Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck

download Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck

of 24

  • date post

    31-Dec-2015
  • Category

    Documents

  • view

    1.225
  • download

    42

Embed Size (px)

Transcript of Chestionarul de Tendinte Accentuate Schmiescheck

Chestionarul de tendinte accentuate SchmiescheckChestionarul isi propune evidentierea aspectelor care conduc spre diagnoza unor structuri de personalitate accentuata, fiind un instrument subsumat tipologiei personalitatii clinice sau accentuate, dezvoltata de K. Leonhard. Studiul de traducere si experimentare pentru varianta romaneasca ii apartin lui Nestor 1975. Exista 10 scale, fiecare cu un numar de 12 itemi, 8 sau 4 itemi corespunzand celor 10 tipuri de trasaturi accentuate: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenta, nestapanire, hipertimie, distimie, ciclotimie, exaltare, anxietate, emotivitate Subiectul raspunde prin da sau nu majoritatea itemilor avand cheia in nu. In ordine descendenta interpretatrea indica severitatea tendintei pentru valoarea 18, iar valoarea 12 indica, conform autorului, limita de la care putem diagnostica o tendinta spre accentuare in comportament. Instrumentul este constituit din 88 de intrebari, nefiind nici o restrictie in privinta timpului de lucru.Plecand de la tipul de personalitate, adancind tematica tipului si biotipului se vor contura nu numai raspunsuri ci si metode pentru exploatarea si extinderea sentimentelor sociale, tinand seama de limitele firesti in care persoana poate evolua, se pot aduce unele sugestii in problema orarului de lucru .

PROBLEME. n psihologia aplicat, diagnosticarea personalitii are o pondere deosebit, ncercndu-se diverse corelri ntre comportament, activitate, performan i personalitate. Neuropsihiatrul german Karl Leonhard insist asupra explorrii personalitii accentuate pentru nevoi clinice, iar colaboratorii si au elaborat diverse instrumente de lucru pentru facilitarea investigaiei. MATERIAL. n acest sens, Dr. H. Schmieschek de la clinica de boli nervoase ,,Charite,, a Universitii Humboldt din Berlin (unde profesorul K. Leonhard a funcionat ca director) a ntocmit un chestionar tradus (cu acordul autorului), experimentat i adaptat pentru ara noastr de psihologul I. Nestor.Chestionarul este alctuit din 88 de ntrebri, prezentate amestecat, formnd 10 grupe (I IX), fiecare grup urmrind exploatarea i evidenierea unor ,,trsturi accentuate. 1. Grupa I cu 12 ntrebri, se refer la demonstrativitate;2. Grupa II cu 12 ntrebri, se refer la hiperreactivitate; 3. Grupa III - cu 12 ntrebri, se refer la hiperperseveren;4. Grupa IV - cu 8 ntrebri, se refer la nestpnire/nenfrnare;5. Grupa V - cu 8 ntrebri, se refer la hipertimie;6. Grupa VI - cu 8 ntrebri, se refer la distimie;7. Grupa VII - cu 8 ntrebri, se refer la ciclotimie;8. Grupa VIII - cu 4 ntrebri, se refer la exaltare;9. Grupa IX - cu 8 ntrebri, se refer la anxietate;10. Grupa X - cu 8 ntrebri, se refer la emotivitate;

TEHNICA: Chestionarul poate fi aplicat n 4 variante metodologice:1. dac sunt posibiliti de tiprire, fiecare subiect i primete exemplarul su, urmnd s lucreze dup indicaiile psihometricianului; 2. dac nu este posibil tiprirea, subiectul primete ntrebrile, dar rspunsurile sunt consemnate pe o foaie de protocol;3. dac nici protocolul nu poate fi multiplicat, datele se nscriu simplu pe o foaie, subiectul i scrie, deci, singur protocolul;4. experimentatorul citete el nsui ntrebrile, subiectul sau subiecii (pentru varianta colectiv) consemnnd rspunsurile.Indiferent de forma de aplicare,sarcina principal a subiectului este aceeai rspunde scris sau verbal prin Da sau Nu.

INSTRUCIUNI. Fie c utilizarea chestionarului este individual, fie c ea are loc n colectiv, este necesar o ncpere adecvat fr presiuni fonice; pe u, n exterior, se aga un placaj cu Nu intrai, se examineaz. n cazul unei examinri colective, subiecii vor fi plasai distanat.

Experimentatorul atrage atenia subiectului s nu lase nici o ntrebare fr rspuns, c poate cere lmuriri suplimentare; se lucreaz pe rnd nu pe srite. Subiecii nu sunt presai de timp. Schmieschek recomand ca subiectul s fie fcut atent c la acest chestionar nu se determin aptitudini ci comportamente.

TIMP. Timpul de lucru este nelimitat, fr presiuni, fr constrngeri. n linii mari, timpul de lucru variaz ntre 30 60 min. (exclusiv pe subiect). Ca perioad a zilei, chestionarul poate fi aplicat oricnd, numai dac subiectul nu se afl ntr-o stare de oboseal, tensiune sau grab; acestea falsific rspunsurile.

CORECTARE. Pentru facilitarea realizrii acestei secvene, redm mai nti, dup H.Schmieschek, n tabelul de mai jos, cheia rspunsurilor simptomatice pentru fiecare dintre cele 10 grupe. Numerele din tabel se refer la numrul ntrebrilor din chestionar.

I. DemonstrativDA: 7, 19, 22, 29, 41, 44, 63, 66, 73, 85, 88.NU: 51. (* 2)VI. DistimicDA: 9, 21, 43, 75, 87. Nu: 31, 53, 65. (* 3)

II. HiperexactDA: 4,14, 17, 26, 39, 48, 58, 61, 70, 80, 83.NU: 36. (* 2) VII. CiclotimDA: 6, 18, 28, 40, 50, 62, 72, 84. Nu: - (* 3)

III. HiperperseverentDa: 2,15, 24, 34, 37, 56, 68, 78, Nu: 12, 46, 59. (* 2)VIII. ExaltatDA: 10, 32, 54, 76. Nu: - (* 6)

IV. NestpnitDA: 8, 20, 30, 42, 52, 64, 74, 86. NU. - (* 3)IX. AnxiosDA: 16, 27, 38, 49, 60, 71, 82. Nu: 5. - (* 3)

V. HipertimDA: 1, 11, 23, 33, 45, 55, 67, 77. Nu: - (* 3)X. EmotivDA: 3, 13, 35, 47, 57, 69, 79. Nu: 25. (* 3)

Aadar, dac la ntrebrile 5, 12, 25, 31, 36, 46, 51, 53, 59 i 65 subiectul subliniaz NU, rspunsul este simptomatic i va fi socotit drept DA.Corectarea propriu-zis a chestionarului se opereaz prin examinarea cu atenie a rspunsurilor DA n care se nglobeaz i NU urile socotite drept DA.

COTAREA. n continuare, se face un calcul simplu al frecvenei simptomelor pentru fiecare dintre cele 10 grupe, calcul care este uurat prin marcarea prealabil cu +. Semnele se adun, apoi se verific din nou corectitudinea cotrii, pentru a evita srirea peste un rspuns; fapt care ar duce la modificarea rezultatului.

INTERPRETARE FACTORII. FIREA DEMONSTRATIV capacitate normal de refulare; laud de sine; activitate practic cu scop de a se impune; autocomptimire; hotrri pripite; mare adaptabilitate la oameni; fantezie.n copilrie citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cu uurin, mincinoi, amabilitate cu cei mari, pripeal.II. FIREA HIPEREXACTIII. FIREA HIPERPERSEVERENT perseverare anormal a afectului; susceptibilitate; se simte uor jignit; nu accept critica; procentul subestimat al propriei valori; gelozie; ipohondrie; ndrtnic; dezvoltare paranoic n urma alternanei succes eec.IV. FIREA NESTPNIT reacioneaz impulsiv; conformaie atletic prefer activitatea fizic; schimbri dese de serviciu; nu le plac investigaiile medicale; nu au scrupule morale; mnnc i bea orice le place (alcoolici cronici i prostituate); la adolescen fug de acas; gndire lent, greoaie; povestesc detalii; pedani; pot trece de la indispoziie la depresie i de aici la suicid.V. FIREA HIPERTIMIC veselie continu; nevoie de aciune (de aceea sunt mprtiai); digresiuni n gndire (fug de idei); stabilesc uor relaii; nclinaie spre alcool (n combinaie cu trstura demonstrativ).VI. FIREA DISTIMIC (TEMPERAMENT DEPRESIV) serios; contiincios; meditativ; afectat de evenimentele triste ale vieii; imbold spre aciune diminuat; gndire lent.VII. FIREA CICLOTIMIC alternana strilor hiper i hipotimice (oscilaie n funcie de ambian i teme de discuie); calomniaz; falsific; neal.VIII. FIREA EXALTAT se entuziasmeaz i disper uor; dragoste pentru muzic, natur, religie, filozofie; un eec i face nefericii; grij excesiv pentru propria persoan; sentimente nobile.IX. FIREA ANXIOASA. La copii: fric de: ntuneric, furtun, cini i injecii.B. La aduli: nu se pot apra (afirma) n cadrul unei dispute; docili, uneori apare o supracompensaie; tendine la spaime; tendine la ipohondrie.

PERSONALITATI ACCENTUATE SMIESCHECK

I. FIREA DEMONSTRATIVAPersoana se caracterizeaza printr-o mare capacitate de refulare. Aceasta o ajuta sa traiasca rolurile atat de intens incat, in cazurile de accentuare a acestei trasaturi, falsifica realitatea fara sa-si dea seama. Daca in limitele normalitatii demonstrativitatea se manifesta printr-o mare capacitate empatica, prin imaginatie, adaptabilitate, mobilitate a expresiei, in cazurile morbide se manifesta ca personalitate isterica cu insusirile : minciuna, inconsecventa, delincventa, etc. capacitate normal de refulare; laud de sine; activitate practic cu scop de a se impune; autocomptimire; hotrri pripite; mare adaptabilitate la oameni; fantezie.n copilrie citesc cu plcere pentru alii, egoiti, refuleaz cu uurin, mincinoi, amabilitate cu cei mari, pripeal.

II. FIREA HIPEREXACTASe manifesta gradual, de la tendinte de hieprexactitate la psihopatia anancasta (nevroza obsesiva). Esenta lipsa capacitatii de refulare (contrariul firii demonstrative).Apare tendinta de a chibzui totul pentru a inlatura orice posibilitate de greseala, sau pentru ca nu pot inlatura din conduita ideea ca poate exista o solutie mai buna. Nu sunt in stare sa refuleze teama, se inhiba si au greutati in activitate. Chestiunile de mica importanta nu il determina insa sa ia hotarari. La anancasti nu se poate lua hotarari nici cand exista toate premisele de a le lua. (contrar firii isterice)

Mod de manifestare: Hiperexactitatea (cand doar este accentuate) prezinta avantaje: hiperconstiinciozitate, meticulozitate, spirit de ordine, trasaturi ale personanei valoroase, poate ajunge la unele exagerari care ii complica viata, are sens altruist, sens egoist (grija exagerata pentru propria-i bunastare), care in limite moderate este pozitiv, manifestandu-se prin : evitarea primejdiilor inutile, evitarea ex