Evolutia hartii politiceIn prezent exista pe Glob aproape 200 de state independente si circa 70 de teritorii dependente si neautonome.In timp ce un stat este un teritoriu organizat si suveran ,in interiorul caruia puterea este exercitata de un guvern responsabil,un teritoriu dependent nu este suveran,fiind controlat de un alt stat.Teritoriul dependent este,in fapt,ceea ce pana nu demul era numit colonie,asador,o entitate care nu si-a dobandit inca independenta. Fiecare tara are o capitala-in unele cazuri chiar mai multe (Olanda,Republica Africa de Sud,Filipine s.a),-precum si moneda,drapel,imn national si sarbatoare nationala proprii.

Statele sunt separate unele de altele prin frontiere/granite ,delimitari naturale sau conventionale trasate intre diferite puncte de pe suprafata Globului,care separa teritoriul unui stat de teritoriul altui stat,stabilind,totodata,din punct de vedere juridic,cadrul in care statul isi exercita suveranitatea sa deplina si exclusiva. Intrucat frontierele au fost impuse uneori cu forta sau au fost trasate arbitrar-mai ales de catre metropolele coloniale in teritoriile pe care acestea le stapaneau-,in timp s-au creat numeroasa diferende de granita. In prezent,statele existente pe Terra sunt foarte diferite ca intindere ,populatie,dezvoltare,social-economica etc. Ca intindere ,de pilda,exista mari diferentieri.Pe de o parte,se distinge o serie de state uriase,de ordinul multor milioane de kilometri patrati,unele fiind de dimensiuni continentale,ca, de exemplu,Rusia,Australia (care se suprapune pe continentul cu acelasi nume),China,Canada si Sua. (fiecare in parte avand o intindere comparabila cu cea a Europei),Brazilia si India(numite subcontinente). La polul opus se disting state mici,asa-numitele ministate,de ordinul catorva kilometri patrati sau mii ori zeci de mii de kilometrii patrati.

De asemenea din punct de vedere exista state cu un numar foarte mare de locuitori , unele unsumand miliarde(China si India),altele inregistrand una sau mai multe sute de milioane de locuitori( S.U.A, Indonezia,Brazilia,Rusia,Pakistan s.a),iar la polul opus,tari cu numai cateva mii sau zeci de mii de locuitori.Desi se vorbeste de tari mari,mijlocii si mici,practic nu exista criterii fixe de incadrare a tarilor in aceste categorii de marime,astfel incat este foarte greu de stabilit cu precizie numarul statelor dintr-o categorie sau alta. De regula , se foloseste criteriul populatiei asociat uneori cu cel al suprafetei,operandu-se cu cifre rotunde,apreciate ca semnificative.Astfel,din cele 192 de state independente existente in prezent,43 au o populatie,fiecare,sub un milion de locuitori,numarul acestora ajungand la 64 pentru pragul de trei milioane si la 84,daca luam in consideratie limita de cinci milioane locuitori. Majoritatea tarilor mici sunt insulare. De pilda,din cele 34 de state avand sub 500 000 de locuitori,nu mai putin de 25 intra in aceasta categorie,iar dintre cele 55 de tari cu o intindere sub 30 000km2,32 sunt insulare. Statele sunt delimitate prin frontiere sau granite, care pot fi naturale, de-a lungul unor rauri ( Dunarea, intre Romania si Bulgaria), pe creste muntoase (creasta Anzilor dintre Chile si Argentina) sau conventionale (artificiale), unde elementele naturale lipsesc (granitele rectilinii din Sahara ale statelor Mali, Algeria, Libia, Egipt etc), sau exista considerente social-istorice (granitele multor state federale ale S.U.A. si Australiei). Granitele de stat pot fi modificate in urma unor conflicte armate (dupa Primul Razboi Mondial), sau prin intelegere (reaparitia granitei dintre Republica Ceha si Slovacia, respectiv, disparitia ei dintre Republica Federala Germana si Republica Democrata Germana, dupa 1989). Dupa modul de exercitare a puterii de stat, exista republici si monarhii. Republicile pot fi prezidentiale (presedintele statului este si seful executivului, ex. S.U.A.) sau parlamentare (parlamentul detine puterea suprema in stat, ex. Germania, Grecia). Monarhiile pot fi absolute (ex: Arabia Saudita, unde monarhul este suveran); parlamentare (ex: Belgia, Marea Britanie si Irlanda de Nord, Japonia, unde monarhul este doar o figura de reprezentare) si constitutionale (ex: Bhutan, cu participarea reprezentantilor populatiei la votarea legislatiei). Statele se pot asocia in uniuni si organisme, in functie de interesele lor politice, economice, traditiile istorice. Una dintre aceste forme este statul federal. Acesta rezulta din asocierea mai multor state, care isi pastreaza o parte din prerogative, altele ca politica externa si apararea fiind exercitate de statul federal (Elvetia, Germania, Federatia Rusa, Statele Unite ale Americii, Brazilia, India). Harta politica a lumii reprezinta statele independente, teritoriile dependente sau gruparile de state (vezi harta anexata). Cum acestea s-au modificat in permanenta de-a lungul istoriei, si harta politica s-a schimbat mereu. Prima harta politica a lumii se poate schita pentru perioada sclavagista ,mai prcis pentru mileniile IVII i.Chr.,cand s-au individualizat primele state.Acestea au luat nastere pe vaile marilor fluvii si s-au

bazat ,de regul a,pe agricultura si cresterea vitelor.In urmatoarele doua milenii apar si alte state,in urma dezvoltarii comertului. O asemenea harta pentru perioada de dinaintea erei noastre ne arata existent catorva grupari de orase-state,o parte dintre ele devenind,in timp,regate si chiar imperii.Acestea erau grupate in cateva regiuni ale planetei: -in asa-numitul Orient Antic: statele sumeriene(Ur,Uruk,Lagas s.a),asiriene(Assur,Ninive s.a.),babiloniene (Babilon),persane; -in Extremul Orient: statele si,implicit,civilizatiile chineza si japoneza; -in bazinul Marii Mediterane: statele micenian,egiptean,grecesti ( orasele-state: Atena,Sparta,Milet s.a.). In pragul erei noastre, in lumea cunoscuta europenilor, se afirma doua amri imperii: -Imperiul Macedonean,extins de Alexandru cel Mare pana la hotarele Indiei; -Imperiul Roman,cel mai mare imperiu al Antichitatii,care atinge maxima expansiune teritoriala in timpul imparatului Traian (98-117 d.Chr),cand inglobeaza si o mare parte a Daciei strabune. Civilizaia Chinei Antice s-a constituit n mileniile VIII .Hr. pe cursul mijlociu al rului Huanghe i timp ndelungat s-a dezvoltat n condiii de relativ izolare. Epoca dinastiei Shang cuprinde perioada 17111066 .Hr. Aprut n partea nord-vestic a Chinei, aceast civilizaie atinge n ultima ei epoc maxima strlucire. n aceast perioad apare scrierea, un monument important al creia este Marea Regul, care cuprindea cunotine din diverse domenii: juridic, agrar, religios etc. Prbuirea dinastiei Shang a fost determinat de revolta tribului Zhou la hotarele de nord-vest ale statului. Ca urmare a fost organizat un stat care a dinuit aproape opt secole (1066249 .Hr.). Epoca dinastiei Zhou a asigurat progrese importante ale agriculturii, vieii urbane, meteugurilor, comerului i culturii. n ultimii 260 de ani de existen a sa statul Zhou a intrat ntr-o perioad de declin i descompunere, situaie de care a profitat puternicul stat Qin, aflat n extremitatea de vest a Chinei. n 221 .Hr., asumndu-i titlul de mprat, Qin Shihuangdi fondeaz dinastia Qin, de la care vine i numele de China. mpratul Qin Shihuangdi a asigurat prin for unitatea statului i a realizat o serie de reforme. Regimul despotic al suveranilor Qin a provocat o mare rscoal rneasc nsoit de rebeliuni locale i anarhie n provincii. Izbucnete un rzboi civil, n urma cruia dinastia s-a prbuit. Cpetenia rsculailor, generalul Liu Bang, a inaugurat o nou dinastie Han, care va domni pn n 220 d.Hr. mpraii Han i-au extins dominaia asupra Indochinei, Coreei i Turkestanului i au respins atacurile hunilor. Tulburrile sociale interne, intrigile de la palat au dus la cderea acestei dinastii. Ulterior China s-a destrmat n mai multe state. Pe ruinele Imperiului Han n secolul al III-lea se nal trei state de sine stttoare Wei, u i U. ncepe epoca celor Trei Regate. Elementul de continuitate dintre antichitate i evul mediu n China a fost mult mai pronunat dect n alte zone, factorul unificator fiind tradiia, un semn distinctiv al civilizaiei chineze. Civilizaiile lumii antice s-au constituit n diferite perioade istorice ncepnd cu mileniul al V-lea .Hr. i pn la sfritul mileniului I .Hr. din punct de vedere geografic pot fi evideniate dou mari regiuni n care diferite popoare au creat numeroase culturi: Orientul i Europa. Vechi civilizaii s-au constituit n Orient ntr-un vast areal geografic ce se ntindea de la regiunile mediteraneene pn la Oceanul Pacific. Acest spaiu este divizat convenional n Orientul Apropiat (cuprinznd Africa de nord-est, litoralul est-mediteranean, Asia Mic, Mesopotamia), Asia de Sud (cuprinznd Peninsula Hindustan) i Extremul Orient (China, Asia de sud-est, i Japonia). Printre cele mai vechi civilizaii ale Orientului Antic se remarc cea egiptean, mesopotamian, hitit n Orientul Apropiat; civilizaia Indului, civilizaia arienilor n Asia de Sud i civilizaia Chinei i Japonia n Extremul Orient.

n Europa civilizaiile antice au luat natere n regiunea Carpato-nistreano-pontic (civilizaia Cucuteni-Tripolie), n insulele Mrii Egee (civilizaia minoic), sudul Peninsulei Balcanice (civilizaia micenian i elen), n Peninsula Apenin (civilizaiile etrusc i roman). Industria a devenit sectorul principal de productie al statelor europene si nord-americane in timpul Revolutiei Industriale care a rasturnat vechea industrie negustoreasca si agrar-feudala .Tarile industriale au adoptat o politica economica de tip capitalist . Imperiul Otoman a reprezentat o super putere imperiala , manifestandu-si dominatia in zona mediteraneana .Fondat in anul 1299 ,impreriul a disparut in anul 1922. Atinge apogeul in secolul XVI , moment in care stapanea Anatolia ,parti din Orientul Mijlociu si din Africa de Nord, Balcanii si Caucazul, adica o suprafata de circa 20 de milioane de km2. Imperiul rus a fost fondat in 1721, in timpul marii expansiuni sub Petru cel Mare. A continuat sa poarte aceasta denumire pana in anul 1917 cand odata cu Revolutia bolsevica este alungat de pe tron ultimul tar ,Nikolai al II-lea . Perioada interbelic desemneaz intervalul de 21 de ani ntre cele dou rzboaie mondiale (19181939). A fost o perioad zbuciumat n care, n ciuda pcii aparente, conflictele erau n stare latent. Acum se concretizeaz cele dou ideologii opuse care au schimbat faa lumii: fascismul, nazismul n special i comunismul. Aceste dou ideologii ctig tot mai mult teren pe fondul unei apatii generale din partea democraiilor europene. Anii de dup rzboi au fost deosebit de grei pentru fostele Puteri Centrale, care pierduser rzboiul, n special pentru Austro-Ungaria care se va destrma i pentru Germania care va suferi din cauza obligaiei de a plti daune de rzboi. Rata omajului va crete, inflaia va atinge cote nebnuite, violena stradal va instaura o stare de asediu. Pentru celelalte state situaia nu va fi cu mult mai bun, toate fiind nevoite s se recldeasc dup rzboi. Statele Unite vor accepta un val de imigrani, n special italieni. Anii '20 vor fi dominai de luptele ntre bandele de gangsteri, din cauza prohibiiei. De asemenea, epoca interbelic a fost una de emancipare cultural, marcndu-se o schimbare a moravurilor i a modei. Este epoca jazz-ului i a romanelor. Acum se dezvolt arta cinematografic, teatrul de strad i radioul, care vor juca un important rol propagandistic n Germania nazist. Odata cu Revolutia bolsevica din 1917 instaurarea unui nou regim era inevitabila. La data de 24 octombrie 1918 liberul bolsevic Vladimir Lenin isi conduce simpatizantii intr-o actiune militara aproape nesageroasa impotriva monarhistilor si a liberalilor. Actiunea a fost indeplinita cu succes si marcheaza instaurarea regimului comunist in statul rus. Comunismul are la baza ideologia lucrarilor lui Marxs si reprezinta un regim totalitar de extrema stanga care ar putea fi definit si socialism-popular. Perioada interbelica a reprezentat o perioada infloritoare pentru S.U.A. care a cunoscut o importanta crestere din punct de vedere economic si militar .Apogeul cresterii influentei S.U.A. consta in victoria obtinuta , alaturi de Aliati , in al 2lea Razboi Mondial. In anul 1945 odata cu infrangerea Germaniei naziste are loc sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial.Cele doua mari invingatoare : Rusia si S.U.A. urmau sa-si imparta sferele de influenta pe teritoriul Europei.In februarie 1945 are loc Conferinta de la Yalta, unde se intalnesc conducatorii Rusiei ,S.U.A si Angliei : Stalin , Roosvelt , Churchill, in vederea impartirii sferelor de influenta. Germania urma sa fie divizata in 4 zone de ocupatie ,cate una pentru fiecare natiune dominanta plus una pentru Franta.Capitala Berlin urma sa fie impartita si ea in 4 sectoare. Orasul a devenit un simbol al Razboiului Rece din cauza divizarii orasului prin ridicarea zidului Berlinului in 1961.De asemenea , s-au format 2 republici nemtesti : Republica Democrata Germana si Republica Federala Germana.Achiziia Coloniei Capului de la olandezi, n timpul Rzboaielor Napoleoniene, a permis britanicilor o prezen puternic n Africa de Sud. Sute de coloniti britanici au nceput s soseasc dup 1820, i engleza a devenit limba

oficial, n 1822. Sclavia, adnc nrdcinat sub stpnirea olandez, a fost abolit n 1833. n 1843, britanicii au nfiinat colonia de coast Natal. Burii, descendeni ai colonitilor olandezi i germani, au respins conducerea britanic i sute dintre ei au migrat spre nord, nfiinnd n interiorul continentului republicile libere africane, Transvaal i Orania. n 1948, Marea Britanie mai avea sub controlul propriu Palestina i Africa. Ea i-a asumat rspunderea c va acorda curnd autoguvernarea acestora. Tulburrile din Accra din februarie 1948 au forat tranziia relativ rapid n Coasta de Aur, care n 1957 a devenit o naiune independent sub numele de Ghana. n anii 1950, guvernul britanic a recunoscut vntul schimbrii din Africa, i multe naiuni africane iau obinut independena la sfritul anilor 1950 i nceputul anilor 1960: Sudan (1956), Nigeria (1960), Sierra Leone (1961), Tanganika (1961, mai trziu Tanzania), Uganda (1962), Kenya (1963), Malawi (1964), Gambia (1965), Botswana (1966) i Swaziland (1968). Astzi, 54 de naiuni fac parte din Comunitatea de Naiuni, i chiar acele state care au prsit n trecut organizaia, pentru un motiv sau altul, ( de pild, Africa de Sud i Pakistan), au gsit de cuviin s se rentoarc n comunitate. n ultimele decenii de existen, Uniunea Sovietic era format din 15 Republici Sovietice Socialiste (RSS), denumite de cele mai multe ori simplu, Republici Sovietice. n interiorul URSS, republicile se mai numeau i republici unionale. Toate acestea erau republici socialiste i toate, cu excepia Rusiei, aveau propriul lor partid comunist. Toate cele 15 republici sunt acum ri independente, iar 12 dintre ele, excepie fcnd rile baltice, fac parte din Comunitatea Statelor Independente. Republicile au jucat un rol hotrtor n destrmarea statului sovietic. n timpul lui Mihail Gorbaciov, glasnostul i perestoika au fost gndite s revigoreze statul unional. Aceste reforme au avut o serie de efecte neateptate, care au dus la creterea puterii locale. La nceput, liberalizarea politic a permis guvernelor republicane s capete legitimitate prin invocarea democraiei, naionalismului sau prin combinarea amndoura. n plus, liberalizarea a produs fracturi n snul ierarhiei de partid, ceea ce a dus la reducerea controlului centrului asupra periferiilor uniunii. La final, perestroika a permis guvernelor republicane s controleze veniturile economiilor naionale i s-i asigure o mai mare independen fa de guvernul central. Dea lungul deceniului al noulea, conducerea sovietic a ncercat s gseasc noi structuri care s reflecte puterile crescute ale republicilor. Aceste eforturi sau dovedit n final nite eecuri, iar, n 1991, Uniunea Sovietic a ncetat s mai existe, iar republicile unionale iau proclamat independena. Republicile au devenit state independente, iar guvernelepostsovietice au fost formate n mare parte din personalul guvernamental din epoca sovietic

1.RSS Armeneasc2.RSS Azerbaidjan3.RSS Bielorus4.RSS Eston5.RSS Georgian6.RSS Kazah7.RSS Kirghiz8.RSS Leton9.RSS Lituanian10.RSS Moldoveneasc11.RSFS Rus12.RSS Tadjik13.RSS Turkmen14.RSS Ucrainian15.RSS Uzbek

Prima entitate cunoscut sub acest nume a fost Regatul Iugoslaviei, care, nainte de 3 octombrie 1929 a fost cunoscut sub numele de Regatul srbilor, croailor, i slovenilor. A fost nfiinat la 1 decembrie 1918, prin unirea Statului slovenilor, croailor i srbilor i a Regatului Serbiei (la care Regatul Muntenegrului fusese anexat la 13 noiembrie 1918). La 13 iulie 1922, Conferina ambasadorilor de la Paris a recunoscut oficial unirea[1]). Regatul Iugoslaviei a fost invadat de Puterile Axei n 1941 i, din cauza evenimentelor care au urmat, a fost oficial abolit n 1943 i 1945. A doua entitate cunoscut cu acest nume a fost Federaia Democrat a Iugoslaviei, care a fost proclamat n 1943, de micarea de rezisten a partizanilor iugoslavi n Al doilea rzboi mondial. Ulterior, a fost redenumit Republica Popular Federativ Iugoslavia n 1946, cnd a fost instaurat un guvern comunist. n 1963 a fost iar redenumit n Republica Socialist Federativ Iugoslavia (R.S.F. Iugoslavia). Acesta a fost cel mai mare stat iugoslav, deoarece Istria i Rijeka au fost incluse n noua Iugoslavie la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial. Cele opt elemente constitutive care formau federaia erau ase republici socialiste Bosnia i Heregovina, Croaia, Macedonia, Muntenegru, Slovenia, Serbia i dou provincii socialiste autonome Kosovo i Voivodina, incluse n Republica Socialist Serbia. Dup 1974, aceste dou provincii autonome au devenit de asemenea membri egali n federaiei[2][3]. ncepnd cu 1991, R.S.F. Iugoslavia s-a dezintegrat n rzboaiele iugoslave, urmate de secesiunea entitilor constituente ale statului federal. Ultima entitate cunoscut cu acest nume a fost Republica Federal Iugoslavia, nfiinat pe 27 martie 1992. Aceasta a fost o federaie constituit din dou republici non-secesioniste rmase, Muntenegru i Serbia (incluznd provinciile autonome Voivodina i Kosovo). Pe 4 martie 2003, a fost redenumit n Uniunea Statal a Serbiei i Muntenegrului, iar numele "Iugoslavia" a fost desfiinat oficial. Pe 3 iunie, respectiv 5 iunie 2006, Muntenegru i Serbia i-au declarat independena, astfel sfrindu-se statul iugoslav. Kosovo este ns n continuare subiect de disput teritorial ntre Republica Serbia i auto proclamata Republica Kosovo. Kosovo i-a declarat independena la 17 februarie 2008, n timp ce Serbia pretinde c este parte a propriului teritoriu suveran. Kosovo a fost recunoscut de 71 din cele 192 state membre ale Naiunilor Unite. Ultima ar avnd n denumire termenul Iugoslavia su este Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei. Cehoslovacia a fost o ar n Europa Central care a existat din 1918 pn la 31 decembrie 1992. La 1 ianuarie 1993, conform unei decizii politice anterioare a

Parlamentului Cehoslovaciei a fost mprit n Republica Ceh i Slovacia, conform unui proces politic panic cunoscut sub numele elegant de Divorul de Catifea. Prabusirea ca si nasterea comunismului ca forma de organizare politica a unei societati au fost in opinia politologilor, istoricilor dar si a opiniei publice evenimentele care au marcat in mod deosebit istoria secolului al XX-lea. Istoria a intors o pagina cand puterea comunista s-a prabusit in Europa Centrala si de Est,aparand noi regimuri care s-au rupt de trecutul comunist.In decursul la aproximativ doi ani ,intre sfarsitul anilor 1989 si 1991,toate statele foste comuniste din Europa de Est si Centrala au trecut la postcomunism.Postcomunismul este un nou fenomen care consta in respingerea dominatiei straine si a comunismului ca sistem al puterii,explorat initial de catre Zbigniew Brzezinskiintr-un sistem postcomunist disparitia comunismului nu a ajuns in punctul in care nici teoria marxista,nici vechea practica a comunismului nu mai dicteaza prea mult-daca nu chiar deloc-in privinta politicii publice curente.Post-comunismul va fi doar un sistem in care comunistii auto-declarati nu iau in serios doctrina comunista ca ghid pentru politica sociala. In post-comunism este respinsa dominatia straina,care pentru majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est venea din partea Uniunii Sovietive.Rusia reprezenta dominatia straina in cazul multor parti ale URSS iar in cazul Iugoslaviei-Serbia.In post-comunism era respins comunismul ca sistem al puterii era repudiata falsitatea,ipocrizia,elitismul,coruptia ,incompetenta,performantele slabe ale comunistilor.Numerosi cetateni din fosta lume comunista doreau colapsul puterii comuniste si considerau ca aveau nevoie de orice lucru pe cat posibil opus comunismului.Se dorea un sistem pluripartidist,intrucat comunismul insemna un stat cu un partid unic.Si daca in comunism economia era centralizata si planificata,se dorea o economie de piata si aflata in cea mai mare parte in proprietate privata.Adoptarea acestor doua concepte de democratie si de economie de piata contura mirajul bunastarii,niveluri mai bune de trai pentru cetatenii din ex-spatiul sovietic. Teoretic,introducerea economiei de piata ar putea intari societatea civila,prin crearea de institutii independente din punct de vedere financiar fata de stat.Practic insa,privatizarea a implicat uneori transferul corupt de active in beneficiul privat,iclusiv in mainile fostei nomenklaturi.Astfel s-a intarit cinismul,iar la locurile de munca au fost incurajate obiceiuri specifice vechii economii de comanda.