INDRUMAR INDRUMAR

DE AFACERI INDE AFACERI IN

I O R D A N I AI O R D A N I A   

20132013

1. CADRUL GENERAL 2. REPERE SI POLITICI ECONOMICE 3. COMERTUL EXTERIOR 4. REGIMUL COMERCIAL 5. POLITICA FISCALA 6. RELATIILE ECONOMICE ROMANO-IORDANIENE 7. CLIMATUL DE AFACERI 8. INFORMATII PRACTICE PENTRU CALATORIILE IN IORDANIA 9. ADRESE UTILE, DIVERSE

 

1.1. CADRUL GENERALCADRUL GENERAL

 Denumirea oficială a ţării: Regatul Hasemit al IordanieiForma de guvernământ: Monarhie constitutionala ereditară în sistem parlamentar: regele pastrează, prin Constitutie, atributii legislative si executive, detinând, în fapt, ca suveran, puterea supremă. Impărţire administrativă - 12 guvernorate (muhafazat): Amman, Ajlun, Al Balqa', Al Karak, Al Mafraq, At Tafilah, Az Zarqa', Irbid, Jarash, Ma'an, Madaba si Zona Economica Speciala Al Aqaba (începând cu 15 februarie 2001).Capitala: Amman, 2,36 mil. locuitori. Principalele orase sunt: Zarka (910.000 locuitori), Irbid (1.08 milioane locuitori), Balqa (409.000 locuitori)-2010.Geografie: Orientul Mijlociu, având ca vecini Siria la nord, Irakul la nord-est, Arabia Saudită la sud-est şi Israelul la vest. Golful Aqaba, la sud, îi permite iesirea la Marea Rosie.Granite: 1619 km2; pe tari: Irak 181 km, Israel 238 km, Arabia Saudită 728 km, Siria 375 km, Cisiordania 97 km.Climă: în cea mai mare parte deşertică, aridă; din noiembrie până în aprilie, sezon ploios în vest. Relief: platou deşertic în cea mai mare parte a zonei de est; podiş în vest. Valea "Marii Fisuri" separa malurile de est si de vest ale raului Iordan;  cel mai jos punct: Marea Moartă - 412 m, iar cel mai înalt: Jabal Ram 1734 m. Suprafata: 89.213 km2 (uscat: 88,884 km2, apa: 329 km2). Ape teritoriale: 3 mile marine.Probleme de mediu: resurse de apa foarte limitate, despăduriri, eroziunea solului, deşertificare.Populatia: 6.4 milioane locuitori (2012), din care cca. 80 % traiesc în orase.Peste jumatate din populatia tarii este formată din palestinieni naturalizati, care activeaza cu preponderenta in domeniile bancar, comercial si industrial. Refugiatii irakieni stabiliti in Iordania (tara gazda pentru peste 600 de mii de cetateni irakieni, dintre care doar jumătate sunt rezidenti legali).Limba oficială: araba; limba secundară este engleza (înţeleasă şi folosită de clasa mijlocie si in mediile de afaceri).Ziua Naţională: 25 mai (1946) - proclamarea independentei (de sub mandatul britanic).Constituţie: a fost adoptată la 8 ianuarie 1952.Sufragiul: 20 ani; universal.Executivul: Şeful statului: Regele Abdullah Bin al Hussein al II-lea; Cabinet: Este format de către primul ministru după consultări cu Regele;Legislativul: Adunarea naţională bicamerală sau Majlis Al – Umma este formată din Senat şi Camera Reprezentanţilor. Configuratia actuala a Parlamentului iordanian este rezultatul alegerilor legislative care au avut loc in luna.... 2013.Religia: Islamul (sunit) este religie de stat (exista si un minister pentru probleme islamice). Comunitatea crestină, minoritară, practică cultele ortodox, catolic si greco-catolic. Musulmani suniţi 88%, creştini 8% Moneda nationala: Dinarul iordanian (JD)1 JD = 1000 filsi sau 100 qirsi (piastri); Rata de schimb: 1 USD = 0,708 JD.Dinarul iordanian este legat de USD, rata de schimb neschimbata din 1995.

 

Numere de urgenta: Ambulanta: 199; Pompieri: 199; Politie:191; Servicii de Urgenta: 198; Politia Rutiera: 190; Politia de Autostrada: 534-3402Fusul orar: GMT+2 iarna (octombrie-februarie), GMT+3 vara (martie-septembrie)Clima: Temperatura medie in Amman in perioada de vara este 26°C, dar poate atinge 49° in anumite zone. In perioada iernii, temperatura medie este 7°C. Informatii suplimentare: Travel guide about JordanComunicatii: Coduri telefonice: Apel din Iordania in Romania: 00 40 ….; Apel din Romania in Iordania: 00 962 ….; Telefonie mobila: GSM; Sufix Internet: .jo

2.2. REPERE SI POLITICI ECONOMICEREPERE SI POLITICI ECONOMICE

RISCUL DE TARAPolitic Comercial

Scazut Ridicat Scazut Ridicat

LIBERTATEA ECONOMICA: Punctaj: 69.9/100; Nivelul: moderat; Locul 32 pe plan modial din 179 (anul 2011); Locul in regiune: 3 din 17 (anul 2011)Nota:la ambele categorii, Iordania a crescut cu un punct, respectiv a avansat cu o poztiei comparativ cu anul 2010

RATA CRESTERII ECONOMICE (PIB): 2.7% in 2012.

TRENDUL ECONOMIC: Iordania este clasificată de Banca Mondială ca o ţară cu "venit mediu ridicat” (4665 USD/cap de locuitor la nivelul anului 2011). Este o ţară mică, cu resurse naturale limitate. Determinarea cu care promoveaza procesul de reforme economice, menite să liberalizeze comerţul şi sa atraga investiţiile, a permis Iordaniei să inregistreze performante economice bune in ultimii ani (crestere de 2.7 procente in anul 2012 comparativ cu anul 2011, rata apropiata de rata de crestere a populatiei). Până în 2007, rata de creştere a PIB-ului a fost menţinuta la aproximativ 6%. Economia Iordaniei rămâne vulnerabilă la şocurile externe şi tulburările regionale, insa o crestere in marja de 3% asigura o conservare a standardului de viata. In plus, este foarte dependentă de ajutorul extern, acesta cifrandu-se, in anul 2012 la circa 2.5 miliarde de dolari. Efectele recesiunii economice globale, la care s-au adaugat cele generate de evolutiile socio-politice din regiunea Orientul Mijlociu si Africa de Nord s-au facut simtite si in Iordania in cursul anului 2012, cand o serie de proiecte de mari dimenisuni au trebuit sa fie amanate, in lipsa asigurarii resurselor bugetare necesare.Intrarile de valuta ale nationalilor iordanieni care lucreaza in exterior au insumat, la sfarsitul anului 2012, 3.6 miliarde de dolari, in crestere cu 3.5% comparativ cu anul 2011, ceea ce reprezinta circa 11.6% din PIB. Premierul iordanian a subliniat imperativul guvernului pe care il conduce de a reduce deficitul bugetar concomitent cu asigurarea accesului unui numar cat mai mare de cetateni la produsele si serviciile de baza, la preturi normale.In ultima parte a anului 2012, Iordania a convenit, in cooperare cu Fondul Monetar International, adoptarea unui ambitios si necesar program de reformare economica care, in principal, este de natura sa asigure sustenabilitate bugetara si stabilitate fiscala, concomitent cu asigurarea conditiilor relansarii economice. Implementarea acestui program a demarat cu decizia de reducere a subventiilor la combustibili, o masura generata de presiunea foarte mare asupra bugetului tarii, datorata cresterii semnificative a facturii energetice aferenta importurilor de petrol si derivate, ca substitut al gazelor naturale din Egipt.In cadrul acestui program de tip stand-by, care se va acoperi perioada 2012-2014, institutia financiara amintita va acorda Iordaniei un imprumut de 2 miliarde dolari, program menit, in principal, sa asigure un

nivel corespunzator al creditarii dinspre principalii donatori internationali. Implementarea acestui program va include trei mari categorii de masuri:

- asigurarea consolidarii fiscale pe termen scurt si mediu, efort sustinut de reformarea sistemului de cheltuieli publice si al celui de taxe si impozite;

- adoptarea, in cooperare cu Banca Mondiala, a unui set de masuri in sectorul energetic menit sa reduca nivelul datoriei companiei nationale de electricitate, Nepco, pana la un nivel de siguranta (inclusiv reasezarea sistemului de tarifare, reglementarea subsectorului energiei regenerabile);

- adoptarea de reforme structurale destinate imbunatatirii mediului de afaceri, cresterii transparentei si incurajarii si facilitarii comertului.

PRINCIPALELE SECTOARE ECONOMICE: Principalele sectoare economice care si-au adus contributia la PIB in anul 2012 sunt: industria prelucratoare-38.5%, serviciile financiar-bancare si comert-22.24%, urmate de transporturi si telecomunicatii – contributie de 15.5%, bunuri si servicii guvernamentale-11.8%, comert cu ridicata, serviciile de distributie, servicii hoteliere si restaurante-11.5%, constructii-5%, agricultura-8.21% si minerit ( fosfati)-2%.Performante bune au fost inregistrate de unele sectoare economice (exporturi-crestere de 15.6%, din care cele mai importante au fost cele de fosfati, produse textile si de fructe si legume proaspete, sectorul de servicii-inclusiv financiar-bancare), minerit (+13.4%), agricol (+5.4%), al industriei prelucratoare (+4.3%) si serviciile publice (+3.7%), precum si o evolutie pozitiva a consumului intern. Fosfatii, singura bogatie naturala a Iordaniei. Compania iordaniana de stat "Jordan Phosphate Mines Co – JPMC" este singura care detine licenta de exploatare a depozitelor de fosfati. Dispune de 4 mine si un complex chimic  in portul Aqaba.  Exportul fosfatilor se face prin terminalul specializat, din portul Aqaba. Capacitatea de depozitare in port este de cca 350.000 tone. Terminalul  dispune de  instalatii si echipamente care permite amestecul / o prelucrare primara, conform cerintelor beneficiarilor, precum si capacitati de manevrare-incarcare in nave pentru o cantitate de 9 milioane tone/an. Exista doua cheiuri special amenajate, la care pot acosta vapoare de 30.000 si 100.00 tone capacitate. Principale destinatii de export: China, India, Japonia, Africa de est, UE, India, Indonezia. Restul cantitatilor sunt folosite pentru fabricarea acidului fosforic (1,3 milioane tone) la Complexul chimic Aqaba si pentru livrari catre companii diverse (1,0 milioane tone). Alte produse de export:   DAP, 566.000 tone (indeosebi in Asia si estul Africii), acid fosforic (indeosebi iu UE, dar cu respectarea unor norme stricte de mediu) aluminium fluoride, concentratie 97%, 11.000 tone. Industria textila – sector care a cunoscut in ultimii ani o dezvoltare insemnata, in special in cadrul denumite Qualified Industrial Zones-OIZ. Dezvoltarea a fost facilitata de existenta Acordului de liber schimb cu SUA, care a permis patrundera, in sistem duty-free, pe piata nord-americana a marfurilor iordaniene. Exporturile iordaniene de textile vor cunoaste si in viitor o crestere bazata pe  avantajele competitive ale Iordaniei precum si de Acordurile QIZ, FTA, WTO, EU Trade Agreement. Dupa incheierea acordului de comert liber cu SUA, se constata o scadere a atractivitatii productiei realizate in sistem QIZ (indeosebi de textile si confectii), comparativ cu restul zonelor economice din Iordania, in conditiile in care marea majoritate a produselor textile manufacturate sunt exportate in regim de duty-free. Industria farmaceutica – crestere anuala de 15 % si o contributie de 10% in GDP, 10% din totalul exporturilor iordaniene, investitii de peste 450 milioane dolari. Piete: Africa de Nord, Arabia Saudita, UE si SUA. Companii reprezentative: Hikma Pharma ( www.hikma.com), Dar Al Dawa ( www.dadgroup.com), Hayat Pharmaceutical Industries (www.hayatpharma.com ). Productivitatea in sectorul farmaceutic va creste in continuare, sectorul avand o strategie orientata catre export, cu fonduri importante alocate pentru R&D si  respectarea drepturilor de proprietate  (TRIPS Agreement). Tehnologia informatiei (IT ) – sectorul a fost identificat ca unul dintre motoarele principale pentru dezvoltarea economico-sociala a Iordaniei (contributie de 14.3% din PIB la nivelul anului 2012, comparativ cu 2% in anul 2000), in conformitate cu tendintele care se manifesta in secoulul 21. Programul national " Connecting Jordanians" are ca scop intoducerea IT in toate ramurile economiei si   sistemul de educatie. Conform raportului „Global Information Technology Report 2009-10" Iordania isi mentine locul 44 (din totalul de 133 de tari) ocupat si in anul 2010, in ceea ce priveste gradul de dezvoltare al sectorului IT. Turismul – se mentine una din ramurile economice de baza ale Iordaniei, cu o contributie importanta la formarea PIB. In anul 2012, incasarile provenite din turism au fost de circa 3.5 miliarde dolari, ceea ce reprezinta o crestere importanta, respectiv de 15.3% comparativ cu anul 2011. Pe primele 5 luni ale

anului 2013, incasarile obtinute din turism au fost de 947.2 milioane dinari (circa 670 milioane dolari), ceea ce reprezinta o scadere de 3.5 procente comparativ cu perioada similara a anului 2012.Locuri cele mai vizitate : Petra, Wadi Rum , Marea Moarta,Jerash, Locul de botez. Fructe si legume proaspete - Jordan Exporters & Producers Association for Fruits & Vegetables – www.jepa.org.jo; Ministerul agriculturii din Iordania sprijina, prin programe si subventii, producatorii agricoli. Iordania exporta anual in Romania legume si fructe in valoare medie de circa 5 milioane $, principalul producator si exportator fiind Jordan River Company (JORICO) din Valea Iordanului. Valorile medii anuale ale exporturilor de legume si fructe proaspete ese cifreaza la circa 500 milioane dolari.Energie - petrol si gaze naturale, energie nuclearaStrategia de dezvoltare a sectorului energetic a luat in considerare alternative si optiuni diverse disponibile astfel incat sa asigure cererea crescanda de energie electrica, atat pentru uzul casnic cat si industrial. Volumul estimat al investitiilor pentru dezvoltarea infrastructurii energetice este de 14-18 miliarde dolari pana in anul 2020. Implementarea acestui ambitios plan va conduce la o crestere a contributiei resurselor energetice locale de la 4% in anul 2009 la circa 39% in anul 2020, dupa cum urmeaza: resurse petroliere-39%, gaze naturale-29%, resurse regenerabile-10%, sisturi bituminoase-14%, energie nucleara-6%.1. Iordania nu dispune de resurse energetice – importa cca 95% din necesarul de petrol si gaze naturale, principalii furnizori fiin Arabia Saudita, Irak si respectiv Egipt. Costul acestor importuri reprezinta 25% din  GDP. Estimarile autoritatilor prevad o crestere  a necesarului de produse energetice  de 5% anual, pana in 2020. In anul 2011, valoarea facturii la importurile de materii prime energetice a fost de circa 5 miliarde dolari). 2. Iordania dispune de o singura rafinarie – Zarqa, obiectiv modernizat in cooperare cu Romania, in anii 80-90. In conformitate cu Planul strategic al energiei, elaborat de ministerul iordanian de resort, se  intentioneaza modernizarea rafinariei, marirea capacitatilor de stocare a petrolului in portul Aqaba – investitii totale in valoare de 715 milioane dolari, termene de implementare: 2008-2012. 3. Iordania nu dispune de conducte pentru transportul petrolului. Importul de petrol se realizeaza prin portul Aqaba; de aici se transporta, cu cisternele, la Rafinaria Zarqa (cca 350 Km, nord); petrolul provine din Arabia Saudita si din zona Golfului.Iordania a incheiat cu Irakul un acord de cooperare in domeniul petrolier, care prevede sporirea cantitatilor de petrol importate, de la 10.000 de barili/zi la 15.000 de barili/zi, precum si 30.000 de tone de combustibil greu/luna, la preturi avantajoase. De asemenea, cele doua tari au in vedere si construirea, in perioada urmatoare, a unei conducte magistrale care va lega provincia irakiana Basra de portul iordanian Aqaba. Capacitatea conductei este de 1 milion de barili/zi.4. Importul de gaze naturale se realizeaza din Egipt, prin conducta "Pan Arab", care tranziteaza Iordania.  Conducta intra in Iordania prin portul Aqaba se indreapta spre nord, la granita cu Siria. Constructia conductei a fost terminata pe teritoriul iordanian, in anul 2006 (cca 450 km), urmand a se continua traseul in Siria si  Liban, si inviitor spre Turcia. Iordania a realizat conversia/alimentarea cu gaze naturale a centralelor electrice de la Aqaba si Zarqa pentru a asigura o functionare mai eficienta si nepoluanta. 75% din energia electrica a tarii este generata de folosirea gazului metan in centrale. Repetatele accidente care au avut loc pe teritoriul egiptean, au condus la tot atatea intreruperi (cu o durata medie de cateva saptamani) a livrarilor de gaze catre Iordania, context in care autoritatile iau in calcul variante menite sa asigure un flux constant al acestei materii prime (realizarea de capacitati de import si stocare a gazului lichefiat in portul Aqaba). 5. Energie nucleara: Iordania a decis sa dezvolte un program energetic prin folosirea in scopuri pasnice a energiei nucleare, tara nedispunand de alte resurse energetice. Strategia elaborata de Comisia nucleara iordaniana, prevede ca 30% din energia electrica sa provina, treptat,  din reactoare nucleare, care vor fi puse in functiune in perioada 2014-2025. In prima faza se va construi un reactor de 400 MW, bazat pe rezervele naturale de uraniu ale Iordaniei. Conform deciziei recente, pe baza licitatiei organizate, construcutia reactorului nuclear iordanian a fost incredintata companiei ruse Atomstroyexport.In ultimii ani, Iordania incheiat acorduri specifice cu un numar de state, printre care Franta, Canada, Coreea de Sud si SUA (cu acestea din urma au semnat, in oct. 2007, la Viena, Acordul de cooperare in domeniul energiei nucleare, care acopera domeniile tehnologie, asistenta, securitate, manipulare si depozitare materiale radioactive, scolarizare si pregatire specialisti). La inceputul anului 2011, Iordania si Romania au semnat acordul de cooperare in domeniul energiei nucleare.6. Resurse petroliere: Iordania dispune de importante reserve de sisturi bituminoase, peste 40 miliarde tone. Ministerul iordanian al Energiei si Resurselor Minerale a stabilit contacte cu firme internationale

pentru elaborarea unor studii de fezabilitate care sa conduca la inceperea exploatarii, eficiente, a acestor rezerve. Planurile prevad ca, la orizontul anului 2020, productia de titei din sisturi bituminoase (estimata la 100.000 de barili/zi) sa inlocuiasca total importul de petrol conventional. In prezent, 3 companii straine se afla angajate in extractia de sisturi bituminoase, respectiv Eesti Energia – Estonia, Karak International Iol si Royal Dutch Shell, in perimetrele din zonele Al Lajoun, Al Kamshah si Al Harir. 7. Alte resurse cu potential: Rezervele de uraniu ale Iordaniei (estimate la circa 60-70 mii tone), in asociatie cu concentrari de alte metale, se gasesc in cantitati mai importante in special in zona centrala a tarii, fiind demarata deja cooperarea cu mai multe companii straine (Areva, Rio Tinto, SinoU) in vederea punerii in exploatare, in regim de participare a statului iordanian la impartirea si valorificarea acestora. 8. Iordania este printre cele mai sarace tari din lume in privinta rezervelor de apa, deficitul anual se ridica la 600 milioane m3; guvernul acorda fonduri importante descoperirii unor noi resurse de apa, conservare si reciclare.  Dintre proiectele mai importante mentionam: bazinul Dissi, proiect in  valoare de cca. 600 mil. dolari, care se gaseste intr-o faza destul de avansata de realizare de catre un consortiu de firme-banci din Turcia (grupul GAMA). La lucrarile proiectului mai participa, in calitate de subcontractori, si firmele romanesti Electromontaj si Foradex. Un alt proiect pentru resurse de apa este conducta care va lega Marea Rosie de Marea Moarta ("dead see - redsee") proiect hidro, energetic si pentru salvarea Marii Moarte, intre Iordania, Israel si Palestina, valoare estimativa 3 miliarde dolari. Realizarea proiectului depinde de evolutia situatiei politice din zona si de asigurarea resurselor financiare.  EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICI (2009-2011)

Principalii indicatori 2009 2010 2011 2012PIB (miliarde USD) 21,66 23,33 28.83 29.6PIB pe locuitor (USD) 3.616,01 4340 4665 4945Rata inflatiei (%) 4,0 5 3.62 4.8

Contul curent (miliarde USD) -2,42 2,48 ND -2.8Deficit fiscal (in % din PIB) -11,2 5.4 -9.8 -11

POLITICA ECONOMICA 

Iordania practica un sistem economic bazat pe piata. De la venirea pe tronul Iordaniei a regelui Abdullah al II-lea, in februarie 1999, Iordania a cunoscut o dezvoltare in domeniile politic, social si economic. In contextul recentelor evolutii din regiune, Regatul Hasemit al Iordaniei este o tara sigura, cu un bun climat al afacerilor si cooperarii economice si care, la initiativa regelui, cunoaste un amplu proces de reforme si demersuri, menit sa consolideze aceasta tara ca un stat model pentru regiunea Orientului Mijlociu. Guvernul a inceput implementarea unor programe de stabilizare economica si restructurare sectoriala, impreuna cu IFMI si Banca Mondiala,  in scopul asigurarii cresterii economice,  reducerii dezechilibrelor in economie si cresterii rolului sectorului particular.  Programele cuprind reducerea treptata a cheltuielilor bugetare, inlaturarea barierelor comerciale si ridicarea subventiilor  pentru energie. Aceasta reprezinta o schimbare radicala a politicii economice:  inlocuirea vechii politici practicate de guvern, timp de decenii, caracterizata prin "paternalism" si redefinirea raporturilor public-privat si guvern-cetatean printr-un nou cadru de reglementari si legi, adaptare la procesul de globalizare. Pentru definirea noului cadru social dintre cetatenii iordanieni si Stat, in anul 2005,  a fost elaborat conceptul "Jordan First" – acord social prin care statul sprijina cetatenii in domeniile educatiei, scolarizare si pregatire profesionala, sanatate si conditii de viata, in pregatirea pentru viitor, pentru asigurarea unei societati moderne, bazate pe bunastare, cunoastere si realizare. Jordan First inseamna continuarea procesului de liberalizare, toleranta si diversitate in cadrul societatii, respectarea legilor, egalitate si sanse egale. Pentru intarirea democratiei, guvernul s-a angajat sa garanteze libertatile publice si sa actioneze in mai mare masura pentru eradicarera saraciei si a somajului, prin programe nationale de crestere a productivitatii si eficientei economice, dezvoltarea zonelor rurale. Accentul este pus in aceasta perioada pe asigurarea unei dezvoltari socio-economice cat mai echilibrate, pe reducerea decalajelor care se manifesta la nivelul guvernoratelor.

EVOLUTII ECONOMICE

Si in anul 2012, Iordania a trebuit sa faca fata atat turbulentelor care se manifesta inca la nivelul pietelor externe de capital cat si evolutiilor in plan socio-politic din regiunea Orientului Mijlociu si Africii de Nord, care si-au pus amprenta asupra dinamicii indicatorilor macroeconomici. Un element care a continuat sa afecteze serios economia iordaniana l-a constituit inconstanta livrarilor de gaze naturale din Egipt, aspect care a generat o crestere semnificativa a facturii energetice a tarii, prin recurgerea la importul de produse petroliere. In acelasi timp, Iordania a continuat activ procesul de reforme economice menite sa asigure o imbunatatire a mediului de afaceri, un climat cat mai favorabil pentru investitiile straine si o crestere a competitivitatii industriei nationale. In egala masura, a fost continuat procesul de deschidere si cooperare cu principalele institutii financiare si fonduri de investitii internationale (Banca Mondiala, Fondul Monetar International, Banca Europeana de Investitii si, recent, a devenit membru al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare-BERD), precum si de integrare si de racordare tot mai ampla la sistemul de comert mondial, respectiv acordurile de liber schimb la care Iordania este parte. Dificultatile bugetare au determinat amanarea sau reducerea investitiilor de capital necesare unor proiecte de dezvoltare de mari dimensiuni incluse in strategia nationala denumita Executive Development Programme pentru perioada 2011-2013 (realizarea retelei nationale de cale ferata, a liniei de cale ferata Zarqa-Amman, a unor investitii in infrastructura rutiera, energetica etc.) reducerile bugetare fiind redirectionate catre alte domenii prioritare pentru nivelul de trai al populatiei sau pentru a mentine inflatia intr-o marja de siguranta. In cursul lunii ianuarie, guvernul a anuntat un pachet financiar de 645 milioane dolari destinat acoperirii unor nevoi sociale presante, respectiv asigurarea cresterii salariilor functionarilor publici si a pensiilor, acoperirea impactului reduceri de taxe la combustibili pentru populatie si al subventionarii unor categorii de bunuri alimentare si servicii. O alta evolutie o reprezinta inscrierea Iordaniei pe calea integrarii in cadrul blocului tarilor arabe care alcatuiesc Consiliul de Cooperare al Golfului-CCG, proces apreciat ca fiind de natura sa aduca dupa sine importante beneficii in plan economic. La summit-ul de la Riad al sefilor de stat CCG (decembrie 2011) s-a decis acordarea unui sprijin financiar Iordaniei de 2.5 miliarde de dolari pentru urmatorii 5 ani, ceea ce reprezinta un semnal evident al continuitatii acestui proces. In prezent, o serie de proiecte de dezvoltare econonomica, printre care si sistemul de tarnsport public Zarqa-Amman este pe lista celor care vor fi finantate din fonduri GCC.

In anul 2012, ritmul activitatii economice in Iordania s-a mentinut relativ egal cu cel inregistrat in anul anterior, pe fondul unei evolutii nefavorabile a economiei regionale si globale. Datorita incetinirii activitatii financiare si comerciale, precum si scaderii productiei in sectorul extractiv, cresterea economica s-a redus de la circa 8% in 2008, la circa 2.3 in anul 2011, iar, pentru anul 2012, cresterea PIB a fost de circa 2.7 procente. Pentru anul 2012, datele statistice indica o crestere a indicelui opreturilor de consum de 4.2%, inflatia crescand cu circa 4.5% comparativ cu anul 2011 (din care produse alimentare si bauturi +4.6%, imbracaminte si produse textile +4.74%, bunuri de larg consum +3.47%). Rezervele valutare au scazut semnificativ (-35%), de la circa 10,5 miliarde USD la sfarsitul lunii noiembrie 2011 (echivalentul a 6.5 luni de import) la 6.9 miliarde dinari (9.66 miliarde dolari) la sfarsitul lunii octombrie 2012 (acopera circa 4 luni de importuri).

Deficitul de cont curent extern (dupa adaugarea granturilor externe), s-a situat in marja procentului de 5.5% din PIB , respectiv 1.046 miliarde dinari (1.46 miliarde de dolari), ca urmare unei cresteri mai rapide a importurilor comparativ cu rata de crestere a exporturilor iordaniene. Sistemul bancar a ramas in continuare solid, rezervele bancii nationale fiind la nivelul lunii decembrie 2012 de circa 8.5 miliarde dolari (acopera circa 5.6 luni de importuri).

Cresterea economica este estimata in jur de 3 procente in 2013, reflectand ritmul lent de imbunatatire a conditiilor economice globale si regionale. Datele statistice indica faptul ca, pe ansamblu, anul 2012 a marcat o relativa redcuere a structurii si volumului comertului exterior iordanian. Pe primele 11 luni ale anului 2012, exporturile iordaniene au cunoscut o scadere de 1.7 procente (5.08 miliarde dinari-3.59 miliarde dolari), in timp ce importurile au crescut cu 11 procente (13.51 miliarde dinari-9.56 miliarde dolari). Rezultatul acestor evolutii se reflcta in cresterea deficitului comercial care a crescut, in aceeasi perioada, de la 7 miliarde dinari (4.95 miliarde dolari) la 8.43 miliarde dinari (5.96 miliarde dolari). Perspectiva pe termen mediu depinde insa de evolutia preturilor produselor pe piata internationala si de lichiditatile din zona, in special cele din tarile Consiliului de Cooperare a Golfului, care are o contributie importanta la formarea fluxului investitiilor straine in Iordania, transferurile iordanienilor din afara tarii, finantarile externe si incasarile din turism.

In anul 2012, Banca Centrala a Iordaniei (BCI) a continuat sa aplice masurile de mentinere a increderii in sistemul bancar si de sprijinire a economiei interne initiate in anul 2011, inclusiv prin garantarea integrala a depozitelor bancare, restrangerea volumului operatiunilor in numerar, reducerea dobanzii de politica monetara si diminuarea plafonului depozitelor minime obligatorii.

Sistemul bancar al Iordaniei a fost putin afectat de criza financiara globala si se mentine in continuare sanatos. Bancile iordaniene sunt solide, bine capitalizate si dispun de importante lichiditati indeosebi denominate in dinari iordanieni. Indicatorii de prudenta bancara sunt solizi, lichiditatea este confortabila, iar capitalizarea medie se situeaza la un nivel ridicat; depozitele totale continua sa fie baza majora de finantare, in timp ce creditele neperformante se situeaza la un nivel scazut. Si in anul 2013, accentul politicii monetare a Bancii centrale s-a mentinut pe continuarea prudentei manifestate in cursul anilor 2011 si 2012, cu accent pe intarirea disciplinei in piata si reducerea gradului de vulnerabilitate a sistemului bancar si a monedei nationale, dinarul si a unui nivel relativ scazut al inflatiei (cresterea masei monetare a fost de doar 0.3% fata de anul 2012).

Mentinerea ratei fixe de schimb reprezinta axa stabilitatii financiare, legarea dinarului iordanian de dolarul american avand un rol pozitiv asupra economiei si evolutiei inflatiei, oferind stabilitate in contextul unui climat regional si global dificil. In acelasi timp, in vederea cresterii productivitatii si asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a ratei fixe de schimb, sunt necesare progrese decisive in domeniul reformelor structurale, cum ar fi liberalizarea in continuare a sectorului energetic, implementarea reformelor de securitate sociala (inclusiv asigurarea fondului de somaj pe termen scurt).

Continuarea reformelor structurale din sectorul public este esentiala pentru facilitarea unei cresteri sustenabile in sectorul privat si imbunatatirea mediului de afaceri. Recentele propuneri de modificare a taxei pe venit si a legii promovarii investitiilor, vor juca un rol esential in promovarea activitatii sectorului privat iordanian.

In viziunea Guvernului iordanian, Iordania trebuie sa devina un punct central pe harta comertului regional. In acest sens, Ministerul iordanian al Industriei si Comertului coopereaza intens cu Jordan Investment Board (organismul promovarii investitiilor in economia tarii), Jedco (Jordan Enterprise Development Corporation), Camera de Comert Amman si Camera de Comert a Iordaniei, in vederea atragerii masive de investitii avand ca obiectiv dezvoltarea si consolidarea comertului si infrastructurii comerciale intre tarile din regiune.

Un vector esential al strategiei adoptate in acest sens il constituie promovarea larga a unui parteneriat public-privat sanatos, care sa serveasca economia nationala, in conformitate cu directivele Curtii Regale.

3. 3. COMERTUL EXTERIORCOMERTUL EXTERIOR

Iordania este foarte deschisa comerţului internaţional, ponderea comertului international al tarii fiind aproximativ constanta, respectiv de circa 85% din PIB (exporturi-inclusiv re-exporturi:26.6, importuri:59.9), aspect determinat si de pozitia geografica excelenta in regiune, cu acces direct la tarile arabe din Golf si Irak. In acelasi timp, Iordania înregistrează un deficit structural de balanţa comerciala datorită dependenţei de importul de materii prime (inclusiv energetice-petrol si gaze naturale) si materiale industriale. Iordania este membru al OMC şi a semnat un acord de liber schimb (FTA) cu Statele Unite ale Americii, în decembrie 2001, care a eliminat taxele vamale la majoritatea bunurilor şi serviciilor până în 2010. Iordania a semnat, de asemenea, un acord de asociere cu UE, care prevede eliminarea graduala a taxelor vamale in comertul bilateral. Primii. Mărfurile exportate sunt, in principal, imbracaminte si accesorii de îmbrăcăminte, îngrăşăminte, produse farmaceutice şi legume si fructe proaspete. Iordania importa, în principal, combustibili şi uleiuri minerale, vehicule si echipamente de transport, maşini, precum şi echipamentele electrice si electronice.

EVOLUTIA COMERTULUI EXTERIOR IN PERIOADA 2008 – 2012 (IAN-NOIEMBRIE)

Datele statistice la finalul lunii noiembrie 2012, indica posibilitatea de crestere a deficitului comercial al Iordaniei in raport cu principalii parteneri externi, situatie sustinuta, indeosebi, de cresterea semnificativa a importurilor energetice ale tarii.

Principalele produse oferite de Iordania la export sunt confectiile, urmate de ingrasamintele pe baza de fosfati, legume si fructe proaspete, produsele farmaceutice.

Principalul produs importat de Iordania  il constituie masinile si echipamentele de transport, urmat de petrol, produse industriale manufacturate, produse alimentare, cereale, animale vii.

Deficitul balantei comerciale si ponderile exportului si importului in Produsul Intern Brut al Iordaniei sunt prezentate in tabelul anterior.

DISTRIBUTIA GEOGRAFICA A IMPORTURILOR(milioane USD)

ZONA GEOGRAFICA 2010 2011 2012 (IAN-NOIEMBRIE)

TOTAL 11.153,4 18.81 24962.98

TARI ARABE 3.739,59 6.91 6745.34

UNIUNEA EUROPEANA 2.294,51 3.83 3318.14

TARI NAFTA 693.91 1.31 1366.26

TARI NEARABE DIN ASIA 3.428,47 4.8 4999.26

ALTE TARI 198.11 334 2495.36

PRINCIPALII PARTENERI LA IMPORTUL DIN UE(MILIOANE USD)

TARA 2010 2011 2012

TOTAL 3017.98 3840.03 3607.24

GERMANIA 750.51 850.47 796.08

ITALIA 401.60 963.83 961.53

FRANTA 245.84 369.85 353.17

MAREA BRITANIE 202.32 298.07 252.35

OLANDA 105.36 176.69 160.81

BELGIA 73.90 127.70 107.54

SPANIA 88.69 228.88 187.89

SUEDIA 79.52 89.71 113.54

ROMANIA 35.81 171.15 133.17

AUSTRIA 41.04 79.78 82.08

2008 2009 2010 20112012(ian-

noiembrie)Export (FOB) 5,85 6,4 5.89 7.95 3.59Import (FOB) 11,72 14,1 15.16 18.81 8.86

Total 17.57 20.5 21.05 25.53 9.56Balanta comerciala -5,87 -7,7 - 8.17 -10.85 -5.96

DANEMARCA 32.43 61.25 55.87

PRINCIPALII PARTENERI COMERCIALI LA EXPORT (milioane USD)

2011 2012

PozitiaValoarePondere in

totalexporturi

(%)TARAPozitiaaloareV

Pondern total

exporturi (%)

TARA

11027.2915.26SUA11103.9217SUA

21001.1414.87Irak21002.6615Irak

3904.317.47India3732.9811ndArabia Saudita

4631.443.27Arabia Saudita4715.8311India

5292.653.24Liban5269.76Indonezia

6253.912.23Siria6246.795.8EAU

72252.08EAU7234.383Liban

8212.681.8Indonezia8197.133Siria

9197.841.55China9185.102.7China

10139.171.46Kuweit10125.412.2Turcia

4. REGIMUL COMERCIAL4. REGIMUL COMERCIAL 

4.1. CADRUL JURIDIC EXTERN AL RELATIILOR ECONOMICE Integrarea rapida a Iordaniei in economia mondiala a fost accentuata o data cu dobandirea calitatii de membru al WTO (aprilie 2000)  precum si semnarea Acordurilor de Comert Liber cu SUA,UE (anii 2000-2002) precum si a Acordului de la Agadir (feb.2004) si, recent (de la 1 octombrie 2012) a Acordului de liber schimb cu Canada. Iordania constituie un exemplu in zona, prin faptul ca, printr-o politica de comert exterior de cooperare cu lumea araba si acorduri de comert liber, a reusit sa depaseasca problema lipsei de resurse naturale si sa asigure o crestere economica, sa atraga investitii straine, sa imbunatateasca nivelul de trai al populatiei.  Mai multe info privind participarea Iordaniei la WTO se gasesc pe site-ul: http://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/jordan_e.htm  Mai multe info despre politica de comert exterior a Iordaniei se gasesc pe site-ul Ministerului Industriei si Comertului www.mit.gov.jo   4.2 TARIFUL VAMAL IORDANIAN. REGLEMENTARITariful vamal al Iordaniei, cunoscut si sub denumirea de nomenclatorul combinat (CN), se bazeaza pe Sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor (HS, Bruxelles, 1983) si este alcatuit pe capitole numerotate cu 2 cifre, divizat in 21 de sectiuni. Se aplica de la 1 ianuarie 1994. Nomenclatorul combinat este utilizat atât in operatiunile de import-export, cât si in scopuri statistice.          Taxele vamale se calculeaza, in general, „ad-valorem” (procentaj din valoarea marfii). Baza de calcul a taxei vamale pentru tranzactiile de import este pretul platit pentru bunurile importate, la care se adauga costul transportului si a asigurarii. Valoarea in vama este, de regula, valoarea in conditia de livrare CIF .Pentru produsele agricole, taxele vamale se calculeaza in mod normal pe baze cantitative (la greutate). Fructele, legumele si produsele horticole au taxe vamale sezoniere care, de regula, protejeaza acelasi gen de produse de origine autohtona.Exista o serie de cazuri in care importurile sunt exceptate de la plata taxelor vamale si acestea se refera, in principal, la: mostrele comerciale, bunuri destinate expozitiilor si târgurilor comerciale.Iordania nu face parte din SGPC si nici din Protocolul privind negocieri comerciale intre tari in curs de dezvoltare, P16.

Tariful vamal cuprinde un singur nivel de taxe vamale.  Marfurile importate in Iordania sunt supuse acestor taxe vamale, indiferent de tara de provenienta. Exceptie fac marfurile provenind din tari cu care Iordania are incheiate acorduri preferentiale de comert, rerspectiv: UE, SUA, Singapore si Acordul de la Agadir (Egipt, Tunisia, Maroc).Taxele vamala de import au urmatoarele 6 valori: 0, 5, 10, 15, 20 şi 30 %. Exceptie fac tutunul, produsele din tutun si bauturile alcoolice  care sunt supuse unor taxe vamale cuprinse intre 50-180 %, precum si aurul neprelucrat la care se aplică o taxa vamala de 0,5 %. Pe langa taxele vamale, prevazute in Tariful vamal, marfurile importate in Iordania sunt supuse unei taxe generale de vanzare – general sales tax – care are un nivel fix de 13 %.  Taxa de vanzare se aplica la valoarea CIF a marfii, plus taxa vamala. Pentru anumite bunuri importate se mai aplica unele taxe aditionale (de tip accize), avand niveluri variabile, cum sunt: pentru unele aparate electrice si electronice intre 14-16 %, pentru autovehicule, 10-50%, in functie de capacitatea cilindrica, etc. Departamentul Vamilor din Iordania a lansat Sistemul Integrat al Tarifului Vamal pe internet si intranet - Integrated Customs Tariff - sistem care faciliteaza obtinerea rapida  a informatiilor legate de tariful vamal (cautare marfuri - taxa vamala) cerinte, proceduri vamale, acorduri vamale etc. Mai multe detalii pot fi accesate pe adresa www.custom.gov.jo  In Iordania, prevederile si procedurile vamale legate de  importul si exportul marfurilor se desfasoara in conformitate cu Legea nr. 20 / 1998 – Custom Law.  (traducere in l engleza pe www.customs.gov.jo /custom law) Prevederi deosebite se aplica produselor / marfurilor din Zonele libere – conform Legii nr. 32 /1994 cu Amendamente – Legea Zonelor libere (www.jordanecb.org/pdf/Free_zones_corporation_law.pdf)Autoritatile vamale iordaniene au anuntat, in contextul prevederilor Acordului de asociere dintre Uniunea Europeana si Regatul Hasemit al Iordaniei, introducerea de noi reglementari la importul produselor originare din Uniunea Europeana, dupa cum urmeaza:

1) Produse industriale

a) produsele cuprinse in Lista A din Anexa III a Acordului vor fi exceptate de la plata taxelor vamale;b) pentru produsele cuprinse in Lista B din Anexa III, taxele vamale aplicate curent vor fi reduse cu 60%;c) produsele cuprinse in Lista 1 din Anexa IV vor fi exceptate de la plata taxelor vamale;d) pentru produsele cuprinse in Lista 2 din Anexa IV, taxele vamale aplicate curent vor fi reduse cu 40%;e) taxele vamale aplicate in mod curent pentru produsele cuprinse in Lista 3 din Anexa IV raman neschimbate.

2) Produse agricole procesate din Anexa III

a) produsele cuprinse in Listele C si D vor fi exceptate de la plata taxelor vamale;b) taxele vamale aplicate curent pentru produsele cuprinse in Lista E vor fi reduse cu 75%;c) taxele vamale aplicate curent pentru produsele cuprinse in lista F vor fi reduse cu 50%;d) taxele vamale aplicate curent pentru produsele cuprinse in Lista G raman neschimbate.

3) Produse agricole din Protocol (2)

a) produsele din categoriile A, B, C si D vor fi exceptate de la plata taxelor vamale;b) taxele vamale aplicate curent produselor din categoria E vor fi reduse cu 75%;c) taxele vamale aplicate curent produselor din categoria F vor fi reduse cu 30%;d) taxele vamale aplicate produselor din categoria G raman nemodificate.

De asemenea, vehiculele uzate-cu un rulaj minim de 6000 de km si inregistrate de cel putin 6 luni (cod vamal 8703) vor fi exceptate de la plata taxelor vamale, in conformitate cu Lista 1 din Anexa IV, iar vehiculele noi (cod vamal 8703) vor beneficia de o reducere de 60% a taxelor vamale, in conformitate cu Lista B din Anexa III a Acordului.Pentru a beneficia de facilitatile vamale ce rezulta din aplicarea Acordului de asociere, companiile trebuie sa respecte prevederile regulilor de origine, care fac parte integranta din Acord. Totodata, companiile interesate vor trebui sa completeze campul nr.36 din declaratia vamala, pentru a putea beneficia de noile reglementari prezentate mai sus.

Documente necesare pentru importDocumentele comerciale solicitate la operatiunile de import sunt factura comerciala si documentele de transport (conosamentul maritim, scrisoarea de trasura, frachtul aerian). Pentru nici unul dintre aceste documente nu se solicita viza consulara. In cazul importurilor de articole textile si confectii se va prezenta certificatul de origine, eliberat de catre Camera de Comert.Documentele solicitate de autoritatile vamale iordaniene pentru marfurile din UE : factura comerciala originala, certificata de Camera de Comert sau alta agentie acreditata de

autoritatile vamale; certificat de origine, parafat de Camera de Comert, sau alta agentie acreditata de autoritatile vamale

(EUR 1). packing list.Daca nu se prezinta aceste documente/sau pana la clarificarea situatiei, (eventual traducerea certificatului de origine si a facturii)  autoritatile vamale iordaniene solicita plata diferentei taxelor vamale  4.3. ACORDUL DE ASOCIERE IORDANIA – UNIUNEA EUROPEANA (intrat in vigoare in luna mai 2002)Relatiile Iordaniei cu UE sunt definite de "Planul de actiune",  document economic si politic care stabileste obiective strategice, de cooperate. El ofera Regatului relatii intarite in domeniile politic, securitate, economic si cultural, dar si responsabilitati in prevenirea si solutionarea conflictelor. Implementarea Planului  cuprinde si domeniile mai sensibile, respectiv agricultura si serviciile, prin liberalizarea treptata a exporturilor iordaniene, imbunatatirea standardelor, simplificarea procedurilor de vama si protectie fitosanitara  Conform Planului de actiune, Iordania va primi ajutor financiar marit, in valoare de cca 570 milioane euro, pentru sprijinirea reformelor  si  a modernizarii economiei.Prin intarea in vigoare,  a Acordului dintre Iordania, UE si Israel, pentru infiintarea Zonelor Speciale Calificate (QIZ), dupa modelul american al QIZ, vor creste posibilitatile de patrundere pe piata celor 25 de state ale UE, a unor produse iordaniene, in regim preferential. Dintre tarile europene, Franta este primul exportator in Iordania, cu o pondere de 26%, urmata de Germania (20%), Italia (17%) si Marea Britanie (15%). In structura schimburilor economice figureaza urmatoarele categorii de produse: material de transport, produse manufacturate si produse chimice; aceste trei categorii de produse insumand 86% din totalul exporturilor europene. Se mai exporta produse alimentare, cca 10% (www.jordanecb.org/agreements_europe.shtm)  

Faptul ca Romania a devenit membra a UE si a adoptat legislatia comerciala comunitara in relatiile cu Iordania,  aduce beneficii pentru  exportatorii romani. Acestia  vor beneficia de taxe vamale zero, sau reduse treptat pana la zero, pana in anul 2010. ( Acord de comert liber). Pentru produse care detin o pondere importanta la exportul romanesc pe piata iordaniana cum sunt lemnul, metalul, transformatoarele electrice, taxa vamala este zero incepand cu 1 ian. 2007. Comertul cu  produsele industriale iordaniene (HS Cap. 25-99) beneficiaza de acces liber pe piata UE (fara taxe vamale), incepand de la data intrarii in vigoare a Acordului de Comerţ Liber cu UE (1.05.2002).    4.3.1 COMERTUL CU PRODUSE AGRICOLEMasurile referitoare la comertul cu produse agricole dintre UE si Iordania au intrat in vigoare de la data de 1 ianuarie 2003. UE a stabilit un regim separat (mai restrictiv) pentru importul produselor agricole din Iordania, diferit fata de cel al importurilor produselor industriale.Produsele agricole iordaniene exportate in UE (HS Cap. 1-24) beneficiaza de facilitatile / regimul preferential MFN. (conform Protocol 1 al Acordului – www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p3pro1). Pentru fructe si legume exportate in UE a fost stabilit un pret de referinta - "pret de intrare" - si doua niveluri de taxe vamale. Primul nivel reprezinta taxe vamale aplicabile pentru produsele importate cu un pret mai mare decat "pretul de intrare", iar al doilea nivel de taxe vamale se aplică produselor care au un pret mai mic decat pretul de intrare. Mărfurile importate al căror pret CIF este sub pretul de referinta fac obiectul unei taxe suplimentare aplicate la tariful "normal", – suplimentarea fiind de 50-75%.

Cele mai multe produse care beneficiaza de tratament preferential sunt supuse unor restrictii cantitative si/sau sezoniere. Exemplu: cartofii noi (poz. 07.01.90.51) originari din Iordania beneficiaza de scutiri de taxa vamala pentru UE numai in perioada 1 ianuarie - 31 martie si numai pentru o cantitate de 1000 tone/an. Daca se exporta cantitati mai mari, taxele se aplică la nivelul MFN – 13,2 %.Exemplu:  mandarine (poz. 08.05.20) din Iordania beneficiaza de scutiri  de taxa vamala pentru UE numai pentru o cantitate de 1000 tone/an.  Daca se exporta cantitati mai mari, mandarinele se taxeaza cu 60 % din nivelul MFN, respectiv 18,7 x 60 % = 11,2 %.Pentru unele produse agricole / prelucrate, exista prevederea de a se mari anual cota / cantitatile care sunt admise la export in UE fara taxe vamale (coloana D – prevederi specifice). Exemplu: preparate din fructe – taxa vamala “0” pentru 1000 tone/an export in UE. Cota va creste cu 3 % pe an, timp de 4 ani, respectiv 1030 tone, 1060, 1090, 1120 tone in anii 2004, 2005, 2006, 2007.

Recent, autoritatile vamale iordaniene au emis Circulara nr. 40, privind masurile de reducere a taxelor vamale la importurile produselor agricole procesate ( Anexa III a Protocolului) originare din Uniunea Europeana, astfel:

a) Produsele cuprinse in listele C si D vor fi exceptate de la plata taxelor vamale;b) Taxele vamale curente aplicate produselor cuprinse in lista E vor fi reduse cu 75%;c) Taxele vamale curente aplicate produselor cuprinse in lista F vor fi reduse cu 50%;d) Taxele vamale curente, aplicate produselor cuprinse in lista G vor fi mentinute neschimbate

De asemenea, pentru produsele agricole cuprinse in Protocol (2), au fost adoptate urmatoarele masuri:a) Produsele din categoriile (A), (B), (C) si (D) vor fi exceptate de la plata taxelor vamale;b) Taxele vamale curente, aplicate produselor din categoria (E) vor fi reduse cu 75%;c) Taxele vamale curente, aplicate produselor din categoria (F) vor fi reduse cu 50%;d) Taxele vamale curente, aplicate produselor din categoria (G) raman nemodificate

 4.3.2  LIBERALIZAREA COMERTULUI CU PRODUSE INDUSTRIALEProdusele industriale exportate de UE in Iordania beneficiaza de o reducere treptata a taxelor vamale, pe o perioada de 12 ani, incepand de la data intrarii in vigoare a Acordului – 2002. Fac exceptie produsele incluse în Lista de 492 (Anexa IV la Acord), respectiv, in principal: tigari, autovehicule, pasta de tomate, textile si confectii, mobila, incaltaminte si covoare.  (www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/part2.html)Reducerea treptata a taxelor vamale pentru produsele industriale europene exportate  in Iordania se va efectua astfel: -  pentru cele la care taxele vamale sunt de 5-10 %, deducerea va fi de 20 % anual, incepand cu primul an al intrarii in vigoare a “Acordului” ( 2002).Aceste marfuri cuprind: produse de consum de baza, echipamente medicale, materii prime industriale, piese de schimb pentru industrie, produse si echipamente industriale, materiale pentru industria chimica, farmaceutica si a ingrasamintelor. (Anexa III, Lista A) www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p2a3) -  pentru cele la care taxele vamale sunt de 20-30 %, deducerea va fi de 10 % anual, incepand cu al 5-lea an de la data  intrarii in vigoare a “Acordului” (2002). Produsele din aceasta categorie sunt prezentate in Anexa III, Lista B si se refera la produse locale, care au nevoie de o perioada de adaptare, transformate, modernizare www.agreements.jedco.gov.jo/main/eu_doc/p2a3 Autoritatile iordaniene, pot lua masuri exceptionale, de reintroducere a taxelor vamale, pe timp limitat, pentru a proteja producţia locală (dar nu mai mult de 25 % din valoarea anuala totala a importurilor respective). Recent, autoritatile vamale iordaniene au emis Circulara nr. 40, privind masurile de reducere a taxelor vamale la importurile produselor realizate in interiorul Uniunii Europene, astfel:

a) produsele cuprinse in lista A din Anexa III, vor fi exceptate de la plata taxelor vamale;b) pentru produsele cuprinse in lista B din Anexa III, taxele vamale vor fi reduse cu 60%;c) produsele din lista 1 din Anexa IV vor fi exceptate de la plata taxelor vamale;

d) pentru produsele cuprinse in lista 2 din Anexa IV, taxele vamale curente vor fi reduse cu 40%;e) taxele vamale curente vor fi mentinute pentru produsele cuprinse in lista 3 din Anexa IV

  De asemenea, vehiculele second-hand- cu un rulaj de minim 6000 km, (cod 8703), vor fi exceptate de la plata taxelor vamale, in conformitate cu lista 1 din Anexa IV iar vehiculele noi ( cod 8703) vor beneficia de o reducere a taxelor vamale cu 60%, in conformitate cu lista B din cadrul Anexei III.

4.3.3. REGULILE DE ORIGINEO dificultate intampinata de exportatorii iordanieni este respectarea regulilor impuse de UE privind originea marfurilor. Prin semnarea, de catre Iordania, a acordurilor de cooperare si comert liber de la Agadir, cu trei state arabe, Egipt, Maroc, Tunisia (2004, acord  sustinut financiar de UE),  care permite cumul de origine (cumularea procentajelor privind originea marfurilor), se vor crea conditii pentru solutionarea acestei probleme (principiul "bilateral cumulation"). 4.3.4 MASURI NETARIFAREIordania exporta in Romania medicamente si dispune de capacitati de productie si comercializare medicamente in tara noastra, in baza unor investitii de cca 10 mil. dolari. Intre autoritatile din cele doua tari, respectiv ministerele sanatatii, au avut loc discutii si clarificari privind documentatia de autorizare de punere pe piata a medicamentelor – pregatirile pe care trebuie sa le faca pentru asigurarea conformitatii documentatiei de autorizare cu standardele europene si pentru a se asigura ca vor putea ramane pe piata farmaceutica romaneasca dupa 1 ian. 2007. Agentia Nationala a Medicamentului a elaborat un Ghid privind documentatia de autorizare a medicamentelor in Romania, aprobat de Ordinele ministrului sanatatii OMS nr.1451/2005 si nr. 92/2006, in  concordanta cu Directiva 2001/83/CE.

4.3.5 MASURI TARIFAREPrin scrisoarea nr.21-1-1-21265, ministerul industriei, comertului si aprovizionarii notifica Delegatia Comisiei Uniunii Europene la Amman, asupra deciziei Guvernului iordanian de introducere masurii de salvgardare aplicabila importurilor de bare si tije din fier si otel (“bars and rods of iron and steel”). Masura se aplica urmatoarelor grupe tarifare, conform tarifului vamal iordanian, respectiv: 7213.105, 7213.206, 7214.105, 7214.205, 7214.305, 7214.915, 7214.995, 7215.105, 7215.505 si 7215.905, incepand cu data de 16 iunie, 2013.Decizia se aplica pe o perioada de doi ani si jumatate fata de propunerea initiala care prevedea o perioada de trei ani. Masura de salvgardare se aplica astfel:

a) pentru pozitiile tarifare 7213.105, 7214.105, 7214.205, 7214.305, 7214.915, 7214.995, 7215.105, 7215.505 si 7215.905, se adauga o taxa suplimentara de 80 dinari iordanieni (71.2 euro) pe tona, pe o perioada de 3 ani, urmand ca, ulterior, sa fie redusa anual, cu o rata de 10 dinari iordanieni (8.9 euro)/tona.

b) pentru sub-pozitiile tarifare din grupa 7213, urmeaza sa se aplice o taxa suplimentara de de 80 dinari iordanieni (71.2 euro) pe tona, pe o perioada de 3 ani, urmand ca, ulterior, sa fie redusa anual, cu o rata de 10 dinari iordanieni (8.9 euro)/tona.

4.4 ALTE ACORDURI4.4.1 Acordul de Comert Liber dintre Iordania si SUA Reprezinta un exemplu al sprijinului american pentru politica de moderatie si liberalizare dusa de guvernul iordanian. Iordania va juca rolul principal in  initiativa americana de creare a Middle East Free Trade Agreement -MEFTA, prin sprijinirea tarilor din zona in modernizarea sistemului legislativ, in vederea aderarii la Organizatia Mondiala a  Comertului si incheierea de Acorduri de Comert liber cu SUA.  In conformitate cu initiativa MEFTA, SUA vor extinde prevederile Sistemului Generalizat de Preferinte ( GSP ) respectiv taxe vamale zero,  pentru 3500 de produse din sase tari din regiune, inclusiv Autoritatea Palestiniana.  SUA propune, de asemenea,  negocierea unor acorduri bilaterale privind investitiile,  care se asigure un tratament corect si transparent investitorilor, la  fel ca si celor locali. Dupa  incheirea acordurilor bilaterale,  SUA vor putea extinde, pentru intreaga subregiune, prevederile acordurilor de comert liber. Crearea MEFTA ar putea fi finalizata in anul 2013. 

Datorita rolului Iordaniei in lupta impotriva terorismului si asigurarea stabilitatii in regiune, Iordania primeste  din partea SUA  o asistenta financiara importanta (Congress-Foreign Aid Bill si USAID). Domeniul care a cunoscut o dezvoltare si amplificare deosebita in ultimii ani intre Iordania si SUA este cel economic, beneficiind de avantajele acordului de comert liber (96% din exporturile iordaniene pe piata SUA se efectueaza fara taxe vamale). Comertul bilateral a cunoscut cresteri spectaculoase, exporturile iordaniene pe piata SUA crescand de la valoarea de 18 milioane dolari, in 1998, la peste 960 milioane dolari in 2008. O mare parte din aceasta valoare a fost creata in Zonele Industriale Calificate – QIZ (Qualified Industrial Zones)

Conditiile ca bunurile produse sa fie "calificate", produs din Qualified Industrial Zone - QIZ, constau in asigurarea unui procent de minimum 35% valoare adaugata. 

Din acest procent, 11,7%  provine din Iordania, 8% din Israel, iar restul poate proveni din Iordania, Israel, SUA sau de la Autoritatea Palestiniana.

 Mai multe info pe: http://www.jordanecb.org/investment_qiz.shtmAcordul de liber schimb Iordania-SUA prevede, in continuare, etape care trebuie parcurse si solutionate, indeosebi protectia mediului inconjurator, protectia dreptului de proprietate intelectuala - elemente esentiale in asigurarea unei cresteri economic sanatoase si  atragerea investitorilor straini.  Acordurile Iordaniei cu SUA se gasesc pe situl : www.jordanecb.org/agreements.shtm

4.4.2 Acordul de Comert Liber dintre Iordania si CanadaNegocierile pe marginea incheierii unui acord de liber schimb bilateral au inceput in anul 2007. Acordul a intrat in vigoare la data de 1 octombrie 2012, prevederile sale fiind aplicabile, deocamdata, doar produselor nu si serviciilor. Alte doua acorduri-referitoare la forta de munca si mediu au intrat in vigoare tot de la 1 octombrie 2012.Versiunea integrala a acestui acord poate fi consultata pe www.international.gc.ca

4.4.3  Acordul de la Agadir www.agadiragreement.org  (2004) – Iordania, Egipt, Maroc si Tunisia- Zona de comert liber care cuprinde o piata de peste 100 milioane de locuitori si asigura o productie totala de 160 miliarde dolari.  Acordul de la Agadir este complementar Acordurilor de asociere semnate de UE cu partenerii mediteraneeni (Euro-Mediteranean Association Agreement). In viitor, prin dezvoltarea comerului si a cooperarii economice, a investitiilor,  va aparea posibilitatea creerii unei integrari regionale ample, UE-Tarile mediteraniene – zona de comert liber, in anul 2010. Secretariatul si "Technical Unit" pentru urmarirea implementarii prevederilor acordului, intre cei patru membrii, este la Amman (jftp@mit.gov.jo).Acordurile Iordaniei cu Tarile arabe  se gasesc pe situl : www.jordanecb.org/agreements_arabcountries.shtm :Greater Arab Free Trade Agreement – GAFTA (1997);Agreement for the Establishment of a Free Trade Zone between the Arabic Mediteranian Nations – AGADIR Agreement (2004). 4.4.4  Acordul de Comert liber cu Singapore (mai 2004)www.jordanecb.org/agreements_asia.shtmAcordul prevede scutirea de taxe, imediat, pentru toate produsele iordaniene; pentru importurile din Singapore reducerea de taxe se va face treptat, in baza graficelor negociate intre parti, durata maxima fiind de 10 ani. 4.5  ZONA ECONOMICA SPECIALA AQABA (ASEZA – Aqaba Special Economic Zone Authority)

ASEZA a fost infiintata in anul 2001, din initiativa Guvernului Iordanian, de a continua si dezvolta zona portului Aqaba, intr-un centru zonal pentru comert, turism si cultura - 375 Km2 zona libera, taxe reduse pentru dezvoltare/investitii, aeroport "Open Skies" (www.aqabazone.com)

Dintre facilitatile oferite de Zona Libera Aqaba mentionam: lipsa  restrictiilor privind investitiile in industrie, turism si comert, cota de 5% taxa unica  pe venit, scutiri de taxe pentru marfurile si produsele importate in Zona, repatrierea deplina a profitului si capitalului, proceduri simple pentru folosirea mainii de

lucru din afara. Se urmareste implementarea " Planului de dezvoltare a Zonei Libere" si transformarea ei intr-un centru de afaceri si de turism al zonei Marii Rosii.

Principalele proiecte cuprind: dezvoltarea facilitatilor portului Aqaba, in special a terminalului de containere si relocarea lui in sudul zonei, realizarea unui terminal off-shore de descarcare/distributie gaze lichefiate (LNG), devoltarea unor capacitati industriale si depozite in jurul Aeroportului International, hoteluri, centre de afaceri si rezidentiale. Din zona Golfului au fost atrase importante investitii pentru construirea a unor centre turistice, comerciale  si de distractii. Constructiile se dezvolta, esalonat,  pe perioada urmatorilor 5-10 ani, iar volumul investitiilor se ridica la cca 5 miliarde dolari.

Portul  Aqaba reprezinta o poarta de intrare a marfurilor si produselor destinate Irakului. Companiile romanesti interesate, in baza unei startegii pe termen lung, pot analiza posibilitatea infiintarii unor capacitati de productie in Zona libera Aqaba, beneficiiind de facilitatile existente,  pentru realizarea de produse si servicii pentru piata Iordaniana dar mai ales pentru Irak si alte tari din zona Orientului Mijlociu. Mai multe info pe: http://www.jordanecb.org/investment_aqaba.shtmAqaba Container Terminal - www.act.com.jo

5. POLITICA FISCALA 5. POLITICA FISCALA

5.1  IMPOZITAREA VENITURILOR OBTINUTE DE COMPANII Companiile incorporate in Iordania, care au sediul central sau realizeaza majoritatea afacerilor in aceasta tara sunt impozitate pe venitul global realizat (inclusiv din strainatate). Companiile sunt supuse unui impozit pe profit de 35%,  unui impozit local  de 4%. si  16,5% impozit pe salarii care merge la Social Security Corporation. Companiile rezidente, cu activitate de productie in Zonele Libere beneficiaza de o serie de facilitati,   mergand pana la scutiri de impozit pe profitul realizat.

5.2 TAXA PE VALOAREA ADAUGATAVânzarea de marfuri, serviciile si importurile sunt supuse platii TVA, exceptând unele activitati si operatiuni pentru care se acorda derogari. Taxa pe valoarea adaugata standard este de 16%, iar pentru TVA redusa, de 0% si 10%, se publica, periodic, liste cu produsele care beneficiaza de aceste reduceri.

6. RELATIILE ECONOMICE ROMANO-IORDANIENE6. RELATIILE ECONOMICE ROMANO-IORDANIENE 6.1 EVOLUTIA SCHIMBURILOR COMERCIALE ALE ROMANIEI CU IORDANIA,  IN PERIOADA 2007-2012 (SEPTEMBRIE) (milioane USD)

SCHIMBURI COMERCIALE

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013august

TOTAL 50,67 50,03 66,49 82,63 176.77 136.77 168.76

EXPORT 43,65 44,48 63,02 77,73 171.14 133.17 165.40

IMPORT 7,02 5,55 3,47 4,90 5.63 3.60 3.36

SOLD +36,63 +38,93 +59,55 +72,83 +165.51 +129.57 +162.04

Caracteristica pietei iordaniene este participarea companiilor romanesti la realizarea, in cooperare, de obiective economice complexe – linii electrice de inalta tensiune, modernizari la rafinaria Zarqa.Condiţiile de acces pe piaţă pentru produsele şi serviciile româneşti s-au înăsprit, concurenţa este puternică datorită mărfurilor provenite din China, India, Coreea de Sud, Egipt, Turcia, EU,  Ucraina.

Iordania exporta in Romania, in principal, fructe si legume proaspete si medicamente si dispune de capacitati de productie si comercializare produse farmaceutice in tara noastra, in baza unor investitii de circa 12 milioane USD. Cooperarea industrială româno-iordaniană este domeniul în care s-au obţinut rezultate importante în anii `80 -`90 prin realizarea de către companiile româneşti a unor proiecte de modernizare a Rafinariei Zarqa, parcuri de rezervoare pentru petrol în Portul Aqaba, modernizări la fabrici de ciment, drumuri şi amenajări turistice. Un sector de succes al cooperării româno-iordaniene îl constituie transportul şi distribuţia energiei electrice, inclusiv realizarea de staţii şi posturi de transformare. Proiectele pentru transportul energiei electrice răspund posibilităţilor firmelor româneşti, în măsura în care livrările de furnituri din ţară creează avantaje competitive.Companiile româneşti Romelectro, IMSAT şi Electromontaj, care au birouri proprii de reprezentare în Iordania (la Amman), sunt binecunoscute şi apreciate pe piaţa iordaniană, participând în ultimii 20 de ani la realizarea a circa 1400 Km linii electrice aeriene de înaltă tensiune pentru transportul energiei electrice. 6.2 Participarea firmelor romanesti la programul de reconstructie a Irakului Se contureaza  formule de parteneriat cu firmele iordaniene iar  pe masura ce situatia si securitatea din Irak se vor imbunatatii, vor fi create conditii pentru companiile si specialistii romani sa participle, direct, la realizarea proiectelor de reconstructie.  Formulele de parteneriat identificabile intr-un astfel de cadru ar urma să beneficieze de “culoarul iordanian” care deservesc Irakul, “culoar” constituit din Portul Aqaba, Zona Economică Specială Aqaba şi Zonele Libere Zarqa si Karama,  prin care se estimează că se deruleaza 50- 60 % din totalul importurilor irakiene pe termen scurt şi mediu.

7. CLIMATUL DE AFACERI7. CLIMATUL DE AFACERI

7.1  CADRU GENERAL Iordania dispune de un climat de afaceri competitiv, modern si conectat la fluxurile economice, comerciale, investitionale si financiare regionale si internationale. Atat firmele locale cat si cele straine dispun de tot ceea ce este necesar pentru a initia si dezvolta afaceri, respectiv o buna infrastructura de comunicatii-retele de telefonie mobila, internet rapid, servicii de calitate oferite de sistemul cameral, sistem one-stop-shop implementat de Ministerul Industriei si Comertului si un sistem bancar competitiv si dezvoltat.

7.2  SISTEMUL CAMERELOR DE COMERT SI ASOCIATII ALE EXPORTATORILORCamera de Comert a Iordaniei (Jordan Chamber of Commerce) www.jocc.org.joEste o organizatie fara scop lucrativ a sectorului particular, care reprezinta interesele membrilor sai in domeniile economic, comercial si al serviciilor. Reuneste toate cele 15 camere de comert existente in Iordania. CCI furnizeaza servicii intregii comunitati a comerciantilor si oamenilor de afaceri iordanieni (circa 70.000 entitati).

Camera de Industrie a Iordaniei (Jordan Chamber of industry) www.jci.org.joA fost  infiintata prin Legea  Camerelor de Industrie nr. 43 din 2003, fiind o institutie autonoma din punct de vedere financiar si administrativ.Coordoneaza si reprezinta interesele comunitatii industriasilor iordanieni in tara si in strainatate. Este entitatea nationala care reuneste cele trei camere de industrie din Iordania (Amman, Zarqa si Irbid).

Alte asociatii specializate:Jordan Europe Business Association  (JEBA)– www.jeba.org.jo Jordanian Businessmen Association – www.jba.com.jo

Intre aceste organizatii si cele similare din Romannia, au fost semnate documente de cooperare: Memorandum de cooperare între Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi Camera de Comerţ a Iordaniei, privind stimularea iniţiativei particulare în diversificarea schimburilor comerciale şi în realizarea unor proiecte industriale în cele două ţări, precum şi pentru imbunătătirea schimbului de informaţii şi oportunităţi de afaceri (2004)

Memorandum de intelegere privind colaborarea bilaterală între Centrul Român pentru Promovarea Comerţului şi Corporaţia Iordaniană pentru Dezvoltarea Exporturilor şi a Centrelor Comerciale, pentru îmbunătăţirea comunicării şi a schimbului de informaţii în sprijinul oamenilor de afaceri din cele două ţări (2004) MOU de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Fedferatia Oamenilor de Afaceri Arabi (2005)Acord de Cooperare intre ANEIR si Jordan Europe Business Association ( JEBA ) SI Jordanian Exporters Association (2006) Acord de Cooperare intre Camera de Comert si Industrie Bucuresti si Camera de Comert Amman (2009)

Deschiderea unei afaceri in Iordania: Inregistrarea firmelor se face la Biroul de Control a Companiilor din cadrul Ministerului Industriei si Comertului (MIC). Pentru inregistrarea companiilor straine, formalitatile au fost simplificate prin introducerea sistemului Biroului Unic. Companiile trebuie, de asemenea, sa se inregistreze la Camera de Comert si Industrie, Departamentul de Taxe si Oficiul de Asigurari

Sociale. In plus, companiile trebuie sa obtina o licenta anuala de functionare, eliberata de consiliul local din localitatea de domiciliu. Pentru proiecte industriale este necesara obtinerea unui certificat de inregistrare industriala de la MIC, dupa completarea si depunerea unui dosar la Departamentul Dezvoltarii Industriale din cadrul MIC

8. INFORMATII PRACTICE PENRU CALATORIILE IN IORDANIA8. INFORMATII PRACTICE PENRU CALATORIILE IN IORDANIA Incepand cu anul 2009, cetatenii romani care calatoresc in Iordania pot obtine viza de intrare si sedere temporara pe Aeroportul International „Queen Alia” Amman, sau la unul din punctele terestre de frontiera, contra unei taxe de 20 dinari iordanieni (cca 30 USD) si fara a prezenta o invitatie in acest scop.  Ambasada Romaniei la Amman Adresa: 35,   Madina  Munawara Str.  P.O. Box 2869 Amman 11181, JordanTel: 00962 6 581.34.23; Fax: 00962 6 581.25.21Biroul de Promovare Comercial EconomicaTel: +962-6-5813423/581.29.31;  Fax: +962-6-5812521E-Mail: rotrade@orange.jo  Reprezentanta TAROM – Amman Adresa: Shmeisani, 101, Abdulhamid Sharaf Str. P O Box 19185 Amman , Jordam Tel: 00-62 6 5620760 ext.160Mobil 00962 79 9033677

Ambasada Iordaniei in  Romania020461, No. 1 Dumbrava Rosie StreetSector 2, BucharestRomaniaTel: 0040-021-210-80-80/210-47-05Fax: 0040-021-210-03-20 E-mail: embassy@jordanembassy.ro

9. ADRESE UTILE SI DIVERSE9. ADRESE UTILE SI DIVERSE

 INSTITUTII SI ORGANIZATII DE COMERTAmerican Chamber of Commerce In Jordan - www.amcham.jo

Amman Chamber of Commerce - www.ammanchamber.org Amman Chamber of Industry - www.aci.org.jo Amman World Trade Center - www.awtc.com

Association of Banks in Jordan - www.abj.org.jo Dead Sea Products Manufacturers Association - www.deadseajordan.com

Information Technology Association of Jordan INTAJ - www.intaj.net International Advertising Association - Jordan Chapter - www.iaajordan.org

International Chamber of Commerce - Jordan - http://www.iccwbo.org/home/national_committees/middle_east/jordan.asp

Irbid Chamber of Industry - www.ici.com.jo Jordan Association of Pharmaceutical Manufacturers - www.japm.com

Jordan Computer Society - www.jcs.org.jo Jordan Construction Contractors Association - www.jcca.org.jo

Jordan Engineers Association - www.jea.org.jo Jordan Europe Business Association (JEBA) - www.jeba.org.jo

Jordan Exporters Association - www.jordanexporters.org Jordan Exporters & Producers Association for Fruits & Vegetables - www.jepafv.org

Jordan Furniture Exporters & Manufacturers Association - www.jfema.com Jordan Garments, Accessories & Textiles Exporters' Association - www.jgate.org.jo

Jordan Hotel Association - www.johotels.com Jordan Inbound Tour Operators Association - www.jitoa.org

Jordan Insurance Federation - www.joif.org Jordan Intellectual Property Association - www.jipa.jo

Jordan Olive Products Exporters Association - www.jopea.org Jordan Pharmaceutical Association - www.jpa.org.jo

Jordan Press Association - www.jpa.jo Jordan Society of Tourism and Travel Agents - www.jsta.org.jo

Jordan Stone and Tile Exporters Association - www.jostone.com Jordan Tour Guides Association - www.tourguides.com.jo

Jordanian Society of Cosmetic Sciences - www.cosmarabia.org Jordanian Veterinary Association - www.jordan-vet.org

Near East-North Africa Regional Agricultural Credit Association - www.nenaraca.org Shipping Agents Association - www.shipping.com.jo Young Entrepreneurs Association - www.yea.com.jo

Zarqa Chamber of Commerce - www.zci.org.jo  

Flavius ApostolescuConsilier EconomicBiroul de Promovare Comercial-Economica AmmanRegatul Hasemit al IordanieiActualizat: Noiembrie 2013