Evolutia carnii si laptelui in Romania

UNIVERSITATEA BIOTERRA

BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CONTROLUL ŞI EXPERTIZA

PRODUSELOR ALIMENTARE

LUCARE DE LICENŢĂ

STUDIU PRIVIND EVOLUŢIA PIEŢEI LAPTELUI ŞI

CĂRNII ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2004-2007

Coordonator Ştiinţific

Conf. Univ. dr. Nicolae ONAC

Absolvent:

TOMA Marian

BUCUREŞTI

2008

CUPRINS

PREFAŢĂ 4

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

1.1. Consideraţii generale 6

1.2. Piaţa Laptelui 8

1.3. Piaţa cărnii în România 10

CAPITOLUL II. SECTORUL LAPTELUI DE VACA ÎN ROMÂNIA

2.1. Importanţa14

2.2. Obiective urmărite14

2.3. Politici agricole de susţinere15

2.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung 15

2.5. Situaţia actuală la nivel sectorial16

2.6. Structura dimensională a fermelor de vaci de lapte şi juninci 17

2.7. Cheltuieli de producţie lapte de vacă pentru consum 22

CAPITOLUL III. SECTORUL CREŞTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA (Carne)

3.1. Importanţă26


3.3. Politici agricole de susţinere27

3.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung27

3.5. Prezentarea sectorului28

3.6. Structura dimensională a exploataţiilor de bovine32

3.7. Cheltuieli de producţie pentru tineret bovin pentru îngrăşare33

CAPITOLUL IV. SECTORUL CREŞTERII OVINELOR SI CAPRINELOR ÎN ROMÂNIA

A. CARNE DE OAIE

4.1. Importanţă36


4.3. Program pentru susţinerea produsului - carne37


B. LAPTE DE OAIE ŞI CAPRĂ

4.5. Program pentru susţinerea produsului - lapte37



4.8. Structura dimensionala a fermelor de ovine41

4.9. Cheltuieli de producţie la specia ovină42

CAPITOLUL V. SECTORUL CREŞTERII PORCINELOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PORC

5.1. Importanţă47


5.3. Program pentru susţinerea cărnii de porc47



5.6. Structura dimensionala a fermelor de porci52

CAPITOLUL VI. SECTORUL CREŞTERII PĂSĂRILOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PASĂRE ŞI OUĂ

6.1. Importanta56


6.3. Program pentru susţinerea cărnii de pasăre 57



6.6. Structura dimensionala a fermelor de pasări

6.7. Cheltuielile de producţie la pui vii pentru carne 61

CAPITOLUL VII. SUSŢINEREA FINANCIARĂ DE LA BUGETUL DE STAT ŞI DIN FONDURI ALE UNIUNII EUROPENE A OBŢINERII PRODUSELOR DE ORIGINE

ANIMALĂ 67

7.1. Sprijin financiar (ajutor de stat)70

7.2. Plăţi naţionale complementare directe71

7.3. Alte forme de sprijin financiar din bugetul naţional72

CONCLUZII79

BIBLIOGRAFIE82

PREFAŢĂ

În alimentaţia oamenilor, produsele de origine animală asigură

energia şi substanţele de bază necesare desfăşurării proceselor

metabolice, creşterii şi dezvoltării organismelor.

Alimentaţia reprezintă izvorul şi regulatorul proceselor de

schimb dintre organism şi mediul înconjurător. Dezechilibrul dintre

aport şi necesităţile în alimentaţie, determină profunde modificări

metabolice. Insuficienţa în alimentaţie a substanşelor nutritive de

bază, proteine, glucide, lipide, vitamine şi săruri minerale, exercită

influenţe negative asupra sănătăţii şi activităţii omului, reducându-i

capacitatea de muncă, rezistenţa la acţiunea agenţilor patogeni şi a

factorilor stresanţi.

Alimentul este cel mai important factor care influenţează

organismul, iar menţinerea stării de sănătate este indisolubil legată

de sănătatea alimentelor, noţiune ce include atît calitatea biologică,

cît şi starea de solubilitate.

Pe de altă parte, consumatorii devin tot mai exigenţi faţă de

calitatea produselor alimentare. De asemenea, controlul, cercetarea,

asigurarea şi menţinerea calităţii este insistent reclamată în

societatea contemporană. La nivel naţional, regional şi internaţional,

calitatea produselor este evaluată tot mai mult în strânsă legătură cu

calitatea vieţii.

În aceste condiţii, răspunderea producătorului privind

asigurarea calităţii depăşeşte limitele propriei afaceri, pentru că se

angajează faţă de clienţi să realizeze un anumit nivel al calităţii

produsului alimentar în ansamblu.

Deşi am arătat importanţa produselor de origine animală în

alimentaţia oamenilor, în lucrarea de faţă ne-am concentrat asupra

obţinerii acestor produse în forma de materie primă, condiţie

esenţială pentru a fi disponibile consumului populaţiei în cantităţi

suficiente şi calitate corespunzătoare.

Am ales această temă datorită importanţei obţinerii produselor

de origine animală care sunt necesare atât pentru asigurarea

necesarului de consum intern al populaţiei, cât şi pentru crearea de

disponibilităţi pentru export.

În acelaşi timp studiul efectuat ne permite să avem o vedere

de ansamblu asupra evoluţiei producţiei animaliere în ultimii 4 ani,

tendinţa acestora şi se arată faptul că consumatorii autohtoni preferă

produsele obţinute din producţia internă.

În lucrarea de faţă am încercat să subliniez evoluţia producerii

laptelui şi cărnii în România, din care se observă o tendinţă de

creştere a cantităţii şi calităţii materiei prime, în detrimentul scăderii

efectivelor, în unele cazuri, importanţa acoperirii necesarului de

consum din producţia internă, evoluţia importurilor şi exporturilor şi

efortul care se face din partea statului pentru susţinerea asigurării

acestor produse.

Lucrarea prezentă este structurată

în 7 capitole, astfel:

Capitolul I, capitol de noţiuni introductive pe piaţa laptelui şi cărnii

în România,

Capitolul II, Sectorul laptelui de vacă în România;

Capitolul III, Sectorul creşterii bovinelor de carne;

Capitolul IV, Sectorul creşterii ovinelor pentru lapte şi carne;

Capitolul V, Sectorul creşterii porcinelor;

Capitolul VI, Sectorul creşterii păsărilor - carne;

Capitolul VII, Susţinerea financiară a obţinerii produselor de

origine animală.;

În acelaşi timp s-au întâmpinat o serie de dificultăţi în

instrumentarea studiului, prin accesul limitat la date, volumul mare al

indicatorilor, unele date fiind date operative interne greu accesibile.

Noutatea din această lucrare constă în accesul la cunoşterea

situaţiei reale în asigurarea produselor de origine animală, a

indicatorilor economici (efective, producţii, consumuri, costuri de

producţie, importuri, exporturi) şi sprijinul permanent acordat din

partea statului pentru stimularea producerii acetora la o calitate

competitivă cu standardele comunitare.

Capitolul I. INTRODUCERE

1.1. Consideraţii generale

Creşterea animalelor pe teritoriul României a fost şi va fi o

activitate de primă însemnătate în asigurarea bunurilor

agroalimentare necesare pentru hrana populaţiei, pentru industria

alimentară prelucrătoare, ca şi pentru participarea la schimburile

comerciale internaţionale.

Condiţiile naturale, de sol şi climă, deosebit de favorabile, o

îndelungată tradiţie, ca şi calitatea cercetării ştiinţifice şi a

învăţământului zootehnic de toate gradele, reprezintă factori

importanţi care stau la temelia dezvoltării zootehniei, creşterii

performanţei şi competitivităţii.

Evident că, de convulsiile şi neajunsurile unor evenimente

nedorite, cum au fost războaiele, crizele economice, unele calamităţi

naturale sau chiar unele erori, în anumite perioade ale strategiei în

dezvoltarea economiei, nu putea scăpa nici sectorul creşterii

animalelor.

Ca urmare, au fost perioade, mai scurte sau mai lungi de timp,

când s-au înregistrat diminuări ale efectivelor de animale şi scăderi

ale producţiilor acestora. De fiecare dată însă, au urmat perioade de

redresare, aceasta fiind o dovadă de netăgăduit că în România

activitatea de creştere a animalelor este la ea acasă.

În România s-au crescut şi se cresc aproape toate speciile de

animale de fermă, existând posibilitatea de asigurare a întregului

sortiment de produse agroalimentare de origine animală.

În acelaşi timp, întinsele suprafeţe de pajişti naturale şi

cultivate, ca şi potenţialul deosebit în ceea ce priveşte producţia de

cereale şi leguminoase furajere, pot crea importante disponibilităţi

de produse animale pentru export, obţinute în condiţii ecologice.

Transformările fundamentale care au avut loc după 1989, cu

toată scăderea drastică a efectivelor de animale şi, ca urmare, a

producţiilor obţinute, fenomene întâlnite în toate fostele ţări

socialiste, au creat premisele unor noi orientări în practicarea

zootehniei, care se vor materializa în performanţe tehnice cantitative

şi calitative, ca şi de eficienţă economică în cadrul comunităţii

europene şi mondiale.

Tehnologia creşterii animalelor şi obţinerii produselor

animaliere este domeniul ştiinţific care se ocupă cu cercetarea

particularităţilor biologice şi productive ale animalelor domestice,

păsărilor, albinelor şi peştilor cu scopul folosirii eficiente a acestora

pentru obţinerea produselor animaliere, elaborează metode de

creştere şi regimuri de întreţinere a animalelor domestice, tehnologii

performante pentru obţinerea produselor animaliere. Importanţa

problemelor ştiinţifice şi tehnologice a specialităţii nominalizate

pentru economia naţională este în majorarea producerii produselor

animaliere, îmbunătăţirea calităţii, reducerea cheltuielilor pe unitatea

de producţie obţinută.

Respectarea standardelor de calitate şi a reglementărilor

sanitare constituie o altă direcţie de maximă importanţă în procesul

de armonizare la normele comunitare. Cunoaşterea şi aplicarea

prevederilor de acest tip de către fermieri sunt vitale din cel puţin

două motive. Pe de o parte ele constituie o condiţie pentru accesul

la mecanismele comunitare de sprijin (principiul condiţionalităţii). Pe

de altă parte, nerespectarea standardelor de către producători

atrage după sine imposibilitatea comercializării produselor agricole

pe piaţa comunitară. În ultimii ani s-a înregistrat o transpunere

accelerată a aquis-ului în domeniul calitativ, sanitar şi fito-sanitar.

Totuşi acest ritm ridică o serie de probleme atât pentru fermieri cât şi

pentru procesatori.

Cea mai mare parte a măsurilor vitale pentru restructurarea

sectorului agricol se înscriu în cadrul politicii comunitare, în rândul

componentei de dezvoltare rurală. Această componentă importantă

a politicii PAC presupune şi o contribuţie naţională care să

suplimenteze bugetul comunitar. Iniţial această contribuţie naţională

era de 50% din valoarea totală a proiectului de finanţat.

1.2. Piaţa Laptelui

Laptele consumat de om ca atare sau prelucrat este produs de

mai multe specii de animale (vaca , bivoliţă, capră, oaie, cămilă),

însă bovinele participă cu peste 90% din producţia mondială de

lapte şi cca. 87 % în ţara noastră.

Laptele este primul aliment cu care omul vine în legǎturǎ din

prima zi de viaţǎ. Este un aliment indispensabil vieţii, valoros din

punct de vedere nutritiv. Din pǎcate însǎ, în România, la capitolul

consum pe cap de locuitor, indicii exprimǎ o gravǎ realitate: la noi se

consumǎ extrem de puţin - 6,9 litri /lunǎ/cap locuitor, în funcţie de

vârstǎ, în timp ce în ţǎrile din UE, consumul este de patru ori mai

mare.

Chiar dacă românii continuă să fie codaşi atât la consumul de

lapte, cât şi la aplicarea standardelor de colectare impuse de

Uniunea Europeană, producătorii nu au motive să se plângă. Piaţa

este în creştere şi se consolidează pe nişe noi apărute, cum ar fi

segmentul premium, care înseamnă lapte îmbogăţit cu vitamine şi

minerale.

Dacă până în urmă cu cinci – şase ani, laptele de consum al

orăşenilor provenea, în mare parte, de la ţăranii care-l vindeau în

pieţe, „ambalat“ în sticle de Cola, în prezent, locuitorii din mediul

urban preferă varianta procesată, adică laptele pasteurizat şi UHT

(Ultra High Temperature). Această tendinţă a apărut odată cu

diversificarea portofoliilor marilor producători şi a metodelor de

ambalare şi pasteurizare. Un rol important l-au avut şi strategiile de

marketing prin care au fost promovate noile branduri: Lapte

Proaspăt de la Danone, Fulga şi Zuzu de la Albalact, Milli de la

Friesland etc.

Potrivit companiei de cercetare de piaţă Nielsen, în prima

jumătate a anului 2007, românii au cumpărat lapte de aproximativ

939e49j 102 milioane de euro, valoare cu 14,2% mai mare decât în

perioada similară din 2006.

Consumul a rămas aproximativ constant, dar anticipăm o creştere a

pieţei, datorită ponderii tot mai mari a laptelui industrializat

cumpărat, în raport cu cel achiziţionat direct de la micii fermieri.

Ca valoare, piaţa lactatelor - inclusiv brânzeturile, untul etc. -

este estimată la circa 800 de milioane de euro. Specialiştii din piaţă

consideră că această categorie va creşte foarte mult în următorii ani,

datorită majorării puterii de cumpărare a românilor. Din punct de

vedere cantitativ, piaţa locală este de 3,2 miliarde de litri, dintre care

1,8 miliarde reprezintă vânzările neoficiale – fenomen ce poate fi

motivat, în primul rând, prin ponderea mare a populaţiei rurale -, iar

restul de 1,4 miliarde de litri, laptele industrializat (procesat).

Segmentarea pieţei laptelui procesat se face în funcţie de

compoziţia produsului - lapte integral, semidegresat, degresat - şi de

tratamentul termic aplicat, care generează condiţiile de păstrare:

lapte ultra-pasteurizat UHT, care se poate păstra la temperatura

camerei, sau lapte proaspăt, care a fost doar pasteurizat, conform

cerinţelor legale şi care necesită păstrarea la frigider. În preferinţele

românilor, primul loc îl ocupă laptele pasteurizat, cu o cotă de 78%

din volumul vândut pe piaţă, urmat de laptele UHT.

Tipul de ambalaj în care se comercializează produsul produce

la rândul său o segmentare a pieţei, de la un ambalaj tip pungă, la

preţ redus, până la ambalaje cu sisteme de închidere sofisticate, mai

performante, dar şi mai scumpe. Potrivit Nielsen, în 2007, cei mai

mulţi consumatori au preferat să cumpere laptele ambalat la cutie de

carton, de obicei UHT, doar 41,5% alegându-l pe cel comercializat

în pungă. Ponderea este în creştere faţă de anul 2004, când doar

16,7% dintre consumatori cumpărau lapte la cutie.

O schimbare interesantă în obiceiurile de consum este dată de

locul de unde românii îşi procură laptele. Astfel, în primele şase luni

ale anului 2007, circa 60% din vânzări au fost înregistrate în

hipermarketuri şi supermarketuri, iar restul, în magazine alimentare.

Spre comparaţie, menţionăm că, în 2004, doar 34% din lapte a fost

achiziţionat din comerţul modern – hipermarketuri, supermarketuri -,

majoritatea provenind din magazinele alimentare.

Pe lângă produsul clasic, companiile au lansat pe piaţa

autohtonă lapte din categoria premium: UHT, ambalat la cutie, la

preţ peste medie, îmbogăţit cu vitamine, minerale sau care se

adresează persoanelor cu intoleranţă la lactoză.

Per total, piaţa autohtonă de profil este în creştere, iar românii

se dovedesc a fi consumatori din ce în ce mai avizaţi, achiziţionând

produse în acord cu tendinţele nutriţiei moderne şi optând pentru

ambalaje funcţionale.

1.3. Piaţa cărnii în România

După 1990 producţia de carne a reflectat modificările

intervenite la nivelul efectivelor de animale, respectiv o tendinţă de

scădere la toate speciile, micii producători dimensionându-si

efectivele deţinute la nevoile de autoconsum si la cerinţele limitate

ale pieţelor locale. Astfel, în 2003 producţia totală de carne a fost de

935 mii tone fata de 1490 mii tone în 1989.

Producţia româneasca de carne este mai puţin competitivă

conform standardelor internaţionale. Sistemele de creştere şi

exploatare a animalelor pentru carne sunt în mare parte extensive,

cu mici excepţii în sectorul porcinelor şi păsărilor unde există şi un

sistem intensiv, dar cu pondere mică. Acesta conduce la realizarea

unor durate de îngrăşare mari, datorate unei rate scăzute a

conversiei furajelor deoarece nu se asigură un raport energetico-

proteic, ceea ce duce la realizarea unor sporuri medii zilnice reduse

şi greutate la sacrificare scăzută. Condiţiile de adăpostire sunt

precare şi cu impact asupra bunăstării animalelor şi performanţelor

productive. Furajarea animalelor în fermele mici, familiale se face cu

furaje de slabă calitate, neprelucrate, ceea ce conduce la consumuri

mari, ineficiente.

Producători mici şi mijlocii care au orientare comercială caută

să-şi îmbunătăţească randamentul tehnic. Producătorii au acces la

informare privind piaţa. În România există un sistem de clasificare a

carcaselor după calitate pentru a stimula producătorii prin preţ, plata

făcându-se în funcţie de greutatea carcaselor. În sectorul de

abatorizare şi procesare se practică o tehnologie performantă deja,

existând o parte care o practică pe cea învechită datorită nivelului

redus al investiţiilor, problemă care va fi rezolvată parţial prin

accesarea fondurilor structurale de dezvoltare rurală.

O mare parte din cantitatea de carne se desface pe piaţa

liberă ţărănească care poate să includă riscuri de sănătate publică

datorită calităţii igienice scăzute a producătorilor de carne. În paralel

cu aceste pieţe exista mici magazine care asigura facilităţi limitate

pentru menţinerea calităţii, în special a produselor proaspete,

precum şi supermarketuri care, în general, se bazează pe produse

importate pentru toate sortimentele de carne. Veriga detailiştilor

stabileşte calitatea şi cantitatea de carne, mai ales la porc şi

industria autohtonă nu poate sa răspundă acestor cerinţe, ceea ce

duce la creşterea importurilor şi scăderea exporturilor romaneşti de

carne. Impedimentele creşterii exporturilor romaneşti de carne sunt:

ineficienţa industriei de procesare, slaba dezvoltare a infrastructurii

de piaţă, calitatea slabă a producţiei din carne, care nu îndeplineşte

standardele europene.

Informaţiile referitoare la piaţă reprezintă un instrument

important pentru a răspunde schimbării şi pentru a identifica

eventualele oportunităţi. În plus, activităţi de susţinere a

oportunităţilor de piaţă interne şi de export, îi ajuta pe producători,

comercianţi şi procesatori să cunoască cerinţele pieţei şi preferinţele

consumatorilor. Numărul redus al abatoarelor certificate conform

standardelor UE pentru sacrificarea animalelor limitează în prezent

oportunitatea transformării vânzărilor la export în viu în vânzări de

carcase (ovine si bovine).

La nivelul fermei, oportunităţile pentru o eficienţă îmbunătăţită

şi o sporire a calităţii trebuie căutate în asigurarea unui material

genetic mai bun, îmbunătăţirea furajării şi îngrijirii animalelor, a

condiţiilor de adăpostire.

Introducerea sistemului de clasificare a carcaselor EUROP

permite o plata echitabilă bazată pe calitatea carcaselor şi a condus

la sporirea calităţii producţiei. La bovine se impune sprijinirea

crescătoriilor de animale în direcţia creşterii dimensiunii medii a

fermelor. Se impune sprijinirea crescătorilor de animale în direcţia

creşterii dimensiunii medii a fermelor. În ceea ce priveşte

procesarea este necesar să se îmbunătăţească competitivitatea

produselor prelucrate şi orientarea în acord cu cerinţele minime de

securitate alimentară impuse de Uniunea Europeană.

Pentru restructurarea şi dezvoltarea sectorului de carne se

impun direcţii de investiţii în: abatoare; echipamente de tăiere;

modernizarea şi chiar înlocuirea instalaţiilor frigorifice în vederea

alinierii depozitelor de stocare a cărnii şi produselor din carne la

normele UE; ambalaje, etichete, promovare; modernizare şi control

la recepţia animalelor, tăiere, procesare, comercializare ;

Principalele constrângeri ce limitează competitivitatea

sectorului de carne din România :

1. La nivelul producţiei :

- producţia este fragmentată în ferme de dimensiuni mici ;

- condiţii precare de adăpostire cu impact asupra bunăstării

animalelor ;

- lipsa capitalului pentru accesul la material genetic valoros ;

- furajarea de joasă calitate duce la o conversie redusă si

costuri mari ;

2. La nivelul procesării :

- capacităţile supradimensionate ;

- tehnologii învechite neperformante ;

- ponderea mare a consumului familial limitează dezvoltarea

pieţei ;

- nivelul scăzut de investiţii ;

- lipsa unui sistem de plată în funcţie de calitatea carcaselor ;

- ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare;

3. La nivelul distribuţiei şi comercializării:

- sectorul de distribuie cu ridicata fragmentat (întreprinderi mici

ceea ce duce la costuri ridicate) ;

- supermarketurile se bazează pe importuri.

În România calitatea cărnii este la nivelul standardelor UE

deşi, ţările vecine (Ungaria, Polonia) sunt competitori puternici

privind calitatea şi preţurile. Ca o concluzie despre eficienţa şi

competitivitatea din sectorul de carne romanesc, trebuie realizat

faptul ca o economie concurenţială va implica măsuri şi acţiuni care

se vor face resimţite, în primul rând, de actualii producători de

subzistenţă.

CAPITOLUL II. SECTORUL LAPTELUI DE VACA ÎN ROMÂNIA

2.1. Importanţă

Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor,

persoanelor în vârsta, precum şi a celor cu diferite afecţiuni.

Creşterea vacilor pentru lapte, ocupaţie de baza în zona rurala

şi montană, asigură venituri ritmice şi stabile crescătorilor de

animale.

Susţinerea valorificării eficiente a laptelui materie prima va

permite realizarea unor investiţii în retehnologizarea activităţii

necesare realizării unor produse lactate controlabile, cu

calitate şi termene de garanţie superioare.

Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală şi montană.

Este sursa sigura pentru schimburile comerciale.

Asigură valorificarea superioară a furajelor realizate pe

suprafeţele de bază furajeră în sistem natural (păşuni

naturale).

2.2. Obiective urmărite

Asigurarea necesarului de lapte şi produse lactate la nivelul

standardelor europene.

Realizarea unei încărcături optime de animale pe unitatea de

suprafaţa în vederea utilizării potenţialului de producţie al

bazei furajere.

Stimularea organizării de exploataţii eficiente şi competitive

prin trecerea de la producţia destinată autoconsumului la

producţia comercială.

Organizarea crescătorilor în asociaţii în vederea reprezentării

intereselor în relaţiile cu furnizorii de inputuri şi beneficiarii

produselor realizate.

Creşterea producţiei de lapte materie prima la nivelul

potenţialului naţional în vederea acoperirii cotelor de producţie

ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din momentul

integrării.

2.3. Politici agricole de susţinere

Susţinerea, stimularea şi protecţia produsului intern prin

aplicarea mecanismelor folosite în UE.

Susţinerea pentru echilibrarea balanţei între segmentul de

producţie şi procesare a producţiei.

Fără ajustarea echilibrată a raportului de preţuri între sectorul

de procesare şi producţie, se riscă diminuarea efectivelor de

animale.

Necesitatea unui suport financiar pentru a echilibra preţul de

valorificare la producătorul intern cu cel realizat în UE

2.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi

lung

Relansarea sectorului de creştere a bovinelor, în vederea

stimulării producţiei de lapte de vacă.

Susţinerea sectorului de producere a laptelui, pentru creşterea

cantitativă şi calitativă a acestuia, în vederea alinierii la

standardele Comunităţii Europene privind modul de acordare a

cotelor.

Asigurarea securităţii alimentare a populaţiei cu lapte şi

produse lactate.

Susţinerea financiară a producţiei de lapte, pentru echilibrarea

preţului de valorificare la producător, pe aceleaşi criterii cu

cele realizate in UE

Sectorul laptelui si al produselor lactate este reglementat

in UE prin sistemul cotelor de producţie a laptelui (R CEE nr.

3950/ 1992 modificat R CEE nr. 1788/2003) si cel de intervenţii

pe piaţa produselor lactate (R CEE nr.1255/ 1999 modificat R

CEE nr.1787/ 2003) transpuse prin OG nr. 48/2005 aprobat cu

modificări si completări prin Legea nr.72/2006.

2.5. Situaţia actuală la nivel sectorial

Efective, (pe categorii, la 30.11.2007): - total bovine 2.880.530

cap.

- vaci şi juninci 1.638.751

cap.

- vaci de lapte 1.518.533

cap.

Efective, (pe tipuri de exploataţii, la 30.04.2007) :

Tabel nr. 1

Total efectiv

- vaci lapte şi juninci -

(cap)

Tip

exploataţie

(nr. cap)

Efectiv /

exploataţie

Pondere

din total (%)

1.711.655 1-2

3-10

11-20

21-30

1.239.846

308.581

55.096

24.254

72,4

18,0

3,2

1,4

31-50

51-100

peste 100

22.192

22.307

39.379

1,3

1,3

2,3

Sursa INS si MADR

- Producţii - lapte - totale 49.298,9 mii hl.

- medii 3.168,0 litri / cap.

- Exploataţii agricole şi efective, (pe clase de mărime a

exploataţiei):

Tabel nr. 2

Total

exploataţi

i

Dimensiunea

Exploataţiei (nr.

cap)

Număr de

exploataţi

i

Pondere din

total

(%)

1.052.028 1-2

3-10

11-20

21-30

31-50

51-100

969.898

76.267

3.824

942

587

321

92,2

7,2

0,4

0,1

0,06

0,03

peste 100 191 0,02

Sursa INS si MADR

- Costuri de producţie pentru lapte, (pe tipuri de exploataţie):

- gospodării individuale, (1-2 cap. vaci lapte): 1,0-1,4 lei/litru

lapte;

- exploataţii mici şi mijlocii, (3-50 cap. vaci lapte): 0,8-1,2 lei/litru

lapte;

- exploataţii mari şi industriale, (peste 50 cap. vaci) 0,6-1,0 lei/litru

lapte.

2.6. Structura dimensională a fermelor de vaci de lapte şi

juninci

la data de 30 aprilie 2007

Tabel nr. 3

SPECIFICARE TOTAL SECTOARE

Nr. exploataţii Efectiv

capete

Revine pe

exploataţie

capete

TOTAL 1052028 1710432 1,63

1-2 capete 969896 1239846 1,28

3-5 capete 66653 237670 3,57

6-10 capete 9614 70911 7,38

11-15 capete 2433 30466 12,52

16-20 capete 1391 24630 17,71

21-30 capete 942 24254 25,75

31-50 capete 587 22192 37,81

51-100 capete 321 22307 69,49

Peste 100 191 38156 199,77

Sursa INS si MADR

Principalele instituţii responsabile pe sectorul de lapte:

Ministerul Agriculturii Si Dezvoltării Rurale (MAPDR)

responsabil cu realizarea politicii, strategiilor si implementării

corespunzătoare a acestora si colaborării internaţionale prin

compartimentul pentru lapte si produse lactate, respectiv prin

departamentul de cooperare internaţională.

Autoritatea Naţională Sanitara Veterinara si pentru

Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) responsabila cu asigurarea

siguranţei alimentelor, controlul si monitorizarea calităţii laptelui

materie prima, evaluarea si aprobarea unităţilor de producţie si

procesare, aprobarea si controlul laboratoarelor de atestare a

calităţii laptelui si produselor lactate.

- Agenţia de Ameliorare si Reproducţie in Zootehnie ANARZ

- Agenţia de Plăţi si Intervenţie APIA

În subordinea ANSVSA este organizat laboratorul naţional de

referinţă pentru analiza şi testarea calităţii laptelui Institutul de

Igienă şi Sănătate Publică Veterinară care verifică activitatea

laboratoarelor de rutină prin testarea inter laboratoare.

În structura APIA este organizat Departamentul de Administrare

a Cotelor de Lapte DACL, responsabil cu administrarea si controlul

cotelor de lapte în România cu structura teritorială regională şi

judeţeană.

Piaţa europeană a laptelui de vaca este reglementata de regimul

taxelor pentru cantităţile comercializate in exces fata de cantitatea

de referinţa atribuită fiecărui stat membru COTA NATIONALA DE

LAPTE si masurile de SUSTINERE FINANCIARE.

Depăşirea cotei naţionale impune plata de taxe către UE, de

către producătorii care îşi depăşesc cota individuala alocata.

Valoarea taxei începând din 2007 este de 27.83 EUR/ 100 kg

lapte

Cantitatea:

3.057 tone lapte din care

1.251 tone lapte pentru livrări la unităţile de procesare

1.806 tone lapte pentru vânzări directe către consumatori.

+1.884 tone lapte, din 2009 rezerva de restructurare

Grăsimea de referinţă: 3,85%.

SUSTINEREA FINANCIARĂ conform politicii agricole comunitare

(PAC)

Principalele scheme de susţinere financiara ale sectorului de

lapte, conform PAC sunt masurile de intervenţie si masurile

comerciale de piaţă, interna si externa:

Intervenţia pentru unt si lapte praf degresat

Stocarea privata pentru unt

Laptele in scoli

Ajutor pentru fabricarea cazeinei şi cazeinaţilor

Ajutor pentru unt folosit de organizaţiile non profit

Ajutor pentru utilizarea laptelui praf in hrana animalelor

Promovarea consumului de lapte si produse lactate

Licenţele si taxele pentru importuri

Restituţiile pentru export

FORME DE SUSTINERE FINANCIARA 2007

(Pentru sectorul de creştere a taurinelor, producţie şi

procesare a laptelui de vacă)

Pentru producători:

Plăţile Naţionale Complementare Directe

(Pe unitatea de suprafaţa cultivata, respectiv pe cap de

animal, sau in forma decuplata pe exploataţia agricola

deţinătoare de animale la o data istorica)

- pentru exploataţia de bovine

mai mari de 6 luni si

minimum 3 capete in exploataţie (la data de 31

ianuarie 2007, exploataţie cu cod in RNE, animale cu

paşaport in momentul depunerii solicitării de )

Ajutoarele de stat pentru calitatea laptelui

3.000 lei/ litru lapte - premierea laptelui care îndeplineşte

parametrii calitativi ai standardelor europene la laptele

livrat (NTG si numărul de celule somatice), pana la 31

dec. 2009.

Pentru procesatori:

Procesatorii au acces la masurile de intervenţie si de piaţa

prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1255/ 1999

modificat prin (CE) Nr. 1787/ 2003, în funcţie de încadrarea in

criteriile procedurale realizate de APIA .

Numărul total al unităţilor de procesare lapte, este de 286

unităţi, din care:

- 195 unităţi de procesare în tranziţie;

- 62 unităţi aprobate pentru piaţa internă;

- 29 unităţi autorizate pentru schimb intracomunitar

Capacitatea totală de procesare, pentru lapte şi produse

lactate, este de aproximativ 3.000 mii tone / anual.

- Nivelul sprijinului financiar, pentru laptele „ materie

primă” destinat procesării, ce corespunde normelor de

calitate şi igienă, este de 0,3 lei / kg. lapte, reprezentând

cca. 9 euro-cenţi/ kg.

- Ponderea subvenţiei în costul producţiei de lapte, diferă în

funcţie de tipul şi performanţele economice ale

exploataţiei, de la 15% până la 25%.

- gospodării ţărăneşti individuale, 1-2 cap. vaci lapte cca.

15%;

- exploataţii comerciale mici, 3-50 cap. vaci lapte cca.

20%;

- exploataţii comerciale mari, peste 50 cap. vaci lapte cca.

25%.

- Rata de acoperire a consumului, din producţia internă, (în

perioada 2004-2007):

Tabel nr. 4

Specificare

(anul)

Producţia

Internă

(mii hl.)

Import

(mii hl.)

Export

(mii

hl.)

Consum

Intern

(mii hl.)

Consum

pe cap de

locuitor

(litri)

2004 49.015,0 645,8 556,1 49.106,8 226,3

2005 50.696,0 821,4 765,0 50.752,4 233,9

2006 51.942,1 1015,2 566,5 52.390,8 241,4

2007 47238,4 4365,6 1070,2 50.532,8 233,9

Sursa INS si MADR

Grafic nr. 1

Din datele graficului nr. 1 se observă o scădere a producţiei de

lapte în anul 2007 faţă de anul 2004, de la 49015, la 47238 mii

hectolitri, ceea ce reprezintă o scădere de 3,6 %.

Context şi tendinţe la nivel european

- modul de subvenţionare a producţiei de lapte, în alte state

membre ale UE:

- Olanda: - 3,5 -3,8 euro-cenţi / litru de lapte;

- Germania - 3,0 euro-cenţi / litru de lapte;

- Ungaria - 2,5-3,0 euro-cenţi / litru de lapte;

- Polonia - susţinere indirectă prin:

- programe speciale de investiţii;

- finanţare şi rambursare pe termen lung;

- creditare, cu dobânzi de sub 3%;

- subvenţionarea dobânzilor la credite.

2.7. Cheltuieli de producţie lapte de vacă pentru consum

Tipul de exploataţie - ferme comerciale, cu peste 50 cap. vaci

de lapte;

Sistemul de creştere - stabulaţie permanentă, cu întreţinere

liberă;

Sistemul de muls - mecanic, cu platformă de muls în grup;

Producţia medie - anuală : 5000 kg. lapte / cap vacă

furajată;

- zilnică : 15,06 kg. lapte / cap

vacă furajată;

Costul mediu de producţie, cca. - 0,90 lei / kg. lapte marfă.

Tabel nr. 5

Specificare 2006(lei/100

kg.)

2007(lei/100

kg.)

Estimat 2008

(lei/100 kg.) 1. Cheltuieli directe - total - 82,08 91,21 98,50

Retribuirea muncii 4,53 5,04 5,44 Furaje + aşternut 69,33 77,01 83.20 Medicamente şi material biologic 1,44 1,60 1,72 Reparaţii curente şi capitale 1,03 1,15 1,24 Amortizare specifică 2,13 2,37 2,55 Energie, carburanţi , apă 2,80 3,12 3,36 Alte cheltuieli materiale directe 0,82 0,92 0,99

2. Cheltuieli indirecte - total - 0,21 0,24 0,26 comune 0,14 0,16 0,17 generale 0,07 0,08 0,09

3. Cheltuieli totale de producţie 82,29 91,45 98,76 4. Valoarea producţiei secundare 0,81 0,90 0,96 5. Cheltuieli cu prod. de lapte 81,48 90,55 97,80

Preţ mediu de vânzare 90,00 10,00 11,00 Profitul mediu brut 8,51 9,45 13,20 Sprijin financiar / kg. lapte - 30,00 30,00

Ponderea subvenţiei din costuri (%) - 33,10 30.60

Notă: ● Datele prezentate mai sus, sunt estimative şi reprezintă performanţele

tehnico-economice la nivelul exploataţiilor comerciale rentabile, (de capacitate

mare şi mijlocie).

DINAMICA PRODUCŢIEI MEDII DE LAPTE VACĂ ŞI BIVOLIŢĂ ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 6

Sursa INS

Grafic nr. 2

DINAMICA PRODUCŢIEI TOTALE DE LAPTE VACĂ ŞI BIVOLIŢĂ ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 7

SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007

LAPTE VACA –mii

hl.

5544

4

5533

4 58307

52649

.6

din care-sector 5512 5512 58052 52482

SPECIFICARE 2004 2005 2006 2007

LAPTE VACA- l/cap. 3493 3510 3688 3420

din care-sector privat 3488 3510 5419 3417

- sector stat 4640 3376 3683 4324

privat 4 1 ,3 .5

- sector stat 320 213 254.7 167.1

Sursa INS

CAPITOLUL III. SECTORUL CREŞTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA

(Carne)

3.1. Importanţă

Creşterea bovinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din

zona rurală şi în special din zona montană.

Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus

de energie şi natura furajelor pe care le valorifică, conferă

creşterii şi exploatării bovinelor caracterul unei activităţi durabile

şi de perspectivă.

Există posibilitatea realizării de producţii pentru acoperirea

necesarului intern şi de export de carne de bovine, care să

aducă venituri mari producătorilor.

Sursă pentru schimburile comerciale.

Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală şi montană.


Creşterea greutăţii de tăiere va determina randament ridicat de

carne în carcasă.

Integrarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine la

normele şi standardele UE.

Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine în

direcţia măririi şi îmbunătăţirii producţiei de carne.

Susţinerea financiară a organizării exploataţiilor în asociaţii, în

vederea reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de inputuri

şi beneficiari ai produselor realizate.

Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei

marfă la export.

Asigurarea condiţiilor necesare exteriorizării potenţialului de

producţie al animalului.

Stimularea creşterii efectivelor în zonele montane care prezintă

oportunităţi în creşterea taurinelor.

3.3. Politici agricole de susţinere

Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea

reprezentării intereselor în relaţiile cu furnizorii de inputuri şi

beneficiarii produselor finite.

Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în

zona rurală şi montană.

Sporirea veniturilor proprii şi trecerea de la autoconsum la

producţia comercială.

Creşterea efectivului matcă şi a natalităţii în vederea creşterii

efectivului de tineret bovin destinat îngrăşării şi sacrificării la

greutăţi optime.

Ameliorarea efectivelor de taurine pentru producţia de carne.

3.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung

Relansarea acestui sector în vederea asigurării necesarului de

carne pentru consumul populaţiei

Susţinerea şi relansarea sectorului are în vedere creşterea

cantitativă şi calitativă a producţiei de carne de bovină.

Alinierea la standardele Comunităţii Europene privind modul de

acordare a subvenţiilor şi de valorificare în funcţie de clasele de

calitate reglementate de sistemul EUROP de clasificare a

carcaselor.

Susţinerea financiară pentru echilibrarea preţului de valorificare

la producător cu cel realizat în UE.

Sectorul cărnii de vită este reglementat în UE prin

Regulamentul CEE nr. 1254/1999 privind organizarea comună a

pieţelor în sectorul cărnii de vită.

3.5. Prezentarea sectorului

Tabel nr. 8

Nr.crt.

Indicatori2004 2005 2006 2007

1. Efective- mii capete 2.907 2.928 2.938

2.762 - gosp.pop 2.816 2.827 2.823 2.654 - unit. ind. 91 101 115 108

2. Producţia de carne- mii tone 391 383 318

427,4

3. Import carne- tone 4.736 27.088 41.198

10.7424. Export carne

- tone 22.515 18.369 23.80531.360

5. Consum carne/loc.- kg/loc 8,2 9,2 9.9

8,9

6. Susţinere financiară- milioane lei RON

188,83 203,36 278,52624,21

Sursa INS si MADR

Grafic nr. 3

Grafic nr. 4

Sectorul privat deţine în prezent 99% din efectivul total de

bovine.

Efectivele de taurine sunt constituite din rase mixte pe baza

cărora se realizează atât producţia de lapte cât şi cea de carne.

În anul 2007, faţă de anul 2004 efectivul total de bovine a

scăzut cu 5 %, de la 2.907 mii capete la 2762 mii capete.

Producţia de carne de vită este realizată în proporţie de 99,6 %

de sectorul privat.

Efectivele de bovine pentru producţia de carne sunt crescute

într-un număr redus de unităţi organizate de creştere şi finisare, şi sunt

destinate, în special exportului în viu de tineret taurin la greutate de

250 kg, pe relaţia Uniunea Europeană şi la peste 400 kg în alte ţări.

Circa 19 % din producţia totală de carne de taurine se realizează

în exploataţiile de mică dimensiune, cu 1- 2 vaci, care deţin circa 76 %

din efectivul total.

Producţia este valorificată de producători prin tăierea viţeilor la o

greutate mică pentru asigurarea necesităţilor proprii de consum. Circa

48 % din carnea de vită este vândută directă de către producători pe

piaţa liberă.

Importul de carne de vită a crescut cu 126,8 %, de la 4.736

tone în anul 2004 la 10742 tone în anul 2007.

În anul 2007, faţă de anul 2004 exportul de carne de vită a

crescut cu 39,3

%, de la 22.515 tone la 31360 tone.

Consumul total de carne de vită a fost de 193082 tone, în

anul 2007, faţă de 177.524 tone în anul 2004, înregistrându-se o

creştere de 8,8 %.

Ponderea importului din consumul intern de carne de vită a

fost de 6 % în anul 2007, faţă de 3% în anul 2004.

Ponderea consumului de carne de vită, din consumul total

de carne şi produse din carne a fost de 13,8 % în anul 2007

faţă de 14,0 % în anul 2004.

În anul 2007 consumul de carne de vită pe cap de locuitor a fost

de 8,9 kg faţă de 8,2 kg în anul 2006.

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de bovine

pentru producţia de carne de vită livrată la abatoare autorizate, a fost:

în anul:

2004 9,5 milioane lei RON



2007 3,0 milioane lei RON pentru carcase

clasificate

Formele de susţinere financiară directă pentru producătorii de

carne de vită au influenţat evoluţia producţiei de carne.

Unităţile de abatorizare, precum şi cele de procesare a cărnii, a

căror număr şi capacitate a suferit în timp modificări importante, este

reprezentat astăzi de un număr de 253 unităţi, încadrate în două grupe

conform îndeplinirii cerinţelor Uniunii Europene, astfel:

Tabel nr. 9

UNITĂŢI TOTALAgreate pentru

schimb intra comunitar

Unităţi cu termen de

tranziţie până la data 31.12.2009

Abatorizare, Tranşare, Procesare 104 25 79

Sursa INS si MADR

Investiţii efectuate prin programul Fermierul, pentru vacile de

carne au fost de 1 025 649 lei, pentru înfiinţarea de ferme pentru

tineret taurin la îngrăşat.

În anul 2006 urmare a H.G. 1583/2006, privind achiziţionarea de

animale pentru reproducţie, s-au subvenţionat şi achiziţiile de juninci

de reproducţie din rase de carne. Urmare a acestei H.G. s-au

achiziţionat juninci din rase de carne în valoare de 67 800 lei.

Subvenţionarea animalelor fiind de până la 50 % din valoarea de

achiziţie.

După cum se poate observa şi din tabelul de mai jos greutatea în

carcasă la sacrificare, a crescut de la 330 kg/ carcasă în anul 2005 la

370 kg/carcasă în anul 2006.

3.6. Structura dimensională a exploataţiilor de bovine

la data de 30 aprilie 2007

Tabel nr. 10

Specificare Număr exploataţii

Efectiv capete Revine pe exploataţie

capeteVaci de lapte şi juninci 1052028 1710432 1,63

Tineret taurin la îngrăşat 322441 561261 1,74

Sursa INS si MADR

3.7. Cheltuieli de producţie pentru tineret bovin pentru îngrăşare

a) Sistem semi intensiv (adăpost + păşune)

- durata ciclului de producţie 500 zile - până la 18 luni

- cheltuieli lei/kg, carne produsă 4,20 lei

b) Sistem intensiv ( numai în adăpost)

- durata ciclului de producţie 400 zile

- cheltuieli lei/kg carne produsă 5,60 lei

DINAMICA EFECTIVULUI DE BOVINE ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 11

mii capete

SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007

BOVINE TOTAL 2907 2928 2938 2762din care-sector privat 2891 2913 2925 2753

- sector stat 16 15 13 9BOVINE MATCA 1741 1743 1732 1635

din care-sector privat 1734 1736 1726 1630 - sector stat 7 7 6 5

Sursa INS

Graficul nr. 5

DINAMICA PRODUCŢIEI DE CARNE VITĂ ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 12

mii tone

SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007

CARNE VITĂ 391 383 318 427


GREUTATEA LA TĂIERE** 346 330 275 354


Sursa INS

Grafic nr. 6

CAPITOLUL IV. SECTORUL CREŞTERII OVINELOR SI

CAPRINELOR ÎN ROMÂNIA

A. CARNE DE OAIE

4.1. Importanţă

Creşterea ovinelor este o activitate tradiţională.

Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus

de energie şi natura furajelor pe care le consumă, conferă

creşterii si exploatării ovinelor caracterul unei activităţi durabile şi

de perspectivă;

Există posibilitatea realizării de export de carne de ovine care să

aducă venituri mari producătorilor.


Stimularea organizării de exploataţii, sau asociaţii, în vederea

creşterii tineretului ovin pentru îngrăşare în vederea asigurării cu

carne a pieţii interne şi externe.

Creşterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor.

Sporirea veniturilor crescătorilor prin comercializarea producţiei

marfă.

Modificarea direcţiilor prioritare de exploatare pentru producţia

carne - lapte.

4.3. Program pentru susţinerea produsului - carne

Ameliorarea efectivelor de ovine şi caprine pentru producţiile de

carne prin folosirea însămânţărilor artificiale şi a berbecilor şi

ţapilor amelioratori pentru producţia de carne.

Îmbunătăţirea structurii dimensionale a exploataţilor cu profil de

îngrăşare a tineretului ovin.

Introducere a grilei de clasificare a carcaselor, conform

standardelor UE.


Relansarea sectorului în vederea stimulării consumului de carne

la intern şi a exportului de carne de oaie.

Alinierea la standardele Comunităţii Europene privind modul de

acordare a subvenţiilor şi clasificarea carcaselor.

Recâştigarea pieţelor externe pentru carnea de oaie, pe relaţia

ţărilor arabe şi a comunităţii Europene.

B. LAPTE DE OAIE ŞI CAPRĂ

4.5. Program pentru susţinerea produsului - lapte

Ameliorarea efectivelor de ovine şi caprine pentru producţiile de

lapte şi carne prin folosirea însămânţărilor artificiale cu berbeci şi

ţapi cu înaltă valoare de ameliorare.

Îmbunătăţirea producţiei de lapte prin sporirea cantităţii şi

prelungirea duratei de lactaţie, cât şi a procentului de grăsime şi

proteină.

Extinderea controlului oficial al producţiei de lapte pentru

depistarea plus valorilor şi formarea unor nuclee de selecţie

valoroase.


Relansarea sectorului în vederea stimulării consumului de lapte şi produse lactate de oaie şi capră.

Alinierea la standardele Comunităţii Europene privind modul de acordare a subvenţiilor.

Recâştigarea pieţelor externe pentru produsele lactate din lapte de oaie şi capră.

Sectorul cărnii de oaie şi capră este reglementat in UE prin Regulamentul CEE nr. 2529/ 2001 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul cărnii de oaie şi capră


Tabel nr. 13

Nr.crt.

Indicatori 2004 2005 2006 2007

1. Efective- mii capete

8.404 8.921 9.410 9.787

- gosp. pop 8.281 8.799 9.262 9.605

- unit. ind. 123 122 148 182

2. Producţia de carne- mii tone

166 114 101 146

3. Import carne- tone

119 244 346 751

4. Export carne- tone

24.637 20.281 18.819 20.546

5. Consum carne/loc.- kg/loc

2,3 1,4 1,8 2,1

6. Susţinere financiară- milioane lei RON

5,14 6,80 68,20 151,52

Sursa INS si MADR


ovine şi caprine

Urmare a economiei de piaţă şi ulterior a sistemului de susţinere

financiară din partea statului, in perioada 2004—2007 efectivul de

ovine şi caprine în România a înregistrat o evoluţie pozitivă.

În anul 2007, faţă de anul 2004 efectivul total de ovine şi

caprine a crescut cu 16,5 %, de la 8404 mii capete la 9787 mii

capete.

Producţia de carne de oaie se menţine în limite constante,

populaţia României fiind consumatoare ocazională de astfel de produs.

Importul de carne de oaie a crescut cu 531 % , de la 119 tone

în anul 2004 la 751 tone în anul 2007 fiind folosită în compoziţia

diferitelor preparate din carne.

În anul 2007, faţă de anul 2004 exportul de carne de oaie a

scăzut cu 16,6 %, de la 24637 tone la 20546 tone în 2007.

Consumul total de carne de oaie a fost de 46040 tone, în anul

2007, faţă de 50002 tone în anul 2004, înregistrându-se o scădere de

8 %.

Ponderea consumului de carne de oaie, din consumul total

de carne şi produse din carne a fost de 3,3 % în anul 2007 faţă de

3,9% în anul 2004.

Consumul de carne de oaie/locuitor, în anul 2007, a fost de

2,1 kg, faţă de 2,3 kg în anul 2004,înregistrându-se o scădere de 8,7

%.

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de ovine şi

caprine pentru producţia de carne livrată la abatoare autorizate şi

pentru reproducţie a fost :

în anul:





În anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru :

Conducerea registrelor genealogice 20 mii lei

Efectuarea controlului oficial al producţiei 60 mii lei

Testarea masculilor reproducători 2 mii lei

Plaţi naţionale directe complementare 35 lei/cap

Tabel nr. 14

4.8. Structura dimensionala a fermelor de ovine la 30 aprilie 2007

TOTAL SECTOARE

SPECIFICARE

Nr.de

expl. % Efectiv % Rev.pe expl.

din total capete

din

total capete

TOTAL 533094 100,00 6374658 100,00 11,96

SUB 10 CAPETE 425838 79,88 1837841 28,83 4,32

11 - 20 CAPETE 59969 11.25 847371 13,29 14,13

21 - 50 CAPETE 23283 4,37 671351 10,53 28,83

51 - 100 CAPETE 12828 2,41 831075 13,04 64,79

101 - 200 CAPETE 7274 1,36 796542 12,50 109,51

201 - 500 CAPETE 3150 0,59 893137 14,01 283,54

PESTE 500 CAPETE 752 0,14 497341 7,80 661,14

Structura dimensionala a fermelor de capre la 30 aprilie 2007

TOTAL SECTOARE

SPECIFICARE

Nr.de

expl. % Efectiv % Rev.pe expl.

din total capete din total capete

TOTAL 145715 100,00 630399 100,00 4,33

SUB 10 CAPETE 135673 93,11 331236 52,55 2,44

11 - 50 CAPETE 8268 5,67 166772 26,45 20,17

PESTE 50 CAPETE 1774 1,22 132391 21,00 73,63

4.9. Cheltuieli de producţie la specia ovină

1. Cheltuieli cu furajarea

a) stabulaţie :

- 180 zile x 2 kg fân/cap x 0,4 lei = 144 lei/cap

- 180 zile x 1,5 kg suculente/ cap x 0,1 lei =27 lei/cap

- 180 zile x 0,4 kg cereale boabe măcinate/ cap x 1,0 =72 lei/cap

Total=243 lei/cap

b) întreţinere păşune :îngrăşăminte,curăţire,distrugere muşuroaie

3 lei/cap

c) 30 zile x 0,3 kg concentrate/cap x 1,0 lei=9,0 lei/cap

TOTAL cheltuieli furajare =255 lei

2. Cheltuieli cu forţa de muncă

- norma de îngrijire =150 oi/ îngrijitor

- 12 luni x 600 lei /lună/ îngrijitor =7200 lei/an

- cheltuieli cu îngrijirea /cap =7200 : 150 = 48 lei/cap/an

3. Cheltuieli cu medicamente

a ) acţiuni sanitar –veterinare obligatorii :

- vaccin agalactic : 2 doze / cap = 0,6 lei/cap

- vaccin anticărbunos : 2 doze / cap =0,8 lei / cap

- vaccin manivac ( mamita gangrenoasă ): 2 doze / cap =0,5 lei

/cap

- tratamente antiparazitare (injectabil): 2 tratamente/an /cap=2,0

lei /cap

- tratamente antiparazitare ( îmbăiere) : 1 îmbăiere/an/cap = 1,0

lei/cap

- tratament contra fasciolozei: 2 tratamente/an/cap=1,0lei/cap

- tratament contra dictiocaulozei si strongilozelor digestive =0.6

lei/cap

b) acţiuni sanitar-veterinare facultative ( necesitate) :

- distocii la fătare: 10% din efectiv (medicamente) =1,0 lei/cap

- afecţiuni mamare : 0,5 lei/ cap

- antibiotice : 0,5 lei/cap

- pododermatite : 0,5 lei/cap

TOTAL cheltuieli medicamente =9,0 lei/cap/an

4.CHELTUIELI CU ENERGIA

- iluminat + adăpat / an =2,5 lei/cap

TOTAL CHELTUIELI DE ÎNTREŢINERE = 314,5 LEI/ CAP/AN

DINAMICA EFECTIVELOR DE OVINE ŞI CAPRINE IN ROMANIA

Tabel nr. 15

SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007

I.EFECTIVE

OVINE - mii cap. 8404 8921 9410 9787


- sector stat 18 16 16 14

Sursa INS

Grafic nr. 7

DINAMICA PRODUCŢIILOR DE CARNE ŞI LAPTE LA OVINE

ŞI CAPRINE IN ROMANIA

Tabel nr. 16

SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007

CARNE OVINE - mii tone 166 114 101 146



LAPTE OAIE - mii hl. 4375 5280 6300 4692



Sursa INS

Grafic nr. 8

Grafic nr. 9

CAPITOLUL V. SECTORUL CREŞTERII PORCINELOR ÎN

ROMÂNIA

CARNE PORC

5.1. Importanţă

Creşterea porcinelor este o activitate tradiţională.

Produs de mare importanţă pentru consumul întregii populaţii.

Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este în corelaţie

directă cu producţia de carne şi puterea de cumpărare a

consumatorului.


Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală.


Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de porcine în

direcţia îmbunătăţii calitative a carcasei de porc.

Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea

reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de inputuri şi

beneficiarii produselor finite.

Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă

la export.

5.3. Program pentru susţinerea cărnii de porc

Ameliorarea efectivelor de porcine pentru îmbunătăţii calitative a

carcasei de porc.

Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în

zona rurală.

Îmbunătăţirii structurii dimensionale a exploataţilor zootehnice.

Sporirea veniturilor proprii ale crescătorilor de porcine.

Trecerea de la producţia destinată autoconsumului la producţia

comercială.


Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a

subvenţiilor în vederea echilibrării preţului de valorificare la

producător cu cheltuielile efectuate pe produs.

Sectorul cărnii de porc este reglementat in UE prin

Regulamentul CEE nr. 2759/1975 privind organizarea comună a

pieţei în sectorul cărnii de porc


Condiţiile naturale, economico - sociale şi nu în ultimul rând

tradiţia, sunt favorabile pentru dezvoltarea sectorului de creştere a

porcinelor pe filiera creştere, abatorizare şi procesare a cărnii, care să

asigure la niveluri optime, atât nevoile de consum ale populaţiei cât şi

crearea unor disponibilităţi pentru schimburile comerciale

internaţionale.

Tabel nr. 17

Nr.

crt.

Indicatori 2004 2005 2006 2007

1 Efective

- mii capete

4.899 4.853 5.175 4.789

- gosp.pop 3.870 3.753 3.789 3.441

- unit. ind. 1.029 1.100 1.386 1.348

2 Producţia de

carne

- mii tone

626 605 618 669

3 Import carne

- tone

143.981 197.831 207.554 202.054

4 Export carne 300 335 475 138

- tone

5 Consum

carne/loc.

-kg/loc

28,3 30,0 31,6 32,6

6 Susţinere

financiară

- milioane lei

RON

148,40 163,28 148,21 191,94

Sursa INS si MADR

În sectorul de creşterea porcilor sunt:

72 societăţi comerciale producătoare de carne de porc;

184 abatoare.

* * *


porci.

Urmare a economiei de piaţă şi ulterior a sistemului de susţinere

financiară din partea statului, în perioada 2004 - 2007 efectivul de porci

în România s-a menţinut constant.

În anul 2007, faţă de anul 2004 efectivul total de porci a

scăzut cu 2,2 %, de la 4.899 mii capete la 4 .789 mii capete.

În anul 2007 producţia naţională de carne de porc realizată a fost

de 669 mii tone în viu, faţă de 626 mii tone în viu realizată în anul

2004, înregistrându-se o creştere de 6,9 %.

Numărul exploataţiilor de reproducţie, nivelul de populare al

acestora, precum şi a celor de creştere şi îngrăşare a porcilor pentru

producţia de carne, a determinat reducerea producţiei totale de carne

de porc cu cca. 41% faţă de anul 1989.

Forma de valorificare a producţiei de carne de porc evidenţiază

un sistem de creştere adresat în procent de 22 % pentru asigurarea

nevoilor de autoconsum ale producătorului şi 78% comercializării

directe tradiţionale.

Importul de carne de porc a crescut cu 40,3 % de la 143.981

tone în anul 2004 la 202054 tone în anul 2007.

Rasele autohtone crescute în exploataţiile individuale, precum, în

mare măsură şi cele din complexele industriale, au un procent mai

redus de carne în carcasă şi o cantitatea mai mare de grăsime,

comparativ cu materialul biologic extern, ceea ce a determinat

creşterea importului de carne de porc.

În anul 2007 faţă de anul 2004 exportul de carne de porc a

scăzut cu 54 %, de la 300 tone la 138 tone.

Consumul total de carne de porc a fost de 703.366 tone în

anul 2007 faţă de 613.556 tone în anul 2004, realizându-se o

creştere de 14,6 %.

Ponderea importului din consumul intern de carne de porc

a fost de 29 % în anul 2007, faţă de 23% în anul 2004.

Ponderea consumului de carne de porc, din consumul total

de carne şi produse din carne a fost de 50,4 % în anul 2007

faţă de 48,5% în anul 2004.

Consumul de carne de porc/locuitor, în anul 2007 a fost de

32,6 kg, faţă de 28,3 kg în anul 2004, realizându-se o creştere

de 15,2 %.

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de porci

pentru producţia de carne de porc livrată la abatoare

autorizate, a fost:

în anul:

2004 148,40 milioane lei RON (creştere de 316 % faţă

de2003)

2005 163,28 milioane lei RON (creştere de 10 % faţă de 2004)

2006 148,21 milioane lei RON (scădere de 9 % faţă de 2005)

2007 186,18 milioane lei RON (creştere de 25,6 % faţă de

2006)

În anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru:

Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de porc prin susţinerea

financiară a implementării sistemului de clasificare a carcaselor. Astfel

s-au acordat 199.800 mii lei pentru:

- carcase porcine clasa E - 120 lei/carcasă;

- carcase porcine clasa U - 100 lei/carcasă.

Îmbunătăţirea calităţii şi a parametrilor de producţie prin

susţinerea scrofiţelor din ferme comerciale care provin din ferme de

reproducţie în rasă pură sau hibridare, la prima fătare; s-a acordat

7.055 mii lei (150 lei/cap).

Tabel nr. 18

4.6. Structura dimensionala a fermelor de porci la îngrăşat la 30

aprilie 2007

TOTAL SECTOARE

SPECIFICARE Nr.de expl. % Efectiv % Rev.pe expl.


TOTAL 1294469 100.00 3804332 100.00 2.94

SUB 3 CAPETE 1192335 92.11 1924150 50.58 1.61

4 - 10 CAPETE 86003 6.64 492468 12.94 5.73

11 - 25 CAPETE 11562 0.89 191534 5.03 16.57

26 - 50 CAPETE 2652 0.20 96631 2.54 36.44

51 - 75 CAPETE 934 0.07 59478 1.56 63.68

76 - 100 CAPETE 597 0.05 53165 1.40 89.05

101 - 500 CAPETE 293 0.02 67706 1.78 231.08

PESTE 500

CAPETE 93 0.01 919200 24.16 9883.87

Structura dimensională a fermelor de scroafe si scrofiţe de prăsila

la 30 aprilie 2007

TOTAL SECTOARE

SPECIFICARE Nr.de expl. % Efectiv % Rev.pe expl.


TOTAL 243371 100.00 527982 100.00 2.17

1 CAP 206622 84.90 206622 39.13 1.00

2 - 3 CAPETE 31386 12.90 72965 13.82 2.32

4 - 10 CAPETE 4406 1.81 26178 4.96 5.94

11 - 15 CAPETE 498 0.20 6532 1.24 13.12

16 - 25 CAPETE 193 0.08 3943 0.75 20.43

26 - 50 CAPETE 151 0.06 5276 1.00 34.94

51 - 75 CAPETE 31 0.01 1996 0.38 64.39

76 - 100 CAPETE 14 0.01 1130 0.21 80.71

PESTE 100

CAPETE 70 0.03 203340 38.51 2904.86

DINAMICA EFECTIVELOR DE PORCINE ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 19

SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007

EFECTIVE PORCINE - mii capete 4899 4853 5175 4789



Sursa: INS

Grafic nr. 10

DINAMICA PRODUCŢIEI DE CARNE PORC ÎN ROMÂNIA

Tabel nr. 20

SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007

CARNE PORC - mii tone 626 605 618 669



Sursa: INS

Grafic nr. 11

CAPITOLUL VI SECTORUL CREŞTERII PĂSĂRILOR ÎN ROMÂNIA

CARNE PASĂRE

61. Importanţa

Creşterea păsărilor în sistem intensiv industrial este o activitate

care asigură necesarul de carne si ouă pentru populaţia urbană.

Produs de mare importantă accesibil pentru întreaga populaţie.

Nivelul consumului de carne de pasăre/locuitor este în corelaţie

directă cu producţia de carne şi puterea de cumpărare a

consumatorului.

Este principalul utilizator al resurselor furajere de concentrate

cultivate pentru conversia în proteină animală.



Asigurarea necesarului de consum din producţia internă.

Corelarea efectivelor şi a producţiilor cu potenţialul productiv şi

cerinţele la un nivel european.

Eficientizarea activităţii de creştere cu performante de producţie

similare celor comunitare prin compensarea diferenţei între preţul

de producţie şi cel de valorificare.

Susţinerea activităţii de ameliorare a efectivelor de păsări şi

crearea de noi hibrizi cu performanţe de producţie superioare.

6.3. Program pentru susţinerea cărnii de pasăre

Ameliorarea efectivelor de păsări pentru îmbunătăţirea calitativă

a carcasei de pasăre.

Stimularea organizării de exploataţii competitive si eficiente.

Sporirea veniturilor fermierilor care dezvoltă activităţi în

avicultură.

Creşterea greutăţii medii de sacrificare.


Menţinerea ritmului de dezvoltare a sectorului avicol.

Asigurarea populaţiei cu cantităţi suficiente de carne de pasăre

de calitate şi la un preţ accesibil.

Susţinerea financiară a producţiei de carne de pasăre în condiţii

de eficientă economică.

Susţinerea financiară are în vedere crearea unui sector

competitiv în condiţiile alinierii la standardele Uniunii Europene.

Sectorul cărnii de pasăre este reglementat in UE prin

Regulamentul CEE nr. 2777/ 1975 privind organizarea comună a

pieţelor în sectorul cărnii de pasăre,


Tabel nr. 21

Nr.

crt.Indicatori 2004 2005 2006 2007

1 Efective

– mii capete79.360 79.018 78.243 73.377

- gosp. pop 60.406 57.500 57.234 52.136

- unit. ind. 18.954 21.518 21.009 21.241

2Producţia de carne

– mii tone372 401 361 406,4

3Producţia ouă

– milioane buc.7.381 7.310 7429 6.408,6

4Import carne

– tone 130.454 161.453 160.163 128.337

5Export carne

– tone 3.808 2.602 57 1.785

6Consum carne/loc.

– kg/loc19,6 21,2 20,7 20,9

7Consum ouă/loc.

– buc/loc.332,0 327,0 311 287

8Susţinere financiară

– milioane lei RON122,09 166,22 238,79 209,72

Sursa INS si MADR

Grafic nr. 12

În sectorul de creştere a păsărilor sunt:

78 societăţi comerciale producătoare de carne de pasăre;

82 societăţi comerciale producătoare de ouă de consum;

56 abatoare, din care:

30 unităţi agreate la export

26 unităţi în tranziţie

* * *

sectorul privat deţine în prezent 99% din efectivul de păsări;

În anul 2007 efectivul total de păsări a scăzut cu 7,5 % faţă de

anul 2004, de la 79.360 mii la 73.373 mii capete;

În anul 2007 s-a realizat o producţie totală de carne de

pasăre de 406 mii tone, cu 9,1 % mai mult decât în anul 2004,

când s-au realizat 372 mii tone;

În anul 2007 producţia de ouă realizată a fost de 64087,6

milioane bucăţi, cu 13,2 % mai puţin decât în anul 2004, când s-

au realizat 7.381,0 milioane bucăţi;

în anul 2007 greutatea de sacrificare la pasăre a fost de

2,073 kg/cap faţă de 2,148 kg/cap în anul 2004;

importul de carne de pasăre a scăzut cu 1,6 %, de la 130.454

tone în anul 2004 la 128.337 tone în anul 2007.

în anul 2007 exportul de carne de pasăre a fost de numai 1785

tone faţă de 3.808 tone în anul 2004.

consumul total de carne de pasăre în anul 2007 a fost de

451.672 tone faţă de 424.406 tone în anul 2004, înregistrându-se

o creştere de 6,4 %;

în anul 2007, ponderea consumului de carne de pasăre din

consumul total de carne şi produse din carne (toate speciile) a

fost de 32,4 %, faţă de 33,5 % în anul 2004;

în anul 2007 consumul de carne de pasăre/locuitor, a fost de

20,9 kg, cu 6,6 % mai mult decât în anul 2004, când a fost de

19,6 kg;

ponderea importului din consumul intern de carne de pasăre

a fost de 28 % în anul 2007, faţă de 31% în anul 2004.

Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de păsări

pentru producţia de carne de pasăre – pui broiler livrată la

unităţi de abatorizare autorizate a crescut, astfel:

- 2004 122,09 milioane lei RON (creştere 75,0% faţă de

2003)

- 2005 166,22 milioane lei RON (creştere 36,0% faţă de

2004)

- 2006 238,79 milioane lei RON (creştere 43,7 % faţă de

2005)

- 2007 209,72 milioane lei RON (scădere cu 12,2 % faţă de

2006)

În anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru :

- îmbunătăţirea calităţii şi a parametrilor de producţie în

creşterea efectivelor de păsări prin susţinerea producţiei de

carne de pasăre - pui broiler şi a producţiei de ouă consum:

Pentru carnea de pasăre s-a alocat o sumă totală de

225.000 mii lei, respectiv de 1,6 lei/cap pui broiler în viu.

6.6. Structura dimensionala a fermelor de pasări la 30 aprilie

2007

Tabel nr. 22

TOTAL SECTOARE

SPECIFICARE

Nr.de

expl. % Efectiv %

Rev.pe

expl.

din

total capete

din

total capete

TOTAL 2911987 100.00

9077049

3 100.00 31.17

SUB 25 CAPETE 2231058 76.62

3282559

6 36.16 14.71

25 - 50 CAPETE 438089 15.04

1571758

0 17.32 35.88

51 - 75 CAPETE 145618 5.00 8909433 9.82 61.18

76 - 100 CAPETE 78962 2.71 6471998 7.13 81.96

101 - 500 CAPETE 17638 0.61 2940855 3.24 166.73

501 - 1000 CAPETE 370 0.01 266593 0.29 720.52

PESTE 1000

CAPETE 252 0.01

2363843

8 26.04 93803.33

6.7. Cheltuielile de producţie la pui vii pentru carne în anii 2005-

2007 şi estimativ 2008

Tabel nr. 23

Specificare 2005Ian.-Iun.

2007

Iul.-Sept.

2007

Estimat

2008

Performanţe tehnice realizate:

Spor mediu zilnic (g) 50,05 51,62 51,0 52,0

Consum specific furaje (kg/kg spor) 1,88 1,85 1,87 1,84

Pierderi mortalitate (%) 5,45 4,57 5,11 4,80

Greutatea medie la livrare (g) 2040 2120 2120 2100

Cheltuieli medii de producţie:

A. Cheltuieli directe 2,80 2,94 3,50 3,55

1. Cheltuieli materiale 2,68 2,83 3,39 3,44

1.1. material biologic 0,38 0,42 0,43 0,43

1.2. furaje 1,58 1,65 2,16 2,19

1.3. medicamente 0,11 0,13 0,13 0,13

1.4. energie şi combustibil 0,28 0,32 0,34 0,35

1.5. amortisment 0,09 0,09 0,09 0,09

1.6. alte cheltuieli materiale 0,12 0,11 0,12 0,12

1.7. aprovizionare şi transp. tehnologic 0,12 0,11 0,12 0,13

2. Cheltuieli cu forţa de muncă 0,12 0,11 0,11 0,11

B. Cheltuieli indirecte 0,22 0,18 0,18 0,18

C. Cheltuieli totale de producţie 3,02 3,12 3,68 3,73

Subvenţie - pe cap x 1,6 1,6 2,1

- pe kg 0,8 0,754 0,754 1,00

% subvenţie din total costuri 26,5 24,1 20,4 26,8

Sursa UCPR

Cheltuielile de producţie la ouă consum în anii 2005-2007

şi estimativ 2008

Tabel nr. 24

Specificare 2005

Ian.-Iun.

2007

Iul.-Sept.

2007

Estimat

2008

Performanţe tehnice realizate:

Nivel de ouat (%) 74,5 74,1 74,0 75,0

Consum specific furaje (g/ou) 163 159 159 158

Pierderi prin mortalitate (%) 7,2 5,5 1,7 7,0

Cheltuieli medii de producţie pentru 1000

ouă:

A. Cheltuieli directe 179,5 185,5 217,5 219,5

1. Cheltuieli materiale 171,6 177,9 210,0 212,0

1.1. material biologic 20,5 22,0 23,0 23,5

1.2. furaje 110,5 113,9 142,0 143,0

1.3. medicamente 6,1 6,0 6,0 6,0

1.4. energie şi combustibil 9,2 10,0 11,0 11,5

1.5. amortisment 9,0 9,0 9,0 9,0

1.6. alte cheltuieli materiale 10,7 11,0 12,0 12,0

1.7. aprovizionare şi transp. tehnologic 5,6 6,0 7,0 7,0

2. Cheltuieli cu forţa de muncă 7,9 7,6 7,5 7,5

B. Cheltuieli indirecte 13,5 12,5 12,5 12,5

C. Cheltuieli totale de producţie 193 198 230 232

Subvenţie pe 1000 ouă x x x 50

% subvenţie din total costuri x x x 21,55

Sursa UCPR

DINAMICA PRODUCŢIEI DE CARNE PASĂRE ÎN ROMÂNIA

ÎN PERIOADA 2004-2007

Tabel nr. 25

SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007

CARNE PASARE- mii tone 372 401 361 406,4

din care-sector privat 370 400 357 401,5

- sector stat 2 1 4 4,9

Sursa: INS

Grafic nr. 13

DINAMICA PRODUCŢIEI DE OUĂ ÎN ROMÂNIA

ÎN PERIOADA 2004-2007

Tabel nr. 26

SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007

O U A - mil. buc. 7381 7310 7429 6408,6

din care-sector privat 7354 7241 7379 6365,4

- sector stat 27 69 50 43,2

Sursa: INS

Grafic nr. 14

DINAMICA PRODUCŢIILOR ANIMALIERE, IMPORT, EXPORT ŞI

CONSUM PE LOCUITOR IN ROMANIA

Tabel nr. 27

SPECIFICARE UM Anii:

2004 2005 2006 2007

I. PRODUCŢIA TOTALĂ DE CARNE tone 1037100 1020235 956810

d.c. - CARNE VITĂ tone 195300 191400 159050 213700

- import tone 4736 27088 42909 10742

- export tone 22512 18369 23805 31360

- consum kg/loc. kg/loc 8,2 9,2 8,2 8,9

- CARNE PORC tone 469500 453900 463350 501450

- import tone 143981 197831 207554 202054

- export tone 300 386 475 138

- consum kg/loc. kg/loc 21,3 30,0 30,9 32,6

-CARNE OAIE/CAPRĂ tone 74700 51255 45450 65835

- import tone 119 244 346 751

- export tone 24637 20281 18819 20546

- consum kg/loc. kg/loc. 2,3 1,4 1,2 2,1

- CARNE PASĂRE tone 297600 323680 288960 325120

- import tone 130454 161453 160163 128337

- export tone 3808 2602 57 1785

- consum kg/loc. kg/loc. 19,6 22,3 20,7 20,9

II. PRODUCŢIA TOTALĂ LAPTE SI

PRODUSE LACTATE (echivalent

lapte)

mii hl. 49017 50696 51942 47238

- import mii hl. 646 821 1015 4365

- export mii hl. 556 765 567 1070

- consum litri/loc. litri/loc. 226,3 233,9 241,4 233,9

III. PRODUCŢIA TOTALĂ OUĂ

CONSUMmil. buc 7135,0 7092,1 7068,1 6087

- import mil. buc 91,0 102,6 125,0 146,3

- export mil. buc 23,0 1,6 2,6 30,7

- consum buc./loc. buc./loc. 332,0 332,0 331,4 332

Sursa INS şi MADR

CAPITOLUL VII. SUSŢINEREA FINANCIARĂ DE LA BUGETUL DE

STAT ŞI DIN FONDURI UE A OBŢINERII PRODUSELOR DE

ORIGINE ANIMALĂ

Tabel nr. 28

Direcţiile de activitate Obiective generale ale programele

bugetare aferente direcţiei de activitate

Direcţia Politici de Piaţă in Sectorul

Zootehnic

- creşterea efectivelor totale de animale şi a

efectivelor matcă la toate speciile,

- îmbunătăţirea calităţii materialului genetic

a efectivelor de animale,

- dezvoltarea unor direcţii de creştere a

animalelor înspre producţiile cu impact

pentru consumul intern şi extern,

- îmbunătăţirea calităţii produselor

animaliere.

Program:

Susţinerea ameliorării populaţiilor de animale

Programul este destinat îmbunătăţirii structurii genetice a

populaţiilor de animale din speciile bovine, ovine, porcine şi păsări, în

vederea consolidării unor exploataţii durabile şi viabile, pentru

asigurarea necesarului de produse alimentare destinate consumului

populaţiei.

Programul este structurat pe susţinerea următoarelor măsuri:

o Conducerea registrelor genealogice pentru bovine/ ovine

o Efectuarea controlului oficial al producţiei de lapte, la ovine

şi caprine

o controlul oficial al producţiei de lână la ovine

o controlul oficial al producţiei de pielicele la ovine

o controlul oficial al producţiei de carne de ovine/caprine

o achiziţia de containere pentru conservarea materialului

seminal congelat cu capacitate de peste 20 litri şi cu

autonomie dinamică de peste 90 zile

o susţinerea cheltuielilor de testare a masculilor de

reproducţie pentru tăuraşi şi berbeci

o susţinerea cheltuielilor pentru efectuarea testului naţional

de disecţie pentru autorizarea echipamentelor de

clasificare a carcaselor de porcine conform Sistemului de

clasificare EUROP şi pentru stabilirea formulei matematice

de calcul al procentului de ţesut muscular în carcasă,

pentru porcinele din România

Obiective:

- îmbunătăţirea performanţelor de producţie,

- creşterea numărului de reproducători testaţi după

performanţe proprii ca bază pentru realizarea obiectivelor

programelor de ameliorare în scopul îmbunătăţirii

performanţelor de producţie

Program:

Susţinerea îmbunătăţirii calităţii produselor de origine

animală

Programul este structurat pentru susţinerea următoarelor măsuri:

o Îmbunătăţirea calităţii producţiilor de carne prin susţinerea

financiară a implementării sistemului de clasificare a

carcaselor de porc şi bovină

o Îmbunătăţirea calităţii şi a parametrilor de producţie în

creşterea efectivelor prin susţinerea producţiilor de carne

prin susţinerea achiziţiei de scrofiţe din ferme comerciale

care provin din ferme de reproducţie în rasă pură sau

hibridare, la prima fătare şi susţinerea cărnii de pasăre –

pui broiler

o Îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere prin susţinerea

familiilor de albine

o Îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă destinat

procesării pentru atingerea standardelor de calitate din

Uniunea Europeană, respectiv susţinerea laptelui

livrat cu număr total de germeni (NTG) mai mic sau

egal cu 100.000/ml şi un număr de celule somatice mai

mic sau egal cu 400.000/ml

Obiective:

- implementarea sistemului de clasificare a carcaselor de

porcine/bovine şi îmbunătăţirea procentului de carne

macră din carcasă

- stimularea îmbunătăţirii parametrilor de calitate şi igienei

laptelui destinat procesării;

- îmbunătăţirea calităţii cărnii de pasăre şi dezvoltarea

sectorului avicol

7.1. Sprijin financiar (ajutor de stat)

Pentru aceste programe, sprijinul financiar pentru perioada 2007-

2010 a fost aprobat conform prevederilor următoarelor acte normative:

Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 123/2006, prin

care au fost aprobate formele de sprijin alocate în zootehnie;

Ordinul ministrului nr. 850/2006, prin care s-au aprobat

normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar

pentru activităţile din zootehnic, precum şi condiţiile de eligibilitate;

Hotărârea Guvernului nr. 141/2007, prin care au fost

aprobate activităţile pentru care se acordă sprijin financiar

producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2007, a

cuantumului acestuia, precum şi a sumei totale alocate fiecărei

activităţi;

Hotărârea Guvernului nr. 3/2008, prin care au fost

aprobate activităţile pentru care se acordă sprijin financiar

producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2008, a

cuantumului acestuia, precum şi a sumei totale alocate fiecărei

activităţi;

Proiect de HG privind aprobarea Programului Naţional

Apicol pentru perioada 2008-2010, precum şi a normelor de aplicare

a acestuia. A fost aprobat prin Decizie de către Comisia Europeană şi

este la ministerele avizatoare.

Pentru anul 2008 sprijinul financiar (ajutor de stat), pentru aceste

programe, a fost în valoare de 600000 mii lei, din care:

Susţinerea ameliorării populaţiilor de animale – 5000 mii lei

Susţinerea îmbunătăţirii calităţii produselor de origine animală –

595000 mii lei

7.2. Plăţi naţionale complementare directe

Pentru stimularea efectivelor de bovine în exploataţii şi a

producţiei de carne şi de produse tradiţionale prin creşterea efectivului

de ovine şi caprine, pentru perioada 2007-2010 au fost aprobate plăţile

naţionale complementare directe, conform prevederilor următoarelor

acte normative:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006, prin

care au fost aprobate schemelor de plăţi directe complementare, care

se acordă în agricultură începând cu anul 2007:

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.

295/2007, prin care s-a stabilit modul de implementare, condiţiilor

specifice şi criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi

naţionale complementare în sectorul zootehnic

Hotărârea de Guvern nr. 985/2007, care prevede

cuantumul plăţilor naţionale directe complementare în sectorul

zootehnic, în anul 2007.

Prin schemele naţionale de plăţi directe, pentru anul 2008, a fost

stabilit un plafon de maximum 240913,79 mii Euro, astfel:

- pentru bovine, pe exploataţie cu minimum 3 capete bovine şi

vârsta minimă de 6 luni - 176299,95 mii Euro valoare totală

- pentru ovine, pe exploataţii cu minimum 50 ovine adulte şi

pentru caprine, pe exploataţii cu minimum 25 de capre adulte -

64613,84 mii Euro valoare totală

6.3. Alte forme de sprijin financiar din bugetul naţional

Prin Ordonanţa de Urgentă a Guvernului nr. 194/2005

– au fost alocate 4300 mii lei pentru conservarea şi utilizarea

resurselor genetice animale în stare critică şi în pericol de dispariţie, pe

specii, astfel:

o Bovine – 206,6 mii lei

o Ovine/Caprine – 1852,4 mii lei

o Suine – 139,7 mii lei

o Animale de blană – 28,4 mii lei

o Viermi de mătase – 162,5 mii lei

o Albine - 55,0 mii lei

o Păsări – 1251,2 mii lei

o Peşti – 157,3 mii lei

Prin Ordinul Ministrului nr. 66/2008 s-a susţinut

achiziţia materialului seminal congelat de taur în valoare totală de

8.400 mii lei prin alocarea a 6 – 7 lei/doză de material seminal

congelat, în funcţie de valoarea de ameliorare a taurului;

Prin Legea Zootehniei nr. 72/2002, a fost susţinut

Controlul oficial al producţiilor la Bovine, valoarea alocată 15394,9

mii lei cu 64,7 – 130 lei/ cap vacă în COP

Obiective generale propuse pentru anul 2008:

- Creşterea valorii totale a producţiei zootehnice 3%.

- Creşterea efectivelor de animale 2,5%.

- Creşterea producţiilor animaliere 2%.

Rezultate planificate şi indicatori de performanţă

Tabel nr. 29

Rezultatul politicii Indicatori

....................................... Rezultatul acţiunii Creşterea valorii totale a producţiei

zootehnice 3%.

Asigurarea necesarului de

consum din producţia internă,

realizarea unui disponibil

pentru export, creşterea

veniturilor crescătorilor de

animale pentru asigurarea

fondurilor necesare dezvoltării

de noi investiţii durabile şi

eficiente.

Creşterea efectivelor de animale

2,5%.

Creşterea producţiilor animaliere

2%.

Implementarea programului bugetar

Implementarea se face prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru

Agricultură şi/sau direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală

judeţene şi a municipiului Bucureşti pe baza documentaţiilor specificate

în normele metodologice de aplicare a acestor acte normative.

Ministerulagriculturii si dezvoltĂriiruraleDIRECTIAPOLITICI DE PIATA IN SECTORUL ZOOTEHNIC

Ministerulagriculturii si dezvoltarii ruraleDIRECTIAPOLITICI DE PIATA IN SECTORULZOOTEHNIC

CONCLUZII

A: LAPTE:

1. În anul 2007, faţă de anul 2004, la nivel naţional s-a înregistrat o

scădere a producţiei de lapte de 3,6 %, respectiv de la 49015

la 47238 mii hectolitri, datorită anului agricol neprielnic şi a

începerii aplicării sistemului de cote pentru producţia de lapte.

2. Referitor la exportul de lapte, în anul 2007 a crescut cu 92 %,

faţă de anul 2004.

3. Consumul total de lapte a crescut în anul 2007 cu 0,3 %, faţă

de anul 2004, ceea ce a condus la o creşterea a consumului pe

cap de locuitor cu 0,4 %, de la 226,3 în anul 2004, la 233,9 l/loc.

în anul 2007.

4. Este necesară stimularea creşterii producţiei de lapte materie

primă la nivelul potenţialului naţional în vederea acoperirii cotelor

de producţie ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din

momentul integrării şi a îmbunătăţirii calităţii acestuia pentru

atingerea standardelor comunitare.

B.CARNE:

5. În anul 2007, faţă de anul 2004, la nivel naţional s-au înregistrat

creşteri ale producţiei de carne de bovine de 17 %, la carnea

de porcine de 6,9 % şi la carnea de pasăre de 9,1 %, iar

producţia de carne de ovine se menţine în limite constante,

populaţia României fiind consumatoare ocazională a acestui

produs.

6. În anul 2007 necesarul de consum de carne de bovine pe piaţa

internă a fost asigurat în proporţie de 94% din producţia

autohtonă,faţă de anul 2004 când s-a asigurat în proporţie de

97%; la carnea de porc s-a asigurat în proporţie de 71% în anul

2007, faţă de anul 2004 când s-a asigurat în proporţie de 77 %;

la carnea de pasăre necesarul de consum s-a asigurat în

proporţie de 72% din producţia autohtonă, faţă de anul 2004

când s-a asigurat doar în proporţie de 69 %, iar la carnea de

oaie, necesarul de consum s-a asigurat aproape 100 % din

producţia autohtonă, atât în anul 2007, cât şi în anul 2004.

7. Referitor la exportul de carne, situaţia se prezintă astfel: la

carnea de bovine exportul a crescut cu 39,3 % în anul 2007, faţă

de anul 2004; la carnea de ovine exportul a scăzut cu 16,6 % în

anul 2007, faţă de anul 2004; la carnea de porc exportul a scăzut

în anul 2007 cu 54 %, faţă de anul 2004, datorită focarelor de

pestă porcină şi interzicerii exportului acestui tip de carne, iar la

carnea de pasăre, în anul 2007 s-a înregistrat o scădere de 54

%, faţă de anul 2004, fapt datorat suspiciunii de gripă aviară.

8. În concluzie sectoarele de producere a producţiei de carne se

confruntă cu probleme, care pot fi depăşite dacă se intervine la

nivel naţional cu măsuri care să conducă la dezvoltarea şi

stabilitatea acestora, prin:

- Politica de piaţă în domeniul cerealelor, constituirea

stocurilor de intervenţie, pentru a evita comerţul speculativ,

practicat de unele firme depozitare.

- Fiscalitate ridicata, cota TVA de 19%, comparativ cu

Ungaria, unde se practica cota TVA de 11% impozite pe

construcţii foarte mari, taxe sanitar veterinare, taxe de

mediu, taxe de ecologizare şi reciclare a mortalităţilor etc.

- Probleme de ambalare, etichetare, termene de consum,

producător, a loturilor ilicite care pătrund în piaţa

agroalimentară.

BIBLIOGRAFIE

1. Bălăucă N. (2008) – Igiena unităţilor agroalimentare, Ed.

ART Design, Bucureşti

2. Bogdan A.T., Ioan Târnoveanu, Dorina Salanţiu (1984) –

Fertilitatea, natalitatea şi prolificitatea în zootehnie, Ed.

Dacia, Cluj Napoca., vol. I.

3. Bogdan A.T., Ioan Târnoveanu, Dorina Salanţiu (1985 –

Fertilitatea, natalitatea şi prolificitatea în zootehnie, Ed.

Dacia, Cluj Napoca., vol. II.

4. Bogdan A.T., Şt. Mantea, Dorina Bogdan (1999) – Tratat

de reproducţie şi însămânţări artificiale la suine, Ed.

Tehnică agricolă, Bucureşti.

5. Dinescu Stelian (1996) – Concepte moderne în zootehnie,

Ed. Ceres, Bucureşti

6. Dinescu Stelian , Florin Dron, Gh, Reman (1999) –

Îndrumătorul crescătorului de animale, Revista

„Agricultura României”, Bucureşti

7. Dinescu Stelian şi col. (2001) - Exploataţia agricolă

familială, Ed. Agricolă, Bucureşti

8. Dinescu Stelian, Anne-Marie Tontsch (2001) – Zootehnia

– Idei pentru performanţă şi competitivitate, Revista

„Agricultura României”, Bucureşti

9. Dinescu Stelian, Nicolae Badea (2003) – Creşterea

animalelor de fermă, Agris – Redacţia revistelor agricole,

Bucureşti, vol. I şi II.

10. Georgescu Gheorghe (1998) – Tratat de creştere a

bovinelor, Ed Ceres, Bucureşti, partea I.

11. Georgescu Gheorghe (2000) – Tratat de producerea,

procesarea şi valorificarea cărnii, Ed. Ceres, Bucureşti

12. Marinaela Ivănescu (1998) – Alimente de origine

animală, Ed. Carusel, Bucureşti

13. Onac N şi col. (2006) – Inspecţie şi legislaţie

zootehnică, Ed. Cermaprint, Bucureşti

14. Onac Nicolae, A.T. Bogdan (2001) – Ştiinţe zootehnice,

Ed. Cornelius, Bucureşti

15. Oprea A., Vasilica Radu (2006) – Controlul şi expertiza

produselor de origine animală, note de curs, uz intern,

Bucureşti

16. Vasilica Radu, Onac N. (2006) – Tehnologia procesării

produselor de origine animală, Ed. Shik, Bucureşti

***ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 123 din 21 decembrie 2006

pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli

din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al

organizării şi sistematizării teritoriului

***LEGE nr. 125 din 5 mai 2007 privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării

sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal,

zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi

sistematizării teritoriului

*** HOTĂRÂRE nr. 141 din 14 februarie 2007 privind aprobarea

activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor

agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2007, a cuantumului

acestuia, precum şi a sumei totale alocate fiecărei activităţi

***ORDIN nr. 850 din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea

normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului

financiar pentru activităţile din sectorul vegetal, zootehnic, al

îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării

teritoriului, precum şi condiţiile de eligibilitate

***ORDIN nr. 208 din 14 martie 2007 pentru modificarea şi

completarea anexei L "Norme metodologice privind modul de

acordare a sprijinului financiar şi condiţiile de eligibilitate pentru

activităţile din sectorul zootehnic, aşa cum sunt prevăzute la lit. a),

b) şi d) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

123/2006" la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării

rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice

privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activităţile

din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al

organizării şi sistematizării teritoriului, precum şi condiţiile de

eligibilitate

***ORDIN nr. 441 din 31 mai 2007 pentru modificarea şi

completarea anexelor H, J, K şi L la Ordinul ministrului agriculturii,

pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea

normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului

financiar pentru activităţile din sectorul vegetal, zootehnic, al

îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului,

precum şi condiţiile de eligibilitate

***ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 125 din 21 decembrie 2006

pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale

directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu

anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991

privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură

***LEGE nr. 139 din 21 mai 2007 privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de

plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se

acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea

art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte

forme de asociere în agricultură

***ORDIN nr. 295 din 3 aprilie 2007 pentru stabilirea modului de

implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate

pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe

complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările

comunitare în domeniu

***ORDIN nr. 381 din 18 mai 2007 privind modificarea şi

completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi

dezvoltării rurale nr. 295/2007 pentru stabilirea modului de

implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate

pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe

complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările

comunitare în domeniu

***Anuar statistic 2004



***Date operative ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

***Planul Naţional Strategic al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării

Rurale

Evolutia carnii si laptelui in Romania

Documents

Transcript of Evolutia carnii si laptelui in Romania