ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVAFACULTATEA “FINANŢE”

CATEDRA “BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ”

Marina SECRIERU

EVOLUŢIA CREDITELOR BANCARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERIOADA 9 LUNI ALE A.2011:

TENDINŢE, FACTORI, PERSPECTIVE.

STUDIU DE CAZ

la disciplina universitară

“ Moneda şi credit”

Autor:

studenta gr. FB 111,

învăţămînt cu frecvenţă la zi

SECRIERU Marina

_____________________

(semnătura)

Conducător ştiinţific:

conf. univ., d-na BERDILA Ana

_____________________

(semnătura)

Chişinau 20113

C U P R I N S

Introducere ......................................................................................................................... 3

1. ESENŢA ŞI INDICATORII DE DINAMICĂ A CREDITELOR BANCARE.. 51.1. Esenţa creditelor bancare ................................................................................. 51.2. Indicatorii de dinamică a creditelor bancare .................................................. 6

2. ANALIZA EVOLUŢIEI ŞI PERPECTIVELE CREDITELOR BANCAR.... 7 2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică şi factorii de influenţă

a creditelor bancare............................................................................................. 72.2. Tendinţe actuale şi perspectivele în perioadă scurtă

a evoluţiei creditelor bancare ........................................................................... 10

Încheiere .............................................................................................................................. 11

Bibliografie.......................................................................................................................... 12

Anexă

4

INTRODUCERE

Actualitatea temei. O condiţie implicită a dezvoltării economice este fără îndoială nivelul de

dezvoltare al sistemului bancar naţional, la fel cum dezvoltarea sectorului bancar este determinată la

rîndul ei de creşterea economică. Banca are funcţia primordială de a colecta fonduri temporar

disponibile în economie pentru a le distribui celor care au nevoie de acestea. Realizarea acestei

sarcini este posibilă datorită existenţei creditului. Ritmul accelerat al dezvoltării economice din

ultimele secole a condus la apariţia unor numeroase forme ale creditului facînd din acesta un

instrument accesibil şi potrivit unui larg spectru de activităţi. Cele expuse mai sus confirmă

actualitatea temei şi importanţa cercetărilor în domeniul distingerii factorilor determinanţi de

evoluţie a creditelor bancare în economia naţională.

Scopul cercetarii. Scopul cercetării constă în evidenţierea factorilor care determină evoluţia

creditelor bancare, efectuarea unor calcule ce ar permite analiza procesului evolutiv, precum şi

întocmirea unor concluzii cu referire la cele observate în cadrul studiul.

Sarcinile studiului de caz. În acest studiu de caz se urmareşte îndeplinirea urmatoarelor sarcini:

analiza importanţei creditelor bancare acordate persoanelor fizice şi/sau juridice în monedă

naţională cît şi în valută străină; identificarea factorilor care determină evoluţia creditelor bancare şi

elaborarea unor perspective în corespondenţă cu tendinţele observate în perioada respectivă;

calcularea indicatorilor de dinamica a creditelor bancare pentru o perioadă prestabilită în

conformitate cu datele statistice publicate de Banca Naţională a Moldovei.

Obiectul investigat. Obiectul cercetat în cadrul studiului de caz este evoluţia creditelor bancare în

Republica Moldova în perioada 9 luni ale a. 2011 cît şi evidenţierea factorilor implicaţi în acest

proces, tendinţelor şi perspectivelor.

Subiectul cercetării. Studiul în cauză se bazează pe examinarea indicatorilor financiari ai

sistemului bancar din Republica Moldova şi în special datele ce ţin de caracterul evolutiv al

creditului bancar.

Metodologia cercetarii. Cercetarea evoluţiei creditelor bancare a fost posibilă datorită aplicării

modelelor: economice – cu ajutorul cărora are loc explicarea conceptelor şi proceselor în cauză;

matematice si logice – prin intermediul cărora are loc evaluarea laturii cantitative şi elucidarea

legăturilor interne a fenomenului; inducţiei şi deducţiei – cu ajutorul căreia are loc formularea

concluziilor si generalizarilor; studiului în timp şi evoluţiei – prin intermediul căreia are loc

analizarea caracterului evolutiv al fenomenului.

Baza informaţională. Drept bază informaţională au fost utilizate Rapoartele Băncii Naţionale a

Republicii Moldova, Anuarul Statistic al Republicii Moldova, cît şi materialele găsite în literatura

de specialitate.

5

Structura studiului de caz. În conformitate cu scopul şi obiectul cercetat structura studiului de

caz se prezintă în felul următor: introducerea, două capitole, încheierea, lista bibliografică şi

anexele. Introducerea are menirea de a prezenta conţinutul temei succint şi conţine următoarele

aspecte: actualitatea temei, scopul cercetării, sarcinile studiului de caz, obiectul invetigat, subiectul

cercetării, metodologia cercetării, baza informaţională şi structura studiului de caz. Capitolul 1. al

studiului este destinat prezentării teoretice a temei şi cuprinde două compartimente: esenta

creditelor bancare şi indicatorii de dinamică a creditelor bancare. În cadrul acestui domeniu se

explică termenul general de „credit bancar” împreună cu interpretarea indicatorilor, criteriile de

evaluare a tendinţelor etc.; Capitolul 2. al studiului are un caracter analitic pronunţat şi reflectă

analiza evoluţiei economice şi importanţa creditelor bancare. În legătură cu prerogativele propuse

capitolul a fost de asemenea structurat în două compartimente : calcularea indicatorilor de dinamică

şi factorii de influenţă a creditelor bancare; tendinţe actuale şi perspectivele în perioadă scurtă a

evoluţiei creditelor bancare. Iar în încheiere sunt prezentate concluziile şi recomandările expuse

succint, rezultatele obţinute, problemele depistate şi posibile soluţii. În final, studiul conţine o

anexă şi o listă bibliografică ce include 6 titluri.

6

1. ESENŢA ŞI INDICATORII DE DINAMICĂ A CREDITELOR BANCARE

1.1. Esenţa creditelor bancare

Creditul, ca şi moneda este o categorie economico – financiară creată pentru a servi la rezolvarea

unor probleme economice, sociale sau legate de procesul de schimb.

Printre primele activităţi cu caracter economic întreprinse de indivizii care au trecut de la modul

de viaţă izolat la o formă de viaţă socială, a fost schimbul în natură pentru început şi ca o consecinţă

imediată a acestuia a apărut creditul care este tot un mod de schimb însă în acest caz o influenţă

deosebită o are timpul.

În mod obişnuit, în urma efectuării unei operaţiuni de schimb ambele părţi primesc un echivalent

al bunului pe care îl cedează. Însă atunci cînd una din părţi convine să primească echivalentul la

care are dreptul, la o dată viitoare, se spune că este vorba de un schimb pe credit1.

Cuvîntul credit este de origine latină şi provine de la cuvîntul „kreditum” care în traducere

însemna a crede, a se încrede sau a avea încredere. Această origine a noţiunii scoate în evidenţă un

element psihologic absolut necesar existenţei unui act de împrumut – încrederea. Termenul este

utilizat nu numai în limbile romanice dar şi în cele anglofone, germanice, slave capătînd o valoare

deosebită în terminologia economică în perioada cînd împrumuturile de monedă devin

prepoderente.

Economişti de vază au oferit mai multe ideii cu privire la conceptul de „credit” fiecare încercînd

să evidenţieze anumite particularităţi ale acestuia. C. Kiriţescu afirmă că „ creditul reprezintă o

relaţie bănească între o persoană fizică sau juridică numită creditor, care acordă unei altei persoane,

debitor, un împrumut în bani sau care vinde mărfuri/servicii pe datorie, în general cu o dobândă

stabilă în funcţie de riscul pe care-l asumă creditorul sau reputaţia debitorului.2” Însa prof. A. Page,

fiind un adept al definiţiilor succinte consideră că creditul este „ schimbul unei valori monetare

prezente contra unei valori monetare viitoare”3. Iar potrivit art1236 al codului civil din R.M. prin

creditul bancar se întelege că banca(creditor) se obligă să pună la dispoziţia unei persoane

(debitor)suma de bani (credit)iar debitorul se obligă să restituie suma primită şi să plătească dobînda

şi alte sume aferente prevăzute de contract4.

1 PETRESCU, Raul. Subiectii de drept commercial. Bucuresti. 1993, p.202 2 KIRIŢĂSCU, Costin. Moneda.Mica enciclopedie. Bucuresti: Editura enciclopedica, 1998, p.247 3 ŞAGUNĂ, Dan Drosu; FLONDER, Ion. Drept financiar si fiscal. Constanta: Ed. Fundatiei Andrei Şaguna, 2000. p.85 4 Codul civil al Republicii Moldova: nr. 1107 din 06.06.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2002, nr. 82-86, art.1236.

7

1.2. Indicatorii de dinamică a creditelor

Creditul în calitate de mijloc de plată poate contribui esenţial la creşterea economică prin

stimularea dezvoltării unor activităţi noi, a întreprinderilor private mici si mijlocii aflate la început

de activitate, precum şi relansarea unor domenii vitale ale economiei. Funcţia sa primordială este de

a furniza mijloace baneşti momentan libere tuturor celor care au nevoie de resurse financiare pentru

a investi, a-si dezvolta afacerea, sau pentru a rezolva unele probleme cu caracter personal. Stabilirea

cantităţii creditelor bancare, determinarea tendinţelor de modificare în condiţiile temporare ale

economiei naţionale, urmărirea evoluţiei şi efectele ei este posibilă cu ajutorul indicatorilor

monetari. Dinamica creditelor bancare arată modificarea parametrilor cantitativi de la o perioadă la

alta și se evaluează prin indicatorii: creşterea absolută (∆AM) şi creşterea relativă (IAM).

Creşterea absolută se calculează conform formulei:

∆ CB=CB1−CB0 (1.2.1.)

în care:

∆ CB - creşterea absolută, lei;

CB1 - cantitatea de credite bancare la data de referinţă, lei;

CB0 - cantitatea de credite bancare la data de bază, lei.

Creşterea relativă se determină potrivit relaţiei:

ICB=CB1

CB0

× 100%−100 % (1.2.2)

în care:

ICB – creşterea relativă, %;

CB1 - cantitatea de credite bancare la data de referinţă, lei;

CB0 - cantitatea de credite bancare la data de bază, lei.

Pentru o analiză mai amplă a procesului evolutiv al creditelor bancare se recomandă calcularea

ponderei creditelor bancare acordate în monedă naţională cît şi în valută străină.Aceasta se

stabileşte conform formulei:

P=CBi

TCBi

×100 % (1.2.3)

în care:

P – ponderea, %;

CBi – credite bancare de tipul i, mil.lei;

TCBi - volumul total de credite bancare de tipul i, mil.lei;

i – tipul creditelor bancare ( în MDL sau în valută străină ).

8

2. ANALIZA EVOLUŢIEI ŞI PERPECTIVELE CREDITELOR BANCAR

2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică şi factorii de influenţăa creditelor bancare

Cantitatea de credite bancare se află într-o continuă modificare deoarece persoanele fizice cît şi

cele juridice solicită în permanenţă împrumuturi pentru a-şi satisface anumite necesităţi, avînd un

scop bine determinat. Pentru a analiza evoluţia creditelor sunt utilizate datele statistice din

rapoartele Băncii Naţionale a Republicii Moldova prezentate în tabelul 2.1.1.

Tabelul 2.1.1

CREDITELE BANCARE ACORDATE ÎN REPUBLICA MOLDOVApentru perioada ianuarie – septembrie a anului 2011

Luna anului 2011

Sold la sfîrşit de perioadă Credite noi acordate

Total în MDLîn valută străină

Total

în MDL în valută străină

volumulrata

dobînzii %

volumulrata

dobînzii %

A 1=2+3 2 3 4=5+7 5 6 7 8

Ianuarie 26971,10 15385,00 11586,10 1296,60 599,50 15,24 697,10 9,31

Februarie 27346,00 15422,8 11923,2 1858,90 909,4 14,53 949,5 9,25

Martie 27481,80 15452,2 12029,6 2845,10 1419,1 14,6 1426 9,09

Aprilie 27844,60 15670,7 12173,9 2244,20 1281,7 15,05 962,5 8,67

Mai 28157,40 15873,9 12283,5 2233,50 1223,9 14,59 1009,6 8,96

Iunie 28833,40 15895,8 12937,6 2817,00 1368 14,2 1449 8,9

Iulie 28776,20 16146 12630,2 2195,60 1205,4 14,32 990,2 9,23

August 29293,30 16538 12755,3 2282,30 1352,1 14,06 930,2 8,88

Septembrie 30076,60 16936,8 13139,8 2663,50 1607,1 14,11 1056,4 8,86 Sursa: Buletin lunar 2011 al Băncii Naţionale a Moldovei [online]. [citat 14.01.2012]. Disponibil: < http://www.bnm.md/md/monthly_bulletin/2011 >.

Analizînd datele din tabelul 2.1.1 se observă că cea mai mare cantitate de credite bancare a fost

acordată în luna septembrie, în sumă totală de 30076,60 mil. lei înregistrînd o creştere de 783,3 mil.

lei faţă de finele lunii august 2011. Această evoluţie s-a datorat creşterii soldului creditelor acordate

în monedă naţională cu 398,8 mil. lei, precum şi a soldului creditelor în valută străină (exprimate în

MDL) cu 384,5 mil. lei. Pe parcursul perioadei examinate se constată o creştere generală a cantităţii

de credite acordate în fiecare lună faţă de lunile precedente cu excepţia lunii iulie 2011, cînd

volumul total de credite constituia 28776,2 mil. lei, ceea ce reprezintă o diminuare cu 57,2 mil. lei

faţă de finele lunii iunie. Schimbarea s-a datorat scăderii soldului creditelor în valută străină cu

9

307,4 mil. lei cu toate că creditele acordate în monedă naţională s-au majorat cu 250,2 mil. lei. Un

factor determinant în aceste modificări este rata dobinzii. Tot din tabelul de mai sus se poate deduce

uşor faptul că în lunile în care rata medie a dobinzii este mai ridicată, volumul de credite acordate

este mai mic. Astfel, în luna ianuarie, cînd s-a înregistrat cea mai mare rata medie a dobinzii din

intervalul examinat de 15,24% pentru creditele acordate în MDL şi 9,31% pentru creditele acordate

în valută străină, volumul total de credite a fost de doar 26971,10 mil. lei,. Iar în luna septembrie,

întrucît pentru creditele acordate în MDL a fost stabilită o rata medie a dobinzii de 14,11%, iar

pentru creditele acordate în valută străină – 8,86%, cantitatea totală de credite constituie 30076,60

mil. lei. Acestea cît şi alte calcule pentru celelalte luni sînt afişate în tabelul 1.1 din anexa 1. O

analiză din punct de vedere economic a evoluţiei creditelor bancare într-o perioadă prestabilită,

necesită obligatoriu determinarea principalilor indicatori de dinamică, care sînt expuşi în tabelul

2.1.2..

Tabelul 2.1.2

INDICATORII DE DINAMICĂ A CREDITELOR BANCAREîn primele 9 luni ale a. 2011

Luna anului 2011

Cantitatea totală de credite acordate, mil.lei

ΔCB - creşterea absolută a volumului total de credite bancare, mil.lei

ICB - creşterea relativă a volumului total de credite bancare, %

Ianuarie 26971,10    Februarie 27346,00 374,90 1,39Martie 27481,80 135,80 0,50Aprilie 27844,60 362,80 1,32Mai 28157,40 312,80 1,12Iunie 28833,40 676,00 2,40Iulie 28776,20 -57,20 -0,20August 29293,30 517,10 1,80Septembrie 30076,60 783,30 2,67

Sursa: Buletin lunar 2011 al Băncii Naţionale a Moldovei [online]. [citat 14.01.2012]. Disponibil: < http://www.bnm.md/md/monthly_bulletin/2011 >.

Creşterea absolută a volumului de credite bancare arată modificarile ce au loc în fiecare lună.Cea

mai mare creştere se înregistrează în luna septembrie – 783,30 mil. lei, iar cea mai mica în luna iulie

aceasta fiind de -57,20 mil. lei. Creşterea relativă ilustrează această dezvoltare procentual.

Luînd în consideraţie datele din tabelul 2.1.2 putem reprezenta evoluţia creditelor sub formă

grafică.

10

Ianuari

e

Febru

arie

Martie

Aprilie

MaiIunie

Iulie

August

Septem

brie25000.00

26000.00

27000.00

28000.00

29000.00

30000.00

31000.00

Evoluţia creditelor bancare

cantitatea de credite bancare

Lunile anului 2011

mil.

lei

Sursa: Buletin lunar 2011 al Băncii Naţionale a Moldovei [online]. [citat 14.01.2012]. Disponibil: < http://www.bnm.md/md/monthly_bulletin/2011 >.

Fig. 2.1.1 Diagrama evoluţiei creditelor bancareîn perioada lunilor ianuarie – septembrie 2011

Pe această diagramă se observă faptul că pe întreaga perioadă analizată, volumul total de credite

bancare acordate are o tendinţă ascendentă, în fiecare lună fluctuînd în dependenţă de interactiunea

factorilor determinanţi ai creditelor. Printre factorii cu acţiune indirectă se pot enumera: rata de

economisire şi veniturile populaţiei, încrederea populaţiei în banci, poziţia pe piaţă a principalelor

bănci, atractivitatea produselor bancare etc..

11

2.2. Tendinţe actuale şi perspectivele în perioadă scurtăa evoluţiei creditelor bancare

Sistemul bancar pe parcursul a trei trimestre a reflectat pe deplin creșterea economică care a fost

destul de robustă în această perioadă. În plus am avut parte și de o creștere puternică a creditării:

băncile și-au extins semnificativ stocul de depozite, s-a ameliorat calitatea portofoliului de credite.

Băncile au redus totodată și fondurile de pierderi pentru credite. Cam toți indicatorii arată o

îmbunătățire a sistemului bancar. Totodată, până la revenirea la situaţia de până la criză mai este

mult. Calitatea portofoliului de credite a rămas de două ori mai rea comparativ cu perioada de până

la criză iar băncile rămân încă destul de vulnerabile la șocurile externe care pot apărarea în orice

moment după înrăutățirea situației datoriilor suverane. Începând cu luna octombrie se prognozeaza

o tendință negativă, deoarece băncile vor reduce volumul creditelor noi. Se asteapta în special

scăderea împrumuturilor în valută ce se explică prin incertitudinea legată de mediul economic

extern. Calitatea portofoliului de credite va începe să se reducă, fapt ce se datorează pe de o parte

reducerii creditării, iar pe de alta parte influenței primelor efecte ale datoriilor suverane din zona

euro. Deși majoritatea indicatorilor sunt încă pe plus, creșterea se reduce.

În anul 2012 situația din sistemul bancar moldovenesc va depinde în mare parte de evoluțiile din

exterior. Scenariul pesimist presupune că, dacă situația se va înrăutăți atunci în mod inevitabil

sistemul bancar va resimți efectele în special prin reducerea consumului de pe pieţele externe care,

la rândul său, va reduce situația companiilor debitoare ce exportă în Europa. Băncile vor reduce

creditarea iar acest fapt se va răsfrânge asupra profitabilității acestora. Scenariul pesimist însă poate

avea foarte multe opțiuni în funcţie de cât de prost vor decurge lucrurile în UE. Deși există multe

analize care prezic dezastru pentru țările din UE, nu putem vorbi despre o catastrofă economică.

Scenariul optimist e că situația din sistemul bancar se va ameliora, va crește creditarea, inclusiv

profitabilitatea. Prin urmare suntem optimiști şi credem că și în Republica Moldova, atât la nivel

economic general cât și la nivelul sistemului bancar lucrurile vor fi pozitive.

12

ÎNCHEIERE

Analizînd toate datele referitoare la tema evoluţia creditelor bancare în perioada 9 luni ale a.

2011, studiind minuțios ponderea acestor credite și diferența dintre fiecare lună, observînd factorii

ce influențează evoluţia rezervelor obligatorii și deducînd tendințele actuale și perspectivele în

domeniul activității bancare, am ajuns la urmatoarele concluzii:

Volumul creditelor bancare nu este constant şi diferă de la o lună la alta, deoarece nici

necesităţile consumatorilor nu sunt constante;

Creditul bancar are o importanţă deosebită în economie deoarece, prin însaşi natura lui,

contribuie la creşterea vitezei de rotaţie a banilor, la multiplicarea monedei scripturale, la

reluarea permanenta a fondurilor;

Cea mai mare pondere a creditelor bancare acordate de băncile comerciale din Republica

Moldova din volumul total de credite, o detin creditele acordate în MDL – 56,25 %;

Creditele bancare acordate în valută străină constituie doar 111459,2 mil. lei din totalul

portofoliului de credite al băncilor;

Factorul determinant de influenţă cu dependenţă indirectă asupra evoluţiei creditelor bancare

este rata dobinzii;

S-a înregistrat o micşorare a ratei dobinzii sub influenţa unei serii de factori ca diminuarea

rezultatelor financiare ale agenţilor economici şi a veniturilor populaţiei, dar şi măsurile

macroeconomice implementate de autorităţi;

Prin intermediul unor calcule ale transformărilor cantitative în valoare atît absolută, cît şi

relativă a cantităţii masei monetare, pot fi identificaţi cu uşurinţă factorii determinanţi şi

tendinţele prioritare de modificare în condiţiile contemporane;

Pentru viitor se prevede o micşorare a cantităţii de credite bancare sub influenţa unor factori

externi, în special asupra creditelor acordate în valută străină.

În baza datelor oferite de BNM şi graficului efectuat am avut posibilitatea de a scoate în

evidență situația bancară în domeniul creditelor bancare și de a deduce toate avantajele și

dezavantajele acestora, tendințele și nenumăratele perspective ale băncilor pentru anul

curent și pentru anii următori.

13

BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative naţionale

1) Codul civil al Republicii Moldova: nr. 1107 din 06.06.2002. În: Monitorul Oficial al

Republicii Moldova [online]. 2002, nr. 82-86, art.1236 [citat 14.01.2012]. Disponibil:

< http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=325085 >

II. Lucrări ştiinţifice şi didactice

2) PETRESCU, Raul. Subiecţii de drept commercial. Bucureşti. 1993. 248p.

3) KIRIŢESCU, C.; DOBRESCU, E. Moneda. Mica enciclopedie. Bucureşti: Editura

Enciclopedica, 1998. 294p.

4) ŞAGUNĂ, Dan Drosu; FLOANDER, Ion. Drept financiar şi fiscal. Constanţa: Ed. Fundaţiei Andrei

Şagună, 2000. 376p.

5) BASNO, Cezar. Monedă.Credit.Bănci. Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogic R.A., 1994. 374p.

III. Surse statistice şi de date

6) Buletin lunar 2011 al Băncii Naţionale a Moldovei [online]. [citat 14.01.2012]. Disponibil:

< http://www.bnm.md/md/monthly_bulletin/2011 >.

14

15