din 2012 suma de 376 milioane lei de la banci si institutiile financiare nebancare in contul

impozitului pe profit, in timp ce la jumatatea anului viramentele erau de aproape 200 milioane lei, potrivit informatiilor transmise de Agentia Nationala de Administrare Fiscala pentru Ziarul Financiar.

2.) 2012 – anul schimbarilor majore in managementul bancilor (08.01.2013)S-a schimbat managementul celor mai mari banci din Romania: BCR, BRD si Transilvania.

Parca niciodata nu a fost mai vizibil decat in 2012 procesul de modificare a managementului bancilor autohtone. In unele momente, institutiile de credit din Romania au lasat impresia ca pur si simplu s-au luat la intrecere pe linia schimbarii membrilor importanti din conducerea executiva.

Anul 2012 a inceput abrupt prin demisia lui Robert Rekkers din functia de director general al Bancii Transilvania si decizia de inlocuire a lui Dominic Bruynseels cu Tomáš Spurný la sefia executiva a BCR.

A urmat BRD, care in decurs de numai cateva luni a fost condusa de trei directori generali, in conditiile in care Alexandre Maymat, inlocuitorul lui Guy Poupet, s-a retras din motive personale, in locul sau fiind numit Philippe Lhotte.

Tomáš Spurný si-a inceput mandatul de presedinte executiv al BCR in luna aprilie 2012, fiind numit la carma celei mai mari banci autohtone si succedandu-l pe Dominic Bruynseels, al carui mandat se incheiase. Rolul asumat de noul sef al BCR este restructurarea bancii si adaptarea modelului de business la noile conditii economice impuse de criza financiara.

Pentru BRD, anul 2012 s-a dovedit a fi neasteptat de imprevizibil in ceea ce priveste continuitatea managementului. Practic, retragerea lui Alexandre Paul Maymat de la conducerea BRD din luna iulie 2012 din motive personale a obligat institutia de credit franceza sa desemneze un nou presedinte – director general. Alexandre Paul Maymat urma sa preia conducerea bancii dupa retragerea lui Guy Poupet din primavara lui 2012. In consecinta, actionarii BRD au aprobat numirea lui Philippe Charles Lhotte ca administrator, cu un mandat de patru ani, incepand cu data de 13 septembrie 2012.

In ceea ce priveste Banca Transilvania, nici bine nu incepuse anul ca institutia de credit din Cluj Napoca a uimit intregul sistem bancar autohton cu un anunt soc: Consiliul de Administratie, intrunit in data de 19 ianuarie 2012, a luat act de demisia lui Robert Rekkers din functia de director general al BT si din calitatea de membru al Consiliului de Administratie. ”Consiliul de Administratie al Bancii Transilvania l-a desemnat ca administrator delegat interimar, pentru coordonarea activitatii BT si a Comitetului Executiv de Management, pe Peter Franklin”, se preciza intr-un comunicat de presa al Bancii Transilvania.

La finalul anului, pe 21 decembrie 2012, Consiliul de Administratie al Bancii Transilvania a decis ca Horia Ciorcila, Presedintele CA al bancii, sa preia de la Peter Franklin mandatul de administrator delegat de catre CA pentru coordonarea activitatii bancii si a Comitetului Executiv de Management. Franklin va ramane membru al Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania, precum si membru in Comitetul de Audit si Comitetul de Remunerare.

Volksbank, Bancpost si ING Bank au sefi noi din 2012Daca ar fi sa ne oprim aici cu analiza sirului de evenimente importante care si-au pus amprenta pe piata muncii din domeniul

bancar, putem observa foarte usor ca cele trei banci (BCR, BRD si Banca Transilvania) la care s-a facut referire pana acum erau la finalul anului 2011 cele mai mari institutii de credit din Romania. Totusi situatia inregistrata a fost mult mai complicata, in conditiile in care la sase din primele zece banci autohtone au avut loc schimbari ale sefilor. Din grupul celor sase au facut parte, alaturi de institutiile de pe podium, Bancpost, Volksbank si ING Bank.

Practic, Volksbank a fost nevoita sa-si gaseasca un alt sef dupa retragerea din functia de presedinte executiv a lui Johann Lurf, dupa ce ocupase doi ani aceasta pozitie. Francezul Benoit Catel a fost numit incepand cu luna iulie 2012 pe pozitia de presedinte executiv al institutiei de credit. Afectata puternic de relatia tensionata cu clientii sai ca urmare a numeroaselor procese aflate pe rolul instantelor din toata tara, Volksbank a tinut sa sublinieze la anuntul retragerii lui Johann Lurf ca schimbarea nu va afecta in niciun fel operatiunile bancii.

La Bancpost, Peter Weiss, olandezul care preluase functia de CEO al bancii grecesti la inceputul lui 2011, si-a incheiat in 2012 mandatul, conducerea institutiei de credit fiind incredintata unui bancher grec, cu experienta in alta subsidiara din regiune a Eurobank. Anthony Hassiotis a fost cel care a preluat in luna iulie 2012 functia de CEO al Bancpost.

In ceea ce priveste ING Bank, surpriza anului 2012 a constituit-o tragerea pe linie moarta a lui Misu Negritoiu, care a devenit incepand cu luna septembrie 2012 chairman, adica presedinte non-executiv. Schimbarea a fost o surpriza chiar si in interiorul bancii vestea fiind aflata cu putin timp inainte de anuntul oficial. “Conduc banca de sase ani si consider ca in aceasta perioada am facut tot ce mi-a stat in putere, dar nu poti sa ramai la nesfarsit pe o asemenea pozitie. O sa raman alaturi de banca, dar contributia in urmatorii ani va fi marginala”, a afirmat atunci Misu Negritoiu. Grupul olandez ING a adus la Bucuresti un polonez, Michal Szczurek, pentru pozitia de director executiv (CEO), pentru a-l inlocui pe Negritoiu.

Steven van Groningen, reconfirmat la sefia Raiffeisen Bank.Daca la CEC Bank, Alpha Bank si UniCredit Tiriac Bank nu s-a intamplat nimic notabil in ceea ce priveste top managementul,

la Raiffeisen Bank a fost reconfirmat Steven van Groningen in functia de presedinte. Olandezul conduce Raiffeisen Bank din 2002, construind actuala banca pe scheletul fostei Banci Agricole. Steven van Groningen a gestionat cresterea puternica a institutiei de credit austriece, iar apoi o restructurare timpurie urmata de o consolidare care au permis ca Raiffeisen Bank sa traverseze perioada de criza fara costuri majore la capitolul credite neperformante si implicit sa ramana in topul celor mai profitabile banci de pe piata romaneasca.

Nici bancile mai mici nu au scapat de vantul schimbarii, Garanti Bank (Ufuk Tandogan), Millennium Bank (Jose Reino da Costa), Banca Comerciala Carpatica (Ion Dobrica), EximBank (Traian Halalai), Banca Italo Romena (Paolo Mariani) sau ATE Bank (Athanasios Psathas) numarandu-se printre institutiile de credit care au din 2012 noi sefi.

3.) Bancile au fost controlate si amendate pentru lipsa pazei (21.01.2013)Politia a verificat si amendat bancile, dar si alte unitati detinatoare de valori monetare, a caror planuri de paza lipseau sau erau

defectuoase. In perioada premergatoare si dupa Sarbatorile de Iarna, sub coordonarea Directiei de Ordine Publica – IGPR, politistii specializati in sisteme de securitate au verificat unitatile care au ca obiect de activitate manipularea, depozitarea si transportul de bunuri si valori. In urma neregulilor constatate, politistii au dispus masuri de reorganizare a activitatii si au aplicat 419 de sanctiuni contraventionale.Politistii au verificat respectarea prevederilor privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor de catre unitatile economice care manipuleaza si depoziteaza valori insemnate ori transporta valori monetare.

42

Page 43: Evolutia pietei bancare - 01.2013

“A fost verificat in principal modul de respectare a legii, de catre unitatile care vehiculeaza ori transporta valori insemnate: supermarket-uri, centre comerciale, unitatile bancare, punctele de schimb valutar si amanet, unitatile postale, centrele de procesare, agentiile Loto-Prono, casierii colectoare si ale furnizorilor de utilitati etc”, precizeaza Politia Romana.

Astfel, politistii au verificat peste 7.400 detinatori de valori monetare si peste 930 de transporturi de bunuri si valori.Politistii au urmarit cu preponderenta prevenirea si combaterea infractiunilor contra patrimoniului societatilor vizate, modalitatea de organizare si executare a transportului de valori cu respectarea prevederilor legale incidente, respectiv colectarea si transportul numerarului cu autoturisme amenajate si personal insotitor inarmat, precum si asigurarea protectiei locurilor de depozitare a valorilor cu respectarea minima a cerintelor de securitate.

Pe linia detinatorilor de valori, politistii de la ordine publica au controlat 7.455 de unitati economice, respectiv 1.543 de unitati de tip hypermarket, supermarket si centre comerciale, 182 de centre de procesare a valorilor monetare, 1.798 de casierii colectoare si 3.649 alte unitati economice ce depoziteaza valori.

In urma controlului, politistii au constatat deficiente la 277 de unitati, privind efectuarea serviciului de paza, respectiv la 130 de obiective nu exista plan de paza, la 15 obiective numarul de posturi de paza nu era in conformitate cu prevederile planului de paza, la 93 de obiective agentii de securitate nu erau echipati si dotati corespunzator si in 39 de obiective au fost depistati agenti de securitate care nu aveau atestat acordat de politie.

De asemenea, 331 de unitati prezentau deficiente privind protectia mecano-fizica a spatiilor de depozitare, constand, de regula, in lipsa protectiei spatiului de depozitare/procesare – 88 cazuri, inexistenta seifurilor de depozitare – 56 cazuri si pastrarea valorilor in seifuri necertificate din punct de vedere al riscului la efractie – 187 cazuri.

Un numar de 253 de unitati prezentau deficiente privind sistemele de alarmare destinate locurilor de depozitare, respectiv sisteme de alarmare nefunctionale – 88, sisteme de supraveghere video nefunctionale – 74, nefunctionarea comunicarii cu dispeceratul de monitorizare – 54.

In ceea ce privesc activitatile desfasurate pe linia transportului de bunuri si valori, politistii au controlat 932 de transporturi, dintre care 591, apartinand societatilor specializate de paza care au fost licentiate pentru executarea acestor activitati si 341 apartinand unitatilor economice detinatoare de bunuri si valori in regim propriu.

Politistii au constatat deficiente in 96 de situatii, aspecte negative cu impact potential asupra securitatii valorilor transportate si chiar a vietii si integritatii corporale a persoanelor, constand in principal in nerespectarea consemnelor (24) si utilizarea autovehiculelor neamenajate (40), dar si lipsa planului de paza avizat (32).

Politistii au dispus masuri de reorganizare a activitatii pentru cazurile in care s-a constatat ca nu sunt luate toate masurile de securitate pentru desfasurarea in bune conditii a activitatii de paza, transport valori si asigurare a securitatii obiectivelor de pe raza de competenta.

De asemenea, in urma deficientelor constatate, atat in domeniul detinatorilor de valori monetare, cat si in cel al transportului de bunuri si valori, in vederea corectarii acestora, au fost aplicate 419 sanctiuni contraventionale, in valoare de peste 365.500 de lei.

Pe domenii de activitate, au fost sanctionati, pentru deficiente care au fost constatate in activitatea de profil, 157 de furnizori de servicii de paza, 15 furnizori de servicii pentru sisteme de alarma antiefractie si 17 furnizori de servicii transport valori.

4.) Studiu: “Top banci agentii si angajati in 2012” (21.01.2013)Aproape toate bancile din Romania au operat anul trecut reduceri masive de personal si si-au diminuat retelele teritoriale. Daca

pentru multe institutii de credit (CEC Bank, Raiffeisen Bank, Bancpost, ING Bank etc.) 2012 a asigurat continuitatea politicii de redimensionare a numarului de agentii si salariati, pentru alte institutii de credit anul trecut a insemnat startul pentru strategia de reducere a prezentei terioriale.

In aceasta a doua categorie se inscriu BCR, BRD si Banca Transilvania. Cele mai ample diminuari din 2012 au fost inregistrate de CEC Bank, BCR, Bancpost, Raiffeisen Bank, ING Bank, OTP Bank si Alpha Bank. In tot acest tablou de contractie, aproape generalizata, a retelei de unitati bancare au existat si institutii de credit, cum ar fi Intesa Sanpaolo Bank, care nu au urmat trendul majoritatii, inaugurand agentii noi.

In ceea ce priveste numarul de angajati, se poate observa faptul ca majoritatea bancilor au operat restructurari, fortate mai ales de restrangerea retelelor teritoriale. In acelasi timp insa, contrar asteptarilor avand in vedere faptul ca au inchis agentii, Banca Transilvania si ING Bank au fost printre bancile care si-au largit efectivul de salariati.

3.8. Intrari/iesiri de pe piata bancara

1.) Citigroup se retrage din mai multe tari decat anuntase initial, printre care si Romania (31.01.2013) Americanii de la Citigroup planuiesc sa renunte la afacerile cu credite de consum din mai multe tari, in efortul de a-si reduce

costurile si a sprijini profiturile. In decembrie 2012, Citigroup a spus ca se retrage cu creditele de consum din cinci tari - Romania, Pakistan, Turcia, Paraguay si Uruguay -, ca parte a unui plan de reducere a costurilor care va duce la economisirea a 1,1 miliarde dolari pe an si eliminarea a 11.000 de joburi. Taierile au reprezentat una din principalele masuri luate de seful Citi Michael Corbat, de la preluarea pozitiei in octombrie 2012.

"Sunt mult mai multe pe lista (tari din care sa iasa)”, a spus o sursa familiara situatiei. Banca se uita de cateva luni la mai multe tari, segmente de consumatori si produse pentru a face taieri, a spus sursa, dar a refuzat sa dea nume suplimentare ale tarilor din care Citi vrea sa iasa.

Sean Kevelighan, un purtator de cuvand al Citigroup, a spus ca banca se concentreaza pe orașele mari cu cel mai mare potențial de creștere pentru afacerile de consum și va continua sa investeasca în francizele sale și sa-și optimizeze activele.

Citigroup este una din bancile americane cu cea mai mare prezența internaționala, servind consumatori din 40 de țari din cele 100 unde este prezenta. În afara SUA, doar trei țari – Mexic, Coreea de Sud și Australia – conteaza cu jumatate din creditele de consum ale companiei, în timp ce banca are o prezența modesta în mai multe țari.

Investitorii spun ca ieșirea din piețele unde nu exista o prezența semnificativa face sens. Totuși, vanzarea de active din strainatate în aceste vremuri poate fi dificila. Și alți împrumutatori planuiesc sa-și închida afacerile din afara, iar cumparatorii pot fi greu de gasit.

Britanicii de la HSBC Holdings, de exemplu, și-au vandut peste 40 de afaceri și alte active la nivel global din 2011, cum ar fi portofoliile de carduri de credit, dar a întampinat dificultați de cateva ori în a obșine prețul dorit.

4.) ACTIVITATEA BNR

1.) BNR a plafonat din nou la 4 miliarde lei suma cu care imprumuta bancile prin licitatia repo (07.01.2013) Banca Nationala a Romaniei (BNR) a mentinut pentru a saptea saptamana consecutiv la 4 miliarde lei suma cu care imprumuta

bancile prin operatiunea repo, aceasta fiind, totodata, a 14-a saptamana la rand in care banca centrala limiteaza suma disponibila.

43

Page 44: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a imprumutat pe 31.12.2012 13 banci cu 4 miliarde lei, iar sumele licitate de institutiile de credit au ajuns la un total de 17,48 miliarde lei.

Prin licitatiile repo BNR ofera lichiditate bancilor comerciale si preia in schimb titluri de stat, la dobanda de politica monetara, de 5,25% pe an. Banii sunt imprumutati pentru o saptamana.

Cand suma de la licitatia repo este limitata, banii sunt acordati pro-rata, in functie de un indice rezultat in urma impartirii sumelor subscrise si a valorii prezentate de banca centrala. Astfel, atunci cand BNR anunta un plafon, bancile liciteaza valori mai ridicate pentru a se asigura ca primesc cat mai mult din sumele vizate.

BNR a reluat pe 8 octombrie 2012 limitarea sumelor imprumutate prin licitatiile repo, intr-un moment in care cursul a urcat pe piata interbancara peste 4,59 lei/euro si se indrepta spre maximele istorice. Din luna septembrie 2012 si pana pe 8 octombrie 2012 BNR a imprumutat bancile cu toate sumele solicitate. Sumele imprumutate de BNR in cadrul licitatiilor repo saptamanale au variat intre 4 miliarde lei si 6 miliarde lei, de la reluarea plafonarii.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat in luna octombrie 2012 ca limitarea licitatiilor repo derulate de banca centrala este o metoda mai rapida si mai eficace de actiune decat modificarea dobanzii de politica monetara, cu un impact mai important asupra cursului de schimb.

Efectele negative al acestor plafonari sunt, însa, cresterea randamentelor la titlurile de stat emise de Finante, precum si dobanzile mai ridicate practicate de banci.

Randamentele acceptate de Ministerul Finantelor au scazut însa în urma cu patru saptamani pentru prima oara, întrerupand tren-dul de crestere început în luna mai 2012. Totodata, cererea pentru obligatiunile vandute de Finante a urcat semnificativ, în conditiile în care randamentele la titlurile de stat ale Romaniei sunt peste cele emise de tarile din regiune.

Ministerul Finantelor a atras 3,4 miliarde lei la ultima licitatie din 2012, de 11 ori peste valoarea indicativa, astfel ca fondurile atrase în lei în 2012 au urcat la 58,17 miliarde lei, cu 13% peste valoarea împrumutata în 2011. Finantarile în valuta au crescut cu 62%, la peste 4,7 miliarde euro (3,01 miliarde euro si 2,25 miliarde dolari).

Pe 14.01.2013 sunt programate primele licitatii din acest an pentru vanzare de titluri de stat de catre Ministerul Finantelor Pub-lice. Ministerul vrea sa împrumute în total 1,3 miliarde lei prin vanzare de certificate de trezorerie cu maturitate la un an (500 milioane lei) si prin obligatiuni cu scadenta de 18 luni (800 milioane lei).

2.) BNR a mentinut dobanda cheie (08.01.2013) In sedinta din 7 ianuarie 2013, Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei a hotarat urmatoarele:

- Mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,25 la suta pe an; - Gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar;- Mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

BNR va monitoriza atent evolutiile interne si ale mediului economic international, astfel incat, prin utilizarea adecvata a instrumentelor de care dispune, sa asigure realizarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu si a stabilitatii financiare.

Analiza celor mai recente evolutii ale indicatorilor macroeconomici releva intreruperea tendintei ascendente a ratei anuale a inflatiei, precum si o redresare lenta a economiei romanesti pe fundalul recesiunii din economiile zonei euro. 

Rata anuala a inflatiei a coborat la nivelul de 4,56 la suta in luna noiembrie 2012 fata de varful anului trecut de 5,33 la suta consemnat in luna septembrie, confirmand astfel disiparea treptata a efectului inflationist al unor factori pe partea ofertei. Rata anuala a inflatiei de baza CORE2 ajustata# a ramas la nivelul de 3,3 la suta in luna noiembrie 2012.

Dinamica modesta a productiei industriale si a comertului cu amanuntul, precum si prelungirea recesiunii economice in zona euro, de natura sa exercite efecte adverse asupra exporturilor romanesti, sugereaza persistenta deficitului de cerere agregata. 

In acelasi timp, similar evolutiilor din majoritatea economiilor statelor membre ale Uniunii Europene, creditul acordat sectorului privat inregistreaza o incetinire. Componentele sale releva evolutii divergente, creditul in valuta consemnand o reducere a dinamicii sale.Politica monetara a ramas prudenta, urmarind ancorarea anticipatiilor inflationiste si conservarea perspectivelor de revenire a ratei anuale a inflatiei in apropierea tintei pe termen mediu. 

Controlul ferm al lichiditatii exercitat de BNR in perioada recenta, coroborat cu respectarea parametrilor fiscal-bugetari asumati, finalizarea procesului electoral si formarea noului guvern au contribuit la imbunatatirea perceptiei de risc suveran a investitorilor ceea ce s-a reflectat favorabil in atenuarea presiunilor asupra cursului de schimb si dobanzilor interbancare. 

Perspectivele raman favorabile revenirii ratei anuale a inflatiei in interiorul intervalului-tinta pana la finele anului curent, dar se mentin riscurile si incertitudinile legate de evolutiile mediului extern, ale fluxurilor de capital, ale preturilor administrate, precum si ale unor preturi volatile. 

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 5,25 la suta pe an, gestionarea adecvata a lichiditatii din sistemul bancar si pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Aceste decizii vizeaza reluarea si consolidarea  procesului de dezinflatie, a carui perspectiva este in continuare marcata de riscuri si incertitudini legate de evolutiile pe plan intern, inclusiv de persistenta unor rigiditati structurale in economia romaneasca, dar si de procesul de redresare a economiei zonei euro si a celei la nivel mondial. 

Pastrarea conduitei prudente a politicii monetare, inclusiv prin calibrarea optima a instrumentelor de care dispune banca centrala, este esentiala pentru atingerea obiectivelor pe termen mediu privind stabilitatea preturilor si cea financiara, ca fundamente ale unei cresteri economice sustenabile. Ambele procese vor contribui la asigurarea conditiilor necesare  reducerii durabile a costului creditului in lei, stimularea economisirii in moneda nationala si la  asigurarea sustenabilitatii deficitului extern prin limitarea dependentei de finantarile externe.

CA al BNR reitereaza ca BNR monitorizeaza atent evolutiile interne si ale mediului economic international, astfel incat, prin utilizarea adecvata a instrumentelor de care dispune, sa asigure realizarea stabilitatii preturilor pe termen mediu si a stabilitatii financiare. Potrivit calendarului anuntat, urmatoarea sedinta a CA al BNR dedicata politicii monetare va avea loc in data de 5 februarie 2013, cand va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflatiei.

3.) Opinia BNR: “Noi nu folosim ca tinta in modelul nostru cresterea economica. Noi tintim rata inflatiei, asa ne cere legea” (08.01.2013)

Banca Nationala tinteste rata inflatiei, acesta fiind obiectivul principal stabilit prin lege, insa cresterea economica nu este secundara ca importanta, a spus pe 07.01.2013 Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, dupa prima sedinta de politica monetara din acest an.

"Noi nu avem in cadrul modelului, ca tinta, cresterea economica. Noi tintim rata inflatiei si pentru noi este un obiectiv secundar. Dar cresterea economica nu este secundara ca importanta. Este un indicator extrem de important. Dar, din punctul de vedere al obiectivului principal stabilit prin lege pentru BNR, acesta este stabilitatea preturilor. Modelul nostru lucreaza cu indicatorul crestere economica intr-o maniera secundara. Noi urmarim diferenta dintre PIB potential si PIB real. Suntem cu prognoza PIB cam in aceeasi zona. Deocamdata, nu am schimbat. In februarie vom face referiri suplimentare privind prognoza de PIB", a afirmat Isarescu.

Declaratiile vin dupa ce Nicoale Danila, membru in consiliul de administratie al BNR, a exprimat o parere personala, din pozitia de profesor universitar, sustinand ca dupa patru ani in care economia a ramas sub amenintarea recesiunii, ar fi timpul ca Banca Nationala sa iasa din politica de "wait and see" si sa se implice alaturi de guvern in eforturile de reluare a cresterii, chiar acceptand o inflatie mai mare decat tintele propuse.

BNRa decis pe 07.01.2013 sa mentina dobanda-cheie la 5,25% pe an, desi recunoaste ca revenirea economiei este lenta, creditarea sectorului privat înregistreaza o încetinire, pe partea de valuta, iar deficitul mare de cerere care afecteaza economia persista.

44

Page 45: Evolutia pietei bancare - 01.2013

BNR aduce în discutie necesitatea pastrarii unei conduite prudente a politicii monetare, aceasta fiind esentiala pentru atingerea obiectivelor pe termen mediu privind stabilitatea preturilor si cea financiara, ca fundamente ale unei cresteri economice sustenabile. Acestea ar putea contribui la reducerea durabila a costului creditului în lei si la stimularea economisirii în lei, precum si limitarea dependentei de finantarile externe.

El arata la finele anului trecut ca nu este optimist în privinta cresterii economice din 2013, reafirmand ca Romania nu are cum sa se dezvolte fara investitii straine si sustinand ca daca nu vom absorbi fonduri europene nu are sens sa mai vorbim de crestere economica.

4.) BNR a imprumutat 17 banci cu 4 mld. lei (07.01.2013) Banca Nationala a Romaniei (BNR) a imprumutat 17 banci cu suma de 4 miliarde lei oferita la operatiunea repo de pe

07.01.2012, iar cererea a fost de peste sase ori mai mare, totalizand 24,9 miliarde lei.

Banca centrala a mentinut pe 07.01.2013, pentru a saptea saptamana consecutiv, la 4 miliarde lei, suma cu care imprumuta bancile prin operatiunea repo, aceasta fiind, totodata, a 14-a saptamana la rand in care banca centrala limiteaza suma disponibila.

In saptamana 31.122012.-06.01.2013, BNR a imprumutat 13 banci cu 4 miliarde lei, iar sumele licitate de institutiile de credit au ajuns la un total de 17,48 miliarde lei.

Prin licitatiile repo BNR ofera lichiditate bancilor comerciale si preia in schimb titluri de stat, la dobanda de politica monetara, de 5,25% pe an. Banii sunt imprumutati pentru o saptamana.

Cand suma de la licitatia repo este limitata, banii sunt acordati pro-rata, in functie de un indice rezultat in urma impartirii sumelor subscrise si a valorii prezentate de banca centrala. Astfel, atunci cand BNR anunta un plafon, bancile liciteaza valori mai ridicate pentru a se asigura ca primesc cat mai mult din sumele vizate.

5.) Visul frumos al relaxarii monetare, spulberat: creditele se scumpesc! (09.01.2013) BNR a oprit in martie anul trecut seria de reduceri a dobanzii cheie, cu toate ca economia nu a dat nici pe departe semne de

revenire. Aparent, inflatia este principala sperietoare a bancii centrala, avand stipulata prin lege sarcina tintirii ei. In tot acest timp, economia reala se sufoca. Primul semn: dobanzile au inceput sa urce.

BNR a oprit in martie anul trecut seria de reduceri consecutive de dobanda inceputa in noiembrie 2011, fixand rata de politica monetara la 5,25% pe an, dobanda pe care a mentinut-o si la ultima sedinta de politica monetara, de pe 07.01.2013.

Graficul de mai jos arata evolutia dobanzii cheie, odata cu relaxarea monetara inceputa de banca centrala in august 2009, cand dobanda cheie era la 8,5%. Astfel, banca centrala a taiat dobanda cheie cu 3,25% intr-o perioada de doi ani si jumatate.

In cele 32 de luni in care BNR a taiat in mai multe serii dobanda cheie, efectele in ceea ce priveste dobanzile in piata monetara au fost vizibile. Ele s-au reflectat si in economia reala, unde dobanzile in lei la creditele ipotecare acordate populatiei au coborat cu aproape 8%.

Graficul de mai jos expune foarte bine momentul in care Banca Nationala a inceput sa relaxeze politica monetara, efectul asupra creditelor ipotecare acordate populatiei fiind simtit foarte repede. Trendul de reducere a dobanzii anuale efective (DAE) la ipotecare a inceput in septembrie 2009, cand DAE era la aproape 15%, pentru ca in mai 2012 sa fie atins un minim, de aproximativ 7%.

45

Page 46: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Ce s-a intamplat insa dupa ce BNR a decis sa intrerupa trend-ul relaxarii monetare, adica din martie 2012? Potrivit datelor BNR, in perioada mai – noiembrie a anului trecut, dobanda anuala efectiva (DAE) medie la creditele imobiliare noi acordate populatiei in lei s-a majorat de la 7,05% la 8,61%, in timp ce DAE la imprumuturile de consum a urcat de la 15,07% la 15,6%. Toate acestea, in pofida dorintei BNR de a stimula creditarea in moneda nationala.

Este clar ca economia si piata financiara a reactionat destul de repede la schimbarea de politica monetara, cu un decalaj de cateva luni, efectele pe termen lung urmand sa fie deslusite in perioada ce urmeaza.

6.) BNR a majorat la 9 miliarde lei suma cu care imprumuta bancile prin licitatiile repo (28.01.2013) Banca Nationala a Romaniei (BNR) a majorat la 9 miliarde lei suma cu care imprumuta bancile prin licitatiile repo, plafonand

pentru a 17-a saptamana consecutiv imprumuturile prin aceasta operatiune.BNR a ridicat in urma cu doua saptamani suma disponibila pentru licitatia repo la 6 miliarde lei, dupa sapte saptamani

consecutive in care plafonul a fost la 4 miliarde lei.Unii dealeri se asteptau ca suma injectata prin operatiunea repo sa creasca, dupa ce BNR a anuntat recent intoarcerea la o

gestionare "adecvata" a lichiditatii.Prin licitatiile repo BNR ofera lichiditate bancilor comerciale si preia in schimb titluri de stat, la dobanda de politica monetara, de

5,25% pe an. Banii sunt imprumutati pentru o saptamana.Cele 6 miliarde lei acordate la inceputul saptamanii 21.-27.01.2013 au fost imprumutate de 11 banci, iar suma licitata de

institutiile de credit au fost de 3,7 ori mai mare, de 22,75 miliarde lei.Cand suma de la licitatia repo este limitata, banii sunt acordati pro-rata, în functie de un indice rezultat în urma împartirii sumelor

subscrise si a valorii prezentate de banca centrala. Astfel, atunci cand BNR anunta un plafon, bancile liciteaza valori mai ridicate pentru a se asigura ca primesc cat mai mult din sumele vizate.

BNR a reluat pe 8 octombrie 2012 limitarea sumelor împrumutate prin licitatiile repo, într-un moment în care cursul a urcat pe piata interbancara peste 4,59 lei/euro si se îndrepta spre maximele istorice. Din luna septembrie si pana pe 8 octombrie 2012 BNR a împrumutat bancile cu toate sumele solicitate. Sumele împrumutate de BNR în cadrul licitatiilor repo saptamanale au variat între 4 miliarde lei si 6 miliarde lei, de la reluarea plafonarii.

Administratorii datoriei publice au atras în luna ianuarie 2013 11,3 miliarde lei, plus cele 502,5 milioane de euro împrumutati pe 22.01.2013 prin obligatiuni cu scadenta la 3 ani. Pana la finalul lunii ianuarie 2013 nu mai este planificata nicio licitatie.

5.) LEGISLATIE si REGLEMENTARI

1.) Un roman din trei ar putea sa-si ia adio de la banii de pe cardul de credit (14.01.2013) Peste 650.000 de posesori de carduri de credit se vor trezi cu conturile blocate anul acesta si limita de imprumut micsorata sau

anulata. Motivul? Bancile vor reevalua bonitatea clientilor. Pe 20 decembrie 2012, Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat in Monitorul Oficial noul regulament de creditare. Bancile mai au 90 de zile pana sa emita noile norme de creditare si sa le transmita spre aprobare la BNR.

In afara faptului ca noile reglementari fac tot mai stricta creditarea in valuta, ultima portita pe care o mai aveau bancile comerciale pentru a putea acorda imprumuturi, chiar in lei, cardurile de credit si descoperiturile de cont, se inchide la randul sau. Articolul 17 din regulament  stipuleaza clar ca institutiile de credit vor putea prelungi facilitatile de tip revolving (se reintregesc automat dupa completarea sumei imprumutata) doar dupa reevaluarea ca-pacitatii de rambursare a clientului odata la maximum cinci ani. Care va fi impactul direct asupra pietei cardurilor dupa intrarea in vigoare a noilor norme? "In conditiile in care piata de creditare este la un grad ridicat de indatorare, o noua evaluare a capacitatii unui client de a rambursa suma pe card va conduce la anularea/limitarea utilizarii unui numar semnificativ de

46

Page 47: Evolutia pietei bancare - 01.2013

carduri. Multe dintre acestea au fost acordate in trecut, cand se putea oferi un grad de indatorare mai mare decat dupa introducerea normelor BNR", spun reprezentantii Citibank. 

La randul sau, președintele CEC Bank și al Asociației Romane a Bancilor (ARB), Radu Grațian Ghețea, ne-a declarat ca pe langa efectul direct asupra pieței cardurilor, noile reglementari „vor genera costuri interne suplimentare la banci, pentru reluarea analizei la creditele din portofoliu, notificarea clientelei, constituirea de provizioane pentru clienții care nu se mai califica dar nici nu pot achita datoria, devenind automat restanțieri“.

Pentru cei care au deja un card de credit sau un overdraft mai vechi de cinci ani se va face sau nu o reanalizare a posibilitații de rambursare a împrutului în acest an? Regulamentul BNR nu stipuleaza în mod clar regimul creditelor cu acces prin card aflate în derulare. „În acest context, este probabil ca fiecare banca sa aiba o abordare proprie privind reanalizarea creditelor aflate deja în portofoliu, pe care sa o aplice dupa avizarea de catre BNR a procedurilor interne actualizate de creditare“, precizeaza Radu Ghețea. Președintele ARB spune ca varianta care pare cel mai la îndemana este sa se lucreze cu multipli de 5 ani, astfel încat sa se reanalizeze creditele clienților care îndeplinesc anual „varsta“ de 5, 10, 15 ani (dupa caz). În mod cert, clienții vor trebui notificați de banci.

Pentru clienții a caror situație financiara s-a schimbat din momentul aprobarii cardului de credit, banca are ca opțiune blocarea utilizarii limitei de credit, permițand clienților doar sa își poata plati suma deja consumata de pe card prin plata succesiva a ratelor minime. Radu Ghețea este de parere ca aceste rambursari ar trebui sa se faca într-un termen scurt, de 30-90 de zile, urmand ca aceia care nu vor reuși sa achite sa devina restanțieri, marind masa provizioanelor bancare. 

Întrebat despre impactul asupra ratei neperformantelor pe cardul de credit, Ghețea a precizat ca „este imposibil de estimat în acest moment, întrucat o parte necunoscuta din clienții bun-platnici obțin veniturile necesare din surse care nu pot fi demonstrate cu acte. Daca se accepta estimarile din piața privind munca „la negru“ sau la „gri“, este posibil ca aproximativ 30% din  clienții ce vor fi analizati în 2013 sa se califice pentru plafoane de creditare mai mici sau sa nu se mai califice deloc“.

Probabil, foarte afectate de aceasta masura vor fi cateva banci care au marșat puternic pe cardul de cumparaturi și a caror activitate s-a bazat foarte mult pe cardul de credit.

2,19 milioane de carduri de credit erau valide la finele trimestrului III din 2012. Dupa „reevaluari“, la sfarșitul lui 2013, numarul acestora ar putea scadea la 1,53 milioane. 

Creditorii trebuie sa stabileasca intern criterii de eligibilitate pentru creditele în valuta. Acestea trebuie sa se asigure ca entitațile nefinanciare neacoperite fața de riscul valutar sunt eligibile pentru creditare în valuta doar daca își dovedesc capacitatea de rambursare, chiar și în cazul deprecierii severe a monedei naționale asociate cu majorarea ratei dobanzii. Prevederea este valabila și pentru persoane fizice, și pentru juridice.

Prin derogare de la dispozitiile alin. (1), este permisa prelungirea facilitatilor de creditare de tip revolving acordate prin intermediul cardurilor peste durata de 5 ani, numai cu conditia ca împrumutatorii sa reevalueze capacitatea de rambursare a debitorului cel putin la sfarsitul fiecarui interval de 5 ani de la data acordarii. Reevaluarea capacitatii de rambursare a debitorului se realizeaza în baza metodologiei proprii.

Noile reglementari vor afecta în mod cert piața cardurilor pentru persoane fizice, pe fondul diminuarii creditarii, și vor genera costuri suplimentare la banci spune Radu Grațian Ghețea, președinte CEC Bank.

2.) Bancile primesc ragaz de la comitetul Basel (16.01.2013)Comitetul Basel pentru Supraveghere Bancara a decis in aceasta saptamana sa acorde bancilor mai mult timp pentru a se conforma

cerintelor de lichiditate aplicabile la nivel global, cu scopul de a evita aparitia unor noi necesitati de nationalizare sau de salvare cu bani publici a institutiilor bancare nerestructurate.

Comitetul a decis ca bancile vor fi obligate sa constituie doar 60% din necesarul cerut de numerar si active lichide pana in 2015, iar restul pana in 2019, fata de cerinta initiala ca acest proces de consolidare sa fie incheiat in 2015. Reglementarile Basel III ar urma sa intre in vigoare treptat in perioada 2013-2019, urmarind ameliorarea rezistentei la socuri a bancilor si a gradului de transparenta a functionarii lor, insa pe masura ce a devenit clar ca anul acesta nu e de asteptat o iesire decisiva a statelor din criza, sefi de banci centrale indeosebi din Europa, ca Mario Draghi de la BCE sau Mervyn King de la Banca Angliei, alaturi de sefi de banci comerciale, au criticat calendarul Basel III, pe motiv ca le impune bancilor o povara suplimentara care le-ar face si mai vulnerabile.

Comitetul a facut concesii si in privinta tipurilor de active clasificate drept lichide, incluzand acum, de pilda, si obligatiunile corporatiste, anterior excluse. Presa financiara anglo-saxona scrie insa ca relaxarea Basel III n-ar trebui sa faca pe nimeni sa se astepte la un boom brusc al creditarii care sa impulsioneze economia zonei euro, iar analistii de la Capital Economics sustin chiar ca nu va avea niciun impact economic major.

3.) Regulile mai stricte pentru ratingul de credit, confirmate de votul Parlamentului European (18.01.2013) Noi norme privind momentul si modul in care agentiile de rating de credit pot evalua datoriile de stat si sanatatea financiara a

firmelor private au fost aprobate de Parlament European. Ele vor permite agentiilor sa emita ratinguri nesolicitate pentru datoriile suverane la date stabilite si investitorilor privati sa le dea in judecata pentru neglijenta. Participatiile agentiilor in actionariatul firmelor evaluate vor fi plafonate pentru a reduce conflictele de interese. 

Deputatii europeni s-au asigurat de asemenea ca ratingurile vor fi mai clare solicitand agentiilor sa explice factorii cheie care stau la baza acestora. Ratingurile nu trebuie sa urmareasca influentarea politicilor de stat si agentiile in sine nu trebuie sa sustina modificari ale politicilor, se arata in textul adoptat. Noile norme au fost deja convenite, cu titlu provizoriu, cu Consiliul."Avansam prin acest nou regulament, in deplina concordanta cu scopul care a stat la baza lui si anume acela de a permite intreprinderilor sa faca propriile lor evaluari interne. Acestea ar trebui sa ofere alternative viabile, comparabile si fiabile cu cele ale oligopolului de rating", a declarat raportorul Leonardo Domenici.

Ratingurile nesolicitate ale datoriilor suverane ar putea fi publicate de cel putin doua, dar nu mai mult de trei ori pe an, la datele publicate de agentia de rating la finele anului precedent. In plus, aceste evaluari ar putea fi publicate doar dupa ce bursele din UE au fost inchise si cu cel putin o ora inainte de redeschiderea lor. 

Investitorii care se bazeaza pe un rating de credit ar putea da in judecata agentia care l-a realizat si primi despagubiri, daca aceasta incalca regulile stabilite prin prezenta legislatie in mod intentionat sau din neglijenta grava, indiferent daca exista vreo relatie contractuala intre parti. Aceste incalcari ar include, de exemplu, emiterea unui rating de credit in situatia de conflict de interese sau in afara calendarului publicat. 

Pentru a reduce dependenta excesiva de ratinguri, deputatii europeni cer institutiilor de credit si firmelor de investitii sa îsi dezvolte propriile capacitati de rating care sa le permita sa creeze modele interne de evaluare a riscurilor. Comisia Europeana ar trebui sa ia în considerare, de asemenea, dezvoltarea unui sistem de evaluare a bonitatii europene, adauga textul.

Pana în 2020 nicio legislatie a UE nu ar trebui sa se refere direct la ratingurile externe, iar institutiile financiare nu trebuie sa mai fie obligate sa vanda automat active în caz de deteriorare a ratingului.

Agentiile de rating de credit vor trebui sa se abtina de la emiterea unui rating, sau sa mentioneze ca ratingul ar putea fi influentat, în cazul în care un actionar sau un membru al lor care detine 10% din drepturile de vot a investit în entitatea evaluata.

Noile norme vor interzice, de asemenea, participatiile simultane mai mari de 5% în mai mult de o agentie de rating de credit, cu exceptia cazului în care agentiile respective apartin aceluiasi grup.

Regulamentul privind agentiile de rating de credit a fost adoptat cu 579 voturi pentru, 58 împotriva si 60 de abtineri.  Directiva privind dependenta excesiva de ratinguri de credit a fost adoptata cu 599 de voturi pentru, 27 împotriva si 68 de abtineri.

47

Page 48: Evolutia pietei bancare - 01.2013

4.) Clientii propusi spre executare din cauza ratelor la credite, pasuiti 2 ani (21.01.2013)Datele arata ca unul din patru romani cu un credit de cel putin 20.000 de lei (aproximativ 4.500 de euro) nu reuseste sa-si plateasca

la timp datoria catre banca. Peste 100.000 de persoane se afla in situatia de risc de evacuare din locuinte in urma contractarii de credite si a imposibilitatii de a achita ratele, potrivit informatiilor publice. Situatia se refera atat la creditele ipotecare, cat si la restantele contractate pentru alte tipuri de credite. Si alti clienti sunt amenintati cu evacuare din locuinte din cauza neplatii taxelor la utilitati.

Deputatul PSD Bogdan Diaconu propune un proiect de lege care prevede ca imobilele cu destinatie de locuinta ale cetatenilor romani persoane fizice, supuse executarii silite din cauza neachitarii ratelor la credite bancare sau a facturilor la utilitati, sa beneficieze de o amanare pentru doi ani in ceea ce priveste aplicarea executarii silite. Conform proiectului, transmis Agerpres, sunt vizati debitorii care nu mai au in posesie un alt imobil cu destinatie de locuinta si care indeplinesc cel putin una dintre urmatoarele conditii: veniturile familiei care urmeaza sa fie evacuate nu depasesc cuantumul salariului mediu pe economie pe membru de familie, debitorul este singurul intretinator al unei familii cu doi sau mai multi copii, debitorul face dovada lipsei unui loc de munca, face dovada unor afectiuni incadrabile in categoriile gradelor de handicap asa cum sunt definite de lege si nu are in posesie alte bunuri sau conturi bancare a caror valoare ar putea acoperi datoria.

Insa, la incheierea perioadei de moratoriu de doi ani, debitorul va fi obligat sa reia achitarea datoriilor pentru care i s-a imputat solutia executarii silite a imobilului, urmand ca pentru datoriile restante sa nu se perceapa alta dobanda decat cea prevazuta in contract, dar actualizata cu rata inflatiei. Totodata, daca in perioada moratoriului debitorul efectueaza plati in contul datoriei, acestea vor fi scazute in mod corespunzator din datoria acumulata.

Proiectul mai prevede ca persoanele care fac obiectul legii sa obtina de la Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului pe raza careia se afla un certificat care sa ateste indeplinirea conditiilor de aplicare a moratoriului de amanare a executarii silite a locuintei personale, potrivit Agerpres. In termen de cinci zile lucratoare, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului are obligatia sa emita certificatul solicitat. Acesta va fi prezentat bancii, firmei de utilitati, firmei de recuperare a datoriilor sau oricarei persoane juridice care a solicitat evacuarea silita din locuinta personala sau executorului judecatoresc.

Totodata, in proiectul elaborat  se mentioneaza ca legea se va aplica persoanelor aflate in risc de evacuare silita incepand cu data de 1 martie 2012, nu si celor care au fost deja evacuate la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

5.) Romania nu va introduce o taxa pe tranzactiile financiare (24.01.2013) Romania nu va introduce o taxa pe tranzactiile financiare, dar nu se opune initiativei tarilor din UE care doresc si sustin acest

lucru, a declarat secretarul de stat Claudiu Doltu, reprezentantul Romaniei la reuniunea Ecofin, de la Bruxelles."Si acum, dar si anul trecut, Romania si-a sustinut in cadrul Consiliului Ecofin punctul de vedere, plecand de la faptul ca, pe de o

parte, intelegem interesul si argumentele partenerilor nostri din UE care au initiat acest demers, dar, pe de alta parte, conditiile noastre specifice ne conduc spre o abordare prudenta si pragmatica in sensul neparticiparii la extinderea aplicarii taxei pe tranzactii financiare", a afirmat Doltu.

In acest moment, insa, orice potentiala crestere a costurilor de tranzactie pentru clientii sistemului financiar ar putea afecta semnificativ mediul economic din Romania, care este inca fragil, a aratat secretarul de stat.

Evaluarile facute de expertii romani arata ca, in situatia reducerii intermedierii financiare, ar fi afectate nu doar potentialele venituri ale unei asemenea taxe, dar, mai mult, taxa pe tranzactii financiare ar putea afecta negativ dezvoltarea sistemului financiar.

"Continuam sa evaluam potentialul impact al introducerii unei taxe pe tranzactiile financiare, conform intentiei Comisiei Europene. Dar, în acest moment, nu este iminenta introducerea ei", a mai afirmat Claudiu Doltu.

Domnia sa a precizat ca Romania are convingerea ca în viitor, indiferent de evolutiile care vor aparea în urma faptului ca unele tari din UE vor introduce aceasta taxa, în ansamblul UE vor fi avute în considerare interesele tarilor care nu adera la aceasta initiativa. Germania, Franta si alte noua state din zona euro pot pregati introducerea unei taxei pe tranzactiile financiare dupa ce au primit, pe 23.01.2012, avizul ministrilor de Finante ai statelor din Uniunea Europeana.

Votul ministrilor de Finante deschide calea introducerii taxei în Germania, Franta, Italia, Spania, Austria, Portugalia, Belgia, Esto-nia, Grecia, Slovacia si Slovenia. Urmatorul pas este formularea unor noi planuri de catre Comisia Europeana, care va propune, probabil, taxarea tranzactiilor cu actiuni si obligatiuni cu 0,1%, iar a celor cu instrumente financiare derivate cu 0,01%.

6.) Vesti proaste pentru clientii bancilor. Guvernul a promis FMI sa lase in contracte clauzele abusive (29.01.2013) Guvernul Ponta isi asuma in fata FMI sa nu puna acum in aplicare legea care ar putea duce la eliminarea clauzelor abuzive din

toate contractele de credit, clauze ce umfla ratele lunare. Promisiunea Guvernului este facuta in draftul scrisorii de intentie si arata ca bancherii sunt pe cale sa obtina o noua victorie la capitolul lobby.

Guvernul promite in fata FMI sa nu aplice noul Cod de procedura civila din cauza unor prevederi ce ar lovi in bilanturile bancilor cu contracte de credit ce contin clauze abusive.

La 1 februarie 2013 inca ar trebui sa intre in vigoare noul Cod de procedura civila impreuna cu legea de punere in aplicare, care modifica mai multe legi, inclusiv Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte.

Potrivit noilor reglementari, daca o clauza dintr-un contract bancar, de pilda, va fi dovedita abuziva in instanta la o actiune a Protectiei Consumatorilor, atunci acea clauza va fi eliminata din toate contractele.

Aceasta modificare legislativa a dat frisoane bancherilor cu nereguli in contractele de credit. Lobby-ul acestora la nivelul Asociatiei Romane a Bancilor a dus la promisiunea guvernului in fata FMI ca modificarile legislative nu vor fi aplicate pana ce nu va fi initiat un studiu de impact si se va efectua consultarea publica necesara cu toti actorii implicati.

"Pentru ca pastrarea disciplinei intre debitori contribuie semnificativ la consolidarea stabilitatii financiare, vom face toate eforturile sa evitam adoptarea initiativelor legislative (de exemplu, propunerile pentru legea insolventei particularilor si cea privind colectarea datoriilor), sau de amendare Ordonantei 50/2010, ce ar submina disciplina de creditare.

In aceasta privinta, vom elabora un studiu de impact si o consultare publica cu partile interesate privind Legea pentru punerea in aplicare a Codului de procedura civila, in special in ceea ce priveste dispozitiile privind clauzele abuzive din contractele de imprumut, inainte ca aceasta sa intre in vigoare", se arata in draftul scrisorii de intentie cu FMI.

Asta inseamna, in primul rand, ca legea nu ar mai avea cum sa intre in vigoare la 1 februarie 2013. Ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a si cerut amanarea punerii in aplicare a noului Cod de procedura civila cu 5 luni, iar apoi a revenit asupra declaratiilor.

Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori este temeiul de drept pe care s-au castigat procesele impotriva bancilor in ultimii ani.

Legea de punere în aplicare a noului Cod de procedura civila întareste si mai mult Legea 193/2000 în favoarea consumatorului. Se adauga articole noi care permit ANPC ca, în cazul în care constata ca un profesionist (noul termen pentru comerciant) are clauze abuzive în contractele preformulate, sa ceara în instanta obligarea acestuia la eliminarea acestor clauze din TOATE contractele, fie ele în derulare. Aceasta înseamna ca acei profesionisti care de-a lungul timpului au inserat în contracte anumite clauze considerate abuzive vor trebui sa îndrepte situatia pentru TOTI clientii afectati, fara ca acestia sa fie nevoiti sa initieze vreo proceduta juridica.

Într-o scrisoare adresata Bancii Nationale a Romaniei si Ministerului de Justitie, Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a cerut ajutorul pentru ca legea modificata sa nu aduca un impact major asupra sistemului bancar - pierderi de peste 600 de milioane de euro pe an. ARB recunoaste existenta unor "posibile erori izolate aparute în practica institutiilor de credit în trecut", dar considera ca instantele din Romania nu sunt capabile sa judece astfel de cazuri.

S-ar putea sa vedem din nou o victorie a bancherilor în lupta cu modificarile legislative propuse de stat. În scrisoare pomenita mai sus, de altfel, ARB lauda efortul coordonat al BNR si Fondului Monetar International care a dus la suprimarea efectelor OUG 50/2010, astfel

48

Page 49: Evolutia pietei bancare - 01.2013

încat aceasta lege sa se aplice doar creditelor noi. De altfel, reprezentatii FMI au discutat cu cei de la BNR despre impactul modificarilor legislative asupra sistemului bancar.

Promisiunea din scrisoare de intentie cu FMI arata ca autoritatile romane sunt sensibile la problemele bancherilor.

7.) Dispozitiile privind inlaturarea clauzelor bancilor, amanate din cauza lipsei studiului de impact (31.01.2013) Ministrul Justitiei a declarat pe 30.01.2013 ca dispozitiile din noul Cod de procedura civila privind inlaturarea clauzelor abuzive ale

bancilor au fost prorogate pentru sase luni deoarece nu au avut un studiu de impact.''Clauzele referitoare la banci exista si in prezent in sensul ca o persoana poate chema in judecata o banca creditoare pentru a

dispune inlaturarea unei clauze abuzive sub sanctiunea unei amenzi. Diferenta fata de reglementarea propusa consta in faptul ca, efect al constatarii de catre instanta a unei clauze abuzive, acea hotarare permitea inlaturarea ei din toate cauzele de acelasi profil, din toate contractele existente cu aceeasi clauza, precum si din cele care urmau sa se incheie. Noi, sub recomandarea FMI, am prorogat intrarea in vigoare a acestei dispozitii cu sase luni pentru ca s-a spus, si pe buna dreptate, ca aceste dispozitii legale nu au avut un studiu de impact. (...). Nu s-a facut o consultare larga si niciun studiu de impact anterior adoptarii acestor texte'', a explicat Pivniceru precizand ca sub rezerva studiului de impact dispozitiile au fost amanate pana la 1 iulie 2013. 

Cu privire la mediere, ministrul a aratat ca sunt doua dispozitii din legea medierii amendate printr-o ordonanta ulterioara, ''care a starnit o surescitare publica''. 

Pivniceru a spus ca este vorba de dispozitia in materie de procedura civila, in sensul ca partea care nu merge la sedinta de informare recomandata de instanta i se va anula actiunea ca inadmisibila. 

''Si asupra acestei dispozitii noi am optat, prin ordonanta de Guvern, prorogarea ei in termen de sase luni pana cumva, intr-un fel, va intra in procedura parlamentara si se va stabili daca in acest fel mai ramane in cadru legal institutie optionala pentru parte'', a detaliat Pivniceru. 

Cu privire la dispozitiile penale supuse medierii, ea a precizat ca textul viza recomandarea sedintei de informare in cadrul unor infractiuni care erau puse in miscare la plangerea prealabila sau pentru care exista posibilitatea impacarii partilor, printre acestea inscriindu-se seductia, violul, vatamarile s.a.m.d. 

''Pentru acest grup de infractiuni pentru care legea medierii prevedea obligatia de a se prezenta partile la sedinta de informare a fost suspendata, prorogata de la aplicare pana la intrarea in vigoare a Codului de procedura penala, ceea ce inseamna ca si acest grup de infractiuni care ar fi avut aptitudinea acum, la 1 februarie 2013, de a fi supuse sedintei de informare in procedura medierii, vor fi prorogate si vor intra, si ele, in dezbatere parlamentara'', a mai spus Pivniceru.

8.) Bancile nu le vor returna clientilor comisioanele declarate abusive (31.01.2013) FMI a convins Guvernul ca legea de aplicare a noului cod de procedura civila sa intre in vigoare, de luna viitoare, fara articolul

care le da magistratilor puterea de a obliga bancile sa elimine comisioanele si clauzele declarate abuzive din toate contractele de credit.Codul de Procedura Civila va intra in vigoare pe 15 februarie 2013, insa fara articolul care le da magistratilor puterea de a obliga bancile sa elimine comisioanele si clauzele declarate abuzive din toate contractele de credit.

Potrivit articolului eliminat, odata ce o instanta nationala urma sa fie sesizata cu o actiune in constatarea caracterului abuziv al unei clauze dintr-un contract incheiat intre un consumator si o banca, aceasta ar fi putut sa pronunte o hotarare prin care sa dispuna bancii respective eliminarea acelei clauze din toate contractele, indiferent de data la care astfel de contracte au fost incheiate si indiferent de continutul si situatia concreta a fiecarui contract in parte. 

Asociatia Romana a Bancilor a solicitat printr-o scrisoare trimisa catre BNR si Ministerul Justitiei pe 13 noiembrie 2012 sprijin pentru modificarea Legii de aplicare a Codului de procedura civila, care faciliteaza eliminarea clauzelor abuzive din contractele de credit, considerand ca aplicarea acesteia ar putea genera pierderi de sute de milioane de euro anual bancilor.

Guvernul a revenit asupra anuntului initial privind amanarea Codului de procedura civila si a precizat ca data la care noul Cod va intra în vigoare este 15 februarie 2013, si nu 1 iulie 2013.

Dupa ce a anuntat ca Executivul a decis, miercuri, ca prevederile Codului de procedura fiscala sa fie amanate pana la 1 iulie 2013, Biroul de Presa al Guvernului a revenit cu o "rectificare", în care precizeaza ca intrarea în vigoare a noului Cod de procedura civila se amana pana la 15 februarie 2013.

Într-o noua informare, Guvernul arata ca ordonanta stabileste ca termenele pentru intrarea in vigoare a sedintelor de informare despre mediere în cauze civile sa fie 15 februarie 2013, odata cu intrarea în vigoare a Codului de Procedura Civila, cel a sedintelor de informare despre mediere în cauze penale este data de intrare în vigoare a noului Cod de Procedura Penala, iar pentru sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare în judecata în cazul neîndeplinirii de catre reclamant a obligatiei de a participa la sedinta de informare privind medierea termenul este 1 august 2013.

Guvernul a anuntat anterior ca amanarea este decisa pentru finalizarea procedurii de reexaminare a propunerii privind degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea judecatorilor si întregului sistem judiciar.

Pe 29.02.2013, premierul declara ca Guvernul va adopta o ordonanta de urgenta în care se va stipula ca intrarea în vigoare a Codului de procedura civila se va face imediat dupa intrarea în vigoare a Legii privind degrevarea instantelor, pentru a se elimina problema legata de termenele de asteptare.

Pe 29.01.2013, ministrul Justitiei, declarase ca noul Cod de procedura civila va intra în vigoare la 1 februarie 2013, fiind pregatita o ordonanta "în situatia în care procedurile parlamentare s-ar fi încalcit cumva".

În 22 ianuarie 2013, ministrul Justitiei anunta ca intrarea în vigoare a Codului de procedura civila se va amana de la 1 februarie 2013 la 1 iulie 2013, pentru ca sistemul judiciar sa fie operational.

9.) Primul pas spre actiunile colective ale consumatorilor se face in februarie 2013 (30.01.2013)Dupa indelungi dezbateri si discutii privind o posibila amanare, Codul de procedura civila pare sa fi reintrat pe traseul initial si va intra

in vigoare de la 15 februarie 2012. Prin acesta s-ar pune bazele legislative necesare eliminarii clauzelor abuzive din toate contractele de adeziune, inclusiv contractele de credit bancar.

Parlamentarii au clarificat situatia legislativa de fond care permite astfel intrarea in vigoare a Codului de procedura civila. Proiectul de lege privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 a fost adoptat, ceea ce permite ca prevederile noului Cod de procedura civila sa intre in vigoare din februarie 2013.

Proiectul pune piatra de temelie pentru solutionarea colectiva a unor probleme din contractele de adeziune. Mai exact, modificarile prevad ca odata ce o instanta nationala va constata caracterul abuziv al unei clauze intr-un contract de adeziune, instanta poate sa emita o hotarare prin care sa dispuna eliminarea respectivei clauze din toate contractele similare.

Avand in vedere caracterul standard al contractelor de credit, considerate astfel de adeziune, de aceste prevederi vor putea beneficia si clientii bancilor. Spre exemplu, daca o instanta considera un comision abuziv, poate sa hotarasca eliminarea lui din toate contractele de credit similare aflate in derulare.

In toamna lui 2012, bancile au creat valuri printr-o scrisoare trimisa catre Ministerul Justitiei si BNR, prin care solicitau modificarea acestei prevederi.

La momentul respectiv a fost adus in discutie sustinerea primita din partea BNR si a FMI in urma cu 2 ani cand “interventia coordonata” a celor 2 institutii ar fi rezultat in contracararea efectelor negative ale OUG 50/2010 asupra portofoliilor bancilor.

Ca si atunci, bancherii au solicitat acelasi sprijin si acum si au calculat ca impactul intrarii in vigoare a noii proceduri ar aduce pierderi sistemului bancar de peste 600 milioane euro. In toamna, institutiile vizate nu au dorit sa ofere o replica scrisorii ARB. Situatia nu s-a schimbat cu mult in prezent.

49

Page 50: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Ministerul Justitiei nu a facut nicio precizare publica pe marginea acestei scrisori dar a facilitat adoptarea in termen a Codului de procedura civila, ceea ce contravine in esenta solicitarii bancherilor.

BNR nu a comentat pe marginea continutului acestei scrisori si nu a specificat pana acum daca un raspuns a fost sau nu formulat. Pe de alta parte, oficialii Bancii Centrale tin sa precize ca BNR nu are initiativa legislativa, deci nu are cum sa modifice o lege in vigoare, chiar daca ARB ar solicita acest lucru.

O noutate vine din partea FMI, care pare sa detina iar rolul principal in relatia bancheri-consumatori. Reprezentantul misiunii a declarat ca trebuie aparate interesele consumatorilor, dar este important “cum aplici legile”. “Nimeni nu-si doreste sa alunge investitorii bancari. Am convenit cu guvernul si cu BNR sa se faca studii de impact si anumite verificari ale procesurilor pentru a se asigura ca aplicarea Codului de procedura civila se va face de o maniera care sa protejeze consumatorii si in acelasi timp sa nu alunge bancile”, a precizat Erik de Vrijer, seful delegatiei FMI.

Ramane de vazut cum vor interpreta guvernantii aceasta declaratie si daca in textul scrisorii de intentie se vor angaja, ca si in trecut, sa evite prevederile legislative care ofera beneficii consumatorilor de servicii financiare.

De asemenea, daca se solicita studii de impact, se poate presupune ca pana la definitivarea acestora, aplicarea prevederilor poate fi amanata.

6.) MONITORIZAREA COMPETITORILOR de pe PIATA BANCARA

ATE Bank

1.) ATE Bank Romania va fi preluata de cativa oameni de afaceri romani si va lucra doar pentru companii (29.01.2013)Miscare pe piata bancara. ATE Bank Romania va fi cumparata partial de cativa investitori romani si capitalizata initial pana la 60 de

milioane de euro, urmand ca in 2013 sa fie atrasi mai multi investitori, inclusiv SIF-urile, iar capitalurile sa ajunga la 200 milioane euro.”Negocierile cu cei de la Piraeus sunt intr-o faza foarte avansata. Va fi preluata nu doar licenta ATE Bank, ci si o parte din activele si pasivele bancii. Finalizarea tranzactiei este o chestiune de zile”, au declarat surse familiare cu tranzactia.

La mijlocul anului trecut, Piraeus Bank Grecia a preluat ATE Bank Grecia, inclusiv toate sucursalele din regiune, adica si 93,27% din actiunile ATE Bank Romania.

In urma cu doua luni a aparut pe piata informatia ca un grup format din peste 10 oameni de afaceri, printre care se vehiculau nume precum Gabriel Popoviciu, Gruia Stoica sau Dorel Umbrarescu, la care se alaturau cele cinci societati de investitii financiare, va prelua afacerea ATE Bank in Romania.

Sursele citate au precizat insa ca tranzactia va fi realizata de un numar minim de investitori, urmand ca ulterior sa se deschida posibilitatea si altor oameni de afaceri sa investeasca, inclusiv societatilor de investitii financiare.

Noua banca va fi condusa incepand de anul viitor de fostul vicepresedinte Raiffeisen Bank, Marinel Burduja, care ar fi si artizanul negocierilor.

Contactat, Burduja a refuzat sa comenteze. “Deocamdata nu pot sa discut despre acest subiect”, a afirmat acesta.In contextul evolutiilor de pe piata bancara din ultimii ani, care au ridicat semne de intrebare privind oportunitatea de a avea circa 85%

din sistem detinut de capital strain, noua entitate a castigat rapid sustinerea atat din partea BNR, cat si din partea autoritatilor de la cel mai inalt nivel. Potrivit unor surse oficiale, proiectul este sustinut si de vicepremierul Florin Georgescu, ministru al Finantelor Publice, un partizan recunoscut al capitalului autohton.

Bancpost

1.) Serviciul de internet banking al Bancpost nu va mai fi gratuit din martie 2012 (09.01.2013) Bancpost, o banca de top zece controlata de grecii de la Eurobank, a anuntat modificarea tarifelor abonamentului lunar aferent

serviciului de internet banking destinat persoanelor fizice. Astfel, incepand din luna martie a acestui an accesul la serviciul online al bancii nu va mai fi gratuit, banca percepand un comision lunar de 1 leu.

Clientii care nu accepta noul plan tarifar sunt obligati sa notifice in scris banca pana la intrarea in vigoare a modificarii. De asemenea, acestia pot denunta in mod unilateral contractul pana la sfarsitul lunii februarie 2013.

2.) Bancpost a primit din partea Global Custodian Magazine cel mai inalt calificativ (15.01.2013) Prestigioasa publicatie de specialitate "Global Custodian Magazine” (www.globalcustodian.com) a conferit Bancpost rating-ul de

"Top Rated Agent Bank” pentru al treilea an consecutiv pentru investitorii institutionali internationali si pentru al patrulea an consecutiv pentru investitorii institutionali interni, pe piata instrumentelor financiare din Romania. Totodata, Bancpost a fost desemnata cea mai buna banca in relatia cu investitorii institutionali interni in editia aferenta pietelor emergente, publicata la sfarsitul anului 2012 ("Best Domestic Bank”).

"Global Custodian Magazine” masoara calitatea serviciilor oferite de agentii custode, pe pietele de capital importante, catre clientii interni si straini. Revista culege informatii de la terte parti prin anchete realizate sub forma interviurilor si chestionarelor transmise firmelor de brokeraj, societatilor de administrare a activelor, societatilor de asigurari si altor institutii financiare. Rating-ul se bazeaza pe performantele atinse in cateva categorii de servicii incluzand serviciile oferite si relatia cu clientul, valoarea adusa clientilor si angajamentul dovedit, decontarea tranzactiilor cu valori mobiliare, colectarea beneficiilor aferente detinerilor de instrumente financiare, cash management, schimb valutar, finantare, evenimente corporative, recuperare taxe, raportari catre clienti, administrarea conturilor si tehnologia informatica utilizata.

"Ratingurile acordate confirma calitatea serviciilor de custodie pentru instrumente financiare furnizate de Bancpost investitorilor institutionali si strategia concentrata pe continua imbunatatire a relatiei cu clientii si a nivelului de satisfactie a acestora. Inalta recunoastere primita din partea Global Custodian Magazine ne onoreaza si ne va ajuta in eforturile noastre de atragere a noi clienti si de crestere a vizibilitatii si cotei noastre de piata in domeniul serviciilor de custodie.” a declarat doamna Cecilia Vlasceanu, Director Coordonator, Directia Servicii Titluri, Bancpost.

In motivarea oferita de "Global Custodian Magazine” se subliniaza: «Banca din Bucuresti a retelei Eurobank atrage din nou un numar de raspunsuri nationale si internationale. "Angajamentul acestui agent este remarcabil", scrie un client, fapt care conteaza atunci cand exista zeci de agenti custode care concureaza pentru oportunitati si afaceri in piata interna. "Foarte multumit", adauga un client intern. "Ei explica si ajuta extrem de mult." Acest ajutor este vizibil mai ales in ceea ce priveste recuperarea taxelor, care reprezinta o provocare previzibila intr-o piata care a hotarat recent inlocuirea reprezentantilor fiscali cu agentii fiscali. Raportarea si procesarea evenimentelor corporative sunt, de asemenea, mai mult decat dificile pe aceasta piata. Dar Bancpost reuseste sa acopere aceste neajunsuri. "O foarte buna furnizare de informatii cu privire la evenimente corporative locale", spune un client.»

3.) Bancpost a primit premiul 'e-Team - echipa IT a anului 2012 din sistemul bancar romanesc (25.01.2013) Bancpost a primit premiul "e-Team - echipa IT a anului 2012 din sistemul bancar romanesc” in cadrul Galei Premiilor "e-Finance”,

care a avut loc in Bucuresti, in seara de 23 ianuarie 2012.

50

Page 51: Evolutia pietei bancare - 01.2013

"Stiinta de a-si valorifica optim resursele si de a se concentra permanent pe furnizarea celor mai bune solutii la proiectele de business, cele 130 de proiecte derulate in 2012, precum si pasiunea si eficienta cu care exploateaza toate oportunitatile din cloud” au fost evidentiate in motivatia oferita de redactia revistei "eFinance” ca principale argumente care au determinat selectarea echipei Bancpost ca echipa IT a anului 2012.

"Premiul 'e-Team - echipa IT a anului 2012' acordat Diviziei IT a Bancpost de catre revista 'e-Finance' ne onoreaza si ne motiveaza in egala masura. Bancpost este unul dintre cele mai importante branduri financiare romanesti, cu o prezenta de peste 22 de ani pe piata. In tot acest timp, Bancpost a lansat si va continua sa lanseze in premiera numeroase produse bancare si servicii financiare inovative prin implementari care utilizeaza tehnologii si platforme de sistem internationale, avand intotdeauna ca scop final simplificarea vietii clientilor Bancii. Oamenii, in special atunci cand actioneaza sinergetic ca o echipa, se afla intotdeauna in spatele implementarilor de succes. Echipa IT a Bancpost reuneste 60 de profesionisti bine pregatiti si este devotata realizarii planului de business al Bancii, in colaborare cu toate celelalte divizii ale Bancii.” a declarat Aris Vrongistinos, Vicepresedinte Executiv Operatiuni Centrale si IT, Bancpost.

Ajunsa anul acesta la cea de a X-a Editie, Gala Premiilor "e-Finance” recunoaste companiile, institutiile si, nu in ultimul rand, oamenii din industriile IT&C si financiar-bancara din Romania care au demonstrat o implicare activa si rezultate masurabile in domeniul lor.

In cadrul evenimentului au fost acordate premii pentru 11 sectiuni: e-team, e-business software, e-nnovation, e-projects, e-development, e-people, e-impact, e-partnership, e-provider, e-employer, e-10 years. Ceremonia a reunit importanti jucatori ai pietelor IT&C si financiar-bancara din Romania, lideri din asociatii si din institutii specializate, analisti independenti.

CEC Bank

1.) CEC Bank lanseaza Creditul APIA pentru finantarea capitalului de lucru - PNDC 1 Campania 2012 (24.01.2013) CEC Bank a incheiat cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), Fondul National de Garantare a Creditelor pentru

Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) si Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) conventiile privind finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor curente de catre beneficiarii platilor nationale directe complementare in sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil (PNDC 1) - Campania 2012.

Astfel, CEC Bank a lansat creditul punte pentru finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor curente de catre beneficiarii  PNDC in sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil.

Categoriile de clientii eligibili care pot accesa aceste credite sunt reprezentate de producatorii agricoli individuali, societatile agricole private, respectiv asociatiile agricole cu personalitate juridica, asociatiile agricole familiale, asociatiile de producatori agricoli, grupurile de producatori, societatile comerciale si cooperativele agricole constituite conform legislatiei in vigoare etc.

Creditele se acorda in LEI, iar valoarea creditului poate ajunge pana la 80% din valoarea sumei calculate conform Adeverintei emise de APIA. 

Costurile practicate in prezent de CEC Bank pentru finantarea acestor clienti sunt urmatoarele:- dobanda variabila compusa din ROBOR 3 luni plus marja intre 3 p.p. si 4 p.p., stabilita in functie de clasa de performanta financiara in care se incadreaza clientul (actualizata trimestrial in prima zi lucratoare). In prezent dobanda variaza intre 9,03% si 10,03%;- comision de gestiune de 0,25%, aplicat la valoarea creditului si perceput de Banca la acordarea creditului.

Creditele beneficiaza de garantia emisa de FGCR sau FNGCIMM pentru 80% din valoarea creditului acordat. In completare, clientul prezinta Bancii un bilet la ordin in alb, ipoteca mobiliara pe conturile curente deschise la banca si ipoteca mobiliara asupra creantelor fata de APIA, constand in sumele cuvenite beneficiarilor, conform Adeverintelor eliberate de APIA. 

"Prin lansarea acestui nou produs de creditare, CEC Bank continua sa demonstreze implicarea in sustinerea clientilor care solicita finantare pentru desfasurarea activitatiilor in domeniul agriculturii. Clientii nostri beneficiaza atat de finantare in conditii avantajoase, cat si de consiliere de specialitate din partea Bancii”, a declarat domnul Radu Gratian Ghetea, Presedintele CEC Bank.

Informatii suplimentare despre acest produs de creditare pot fi obtinute in orice unitate CEC Bank, apeland gratuit Serviciul suport clienti la numarul de telefon 0.800.800.848 sau accesand site-ul de Internet al Bancii, www.cec.ro, in cadrul sectiunii dedicate finantarilor din domeniul agriculturii.

2.) Plata facturilor RCS-RDS se poate realiza acum si prin CEC Bank (28.01.2013) Incepand cu data de 23.01.2013, facturile RCS-RDS pot fi achitate prin intermediul CEC Bank. In acest sens, clientii RCS-RDS

au la dispozitie urmatoarele modalitati de plata a facturilor:- casieriile CEC Bank;- reteaua de ATM-uri CEC Bank, pentru posesorii de carduri CEC Bank;- ordin de plata;- Direct Debit.-Internet banking

"CEC Bank se bucura in prezent de o vasta retea teritoriala, formata din 1.129 unitati si 1.080 echipamente ATM. In baza parteneriatului incheiat intre cele doua institutii, clientii beneficiaza de un grad sporit de mobilitate si accesibilitate, avand la dispozitie mijloace rapide si moderne de plata a facturilor RCS-RDS prin intermediul bancii noastre”, a declarat domnul Radu Gratian Ghetea, Presedintele CEC Bank.

Informatii suplimentare despre produsele si serviciile bancii pot fi obtinute in orice unitate CEC Bank, apeland gratuit Serviciul suport clienti la numarul de telefon 0.800.800.848 sau accesand site-ul de internet www.cec.ro.

3.) CEC a inchis 20% din unitati in criza, dar si-a dublat numarul de ATM-uri (29.01.2013) CEC Bank, singura banca de top ramasa in portofoliul statului, si-a redus cu 275 de unitati reteaua de sucursale si agentii in

ultimii cinci ani, ajungand in prezent la 1.029 de locatii. Scaderea in termeni procentuali este de 20% si a avut loc ca urmare a procesului de rebranding inceput de CEC in 2007. 

Numai anul trecut, banca de stat a inchis 44 de unitati, dar ramane in continuare cu cea mai extinsa retea teritoriala dintre bancile locale. Concomitent, CEC si-a dublat numarul de ATM-uri, care a ajuns in prezent la 1.080 de echipamente, adica aproape 10% din numarul total al bancomatelor instalate de banci. La sfarsitul anului 2007, banca avea mai putin de 600 de ATM-uri.

Clientii bancii pot utiliza bancomatele pentru retrageri de numerar, dar si pentru plati de facturi. CEC a incheiat anul acesta un parteneriat cu operatorul telecom RCS-RDS, iar abonatii companiei isi pot achita facturile la casieriile CEC sau la bancomate. Plata la bancomat poate fi efectuata doar de clientii care detin un card emis de CEC.

4.) CEC Bank ofera noi facilitati clientilor pensionari (31.01.2013) Incepand cu data de 29 ianuarie 2013, CEC Bank acorda noi facilitati clientilor pensionari care isi incaseaza pensia prin cont de card

sau care isi activeaza serviciul de transfer automat din cont curent in cont de card, dupa cum urmeaza: - 0,15 puncte procentuale in plus fata de dobanzile standard pentru depozitele la termen cu rata fixa a dobanzii, cu depuneri ulterioare si

pe termen lung, in lei si valuta, constituite la ghiseele Bancii incepand cu aceasta data.    - Dobanda redusa cu 0,5 puncte procentuale fata de dobanzile standard practicate de Banca pentru creditele de nevoi personale garan-

tate cu ipoteca imobiliara, in lei si euro. Aceste facilitati vin in completarea celor deja oferite de Banca clientilor pensionari, si anume: - Posesorii unui card CEC Bank nu vor mai plati comisionul lunar de administrare cont curent, in valoare de 2,5 lei, ci numai comisionul

lunar de administrare cont de card in valoare de 2 lei.

51

Page 52: Evolutia pietei bancare - 01.2013

- Comisionul de eliberare numerar prin reteaua CEC Bank pentru cardurile de debit (numerar prin ghiseu si/sau ATM) este 0.- Incasarea drepturilor de pensie de catre clientii care opteaza pentru plata pensiei prin cont de card, in cadrul fiecarei luni, cu o zi mai

devreme fata de clientii care incaseaza pensia prin cont curent.  Informatii suplimentare despre produsele si serviciile bancii pot fi obtinute in orice unitate CEC Bank, apeland gratuit Serviciul suport clienti la numarul de telefon 0.800.800.848 sau accesand site-ul de internet www.cec.ro.

Citibank

1.) Citigroup se retrage din mai multe tari decat anuntase initial, printre care si Romania (31.01.2013) Americanii de la Citigroup planuiesc sa renunte la afacerile cu credite de consum din mai multe tari, in efortul de a-si reduce

costurile si a sprijini profiturile. In decembrie 2012, Citigroup a spus ca se retrage cu creditele de consum din cinci tari - Romania, Pakistan, Turcia, Paraguay si Uruguay -, ca parte a unui plan de reducere a costurilor care va duce la economisirea a 1,1 miliarde dolari pe an si eliminarea a 11.000 de joburi. Taierile au reprezentat una din principalele masuri luate de seful Citi Michael Corbat, de la preluarea pozitiei in octombrie 2012.

"Sunt mult mai multe pe lista (tari din care sa iasa)”, a spus o sursa familiara situatiei. Banca se uita de cateva luni la mai multe tari, segmente de consumatori si produse pentru a face taieri, a spus sursa, dar a refuzat sa dea nume suplimentare ale tarilor din care Citi vrea sa iasa.

Sean Kevelighan, un purtator de cuvand al Citigroup, a spus ca banca se concentreaza pe orașele mari cu cel mai mare potențial de creștere pentru afacerile de consum și va continua sa investeasca în francizele sale și sa-și optimizeze activele.

Citigroup este una din bancile americane cu cea mai mare prezența internaționala, servind consumatori din 40 de țari din cele 100 unde este prezenta. În afara SUA, doar trei țari – Mexic, Coreea de Sud și Australia – conteaza cu jumatate din creditele de consum ale companiei, în timp ce banca are o prezența modesta în mai multe țari.

Investitorii spun ca ieșirea din piețele unde nu exista o prezența semnificativa face sens. Totuși, vanzarea de active din strainatate în aceste vremuri poate fi dificila. Și alți împrumutatori planuiesc sa-și închida afacerile din afara, iar cumparatorii pot fi greu de gasit. Britanicii de la HSBC Holdings, de exemplu, și-au vandut peste 40 de afaceri și alte active la nivel global din 2011, cum ar fi portofoliile de carduri de credit, dar a întampinat dificultați de cateva ori în a obșine prețul dorit.

BCC

1.) Banca Carpatica, vedeta de la BVB marti dimineata, intr-o piata in stagnare (08.01.2013) Actiunile Bancii Carpatica (BCC) au crescut cu 4,33% la deschiderea sedintei, intr-o piata in stagnare si unde au fost realizate

transferuri in suma de numai 149.000 de lei cu titluri emise de 14 din cele 79 de companii listate pe primele trei categorii si la sectiunea titlurilor internationale. 

Dupa primele 15 minute de tranzactionare, indicele BET-NG, al actiunilor companiilor din sectorul energetic, inregistra singura variatie vizibila, fiind in scadere cu 0,18%.

In acelasi timp, ceilalti indici al BVB erau in stagnare. Volumele de tranzactionare au continuat sa fie reduse, investitorii transferand in total actiuni de 149.000 de lei (34.000 de euro). Lichiditatea este de peste cinci ori sub rulajul de la debutul sesiunii precedente, de 800.000 de lei (180.000 de euro).

Actiunile Bancii Carpatica au crescut cu 4,33%, la 0,0434 lei, si au fost cele mai lichide din piata, cu operatiuni de 76.000 de lei. Aceste titluri au asigurat peste jumatate din rulajul bursei.

Cu actiunile Fondului Proprietatea (FP), care de regula sunt cele mai lichide din piata, au fost realizate doar 11 tranzactii în suma de 2.000 de lei. Cel mai recent transfer cu aceste titluri a fost realizat la 0,584 lei, pret cu 0,17% sub închiderea de luni.

Marile piete europene au deschis sedinta în scadere cu pana la 0,3%, dupa ce institutul de statistica din Germania a anuntat scaderea exporturilor în luna noiembrie 2012 dincolo de estimarile analistilor, în timp ce pietele asteapta începutul sezonului rezultatelor financiare pe Wall Street.

2.) AnaCap, din nou in discutii pentru preluarea Bancii Carpatica (11.01.2013) Fondul de investitii britanic "AnaCap" a solicitat Bancii Nationale a Romaniei (BNR) o intalnire sa discute despre preluarea Bancii

Comerciale Carpatica (simbol BCC), intrevederea urmand sa aiba loc in perioada urmatoare, potrivit surselor BURSA.ro.     Pana la inchiderea editiei, nici Banca Comerciala Carpatica, nici "AnaCap" nu au raspuns solicitarii ziarului "BURSA" cu privire la acest subiect. Astfel, BCC a reintrat in atentia "AnaCap", dupa ce in 2011 au existat zvonuri despre o posibila vanzare a bancii catre fond, care insa au fost infirmate de proprietarul bancii Ilie Carabulea.     Informatii despre negocieri au ajuns si in piata de capital, starnind interesul investitorilor pentru titlurile bancii, care au crescut puternic, in ultimele zile la Bursa de Valori Bucuresti (BVB), cu circa 32%, fiind inregistrate volume de tranzactionare de peste 13 milioane de actiuni.     Initial, zvonurile din piata au indicat ca titlurile BCC au crescut pe fondul informatiilor potrivit carora Robert Rekkers, fostul director general al Bancii Transilvania si in prezent membru non-executiv in Consiliul de Administratie al "Agricover", ar putea prelua functia de director general al BCC, insa se pare ca a fost vorba doar despre speculatii, potrivit mai multor surse bancare.     "AnaCap" este un fond de private equity specializat pe investitiile in sectorul financiar european, potrivit informatiilor de pe site-ul fondului. Infiintat in 2005 la Londra, "AnaCap" consiliaza investitori cu active de 1,7 miliarde de euro, printre care "Goldman Sachs", "Allianz", "Honeywell" si "Adams Street" si co-investeste alaturi de acestia.

În iunie 2011, "AnaCap" a primit aprobarea Bancii Centrale a Cehiei pentru preluarea Banco Popolare Ces-ka Republica, rebranduita Equa Bank.     O alta achizitie realizata de "AnaCap", în 2011, a fost "Cabot Financial" din Marea Britanie de la gigantul Citi, ajungand sa detina una dintre cele mai mari platforme de recuperare de creante din Regatul Unit.     Seful departamentului de fuziuni si achizitii al "AnaCap" este Fabrizio Cesario, care a lucrat anterior pentru "Lehman Brothers" si "Rothschild" Italia.      Un alt fond de investitii, "PineBridge Investments", a semnat, în aprilie 2012, un acord pentru vanzarea MKB Romexterra Bank (în prezent Nextebank), filiala de la noi a grupului ungar, preluarea fiind conditionata de avizul BNR. PineBridge Investments" nu a primit înca avizul BNR, pentru ca fondul nu face obiectul supravegherii la nivel european.     Banca Comerciala Carpatica a înregistrat, în primele noua luni din 2012, un profit net de 12 milioane lei (2,7 milioane euro), iar activele totale au crescut cu 11,24%, la 4,305 miliarde lei.     BCC este controlata de omul de afaceri Ilie Carabulea care detine 41,29% din titlurile BCC.     Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor (AGOA) bancii a aprobat, în decembrie anul trecut, revocarea lui Ilie Carabulea, din functia de membru al Consiliului de Supraveghere al institutiei de credit, ca urmare a demisiei acestuia, din data de 26 aprilie 2012.      Ilie Carabulea a plecat de la conducerea bancii dupa ce a fost condamnat la un an si jumatate de închisoare cu executare, de catre Înalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), în dosarul "Apostu", sentinta fiind definitiva. Omul de afaceri a fost eliberat conditionat, pe 1 octombrie 2012, dupa ce Tribunalul Alba a respins recursul înaintat de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), împotriva deciziei Tribunalului Aiud, care admisese cererea de eliberare conditionata a acestuia. 

3.) Carabulea va numi un nou sef la Banca Carpatica: Johan Gabriels, fostul presedinte al RBS Romania (14.01.2013)

52

Page 53: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Omul de afaceri sibian Ilie Carabulea il va numi la conducerea Bancii Comerciale Carpatica (BCC) pe Johan Gabriels, fostul presedinte al RBS Romania, care va fi anuntat ca nou director general al bancii cel mai probabil saptamana viitoare, au declarat surse bancare, potrivit Mediafax.

Ilie Carabulea nu a dorit insa sa comenteze informatia. Negocierile au fost finalizate la sfarsitul anului trecut, dar omul de afaceri a refuzat in repetate randuri sa confirme intelegerea.   Gabriels a fost presedinte si director general al RBS Romania din septembrie 2009 pana in primavara lui, el activand anterior ca director financiar in cadrul grupului, in Amsterdam si Dusseldorf. Absolvent de MBA la Solvay Business School, Gabriels si-a inceput cariera in 1981 la fosta companie de consultanta si audit Arthur Andersen. Ulterior, el a lucrat Eli Lilly (1985 - 1989), Mars (1989 - 1997), PepsiCo Franta, Benelux, Italia si Spania (CEO 1997 - 2000), Capital One (CFO 2001 - 2005) si MasterCard (CFO Europe 2005-2006).  

Din luna octombrie a anului trecut, Carpatica are un director general interimar, dupa ce Nicolae Surdu si-a incheiat mandatul de trei ani. Interimatul este asigurat de Ion Dobrica, director executiv al diviziei Controlling si Trezorerie.

Carabulea nu i-a prelungit mandatul nici directorului general adjunct George Ciobanasu, al carui mandat a expirat în octombrie. Magdalena Manea, fost vicepresedinte la RBS Bank Romania, a fost aleasa în luna decembrie 2012 membru în Consiliul de Supraveghere al Bancii Carpatica, pozitie ramasa vacanta dupa demisia lui Ilie Carabulea, care detine controlul bancii.

De asemenea, pe piata au circulat recent zvonuri potrivt carora olandezul Robert Rekkers, fostul CEO al Bancii Transilvania, ar putea prelua conducerea executiva a Bancii Carpatica. 

Carpatica a revenit anul trecut pe profit, dupa cei mai grei trei ani din istoria bancii în care a acumulat pierderi de peste 200 de milioane de lei (45 de milioane de lei). La mijlocul lui 2010, mai mult de jumatate din creditele acordate de Banca Carpatica, în valoare, erau neperformante. La finalul lunii septembrie 2012, Banca Carpatica avea active de 4,3 miliarde de lei (950 de milioane de euro) si capitaluri de 346 de milioane de lei (77 de milioane de euro). Capitalizarea bancii era însa de doar 123 de milioane de lei (27 de milioane de euro) la finalul anului 2012, adica 0,35 din capitalurile proprii. 

4.) Banca Comerciala Carpatica lanseaza Creditul APIA PNDC (plati nationale directe complementare) pentru sectorul vegetal (15.01.2013)

Banca Comerciala Carpatica reconfirma statutul de partener al sectorului agricol si anunta lansarea unui nou credit pe piata bancara romaneasca - APIA PNDC pentru sectorul vegetal.

Acest credit asigura finantarea capitalului de lucru pentru desfasurarea activitatilor curente de catre beneficiarii PNDC1 in sectorul vegetal. PNDC1 sunt platile care suplimenteaza, din bugetul national, pe cele primite prin SAPS (schema unica de plata pe suprafata), decuplate de productie in sectorul vegetal, pentru culturile amplasate pe teren arabil, eligibile SAPS, in cuantum de 35 euro pe hectar stabilit conform prevederilor legislative in vigoare.  

Valoarea minima a creditului oferit de banca este de 10.000 lei si nu poate depasi 80% din valoarea sumei calculate conform adeverintei eliberate de APIA pentru PNDC1, iar perioada de creditare este pana la incasarea ajutoarelor de stat APIA in conturile beneficiarilor deschise la Banca Comerciala Carpatica SA, dar nu mai tarziu de 30.06.2013 (inclusiv).

"APIA PNDC pentru sectorul vegetal aduce o serie de beneficii majore, cum ar fi posibilitatea de acordare a creditului in baza adeverintei de la APIA, fara a fi nevoie de alte garantii. Creditul poate fi procesat pe fluxul si documentatia de intocmire a referatului simplificat. Un alt avantaj major este reprezentat de faptul ca fondul de Garantare poate garanta pana la 80% din valoarea creditului acordat de BCC.

Confirmam prin lansarea noului produs increderea noastra in potentialul agriculturii si continuam sa sustinem permanent activitatea intreprinzatorilor din acest sector oferind conditii atractive de finantare.” declara Gheorghe Cismaru, Director General Adjunct in cadrul Bancii Comerciale Carpatica.

Banca Comerciala Carpatica ofera in prezent clientilor sai o gama completa de produse de prefinantare a subventiilor APIA: creditul APIA FERMA zootehnica (bovine, ovine, caprine), creditul APIA SAPS, creditul APIA AXA II si creditul APIA Masura 215 pentru bunastarea animalelor - porcine.

Mai multe informatii despre acest nou produs sunt disponibile pe site-ul bancii www.carpatica.ro, la sectiunea IMM si Corporate > Programe de finantare > Creditele APIA. 

BCR

1.) BCR: “De Craciun plata cu cardul a fost mai confortabila decat plata cu bani gheata” (07.01.2013) Volumul tranzactiilor efectuate de clientii BCR posesori de carduri la POS-urile bancii instalate la comercianti, in perioada 1 - 24

decembrie 2012, a crescut cu 38,50% iar numarul de tranzactii a avut o crestere de 29,40% comparativ cu aceeasi perioada din luna noiembrie 2012.

Cele mai multe tranzactii realizate cu cardurile BCR s-au inregistrat in saptamana 17 - 23 decembrie 2012. Totodata, valoarea totala a sumelor retrase de la ATM-urile BCR a fost cu 13% mai mare comparativ cu luna noiembrie 2012.

BCR a desfasurat in acest an mai multe campanii de promovare a platii cu cardurile la comercianti iar ca rezultat al acestor campanii se observa o tendinta de crestere a utilizarii cardurilor la comercianti. Ca parte importanta a strategiei  BCR, banca incurajeaza efectuarea platilor prin utilizarea canalelor electronice disponibile clientilor 24 de ore din 24, 7 zile din 7.

2.) BCR explica modelul de disponibilizare a 1600 de angajati (11.01.2013) Noua strategie de business a Bancii Comerciale Romane, pe langa eficientizarea activitatii, tine cont inclusiv de protectia

salariatilor si a locului lor de munca in viitor, pentru ca reducerile de posturi anuntate pentru acest an incearca sa previna masuri similare in anii urmatori, a declarat Ionut Stanimir, directorul de comunicare al BCR.

'Este necesar acum sa fie luate masuri pentru securizarea locurilor de munca ale oamenilor care raman in banca, pentru ca acestia sa aiba unde munci si la anul si peste 10 ani. 1.600 de posturi urmeaza sa fie desfiintate, in urmatorii doi ani, iar disponibilizarile vor incepe in momentul in care va fi implementata noua structura a retelei, care va incepe in prima parte a anului acesta', a explicat Stanimir.

Directorul de comunicare al BCR a aratat ca managementul bancii are un angajament ferm si corect fata de respectarea dispozitiilor legale de informare / consultare cu sindicatele. Conform codului muncii, consultarile se poarta doar asupra masurilor de reducere a impactului asupra salariatilor.

' BCR se afla într-un proces de restructurare organizationala cu obiective clare: o banca profitabila, puternica si eficienta. Strategia de business este atributul actionarilor, nu al sindicatului. Daca decizia actionarilor afecteaza numarul de salariati, atunci se discuta cu sindicatele. Din acest punct de vedere sesiunile de informare si consultare au demarat din luna noiembrie 2012 si vor continua', a precizat Stanimir.

Sindicatul National al Salariatilor din Banca Comerciala Romana (SNS BCR) afirma ca nu a fost consultat privind deciziile managementului bancii si ca nu au fost purtate negocieri privind reducerile de personal anuntate în decembrie 2012 de presedintele executiv al BCR, Tomas Spurny.

3.) BCR, executata silit de 200 de clienti (15.01.2012)In 11 ianuarie 2013, Gheorghe Piperea, avocatul cu cele mai multe procese castigate impotriva bancilor, anunta pe contul sau de

Facebook o victorie impotriva BCR: “s-a efectuat prima executare silita contra BCR in sirul de dosare contra acesteia. Asta in ciuda tuturor sicanelor facute de BCR (contestatii, cerere de suspendare etc).”

53

Page 54: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Tribunalul Bucuresti a respins contestatia la executare formulata de BCR. 200 de persoane implicate intr-un proces colectiv cu banca vor primi de luni in conturi 890.000 de lei, suma reprezentand contravaloare comisioanelor declarate abuzive de catre instanta de fond.“Va incepe executarea silita pe suma rezultata din toata dobanda ilegal incasata de BCR, mult mai mare decit comisionul de administrare. Esential este ca banii merg acum catre clienti. Se poate, deci, ca si banca sa fie executata silita. Asadar, start praying BCR, Volksbank, RBS Romania, Raiffeisen Bank, Bancpost si Credit Europe Bank!”, isi incheie “pledoria” Gheorghe Piperea.

Clientii, reprezentati de casa de avocatura Piperea si Asociatii, au trecut la executarea silita a BCR, actiune impotriva careia banca a depus o contestatie la TMB, ce a fost respinsa, in cele din urma, pe 10 ianuarie 2013. Astfel ca, banca va incepe sa vireze cei 890.000 de lei catre clienti incepand de pe 21.012013, a declarat avocatul clientilor.

4.) Erste scade fondul comercial cu 300 mil euro, in special la BCR; profit de 450 mil. euro in 2012 (15.01.2013) Erste Group a anuntat scaderea fondului comercial cu aproximativ 300 de milioane euro, in special pentru amortizarea fondului

comercial al BCR, si anticipeaza ca a inchis anul 2012 cu un profit net de 450 de milioane euro, fata de aproape 600 milioane euro la noua luni 2012, dar va acorda dividende.

La jumatatea anului trecut, Erste a amortizat fondul comercial al Bancii Comerciale Romane (BCR) cu 210 milioane euro, o masura similara fiind luata si in octombrie 2011, cand grupul austriac a amortizat fondul comercial al subsidiarei din Romania cu 700 milioane euro.

Avand in vedere ca mare parte din amortizarea anuntata pe 15.01.2012 provine de la BCR, rezulta ca fondul comercial al celei mai mari banci din Romania a fost redus cu mai mult de 1 miliard de euro.

Erste a anuntat marti ca rezultatele testelor anuale privind deprecierea fondului comercial al Erste Group impun reducerea acestuia, in special amortizarea fondului comercial al Bancii Comerciale Romane, dar si al altor participatii, cu aproximativ 300 milione euro (inainte de impozitare). Amortizarea se datoreaza primelor de risc mai mari ce determina cresterea ratelor de discount aplicate.

"Ca urmare a acestei masuri extraordinare si recent anuntatei vanzari a subsidiarei din Ucraina, Erste Group estimeaza ca va înregistra un profit net de aproximativ 450 milioane euro pentru anul financiar 2012. Erste Group reconfirma estimarile sale privind profitul operational si costurile de risc, conform celor anuntate pe 30 octombrie 2012 cu ocazia rezultatelor pentru primele noua luni din 2012. De asemenea Erste Group va propune Adunarii Generale a Actionarilor sa plateasca dobanda aferenta capitalului participativ si sa acorde dividend pentru 2012", se arata într-un comunicat transmis de Erste Group.

Întrucat fondul comercial este exclus de la calculul capitalului normativ, Erste Group va raporta o îmbunatatire semnificativa a indicilor de adecvare a capitalului pentru sfarsitul anului 2012.

Erste Bank a anuntat dupa primele noua luni 2012 un profit net de 597,3 milioane euro, fata de o pierdere de 973 milioane euro în septembrie 2011 si cu 145 de milioane euro peste rezultatul de la jumatatea anului 2012, pe fondul unor provizioane mai mici în regiune si stabilizarii situatiei din Romania.

Erste detine 93,27% din actiunile BCR, iar SIF Oltenia, singura societate de investitii financiare care nu a vandut tiluri BCR, are aproape 6,59%. În 2006, grupul austriac a cumparat 61,88% din actiunile BCR, pentru 3,75 miliarde de euro, de la stat, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare si International Finance Corporation.

5.) BCR are un nou Director de Comunicare (16.01.2012)BCR l-a numit pe Ionut Stanimir Director de Comunicare, el preluand aceasta functie de la Cornel Cojocaru. Stanimir a ocupat in

ultimii patru ani functia de Head of External Communication at BCR, iar anterior a lucrat pentru grupul Erste. El a fost intre 2006 si 2009 manager de comunicare in cadrul Erste, coordonand de la Viena comunicarea Erste pentru tarile din centrul si estul Europei.

Cornel Cojocaru este unul dintre cei mai buni comunicatori din piata bancara. Cojocaru ramane senior consultant in BCR.

6.) Treichl, Erste: BCR va avea un buget cu profit pe 2013, chiar daca mic (17.01.2013) Treichl tine foarte mult ca anul 2013 sa se incheie cu profit la BCR, chiar daca acesta va fi mic. "Va conta semnalul", spune el.

Bugetul BCR pe 2013, care urmeaza sa fie aprobat de AGA pe 23 ianuarie 2012, prevede incheierea anului cu profit, chiar daca suma va fi modesta, afirma Andreas Treichl, CEO al Erste Group.

"Va fi un buget cu profit, insa suma nu va fi mare. De fapt, nici nu conteaza suma, ci semnalul pe care il da stabilirea unei tinte de profit", spune seful Erste.

Aceasta este prima declaratie privind rezultatul financiar al celei mai mari banci din Romania, responsabila de 20% din creditarea locala, pentru anul urmator.

Treichl mai spune ca seful BCR Tomas Spurny va ramane in functie, ca are incredere in el si ca deja incepe "sa livreze primele rezultate". De la instalarea oficiala in functia de CEO, in aprilie 2012, Spurny a avut o singura aparitie in presa, in decembrie 2012, iar atunci a evitat sa precizeze durata mandatului sau.

Treichl spune ca Romania are nevoie de cel putin trei ani de stabilitate de acum înainte pentru a deveni "a doua Polonie".

Cat priveste componenta sistemului bancar din Romania, seful Erste spune ca vom vedea mai multe banci parasind piata, dar exista si posibilitatea venirii unor nume mari.

"Piata romaneasca are potentialul ca odata ce cresterea se reinstaleaza sa atraga atentia unor jucatori foarte mari, specializati pe retail, cum sunt HSBC sau Santander. Pana atunci, noi cei care suntem angajati sa ramanem pe piata trebuie sa continuam constructia unor banci din ce în ce mai bune, cu servicii din ce în ce mai bune, iar pentru Erste digitalizarea bankingului constituie o prioritate."

BCR tocmai a lansat la sfarsitul anului trecut un proiect de automatizare a serviciilor prin instalarea unor automate multifunctionale care sa preia din activitatea casieriilor din sucursale.

Grupul austriac Erste va ajusta cu 260 de milioane de euro valoarea participatiei detinute la BCR, cea mai mare banca locala dupa activele detinute, aceasta fiind a doua actiune de acest fel din ultimul an si jumatate, dupa ce în toamna anului 2011 fondul comercial al BCR a fost redus cu alte 700 milioane de euro.

Austriecii au platit în 2005 3,75 miliarde de euro pentru 62% din actiunile BCR, evaluand banca la de sase ori capitalurile proprii, un pret care în conditiile actuale pare supraevaluat.

Erste a înregistrat în contabilitate ca fond comercial diferenta dintre pretul de achizitie si capitalurile proprii ale BCR. Sumar, fondul comercial reprezinta valoarea contabila a potentialului de business conform planului de afaceri, valoarea acestuia fiind de 1,1 miliarde de euro la finalul lui 2011, potrivit raportului anual al Erste. Din aceasta valoare vor fi scazute acum cele 260 mil. euro.

7.) Paul Ursaciuc are unda verde de la BNR pentru functia de COO al BCR (21.01.2013) Paul Ursaciuc, promovat de austriecii de la Erste pe pozitia de chief operating officer (COO) al BCR in septembrie anul trecut, a

fost autorizat de BNR pentru a-si prelua mandatul de membru in comitetul executiv al celei mai mari banci locale.

54

Page 55: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Ursaciuc, care anterior a fost director executiv al directiei audit intern din cadrul BCR, devine astfel al doilea roman din comitetul executiv al bancii. Ursaciuc il inlocuieste pe austriacul Christian Bruckner, care a fost promovat in cadrul grupului Erste, actionarul majoritar al BCR.

Bruckner a fost numit COO al BCR in urma cu trei ani, dar abia la inceputul lui 2012 a fost numit membru al comitetului executiv, mult timp fiind doar consilier al boardului. Comitetul executiv al bancii este format din sapte membri.

Celalalt roman membru al boardului este Sergiu Manea, care detine pozitia de vicepresedinte executiv responsabil cu trezoreria. Chiar Andreas Treichl, seful Erste, declara în trecut ca si-ar dori sa vada mai multi romani în top managementul BCR.

8.) BCR acorda credite beneficiarilor de subventii APIA (21.01.2013) Banca Comerciala Romana (BCR) ofera o gama variata de credite pentru finantarea activitatilor pe termen scurt ale agricultorilor,

in baza unor conventii tripartite semnate, recent, cu Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) si Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR).

Astfel, BCR acorda credite pe termen scurt beneficiarilor care urmeaza sa primeasca de la bugetul de stat sau din fonduri ale Uniunii Europene subventii in cadrul diferitelor scheme de sprijin financiar: pentru sectorul vegetal - PNDC 1 Campania 2012, plati nationale directe complementare in sectorul zootehnic - PNDC bovine, ovine caprine Campania 2012, Masura 215 - plati pentru bunastarea animalelor - porcine Campania 2012, Axa II PNDR Campania 2012 si pentru suprafata - SAPS Campania 2012. 

Beneficiarii de subventii APIA pot obtine de la BCR credite pentru finantarea capitalului de lucru necesar desfasurarii activitatii curente, in proportie de 80 - 90% din subventia ramasa de incasat de la APIA.

Totodata, BCR a incheiat cu fondurile de garantare (FGCR si FNGCIMM) conventii bilaterale pentru garantarea in proportie de pana la 80% a acestor categorii de credite.

Aceste tipuri de imprumuturi de la BCR pot fi obtinute de producatori agricoli, persoane fizice sau juridice care prezinta Adeverinta de inregistrare fermier emisa de APIA prin care se confirma eligibilitatea acestora la obtinerea finantarii.

Beneficiari de subventii APIA se pot adresa oricarei unitati din reteaua BCR pentru accesarea acestor tipuri de credit.

9.) BCR estimeaza un profit net de 53 mil. euro in 2013 (21.01.2013) BCR si-a bugetat pentru acest an un profit brut de 250 de milioane lei, pe baza unui profit operationale 2,38 miliarde lei, a unor

provizioane de 1,97 miliarde lei si a unui rezultat negativ din reevaluarea activelor fixe de 164 de milioane lei, potrivit documentelor prezentate actionarilor.

Profitul net al bancii este estimat in 2013 la 237,6 milioane lei (53 milioane euro), fata de o pierdere neta exclusiv la nivel de banca de 556 milioane lei dupa noua luni de anul trecut, au declarat surse bancare.

BCR se asteapta sa realizeze venituri operationale de 4 miliarde lei si sa inregistreze cheltuieli operationale de circa 1,6 miliarde lei.

Incasarile din dobanzi raman principala sursa de venit, cu un total estimat de 2,8 miliarde lei, in linie cu anul trecut, dar usor mai jos decat in 2011 (3,25 miliarde lei).

In schimb, veniturile din comisioane sunt prognozate la 780 de milioane lei, sensibil peste ultimii doi ani, cand banca a raportat 550 milioane lei in 2011 si 454 milioane lei la noua luni din 2012.

Si programul privind veniturile nete din tranzactionare este conservatorist, cu o estimare de 417 milioane lei, in conditiile in care banca a realizat pana in septembrie anul trecut 391 de milioane lei. In 2011 rezultaul din tranzactionare s-a cifrat la 409 milioane lei.

Activele bancii sunt etimate la 76,36 miliarde lei la finele anului 2012, cu 2,5 miliarde lei peste nivelul din septembrie 2012, in conditiile in care creditele si avansurile acordate clientelei non-bancare vor urca in aceasta perioada cu 3,5 miliarde lei, la 56,26 miliarde lei.

Totodata, depozitele atrase de la clienti ar urma sa creasca cu 4,6 miliarde lei fata de septembrie anul trecut, la 42,7 miliarde lei, in timp ce sumele datorate institutiilor de credit coboara cu aproape 3 miliarde lei, la 18,34 miliarde lei, dar creditele subordonate vor avansa usor, cu 500 milioane lei, la 3 miliarde lei.

BCR va avea la finele perioadei obligatiuni emise si alte imprumuturi asimilate in suma de 1,4 miliarde lei, cu 150 milioane peste valoarea din septembrie 2012.

Cheltuielile de personal se cifreaza in linie cu valorile din ultimii ani, la 711,3 milioane lei, fata de 785 milioane lei in 2011 si 519,3 milioane lei in primele noua luni din 2012, si vor reprezenta 44% din cheltuielile operationale.

Presedintele bancii, Tomas Spurny, a declarat in urma cu o luna ca grupul BCR va disponibiliza 1.600 de salariati in urmatoarele 12-18 luni, reprezentand 17,5% din totalul angajatilor, pentru a reaseza modelul la noile realitati economice, dar va continua cresterea prin stimularea tranzactiilor bancare si concentrarea pe lei.

Astfel, vor fi inchise peste 60 de sucursale neprofitabile, iar numarul salariatilor din grup va scadea de la 9.100 la 7.500.Personalul angajat exclusiv in banca a scazut in primele noua luni 2012 cu aproape 10%, concomitent cu o reducere a retelei

teritoriale cu aproximativ 7%. Datele la noua luni 2012 arata ca personalul bancii a ajuns la circa 7.600 de angajati, fata de 8.400 de angajati la finele anului trecut, in timp ce numarul de sucursale a coborat la 621, fata de aproape 670 in decembrie 2011.

10.) Clientii retail ai BCR, utilizatori ai Click si Alo 24 Banking BCR, au tranzactionat peste 20 miliarde lei in 2012 (22.01.2013) Clientii retail ai Bancii Comerciale Romane (BCR) au efectuat, in anul 2012, tranzactii prin internet (serviciul Click 24 Banking) si

telefon (serviciul Alo 24 Banking) in valoare de  peste 20 miliarde lei, cu aproape 30% mai mult decat in anul anterior.Cele 20 miliarde de lei tranzactionate prin Click si Alo 24 Banking BCR au fost efectuate in aproximativ 6 milioane de transferuri,

din care peste 85% din ele au fost transferuri intra si inter bancare in moneda nationala, iar 15% au fost transferuri in valuta."Ne asteptam ca si anul 2013 sa sustina trendul crescator pe care l-am inregistrat anul trecut, mai ales ca in ultimul trimestru

2012, am oferit clientilor nostri multiple modalitati de tranzactionare la distanta si am facilitat accesul acestora la produsele bancare detinute: acces mai facil la serviciile de internet si phone banking, noi servicii de tip mobile banking", a declarat Bogdan Marin, Director Executiv Canale Retail, BCR.

Desi in structura numarului de tranzactii, intre clientii persoane fizice si clientii Micro nu exista foarte mari diferente, microintreprinderile ruleaza peste 85% (adica 18,4 miliarde de lei) din sumele tranzactionate prin internet si telefon.

Cele mai mari cresteri anuale (2012 fata de 2011) ale sumelor tranzactionate prin internet si telefon au fost inregistrate de catre clientii Persoane Fizice Autorizate. Astfel, acestia au efectuat anul trecut tranzactii intra si inter bancare, in lei si valuta, in crestere cu peste 35% fata de anul anterior. Pe urmatorul loc se situeaza clientii Micro care au tranzactionat in 2012 sume cu 30% mai mari decat in 2011. 

Sumele tranzactionate de catre clientii persoane fizice au crescut cu peste 8% in 2012 fata de 2011.

11.) BCR: Microintreprinderile folosesc de 5 ori mai mult canalele alternative decat populatia (22.01.2013) Antreprenorii par mai interesati de canale alternative decat populatia. Din totalul tranzactiilor realizate de clientii retail ai BCR in 2012,

85% au fost atribuite microintreprinderilor. Clientii retail al BCR au efectuat, in 2012, tranzactii prin internet banking si phone banking in valoare de peste 20 miliarde lei, cu

aproape 30% mai mult decat in anul anterior. Cresterea este pusa in special pe zona clientilor persoane fizice autorizate, care au facut cu 35% mai multe tranzactii decat anul

anterior.

55

Page 56: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Pe urmatorul loc se situeaza clientii micro, cu un numar de tranzactii in crestere cu 30%. De altfel, clientii microintreprinderi cumuleaza 85% din numarul total de tranzactii efectuate prin intermediul canalelor alternative anul trecut, fiind principalul segment de utilizatori ai acestor servicii.  

“Ne asteptam ca si anul 2013 sa sustina trendul crescator pe care l-am inregistrat anul trecut, mai ales ca in ultimul trimestru 2012, am oferit clientilor nostri multiple modalitati de tranzactionare la distanta si am facilitat accesul acestora la produsele bancare detinute”, a declarat Bogdan Marin, Director Executiv Canale Retail la BCR.

Ca si structura, nu exista mari diferente intre segmentele de clienti. Marea majoritate a tranzactiilor o reprezinta platile intra si inter bancare in lei, doar 15% reprezentand transferuri in valuta.

12.) Erste se asteapta in 2013 la o imbunatatire a operatiunilor sale bancare in Romania si Ungaria (23.01.2013) Erste Group Bank se asteapta la o imbunatatire a operatiunilor sale bancare in Romania si Ungaria in acest an, a declarat

miercuri directorul general al bancii austriece, Andreas Treichl, intr-un interviu acordat ziarului 'Wirtschaftsblatt' din Austria, transmite Reuters. Riscurile sunt sub control in Romania, dupa deprecierile masive de active din 2011 si 2012, a afirmat seful Erste. 

In saptamana 14.20.01.2013, grupul bancar austriac Erste Group a anuntat ca a decis amortizarea fondului comercial al Bancii Comerciale Romane, dar si al altor participatii, cu aproximativ 300 milioane de euro (inainte de impozitare). Banca a precizat ca amortizarea se datoreaza primelor de risc mai mari ce determina cresterea ratelor de discount aplicate. Erste a inregistrat pierderi de 206 milioane de euro in primele noua luni ale anului trecut in Romania, dar se asteapta ca aceasta subsidiara sa revina pe profit in acest an. 

'Am redus valoarea companiilor si cred ca, din punctul de vedere al bancii, 2013 va fi semnificativ mai bun. Estimam rezultate pozitive pentru acest an', a afirmat Andreas Treichl. 

Acesta a apreciat ca in Ungaria este in continuare dificil de operat in actualul mediu politic: 'Cred ca din punctul de vedere al bancii 2013 va fi semnificativ mai bun'. 

De asemenea seful Erste a reafirmat ca achizitiile in Europa Centrala si de Est - de exemplu in Serbia sau Polonia - sunt posibile in urmatoarea perioada. Analistii apreciaza ca Erste se confrunta cu dificultati la divizia din Romania, tara afectata de o recesiune profunda in urma adoptarii unor masuri dure de austeritate. 

In decembrie 2012, BCR a anuntat ca va concedia 1.600 de angajati - aproximativ 18% din totalul fortei de munca - din cauza conditiilor de piata. Erste sustine ca va pompa mai multi bani in subsidiara din Romania printr-o majorare de capital de aproape 111 milioane de euro. 

Erste a anuntat recent ca se asteapta ca provizioanele pentru creditele neperformante sa scada semnificativ in 2013. Banca Comerciala Romana (BCR), membra a Erste Group, este cel mai important grup financiar din Romania, incluzand

operatiunile de banca universala, precum si societatile de profil de pe piata leasingului, managementului activelor, pensiilor private, a bancilor de locuinte si a serviciilor bancare prin telefonul mobil. BCR este prima banca din Romania dupa valoarea activelor (peste 16 miliarde de euro), dupa numarul de clienti si pe segmentele de economisire si creditare.

13.) Seful Erste: “Riscurile sunt sub control in Romania” (24.01.2013) Dupa doi de ajustari in care creditele neperformante au afectat puternic rezultatele BCR, actionarul majoritar al celei mai mari

banci locale se asteapta la un 2013 mai bun."Riscurile sunt sub control in Romania, dupa deprecierile masive de active din 2011 si 2012”,  a declarat directorul general al

Erste, Andreas Treichl.In saptamana 14.-20.01.2012, grupul bancar austriac Erste Group a anuntat ca a decis amortizarea fondului comercial al Bancii

Comerciale Romane, dar si al altor participatii, cu aproximativ 300 milioane de euro (inainte de impozitare). Banca a precizat ca amortizarea se datoreaza primelor de risc mai mari ce determina cresterea ratelor de discount aplicate. Erste a inregistrat pierderi de 206 milioane de euro in primele noua luni ale anului trecut in Romania, dar se asteapta ca aceasta subsidiara sa revina pe profit in acest an.

'Am redus valoarea companiilor si cred ca, din punctul de vedere al bancii, 2013 va fi semnificativ mai bun. Estimam rezultate pozitive pentru acest an', a afirmat Andreas Treichl.

Acesta a apreciat ca în Ungaria este în continuare dificil de operat în actualul mediu politic: 'Cred ca din punctul de vedere al bancii 2013 va fi semnificativ mai bun'.

De asemenea seful Erste a reafirmat ca achizitiile în Europa Centrala si de Est - de exemplu în Serbia sau Polonia - sunt posibile în urmatoarea perioada. Analistii apreciaza ca Erste se confrunta cu dificultati la divizia din Romania, tara afectata de o recesiune profunda în urma adoptarii unor masuri dure de austeritate.

În decembrie, BCR a anuntat ca va concedia 1.600 de angajati - aproximativ 18% din totalul fortei de munca - din cauza conditiilor de piata. Erste sustine ca va pompa mai multi bani în subsidiara din Romania printr-o majorare de capital de aproape 111 milioane de euro.Erste a anuntat recent ca se asteapta ca provizioanele pentru creditele neperformante sa scada semnificativ în 2013.

14.) BCR reduce dobanzile la creditele ipotecare in lei (29.01.2013) Banca Comerciala Romana (BCR) reduce, incepand de pe 29.01.2013, dobanda la creditele garantate cu ipoteca imobiliara

acordate in LEI - Casa Mea si Maxicredit - pentru clientii retail cu 0,4 puncte procentuale. "Oferim clientilor nostri o dobanda speciala incepand de la 8,67% dobanda variabila pe toata perioada de creditare (DAE 9,12%)

si 8,9% dobanda fixa pe primii 5 ani, ulterior variabila (DAE 9,23%) pentru creditele pentru casa in lei. Totodata venim in sprijinul clientilor nostri si le oferim gratuit polita de asigurare facultativa a imobilului, pe toata perioada de creditare. Aceasta reducere a dobanzii creditelor in lei subliniaza angajamentul BCR pentru creditarea in moneda nationala si consolideaza pozitia BCR ca si principal creditor ipotecar”, a declarat Ioana Mihai, Sef Departament Credite Garantate din cadrul BCR. 

Creditul ipotecar/imobiliar CASA MEA BCR permite clientilor sa isi cumpere sau sa isi construiasca o locuinta in regie proprie cat si prin intermediul unei firme de constructii, sa-si modernizeze casa sau, pur si simplu, sa-si refinanteze un credit pentru casa contractat anterior. Avansul pentru acest tip de credit este de numai 15%, creditul putand fi acordat pe o perioada de 30 de ani. 

In cazul creditelor de nevoi personale garantate cu ipoteca (Maxicredit BCR), dobanzile pornesc de la 8,9%, pentru clientii care isi incaseaza salariul in cont la BCR. Creditul de nevoi personale cu ipoteca Maxicredit BCR permite clientilor sa foloseasca banii in orice scop, inclusiv pentru refinantarea creditelor contractate anterior la BCR sau alte banci. Creditul se acorda fara aport propriu iar riscul valutar este ZERO. 

BCR ofera gratuit asigurarea facultativa a imobilului, pe toata perioada de creditare, la OMNIASIG VIG.    BCR accepta o gama larga de venituri(salarii, pensii, chirii, dividende, venituri din strainatate, din activitati independente sau orice alte surse de venit dovedite cu documente), realizate atat de catre imprumutat, cat si de pana la 3 coplatitori ce pot participa la credit si ofera modalitati flexibile de rambursare, fara a fi necesara deplasarea la banca (ATM BCR sau Serviciul de efectuare operatiuni prin canale alternative BCR). De asemenea, banca ofera, contra cost, un plan de protectie al veniturilor solicitantului de credit in cazul pierderii locului de munca.   "Lipsa comisionului lunar de administrare, reducerea dobanzii cu 0,2 puncte procentuale pentru clientii care incaseaza salariul la BCR, inexistenta riscului valutar si posibilitatea de a controla bugetul datorita ratelor lunare fixe in cazul creditelor cu dobanda fixa in primii 5 ani reprezinta doar cateva din avantajele creditelor garantate cu ipoteca oferite de BCR. Un avantaj major in cazul creditului ipotecar CASA MEA BCR il reprezinta posibilitatea obtinerii de catre client a aprobarii financiare, valabile 90 de zile, anterior gasirii imobilului ce se doreste a se achizitiona, oferind in acest fel clientilor suficient timp pentru gasirea locuintei dorite. Totodata BCR accepta in garantie si alte imobile decat cel achizitionat din credit, care pot apartine imprumutatului sau altor persoane (coplatitori, parinti, frati, sot/sotie etc.)”, a adaugat Ioana Mihai.

56

Page 57: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Banca Comerciala Romana (BCR), membra a Erste Group, este cel mai important grup financiar din Romania, incluzand operatiunile de banca universala (retail, corporate & investment banking, trezorerie si piete de capital), precum si societatile de profil de pe piata leasingului, managementului activelor, pensiilor private, a bancilor de locuinte si a serviciilor bancare prin telefonul mobil. BCR este banca Nr.1 in Romania dupa valoarea activelor (peste 16 mld EUR), banca Nr.1 dupa numarul de clienti si banca Nr.1 pe segmentele de economisire si creditare. BCR este cel mai valoros brand financiar din Romania, dupa gradul de incredere al clientilor si dupa numarul celor pentru care BCR este principala institutie cu care fac banking. 

BCR ofera gama completa de produse si servicii financiare prin intermediul unei retele de 41 de centre de afaceri dedicate companiilor si  622 de unitati retail localizate in majoritatea oraselor din intreaga tara cu peste 10.000 de locuitori. BCR este banca nr.1 din Romania pe piata cardurilor si a tranzactiilor bancare, clientii BCR avand la dispozitie cea mai mare retea nationala de ATM - peste 2.400 de bancomate si POS - 15.000 de terminale pentru plata cu cardul la comercianti, precum si servicii complete de Internet banking, phone-banking si e-commerce.  

15.) BCR a intermediat tranzactii de peste 100 mil. EUR pe bursele internationale (30.01.2013) Banca Comerciala Romana (BCR) a intermediat pentru clientii sai, pe parcursul anului 2012, tranzactii de peste 100 mil EUR pe

burse internationale. Interesul manifestat de clientii BCR pentru tranzactionarea pe pietele internationale a crescut de la an la an. Acest lucru s-a

intamplat si in anul 2012, cand numarul clientilor care au efectuat astfel de operatiuni a depasit 600, acestia efectuand peste 3.500 de tranzactii. 

"Dorim sa oferim clientilor nostrii posibilitatea sa investeasca pe cat mai multe piete internationale. Suntem adeptii diversificarii. Credem in valoarea adaugata pe care diversificarea o aduce portofoliului clientiilor nostrii si educam clientii in acest sens. Astfel, am putut observa o diversificare a gamei produselor tranzactionate. Daca in anii anteriori volumele tranzactionate pe piete externe rezultau in cea mai mare parte din tranzactii cu actiuni, in 2012 clientii nostri s-au indreptat si catre alte instrumente financiare: certificate bonus si reverse bonus, certificate index, ETF-uri. Pentru acest an ne propunem sa continuam sa diversificam gama de produse pe care o oferim clientilor nostrii, inclusiv prin listarea de noi produse structurate la Bursa de Valori Bucuresti", a declarat Laura Hexan, Sefa Departamentului de Produse de Trezorerie Retail din cadrul BCR.

Intr-un top al pietelor internationale pe care clientii BCR au efectuat tranzactii se numara Bursa din Viena care s-a situat pe primul loc in topul preferintelor, cu un volum al tranzactiilor de aproximativ 70 mil EUR, urmata de Bursa din Frankfurt.

BCR, prin Biroul Vanzari Piete Reglementate, intermediaza tranzactionarea pe burse internationale inca din anul 2008, oferind acces online in conditii de costuri comparabile cu cele ale pietei locale la peste 30 de piete internationale (Viena, Frankfurt, Londra, New York, Tokio, Paris, Milano, Varsovia etc.).Precizari legale:  

Banca Comerciala Romana este intermediar inregistrat in registrul CNVM sub nr. PJR01INCR/400007 in baza Atestatului CNVM nr. 369/26.05.2006, Inmatriculata la Registrul Comertului: J40/90/1991, Inmatriculata la Registrul Bancar nr. RB-PJR-40-008/18.02.1999, Cod Unic de Inregistrare: 361757, Capital Social 1.625.341.614,50 lei, SWIFT: RNCB RO BU, sediu: Bd. Regina Elisabeta Nr 5, Sector 3 Bucuresti, telefon: 0801.0801.227, fax 0372.264.829, email: [email protected], Site: http://www.bcr.ro si http://investitii.bcr.ro. 

Avertisment: Acest material are caracter pur informativ si NU reprezinta o recomandare pentru produse si investitii in instrumente financiare sau o oferta pentru a contracta produsele sau servicii de investitii financiare la care acest material se refera. Banca nu are nici o obligatie sau responsabilitate privind oferirea catre client a produselor prezentate in conditiile mentionate in prezentul material. Orice referinta la o cotatie sau pret de oferta din prezentul material in legatura cu un produs/serviciu are carecter pur indicativ si nu reprezinta cotatia sau pretul de oferta disponibil la momentul in care clientul va decide sa cumpere/contracteze respectivul produs/serviciu. Informatii detaliate privind termenii si conditiile concrete in care puteti beneficia de produsele si serviciile BCR sunt furnizate potentialilor investitori la momentul solicitarii deschiderii de cont si in timp util inaintea momentului prestarii de serviciilor solicitate. 

Va informam de asemenea ca este posibil ca Banca, afiliatii acesteia sau angajatii acesteia sa detina in nume propriu produsele/ instrumentele financiare la care se refera acest material, sa efectueze tranzactii de vanzare, cumparare sau orice alt tip de tranzactii cu aceste produse/instrumente financiare, sa fie formator de piata pentru aceste produse/instrumente financiare, sa ofere servicii de investment banking, creditare sau alte servicii in legatura cu emitentii mentionati in cuprinsul prezentului  material sau sa fi intermediat oferte publice in in legatura cu acesti emitenti. 

Avertisment important !Investitiile in instrumente financiare sunt supuse unor riscuri cum ar fi, riscul general de piata, riscuri legate exclusiv de emitent

precum pozitia sa financiara sau rezultatele din operatiuni, riscul legat de  fluctuatia preturilor pietei ce poate genera situatii precum devierea pretului unor instrumente structurate comparativ cu activul suport, incertitudinea dividendelor, a randamentelor si/sau a profiturilor, fluctuatia cursului de schimb; 

BCR nu isi asuma nici o responsabilitate cu privire la randamentele portofoliului de instrumente financiare. Performanta trecuta a instrumentelor financiare nu reprezinta o garantie pentru performantele lor viitoare. Acestea sunt aspecte ce trebuie luate in considerare atunci cand decideti sa investesti in instrumente financiare, pentru un management eficient al tranzactiilor pe care le vei efectua;Instrumentele financiare nu sunt depozite bancare si nu sunt garantate de nici o autoritate guvernamentala si, de asemenea, nu intra sub incidenta schemei de garantare a depozitelor; 

Aceste instrumente nu reprezinta obligatii proprii ale BCR sau ale afiliatilor acesteia si nu sunt garantate, cu exceptia situatiei in care acest aspect este mentionat in mod expres in actele de emisiune sau in prospectul sau in alte documente ce contin termenii si conditiile privind un anumit instrument financiar;

Nu toate produsele de investitii sunt corespunzatoare sau adecvate pentru orice client. In cazul in care clientul doreste sa obtina recomandari/consultanta cu privire la investitia intr-un produs/serviciu, respectivul client va trebui sa contracteze separat serviciile unui consultant de specialitate pentru a se asigura ca produsul sau serviciul pe care clientul doreste sa-l contracteze este corespunzator nevoilor si preferintelor acestuia si ca riscurile asociate produsului/serviciului respectiv sunt pe deplin intelese.Pentru precizari legale detaliate va rugam sa accesati adresa https://investitii.bcr.ro   

EximBank

1.) Traian Halalai, EximBank: “Ieftinirea produselor si serviciilor noastre, greu de realizat in aceasta perioada” (28.01.2013) EximBank este pregatita sa raspunda nevoilor mediului de afaceri tinand cont insa si de directiile strategice venite dinspre Guvern

care, suntem siguri, va identifica prioritatile de afaceri pentru sustinerea cresterii economice estimate pentru acest an, a declarat Traian Halalai, presedintele EximBank in cadrul unei reuniuni a Consiliului de Excelenta in Afaceri al Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii.

”In acest moment putem spune ca liniile principale de afaceri pentru EximBank raman operatiunile de import-export si procesul investitional. Suntem dedicati sustinerii exportatorilor romani, dar portofoliul de produse ne permite sa sustinem si proiectele de investitii”, a spus oficialul EximBank.

In cadrul intalnirii, presedintele EximBank a mentionat ca strategia bancii are ca principale linii directoare mentinerea unor costuri competitive pentru produsele si serviciile oferite, concomitent cu extinderea ofertei si dezvoltarea canalelor de vanzare, inclusiv extinderea retelei.

”Suntem constienti ca asteptarile mediului de afaceri se indreapta catre o reducere a costurilor pentru produsele si serviciile noastre, dar acest lucru este greu de realizat in aceasta perioada. Ceea ce va pot spune insa este ca ne propunem sa mentinem costurile

57

Page 58: Evolutia pietei bancare - 01.2013

produselor si serviciilor oferite la limita inferioara a intervalului existent pe piata bancara. Este un efort pe care ni-l asumam si care speram ca va aduce beneficii pentru toate partile implicate”, a mai spus Traian Halalai.

El a adaugat ca un alt punct pe agenda managementului bancii este demararea unui proces de extindere a rețelei teritoriale. ”Foarte curand vom lua decizia finala pe locații, urmand apoi rapid sa le și deschidem. Speram astfel sa creștem și mai mult gradul de ac-cesibilitate al firmelor la produsele și serviciile noastre. Și tot pentru facilitarea contactului cu mediul de afaceri, intenționam sa dezvoltam canalele de vanzare on-line. Este deja în lucru o platforma on-line care va optimiza procesul de comunicare cu potențialii clienți, oferind posibilitatea unei verificari prealabile a condițiilor de eligibilitate, precum și posibilitatea transmiterii on-line a documentației aferente”, a mai spus Traian Halalai.

EximBank este o institutie specializata al carei portofoliu de produse, axat pe cele trei directii de actiune - finantare, garantare si asigurare, permite bancii sa sustina activitatea si dezvoltarea exportatorilor și a companiilor ce deruleaza proiecte în domenii prioritare pen-tru dezvoltarea economiei, în special a celor ce contribuie la absorbtia de fonduri europene.

GarantiBank

1.) Fitch Ratings imbunatateste calificativul Garanti Bank Romania la BBB- pe termen lung cu perspectiva stabile (07.01.2013) Agentia de evaluare financiara Fitch Ratings a imbunatatit ratingul pentru datorii pe termen lung acordat Garanti Bank Romania,

la "BBB-" de la "BB+”, cu perspectiva stabila.Decizia de imbunatatire a ratingului Garanti Bank Romania o urmeaza pe cea de crestere a ratingului actionarului Turkiye Garanti

Bankasi (TGB), care a atins plafonul de tara "BBB”. Imbunatatirea ratingului reflecta capacitatea mai ridicata a Turkiye Garanti Bankasi de a oferi sprijin pentru Garanti Bank

Romania, in caz de necesitate. Fitch considera Garanti Romania de importanta strategica pentru TGB, luand astfel in considerare o probabilitate ridicata de sprijin.

"Imbunatatirea ratingului Garanti Bank Romania, ca urmare a cresterii ratingului Turkiye Garanti Bankasi, transmite un semnal pozitiv pentru sistemul bancar din Romania si reflecta stabilitatea Garanti Bank, precum si importanta strategica a acesteia pentru actionarul sau”, a declarat Ufuk Tandogan, Director General Garanti Bank Romania.

2.) Garanti Bank: “Romanii au cumparat cu 30% mai mult de pe Internet cu Bonus Card in perioada sarbatorilor de iarna” (25.01.2013)

Garanti Bank, una dintre cele mai inovatoare institutii financiare de pe piata locala, a inregistrat o crestere anuala cu 30,87% a tranzactiilor efectuate cu Bonus Card in perioada sarbatorilor de iarna, confirmand valoarea produsului sau vedeta, precum si eficienta serviciului de internet banking.  

Tranzactiile online au reprezentat 12% din totalul tranzactiilor realizate cu Bonus Card in 2012, o crestere cu 22,56% fata de 2011. In acelasi timp, valoarea totala a tranzactiilor cu Bonus Card inregistrate in luna decembrie 2012 a crescut cu 3% in comparatie cu aceeasi perioada din anul anterior.  

"Rezultatele bune ale tranzactiilor online arata o schimbare clara in comportamentul consumatorilor. Tot mai multi romani prefera sa cumpere de pe internet, iar platforma noastra online, renumita pentru siguranta si pentru interfata prietenoasa, incurajeaza tranzactiile cu cardul. Estimam ca aceasta tendinta se va accentua in 2013 si in anii urmatori, pe masura ce romanii vor capata mai multa incredere in tranzactiile online, in timp ce pe piata vor intra solutii online si mobile din ce in ce mai complexe”, spune Eleni Skoura, Cards & Marketing Director la Garanti Bank.

In ceea ce priveste preferintele de consum ale romanilor, cele mai multe tranzactii au fost inregistrate in supermarketuri si in benzinarii. Pe locul trei sunt magazinele de haine, urmate de cele cu produse electronice si de farmacii. In comparatie cu 2011, anul trecut romanii au cheltuit mai putin pe fast-food si pe incaltaminte, in schimb au inceput sa cumpere produse de catalog, comercializate prin marketing direct.

Bonus Card este un produs unic in Romania si cel mai recompensant instrument de plata din piata, atat pentru posesorii de card, cat si pentru comercianti.

Posesorii de card acumuleaza bonus ori de cate ori fac o tranzactie, iar bonusul reprezinta bani care pot fi folositi ulterior pentru cumparaturi gratuite in reteaua magazinelor partenere Bonus Card. De asemenea, clientii pot alege sa plateasca in rate fara dobanda, beneficiind de flexibilitate in alegerea numarului de rate, in functie de nevoile personale.

Bonus Card detine o retea complexa de magazine partenere in toata tara, formata din peste 7.400 de comercianti.

ING Bank

1.) ING a blocat 400 de carduri VISA. Care este motivul (08.01.2013) ING Bank a luat decizia de a bloca aproximativ 400 de carduri ca urmare a unei alerte primite din partea Visa privind

compromiterea bazei de date a unui comerciant, potrivit unor informatii obtinute de gandul de la ING Bank."In conditiile in care exista suspiciuni cu privire la un comerciant anume, Visa cere blocarea tuturor cardurilor folosite de acel

comerciant, indiferent de banca emitenta", au precizat pentru gandul reprezentanti ai ING Bank. Pe 07.01.2013, mai multi utilizatori de carduri de tip Visa emise de ING au fost anuntati prin SMS despre faptul ca in cateva ore

cardurile lor urmau sa fie blocate, ca masura de siguranta, totodata fiindu-le indicat un numar de telefon pentru mai multe detalii.Reprezentanti bancii au declarat pentru gandul ca ING Bank a reemis in mod proactiv cardurile blocate, clientii ING fiind asteptati

sa isi ridice noile carduri de la unitatea bancara de care apartin.

Libra Internet Bank

1.) Libra Bank a lansat un card de credit si un imprumut pentru medici (16.01.2013) Libra Internet Bank a lansat doua noi facilitati prin care cabinetele si societatile cu profil medical isi pot finanta activitatea - un card

de credit si imprumutul pentru echipamente medicale garantat de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM.

“Pentru 2013, Libra Internet Bank mizeaza tot mai mult pe servicii online, dar si pe adaptarea produselor clasice in acord cu nevoia cabinetelor, clinicilor si companiilor medicale de a obtine finantare din surse private cu mai mare rapiditate si cu mai mult sprijin in constituirea garantiilor”, a declarat Emil Bituleanu, presedintele Libra Internet Bank.

Cardul de credit are ca titular cabinetul/societatea medicala, dobanda se percepe doar la suma utilizata, iar valoarea maxima a descoperitului de cont pe card fara garantii reale este de pana la 60.000 lei.

Dobanda se ramburseaza lunar, principalul la scadenta, si fiecare rambursare da dreptul unei noi utilizari. Posesorii de card beneficiaza gratuit de serviciul Internet Banking. Clientii posesori de carduri emise de Libra Internet Bank pot folosi pentru tranzactii cele 40 de ATM-uri ale bancii, precum si cele 224 de bancomate ale retelei Euronet din 30 de judete care aplica aceleasi conditii financiare ca la ATM-urile bancii.

In ceea ce priveste Creditul HIPOCRATE pentru echipamente medicale garantat de FNGCIMM, noutatea consta in faptul ca societatea sau cabinetul medical isi poate completa lista de garantii cu garantie de la Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM (maxim 80% din valoarea creditului).

58

Page 59: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Pentru sumele de pana la 300.000 lei, aprobarea creditului poate fi acordata in maxim 3 zile de la prezentarea documentatiei necesare. Titularul creditului beneficiaza de activare gratuita a serviciului internet banking.

2.) Activitatea mediatorilor, sprijinita prin noile produse Libra Internet Bank (30.01.2013) In contextul modificarilor legislative in domeniul medierii, aflate in dezbatere in aceasta perioada, Libra Internet Bank a creat

recent o serie de produse bancare dedicate mediatorilor din Romania, pentru a sprijini dezvoltarea activitatii lor. Printre acestea, se numara facilitati de creditare cu garantii accesibile, depozite cu bonus la dobanda, carduri Business si de salarii, precum si acces gratuit la Internet Banking.

"Prin lansarea acestor produse, Libra Internet Bank doreste sa contribuie la consolidarea rolului important pe care mediatorii il au atat in societate, cat si in economie sau in alte domenii de aplicatie a profesiei lor, astfel incat acestia sa fie pregatiti si din punct de vedere financiar sa faca fata volumului lor de activitate, care va creste in urma schimbarilor de legislatie asteptate pe parcursul acestui an.”, a declarat Emil Bituleanu, presedintele Libra Internet Bank.

Pentru birourile de mediatori care isi incep activitatea sau doresc sa isi dezvolte afacerea, Libra Internet Bank ofera creditul CONFUCIUS, la care nu sunt necesare garantii reale pentru sume de pana la 30.000 RON. Nu se solicita avans decat in anumite cazuri, in functie de valoarea garantiilor si structura creditului. Se iau in calcul incasarile biroului, si nu profitul. Destinatia acestui credit este finantarea activitatii curente pe o perioada de maxim 7 ani sau finantarea unor investitii pentru maxim 25 ani (cu posibilitatea unei perioade de gratie de 6 luni numai la investitii).

Creditul START-UP de la Libra Internet Bank, dedicat birourilor de mediatori care nu inregistreaza venituri de cel putin 6 luni, poate avea ca destinatie finantarea activitatii curente pentru maxim 10 ani sau a investitiilor pentru maxim 25 ani, avansul nefiind necesar decat in anumite cazuri, in functie de valoarea garantiei. De asemenea, diverse tipuri de credite de consum pentru mediatori ca persoane fizice sunt disponibile in oferta bancii.

Birourile de mediatori, mediatorii ca persoane fizice si membrii familiilor lor beneficiaza de dobanzi speciale la depozitele CONFUCIUS. Libra Internet Bank le acorda acestora un bonus de 0.50% p.a. fata de dobanzile standard la depozitele in RON constituite la termen, cu dobanda fixa platita la scadenta depozitului, in procent de la 5.50% p.a. la 1 luna pana la 6.50% p.a. la 12 luni. Nu se platesc comisioane la deschiderea contului curent, la crearea depozitului si la restituirea depozitului dupa prima scadenta. Suma minima pentru contul de depozit este de 100 RON, iar dobanda de cont curent este 0.10% p.a. Pentru depozite in EUR, banca acorda un bonus de 0.25% fata de dobanzile standard.

Pentru serviciul Internet Banking, care permite metoda comoda si sigura de autentificare prin SMS si avantajul de a putea utiliza orice browser, Libra Internet Bank nu percepe abonament sau taxa de activare si acorda 30% reducere la comisioanele operationale online fata de cele de la ghiseul bancii. 

Birourile de mediatori pot opta pentru cardul de debit LIBRA BUSINESS, destinat persoanelor juridice sau persoanelor fizice autorizate, rezidente si nerezidente, precum si pentru conventii de carduri de salarii ale angajatilor biroului. Sunt disponibile, de asemenea, cardurile pentru persoane fizice LIBRA GOLD in RON sau EUR. Posesorii de carduri emise de Libra Internet Bank pot folosi pentru tranzactii cele 40 de ATM-uri ale bancii si cele 224 de bancomate ale retelei Euronet din 30 de judete care aplica aceleasi conditii financiare ca la ATM-urile bancii.  (http://www.librabank.ro/retea_ATM)

Millennium Bank

1.) Noii clienti Millennium Bank care isi deschid Cont de salariu primesc pana la 500 de lei bonus (08.01.2013) Noii clienti persoane fizice ai Millennium Bank care isi deschid un Cont de salariu pana la finalul lunii martie 2013 primesc un

bonus de pana la 500 de lei. Campania promotionala rasplateste clientii noi care decid sa-si incaseze salariul prin banca, oferindu-le, inca de la deschiderea contului, un bonus a carui valoare depinde de nivelul venitului.

Contul de salariu Millennium Bank este un pachet care include, printre alte beneficii, zero comision de administrare a contului, zero comision de administrare pentru Internet Banking si pentru linia de Call Center dedicata, precum si zero comision de administrare, in primul an, pentru cardul de debit. Toate retragerile de numerar de la bancomatele Millennium Bank sunt gratuite, la fel ca si doua retrageri pe luna de la bancomatele altor banci.

In plus, prin facilitatea Card cu Bani Inapoi, cardul de debit atasat Contului de salariu returneaza clientilor pana la 100 de lei lunar din sumele folosite pentru cumparaturi la supermarketuri si benzinarii din toata tara. Clientii primesc bonusul in urmatoarea luna direct in contul lor de salariu si il pot folosi oricum doresc.

De asemenea, banca nu percepe comision pentru platile in valoare de pana la 200 de lei efectuate prin intermediul serviciului Internet Banking, permitand astfel clientilor sa-si administreze venitul lunar si sa-si plateasca facturile intr-un mod convenabil.

Noua oferta promotionala pentru Contul de salariu va fi disponibila in toate sucursalele Millennium Bank pana la 31 martie 2013. Regulamentul oficial al campaniei este publicat pe www.millenniumbank.ro.

OTP Bank

1.) OTP Bank reduce programul unitatilor cu o jumatate de ora (03.01.2013)OTP Bank, subsidiara locala a grupului maghiar cu acelasi nume, a decis ca incepand cu 3 ianuarie 2012 sa reduca programul

unitatilor teritoriale cu o jumatate de ora.

Astfel, noul program de lucru cu publicul al unitatilor bancii este de luni pana vineri, intre orele 9 si 17:30.Decizia prevede imbunatatirea fluxului operatiunilor bancare efectuate prin reteaua teritoriala a OTP Bank Romania, se arata intr-

un comunicat.Vechiul program era de luni pana vineri, intre orele 8:30 si 17:30.

Raiffeisen Bank

1.) Raiffeisen Bank a majorat o parte din comisioanele aferente contului curent (16 Ianuarie 2013 Clientii Raiffeisen Bank vor plati comisioane mai mari atunci cand fac plati din contul curent. Mai mult, si depunerile in anumite conturi

deschise la Raiffeisen vor costa pana la 8 lei. Din ianuarie 2012, Raiffeisen Bank a modificat grila de taxe si comisioane aplicabile clientilor persoane fizice. Astfel, banca a majorat

o serie de comisioane aferente contului curent. Cei care doresc sa faca o plata de valoarea mica catr un cont la alta banca, prin ordin de plata la ghiseele agentiei, vor plati intre 5 si

10 lei, in functie de suma platita. Astfel, pentru o plata de 50 lei, comisionul este de 6 lei. Pentru transferul sumelor mari, respectiv de peste 50.000, lei comisionul urca la 21 lei.

Prin serviciul de internet banking, comisionul varioaza intre 2,5 si 5 lei dar pot fi transferate doar sume de la ala 50.000 lei. Anterior, comisionul la ghiseele bancii pentru transferuri de valoare mica era cuprins intre 4 si 6 lei iar prin internet banking se

percepea un singur comision de 5,1 lei. Ordinele de plata emise in favoarea unui alt client al Raiffeisen Bank costa de acum mai mult. Pentru platile de peste 500 lei, realizate

prin internet banking, comisionul bancii urca de la 1 leu la un comision cuprins intre 3 si 5 lei.

59

Page 60: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Si depunerile de numerar vor fi de acum taxate. Astfel, pentru depunerile facute de populatie in contul persoanelor juridie ce nu au un acord special cu banca, comisionul variaza de la 4 la 8 lei, in functie de suma.

Astfel, doar in cazul furnizorilor care au contract de colectare numerar incheiat cu banca comisionul va fi zero. In aceasta categorie intra in general furnizorii mari, precum companiile de utilitati sau de telefonie mobila.

2.) Raiffeisen Bank ofera corporatiilor solutii electronice inovatoare de tranzactionare (24.01.2013) Grupul Raiffeisen investeste constant in infrastructura IT si operationala pentru a pune la dispozitia clientilor solutii cat mai rapide

si mai eficiente de tranzactionare. Gama de produse si servicii oferite prin canalele bancare proprii e disponibila acum si prin canal SWIFT. "Vorbim practic de o metoda noua de conectare a corporatiilor cu bancile, o solutie electronica inovatoare numita pe scurt "MA-CUG” (Member Administered Closed User Group).

Prin implementarea ei si in Romania, companiile au acces direct la conturi prin reteaua SWIFT.  Clientii cu prezenta regionala extinsa si volum de business semnificativ, derulat prin mai multe banci locale sau prin banci din tari diferite, vor simti clar beneficiile aderarii la noul concept” a declarat Florentina Stilu, director Cash Management, Raiffeisen Bank.

"MA-CUG”  eficientizeaza procesul de comunicare si de gestiune a lichiditatilor unei companii prin utilizarea unei singure ferestre de tranzactionare, indiferent de banca partenera, in conditii de maxima securitate. Costul acestui serviciu este de tip abonament lunar, iar nivelul comisioanelor de tranzactionare negociate cu banca ramane neschimbat.

"Incepem anul cu dorinta de a continua plierea pe nevoile de business ale clientilor, implementand noul serviciu pentru compania multinationala Hochland Romania. Raiffeisen Bank si Hochland Romania au un parteneriat valoros dezvoltat an de an inca din 2001” a declarat Madalina Badea, director executiv Corporatii Multinationale, Raiffeisen Bank.  Raiffeisen Bank S.A. este o banca universala de top, care ofera o gama completa de produse si servicii financiare de calitate superioara pentru aproximativ 2 milioane de clienti (persoane fizice, IMM-uri, corporatiilor mari si medii). Banca beneficiaza de experienta si expertiza grupului austriac Raiffeisen Bank International (RBI) care detine 99,49% din actiunile Raiffeisen Bank. Grupul austriac e prezent pe 17 piete din regiunea Europei Centrale si de Est prin banci subsidiare, companii de leasing si alti furnizori de servicii financiare.

3.) Raiffeisen Bank - creditele cu garantie JEREMIE mai accesibile (31.01.2013) Raiffeisen Bank si-a adaptat conditiile de finantare pentru IMM, oferind credite cu garantie JEREMIE in conditii mai accesibile si

mai flexibile. Astfel, companiile IMM cu o cifra de afaceri pana la 5 milioane EUR pot beneficia de credite pentru investitii cu o maturitate extinsa pana la10 ani. In plus, companiile IMM cu o cifra de afaceri mai mare de 5 milioane EUR pot beneficia de credite pentru capital de lucru de tip revolving, cu posibilitatea deschiderii de acreditive. Garantia JEREMIE acopera 80% din valoarea creditului, fara nici un cost suplimentar pentru client. Plafonul maxim al creditului ce poate fi accesat de client a fost majorat la 1.850.000 de euro,  exceptand companiile din sectorul transportului rutier, pentru care plafonul maxim a fost majorat la 937.500 de euro.

"In baza parteneriatului cu EIF, clientii IMM au avut acces la aceste solutii de finantare cu garantia JEREMIE inca din aprilie 2011. Companiile care au apelat la acest tip de finantare au beneficiat de conditii atractive din perspectiva garantiilor solicitate, dar si de un pret atractiv. Toate acestea au contribuit la cresterea sau optimizarea multor afaceri, in ciuda contextului macroeconomic deloc prietenos. Pentru a raspunde cat mai bine nevoilor clientilor IMM, oferta noastra este permanent imbunatatita, inclusiv prin flexibilizarea produselor JEREMIE”, a declarat Monica Udrescu, Director Executiv Aria IMM, Raiffeisen Bank. 

Creditele cu garantia JEREMIE pot fi accesate numai de catre companiile de tip IMM, conform definitiei europene (cifra de afaceri mai mica de 50 milioane de euro si maximum 250 de angajati, inclusiv start-up). Facilitatile se acorda atat in lei, cat si in euro si sunt destinate finantarii investitiilor, acoperirii nevoilor de capital de lucru, pentru consolidarea sau pentru dezvoltarea activitatii (ca de exemplu achizitia de materie prima, semifabricate si stocuri, cheltuieli cu forta de munca, creante comerciale, utilitati etc.). 

Raiffeisen Bank ofera credite noi pentru companiile IMM care isi desfasoara activitatea in sectoare eligibile, conform programului JEREMIE, cum ar fi: productie, constructii, retail, transport, turism, servicii etc. IMM-urile care acceseaza credite cu garantie JEREMIE nu trebuie sa se afle in stare de dificultate financiara, faliment ori lichidare, sa-si fi indeplinit obligatiile de plata a impozitelor si taxelor catre bugetul de stat.

JEREMIE (Joint European Resources for Micro to Medium Enterpises) este o initiativa a Fondului European de Investitii (FEI) pentru sprijinirea accesului la finantare al intreprinderilor mici si mijlocii, prin instrumente financiare finantate din fondurile structurale alocate statelor membre. In Romania, initiativa JEREMIE este finantata prin Programul Operational Sectorial "Cresterea Competitivitatii Economice” 2007-2013, prin Fondul European de Dezvoltare Regionala.  Garantia JEREMIE este considerata ajutor de minimis, ceea ce impune respectarea valorii cumulate a ajutoarelor de minimis primite in ultimii 3 ani fiscali consecutivi incheiati de maximum 200.000 de euro in echivalent lei, respectiv 100.000 de euro pentru companii IMM care activeaza in transportul rutier.

Raiffeisen BpL

1.) Raiffeisen BpL: Potentialul pietei de economisire-creditare este foarte mare (07.01.2013) Presedintele Raiffeisen Banca pentru Locuinte, Aurelia Cionga, spune ca potentialul pietei de economisire-creditare din Romania

este foarte mare, interesul pentru economisire-creditare fiind mai ridicat in randul populatiei cu nevoi locative mai putin urgente. "Potentialul pietei in Romania va atinge un nivel de 2,1 milioane cetateni in urmatorii 5 ani, adica un grad de penetrare de 10%,

care constituie obiectivul Asociatiei Bancilor pentru Domeniul Locativ ( ABDLR) pe acelasi orizont de timp. Raiffeisen BpL isi propune sa foloseasca actuala criza ca pe o oportunitate pentru dezvoltarea sistemului de economisire-creditare. In urma unui studiu realizat pentru banca, am observat ca cei mai atrasi de produsul de economisire-creditare sunt familiile tinere cu copii, acestea dorind sa economiseasca pentru copiii lor inca de cand sunt mici. Acest lucru este demonstrat si de comportamentul clientilor nostri care doresc sa economiseasca pe termen mediu si lung cu un randament bun si pentru a se pune la adapost de un viitor nesigur. Clientii nostri sunt responsabili, chibzuiti, se gandesc la viitorul lor si al familiilor lor si mai ales la imbunatatirea conditiilor locative. Dintre acestia, exista clienti care doresc sa aduca imbunatatiri locuintelor lor si astfel incep sa economiseasca inainte cu 3-5 ani", a declarat, Aurelia Cionga, presedinte Raiffeisen BpL. 

Ea a spus ca provocarea cea mai mare in acest an este legata de cresterea nivelului de cunoastere a produsului si a avantajelor sale in randul cetatenilor. "Milioane de europeni beneficiaza de avantajele acestui sistem, de ce sa nu beneficieze si romanii?! Astfel, incercam sa dezvoltam programe de informare a populatiei cu privire la sistem si la avantajele acestuia. Colaborarile cu primariile reprezinta un exemplu din aceasta categorie. De asemenea, intentionam implicarea mai activa a bancilor pentru locuinte in proiecte de imbunatatire a calitatii locuirii si a fondului locativ, precum: eficientizarea energetica a cladirilor, constructie si achizitie de locuinte, ANL si locuinte sociale, modernizarea structurii ansamblurilor de locuinte cu vechime de peste 25 de ani", a aratat Aurelia Cionga. 

Ea a precizat ca o alta provocare  pe termen mediu este incercarea de a creste gradul de economisire la romani, unul dintre cele mai scazute din Europa, precum si imbunatatirea confortului locuirii romanilor ce utilizeaza acest produs. Ea a precizat ca produsul de economisire-creditare este un produs cu dobanzi fixe, rate egale si predictibile ce nu presupune riscuri nici pentru client si nici pentru banca.

"Incepand cu 2013, ni s-ar parea optim sa se  intensifice activitatea de acordare a creditelor ipotecare in moneda nationala, iar cele in moneda straina sa scada ca pondere in totalul creditelor acordate. De altfel, acest lucru este natural. Intotdeauna am recomandat romanilor sa achizitioneze credite in moneda in care au veniturile. Ce intrebau cei mai multi romani inainte de criza, atunci cand intrau intr-o banca pentru un credit? "Cat de multi bani pot obtine si cat de repede?" - un comportament care s-a schimbat acum.  Am observat o atitudine responsabila in randul clientilor nostri care sunt pregatiti sa astepte pana la 2 ani, poate chiar mai mult, inainte de a se angaja intr-un credit de investitii imobiliare, dar cu costuri mult mai mici. Un comportament in contradictie cu ce se intampla in urma cu 3-4 ani, cand se dorea un credit cat de repede indiferent de costuri", a explicat, pentru Curierul National, presedintele Raiffeisen BpL. Ea a spus ca pentru a

60

Page 61: Evolutia pietei bancare - 01.2013

tine costurile sub control, din ce in ce mai multi romani isi planifica din timp achizitia unei locuinte, reabilitarea/renovarea acesteia si incep sa  puna un ban deoparte.

1 din 10 cetateni va avea un contract de economisire-creditare. Cionga a subliniat ca sistemul de economisire-creditare este înca la început în tara noastra, fiind introdus în Romania mult mai tarziu decat în alte tari europene unde sistemul a ajuns deja la un grad de penetrare ridicat. "Credem în dezvoltarea durabila a sistemului, pentru ca în Romania cheltuielile legate de locuire ocupa o mare pondere din cheltuielile familiilor (peste 20%), iar asa cum am mai mentionat înainte, fondul locativ din Romania este foarte vechi si necesita îm-bunatatiri majore. De aici rezulta un potential enorm pentru sistemul de economisire-creditare în Romania, si implicit pentru Raiffeisen Banca pentru Locuinte. În urmatorii ani, bancile pentru locuinte estimeaza ca vor atinge un grad de penetrare de 10%, adica 1 din 10 cetateni va avea un contract de economisire-creditare", a afirmat Aurelia Cionga.

Avantajele. Sistemul de economisire-creditare prezinta trei mari avantaje: Siguranta (dobanzi fixe, astfel banii sunt la adapost de fluctuatiile pietei financiare), Economisire cu randament avantajos (25% prima de stat la depunerile anuale, în limita a 250 de euro, plus dobanda bancii), Creditare pentru locuinte cu costuri  ieftine (dobanda de 4,5% sau 6% pe an fixa pe toata perioada creditului în lei, rate lunare fixe).

"Fiind introdus mai tarziu decat în alte tari europene, sistemul de economisire-creditare pentru domeniul locativ este în plina ex-pansiune în Romania. În acest moment, gradul de penetrare al sistemului este de 2%. În tarile în care sistemul a fost implementat mult mai devreme, sistemul este atat de dezvoltat încat milioane de europeni si-au modernizat si îmbunatatit locuintele utilizand acest sistem", a declarat presedintele Raiffeisen BpL, Aurelia Cionga.

BRD SocGen

1.) BRD isi aduce director general adjunct de la Societe Generale (17.01.2013) Administratorii BRD au ales pentru functia de director general adjunct pe Didier Luc Marie Dominique Colin, care detine in prezent

pozitia de director pentru Europa in cadrul Diviziei internationale de Retail Banking a Societe Generale.

Colin va fi si membru in Comitetul de Directie al BRD, coordonator al activitatii Departamentului de Control Central al Riscurilor, se arata intr-un raport al bancii transmis joi Bursei.

Numirea acestuia va trebuie aprobata si de Banca Nationala a Romaniei (BNR).

Grupul financiar francez Societe Generale este actionarul majoritar al BRD si controleaza circa 60% din actiuni.Actiunile bancii au inchis sesiunea bursiera de pe 16.01.2013 in crestere cu 2,54%, fiind cotate la 9,3 lei. La aceasta cotatie,

capitalizarea bancii este de 6,48 miliarde lei (1,47 miliarde euro).

2.) In urma incheierii unei noi conventii de colaborare cu APIA, BRD finanteaza fermierii din sectorul vegetal (29.01.2013) BRD - Groupe Societe Generale a incheiat de curand o noua conventie de colaborare cu APIA (Agentia de Plati si Interventie in

Agricultura) in baza careia vor fi acordate credite pentru finantarea capitalului de lucru beneficiarilor Platilor Nationale Directe Complementare in sectorul vegetal,  campania 2012. 

Fermierii pot beneficia de prefinantarea a maximum 80% din valoarea sumelor certificate prin Adeverinta APIA, creditele fiind acordate pana cel tarziu la data virarii subventiilor de catre APIA in conturile beneficiarilor, dar nu mai tarziu de 30.06.2013 (inclusiv). 

BRD pune la dispozitie o gama diversificata de produse destinate finantarii agriculturii venind in sprijinul fermierilor cu solutii specifice pentru finantarea activitatii curente (creditul de campanie agricola, creditul in baza certificatelor de depozit "Primul Siloz", credite de prefinantare a subventiilor APIA - SAPS / Axa II / Bunastarea animalelor / PNDC Zoo) si pentru finantarea investitiilor.

BRD - Groupe Societe Generale este cea de-a doua banca din Romania dupa totalul activelor si are cea  de-a patra capitalizare bursiera la BVB. BRD face parte din Grupul Societe Generale, unul dintre cele mai mari grupuri de servicii financiare din zona euro.

Volksbank

1.) Volksbank mizeaza pe credite de 200 milioane euro in 2013, dublu fata de anul trecut (14.01.2013) Volksbank estimeaza ca va acorda anul acesta credite de 200 milioane de euro, dublu fata de 2012, din care 20% pentru

persoane fizice, potrivit vicepresedintelui bancii, Lucian Cojocaru."Noi am terminat reorganizarea retelei, am repornit activitatea pe o noua strategie comerciala si avem niste ambitii realiste.

Obiectivul nostru este ca anul acesta sa acordam de doua ori mai multe credite noi si sa ajungem la 200 milioane euro, din care 20% pentru persoane fizice", a spus Lucian Cojocaru.

Banca are in prezent un sold al creditelor de 2,8 miliarde euro, din care 60% acordate in valuta si restul echivalent in lei.In ceea ce priveste profitabilitatea, vicepresedintele Volksbank estimeaza ca in 2012 rezultatul va fi negativ, la fel ca si in 2011, insa anul 2013 ar putea fi unul "de cotitura" in ceea ce priveste rezultatul bancii.

"Anul acesta am putea ajunge pe break-even (prag de rentabilitate), dar depinde de foarte multe variabile. Vrem sa acceleram foarte mult activitatea de executare. 

Pe profit vom ajunge probabil in 2014, cand se va incheia implementarea noului model de business. Pana atunci vrem sa modernizam toate sucursalele. Anul acesta vrem sa deschidem sucursale noi pentru a acoperi mai bine teritoriul. Am plecat acum doi ani de la peste 180 de sucursale, astazi suntem la 130, iar pana la sfarsitul anului 2013 ar trebui sa ajungem la 140 de unitati", a spus Lucian Cojocaru.

Exista un plan ambitios si pe partea de atragere a resurselor si astfel o imbunatatire a raportului credite/depozite. "La final de 2012 suntem undeva la 420% credite raportat la depozite, iar pentru acest an speram sa ajungem la 300%. Noi atragem si lei si valuta. Nu stiu daca in piata sunt resurse noi sau mutari de la alte banci, dar noi inregistram cresteri destul de consistente. In 2012 am atrans 170 milioane euro, jumatate fiind clienti noi", a explicat Lucian Cojocaru.

Restructurarea sistemului bancar continua in 2013, creditarea stagneaza. Evolutia sistemului bancar in 2013 nu este una prea optimista in viziunea vicepresedintelui Volksbank. "Sigur vor mai fi restructurari. Sunt multe banci care nu si-au refacut modele de business, nefiind adaptate pentru perioada actuala. Bancile vor conuinua sa inchida unitati, chiar mai mult decat in 2012. Eu ma asteptam sa inceapa in forta anul trecut", a spus Lucian Cojocaru.

El sustine ca sunt banci mari care nu s-au restructutrat, iar businessul de retail de acum patru ani nu are nicio legatura cu cel de astazi, astfel ca retelele ar trebui optimizate.

In ceea ce priveste creditarea, responsbilul cu retailul din cadrul Volksbank estimeaza o stagnare a pietei per ansamblu, cu o crestere de 5% a creditelor acordate companiilor si o scadere similara la persoanele fizice, mai ales ca bancile vor incepe sa piarda din apetitul pentru volumele aduse de programul Prima Casa.

"Prima Casa este un program care aduce doar volume, nu profitabilitate pentru banci si ma astept ca bancile sa fie preocupate din ce in ce mai putin de volumul activelor, de cote de piata si mai mult de profitabilitate.

In ceea ce priveste segmentul de persoane fizice, comportamentul este in continuare foarte oportunist, in sensul ca nu se dezvolta o relatie cu o banca, ci se merge pe achizitionarea separata a produselor si serviciilor de care acestia au nevoie. Bancile au incercat sa compenseze cumva lipsa de profitabilitate a programului prin alte produse, dar nu cred ca a fost un succes", a declarat Cojocaru.

61

Page 62: Evolutia pietei bancare - 01.2013

El sustine ca piata va incerca sa treaca la creditarea in lei, dar ca vor exista jucatori care nu vor renunta la valuta. "Probabil va exista o incercare de migrare din cauza structurii resurselor. Un credit pe durata lunga in lei este foarte scump. Cred ca cei care spun astazi ca nu vor acorda credite imobiliare decat in lei practic spun ca nu vor mai da credite imobiliare. Cei care vor acorda credite imobiliare in valuta vor prelua piata de la cei care spun ca nu acorda decat in lei", a mai declarat Lucian Cjocaru.

2.) Decizie favorabila Volksbank la Curtea de Apel Bucuresti, pe tema comisioanelor la credite (15.01.2013) Volksbank Romania, reprezentata de avocatul Mihai Kehaiyan, a obtinut o victorie importanta la Curtea de Apel Bucuresti, in

procesele cu clientii. Prin decizia pronuntata, Curtea de Apel apreciaza ca instanta nu are dreptul de a anula clauzele referitoare la pret pe motiv ca ar fi abuzive, intrucat acestea sunt exprimate corect si inteligibil. Mai mult decat atat, instanta a apreciat faptul ca ratiunea economica ce justifica perceperea unui comision de risc este tocmai existenta riscului de credit, element pe care bancile sunt obligate sa incerce sa il acopere. Riscul de credit este asumat in urma unei analize economico-financiare a clientului si a soliditatii tuturor garantiilor prezentate. "Principala activitate pe care o are o banca, in momentul si ulterior acordarii unui credit este aceea de a administra posibilele riscuri pe care le-ar putea intani pana la recuperarea sumelor acordate”, precizeaza instanta.

Curtea de Apel Bucuresti s-a pronuntat pe 19 noiembrie 2012 in dosarul 29434/3/2011, in cazul unui client care a dat Volksbank in judecata pe tema comisionului de risc. Instanta de fond i-a dat initial dreptate, insa, instanta superioara a admis apelul Volksbank, anuland sentinta initiala si respingand ca neintemeiata cererea de chemare in judecata.

"Clauzele referitoare la dobanda si comisioane sunt elemente care determina costul total al creditului si impreuna cu marja de profit formeaza pretul contractului, iar aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu poate privi nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al pretului sau remuneratiei (...)”, se arata in sentinta din dosarul 29434/3/2011 de pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.

"Incepem sa asistam la o tendinta de modificare a jurisprudentei in materia litigiilor dintre banci si consumatori in sensul revenirii la principiul de drept privind responsabilitatea contractuala dintre parti. Nu putem decat sa salutam astfel de practici”, declara avocatul Mihai Kehaiyan.

3.) Lovitura de gratie pentru Volksbank: judecatoria Valcea isi recunoaste greseala (21.01.2012)Cazul clientului obligat sa achite anticipat creditul catre Volksbank, nu a fost decat o eroare a Judecatoriei din Valcea. Chiar daca a

inundate casutele de email cu anuntul unui castig in cauza, Volksbank primeste astazi lovitura de gratie! Reprezentantii Judecatoriei Ramnicu-Valcea au recunoscut ca decizia privind rezilierea nu se referea la intregul contract de credit ci doar la clauza care instituie comisionul de risc. Astfel, clientul nu are de returnat intregul credit, ci are de primit 8.000 de franci din comisionul de risc, comision pe care nu il va mai plati de acum inainte, daca decizia Judecatoriei va fi mentinuta si de instanta de recurs (in cazul in care va fi inaintat unul).

“Am vorbit cu purtatorul de cuvant al Judecatoriei Ramnicu-Valcea, care este si presedintele instantei, si mi-a confirmat telefonic faptul ca a existat o eroare si ca decizia se refera la clauza, nu la intregul contract”, a aratat, pentru Capital, avocatul Gheorghe Piperea. De altfel, Judecatoria va modifica textul deciziei in cel mai scurt timp.

“Instanta a constatat nulitatea clauzei si nu nulitatea contractului. Judecatoarea acestui caz s-a sesizat astazi din oficiu si a indreptat eroarea materiala”, a declarat Mihai Bogdan Mateescu, presedintele instantei. Acesta adauga ca va sesiza baroul in privinta comunicatului de presa trimis de avocatul Kehaiyan, desi eroarea materiala este a instantei.

4.) Volksbank reduce dobanzile la depozite (30.01.2013) Volksbank a redus dobanzile oferite la depozitele persoanelor fizice in lei cu 0,25-0,5 puncte procentuale, reducerile fiind mai mici

in cazul maturitatilor mai mari - 6 si 12 luni.

Astfel, noile dobanzi la lei pornesc de la 5,5%/an pentru depozitele pe o luna si ajung la 6,25% pe an in cazul depozitelor pe 12 luni.Potrivit statisticilor interne ale Volksbank, dobanzile practicate de jucatorii importanti de pe piata la depozitele in lei pe un an s-au

redus cu 0,5-1 punct procentual fata de vara anului trecut.In cazul depozitelor in euro constituite de persoanele fizice, au fost operate reduceri intre 0,25 si 0,40 puncte procentuale. Noile

dobanzi variaza de la 3,25%/an la depozitele pe o luna si 4,15% pe an la depozitele pe 12 luni. Banca nu a modificat dobanzile oferite la planul de economii si contul de economii. Pentru planul de economii, dobanda este de

6,5%/an la lei, respectiv 4,25%/an la euro, la care se adauga bonusuri anuale in functie de vechimea depozitului. La contul de economii, ratele dobanzilor raman de 5%/an la lei si 2,75%/an la euro, dobanzile fiind virate zilnic in cont.

Totodata, Volksbank ofera clientilor care isi constituie depozite prin internet banking un plus la dobanda de 0,25% la economiile in lei si de 0,15% la cele in euro.

De la 1 februarie 2012, Volksbank va oferi bonusuri si in cazul planurilor de economii create de clientii persoane fizice prin intermediul platformei internet banking, initial, bonusurile acordandu-se doar pentru depozitele la termen constituite online.

5.) Volksbank extinde bonusurile oferite pe Internet Banking (31.01.2013) Volksbank extinde politica de a oferi dobanzi mai avantajoase la economii prin Internet Banking, dupa rezultatele bune

inregistrate in 2012. Astfel, depozitele constituite prin Internet Banking au ajuns sa reprezinte 15% din totalul sumelor atrase. De la 1 februarie 2012, Volksbank va oferi bonusuri si in cazul Planurilor de Economii create de clientii persoane fizice prin

intermediul platformei Internet Banking, initial, bonusurile acordandu-se doar pentru depozitele la termen constituite online. In cazul depozitelor si Planurilor de Economii in Lei, dobanda pe Internet Banking este cu 0,25 puncte procentuale mai mare fata de cea standard, oferita la ghiseu. Pentru economiile in Euro, bonusul este de 0,15 puncte procentuale.

Totodata, Volksbank a revizuit dobanzile oferite la plasamente, pentru a se  alinia evolutiilor de pe piata din ultimele sapte luni, ultima modificare de dobanzi avand loc in iunie 2012. 

"Atragerea de clienti noi si de resurse de pe piata locala este una din prioritatile noii strategii a Volksbank. Insa, vrem sa avem o crestere sanatoasa, care sa ne asigure stabilitate in viitor si de aceea nu vrem sa intram intr-un razboi al preturilor. Volksbank va practica intodeauna preturi in linie cu piata”, declara Marius Istrati, Sef Departament Dezvoltare Produse Persoane Fizice in cadrul Volksbank Romania. 

Astfel, dobanzile oferite la depozitele persoanelor fizice in Lei au fost micsorate cu 0,25-0,50 puncte procentuale, reducerile fiind mai mici in cazul maturitatilor mai mari - 6 si 12 luni - pentru a incuraja economisirea pe termen lung. Noile dobanzi la Lei pornesc de la 5,50%/an pentru depozitele pe o luna si ajung la 6,25% pe an in cazul depozitelor pe 12 luni.

Potrivit statisticilor interne ale Volksbank, dobanzile practicate de jucatorii importanti de pe piata la depozitele in lei pe un an s-au redus cu 0,5-1 punct procentual fata de vara anului trecut.

In cazul depozitelor in Euro constituite de persoanele fizice, au fost operate reduceri intre 0,25 si 0,40 puncte procentuale. Noile dobanzi variaza de la 3,25%/an la depozitele pe o luna si 4,15% pe an la depozitele pe 12 luni. 

Banca nu a modificat dobanzile oferite la Planul de Economii si Contul de Economii. Pentru Planul de Economii, dobanda este de 6,5%/an la Lei, respectiv 4,25%/an la Euro, la care se adauga bonusuri anuale in functie de vechimea depozitului. La Contul de Economii, ratele dobanzilor raman de 5%/an la Lei si 2,75%/an la Euro, dobanzile fiind virate zilnic in cont.

62

Page 63: Evolutia pietei bancare - 01.2013

Marius COZMA

63