UNIVERSITATEA BIOTERRA
BUCUREŞTI
FACULTATEA DE CONTROLUL ŞI EXPERTIZA
PRODUSELOR ALIMENTARE
LUCARE DE LICENŢĂ
STUDIU PRIVIND EVOLUŢIA PIEŢEI LAPTELUI ŞI
CĂRNII ÎN ROMÂNIA, ÎN PERIOADA 2004-2007
Coordonator Ştiinţific
Conf. Univ. dr. Nicolae ONAC
Absolvent:
TOMA Marian
BUCUREŞTI
2008
CUPRINS
PREFAŢĂ 4
CAPITOLUL I. INTRODUCERE
1.1. Consideraţii generale 6
1.2. Piaţa Laptelui 8
1.3. Piaţa cărnii în România 10
CAPITOLUL II. SECTORUL LAPTELUI DE VACA ÎN ROMÂNIA
2.1. Importanţa14
2.2. Obiective urmărite14
2.3. Politici agricole de susţinere15
2.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung 15
2.5. Situaţia actuală la nivel sectorial16
2.6. Structura dimensională a fermelor de vaci de lapte şi juninci 17
2.7. Cheltuieli de producţie lapte de vacă pentru consum 22
CAPITOLUL III. SECTORUL CREŞTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA (Carne)
3.1. Importanţă26
3.2. Obiective urmărite26
3.3. Politici agricole de susţinere27
3.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung27
3.5. Prezentarea sectorului28
3.6. Structura dimensională a exploataţiilor de bovine32
3.7. Cheltuieli de producţie pentru tineret bovin pentru îngrăşare33
CAPITOLUL IV. SECTORUL CREŞTERII OVINELOR SI CAPRINELOR ÎN ROMÂNIA
A. CARNE DE OAIE
4.1. Importanţă36
4.2. Obiective urmărite36
4.3. Program pentru susţinerea produsului - carne37
4.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung37
B. LAPTE DE OAIE ŞI CAPRĂ
4.5. Program pentru susţinerea produsului - lapte37
4.6. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung38
4.7. Prezentarea sectorului38
4.8. Structura dimensionala a fermelor de ovine41
4.9. Cheltuieli de producţie la specia ovină42
CAPITOLUL V. SECTORUL CREŞTERII PORCINELOR ÎN ROMÂNIA
CARNE PORC
5.1. Importanţă47
5.2. Obiective urmărite47
5.3. Program pentru susţinerea cărnii de porc47
5.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung48
5.5. Prezentarea sectorului48
5.6. Structura dimensionala a fermelor de porci52
CAPITOLUL VI. SECTORUL CREŞTERII PĂSĂRILOR ÎN ROMÂNIA
CARNE PASĂRE ŞI OUĂ
6.1. Importanta56
6.2. Obiective urmărite56
6.3. Program pentru susţinerea cărnii de pasăre 57
6.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung57
6.5. Prezentarea sectorului58
6.6. Structura dimensionala a fermelor de pasări
6.7. Cheltuielile de producţie la pui vii pentru carne 61
CAPITOLUL VII. SUSŢINEREA FINANCIARĂ DE LA BUGETUL DE STAT ŞI DIN FONDURI ALE UNIUNII EUROPENE A OBŢINERII PRODUSELOR DE ORIGINE
ANIMALĂ 67
7.1. Sprijin financiar (ajutor de stat)70
7.2. Plăţi naţionale complementare directe71
7.3. Alte forme de sprijin financiar din bugetul naţional72
CONCLUZII79
BIBLIOGRAFIE82
PREFAŢĂ
În alimentaţia oamenilor, produsele de origine animală asigură
energia şi substanţele de bază necesare desfăşurării proceselor
metabolice, creşterii şi dezvoltării organismelor.
Alimentaţia reprezintă izvorul şi regulatorul proceselor de
schimb dintre organism şi mediul înconjurător. Dezechilibrul dintre
aport şi necesităţile în alimentaţie, determină profunde modificări
metabolice. Insuficienţa în alimentaţie a substanşelor nutritive de
bază, proteine, glucide, lipide, vitamine şi săruri minerale, exercită
influenţe negative asupra sănătăţii şi activităţii omului, reducându-i
capacitatea de muncă, rezistenţa la acţiunea agenţilor patogeni şi a
factorilor stresanţi.
Alimentul este cel mai important factor care influenţează
organismul, iar menţinerea stării de sănătate este indisolubil legată
de sănătatea alimentelor, noţiune ce include atît calitatea biologică,
cît şi starea de solubilitate.
Pe de altă parte, consumatorii devin tot mai exigenţi faţă de
calitatea produselor alimentare. De asemenea, controlul, cercetarea,
asigurarea şi menţinerea calităţii este insistent reclamată în
societatea contemporană. La nivel naţional, regional şi internaţional,
calitatea produselor este evaluată tot mai mult în strânsă legătură cu
calitatea vieţii.
În aceste condiţii, răspunderea producătorului privind
asigurarea calităţii depăşeşte limitele propriei afaceri, pentru că se
angajează faţă de clienţi să realizeze un anumit nivel al calităţii
produsului alimentar în ansamblu.
Deşi am arătat importanţa produselor de origine animală în
alimentaţia oamenilor, în lucrarea de faţă ne-am concentrat asupra
obţinerii acestor produse în forma de materie primă, condiţie
esenţială pentru a fi disponibile consumului populaţiei în cantităţi
suficiente şi calitate corespunzătoare.
Am ales această temă datorită importanţei obţinerii produselor
de origine animală care sunt necesare atât pentru asigurarea
necesarului de consum intern al populaţiei, cât şi pentru crearea de
disponibilităţi pentru export.
În acelaşi timp studiul efectuat ne permite să avem o vedere
de ansamblu asupra evoluţiei producţiei animaliere în ultimii 4 ani,
tendinţa acestora şi se arată faptul că consumatorii autohtoni preferă
produsele obţinute din producţia internă.
În lucrarea de faţă am încercat să subliniez evoluţia producerii
laptelui şi cărnii în România, din care se observă o tendinţă de
creştere a cantităţii şi calităţii materiei prime, în detrimentul scăderii
efectivelor, în unele cazuri, importanţa acoperirii necesarului de
consum din producţia internă, evoluţia importurilor şi exporturilor şi
efortul care se face din partea statului pentru susţinerea asigurării
acestor produse.
Lucrarea prezentă este structurată
în 7 capitole, astfel:
Capitolul I, capitol de noţiuni introductive pe piaţa laptelui şi cărnii
în România,
Capitolul II, Sectorul laptelui de vacă în România;
Capitolul III, Sectorul creşterii bovinelor de carne;
Capitolul IV, Sectorul creşterii ovinelor pentru lapte şi carne;
Capitolul V, Sectorul creşterii porcinelor;
Capitolul VI, Sectorul creşterii păsărilor - carne;
Capitolul VII, Susţinerea financiară a obţinerii produselor de
origine animală.;
În acelaşi timp s-au întâmpinat o serie de dificultăţi în
instrumentarea studiului, prin accesul limitat la date, volumul mare al
indicatorilor, unele date fiind date operative interne greu accesibile.
Noutatea din această lucrare constă în accesul la cunoşterea
situaţiei reale în asigurarea produselor de origine animală, a
indicatorilor economici (efective, producţii, consumuri, costuri de
producţie, importuri, exporturi) şi sprijinul permanent acordat din
partea statului pentru stimularea producerii acetora la o calitate
competitivă cu standardele comunitare.
Capitolul I. INTRODUCERE
1.1. Consideraţii generale
Creşterea animalelor pe teritoriul României a fost şi va fi o
activitate de primă însemnătate în asigurarea bunurilor
agroalimentare necesare pentru hrana populaţiei, pentru industria
alimentară prelucrătoare, ca şi pentru participarea la schimburile
comerciale internaţionale.
Condiţiile naturale, de sol şi climă, deosebit de favorabile, o
îndelungată tradiţie, ca şi calitatea cercetării ştiinţifice şi a
învăţământului zootehnic de toate gradele, reprezintă factori
importanţi care stau la temelia dezvoltării zootehniei, creşterii
performanţei şi competitivităţii.
Evident că, de convulsiile şi neajunsurile unor evenimente
nedorite, cum au fost războaiele, crizele economice, unele calamităţi
naturale sau chiar unele erori, în anumite perioade ale strategiei în
dezvoltarea economiei, nu putea scăpa nici sectorul creşterii
animalelor.
Ca urmare, au fost perioade, mai scurte sau mai lungi de timp,
când s-au înregistrat diminuări ale efectivelor de animale şi scăderi
ale producţiilor acestora. De fiecare dată însă, au urmat perioade de
redresare, aceasta fiind o dovadă de netăgăduit că în România
activitatea de creştere a animalelor este la ea acasă.
În România s-au crescut şi se cresc aproape toate speciile de
animale de fermă, existând posibilitatea de asigurare a întregului
sortiment de produse agroalimentare de origine animală.
În acelaşi timp, întinsele suprafeţe de pajişti naturale şi
cultivate, ca şi potenţialul deosebit în ceea ce priveşte producţia de
cereale şi leguminoase furajere, pot crea importante disponibilităţi
de produse animale pentru export, obţinute în condiţii ecologice.
Transformările fundamentale care au avut loc după 1989, cu
toată scăderea drastică a efectivelor de animale şi, ca urmare, a
producţiilor obţinute, fenomene întâlnite în toate fostele ţări
socialiste, au creat premisele unor noi orientări în practicarea
zootehniei, care se vor materializa în performanţe tehnice cantitative
şi calitative, ca şi de eficienţă economică în cadrul comunităţii
europene şi mondiale.
Tehnologia creşterii animalelor şi obţinerii produselor
animaliere este domeniul ştiinţific care se ocupă cu cercetarea
particularităţilor biologice şi productive ale animalelor domestice,
păsărilor, albinelor şi peştilor cu scopul folosirii eficiente a acestora
pentru obţinerea produselor animaliere, elaborează metode de
creştere şi regimuri de întreţinere a animalelor domestice, tehnologii
performante pentru obţinerea produselor animaliere. Importanţa
problemelor ştiinţifice şi tehnologice a specialităţii nominalizate
pentru economia naţională este în majorarea producerii produselor
animaliere, îmbunătăţirea calităţii, reducerea cheltuielilor pe unitatea
de producţie obţinută.
Respectarea standardelor de calitate şi a reglementărilor
sanitare constituie o altă direcţie de maximă importanţă în procesul
de armonizare la normele comunitare. Cunoaşterea şi aplicarea
prevederilor de acest tip de către fermieri sunt vitale din cel puţin
două motive. Pe de o parte ele constituie o condiţie pentru accesul
la mecanismele comunitare de sprijin (principiul condiţionalităţii). Pe
de altă parte, nerespectarea standardelor de către producători
atrage după sine imposibilitatea comercializării produselor agricole
pe piaţa comunitară. În ultimii ani s-a înregistrat o transpunere
accelerată a aquis-ului în domeniul calitativ, sanitar şi fito-sanitar.
Totuşi acest ritm ridică o serie de probleme atât pentru fermieri cât şi
pentru procesatori.
Cea mai mare parte a măsurilor vitale pentru restructurarea
sectorului agricol se înscriu în cadrul politicii comunitare, în rândul
componentei de dezvoltare rurală. Această componentă importantă
a politicii PAC presupune şi o contribuţie naţională care să
suplimenteze bugetul comunitar. Iniţial această contribuţie naţională
era de 50% din valoarea totală a proiectului de finanţat.
1.2. Piaţa Laptelui
Laptele consumat de om ca atare sau prelucrat este produs de
mai multe specii de animale (vaca , bivoliţă, capră, oaie, cămilă),
însă bovinele participă cu peste 90% din producţia mondială de
lapte şi cca. 87 % în ţara noastră.
Laptele este primul aliment cu care omul vine în legǎturǎ din
prima zi de viaţǎ. Este un aliment indispensabil vieţii, valoros din
punct de vedere nutritiv. Din pǎcate însǎ, în România, la capitolul
consum pe cap de locuitor, indicii exprimǎ o gravǎ realitate: la noi se
consumǎ extrem de puţin - 6,9 litri /lunǎ/cap locuitor, în funcţie de
vârstǎ, în timp ce în ţǎrile din UE, consumul este de patru ori mai
mare.
Chiar dacă românii continuă să fie codaşi atât la consumul de
lapte, cât şi la aplicarea standardelor de colectare impuse de
Uniunea Europeană, producătorii nu au motive să se plângă. Piaţa
este în creştere şi se consolidează pe nişe noi apărute, cum ar fi
segmentul premium, care înseamnă lapte îmbogăţit cu vitamine şi
minerale.
Dacă până în urmă cu cinci – şase ani, laptele de consum al
orăşenilor provenea, în mare parte, de la ţăranii care-l vindeau în
pieţe, „ambalat“ în sticle de Cola, în prezent, locuitorii din mediul
urban preferă varianta procesată, adică laptele pasteurizat şi UHT
(Ultra High Temperature). Această tendinţă a apărut odată cu
diversificarea portofoliilor marilor producători şi a metodelor de
ambalare şi pasteurizare. Un rol important l-au avut şi strategiile de
marketing prin care au fost promovate noile branduri: Lapte
Proaspăt de la Danone, Fulga şi Zuzu de la Albalact, Milli de la
Friesland etc.
Potrivit companiei de cercetare de piaţă Nielsen, în prima
jumătate a anului 2007, românii au cumpărat lapte de aproximativ
939e49j 102 milioane de euro, valoare cu 14,2% mai mare decât în
perioada similară din 2006.
Consumul a rămas aproximativ constant, dar anticipăm o creştere a
pieţei, datorită ponderii tot mai mari a laptelui industrializat
cumpărat, în raport cu cel achiziţionat direct de la micii fermieri.
Ca valoare, piaţa lactatelor - inclusiv brânzeturile, untul etc. -
este estimată la circa 800 de milioane de euro. Specialiştii din piaţă
consideră că această categorie va creşte foarte mult în următorii ani,
datorită majorării puterii de cumpărare a românilor. Din punct de
vedere cantitativ, piaţa locală este de 3,2 miliarde de litri, dintre care
1,8 miliarde reprezintă vânzările neoficiale – fenomen ce poate fi
motivat, în primul rând, prin ponderea mare a populaţiei rurale -, iar
restul de 1,4 miliarde de litri, laptele industrializat (procesat).
Segmentarea pieţei laptelui procesat se face în funcţie de
compoziţia produsului - lapte integral, semidegresat, degresat - şi de
tratamentul termic aplicat, care generează condiţiile de păstrare:
lapte ultra-pasteurizat UHT, care se poate păstra la temperatura
camerei, sau lapte proaspăt, care a fost doar pasteurizat, conform
cerinţelor legale şi care necesită păstrarea la frigider. În preferinţele
românilor, primul loc îl ocupă laptele pasteurizat, cu o cotă de 78%
din volumul vândut pe piaţă, urmat de laptele UHT.
Tipul de ambalaj în care se comercializează produsul produce
la rândul său o segmentare a pieţei, de la un ambalaj tip pungă, la
preţ redus, până la ambalaje cu sisteme de închidere sofisticate, mai
performante, dar şi mai scumpe. Potrivit Nielsen, în 2007, cei mai
mulţi consumatori au preferat să cumpere laptele ambalat la cutie de
carton, de obicei UHT, doar 41,5% alegându-l pe cel comercializat
în pungă. Ponderea este în creştere faţă de anul 2004, când doar
16,7% dintre consumatori cumpărau lapte la cutie.
O schimbare interesantă în obiceiurile de consum este dată de
locul de unde românii îşi procură laptele. Astfel, în primele şase luni
ale anului 2007, circa 60% din vânzări au fost înregistrate în
hipermarketuri şi supermarketuri, iar restul, în magazine alimentare.
Spre comparaţie, menţionăm că, în 2004, doar 34% din lapte a fost
achiziţionat din comerţul modern – hipermarketuri, supermarketuri -,
majoritatea provenind din magazinele alimentare.
Pe lângă produsul clasic, companiile au lansat pe piaţa
autohtonă lapte din categoria premium: UHT, ambalat la cutie, la
preţ peste medie, îmbogăţit cu vitamine, minerale sau care se
adresează persoanelor cu intoleranţă la lactoză.
Per total, piaţa autohtonă de profil este în creştere, iar românii
se dovedesc a fi consumatori din ce în ce mai avizaţi, achiziţionând
produse în acord cu tendinţele nutriţiei moderne şi optând pentru
ambalaje funcţionale.
1.3. Piaţa cărnii în România
După 1990 producţia de carne a reflectat modificările
intervenite la nivelul efectivelor de animale, respectiv o tendinţă de
scădere la toate speciile, micii producători dimensionându-si
efectivele deţinute la nevoile de autoconsum si la cerinţele limitate
ale pieţelor locale. Astfel, în 2003 producţia totală de carne a fost de
935 mii tone fata de 1490 mii tone în 1989.
Producţia româneasca de carne este mai puţin competitivă
conform standardelor internaţionale. Sistemele de creştere şi
exploatare a animalelor pentru carne sunt în mare parte extensive,
cu mici excepţii în sectorul porcinelor şi păsărilor unde există şi un
sistem intensiv, dar cu pondere mică. Acesta conduce la realizarea
unor durate de îngrăşare mari, datorate unei rate scăzute a
conversiei furajelor deoarece nu se asigură un raport energetico-
proteic, ceea ce duce la realizarea unor sporuri medii zilnice reduse
şi greutate la sacrificare scăzută. Condiţiile de adăpostire sunt
precare şi cu impact asupra bunăstării animalelor şi performanţelor
productive. Furajarea animalelor în fermele mici, familiale se face cu
furaje de slabă calitate, neprelucrate, ceea ce conduce la consumuri
mari, ineficiente.
Producători mici şi mijlocii care au orientare comercială caută
să-şi îmbunătăţească randamentul tehnic. Producătorii au acces la
informare privind piaţa. În România există un sistem de clasificare a
carcaselor după calitate pentru a stimula producătorii prin preţ, plata
făcându-se în funcţie de greutatea carcaselor. În sectorul de
abatorizare şi procesare se practică o tehnologie performantă deja,
existând o parte care o practică pe cea învechită datorită nivelului
redus al investiţiilor, problemă care va fi rezolvată parţial prin
accesarea fondurilor structurale de dezvoltare rurală.
O mare parte din cantitatea de carne se desface pe piaţa
liberă ţărănească care poate să includă riscuri de sănătate publică
datorită calităţii igienice scăzute a producătorilor de carne. În paralel
cu aceste pieţe exista mici magazine care asigura facilităţi limitate
pentru menţinerea calităţii, în special a produselor proaspete,
precum şi supermarketuri care, în general, se bazează pe produse
importate pentru toate sortimentele de carne. Veriga detailiştilor
stabileşte calitatea şi cantitatea de carne, mai ales la porc şi
industria autohtonă nu poate sa răspundă acestor cerinţe, ceea ce
duce la creşterea importurilor şi scăderea exporturilor romaneşti de
carne. Impedimentele creşterii exporturilor romaneşti de carne sunt:
ineficienţa industriei de procesare, slaba dezvoltare a infrastructurii
de piaţă, calitatea slabă a producţiei din carne, care nu îndeplineşte
standardele europene.
Informaţiile referitoare la piaţă reprezintă un instrument
important pentru a răspunde schimbării şi pentru a identifica
eventualele oportunităţi. În plus, activităţi de susţinere a
oportunităţilor de piaţă interne şi de export, îi ajuta pe producători,
comercianţi şi procesatori să cunoască cerinţele pieţei şi preferinţele
consumatorilor. Numărul redus al abatoarelor certificate conform
standardelor UE pentru sacrificarea animalelor limitează în prezent
oportunitatea transformării vânzărilor la export în viu în vânzări de
carcase (ovine si bovine).
La nivelul fermei, oportunităţile pentru o eficienţă îmbunătăţită
şi o sporire a calităţii trebuie căutate în asigurarea unui material
genetic mai bun, îmbunătăţirea furajării şi îngrijirii animalelor, a
condiţiilor de adăpostire.
Introducerea sistemului de clasificare a carcaselor EUROP
permite o plata echitabilă bazată pe calitatea carcaselor şi a condus
la sporirea calităţii producţiei. La bovine se impune sprijinirea
crescătoriilor de animale în direcţia creşterii dimensiunii medii a
fermelor. Se impune sprijinirea crescătorilor de animale în direcţia
creşterii dimensiunii medii a fermelor. În ceea ce priveşte
procesarea este necesar să se îmbunătăţească competitivitatea
produselor prelucrate şi orientarea în acord cu cerinţele minime de
securitate alimentară impuse de Uniunea Europeană.
Pentru restructurarea şi dezvoltarea sectorului de carne se
impun direcţii de investiţii în: abatoare; echipamente de tăiere;
modernizarea şi chiar înlocuirea instalaţiilor frigorifice în vederea
alinierii depozitelor de stocare a cărnii şi produselor din carne la
normele UE; ambalaje, etichete, promovare; modernizare şi control
la recepţia animalelor, tăiere, procesare, comercializare ;
Principalele constrângeri ce limitează competitivitatea
sectorului de carne din România :
1. La nivelul producţiei :
- producţia este fragmentată în ferme de dimensiuni mici ;
- condiţii precare de adăpostire cu impact asupra bunăstării
animalelor ;
- lipsa capitalului pentru accesul la material genetic valoros ;
- furajarea de joasă calitate duce la o conversie redusă si
costuri mari ;
2. La nivelul procesării :
- capacităţile supradimensionate ;
- tehnologii învechite neperformante ;
- ponderea mare a consumului familial limitează dezvoltarea
pieţei ;
- nivelul scăzut de investiţii ;
- lipsa unui sistem de plată în funcţie de calitatea carcaselor ;
- ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare;
3. La nivelul distribuţiei şi comercializării:
- sectorul de distribuie cu ridicata fragmentat (întreprinderi mici
ceea ce duce la costuri ridicate) ;
- supermarketurile se bazează pe importuri.
În România calitatea cărnii este la nivelul standardelor UE
deşi, ţările vecine (Ungaria, Polonia) sunt competitori puternici
privind calitatea şi preţurile. Ca o concluzie despre eficienţa şi
competitivitatea din sectorul de carne romanesc, trebuie realizat
faptul ca o economie concurenţială va implica măsuri şi acţiuni care
se vor face resimţite, în primul rând, de actualii producători de
subzistenţă.
CAPITOLUL II. SECTORUL LAPTELUI DE VACA ÎN ROMÂNIA
2.1. Importanţă
Produs strategic cu impact deosebit asupra copiilor,
persoanelor în vârsta, precum şi a celor cu diferite afecţiuni.
Creşterea vacilor pentru lapte, ocupaţie de baza în zona rurala
şi montană, asigură venituri ritmice şi stabile crescătorilor de
animale.
Susţinerea valorificării eficiente a laptelui materie prima va
permite realizarea unor investiţii în retehnologizarea activităţii
necesare realizării unor produse lactate controlabile, cu
calitate şi termene de garanţie superioare.
Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală şi montană.
Este sursa sigura pentru schimburile comerciale.
Asigură valorificarea superioară a furajelor realizate pe
suprafeţele de bază furajeră în sistem natural (păşuni
naturale).
2.2. Obiective urmărite
Asigurarea necesarului de lapte şi produse lactate la nivelul
standardelor europene.
Realizarea unei încărcături optime de animale pe unitatea de
suprafaţa în vederea utilizării potenţialului de producţie al
bazei furajere.
Stimularea organizării de exploataţii eficiente şi competitive
prin trecerea de la producţia destinată autoconsumului la
producţia comercială.
Organizarea crescătorilor în asociaţii în vederea reprezentării
intereselor în relaţiile cu furnizorii de inputuri şi beneficiarii
produselor realizate.
Creşterea producţiei de lapte materie prima la nivelul
potenţialului naţional în vederea acoperirii cotelor de producţie
ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din momentul
integrării.
2.3. Politici agricole de susţinere
Susţinerea, stimularea şi protecţia produsului intern prin
aplicarea mecanismelor folosite în UE.
Susţinerea pentru echilibrarea balanţei între segmentul de
producţie şi procesare a producţiei.
Fără ajustarea echilibrată a raportului de preţuri între sectorul
de procesare şi producţie, se riscă diminuarea efectivelor de
animale.
Necesitatea unui suport financiar pentru a echilibra preţul de
valorificare la producătorul intern cu cel realizat în UE
2.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi
lung
Relansarea sectorului de creştere a bovinelor, în vederea
stimulării producţiei de lapte de vacă.
Susţinerea sectorului de producere a laptelui, pentru creşterea
cantitativă şi calitativă a acestuia, în vederea alinierii la
standardele Comunităţii Europene privind modul de acordare a
cotelor.
Asigurarea securităţii alimentare a populaţiei cu lapte şi
produse lactate.
Susţinerea financiară a producţiei de lapte, pentru echilibrarea
preţului de valorificare la producător, pe aceleaşi criterii cu
cele realizate in UE
Sectorul laptelui si al produselor lactate este reglementat
in UE prin sistemul cotelor de producţie a laptelui (R CEE nr.
3950/ 1992 modificat R CEE nr. 1788/2003) si cel de intervenţii
pe piaţa produselor lactate (R CEE nr.1255/ 1999 modificat R
CEE nr.1787/ 2003) transpuse prin OG nr. 48/2005 aprobat cu
modificări si completări prin Legea nr.72/2006.
2.5. Situaţia actuală la nivel sectorial
Efective, (pe categorii, la 30.11.2007): - total bovine 2.880.530
cap.
- vaci şi juninci 1.638.751
cap.
- vaci de lapte 1.518.533
cap.
Efective, (pe tipuri de exploataţii, la 30.04.2007) :
Tabel nr. 1
Total efectiv
- vaci lapte şi juninci -
(cap)
Tip
exploataţie
(nr. cap)
Efectiv /
exploataţie
Pondere
din total (%)
1.711.655 1-2
3-10
11-20
21-30
1.239.846
308.581
55.096
24.254
72,4
18,0
3,2
1,4
31-50
51-100
peste 100
22.192
22.307
39.379
1,3
1,3
2,3
Sursa INS si MADR
- Producţii - lapte - totale 49.298,9 mii hl.
- medii 3.168,0 litri / cap.
- Exploataţii agricole şi efective, (pe clase de mărime a
exploataţiei):
Tabel nr. 2
Total
exploataţi
i
Dimensiunea
Exploataţiei (nr.
cap)
Număr de
exploataţi
i
Pondere din
total
(%)
1.052.028 1-2
3-10
11-20
21-30
31-50
51-100
969.898
76.267
3.824
942
587
321
92,2
7,2
0,4
0,1
0,06
0,03
peste 100 191 0,02
Sursa INS si MADR
- Costuri de producţie pentru lapte, (pe tipuri de exploataţie):
- gospodării individuale, (1-2 cap. vaci lapte): 1,0-1,4 lei/litru
lapte;
- exploataţii mici şi mijlocii, (3-50 cap. vaci lapte): 0,8-1,2 lei/litru
lapte;
- exploataţii mari şi industriale, (peste 50 cap. vaci) 0,6-1,0 lei/litru
lapte.
2.6. Structura dimensională a fermelor de vaci de lapte şi
juninci
la data de 30 aprilie 2007
Tabel nr. 3
SPECIFICARE TOTAL SECTOARE
Nr. exploataţii Efectiv
capete
Revine pe
exploataţie
capete
TOTAL 1052028 1710432 1,63
1-2 capete 969896 1239846 1,28
3-5 capete 66653 237670 3,57
6-10 capete 9614 70911 7,38
11-15 capete 2433 30466 12,52
16-20 capete 1391 24630 17,71
21-30 capete 942 24254 25,75
31-50 capete 587 22192 37,81
51-100 capete 321 22307 69,49
Peste 100 191 38156 199,77
Sursa INS si MADR
Principalele instituţii responsabile pe sectorul de lapte:
Ministerul Agriculturii Si Dezvoltării Rurale (MAPDR)
responsabil cu realizarea politicii, strategiilor si implementării
corespunzătoare a acestora si colaborării internaţionale prin
compartimentul pentru lapte si produse lactate, respectiv prin
departamentul de cooperare internaţională.
Autoritatea Naţională Sanitara Veterinara si pentru
Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) responsabila cu asigurarea
siguranţei alimentelor, controlul si monitorizarea calităţii laptelui
materie prima, evaluarea si aprobarea unităţilor de producţie si
procesare, aprobarea si controlul laboratoarelor de atestare a
calităţii laptelui si produselor lactate.
- Agenţia de Ameliorare si Reproducţie in Zootehnie ANARZ
- Agenţia de Plăţi si Intervenţie APIA
În subordinea ANSVSA este organizat laboratorul naţional de
referinţă pentru analiza şi testarea calităţii laptelui Institutul de
Igienă şi Sănătate Publică Veterinară care verifică activitatea
laboratoarelor de rutină prin testarea inter laboratoare.
În structura APIA este organizat Departamentul de Administrare
a Cotelor de Lapte DACL, responsabil cu administrarea si controlul
cotelor de lapte în România cu structura teritorială regională şi
judeţeană.
Piaţa europeană a laptelui de vaca este reglementata de regimul
taxelor pentru cantităţile comercializate in exces fata de cantitatea
de referinţa atribuită fiecărui stat membru COTA NATIONALA DE
LAPTE si masurile de SUSTINERE FINANCIARE.
Depăşirea cotei naţionale impune plata de taxe către UE, de
către producătorii care îşi depăşesc cota individuala alocata.
Valoarea taxei începând din 2007 este de 27.83 EUR/ 100 kg
lapte
Cantitatea:
3.057 tone lapte din care
1.251 tone lapte pentru livrări la unităţile de procesare
1.806 tone lapte pentru vânzări directe către consumatori.
+1.884 tone lapte, din 2009 rezerva de restructurare
Grăsimea de referinţă: 3,85%.
SUSTINEREA FINANCIARĂ conform politicii agricole comunitare
(PAC)
Principalele scheme de susţinere financiara ale sectorului de
lapte, conform PAC sunt masurile de intervenţie si masurile
comerciale de piaţă, interna si externa:
Intervenţia pentru unt si lapte praf degresat
Stocarea privata pentru unt
Laptele in scoli
Ajutor pentru fabricarea cazeinei şi cazeinaţilor
Ajutor pentru unt folosit de organizaţiile non profit
Ajutor pentru utilizarea laptelui praf in hrana animalelor
Promovarea consumului de lapte si produse lactate
Licenţele si taxele pentru importuri
Restituţiile pentru export
FORME DE SUSTINERE FINANCIARA 2007
(Pentru sectorul de creştere a taurinelor, producţie şi
procesare a laptelui de vacă)
Pentru producători:
Plăţile Naţionale Complementare Directe
(Pe unitatea de suprafaţa cultivata, respectiv pe cap de
animal, sau in forma decuplata pe exploataţia agricola
deţinătoare de animale la o data istorica)
- pentru exploataţia de bovine
mai mari de 6 luni si
minimum 3 capete in exploataţie (la data de 31
ianuarie 2007, exploataţie cu cod in RNE, animale cu
paşaport in momentul depunerii solicitării de )
Ajutoarele de stat pentru calitatea laptelui
3.000 lei/ litru lapte - premierea laptelui care îndeplineşte
parametrii calitativi ai standardelor europene la laptele
livrat (NTG si numărul de celule somatice), pana la 31
dec. 2009.
Pentru procesatori:
Procesatorii au acces la masurile de intervenţie si de piaţa
prevăzute de Regulamentul Consiliului (CE) Nr. 1255/ 1999
modificat prin (CE) Nr. 1787/ 2003, în funcţie de încadrarea in
criteriile procedurale realizate de APIA .
Numărul total al unităţilor de procesare lapte, este de 286
unităţi, din care:
- 195 unităţi de procesare în tranziţie;
- 62 unităţi aprobate pentru piaţa internă;
- 29 unităţi autorizate pentru schimb intracomunitar
Capacitatea totală de procesare, pentru lapte şi produse
lactate, este de aproximativ 3.000 mii tone / anual.
- Nivelul sprijinului financiar, pentru laptele „ materie
primă” destinat procesării, ce corespunde normelor de
calitate şi igienă, este de 0,3 lei / kg. lapte, reprezentând
cca. 9 euro-cenţi/ kg.
- Ponderea subvenţiei în costul producţiei de lapte, diferă în
funcţie de tipul şi performanţele economice ale
exploataţiei, de la 15% până la 25%.
- gospodării ţărăneşti individuale, 1-2 cap. vaci lapte cca.
15%;
- exploataţii comerciale mici, 3-50 cap. vaci lapte cca.
20%;
- exploataţii comerciale mari, peste 50 cap. vaci lapte cca.
25%.
- Rata de acoperire a consumului, din producţia internă, (în
perioada 2004-2007):
Tabel nr. 4
Specificare
(anul)
Producţia
Internă
(mii hl.)
Import
(mii hl.)
Export
(mii
hl.)
Consum
Intern
(mii hl.)
Consum
pe cap de
locuitor
(litri)
2004 49.015,0 645,8 556,1 49.106,8 226,3
2005 50.696,0 821,4 765,0 50.752,4 233,9
2006 51.942,1 1015,2 566,5 52.390,8 241,4
2007 47238,4 4365,6 1070,2 50.532,8 233,9
Sursa INS si MADR
Grafic nr. 1
Din datele graficului nr. 1 se observă o scădere a producţiei de
lapte în anul 2007 faţă de anul 2004, de la 49015, la 47238 mii
hectolitri, ceea ce reprezintă o scădere de 3,6 %.
Context şi tendinţe la nivel european
- modul de subvenţionare a producţiei de lapte, în alte state
membre ale UE:
- Olanda: - 3,5 -3,8 euro-cenţi / litru de lapte;
- Germania - 3,0 euro-cenţi / litru de lapte;
- Ungaria - 2,5-3,0 euro-cenţi / litru de lapte;
- Polonia - susţinere indirectă prin:
- programe speciale de investiţii;
- finanţare şi rambursare pe termen lung;
- creditare, cu dobânzi de sub 3%;
- subvenţionarea dobânzilor la credite.
2.7. Cheltuieli de producţie lapte de vacă pentru consum
Tipul de exploataţie - ferme comerciale, cu peste 50 cap. vaci
de lapte;
Sistemul de creştere - stabulaţie permanentă, cu întreţinere
liberă;
Sistemul de muls - mecanic, cu platformă de muls în grup;
Producţia medie - anuală : 5000 kg. lapte / cap vacă
furajată;
- zilnică : 15,06 kg. lapte / cap
vacă furajată;
Costul mediu de producţie, cca. - 0,90 lei / kg. lapte marfă.
Tabel nr. 5
Specificare 2006(lei/100
kg.)
2007(lei/100
kg.)
Estimat 2008
(lei/100 kg.) 1. Cheltuieli directe - total - 82,08 91,21 98,50
Retribuirea muncii 4,53 5,04 5,44 Furaje + aşternut 69,33 77,01 83.20 Medicamente şi material biologic 1,44 1,60 1,72 Reparaţii curente şi capitale 1,03 1,15 1,24 Amortizare specifică 2,13 2,37 2,55 Energie, carburanţi , apă 2,80 3,12 3,36 Alte cheltuieli materiale directe 0,82 0,92 0,99
2. Cheltuieli indirecte - total - 0,21 0,24 0,26 comune 0,14 0,16 0,17 generale 0,07 0,08 0,09
3. Cheltuieli totale de producţie 82,29 91,45 98,76 4. Valoarea producţiei secundare 0,81 0,90 0,96 5. Cheltuieli cu prod. de lapte 81,48 90,55 97,80
Preţ mediu de vânzare 90,00 10,00 11,00 Profitul mediu brut 8,51 9,45 13,20 Sprijin financiar / kg. lapte - 30,00 30,00
Ponderea subvenţiei din costuri (%) - 33,10 30.60
Notă: ● Datele prezentate mai sus, sunt estimative şi reprezintă performanţele
tehnico-economice la nivelul exploataţiilor comerciale rentabile, (de capacitate
mare şi mijlocie).
DINAMICA PRODUCŢIEI MEDII DE LAPTE VACĂ ŞI BIVOLIŢĂ ÎN ROMÂNIA
Tabel nr. 6
Sursa INS
Grafic nr. 2
DINAMICA PRODUCŢIEI TOTALE DE LAPTE VACĂ ŞI BIVOLIŢĂ ÎN ROMÂNIA
Tabel nr. 7
SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007
LAPTE VACA –mii
hl.
5544
4
5533
4 58307
52649
.6
din care-sector 5512 5512 58052 52482
SPECIFICARE 2004 2005 2006 2007
LAPTE VACA- l/cap. 3493 3510 3688 3420
din care-sector privat 3488 3510 5419 3417
- sector stat 4640 3376 3683 4324
privat 4 1 ,3 .5
- sector stat 320 213 254.7 167.1
Sursa INS
CAPITOLUL III. SECTORUL CREŞTERII BOVINELOR ÎN ROMÂNIA
(Carne)
3.1. Importanţă
Creşterea bovinelor este o activitate tradiţională a populaţiei din
zona rurală şi în special din zona montană.
Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus
de energie şi natura furajelor pe care le valorifică, conferă
creşterii şi exploatării bovinelor caracterul unei activităţi durabile
şi de perspectivă.
Există posibilitatea realizării de producţii pentru acoperirea
necesarului intern şi de export de carne de bovine, care să
aducă venituri mari producătorilor.
Sursă pentru schimburile comerciale.
Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală şi montană.
3.2. Obiective urmărite
Creşterea greutăţii de tăiere va determina randament ridicat de
carne în carcasă.
Integrarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine la
normele şi standardele UE.
Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de bovine în
direcţia măririi şi îmbunătăţirii producţiei de carne.
Susţinerea financiară a organizării exploataţiilor în asociaţii, în
vederea reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de inputuri
şi beneficiari ai produselor realizate.
Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei
marfă la export.
Asigurarea condiţiilor necesare exteriorizării potenţialului de
producţie al animalului.
Stimularea creşterii efectivelor în zonele montane care prezintă
oportunităţi în creşterea taurinelor.
3.3. Politici agricole de susţinere
Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea
reprezentării intereselor în relaţiile cu furnizorii de inputuri şi
beneficiarii produselor finite.
Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în
zona rurală şi montană.
Sporirea veniturilor proprii şi trecerea de la autoconsum la
producţia comercială.
Creşterea efectivului matcă şi a natalităţii în vederea creşterii
efectivului de tineret bovin destinat îngrăşării şi sacrificării la
greutăţi optime.
Ameliorarea efectivelor de taurine pentru producţia de carne.
3.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung
Relansarea acestui sector în vederea asigurării necesarului de
carne pentru consumul populaţiei
Susţinerea şi relansarea sectorului are în vedere creşterea
cantitativă şi calitativă a producţiei de carne de bovină.
Alinierea la standardele Comunităţii Europene privind modul de
acordare a subvenţiilor şi de valorificare în funcţie de clasele de
calitate reglementate de sistemul EUROP de clasificare a
carcaselor.
Susţinerea financiară pentru echilibrarea preţului de valorificare
la producător cu cel realizat în UE.
Sectorul cărnii de vită este reglementat în UE prin
Regulamentul CEE nr. 1254/1999 privind organizarea comună a
pieţelor în sectorul cărnii de vită.
3.5. Prezentarea sectorului
Tabel nr. 8
Nr.crt.
Indicatori2004 2005 2006 2007
1. Efective- mii capete 2.907 2.928 2.938
2.762 - gosp.pop 2.816 2.827 2.823 2.654 - unit. ind. 91 101 115 108
2. Producţia de carne- mii tone 391 383 318
427,4
3. Import carne- tone 4.736 27.088 41.198
10.7424. Export carne
- tone 22.515 18.369 23.80531.360
5. Consum carne/loc.- kg/loc 8,2 9,2 9.9
8,9
6. Susţinere financiară- milioane lei RON
188,83 203,36 278,52624,21
Sursa INS si MADR
Grafic nr. 3
Grafic nr. 4
Sectorul privat deţine în prezent 99% din efectivul total de
bovine.
Efectivele de taurine sunt constituite din rase mixte pe baza
cărora se realizează atât producţia de lapte cât şi cea de carne.
În anul 2007, faţă de anul 2004 efectivul total de bovine a
scăzut cu 5 %, de la 2.907 mii capete la 2762 mii capete.
Producţia de carne de vită este realizată în proporţie de 99,6 %
de sectorul privat.
Efectivele de bovine pentru producţia de carne sunt crescute
într-un număr redus de unităţi organizate de creştere şi finisare, şi sunt
destinate, în special exportului în viu de tineret taurin la greutate de
250 kg, pe relaţia Uniunea Europeană şi la peste 400 kg în alte ţări.
Circa 19 % din producţia totală de carne de taurine se realizează
în exploataţiile de mică dimensiune, cu 1- 2 vaci, care deţin circa 76 %
din efectivul total.
Producţia este valorificată de producători prin tăierea viţeilor la o
greutate mică pentru asigurarea necesităţilor proprii de consum. Circa
48 % din carnea de vită este vândută directă de către producători pe
piaţa liberă.
Importul de carne de vită a crescut cu 126,8 %, de la 4.736
tone în anul 2004 la 10742 tone în anul 2007.
În anul 2007, faţă de anul 2004 exportul de carne de vită a
crescut cu 39,3
%, de la 22.515 tone la 31360 tone.
Consumul total de carne de vită a fost de 193082 tone, în
anul 2007, faţă de 177.524 tone în anul 2004, înregistrându-se o
creştere de 8,8 %.
Ponderea importului din consumul intern de carne de vită a
fost de 6 % în anul 2007, faţă de 3% în anul 2004.
Ponderea consumului de carne de vită, din consumul total
de carne şi produse din carne a fost de 13,8 % în anul 2007
faţă de 14,0 % în anul 2004.
În anul 2007 consumul de carne de vită pe cap de locuitor a fost
de 8,9 kg faţă de 8,2 kg în anul 2006.
Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de bovine
pentru producţia de carne de vită livrată la abatoare autorizate, a fost:
în anul:
2004 9,5 milioane lei RON
2005 9,5 milioane lei RON
2006 43,4 milioane lei RON
2007 3,0 milioane lei RON pentru carcase
clasificate
Formele de susţinere financiară directă pentru producătorii de
carne de vită au influenţat evoluţia producţiei de carne.
Unităţile de abatorizare, precum şi cele de procesare a cărnii, a
căror număr şi capacitate a suferit în timp modificări importante, este
reprezentat astăzi de un număr de 253 unităţi, încadrate în două grupe
conform îndeplinirii cerinţelor Uniunii Europene, astfel:
Tabel nr. 9
UNITĂŢI TOTALAgreate pentru
schimb intra comunitar
Unităţi cu termen de
tranziţie până la data 31.12.2009
Abatorizare, Tranşare, Procesare 104 25 79
Sursa INS si MADR
Investiţii efectuate prin programul Fermierul, pentru vacile de
carne au fost de 1 025 649 lei, pentru înfiinţarea de ferme pentru
tineret taurin la îngrăşat.
În anul 2006 urmare a H.G. 1583/2006, privind achiziţionarea de
animale pentru reproducţie, s-au subvenţionat şi achiziţiile de juninci
de reproducţie din rase de carne. Urmare a acestei H.G. s-au
achiziţionat juninci din rase de carne în valoare de 67 800 lei.
Subvenţionarea animalelor fiind de până la 50 % din valoarea de
achiziţie.
După cum se poate observa şi din tabelul de mai jos greutatea în
carcasă la sacrificare, a crescut de la 330 kg/ carcasă în anul 2005 la
370 kg/carcasă în anul 2006.
3.6. Structura dimensională a exploataţiilor de bovine
la data de 30 aprilie 2007
Tabel nr. 10
Specificare Număr exploataţii
Efectiv capete Revine pe exploataţie
capeteVaci de lapte şi juninci 1052028 1710432 1,63
Tineret taurin la îngrăşat 322441 561261 1,74
Sursa INS si MADR
3.7. Cheltuieli de producţie pentru tineret bovin pentru îngrăşare
a) Sistem semi intensiv (adăpost + păşune)
- durata ciclului de producţie 500 zile - până la 18 luni
- cheltuieli lei/kg, carne produsă 4,20 lei
b) Sistem intensiv ( numai în adăpost)
- durata ciclului de producţie 400 zile
- cheltuieli lei/kg carne produsă 5,60 lei
DINAMICA EFECTIVULUI DE BOVINE ÎN ROMÂNIA
Tabel nr. 11
mii capete
SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007
BOVINE TOTAL 2907 2928 2938 2762din care-sector privat 2891 2913 2925 2753
- sector stat 16 15 13 9BOVINE MATCA 1741 1743 1732 1635
din care-sector privat 1734 1736 1726 1630 - sector stat 7 7 6 5
Sursa INS
Graficul nr. 5
DINAMICA PRODUCŢIEI DE CARNE VITĂ ÎN ROMÂNIA
Tabel nr. 12
mii tone
SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007
CARNE VITĂ 391 383 318 427
din care-sector privat 377 381 317 426 - sector stat 14 2 1 1
GREUTATEA LA TĂIERE** 346 330 275 354
din care-sector privat 327 333 275 354 - sector stat 364 326 389 400
Sursa INS
Grafic nr. 6
CAPITOLUL IV. SECTORUL CREŞTERII OVINELOR SI
CAPRINELOR ÎN ROMÂNIA
A. CARNE DE OAIE
4.1. Importanţă
Creşterea ovinelor este o activitate tradiţională.
Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus
de energie şi natura furajelor pe care le consumă, conferă
creşterii si exploatării ovinelor caracterul unei activităţi durabile şi
de perspectivă;
Există posibilitatea realizării de export de carne de ovine care să
aducă venituri mari producătorilor.
4.2. Obiective urmărite
Stimularea organizării de exploataţii, sau asociaţii, în vederea
creşterii tineretului ovin pentru îngrăşare în vederea asigurării cu
carne a pieţii interne şi externe.
Creşterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor.
Sporirea veniturilor crescătorilor prin comercializarea producţiei
marfă.
Modificarea direcţiilor prioritare de exploatare pentru producţia
carne - lapte.
4.3. Program pentru susţinerea produsului - carne
Ameliorarea efectivelor de ovine şi caprine pentru producţiile de
carne prin folosirea însămânţărilor artificiale şi a berbecilor şi
ţapilor amelioratori pentru producţia de carne.
Îmbunătăţirea structurii dimensionale a exploataţilor cu profil de
îngrăşare a tineretului ovin.
Introducere a grilei de clasificare a carcaselor, conform
standardelor UE.
4.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung
Relansarea sectorului în vederea stimulării consumului de carne
la intern şi a exportului de carne de oaie.
Alinierea la standardele Comunităţii Europene privind modul de
acordare a subvenţiilor şi clasificarea carcaselor.
Recâştigarea pieţelor externe pentru carnea de oaie, pe relaţia
ţărilor arabe şi a comunităţii Europene.
B. LAPTE DE OAIE ŞI CAPRĂ
4.5. Program pentru susţinerea produsului - lapte
Ameliorarea efectivelor de ovine şi caprine pentru producţiile de
lapte şi carne prin folosirea însămânţărilor artificiale cu berbeci şi
ţapi cu înaltă valoare de ameliorare.
Îmbunătăţirea producţiei de lapte prin sporirea cantităţii şi
prelungirea duratei de lactaţie, cât şi a procentului de grăsime şi
proteină.
Extinderea controlului oficial al producţiei de lapte pentru
depistarea plus valorilor şi formarea unor nuclee de selecţie
valoroase.
4.6. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung
Relansarea sectorului în vederea stimulării consumului de lapte şi produse lactate de oaie şi capră.
Alinierea la standardele Comunităţii Europene privind modul de acordare a subvenţiilor.
Recâştigarea pieţelor externe pentru produsele lactate din lapte de oaie şi capră.
Sectorul cărnii de oaie şi capră este reglementat in UE prin Regulamentul CEE nr. 2529/ 2001 privind organizarea comună a pieţelor în sectorul cărnii de oaie şi capră
4.7. Prezentarea sectorului
Tabel nr. 13
Nr.crt.
Indicatori 2004 2005 2006 2007
1. Efective- mii capete
8.404 8.921 9.410 9.787
- gosp. pop 8.281 8.799 9.262 9.605
- unit. ind. 123 122 148 182
2. Producţia de carne- mii tone
166 114 101 146
3. Import carne- tone
119 244 346 751
4. Export carne- tone
24.637 20.281 18.819 20.546
5. Consum carne/loc.- kg/loc
2,3 1,4 1,8 2,1
6. Susţinere financiară- milioane lei RON
5,14 6,80 68,20 151,52
Sursa INS si MADR
Sectorul privat deţine în prezent 100% din efectivul total de
ovine şi caprine
Urmare a economiei de piaţă şi ulterior a sistemului de susţinere
financiară din partea statului, in perioada 2004—2007 efectivul de
ovine şi caprine în România a înregistrat o evoluţie pozitivă.
În anul 2007, faţă de anul 2004 efectivul total de ovine şi
caprine a crescut cu 16,5 %, de la 8404 mii capete la 9787 mii
capete.
Producţia de carne de oaie se menţine în limite constante,
populaţia României fiind consumatoare ocazională de astfel de produs.
Importul de carne de oaie a crescut cu 531 % , de la 119 tone
în anul 2004 la 751 tone în anul 2007 fiind folosită în compoziţia
diferitelor preparate din carne.
În anul 2007, faţă de anul 2004 exportul de carne de oaie a
scăzut cu 16,6 %, de la 24637 tone la 20546 tone în 2007.
Consumul total de carne de oaie a fost de 46040 tone, în anul
2007, faţă de 50002 tone în anul 2004, înregistrându-se o scădere de
8 %.
Ponderea consumului de carne de oaie, din consumul total
de carne şi produse din carne a fost de 3,3 % în anul 2007 faţă de
3,9% în anul 2004.
Consumul de carne de oaie/locuitor, în anul 2007, a fost de
2,1 kg, faţă de 2,3 kg în anul 2004,înregistrându-se o scădere de 8,7
%.
Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de ovine şi
caprine pentru producţia de carne livrată la abatoare autorizate şi
pentru reproducţie a fost :
în anul:
2004 5,14 milioane lei RON
2005 6,80 milioane lei RON
2006 68,2 milioane lei RON
2007 151,52 milioane lei RON
În anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru :
Conducerea registrelor genealogice 20 mii lei
Efectuarea controlului oficial al producţiei 60 mii lei
Testarea masculilor reproducători 2 mii lei
Plaţi naţionale directe complementare 35 lei/cap
Tabel nr. 14
4.8. Structura dimensionala a fermelor de ovine la 30 aprilie 2007
TOTAL SECTOARE
SPECIFICARE
Nr.de
expl. % Efectiv % Rev.pe expl.
din total capete
din
total capete
TOTAL 533094 100,00 6374658 100,00 11,96
SUB 10 CAPETE 425838 79,88 1837841 28,83 4,32
11 - 20 CAPETE 59969 11.25 847371 13,29 14,13
21 - 50 CAPETE 23283 4,37 671351 10,53 28,83
51 - 100 CAPETE 12828 2,41 831075 13,04 64,79
101 - 200 CAPETE 7274 1,36 796542 12,50 109,51
201 - 500 CAPETE 3150 0,59 893137 14,01 283,54
PESTE 500 CAPETE 752 0,14 497341 7,80 661,14
Structura dimensionala a fermelor de capre la 30 aprilie 2007
TOTAL SECTOARE
SPECIFICARE
Nr.de
expl. % Efectiv % Rev.pe expl.
din total capete din total capete
TOTAL 145715 100,00 630399 100,00 4,33
SUB 10 CAPETE 135673 93,11 331236 52,55 2,44
11 - 50 CAPETE 8268 5,67 166772 26,45 20,17
PESTE 50 CAPETE 1774 1,22 132391 21,00 73,63
4.9. Cheltuieli de producţie la specia ovină
1. Cheltuieli cu furajarea
a) stabulaţie :
- 180 zile x 2 kg fân/cap x 0,4 lei = 144 lei/cap
- 180 zile x 1,5 kg suculente/ cap x 0,1 lei =27 lei/cap
- 180 zile x 0,4 kg cereale boabe măcinate/ cap x 1,0 =72 lei/cap
Total=243 lei/cap
b) întreţinere păşune :îngrăşăminte,curăţire,distrugere muşuroaie
3 lei/cap
c) 30 zile x 0,3 kg concentrate/cap x 1,0 lei=9,0 lei/cap
TOTAL cheltuieli furajare =255 lei
2. Cheltuieli cu forţa de muncă
- norma de îngrijire =150 oi/ îngrijitor
- 12 luni x 600 lei /lună/ îngrijitor =7200 lei/an
- cheltuieli cu îngrijirea /cap =7200 : 150 = 48 lei/cap/an
3. Cheltuieli cu medicamente
a ) acţiuni sanitar –veterinare obligatorii :
- vaccin agalactic : 2 doze / cap = 0,6 lei/cap
- vaccin anticărbunos : 2 doze / cap =0,8 lei / cap
- vaccin manivac ( mamita gangrenoasă ): 2 doze / cap =0,5 lei
/cap
- tratamente antiparazitare (injectabil): 2 tratamente/an /cap=2,0
lei /cap
- tratamente antiparazitare ( îmbăiere) : 1 îmbăiere/an/cap = 1,0
lei/cap
- tratament contra fasciolozei: 2 tratamente/an/cap=1,0lei/cap
- tratament contra dictiocaulozei si strongilozelor digestive =0.6
lei/cap
b) acţiuni sanitar-veterinare facultative ( necesitate) :
- distocii la fătare: 10% din efectiv (medicamente) =1,0 lei/cap
- afecţiuni mamare : 0,5 lei/ cap
- antibiotice : 0,5 lei/cap
- pododermatite : 0,5 lei/cap
TOTAL cheltuieli medicamente =9,0 lei/cap/an
4.CHELTUIELI CU ENERGIA
- iluminat + adăpat / an =2,5 lei/cap
TOTAL CHELTUIELI DE ÎNTREŢINERE = 314,5 LEI/ CAP/AN
DINAMICA EFECTIVELOR DE OVINE ŞI CAPRINE IN ROMANIA
Tabel nr. 15
SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007
I.EFECTIVE
OVINE - mii cap. 8404 8921 9410 9787
din care-sector privat 8386 8905 9394 9773
- sector stat 18 16 16 14
Sursa INS
Grafic nr. 7
DINAMICA PRODUCŢIILOR DE CARNE ŞI LAPTE LA OVINE
ŞI CAPRINE IN ROMANIA
Tabel nr. 16
SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007
CARNE OVINE - mii tone 166 114 101 146
din care-sector privat 165 114 101 146
- sector stat 1 0 0 0
LAPTE OAIE - mii hl. 4375 5280 6300 4692
din care-sector privat 4371 5274 6293 4689
- sector stat 4 6 7 3
Sursa INS
Grafic nr. 8
Grafic nr. 9
CAPITOLUL V. SECTORUL CREŞTERII PORCINELOR ÎN
ROMÂNIA
CARNE PORC
5.1. Importanţă
Creşterea porcinelor este o activitate tradiţională.
Produs de mare importanţă pentru consumul întregii populaţii.
Nivelul consumului de carne de porc/locuitor este în corelaţie
directă cu producţia de carne şi puterea de cumpărare a
consumatorului.
Sursă pentru schimburile comerciale.
Asigură stabilitatea forţei de muncă în zona rurală.
5.2. Obiective urmărite
Promovarea activităţii de ameliorare a efectivelor de porcine în
direcţia îmbunătăţii calitative a carcasei de porc.
Stimularea organizării exploataţiilor în asociaţii, în vederea
reprezentării intereselor în relaţie cu furnizorii de inputuri şi
beneficiarii produselor finite.
Asigurarea unor venituri proprii prin valorificarea producţiei marfă
la export.
5.3. Program pentru susţinerea cărnii de porc
Ameliorarea efectivelor de porcine pentru îmbunătăţii calitative a
carcasei de porc.
Stimularea organizării de exploataţii competitive şi eficiente în
zona rurală.
Îmbunătăţirii structurii dimensionale a exploataţilor zootehnice.
Sporirea veniturilor proprii ale crescătorilor de porcine.
Trecerea de la producţia destinată autoconsumului la producţia
comercială.
5.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung
Alinierea la standardele UE privind modul de acordare a
subvenţiilor în vederea echilibrării preţului de valorificare la
producător cu cheltuielile efectuate pe produs.
Sectorul cărnii de porc este reglementat in UE prin
Regulamentul CEE nr. 2759/1975 privind organizarea comună a
pieţei în sectorul cărnii de porc
5.5. Prezentarea sectorului
Condiţiile naturale, economico - sociale şi nu în ultimul rând
tradiţia, sunt favorabile pentru dezvoltarea sectorului de creştere a
porcinelor pe filiera creştere, abatorizare şi procesare a cărnii, care să
asigure la niveluri optime, atât nevoile de consum ale populaţiei cât şi
crearea unor disponibilităţi pentru schimburile comerciale
internaţionale.
Tabel nr. 17
Nr.
crt.
Indicatori 2004 2005 2006 2007
1 Efective
- mii capete
4.899 4.853 5.175 4.789
- gosp.pop 3.870 3.753 3.789 3.441
- unit. ind. 1.029 1.100 1.386 1.348
2 Producţia de
carne
- mii tone
626 605 618 669
3 Import carne
- tone
143.981 197.831 207.554 202.054
4 Export carne 300 335 475 138
- tone
5 Consum
carne/loc.
-kg/loc
28,3 30,0 31,6 32,6
6 Susţinere
financiară
- milioane lei
RON
148,40 163,28 148,21 191,94
Sursa INS si MADR
În sectorul de creşterea porcilor sunt:
72 societăţi comerciale producătoare de carne de porc;
184 abatoare.
* * *
Sectorul privat deţine în prezent 100% din efectivul total de
porci.
Urmare a economiei de piaţă şi ulterior a sistemului de susţinere
financiară din partea statului, în perioada 2004 - 2007 efectivul de porci
în România s-a menţinut constant.
În anul 2007, faţă de anul 2004 efectivul total de porci a
scăzut cu 2,2 %, de la 4.899 mii capete la 4 .789 mii capete.
În anul 2007 producţia naţională de carne de porc realizată a fost
de 669 mii tone în viu, faţă de 626 mii tone în viu realizată în anul
2004, înregistrându-se o creştere de 6,9 %.
Numărul exploataţiilor de reproducţie, nivelul de populare al
acestora, precum şi a celor de creştere şi îngrăşare a porcilor pentru
producţia de carne, a determinat reducerea producţiei totale de carne
de porc cu cca. 41% faţă de anul 1989.
Forma de valorificare a producţiei de carne de porc evidenţiază
un sistem de creştere adresat în procent de 22 % pentru asigurarea
nevoilor de autoconsum ale producătorului şi 78% comercializării
directe tradiţionale.
Importul de carne de porc a crescut cu 40,3 % de la 143.981
tone în anul 2004 la 202054 tone în anul 2007.
Rasele autohtone crescute în exploataţiile individuale, precum, în
mare măsură şi cele din complexele industriale, au un procent mai
redus de carne în carcasă şi o cantitatea mai mare de grăsime,
comparativ cu materialul biologic extern, ceea ce a determinat
creşterea importului de carne de porc.
În anul 2007 faţă de anul 2004 exportul de carne de porc a
scăzut cu 54 %, de la 300 tone la 138 tone.
Consumul total de carne de porc a fost de 703.366 tone în
anul 2007 faţă de 613.556 tone în anul 2004, realizându-se o
creştere de 14,6 %.
Ponderea importului din consumul intern de carne de porc
a fost de 29 % în anul 2007, faţă de 23% în anul 2004.
Ponderea consumului de carne de porc, din consumul total
de carne şi produse din carne a fost de 50,4 % în anul 2007
faţă de 48,5% în anul 2004.
Consumul de carne de porc/locuitor, în anul 2007 a fost de
32,6 kg, faţă de 28,3 kg în anul 2004, realizându-se o creştere
de 15,2 %.
Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de porci
pentru producţia de carne de porc livrată la abatoare
autorizate, a fost:
în anul:
2004 148,40 milioane lei RON (creştere de 316 % faţă
de2003)
2005 163,28 milioane lei RON (creştere de 10 % faţă de 2004)
2006 148,21 milioane lei RON (scădere de 9 % faţă de 2005)
2007 186,18 milioane lei RON (creştere de 25,6 % faţă de
2006)
În anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru:
Îmbunătăţirea calităţii producţiei de carne de porc prin susţinerea
financiară a implementării sistemului de clasificare a carcaselor. Astfel
s-au acordat 199.800 mii lei pentru:
- carcase porcine clasa E - 120 lei/carcasă;
- carcase porcine clasa U - 100 lei/carcasă.
Îmbunătăţirea calităţii şi a parametrilor de producţie prin
susţinerea scrofiţelor din ferme comerciale care provin din ferme de
reproducţie în rasă pură sau hibridare, la prima fătare; s-a acordat
7.055 mii lei (150 lei/cap).
Tabel nr. 18
4.6. Structura dimensionala a fermelor de porci la îngrăşat la 30
aprilie 2007
TOTAL SECTOARE
SPECIFICARE Nr.de expl. % Efectiv % Rev.pe expl.
din total capete din total capete
TOTAL 1294469 100.00 3804332 100.00 2.94
SUB 3 CAPETE 1192335 92.11 1924150 50.58 1.61
4 - 10 CAPETE 86003 6.64 492468 12.94 5.73
11 - 25 CAPETE 11562 0.89 191534 5.03 16.57
26 - 50 CAPETE 2652 0.20 96631 2.54 36.44
51 - 75 CAPETE 934 0.07 59478 1.56 63.68
76 - 100 CAPETE 597 0.05 53165 1.40 89.05
101 - 500 CAPETE 293 0.02 67706 1.78 231.08
PESTE 500
CAPETE 93 0.01 919200 24.16 9883.87
Structura dimensională a fermelor de scroafe si scrofiţe de prăsila
la 30 aprilie 2007
TOTAL SECTOARE
SPECIFICARE Nr.de expl. % Efectiv % Rev.pe expl.
din total capete din total capete
TOTAL 243371 100.00 527982 100.00 2.17
1 CAP 206622 84.90 206622 39.13 1.00
2 - 3 CAPETE 31386 12.90 72965 13.82 2.32
4 - 10 CAPETE 4406 1.81 26178 4.96 5.94
11 - 15 CAPETE 498 0.20 6532 1.24 13.12
16 - 25 CAPETE 193 0.08 3943 0.75 20.43
26 - 50 CAPETE 151 0.06 5276 1.00 34.94
51 - 75 CAPETE 31 0.01 1996 0.38 64.39
76 - 100 CAPETE 14 0.01 1130 0.21 80.71
PESTE 100
CAPETE 70 0.03 203340 38.51 2904.86
DINAMICA EFECTIVELOR DE PORCINE ÎN ROMÂNIA
Tabel nr. 19
SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007
EFECTIVE PORCINE - mii capete 4899 4853 5175 4789
din care-sector privat 4847 4820 5151 4775
- sector stat 52 33 24 14
Sursa: INS
Grafic nr. 10
DINAMICA PRODUCŢIEI DE CARNE PORC ÎN ROMÂNIA
Tabel nr. 20
SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007
CARNE PORC - mii tone 626 605 618 669
din care-sector privat 614 599 616 667
- sector stat 12 6 2 2
Sursa: INS
Grafic nr. 11
CAPITOLUL VI SECTORUL CREŞTERII PĂSĂRILOR ÎN ROMÂNIA
CARNE PASĂRE
61. Importanţa
Creşterea păsărilor în sistem intensiv industrial este o activitate
care asigură necesarul de carne si ouă pentru populaţia urbană.
Produs de mare importantă accesibil pentru întreaga populaţie.
Nivelul consumului de carne de pasăre/locuitor este în corelaţie
directă cu producţia de carne şi puterea de cumpărare a
consumatorului.
Este principalul utilizator al resurselor furajere de concentrate
cultivate pentru conversia în proteină animală.
Sursă pentru schimburile comerciale.
6.2. Obiective urmărite
Asigurarea necesarului de consum din producţia internă.
Corelarea efectivelor şi a producţiilor cu potenţialul productiv şi
cerinţele la un nivel european.
Eficientizarea activităţii de creştere cu performante de producţie
similare celor comunitare prin compensarea diferenţei între preţul
de producţie şi cel de valorificare.
Susţinerea activităţii de ameliorare a efectivelor de păsări şi
crearea de noi hibrizi cu performanţe de producţie superioare.
6.3. Program pentru susţinerea cărnii de pasăre
Ameliorarea efectivelor de păsări pentru îmbunătăţirea calitativă
a carcasei de pasăre.
Stimularea organizării de exploataţii competitive si eficiente.
Sporirea veniturilor fermierilor care dezvoltă activităţi în
avicultură.
Creşterea greutăţii medii de sacrificare.
6.4. Obiective de reabilitare şi redresare pe termen mediu şi lung
Menţinerea ritmului de dezvoltare a sectorului avicol.
Asigurarea populaţiei cu cantităţi suficiente de carne de pasăre
de calitate şi la un preţ accesibil.
Susţinerea financiară a producţiei de carne de pasăre în condiţii
de eficientă economică.
Susţinerea financiară are în vedere crearea unui sector
competitiv în condiţiile alinierii la standardele Uniunii Europene.
Sectorul cărnii de pasăre este reglementat in UE prin
Regulamentul CEE nr. 2777/ 1975 privind organizarea comună a
pieţelor în sectorul cărnii de pasăre,
6.5. Prezentarea sectorului
Tabel nr. 21
Nr.
crt.Indicatori 2004 2005 2006 2007
1 Efective
– mii capete79.360 79.018 78.243 73.377
- gosp. pop 60.406 57.500 57.234 52.136
- unit. ind. 18.954 21.518 21.009 21.241
2Producţia de carne
– mii tone372 401 361 406,4
3Producţia ouă
– milioane buc.7.381 7.310 7429 6.408,6
4Import carne
– tone 130.454 161.453 160.163 128.337
5Export carne
– tone 3.808 2.602 57 1.785
6Consum carne/loc.
– kg/loc19,6 21,2 20,7 20,9
7Consum ouă/loc.
– buc/loc.332,0 327,0 311 287
8Susţinere financiară
– milioane lei RON122,09 166,22 238,79 209,72
Sursa INS si MADR
Grafic nr. 12
În sectorul de creştere a păsărilor sunt:
78 societăţi comerciale producătoare de carne de pasăre;
82 societăţi comerciale producătoare de ouă de consum;
56 abatoare, din care:
30 unităţi agreate la export
26 unităţi în tranziţie
* * *
sectorul privat deţine în prezent 99% din efectivul de păsări;
În anul 2007 efectivul total de păsări a scăzut cu 7,5 % faţă de
anul 2004, de la 79.360 mii la 73.373 mii capete;
În anul 2007 s-a realizat o producţie totală de carne de
pasăre de 406 mii tone, cu 9,1 % mai mult decât în anul 2004,
când s-au realizat 372 mii tone;
În anul 2007 producţia de ouă realizată a fost de 64087,6
milioane bucăţi, cu 13,2 % mai puţin decât în anul 2004, când s-
au realizat 7.381,0 milioane bucăţi;
în anul 2007 greutatea de sacrificare la pasăre a fost de
2,073 kg/cap faţă de 2,148 kg/cap în anul 2004;
importul de carne de pasăre a scăzut cu 1,6 %, de la 130.454
tone în anul 2004 la 128.337 tone în anul 2007.
în anul 2007 exportul de carne de pasăre a fost de numai 1785
tone faţă de 3.808 tone în anul 2004.
consumul total de carne de pasăre în anul 2007 a fost de
451.672 tone faţă de 424.406 tone în anul 2004, înregistrându-se
o creştere de 6,4 %;
în anul 2007, ponderea consumului de carne de pasăre din
consumul total de carne şi produse din carne (toate speciile) a
fost de 32,4 %, faţă de 33,5 % în anul 2004;
în anul 2007 consumul de carne de pasăre/locuitor, a fost de
20,9 kg, cu 6,6 % mai mult decât în anul 2004, când a fost de
19,6 kg;
ponderea importului din consumul intern de carne de pasăre
a fost de 28 % în anul 2007, faţă de 31% în anul 2004.
Sprijinul de la bugetul de stat acordat crescătorilor de păsări
pentru producţia de carne de pasăre – pui broiler livrată la
unităţi de abatorizare autorizate a crescut, astfel:
- 2004 122,09 milioane lei RON (creştere 75,0% faţă de
2003)
- 2005 166,22 milioane lei RON (creştere 36,0% faţă de
2004)
- 2006 238,79 milioane lei RON (creştere 43,7 % faţă de
2005)
- 2007 209,72 milioane lei RON (scădere cu 12,2 % faţă de
2006)
În anul 2007 sprijinul financiar s-a acordat pentru :
- îmbunătăţirea calităţii şi a parametrilor de producţie în
creşterea efectivelor de păsări prin susţinerea producţiei de
carne de pasăre - pui broiler şi a producţiei de ouă consum:
Pentru carnea de pasăre s-a alocat o sumă totală de
225.000 mii lei, respectiv de 1,6 lei/cap pui broiler în viu.
6.6. Structura dimensionala a fermelor de pasări la 30 aprilie
2007
Tabel nr. 22
TOTAL SECTOARE
SPECIFICARE
Nr.de
expl. % Efectiv %
Rev.pe
expl.
din
total capete
din
total capete
TOTAL 2911987 100.00
9077049
3 100.00 31.17
SUB 25 CAPETE 2231058 76.62
3282559
6 36.16 14.71
25 - 50 CAPETE 438089 15.04
1571758
0 17.32 35.88
51 - 75 CAPETE 145618 5.00 8909433 9.82 61.18
76 - 100 CAPETE 78962 2.71 6471998 7.13 81.96
101 - 500 CAPETE 17638 0.61 2940855 3.24 166.73
501 - 1000 CAPETE 370 0.01 266593 0.29 720.52
PESTE 1000
CAPETE 252 0.01
2363843
8 26.04 93803.33
6.7. Cheltuielile de producţie la pui vii pentru carne în anii 2005-
2007 şi estimativ 2008
Tabel nr. 23
Specificare 2005Ian.-Iun.
2007
Iul.-Sept.
2007
Estimat
2008
Performanţe tehnice realizate:
Spor mediu zilnic (g) 50,05 51,62 51,0 52,0
Consum specific furaje (kg/kg spor) 1,88 1,85 1,87 1,84
Pierderi mortalitate (%) 5,45 4,57 5,11 4,80
Greutatea medie la livrare (g) 2040 2120 2120 2100
Cheltuieli medii de producţie:
A. Cheltuieli directe 2,80 2,94 3,50 3,55
1. Cheltuieli materiale 2,68 2,83 3,39 3,44
1.1. material biologic 0,38 0,42 0,43 0,43
1.2. furaje 1,58 1,65 2,16 2,19
1.3. medicamente 0,11 0,13 0,13 0,13
1.4. energie şi combustibil 0,28 0,32 0,34 0,35
1.5. amortisment 0,09 0,09 0,09 0,09
1.6. alte cheltuieli materiale 0,12 0,11 0,12 0,12
1.7. aprovizionare şi transp. tehnologic 0,12 0,11 0,12 0,13
2. Cheltuieli cu forţa de muncă 0,12 0,11 0,11 0,11
B. Cheltuieli indirecte 0,22 0,18 0,18 0,18
C. Cheltuieli totale de producţie 3,02 3,12 3,68 3,73
Subvenţie - pe cap x 1,6 1,6 2,1
- pe kg 0,8 0,754 0,754 1,00
% subvenţie din total costuri 26,5 24,1 20,4 26,8
Sursa UCPR
Cheltuielile de producţie la ouă consum în anii 2005-2007
şi estimativ 2008
Tabel nr. 24
Specificare 2005
Ian.-Iun.
2007
Iul.-Sept.
2007
Estimat
2008
Performanţe tehnice realizate:
Nivel de ouat (%) 74,5 74,1 74,0 75,0
Consum specific furaje (g/ou) 163 159 159 158
Pierderi prin mortalitate (%) 7,2 5,5 1,7 7,0
Cheltuieli medii de producţie pentru 1000
ouă:
A. Cheltuieli directe 179,5 185,5 217,5 219,5
1. Cheltuieli materiale 171,6 177,9 210,0 212,0
1.1. material biologic 20,5 22,0 23,0 23,5
1.2. furaje 110,5 113,9 142,0 143,0
1.3. medicamente 6,1 6,0 6,0 6,0
1.4. energie şi combustibil 9,2 10,0 11,0 11,5
1.5. amortisment 9,0 9,0 9,0 9,0
1.6. alte cheltuieli materiale 10,7 11,0 12,0 12,0
1.7. aprovizionare şi transp. tehnologic 5,6 6,0 7,0 7,0
2. Cheltuieli cu forţa de muncă 7,9 7,6 7,5 7,5
B. Cheltuieli indirecte 13,5 12,5 12,5 12,5
C. Cheltuieli totale de producţie 193 198 230 232
Subvenţie pe 1000 ouă x x x 50
% subvenţie din total costuri x x x 21,55
Sursa UCPR
DINAMICA PRODUCŢIEI DE CARNE PASĂRE ÎN ROMÂNIA
ÎN PERIOADA 2004-2007
Tabel nr. 25
SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007
CARNE PASARE- mii tone 372 401 361 406,4
din care-sector privat 370 400 357 401,5
- sector stat 2 1 4 4,9
Sursa: INS
Grafic nr. 13
DINAMICA PRODUCŢIEI DE OUĂ ÎN ROMÂNIA
ÎN PERIOADA 2004-2007
Tabel nr. 26
SPECIFICATIE 2004 2005 2006 2007
O U A - mil. buc. 7381 7310 7429 6408,6
din care-sector privat 7354 7241 7379 6365,4
- sector stat 27 69 50 43,2
Sursa: INS
Grafic nr. 14
DINAMICA PRODUCŢIILOR ANIMALIERE, IMPORT, EXPORT ŞI
CONSUM PE LOCUITOR IN ROMANIA
Tabel nr. 27
SPECIFICARE UM Anii:
2004 2005 2006 2007
I. PRODUCŢIA TOTALĂ DE CARNE tone 1037100 1020235 956810
d.c. - CARNE VITĂ tone 195300 191400 159050 213700
- import tone 4736 27088 42909 10742
- export tone 22512 18369 23805 31360
- consum kg/loc. kg/loc 8,2 9,2 8,2 8,9
- CARNE PORC tone 469500 453900 463350 501450
- import tone 143981 197831 207554 202054
- export tone 300 386 475 138
- consum kg/loc. kg/loc 21,3 30,0 30,9 32,6
-CARNE OAIE/CAPRĂ tone 74700 51255 45450 65835
- import tone 119 244 346 751
- export tone 24637 20281 18819 20546
- consum kg/loc. kg/loc. 2,3 1,4 1,2 2,1
- CARNE PASĂRE tone 297600 323680 288960 325120
- import tone 130454 161453 160163 128337
- export tone 3808 2602 57 1785
- consum kg/loc. kg/loc. 19,6 22,3 20,7 20,9
II. PRODUCŢIA TOTALĂ LAPTE SI
PRODUSE LACTATE (echivalent
lapte)
mii hl. 49017 50696 51942 47238
- import mii hl. 646 821 1015 4365
- export mii hl. 556 765 567 1070
- consum litri/loc. litri/loc. 226,3 233,9 241,4 233,9
III. PRODUCŢIA TOTALĂ OUĂ
CONSUMmil. buc 7135,0 7092,1 7068,1 6087
- import mil. buc 91,0 102,6 125,0 146,3
- export mil. buc 23,0 1,6 2,6 30,7
- consum buc./loc. buc./loc. 332,0 332,0 331,4 332
Sursa INS şi MADR
CAPITOLUL VII. SUSŢINEREA FINANCIARĂ DE LA BUGETUL DE
STAT ŞI DIN FONDURI UE A OBŢINERII PRODUSELOR DE
ORIGINE ANIMALĂ
Tabel nr. 28
Direcţiile de activitate Obiective generale ale programele
bugetare aferente direcţiei de activitate
Direcţia Politici de Piaţă in Sectorul
Zootehnic
- creşterea efectivelor totale de animale şi a
efectivelor matcă la toate speciile,
- îmbunătăţirea calităţii materialului genetic
a efectivelor de animale,
- dezvoltarea unor direcţii de creştere a
animalelor înspre producţiile cu impact
pentru consumul intern şi extern,
- îmbunătăţirea calităţii produselor
animaliere.
Program:
Susţinerea ameliorării populaţiilor de animale
Programul este destinat îmbunătăţirii structurii genetice a
populaţiilor de animale din speciile bovine, ovine, porcine şi păsări, în
vederea consolidării unor exploataţii durabile şi viabile, pentru
asigurarea necesarului de produse alimentare destinate consumului
populaţiei.
Programul este structurat pe susţinerea următoarelor măsuri:
o Conducerea registrelor genealogice pentru bovine/ ovine
o Efectuarea controlului oficial al producţiei de lapte, la ovine
şi caprine
o controlul oficial al producţiei de lână la ovine
o controlul oficial al producţiei de pielicele la ovine
o controlul oficial al producţiei de carne de ovine/caprine
o achiziţia de containere pentru conservarea materialului
seminal congelat cu capacitate de peste 20 litri şi cu
autonomie dinamică de peste 90 zile
o susţinerea cheltuielilor de testare a masculilor de
reproducţie pentru tăuraşi şi berbeci
o susţinerea cheltuielilor pentru efectuarea testului naţional
de disecţie pentru autorizarea echipamentelor de
clasificare a carcaselor de porcine conform Sistemului de
clasificare EUROP şi pentru stabilirea formulei matematice
de calcul al procentului de ţesut muscular în carcasă,
pentru porcinele din România
Obiective:
- îmbunătăţirea performanţelor de producţie,
- creşterea numărului de reproducători testaţi după
performanţe proprii ca bază pentru realizarea obiectivelor
programelor de ameliorare în scopul îmbunătăţirii
performanţelor de producţie
Program:
Susţinerea îmbunătăţirii calităţii produselor de origine
animală
Programul este structurat pentru susţinerea următoarelor măsuri:
o Îmbunătăţirea calităţii producţiilor de carne prin susţinerea
financiară a implementării sistemului de clasificare a
carcaselor de porc şi bovină
o Îmbunătăţirea calităţii şi a parametrilor de producţie în
creşterea efectivelor prin susţinerea producţiilor de carne
prin susţinerea achiziţiei de scrofiţe din ferme comerciale
care provin din ferme de reproducţie în rasă pură sau
hibridare, la prima fătare şi susţinerea cărnii de pasăre –
pui broiler
o Îmbunătăţirea calităţii producţiei de miere prin susţinerea
familiilor de albine
o Îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă destinat
procesării pentru atingerea standardelor de calitate din
Uniunea Europeană, respectiv susţinerea laptelui
livrat cu număr total de germeni (NTG) mai mic sau
egal cu 100.000/ml şi un număr de celule somatice mai
mic sau egal cu 400.000/ml
Obiective:
- implementarea sistemului de clasificare a carcaselor de
porcine/bovine şi îmbunătăţirea procentului de carne
macră din carcasă
- stimularea îmbunătăţirii parametrilor de calitate şi igienei
laptelui destinat procesării;
- îmbunătăţirea calităţii cărnii de pasăre şi dezvoltarea
sectorului avicol
7.1. Sprijin financiar (ajutor de stat)
Pentru aceste programe, sprijinul financiar pentru perioada 2007-
2010 a fost aprobat conform prevederilor următoarelor acte normative:
Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 123/2006, prin
care au fost aprobate formele de sprijin alocate în zootehnie;
Ordinul ministrului nr. 850/2006, prin care s-au aprobat
normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar
pentru activităţile din zootehnic, precum şi condiţiile de eligibilitate;
Hotărârea Guvernului nr. 141/2007, prin care au fost
aprobate activităţile pentru care se acordă sprijin financiar
producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2007, a
cuantumului acestuia, precum şi a sumei totale alocate fiecărei
activităţi;
Hotărârea Guvernului nr. 3/2008, prin care au fost
aprobate activităţile pentru care se acordă sprijin financiar
producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2008, a
cuantumului acestuia, precum şi a sumei totale alocate fiecărei
activităţi;
Proiect de HG privind aprobarea Programului Naţional
Apicol pentru perioada 2008-2010, precum şi a normelor de aplicare
a acestuia. A fost aprobat prin Decizie de către Comisia Europeană şi
este la ministerele avizatoare.
Pentru anul 2008 sprijinul financiar (ajutor de stat), pentru aceste
programe, a fost în valoare de 600000 mii lei, din care:
Susţinerea ameliorării populaţiilor de animale – 5000 mii lei
Susţinerea îmbunătăţirii calităţii produselor de origine animală –
595000 mii lei
7.2. Plăţi naţionale complementare directe
Pentru stimularea efectivelor de bovine în exploataţii şi a
producţiei de carne şi de produse tradiţionale prin creşterea efectivului
de ovine şi caprine, pentru perioada 2007-2010 au fost aprobate plăţile
naţionale complementare directe, conform prevederilor următoarelor
acte normative:
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006, prin
care au fost aprobate schemelor de plăţi directe complementare, care
se acordă în agricultură începând cu anul 2007:
Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr.
295/2007, prin care s-a stabilit modul de implementare, condiţiilor
specifice şi criteriile de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi
naţionale complementare în sectorul zootehnic
Hotărârea de Guvern nr. 985/2007, care prevede
cuantumul plăţilor naţionale directe complementare în sectorul
zootehnic, în anul 2007.
Prin schemele naţionale de plăţi directe, pentru anul 2008, a fost
stabilit un plafon de maximum 240913,79 mii Euro, astfel:
- pentru bovine, pe exploataţie cu minimum 3 capete bovine şi
vârsta minimă de 6 luni - 176299,95 mii Euro valoare totală
- pentru ovine, pe exploataţii cu minimum 50 ovine adulte şi
pentru caprine, pe exploataţii cu minimum 25 de capre adulte -
64613,84 mii Euro valoare totală
6.3. Alte forme de sprijin financiar din bugetul naţional
Prin Ordonanţa de Urgentă a Guvernului nr. 194/2005
– au fost alocate 4300 mii lei pentru conservarea şi utilizarea
resurselor genetice animale în stare critică şi în pericol de dispariţie, pe
specii, astfel:
o Bovine – 206,6 mii lei
o Ovine/Caprine – 1852,4 mii lei
o Suine – 139,7 mii lei
o Animale de blană – 28,4 mii lei
o Viermi de mătase – 162,5 mii lei
o Albine - 55,0 mii lei
o Păsări – 1251,2 mii lei
o Peşti – 157,3 mii lei
Prin Ordinul Ministrului nr. 66/2008 s-a susţinut
achiziţia materialului seminal congelat de taur în valoare totală de
8.400 mii lei prin alocarea a 6 – 7 lei/doză de material seminal
congelat, în funcţie de valoarea de ameliorare a taurului;
Prin Legea Zootehniei nr. 72/2002, a fost susţinut
Controlul oficial al producţiilor la Bovine, valoarea alocată 15394,9
mii lei cu 64,7 – 130 lei/ cap vacă în COP
Obiective generale propuse pentru anul 2008:
- Creşterea valorii totale a producţiei zootehnice 3%.
- Creşterea efectivelor de animale 2,5%.
- Creşterea producţiilor animaliere 2%.
Rezultate planificate şi indicatori de performanţă
Tabel nr. 29
Rezultatul politicii Indicatori
....................................... Rezultatul acţiunii Creşterea valorii totale a producţiei
zootehnice 3%.
Asigurarea necesarului de
consum din producţia internă,
realizarea unui disponibil
pentru export, creşterea
veniturilor crescătorilor de
animale pentru asigurarea
fondurilor necesare dezvoltării
de noi investiţii durabile şi
eficiente.
Creşterea efectivelor de animale
2,5%.
Creşterea producţiilor animaliere
2%.
Implementarea programului bugetar
Implementarea se face prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru
Agricultură şi/sau direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală
judeţene şi a municipiului Bucureşti pe baza documentaţiilor specificate
în normele metodologice de aplicare a acestor acte normative.
Ministerulagriculturii si dezvoltĂriiruraleDIRECTIAPOLITICI DE PIATA IN SECTORUL ZOOTEHNIC
Ministerulagriculturii si dezvoltarii ruraleDIRECTIAPOLITICI DE PIATA IN SECTORULZOOTEHNIC
Ministerulagriculturii si dezvoltarii ruraleDIRECTIAPOLITICI DE PIATA IN SECTORULZOOTEHNIC
Ministerulagriculturii si dezvoltarii ruraleDIRECTIAPOLITICI DE PIATA IN SECTORULZOOTEHNIC
Ministerulagriculturii si dezvoltarii ruraleDIRECTIAPOLITICI DE PIATA IN SECTORULZOOTEHNIC
CONCLUZII
A: LAPTE:
1. În anul 2007, faţă de anul 2004, la nivel naţional s-a înregistrat o
scădere a producţiei de lapte de 3,6 %, respectiv de la 49015
la 47238 mii hectolitri, datorită anului agricol neprielnic şi a
începerii aplicării sistemului de cote pentru producţia de lapte.
2. Referitor la exportul de lapte, în anul 2007 a crescut cu 92 %,
faţă de anul 2004.
3. Consumul total de lapte a crescut în anul 2007 cu 0,3 %, faţă
de anul 2004, ceea ce a condus la o creşterea a consumului pe
cap de locuitor cu 0,4 %, de la 226,3 în anul 2004, la 233,9 l/loc.
în anul 2007.
4. Este necesară stimularea creşterii producţiei de lapte materie
primă la nivelul potenţialului naţional în vederea acoperirii cotelor
de producţie ce au fost negociate cu Uniunea Europeana din
momentul integrării şi a îmbunătăţirii calităţii acestuia pentru
atingerea standardelor comunitare.
B.CARNE:
5. În anul 2007, faţă de anul 2004, la nivel naţional s-au înregistrat
creşteri ale producţiei de carne de bovine de 17 %, la carnea
de porcine de 6,9 % şi la carnea de pasăre de 9,1 %, iar
producţia de carne de ovine se menţine în limite constante,
populaţia României fiind consumatoare ocazională a acestui
produs.
6. În anul 2007 necesarul de consum de carne de bovine pe piaţa
internă a fost asigurat în proporţie de 94% din producţia
autohtonă,faţă de anul 2004 când s-a asigurat în proporţie de
97%; la carnea de porc s-a asigurat în proporţie de 71% în anul
2007, faţă de anul 2004 când s-a asigurat în proporţie de 77 %;
la carnea de pasăre necesarul de consum s-a asigurat în
proporţie de 72% din producţia autohtonă, faţă de anul 2004
când s-a asigurat doar în proporţie de 69 %, iar la carnea de
oaie, necesarul de consum s-a asigurat aproape 100 % din
producţia autohtonă, atât în anul 2007, cât şi în anul 2004.
7. Referitor la exportul de carne, situaţia se prezintă astfel: la
carnea de bovine exportul a crescut cu 39,3 % în anul 2007, faţă
de anul 2004; la carnea de ovine exportul a scăzut cu 16,6 % în
anul 2007, faţă de anul 2004; la carnea de porc exportul a scăzut
în anul 2007 cu 54 %, faţă de anul 2004, datorită focarelor de
pestă porcină şi interzicerii exportului acestui tip de carne, iar la
carnea de pasăre, în anul 2007 s-a înregistrat o scădere de 54
%, faţă de anul 2004, fapt datorat suspiciunii de gripă aviară.
8. În concluzie sectoarele de producere a producţiei de carne se
confruntă cu probleme, care pot fi depăşite dacă se intervine la
nivel naţional cu măsuri care să conducă la dezvoltarea şi
stabilitatea acestora, prin:
- Politica de piaţă în domeniul cerealelor, constituirea
stocurilor de intervenţie, pentru a evita comerţul speculativ,
practicat de unele firme depozitare.
- Fiscalitate ridicata, cota TVA de 19%, comparativ cu
Ungaria, unde se practica cota TVA de 11% impozite pe
construcţii foarte mari, taxe sanitar veterinare, taxe de
mediu, taxe de ecologizare şi reciclare a mortalităţilor etc.
- Probleme de ambalare, etichetare, termene de consum,
producător, a loturilor ilicite care pătrund în piaţa
agroalimentară.
BIBLIOGRAFIE
1. Bălăucă N. (2008) – Igiena unităţilor agroalimentare, Ed.
ART Design, Bucureşti
2. Bogdan A.T., Ioan Târnoveanu, Dorina Salanţiu (1984) –
Fertilitatea, natalitatea şi prolificitatea în zootehnie, Ed.
Dacia, Cluj Napoca., vol. I.
3. Bogdan A.T., Ioan Târnoveanu, Dorina Salanţiu (1985 –
Fertilitatea, natalitatea şi prolificitatea în zootehnie, Ed.
Dacia, Cluj Napoca., vol. II.
4. Bogdan A.T., Şt. Mantea, Dorina Bogdan (1999) – Tratat
de reproducţie şi însămânţări artificiale la suine, Ed.
Tehnică agricolă, Bucureşti.
5. Dinescu Stelian (1996) – Concepte moderne în zootehnie,
Ed. Ceres, Bucureşti
6. Dinescu Stelian , Florin Dron, Gh, Reman (1999) –
Îndrumătorul crescătorului de animale, Revista
„Agricultura României”, Bucureşti
7. Dinescu Stelian şi col. (2001) - Exploataţia agricolă
familială, Ed. Agricolă, Bucureşti
8. Dinescu Stelian, Anne-Marie Tontsch (2001) – Zootehnia
– Idei pentru performanţă şi competitivitate, Revista
„Agricultura României”, Bucureşti
9. Dinescu Stelian, Nicolae Badea (2003) – Creşterea
animalelor de fermă, Agris – Redacţia revistelor agricole,
Bucureşti, vol. I şi II.
10. Georgescu Gheorghe (1998) – Tratat de creştere a
bovinelor, Ed Ceres, Bucureşti, partea I.
11. Georgescu Gheorghe (2000) – Tratat de producerea,
procesarea şi valorificarea cărnii, Ed. Ceres, Bucureşti
12. Marinaela Ivănescu (1998) – Alimente de origine
animală, Ed. Carusel, Bucureşti
13. Onac N şi col. (2006) – Inspecţie şi legislaţie
zootehnică, Ed. Cermaprint, Bucureşti
14. Onac Nicolae, A.T. Bogdan (2001) – Ştiinţe zootehnice,
Ed. Cornelius, Bucureşti
15. Oprea A., Vasilica Radu (2006) – Controlul şi expertiza
produselor de origine animală, note de curs, uz intern,
Bucureşti
16. Vasilica Radu, Onac N. (2006) – Tehnologia procesării
produselor de origine animală, Ed. Shik, Bucureşti
***ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 123 din 21 decembrie 2006
pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli
din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al
organizării şi sistematizării teritoriului
***LEGE nr. 125 din 5 mai 2007 privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării
sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal,
zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi
sistematizării teritoriului
*** HOTĂRÂRE nr. 141 din 14 februarie 2007 privind aprobarea
activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor
agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2007, a cuantumului
acestuia, precum şi a sumei totale alocate fiecărei activităţi
***ORDIN nr. 850 din 28 decembrie 2006 pentru aprobarea
normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului
financiar pentru activităţile din sectorul vegetal, zootehnic, al
îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării
teritoriului, precum şi condiţiile de eligibilitate
***ORDIN nr. 208 din 14 martie 2007 pentru modificarea şi
completarea anexei L "Norme metodologice privind modul de
acordare a sprijinului financiar şi condiţiile de eligibilitate pentru
activităţile din sectorul zootehnic, aşa cum sunt prevăzute la lit. a),
b) şi d) din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
123/2006" la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării
rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice
privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activităţile
din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al
organizării şi sistematizării teritoriului, precum şi condiţiile de
eligibilitate
***ORDIN nr. 441 din 31 mai 2007 pentru modificarea şi
completarea anexelor H, J, K şi L la Ordinul ministrului agriculturii,
pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea
normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului
financiar pentru activităţile din sectorul vegetal, zootehnic, al
îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului,
precum şi condiţiile de eligibilitate
***ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 125 din 21 decembrie 2006
pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale
directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu
anul 2007, şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991
privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură
***LEGE nr. 139 din 21 mai 2007 privind aprobarea Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de
plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se
acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea
art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte
forme de asociere în agricultură
***ORDIN nr. 295 din 3 aprilie 2007 pentru stabilirea modului de
implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate
pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe
complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările
comunitare în domeniu
***ORDIN nr. 381 din 18 mai 2007 privind modificarea şi
completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi
dezvoltării rurale nr. 295/2007 pentru stabilirea modului de
implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate
pentru aplicarea schemelor de plăţi naţionale directe
complementare în sectorul zootehnic, în acord cu reglementările
comunitare în domeniu
***Anuar statistic 2004
***Anuar statistic 2005
***Anuar statistic 2006
***Date operative ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
***Planul Naţional Strategic al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale
Top Related